INFECII ALE CILORAERIENE SUPERIOAREDr. N. NISTOR

CLINICA I PEDIATRIE UMF IASI

Elemente de anatomieFaringele, conduct musculo-membranos, este asezat inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si a laringelui, inaintea coloanei cervicale. In sus se intinde pana la baza craniului, iar in jos se continua cu esofagul. El reprezinta o raspantie in care se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva. Faringele mai serveste la ventilarea urechii medii si la fonatie

RINOFARINGELE (nazofaringele sau "cavumul" clinicienilor), comunica anterior cu fosele nazale prin choane;

RINOFARINGITA- proces inflamator infecios de etiologie viral, localizat primitiv la nivelul mucoasei nazofaringiene (cea mai frecv.inf.la copil)

ETIOLOGIE1.Factorii DETERMINANI sunt virusurile:

rinovirusurile (cel mai frecvent,>1/3cazuri)coronavirusurileadenovirusurileVSR etc

Boala apare mai frecvent n sezonul rece,copiii putnd face 5-8 infecii/an, susceptibilitatea maxim fiind n primii 2 ani de via.

Bacteriile sunt rar implicate n stadiul iniial ns n 15-20% din cazuri, pe infectia initial virala, pot surveni suprainfecii bacteriene cu: -streptococ grup A -pneumococ -Haemophilus influenzae -stafilococ

Factorii FAVORIZANI: -virsta mica -malnutritia -terenul atopic -hipertrofia vegetatiilor adenoide -refluxul gastroesofagian -conditii deficitare de igiena

Manifestri cliniceLa sugar debutul bolii este cu strnut, obstrucie nazal i rinoree.Concomitent sunt prezente semne generale: -febr 39-40, putnd determina convulsii febrile -iritabilitate -supt dificil (deoarece din cauza obstr. naz.nu poate respira pe nas) -tuse -uneori vrsturi i chiar scaune diareice

La copilul mare, simptomele sunt mai putin accentuate:uscaciunea mucoasei nazale si faringienedisfagietuse iritativastranutmialgiicefalee

LA EXAMENUL OBIECTIV:-narinele si buza sup.pot fi tumefiate din cauza iritatiei produse de secretiile nazale.

-rinoreea initial seroasa, in 2-3 zile devine mucopurulenta ( dar la sugarul mic ea lipseste, deoarece secretiile nazofaringiene se preling posterior dat.pozitiei declive)

-faringele este congestionat difuz, uneorigranulat (dat.hipertrofiei foliculilor limfatici)-ganglionii regionali pot fi mariti de volum

Diagnosticuleste exclusiv clinicanamneza poate evidentia contextulepidemiologic pozitiv (prezenta unui caz de infectie respiratorie in familie sau colectivit) iar ex clinic pune in evidenta hiperemie faringoamigdaliana.de obicei nu sunt necesare investigatii biologice

Dg. Diferential:Corpi straini in fosa nazala (rinoree unilaterala)Coriza luetica dar care este afebrila,insoteste alte semne de lues congenital iar serologia este pozitivaRinita alergica dar care este fara febra, rinoreea este seroasa, accese de stranut, prurit nazal si conjunctival, hiperlacrimare,iar la ex. clinic mucoasa nazala este palida Rinofaringita ca simptom de debut al unor boli infecto-contagioase ( rujeola, tuse convulsiva etc)

Evolutie,complicatiiEvolutia este benigna si in lipsa complic. se vindeca in 3-5 zile.Complicatii posibile:suprainfectia bacteriana la copiii miciotita medie (aprox.25 % din cazuri)Sinuzite la copiii mariComplicatii pe tractul respirator inf: laringite, bronsiolite, pneumoniiComplicatii meningiene ( meningita cu H. infl) rar

TratamentIgieno-dietetic:Sugarul nu va fi fortat sa primeasca alimentatia, dar hidratarea este obligatorie, cu supliment hidric (ceai), in perioada febrila (10-20 ml/kg peste necesarul fiziologic pentru fiecare grad de temperatura)La copilul mare se recomanda repaus la pat in perioada febrila.

Tratament (II)Simptomatic:combaterea febrei: Paracetamol 50 mg/kg/zi in 4 prize si/sau Ibuprofen 20 mg/ Kg/zi. Daca febra depaseste 38,5 -39, se recomanda metode fizice: impachetari, bai hipotermizante sau stergerea tegum. cu un burete inmuiat in apa

Combaterea obstructiei nazale

prin instilatii nazale cu ser fiziologic sau spray-uri nazale decongestionante. cu 15 min. inainte de mese si de culcare, urmate de aspirarea secretiilor nazale sau indepartarea mecanica a lor cu o pompita sau tampon de vata.

FARINGITELE/ FARINGOAMIGDALITE ACUTEAfectarea faringelui se intilneste in maj.inf.tractului respirator.

In sens strict, notiunea de faringita sifaringoamigdalita se refera la acele sit.incare sediul principal al inf. este faringelesau amigdalele.

EtiologiaEste in general virala.Singura bacterie care poate produce amigdalita si care netratata corect poate da complicatii mai ales la distanta este streptococul beta hemolitic grup A

Faringita viraladebut progresiv cu febra,anorexie, durerifaringiene moderaterinoree,tuseinflamatie a faringelui cu mici ulceratii superficiale pe palatul moale si pe peretele posterior al faringeluiuneori apar depozite alb-galbui, ceea ce face dificil diagnosticul diferential clinic cu amigdalita streptococicaganglionii cervicali sunt, de obicei, moderat mariti de volum,de consistenta crescuta si pot fi durerosipoate coexista afectare laringiana

numarul de leucocite poate fi normal saucrescut

durata bolii este de 2-5 zile

de obicei nu exista complicatii importante

Forme particulare de faringita viralaFaringita cu virusul Epstein Barr care poate insoti semnele clinice ale mononucleozei infectioase

Herpangina det. deunele tipuri de virusCoxsackie A in care exista febra pina la 41gr iar la ex. local se evid. microvezicule cu diametrul de 1-2 mm si ulceratii de 3-4 mm in zilele 3 si 4 de boala, leziunea ulcerativa fiind inconjurata de o areola rosie

FARINGITA STREPTOCOCICA(ANGINA STREPTOCOCICA)

este cauzata de streptococul beta hemolitic grup A si reprezinta 15-30% din totalul faringitelor la copil

Ea are urmatoarele car. clinico-epidemiologice sugestive pentru etiologia streptococica:

1.Febra > 38

2.Absenta tusei,rinitei, disfagiei si conjunctivitei ( care sugereaza etiologia virala)

3.Tumefactie si hipertrofie amigdaliana cu depozite pultacee in cripte

4.Lueta uneori edematiata

5.Picheteuri hemoragice pe pilierii anteriori si palat

6.Adenopatie cervicala anterioara dureroasa7. Uneori limba zmeurie si eruptiescarlatiniforma8.Hemoleucograma arata leucocitoza cuneutrofilie9.Febra are o durata de 1-4 zile iar boala de 7-10 zile

Aceste manif.insa au o specificit.redusa pentru diagnosticul de certitudine, de aceea este necesara cultura exudatului faringian pentru identificarea strepto. hemolitic gr.A.Nu se recom. determinarea titrului ASLO care creste abia dupa 3 saptamini de de la infectia acuta, incit antibioterapia nu se va initia numai pe baza unui titru ASLO crescut.ASLO crescut confirma infectia streptoc. in antecedente in caz de suspiciune de RAA sau GNAP

TratamentObiective:prevenirea complic.nesupurative (RAA, GNAP)profilaxia complicatiilor supurative: - abces periamigdalian -mastoidita -sinuzita -otita medieameliorarea manifestarilor clinicescaderea contagiozitatii bolii

Antibioticul de electie este PENICILINA:fie Penicilina G iv sau im:100 000 u/kg (max.1 600 000 u/zi) in 2-4 prize 10 zile insa complianta la tratament este scazuta deoarece copiii se simpt bine dupa 2-3 zilefie Penicilina V po timp de 10 zile cu 1 ora inainte sau 2 ore dupa masa: -copii: 250 mg de 2-3 ori /zi -adolescenti: 500 mg de 2 ori/zi

Eritromicina po in doza de 40-50 mg/kg/zi in 4 prize timp de 10 zile sau Azitromicina 10 mg/kg/zi, n priz unic zilnic timp de 3- 5 zile sunt alternative la cei alergici la penicilina.

Cefalosporinele sunt o alternativa cu rezultate superioare dar cu cost mai mare.

Terapia contactilor din familie sau colectivitatea frecventata de copil nu se recomanda decit la contactii pacientilor cu infectii invazive cu streptococ. hem.gr.A: -fasceita necrozanta -sindromul socului toxic

Pentru calmarea durerilor faringiene si scaderea febrei se vor folosi AINS: Paracetamol po sau intrarectal in doza de 50 mg/kg/zi in 4 prize.

Decizia pentru recomandarea amigdalectomiei impune:dovedirea etiologiei streptococice siprezenta unuia din urmatoarele criterii clinice: -peste 5 episoade/an -odinofagie severa -febra>39 grade -depozite pultacee -adenopatie laterocervicala dureroasa

ADENOIDITELEAmigdala faringiana Luschka situat n nazofaringe face parte din cercul de tesut limfatic Waldeyer.

ADENOIDITA ACUTA este o afectiune frecvent intilnita la sugar si copilul mic, constind in inflamatia acuta a acestei amigdale.Etiologia este cel mai frecvent virala, dar exista si adenoidite cu germeni piogeni banali, streptococi, stafilococi sau pneumococi supraadaugati infectiei virale initiale

ClinicDebut brusc, de obicei cu febra>(39-40), de tip invers (ascensiune febrila dimineata prin acumularea secretiilor in cursul noptii)Cele mai caracteristice manifestari sunt respiratia orala (uneori prezenta numai in cursul noptii, in special in decubit dorsal, pozitie in care apare si sforaitul) si rinoreea mucopurulenta.

Somnul este agitat cu respiratie zgomotoasa din cauza obstructiei nazale intense care determina si dificultati de alimentatie.La examenul ORL se constata rinoree mucopurulenta anterioara si posterioara si inflamatia amigdalei faringiene.

Tratamentul

Este asemanator rinofaringitei acute dar uneori poate fi necesara si administrarea unui antibiotic (Amoxicilina 50 mg/kg/zi sau Cefaclor 30 mg/kg/zi).

Evolutie, complicatiiIn majoritatea cazurilor evolutia este favorabila in 3-5 zile.Complicatiile sunt posibile mai ales la sugar: -otita medie acuta catarala sau supurata -laringita -abces retrofaringian

ADENOIDITELE CRONICEInfectiile acute repetate ale amigdalei faringiene determina treptat o hipertrofie permanenta , nereductibila a acestui tesut limfoid, a carui grosime poate atinge uneori 2-3 cm, impiedicind trecerea aerului prin fosele nazale si obstruind trompa lui Eustachio si care poarta denumirea de adenoidita cronica sau vegetatii adenoide

Tabloul clinic este evocator:copilul respira cu gura deschisa mai ales in somnrespiratia este zgomotoasa, sforaitoarevocea este nazonatarinoreea este persistentain timp se instaleaza un grad de hipoxie cronica cu repercursiuni asupra dezvoltarii staturo-ponderalehipoacuzia este obisnuita dind fizionomiei sale un aer absent, un aspectnaucit, iar uneori este afectat gustul si mirosul

Frecvent se asociaza otita medie recurenta sau cronica prin obstructia orificiului trompei lui Eustachio.Cind hipertrofia adenoidiana este foarte voluminoasa copiii pot prezenta apnee in cursul somnului.

In timp se instaleaza faciesul adenoidian caracteristic: maxilar superior slab dezv, prognatism al mandib, baza nasului largita, buze rasfrinte, buza superioara adesea iritata din cauza rinoreei

Diagnosticuleste confirmat de rinoscopia posterioara si tuseul tesutului adenoidian care evidentiaza hipetrofia lui (vegetatii adenoide).

Tratamentul consta in ADEINODECTOMIE care este indicata in special in urmatoarele situatii:

respiratie orala persistentafacies adenoidianotita medie recurenta sau cronica adesea asociate cu hipoacuzie de transmisie

SINUZITELESunt procese inflamatorii la nivelul structurilor ce comunica cu nazofaringele.Sinusurile cel mai frecvent afectate la copil sunt cele maxilare si celulele etmoidale anterioare si posterioare.Sinusurile sfenoidale se formeaza la virsta de 3-4 ani iar cele frontale se dezvolta si pneumatizeaza intre 8 si 12 ani.

Forme cliniceETMOIDITA ACUTA: -etmoidita acuta neexteriorizata -etmoidita acuta exteriorizata -etmoidita acuta complicataRINOSINUZITA MAXILARASINUZITA MAXILARA

Etmoidita acutaeste principala complicatie a rinofaringitei la copilul de 2-3 ani si constituie o urgenta terapeutica datorita riscului major de complicatii oftalmologice si neurologice.Etiologia este bacteriana : -Haemophilus influenzae -stafilococ auriu -pneumococ etc.

1.Etmoidita acuta neexteriorizata Se manifesta prin semnele unei faringite asociate cu:

febra mare (>39)

stare generala grava, toxica

edem moderat al pleoapei superioare, cu tumefactia unghiului intern al ochiului si radacinii nasului, cu tegumente periorbitare rosii si calde, fara inflamatie conjunctivala.

rinoree persistenta de aceeasi parte.

Rinoscopia anterioara evidentiaza puroi la nivelul orificiilor de drenaj al sinusurilor etmoidale

2.Etmoidita acuta exteriorizata:febra>39edem palpebral superior si inferior simetricedem conjunctival rinoree purulenta de aceeasi parte.

3.Etmoidita acuta complicata:Complicatiile oftalmologice posibile:celulita orbitaraabces subperiosticabces orbitarSemnele acestor complicatii oftalmologice:imobilitatea globilor oculariexoftalmia severamidriazaparalizii de nervi oculomotoriedem conjunctival

Complicatiile neurologice pot fi:tromboflebita sinusului cavernosmeningita abcesul cerebralClinic, aceste complicatii neurologice se pot manifesta prin:crize convulsivesindrom meningiantulburari ale starii de constienta pina la coma.Se impune hemocultura si punctia lombara

Tratamentul etmoiditei acuteSe va efctua numai in spitalPina la identificarea agentului etiologic prin exudat faringian, cultura secretiei sinusale, hemocultura sau cultura din LCR, se va institui o antibioterapie de prima intentie cu Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu un aminoglicozid (ex. Gentamicina) penicilina cu inhibitor de beta-lactamaza (Augmentin).Dupa identificarea germenului se va face o antibioterapie tintita timp de 10-15 zile conform antibiogramei.

Se va asocia tratament decongestionant prin instilatii nazale urmate de aspirarea secretiilor purulente.In forma neexteriorizata, la copilul mare poate fi necesara punctia sinusala si drenaj sub control endoscopic endonazal.

RINOSINUZITA MAXILARAApare la copii sub 6 ani, avind etiologie bacterianaTablou clinic:rinoree purulentatuse productiva, frecvent nocturna si matinalauneori cefalee

Rinoscopia anterioara suspecteaza diagnosticul care este confirmat de opacifierea sinusurilor etmoido-maxilare pe radiografie.Biologic se constata leucocitoza cu polinucleoza si reactanti de faza acuta moderat crescuti (VSH,Fg,CRP).

TratamentulEste simptomatic asociat cu antibioticoterapie eficienta in special pe H.influenzae ( Unasyn, Augmentin sau Claritromicina) pe o durata de 10-14 zile.

SINUZITA MAXILARA VERITABILA se manifesta prin:Persistenta tusei productive cu expectoratie la 5-7 zile dupa o rinofaringita acuta.

rinoscopia anterioara confirma diagn. evidentiind puroi in fosele nazale si congestia cornetului mijlociu si inferior.

Radiografia de sinusuri sau CT este necesara doar in caz de complicatii oftalmologice sau neurologice.

Tratamentul consta in aspiratie maxilara prin endoscopie sinusala ( care a inlocuit punctia sinusala ce se efectua in trecut si care a devenit inutila pentru diagnostic). Endoscopia sinusala permite si recoltarea de secretii purulente pentru diagnosticul etiologic.Se va asocia antibioterapie tintita conform antibiogramei.

INFECTII ALE LARINGELUI SI TRAHEEI

Particularitati ale laringelui la copil fata de adult

Adult

CopilLaringele este mai sus situat:nou-nascut : C16 luni: C3

Laringitele acute sunt inflamaii acute ale mucoasei laringiene, de etiologie infecioas, relativ frecvente la copil Ele reprezint o urgen major, ce poate constitui cauz de deces (la sugar) sau poate evolua cu manifestri clinice dramatice i risc letal (la copilul mare)

Obstrucia inflamatorie a laringelui determin un tablou clinic caracteristic, comun pentru un grup de afeciuni, cunoscut sub den. generic de crup care se car. prin: -tuse aspr, bitonal -voce rguit (det.de afectarea inflam.a corzilor vocale) -stridor inspirator (zgomot aspru,audibil n sp. n timpul inspirului, produs de turbulena fluxului de aer care strbate o zon ngustat a cilor aeriene i de vibraia structurilor acestora )

Leziunea supraglotic este sugerat de un stridor care se modific odat cu poziia capului i gtului.Obstrucia subglotica determin de obicei un stridor mai accentuat n timpul plnsului care diminu pn la dispariie n cursul somnului

la sugar i copilul mic, rareori o inf. respir. se limiteaz la o singur reg.,ci de obicei se extinde i din acest motiv nu se poate o clasific. a lor pe criterii anatomice.Totui, mai ales din motive didactice, n cadrul inf. ac. nondifterice ale reg. laringo -traheale se pot distinge cteva entiti: - laringita cataral - epiglotita - laringo-traheobronita -laringita spasmodic

Laringita acut cataralboal infecioas de etiologie viral, frecvent la sugar i copildebutul este printr-o IACRS,cu obstr. nazal, coriz, tuse iar n evol. apar: -rgueal -tuse ltrtoare -stridorsimptome care se accentueaz n cursul nopiicopilul este afebril sau are febr mic (38 gr)copilul mare poate acuza disfagie

De obicei nu prez. semne de IRA,dar uneori la sugar acestea pot fi totui prezente:agitaieaccentuarea stridoruluidispneetiraj suprasternal i supraclavicular

Cu excepia congestiei faringiene i eventual a semnelor de obstrucie nazal, examenul fizic este de obicei normal.Ex.ORL evideniaz edem inflamator n principalul loc al obstruciei: corzi vocale i esut subglotic.Afeciunea este n general uoar, cu o durat de 3-4 zile.Tratamentul const doar n repausul corzilor vocale, deci se recomand s comunice doar cu vocea optit.

LARINGOTRAHEOBRONITA AC.(Laringita ac.subgloticEtiologia este virala, n 2/3 din cazuri fiind determinat de virusurile paragripale i adenovirusuri.Mai sunt implicate VSR, rinovirusurile, virusul gripal i rujeolic.Afecteaz n special grupa de vrst 6-36 luni.

Clinic n general,afectarea laringian este precedat cu cteva zile de semnele unei inf. de ci resp. sup. Iniial apar:tuse aspr, ltrtoarevoce rguitstridor inspirator intermitent

Hipertermia Disfagia Starea toxic

lipsesc n aceast afeciune!! ( dg. Diferential cu epiglotita in care aceste semne sunt prezente )

Tratament Este prudent de a trata n spital toate formele de LAS, dat fiind evoluia imprevizibil,dar uneori pot fi tratate i la domiciliu. Indicaiile de spitalizare obligatorie:1.copil< 1 an2.semne de IRA (cianoz,tiraj, agitaie)3.febr i leucocitoz (posibil epiglotita)

4.istoric de laringit acut recurent sau asociere de stridor congenital

5.copil > de 3-4 ani ( epiglotita devine mai probabil)

6.printi necooperani care nu pot asigura ingrijirea la domiciliu sau transportul la spital n caz de agravare

Metode terapeutice

nu necesita antibioterapie ns atenie la excluderea unei epiglotite;

atmosfer cald i umed care ar ameliora respiratia dar nu exista argumente suficiente.

linitirea copilului este esenial pentru ameliorarea efortului respirator, stridorului i IRA. n acest sens se va accepta prezena mamei i se vor reduce la minim manevrele dureroase pentru a evita anxietatea i agitaia;se vor evita ns sedativele clasice ( diazepam, fenobarbital) care deprim centrii respiratori.singurul sedativ acceptat i numai n caz de agitaie sever ,este Cloralhidratul, n doz de 10-15 mg/kg/doz, repetat la nevoie.

CORTICOTERAPIE:Dexametazona 0,2-0,6mg/kg/doz, la 12 ore iv SAUHHC 10 -15 mg/kg/zi n 3-4 prize iv SAUPrednison 1-2 mg/kg/zi n 3-4 prize (n f. uoare)

Aerosoli cu adrenalin cte 0,5 ml n 3 ml ser fiziologic din 30 n 30 min, apoi dup ameliorare mai rar n funcie de fiecare caz n parte;

Oxigenoterapie

La nevoie intubaie traheal cu o sond de dimensiuni potrivite, a crei indicaie se bazeaz de obicei pe semne clinice de agravare i pe pulsoximetrie. Intubaia este mentinut de obicei 3 zile, detubarea facndu-se n perioada de afebrilitate cnd nu se mai aspir secreii pe sond.Dac se impune o perioad mai lung de intubaie, se va recurge la traheostomie.

Epiglotita (Laringita acut supraglotic)

Epiglotita este o celulita bacterian rapid progresiva localizata la epiglota si tesuturile regiunii supraglotice cu risc major de obstructie completa. Reprezinta o mare urgenta pediatrica, fiind o afectiune foarte grava, cu evolutie fulminanta, uneori dramatica, putind pune in pericol viata.

Etiologia

Este bacteriana, in 95% din cazuri fiind determinata de Haemophilus influentzae tip B si mult mai rar de streptococ grup A, pneumococ i stafilococ.

Tablou clinic

mai frecventa la virsta 2-7 ani;

prodrom de infectie usoara a cailor respiratorii superioare este prezent numai in 25% di cazuri;

in majoritatea cazurilor insa debutul este brusc, in interval de 3-4 ore ,in plina stare de sanatate; la copilul mic, prima manifestare poate fi instalarea rapida a unei insuficienta respiratorii;

afectarea starii generale;

letargie;

refuza sa manince si sa bea lichide din cauza durerilor faringiene;

disfagia este insa acuzata numai de copilul mai mare , capabil sa o relateze;

prezinta tulburari de deglutitie care fac ca saliva sa se scurga in permanenta din gura, care este mereu intredeschisa, element f imp. de dg,epiglotita fiind SINGURA ENTITATE CLINICA care asociaza SIALORE + STRIDOR, dar stridorul este mai putin sonor decit in laringita subglotica si se insoteste de batai ale aripilor nasului si tiraj superior;

Copilul mare prefer poziia eznd, aplecat inainte (poziia trepiedului)poziia de decubit dorsal agraveaza semnele de insuficien respiratorie (cderea posterioar a epiglotei tumefiate)

IRA este rapid progresiva, hipoxia conducind la sete de aer, anxietate , cianoza, tahicardie si coma hipoxica

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

Semnele clinice descrise +Ex. ORL caracteristic :

Laringoscopia se va face numai intr-un serviciu bine dotat, deoarece in timpul efectuarii ei exista risc de laringospasm cu obstructie completa si stop cardiorespirator

LARINGOSCOPIA DIRECTA epiglot inflamata , este mult marita de volum, intens edematiata,de culoare roie aprins (ca cireaa) semn patognomonic.De asemeni se constata inflamatia intensa a tes vecine:pliuri aritenoide si aritenoglotice, corzi vocale si chiar reg. subglotica

EPIGLOTA NORMALA

EPIGLOTITA

n caz de suspiciune de epiglotit sunt interzise:poziia de decubit dorsal al copilului (risc de cdere posterioar a epiglotei);examenul faringelui, utiliznd spatula, care poate declana un laringospasm care s conduc la obstrucia complet i deces.Acest examen poate fi efectuat de ctre medicul ORL-ist, dar numai n sala de operaie, pregtit pentru traheostomie sau intubaie.

Prognostic Nediagnosticata si tratata la timp, are un prognostic sever, cu o rata mare de mortalitate (aprox. 25%) , decesul producindu-se prin:soc toxicosepticobstructie laringianasau prin complicatii ale traheotomiei.

TRATAMENTse va respecta poziia de confort respirator pe care o adopt copilul. NU se va impune forat poziia de decubit dorsal pentru examenul clinic i nici pentru efectuarea unor investigaii sau manevre terapeutice;se va evita examenul cavitii bucale deoarece exist riscul supraadugrii unui spasm glotic fatal;

Chiar deca la prima evaluare IRA nu pare foarte severa,PRIORITATEA TERAPEUTICA ABSOLUTA: restabilirea permeabilittii cailor aeriene prin intubatie sau, la nevoie traheostomie. Imediat dupa intubatie, dispar semnele de IRA, copilul se linisteste si de obicei adoarmeIn general intubatia este necesara pe o durata de 2-3 zile

Dupa detubare este posibila recrudescenta unor semne de IRA de tip obstructiv, pentru care se va administra HHC 10 mg/kg/zi si aerosoli cu adrenalina. Deoarece etiologia bacteriana este certa, trebuie obligatoriu instituita si antibioterapia de urgenta: Cefalosporina de gener. A-III-a (Cefotaxim sau Ceftriaxon 50-100 mg/kg/zi ) sau Cloramfenicol 50-100 mg/kg/zi timp de 7-10 zile.

Toti pacientii vor beneficia de OXIGENOTERAPIECorticoterapia in doze mari, desi controversata, pare eficienta in combaterea edemului glotic.hemisuccinat de hidrocortizon: 20-50 mg/kg/zi i.v. n 4-6 prize (sau alt preparat cortizonic injectabil n doz echivalent);

Se mai recomanda aerosoli cu adrenalina administrati in nebulizari pe masca