Actele si raspunderea consiliului localAdministratia publica a municipiului Bucuresti

Legea 215/2001, Statutul alesilor locali (Legea 393/2004)Actele consiliului localDe regula, actele organelor colegiale sunt numite hotarari sau regulamente, iar actele organelor unipersonale poarta denumirea de dispozitii, ordine, decrete, decizii etc.Distingem intre acte cu cvorum de sedinta necesar si acte cu majoritate de vot necesara.In exercitarea atributiilor sale, consiliului local adopta hotarari cu votul majoritatii consilierilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare cere o alta majoritate. Regula pentru adoptarea actelor consiliului local este deci majoritatea simpla.Hotararile privind bugetul local, contractarea de imprumuturi in conditiile legii, hotararile prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, hotararile privind participarea la programele de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera, organizarea si devzoltarea urbanistica a localitatilor, precum si cele privind amenajarea teritoriului, hotararile privind ascoierea si cooperarea cu autoritatile publice sau cu persoane juridice romane sau straine se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali (majoritatea absoluta).Hotararile privind administrarea patrimoniului se adopta cu votul a doua treimi din numarul total al consilierilor locali in functie (majoritatea calificata).Legea prevede posibilitatea consiliului local ca unele hotarari sa se adopte prin vot secret, dar hotararile cu privire la persoane se iau intotdeauna prin vot secret (o practica uzuala).Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilierii locali, de primar, de viceprimar sau de cetateni in conditiile legii. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor de specialitate din subordinea primarului.Hotararile consiliului local se semneaza de catre presedintele de sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretar. Daca presedintele de sedinta refuza sa semneze, atunci hotararea se semneaza de un numar de 3 pana la 5 consilieri locali.Secretarul unitatii-administrativ teritoriale poate refuza contrasemnarea unei hotarari pe care o considera ilegala, cu conditia motivarii pozitiei sale in scris. Secretarul va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii.Hotararile consiliului local sunt acte administrative, legea stabilind o distinctie dupa cum au caracter individual sau normativ. Potrivit art. 49 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale de la data comunicarii. Aducerea la cunostinta publica a hotararilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii lor oficiale catre prefect. Printr-o asemenea dispozitie s-a introdus o suspendare temporara a hotararilor cu caracter normativ.Dupa constituire, consiliul local isi realizeaza comisii de specialitate pe principalele domenii de activitate. Pot fi membri ai acestora doar consilierii locali.Raspunderea consilierilor i a consiliului localPotrivit art. 55 din lege, consiliul local poate sa fie dizolvat de drept sau prin referendum local.Consiliul local se dizolva de drept in cazul in care acesta nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv, desi a fost convocat potrivit legii sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nicio hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor locali scade sub jumatate + 1 si nu se poate completa prin supleanti. Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile care atrag dizolvarea de drept a consiliului local, iar instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatii administrativ-teritoriale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeaza in maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatelor referendumului.Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul rezolva problemele curente ale localitatii.Mandatul consilierului local se suspenda de drept in cazul in care acesta este arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului care, in termen de 48 de ore de la comunicare, emite ordinul de suspendare.Potrivit Statutului alesilor locali, calitatea de consilier local inceteaza de drept inainte de expirarea duratei mandatului in urmatoarele situatii: Demisie Incompatibilitate Schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala Lipsa nemotivata la mai mult de 3 sedinte consecutive ordinare Imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege Condamnarea prin hotarare judecatoareasca definitiva la o pedeapsa privativa de libertate Punerea sub interdictie judecatoreasca Pierderea calitatii de membru al partidului politic sau a organizatiei nationale pe a carei lista a fost ales DecesDoctrina identifica trei forme de raspundere a consilierilor locali: o raspundere administrativ-disciplinara, o raspundere administrativ-patrimoniala (Legea contenciosului administrativ) si o raspundere penala.Administratia publica a municipiului BucurestiO situatie speciala o prezinta administratia publica a municipiului Bucuresti cu privire la reglementarea careia s-a realizat un proiect de lege distinct cu peste 15 de ani in urma, niciodata adoptat. In prezent, este reglementata distinct in Legea nr. 215/2001, care stabileste existenta unor consilii locale la nivelul celor 6 sectoare ale Capitalei si a unui consiliu local general al municipiului Bucuresti, ce functioneaza prin aplicarea normelor privitoare la consiliile locale.Din analiza prevederilor legale in materie, rezulta ca legiuitorul a stabilit indirect o forma de subordonare a autoritatilor locale alese la nivelul sectoarelor fata de autoritatile locale alese la nivelul municipalitatii, stabilind ca hotararile CGMB si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sun obligatorii pentru autoritatile locale alese la nivelul sectoarelor.Primarul si viceprimarul, administratorul public, secretarul unitatii administrativ-teritoriale

PrimarulDin perspectiva dreptului comparat, functia de primar este una traditionala. Legislatia actuala a optat pentru solutia alegerii primarului, la fel ca consiliul local si ca presedintele consiliului judetean direct de catre comunitatea locala. Potrivit Legii administratiei publice locale, fiecare comuna, oras si municipiu are cate un primar si un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet au un primar si doi viceprimari alesi in conditiile legii. Sectoarele municipiului Bucuresti au cate un primar si viceprimar, iar municipiul Bucuresti are un primar si doi viceprimari.Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de presedintele instantei.Potrivit Statutului alesilor locali, pe timpul exercitarii mandatului de catre primar, viceprimar, presedintele si vicepresedintele consiliului judetean se suspenda contractul de munca sau actul de numire a acestora in cadrul unei institutii sau autoritati publice, respectiv la regii autonome sau societati comerciale cu capital de stat. Exceptie fac cadrele didactice, cercetatorii stiintifici, ziaristii cu atestat profesional, oamenii de cultura si arte.Primarul indeplineste o functie de autoritate publica.Atributiile primrului sunt grupate pe categorii, asemenea atributiilor consiliului local. Astfel, primarul exercita:- atributii in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii;- atributii referitoare la relatia cu consiliul local;- atributii referitoare la bugetul local;- atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor;- alte atributii stabilite prin lege: autorizari de constructii etc.Atributiile de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara pot fi delegate secretarului unitatii administrativ-teritoriale sau altor functionari publici.Prin Legea 282/2006 s-a dat posibilitatea primarilor de a-si angaja consilieri personali, in functie de rangul localitatii.Primarul, in exercitarea atributiilor sale, emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate celor interesati.Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou ales si poate fi prelungit prin lege organica: in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile Legii statutului alesilor locali si in urmatoarele situatii: Daca acesta se afla in imposibilitatea exercita functiei datorita unei boli grave certificate care nu permite desfasurarea activitatii timp de 6 luni Daca acesta nu-si exercita mandatul in mod nejustificat timp de 45 de zileLegea 393/2004 enumera alte situatii in care inceteaza de drept calitatea de primar inainte de termen, printre care pierderea, prin demisie, a calitatii de membru al partidului politic sau organizatiei nationale pe listele carora a fost ales. Mandatul poate inceta si prin referendum local, in conditiile legii.Suspendarea mandatului primarului intervine in cazul arestarii preventive, prin ordin al prefectului, care trebuie emis in termen de 48 de ore de la comunicarea hotararii de arestare preventiva de catre instanta de judecata.ViceprimarulStatutul viceprimarului este reglementat succint in lege, acesta fiind calificat drept inlocuitorul de drept al primarului, care ii poate delega atributiile sale. Viceprimarul este ales cu votul majoritatii consilierilor in functie, dintre acestia.Administratorul publicPrin modificarile aduse in 2006, in Legea administratiei publice locale a fost introdusa o noua functie la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, functia de adminstrator public, dupa modelul anglo-saxon (city manager). Aceasta functie se poate regasi atat la nivel comunelor, oraselor, municipiilor, cat si la nivelul judetelor. In primul caz, numirea si eliberarea din functie se face de catre primar pe baza unui concurs, iar la nivel judetetan, numirea si eliberarea se face de catre presedintele consiliului judetean, tot in urma unui concurs. Administratorul pubic nu face parte din categoria functionarilor publici. El incheie un contract de management. Textul legal permite ca administratorul public sa poate primi calitatea de ordonator principal de credite.Secretarul unitatii administrativ-teritorialePotrivit legii, fiecare unitate administrativ-teritoriala are un secretar al unitatii administrativ-teritoriale, salarizat prin bugetul local, care este funcionar public de conducere, cu studii superioare, juridice sau administrative. El nu poate fi membru al unui partid politic, sub sanctiunea destituirii din functie.In ce priveste statutul lor, acesta este reglementat de Legea nr. 188/1999. Printre atributiile secretarului, mentionam: avizarea, pentru legalitate, a actelor autoritatilor locale, participarea la sedintele autoritatilor deliberative, asigurarea gestionarii procedurilor administrative intre autoritatile locale. El poate indeplini si alte atributii stabilite de autoritatile locale, dupa caz.Consiliul judetean, presedintele consiliului judetean si prefectul

Consiliul judeteanConsiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitii consiliilor comunale, orasenesti si municipale in vederea amenjarii serviciilor publice de interes judetean.In ce priveste alegerea consiliului judetean, textul constitutional se rezuma la a preciza ca el este ales si functioneaza in conditiile legii. Consiliul judetean este compus din consilieri alesi prin vot universal, egal, direct. Numarul consilierilor se stabileste prin ordinul prefectului, el variind intre 30 de membri pentru judetele cu o populatie de pana la 350.000 locuitori si 36 de membri pentru judetele cu peste 650.000 de locuitori.Consiliul judetean ales potrivit legii se completeaza cu presedintele consiliului judetean, care are drept de vot si conduce sedintele acestuia. Validarea alegerii presedintelui consiliului judetean are loc in 20 de zile de la data alegerilor, in camera de consiliu a tribunalului, de catre presedintele tribunalului sau un inlocuitor al acestuia. Constituirea consiliului judetean si validarea mandatelor are loc prin aplicarea corespunzatoare a normelor privitoare la consiliul local.Consiliul judetean exercita mai multe categorii de atributii, si anume: Atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean; Atributii privind dezvoltarea economico-sociala; Atributii privind gestionarea patrimoniului; Atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordine; Atributii privind cooperarea interinstitutionala; Alte atributii stabilite de legeMandatul consiliului judetean este de 4 ani si el poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. El se exercita de la data constituirii pana la data declararii ca legal constituit a consiliului judetean nou ales.Consiliul judetean se intruneste in sedinta ordinara in fiecare luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean. El se poate intruni si in sedinta extraordinara, ori de cate ori este necesar. Pentru ca sedintele sa fie legale, este necesara participarea majoritatii consilierilor in functie.In exercitarea atributiilor, consiliul judetean adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare stabileste o alta majoritate. Hotararile se semneaza de presedintele consiliului judetean sau, in absenta acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean si sunt contrasemnate de secretarul judetului.Consiliul judetean se dizolva de drept in aceleasi conditii ca si consiliul local sau prin referendum local.Presedintele consiliului judeteanConsiliul judetean alege, dintre membrii sai, doi vicepresedinti, cu votul major consilierilor judeteni in functie. Eliberarea din functie a vicepresedintilor consiliului judetean se face cu votul majoritatii consilierilor judeteni in functie, la propunerea a cel putin 1/3 din acestia.Pe durata mandatului, presedintele si viceprsedintii primesc o indemnizatie lunara ca unica forma de remunerare a activitatii. Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in raport cu celelalte judete si in justitie raspunde de buna functionare a aparatului de specialitate.In exercitarea atributiilor, presedintele consiliului judetean emite dispozitii cu caracter normativ sau individual, ce intra in vigoare la data aducerii la cunostinta publica, respectiv dupa comunicarea catre persoanele interesate.

3