curs 1 implanto

7/28/2019 Curs 1 Implanto

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-implanto 1/9

1 Implantologie curs 1

Implantologie Orala

Introducere

Istoric

Rationamentul in implantologie

Terminologie

Definitia implantului oral

Istoric

Material aloplastic, implantat in oasele maxilare (sau sub periost) pentru ancorarea elementelor

protetice

Implant “deschis” (deosebit de cardiologie, ortopedie)

Idee veche de milenii, din dorinta oamenilor de inlocuire a dintilor pierduti (craniu precolumbian

cu implant in locul unui incisiv lateral mandibular, acoperit de tartru !)

Din sec. XIX exista date concrete despre proceduri implantologice

Ringelmann (1824): implante transmucoase in regiunea C superior, fixarea protezei cu fire Au

sau cu implantele introduse in alveole

Esec – supuratie, edem

In concluzie implantele sunt proscrise in acea perioada

Autori care sistematizeaza istoricul: Sandhaus (1975), Wahl (1985)

Sec. XX – Hunter si Gillet combat implantele: “septice”

Validare in timp - alternativa la lucrarile mobile

Controverse legate de tipuri

Dahl – anii ’50 – implant subperiostal

Linkow – anii ’70 – implant lama

Forme de ac, capsa, radiculara

Istoricul procedurilor

Fixarea transdentara (transfixarea)

Implantul submucos

Implantul subperiostal

Implantul endoosos

Nici unul nu are indicatie absoluta




Transfixare – nu perforeaza mucoasa (“inchis”)

Submucos – elemente de retentie (capse)

Subperiostal (Muller – 1937, Dahl, Gershkoff, Goldberg, Ogus, Hammer) – nu este ignorat, desi

exista multe esecuri

Implantul endoosos

Mare varietate de forme

Greenfield (1913)- Philadelphia – implant cavitar din Pt, Ir

Strock (1938) – implant surub din vitaliu

Formiggini, Zepponi, Chercheve, Tramonte, Heinrich, Sandhaus, Branemark

Materiale: otel inox, aliaje Cr, Co-Mo, Ti, Ta, Al2O3

Scialom – implant ac (trepied), Pruin (strada acelor)

Grupul de la Goteborg – Branemark

Experimentele din anii ’60: osteosinteza cu materiale si suruburi din titan

Actual: implantul endoosos de forma radiculara (concept exista de peste 25 ani)

Implantologia ca stiinta si specialitate

Specialitate individuala cu metode si concepte unice

Invatarea si perfectionarea in studiu organizat universitar si postuniversitar

Industria producatoare promoveaza si literatura pentru”autodidacti” – !! Eroare fundamentala !!

Deoarece prognosticul nu este absolut previzibil, planul terapeutic este complex, dupa principiul

holistic

Respecta principiile protetice conventionale. Nu le modifica, le extinde doar limitele

Terapia implantologica nu este indicata oricarui caz (si nu este accesibila economic oricui)

Studiul implantologiei cuprinde

Studiul de caz – diagnosticul

Planul terapeutic

Designul implantelor

Protocoalele chirurgicale

Protocoalele protetice

Stiinta biomaterialelor, biomecanica

Scop => restaurarea formei si functiei normale, confortul estetic, fonatia, sanatateasistemului stomatognat




=> Independent de atrofia si afectiunile existente

Cresterea acceptantei in randul populatiei

si al pacientilor

Varsta la care se produce edentatia

Starea anatomica a crestei edentate

Cerintele psihosociale ale pacientului

Performante insuficiente ale protezei mobile

Interes si incredere crescanda a profesionistilor

Varsta pacientului si varsta la care se produce edentatia

Imbatranirea populatiei - cresc serviciile adresate varstnicilor (numar si continut)

Interesul se comuta de la procedurile nechirurgicale, necostisitoare la lucrarile fixe aplicate pe

implante

In SUA numarul practicienilor implantologi a crescut de 10 ori pe o perioada de 5 ani

Cresterea incidentei edentatiei partiale / totale la varsta medie si tanara) – edentatie uniterminala

mandibulara

Starea anatomica a crestei edentate

Resorbtia crestei edentate - interconditionarea apare odata cu teaca radiculara Hertwig a

mugurilor, care stimuleaza dezvoltarea osului alveolar. Osul bazal s-a format inainte de dinti.

Ulterior modelarea osului alveolar de catre forte de compresiune si tensiune transmise de dinti –

legea lui Wolff

Stimulii produc efect piezoelectric masurabil in cristalele imperfecte de durapatita (din os),

mentin forma si trabecularitatea, echilibrul intre resorbtie si apozitie

Consecintele edentatiei

Scaderea dimensiunilor crestei (latime – inaltime)

Proeminarea muchiilor, a apofizelor

Ingustarea si subtierea mucoasei fixe si sensibilitatea la abrazie

Mobilizarea protezelor prin contractia muschilor

Cresterea spatiului si a rolului limbii

Scaderea controlului neuromuscular

Tulburari de fonatie

Resorbtia osului bazal (risc fractura patologica)




Tulburari estetice: aspect prognat, stergerea unghiului labiomentonier, accentuarea

ridurilor, ingustarea buzelor, aspect de buza superioara lunga, ptoza muschilor, pierderea

tonusului, aspect imbatranit

Cerintele psihosociale ale pacientului

Tulburarile neuropsihologice de intensitate variabila trebuie contracarate

Un procent insemnat de pacienti nu se acomodeaza cu protezele mobile – viata de relatie

sociala afectata adanceste complexul psihologic

Dificultate fonetica, masticatorie, mobilizarea protezelor, disconfort

Nevoia de retentie a protezei pe camp – una din cerintele principale

Performante insuficiente ale protezei mobile

Eficienta masticatorie se reduce prin scaderea de 5 – 10 ori a fortelor ocluzale maxime

Protezele mobile se pot deplasa cu pana la 10 mm in timpul functiei

Procesul se accentueaza in timp

Jumatate din pacientii edentati evita multe alimente

17% sustin ca pot mesteca mai bine fara proteze !

Interes si incredere crescanda a profesionistilor

Avantajele lucrarilor sustinute de implante

Conservarea osului

Pozitionarea estetica si functionala a dintilor

Asigurarea ocluziei corecte, incarcarea ocluzala directa cu forte ocluzale superioare

Mentinerea dimensiunii verticale

Ameliorarea stabilitatii si retentiei

Performante functionale

Reducerea componentelor seilor, placilor

Cresterea ratei de succes

Avantajele lucrarilor sustinute de implante

Produc cresterea densitatii osului prin stimulare functionala

Corecteaza DV si profilul

Lucrarile nu modifica actiunea muschilor masticatori si ai mimicii

Amelioreaza senzatia propioceptiva (20 microni la dintii naturali - 50 la puntile sustinute

pe implante – 100 la protezele totale)




Ofera longevitate desi rata de succes depinde de o gama larga de factori (lucrarea nu

trebuie inlocuita datorita carierii dintilor stalpi etc.)

Terminologie

Uniformitate pentru eliminarea viciului de comunicare intre producatori – medici – tehnicieni

dentari – studenti – cercetatori

Implantologia orala – stiinta despre diagnosticul, designul, insertia, restaurarea si/sau tratamentul

structurilor orale autogene sau aloplastice in scopul restaurarii defectelor de contur, confort,

functie, estetica, fonatie si sanatate a pacientului edentat partial sau total

Protetica implantologica – ramura implantologiei care se ocupa de componenta planului general

de tratament dinaintea insertiei implantelor si etapa restauratorie ulterioara insertiei implantelor

Implantul oral (dentar) – biomaterial aloplastic inserat chirurgical in tesuturile dure / moi ale

cavitatii orale in scopuri functioanle sau estetice (serveste ca fundatie protetica)

Categorii:

Endoosoase

Subperiostale

Substituente osoase

Osteointegrare = contact direct intre os vital si suprafata implantului certificabila la o marire de

ordinul microscopiei optice

Fixare rigida = implant inserat, functional, fara mobilitate decelabila la aplicarea unei forte in

directie verticala / orizontala de 1 – 500 grame

Categorii de forma la implante

- Forma radiculara -

Implante de forma radiculara

Design = coloana verticala in os. Pot fi netede, filetate, perforate, solide, cavitare sau cu supapa

(“vented”), invelite (“coated”) sau texturate

2 tipuri principale de design:

Cilindrul (“press-fit”) – retentie microscopica si bonding la os, aplicate prin presiune in

cavitatea preparata

Surubul – aplicat prin insurubare, retentie macroscopica pentru fixarea primara

Forme combinate

- Forma lama -

Implante in forma de lama / placa




Design = utilizeaza dimensiunea orizontala a osului ; este plat si ingust in sens vestibulo –

oral

“blade – vent”

Colul implantului uneste corpul acestuia cu stalpul oral

Este un implant “deschis”

Tipuri de implante (diferite productii)

Componentele implantelor

(in ordinea aplicarii)

Corpul – portiunea aplicata chirurgical in os

Surubul de acoperire (faza I) – previne la capatul liber al implantului penetrarea

tesuturilor moi si detritusurilor

Extensia perimucoasa (Faza II) – insurubata in portiunea transepiteliala - dezvolta

etanseitate tisulara in jurul implantului

Stalpul (bont, abutment) – portiunea pentru retentia lucrarii protetice – poate fi drept /

angulat

Abutment pentru lucrare protetica fixata prin

insurubare

cementare




atasamente








Surub de acoperire – aplicat in abutment pentru protectie intre sedintele de tratament

Analogul de transfer – transfera pozitia si designul corpului /abutmentului in model

Adaptorul de transfer – pozitioneaza analogul in amprenta (corpul / abutmentul)

Indirect – insurubat in corp – ramane in gura dupa amprentare (marcaj = fata plana /

retentie)

Direct – se desurubeaza dupa priza, ramane in amprenta (cavitar, rectangular, cu

surub intrinsec de fixare in corp)

Analogul de implant – replica in model corpul cu portiunea sa retentiva – este atasat la

adaptorul de transfer

Adaptorul – face conectarea intre bont si lucrarea protetica (suprastructura) – prefabricatsau se toarna

Surubul de adaptare – fixeaza suprastructura la corp / bont

Terminologie

Sinonime

curs 1 implanto

Documents