curriculum clasa pregatitoare vp

http://www.didactic.ro/materiale-didactice/programa-noua-arte-vizuale-si-lucru-manual

Structura anului şcolar; Calendar şcolar ; Schema orară; Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi

orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a lecţiilor);

Programe şcolare; Programe pentru disciplina opţională (aprobate de

Inspectoratul Şcolar) ; Planificarea calendaristică ; Proiectele unităţilor de învăţare ; Proiecte didactice ; Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi

folosit la clasa respectivă) ; Lista materialului didactic propus a fi procurat prin

mijloace proprii, prin sponsorizări ;

33

CABINET MINISTRU

_____________________________________________________________________

ORDINprivind structura anului şcolar 2013 – 2014

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind

organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale,În temeiul art. 94, alin.(2), lit. r) din Legea educației naționale nr.1/2011,

cu modificările și completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALEemite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare.(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor terminale se încheie în data de 30 mai 2014;b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 13 iunie 2014;c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare. d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile;f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;

34

g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

Art.2 Anul şcolar 2013-2014 începe pe data de 1 septembrie 2013, se încheie pe data de 31 august 2014 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I

Cursuri – luni, 16 septembrie 2013 – vineri, 20 decembrie 2013În perioada 2 - 10 noiembrie 2013, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă. Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 21 decembrie 2013 – duminică, 5 ianuarie 2014Cursuri – luni, 6 ianuarie 2014 – vineri, 31 ianuarie 2014 Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 1 februarie 2014 – duminică, 9 februarie 2014

Semestrul al II-lea Cursuri – luni, 10 februarie 2014 – vineri, 11 aprilie 2014 Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 12 aprilie 2014 – marți, 22 aprilie 2014Cursuri – miercuri, 23 aprilie 2014 – vineri, 20 iunie 2014

Vacanţa de vară – sâmbătă, 21 iunie 2014 – duminică, 14 septembrie 2014

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

Art.4 (1) Săptămâna 7–11 aprilie 2014 din semestrul al doilea este săptămână dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin. (1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă , până la data de 20 decembrie 2013. (2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă, până la data de 23 mai 2014.

Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin. (2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ respectivă/respective.

35

(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.

Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei naționale.

Art.8 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară națională, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art.9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU,

Remus PRICOPIE

Bucureşti Nr. 3818 Data 03.06.2013 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 430 din 15.07.2013

36

Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011, una dintre cele mai importante noutăţi este prevăzută de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, măsură ce va intra în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013.

Astfel, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. Prin solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, vor putea fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă au o dezvoltarea psihosomatică corespunzătoare.

MECTS a introdus clasa pregătitoare, ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar. Studiile arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în succesul educabilului. În consecinţă, statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că se impune, ceea ce se întâmplă şi prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Orice învăţător sau educator poate fi abilitat pentru a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. La finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru fiecare copil, în care se va evalua dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare. O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a în aceeaşi şcoală (Art. 361 alin. (3) lit b). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract educaţional, care cuprinde drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. 86). Părinţii care împiedică şcolarizarea copiilor în învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi, prin muncă în folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. 86 alin. (3). Părinţii pot face parte din Consiliul de administraţie al şcolii unde învaţă copilul, alături de reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai şcolii, având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în “viaţa şcolii”, ca partener al actului educaţional (Art. 96 alin. (2). Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor, atât la nivel administrativ, cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii. Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită, iar examenele şi evaluările vor avea rol de îndrumare în folosul elevului, care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre parcursul şcolar cel mai potrivit.

Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea:- Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani, Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6

ani);- EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

- Învăţământ obligatoriu - Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani) clasele: I ; a II-a; a III-a; a IV-a;

37

-EVALUARE: - finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic); - finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în ciclul primar - se aplică pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe);

- Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX, pentru copiii care au intrat în clasa a V-a începând cu anul şcolar 2011-2012;

- -EVALUARE: - finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor, la două probe: limba română şi o limbă straină , matematică şi ştiinţe); - Admiterea în liceu (Evaluare naţională)

După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez, elevul beneficiază de propriul PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL, de completarea căruia se va ocupa şcoala, şi care va fi “o carte de identitate educaţională”, fiecare rezultat important fiind cuprins în acest portofoliu, începând cu clasa pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei pregătitoare, cea de la finalul clasei a II-a, clasei a IV-a etc.) Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional, în conformitate cu noile prevederi ale Legii învăţământului, trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial regimul de muncă şi de viaţă al copilului. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un anumit orar, anumite planuri şi programe cu valoare educativă.

Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de completare a propoziţiei cu cuvinte date; jocuri - exerciţii; exerciţii de folosire a diferitelor părţi de vorbire în funcţie de modul de expunere, care trebuie folosit în cazul povestirilor create, al jocurilor de creaţie etc.

În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii, formarea unor abilităţi, care să-l conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii - problemă sau a unor situaţii fireşti de viaţă; copiii recunosc cifrele, fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte, piese geometrice, cu materiale distribuite individual. Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii corecte: o poziţie corectă în timpul scrierii, formarea unor capacităţi oculo-motorii, ordonarea elementelor grafice în pagină, acurateţea în scriere, precum şi dezvoltarea unor motivaţii pozitive faţă de această activitate. Dacă aceste obiecte sunt realizate, înseamnă că în clasa I , copilul va fi deja familiarizat cu activitatea respectivă, va scrie literele, structurile silabice, cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere.

Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează activitatea din clasa I.

Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a copiilor în şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă circumscripţie doar în limita locurilor libere, măsură care a fost prevăzută în legislaţie din 2005. Oana Badea, secretar de stat în cadrul MECTS, a declarat că procedura de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege din 2005, care prevede ca unităţile şcolare să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani din circumscripţie. Oana Badea a explicat că documentul legal care permite implementarea clasei pregătitoare este OM nr. 4.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a Invatamantului Preuniversitar

În clasa pregătitoare, programul copiilor va fi de 4 ore, iar prezenţa acestora la şcoală va fi obligatorie. Copiii nu vor primi calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele, metodele de învăţare bazându-se pe joc. Prin această măsură, sunt introduşi în sistemul de învăţământ în jur de 20.000 de copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de învăţământ.

În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. Activitatea de învăţare dintr-o lectie nu trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din momentul începerii şi până la final). Mai precis, programul este flexibil, activităţile de tip joc

38

didactic pot completa, pot alterna, pot fi numai prin joc, ţinând seama de curba de efort, de programul zilnic, de gruparea disciplinelor de studiu în orarul copiilor.În cadrul activităţilor, copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul natural şi social, devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc comportamente ale acestora, participă la ocupaţiile lor. Progresele în plan senzorio-perceptiv se asociază dezvoltării motricităţii, creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7 minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi chiar 45 de minute la preşcolarul mare în joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii etc. După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare, toţi învăţătorii care vor fi nominalizaţi să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de succes. Programul şcolii, intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii, asociaţiile de părinţi având reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii. Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar, deci învăţământ obligatoriu. Statul va asigura gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic, mai ales cele prevăzute în programe. Din lectura proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza suportului intuitiv/demonstrativ. MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu materiale didactice necesare învăţatorului. Desigur, piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă de materiale (fişe de lucru, auxiliare, reviste, jocuri, machete, plachete, cd-uri, filmuleţe, enciclopedii, etc), părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele aşa cum se obişnuieşte în învăţământul preşcolar.

Raport de evaluare – clasa pregătitoare, anul şcolar 2012-2013

Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar și se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de evaluare.

Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

Ce conţine raportul de evaluare a copilului

Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:

a) Date de identificare ale elevului;

b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare cognitivă; dezvoltarea limbajului şi a comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare;

c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din competențele specifice prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare, în dreptul cărora cadrul didactic responsabil consemnează, în baza documentelor-suport, nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs de realizare”, după caz;

d) Aprecieri şi recomandări.

39

Cine completează raportul de evaluare

Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în colaborare, după caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar, medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanții legali.

Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare

Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor, în mod individual, conţinutul raportului de evaluare, până la încheierea anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe aceştia în activitatea educativă, prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor, respectiv a rezultatelor care urmează să fie ameliorate.

O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor.

Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.

http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.pdf

40



17 s

ăptă

mân

i - 8

5 zi

le

– ci

clu

l pri

mar

-

16. I

X. 2

013

–

31. I

. 201

4

16. IX. 2013 –01. XI. 201311. XI. 2013 - 20. XII. 20136. I. 2014 –31. I. 2014

(pentru clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar).

02. XI -10. XI. 2013

21. XII. 2013 –05. I. 2014

VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ – 01. II. 2014 – 09. II. 2014

18 s

ăptă

mân

i -86

zil

e

10 I

I. 2

014

– 20

. VI.

201

4 10. II. 2014 – 11. IV. 201423. IV. 2014 -20. VI. 2014

7 -11 aprilie 2014

12. IV. 2014 – 22. IV. 2014

21. VI. 2014 –14. IX. 2014

ZILE LIBERE

41

30 NOI. 2013 SFÂNTUL ANDREI1 DEC. 2013 ZIUA NAŢIONALĂ A

ROMÂNIEI25 – 26.DEC.

2013CRĂCIUNUL

01 – 02 IAN.2014

ANUL NOU

20 – 22 APR.2014

SĂRBĂTORILEPASCALE

1MAI 2014 ZIUA MUNCII08 – 09 IUN.

2014RUSALIILE

Prevederi generale1. Săptămâna 7–11 aprilie 2014 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și

extrașcolare, în cadrul programului numit „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de învățământ, iar programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura în conformitate cu un orar special.

2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.

3. În perioada 7–11 aprilie 2014 , Ministerul Educației Naționale organizează, de regulă, etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după caz, ale concursurilor școlare.

4. În programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de fiecare unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care nu participă la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare.

Planificarea și aprobarea programului5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita

propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.

6. După colectarea propunerilor se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.

7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.

42

8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora, modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 14 februarie 2014.

9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca domeniu distinct: programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate, atât la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul comunității.

11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de deschidere spre comunitate.

Conținutul și organizarea programului12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al

grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea unor obiective educaționale prin activități care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se pot derula.

13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria, inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru protecția mediului etc.

14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.

15. Fiecare activitate la care participă copiii preșcolari/elevii trebuie să fie coordonată de un număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate, conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.

16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, pot include:

- activități culturale;- activități tehnico-științifice;- activități sportive;- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor

umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și comunicare etc.);

- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);

- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.);

- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;

- altele.

Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:43

- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al

județului;- mese rotunde, dezbateri;- activități de voluntariat sau de interes comunitar; - campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de

prevenire a traficului de persoane etc.;- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;- peer - education;- schimburi de experiență; - vizite de studii;- tabere/școli de creație sau de cercetare;- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan

intern și internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.

Monitorizare și evaluare17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind

cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.

18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.

19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind înregistrate în catalog la rubrica Purtare.

20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi monitorizate de conducerea unității de învățământ.

21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților desfășurate în săptămâna „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în program. Instrumentele și criteriile de evaluare vor fi avizate de către consiliul profesoral, aprobate de către consiliul de administrație și anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3 săptămâni înainte de începerea activităților propriu-zise.

22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile aprobate.

23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, în cadrul primului consiliu profesoral se va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora, precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra activităţilor derulate în program. Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii activităţilor planificate.

25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților desfășurate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”,

44

evidenţiind nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea acestuia.

Valorificarea exemplelor de bună practică26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi

premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.

27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.

28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.

29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București, unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată competiției din cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dosarul activității propuse.

30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în săptămâna programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din domeniile:

- cultural;- artistic;- tehnic;- științific;- sportiv;- cetățenie democratică și responsabilitate socială; - educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;- educație ecologică și protecție a mediului; - abilități de viață;- consiliere și orientare.

31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 3 martie 2014.

32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va

45

evalua dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat la pct. 30.

33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.

34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare, activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.

35. Cele mai interesante 10 activități desfășurate în cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” stabilite la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, conform pct. 30-32, vor participa la competiția organizată la nivel național, de Ministerul Educației Naționale, conform unei proceduri ce va fi transmisă inspectoratelor școlare, până la data de 11 aprilie 2014.

ACTIVITĂŢI -Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

Grupa de vârstă: copiii din clasele primareAriile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracteruluiDenumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasăPerioada: Durata: 4 ore (240 minute)Nr. participanţi: o clasă de eleviObiectivele activităţii:

Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles. Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în

dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur. Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii. Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare. Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de

stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşteînlăturarea lor şi a efectelor acestora.

Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şiefectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.

46

Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere emoţional.

Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.

Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic. Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite

circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur. Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi

facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia. În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi

evaluarea unor reguli unanim acceptate. Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre

membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia. Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi

acţionează cu demnitate. Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului. Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

Descrierea activităţii:Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să

desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.

Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce

înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire).

Programul pentru această întâlnire va fi: Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar

prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât mai bine degajat și scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între participanți.

Astfel, am propus 2 jocuri de start:- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se

prezintă fiecare persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.

Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc. Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost

întrebaţi. - un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge

în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele

47

unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga. Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi siguri ca jocul a fost înţeles.

Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă

provocare pentru ei: să lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.

Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea nevoie de o sfoară).

Descriere:Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe

această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.

Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul. Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu

propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat – ziare, ligheane, apă).

Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă. Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în exces.

De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei. Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.

Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la uscat în sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.

http://www.youtube.com/watch?v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&list=SPFC639CBD500FFAB9

Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după câteva zile (când vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.

După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.

Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai

repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul pe buze.

Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.

Descriere:

48



Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele. Primul şir trebuie să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul, receptorul şi elementul perturbator al mesajului.

După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou

concurs. Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom avea nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori): Participaţii se împart în mai multe echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un perete. Fiecare echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm de ştafetă se transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru al echipei desenează doar un singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării jocului despre conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv desen în cel mai scurt timp.

La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în care să îi felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze prin acel desen.

Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc

în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de cămaşă, etc)

Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.

Îţi curge nasul – suflă-l! Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i! O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o! Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l! Îţi este sete – bea apă!

Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a corpului.

Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în picioare, ghemuit etc.

Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie

liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

ACTIVITĂŢI -Programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”-

49

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

1. Grupa de vârstă: copiii din clasele primare2. Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului3. Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!4. Loc de desfăşurare: natură, aer liber5. Perioada: 6. Durata: 4 ore7. Nr. participanţi: o clasă de elevi8. Obiectivele activităţii:

Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.

Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.

Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii. Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de

comunicare. Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de

stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte înlăturarea lor şi a efectelor acestora.

Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.

Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere emoţional.

Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.

Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.

Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.

Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.

În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.

Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.

Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi acţionează cu demnitate.

Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului. Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

9. Descrierea activităţii:

Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc, unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea

prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru

50

aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire)

Programul pentru această întâlnire va fi: Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să

fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri de start:

- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se prezintă fiecare personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.

Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc. Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost

întrebaţi. - un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge

în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga. Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi siguri ca jocul a fost înţeles.

Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi

atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.

Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie emoţiile şi sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte o eşarfă pentru fiecare copil)

Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că trebuie să răspundă la cerinţe precum:

Fă cunoştinţă cu el! Îmbrăţişează-ţi noul prieten! Bate palma cu el! Mângâie-l !

După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.

Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.

După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.

51

Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI (un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea echipelor): http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g

Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei adverse.

La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în care să îi felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a găsi alte metode pentru a captura steagul.

Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de cămaşă, etc).

Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.

Îţi curge nasul – suflă-l! Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i! O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o! Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l! Îţi este sete – bea apă!

Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a corpului.

Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în picioare, ghemuit etc.

Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.

După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.

Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

52

http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g

Sem. I: 17 săptămâni – 85 zile Sem. II: 18 săptămâni - 86 zile

Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie

S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7

Vacanţă S8 S9 S10 S11 S12 S13 Vacanţă S14 S15 S16 S17

L 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27M 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28M 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29J 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30V 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31S 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25D 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26

FebruarieMartie Aprilie Mai Iunie

Vacan

ţăS18 S19

S20 S21 S22 S23 S24 S25 S26

Vacanţă

S27

S28 S29 S30 S31 S32 S33 S34 S35

L 3 10 17 24 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16M 4 11 18 25 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17M 5 12 19 26 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18J 6 13 20 27 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19V 7 14 21 28 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20S 1 8 15 22 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21D 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22

Legendă: Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere

54

Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar

Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a

Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I - a II-a din învăţământul primar reprezintă un document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un instrument de bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional.În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional, precum şi de asumarea de către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi din 2006.În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a fac parte din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului național, cele trei clase acoperă ciclul achiziţiilor fundamentale. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată de schimbările generate de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, ca primă clasă a şcolarităţii obligatorii.

Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de formare al copilului care finalizează clasa a II-a. In mod concret, până la finalul clasei a II-a, se urmăreşte ca elevul să fie capabil:

1. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale, prin: receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte

familiare folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor

discipline şcolare interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă

2. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate, prin: manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate și structurate, de tipul

proiectelor propuse de educator manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple

3. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social, prin: observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?, Cum?, De ce? formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul

înconjurător

4. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi, prin:

manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei participarea la activităţi de grup

55

disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte observarea identității membrilor familiei și a modului în care interacționează aceștia manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie, clasă)

5. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin: manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în

contexte familiare acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învăţare căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale utilizarea TIC în scopuri ludice manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului

6. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze comportamentul, prin:

manifestarea încrederii în propriile forţe manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos manifestarea interesului pentru un regim de viață și muncă sănătoase formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat

7. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate, prin: sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri derularea unor activităţi orientate spre un scop, cu focalizare pe atingerea scopului transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice și în viața de zi ci zi.

Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale, psihice şi comportamentale care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a: Ciclul curricular de ”Dezvoltare și diversificare”) în vederea unei inserţii sociale optime. Pentru a crea premisele transformării acestor deziderate în realităţi şcolare, au fost necesare câteva modificări faţă de planul de învăţământ actual. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.

Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele: Limbă şi comunicare Om şi societate Matematică şi ştiinţe ale naturii Arte şi tehnologii Sport şi sănătate Consiliere şi orientare.

Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-pedagogic. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării culturale; aplicarea acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul domeniilor cunoaşterii umane şi ale culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului şcolar, structurate în discipline de studiu. Fiecare domeniu de cunoaştere este caracterizat de un „mod de gândire” şi proceduri specifice. La nivelul unei arii curriculare sunt reunite discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate” şi macroconcepte comune. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar.

Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale, aria curriculară oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Valoarea adăugată a prezentei propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel, spre exemplu, ariile Arte şi Tehnologii apar reunite într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor fundamentale deoarece astfel se permite utilizarea optimă a timpului didactic, valorificând totodată predarea integrată a disciplinelor

56

Arte vizuale şi Lucru manual. Specificul acestei integrări este exprimat, în esenţă, de învăţarea holistică, în care frumosul şi utilul merg împreună. În ciclul şcolar următor însă, aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare, apropiindu-se tot mai mult de aria Matematică şi Ştiinţe ale naturii.

O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul apropiat, conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil, devenind mai uşor accesibile.

De asemenea, prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele sociale şi cele relative la limbă și comunicare, poziţionând cele două arii în vecinătate, spre deosebire de situaţia din planurile actuale.

Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest nivel de vârstă, prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. Aceasta este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale şi reflecţiile cu privire la învăţare. Pentru clasa pregătitoare, activităţile în cadrul acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs obişnuită sau fragmentat, în funcţie de competenţele vizate. De exemplu, pot fi dedicate acestei arii 30 minute la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât cadrele didactice să poată:

explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs; identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi

derulate în săptămâna respectivă; colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte și a grupului în

întregul său.Alte 30 de minute de observare și pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii, atunci când elevii pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au învăţat în săptămâna respectivă.

Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale respectă prevederile art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor la numărul maxim de ore pe săptămână la învăţământul primar, la ponderea disciplinelor obligatorii şi a celor opţionale.

Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe două componente: trunchi comun şi discipline opţionale. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională de parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Disciplinele opţionale asigură cadrul pentru dezvoltarea unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru susţinerea unor niveluri de performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. Disciplinele opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care vizează competenţe de integrare şi transfer aparținând unor arii curriculare diferite.

De asemenea, Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 68, alin (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care se precizează: Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.

Profilurile de formare detaliate anterior în așteptări pe care copiii și părinții lor, precum și societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre atingerea celor opt competențe-cheie (Legea Educației Naționale 1/2011, art. 68): (a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale; (b) competențe de comunicare în limbi străine; (c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;

57

(d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere; (e) competențe sociale și civice; (f) competențe antreprenoriale;(g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală; (h) competența de a învăța să înveți.

Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate a cunoaşterii, pentru: împlinire personală, cetăţenie activă, incluziune şi coeziune socială, angajare. O trăsătură esenţială a competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt transversale – ele se formează prin contribuţia diferitelor discipline cuprinse în planurile-cadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite discipline. Această trăsătură a jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui plan-cadru de învăţământ.

58

Învățământul primar – ciclul achiziţiilor fundamentale

Aria curriculară

1.Limbă şi comunicare

2. Matematică şi ştiinţe ale naturii

3. Om şi societate

4. Educaţie fizică, sport şi sănătate

5. Arte

6. Tehnologii

7. Consiliere si orientare

Nr. total de ore trunchi comun

Curriculum la decizia şcolii(discipline opţionale)

Nr. minim de ore pe săptămânăNr. maxim de ore pe săptămână

Disciplina CP I a II-a a III-a a IV-a

Limba şi literatura română¹

5 7 6 5 5

Limba modernă 1 1 1 1 1

Matematică² 3 3 4 4 4

Ştiinţe ale naturii

1 1 1 1 1

Istorie - - - - 1

Geografie - - - - 11Educaţie civică - - - 1

Religie 1 1 1 1 1

Educaţie fizică 2 2 2 2 2

Joc şi mişcare - - - 1 1

Muzică şi mişcare

2 2 2 1 1

Arte vizuale şi abilităţi practice

2 2 2 2 1

Dezvoltare personală

2 1 1 - -

19 20 20 20 21

0-1 0-1 0-1 0-1 0-1

59

19 20 20 20 21

20 21 21 21 22

¹La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.² La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematica şi explorarea mediului.

-Ordinul MEN nr. 3371/2013 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi a Metodologiei privind aplicarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 192 din 05.04.2013 (M.Of. 192/2013).

În vigoare de la 05.04.2013

În conformitate cu prevederile art. 64-68 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul-cadru de învăţământ pentru învăţământul primar, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 7. Planurile-cadru de învăţământ aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu

anul şcolar 2013-2014 la clasa pregătitoare şi la clasa I, începând cu anul şcolar 2014-2015 la clasa a II-a, iar din anul 2015-2016 la clasele a III-a şi a IV-a Art. 8. -(1) În anul şcolar 2013-2014, la clasa a II-a se aplică Planul-cadru de învăţământ aprobat

prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.686/2003, iar la clasele a III-a şi a IV-a se aplică Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.198/2004.

(2) În anul şcolar 2014-2015, la clasele a III-a şi a IV-a se aplică Planul-cadru de învăţământ aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 5.198/2004.

60

http://lege5.ro/Gratuit/gm2dqobsgy/ordinul-nr-3371-2013-privind-aprobarea-planurilor-cadru-de-invatamant-pentru-invatamantul-primar-si-a-metodologiei-privind-aplicarea-planurilor-cadru-de-invatamant-pentru-invatamantul-primar?pid=77926542&d=2013-03-12#p-77926542

http://lege5.ro/Gratuit/gi2toojqgi/hotararea-nr-536-2011-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-educatiei-cercetarii-tineretului-si-sportului?d=2011-05-18

http://lege5.ro/Gratuit/gmztmobqga/ordonanta-de-urgenta-nr-96-2012-privind-stabilirea-unor-masuri-de-reorganizare-in-cadrul-administratiei-publice-centrale-si-pentru-modificarea-unor-acte-normative?d=2012-12-22

http://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-nr-1-2011-legea-educatiei-nationale?pid=17892288&d=2011-01-10#p-17892288

http://lege5.ro/MonitorOficial/monge2dembygu/monitorul-oficial-partea-i-nr-192-2013-05-04-2013

http://lege5.ro/Gratuit/gm2dqobsgy/ordinul-nr-3371-2013-privind-aprobarea-planurilor-cadru-de-invatamant-pentru-invatamantul-primar-si-a-metodologiei-privind-aplicarea-planurilor-cadru-de-invatamant-pentru-invatamantul-primar?returnUrl=%2FMonitorOficial

Aria curriculară/Disciplina

Plan cadru

Numărore alocate

Total ore

CN CNA CE CESI. LIMBĂ ŞI COMUNICAREComunicare în limba românăLecturăLimba modernă

4-6 411

- - - 411

II. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

Matematică şi explorarea mediului 4 4 - - - 4

III.OM ŞI SOCIETATEReligie 1 1 - - - 1

IV. ARTE ŞI TEHNOLOGIIArte vizuale şi abilităţi practiceMuzică şi mişcare

22

22

--

--

--

22

V. EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT ŞI SĂNĂTATEEducaţie fizică 2 2 - - - 2

VI. CONSILIERE ŞI ORIENTARE

- - - -

61

Dezvoltare personalăOpţionale

20-1

2 - - - 20-1

Nr. total ore în trunchi comun 19 19 - - - 19Nr. minim ore pe săptămână 19 19 19Nr. maxim ore pe săptămână 20 20 20

62

LUNI

MARŢI

MIERCURI

JOI VINERI

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ


MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA

MEDIULUI

MATEMATICĂ ŞI

EXPLORAREA MEDIULUI

DEZVOLTARE PERSONALĂ

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

MATEMATICĂ ŞI

EXPLORAREA MEDIULUI



ARTE VIZUALE ŞILUCRU MANUAL

DEZVOLTARE PERSONALĂ MUZICĂ ŞI

MIŞCARE

ARTE VIZUALE ŞI LUCRU MANUAL LECTURĂ

EDUCAŢIE FIZICĂ

EDUCAŢIE FIZICĂ

OPŢIONAL

LIMBA ENGLEZĂ

RELIGIE

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

64

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele

numerice/transformative, portofolii ilustrative, hărţi etc:

65

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………

diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe

jubiliare ş.a.:

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC,

dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………...

66

ŞCOALA: AVIZ: JUDEŢUL: DIRECTOR,TEL :

67

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Comunicare în limba română

Nr. ore: Plan cadru CN CNA CE Total

4-6 4*1(lectură) 4 - - 5

Distribuirea orelor pe semestre

Nr.crt. SEMESTRUL NR.ORE

1. I 68

2. II 64

68

3. TOTAL 132

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolarăpentru disciplina

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ69

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministruluiNr. 3418/19.03.2013

Bucureşti, 2013

70

Notă de prezentare

Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.

Structura programei şcolare include următoarele elemente:- Notă de prezentare- Competenţe generale- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare- Conţinuturi- Sugestii metodologice

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.

Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.

Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândireacompetenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:

- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)- Citire/ lectură- Scriere/ redactare- Elemente de construcţie a comunicării

Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.

Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.

Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.

Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.

71

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte decomunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

72

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt,pe teme familiare, rostit clar şi rar- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a

indica despre ce este vorba în mesaj- realizarea unui desen pentru a indica despre ce este

vorba în mesaj- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce

este vorba (în acest fragment de poveste)?”- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri

scurte care testează înţelegerea textului audiat- formularea unor răspunsuri la întrebări despre

conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat- reformularea unor mesaje- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text

audiat- observarea, recunoaşterea, executarea unor

comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent)- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi

manifestarea reacţiilor corespunzătoare- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, peteme accesibile, rostit cu claritate- utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei

unui mesaj audiat- realizarea unui desen care corespunde subiectului

textului audiat- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce

este vorba... (în acest fragment de poveste/ în acest text) ?”

- selectarea unor enunţuri simple, scrise, care exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche de enunţuri date

- formularea unor titluri potrivite textului audiat- executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de joc

prezentate de adulţi sau copii- jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori

desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc.- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi

indicaţii şi manifestarea unor reacţii corespunzătoare

- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori- audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre

istoria scrisului

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral dintexte accesibile variate- selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare

subiectului unui text audiat- formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la

întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat- alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate de

mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie de variante date

- selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor scurte audiate

- povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unuifragment audiat

- executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de activităţi

- audierea unor scurte emisiuni informative accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se fabrică” etc.)

- audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare la acestea

- ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă desenată a mesajului transmis de un text audiat

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-unmesaj scurt, rostit clar şi rar- numirea personajului/ personajelor dintr-un

fragment de poveste audiat

- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?”

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate- identificarea personajelor/ personajului unui text

audiat- oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul:

„Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?”

1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-untext audiat- identificarea personajelor dintr-un text audiat- precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate

într-un text audiat- identificarea enunţurilor adevărate/ false

referitoare la textul audiat

74

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri

scurte care vizează diverse informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea

- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivescca sens cu un mesaj audiat anterior

- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte

- îndeplinirea unei instrucţiuni simple- participarea la jocuri de grup, ca urmare a

înţelegerii regulilor jocului

- formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoarela conţinutul unui mesaj/ text audiat

- identificarea enunţurilor adevărate/ falsereferitoare la textul audiat

- completarea orală a unor enunţuri cu elementedin textul audiat

- identificarea elementelor dintr-un text audiat care se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare textului

- sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile corespunzătoare unor texte audiate

- asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile desprinse din discuţiile cu colegii

- stabilirea de asemănări/ deosebiri între personajele şi/ sau întâmplările prezentate în povestirile audiate

- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc.

- formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?, Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)

- ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă momente ale acţiunii textului audiat

- relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor dintextul audiat

- precizarea evenimentelor din textul audiat, folosind expresiile: la început, mai întâi, prima dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.

- recunoaşterea personajelor unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor acestora

- ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, curespectarea unor informaţii

- completarea unor enunţuri lacunare cu informaţiidintr-un text audiat

- intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-unenunţ oral

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau finaldintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute

prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit”

- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din

propoziţii orale de 3-4 cuvinte- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu

imaginea potrivită- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul

didactic/ colegi

1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte înenunţuri rostite cu claritate- jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se

termină/ conţin un anumit sunet- jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”,

„Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după numărul de silabe” etc.

- numărători melodice însoţite de mişcare- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea silabelor

unui cuvânt şi reprezentarea lor prin simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme

- rostirea cuvintelor pe silabe în numărători saujocuri

- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinteşi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor- identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi

cuvinte

- ordonarea alfabetică a unor cuvinte date

- formarea unor cuvinte din silabe date

- formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sausufixe (fără terminologie)

- jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”

- despărţirea cuvintelor în silabe

- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unei

silabe/ unui sunet

75

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece saunumărători ritmate

- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător

- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelordin cuvinte

- interpretarea unor cântece care conţinonomatopee

- construirea de rime pornind de la cuvinte date- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/

se termină cu un anumit sunet- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din

mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.)

- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat

- schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea unui sunet

- identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.- numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte

- identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc.

- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte

- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără aschimba mesajul transmis

- punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-opropoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare

- identificarea unor cuvinte date după criterii precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final etc.

- stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din propoziţii de 4-6 cuvinte

- dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin adăugarea/ eliminarea unor cuvinte

- schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără aschimba mesajul transmis

- jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari, obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicarecunoscute- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–

ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii

- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi

- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiunipentru copii

- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pecomputer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal)

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicarecunoscute- formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu

scopul înţelegerii unui mesaj oral- jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind

păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.- formularea unor întrebări de lămurire în urma

audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate sau povestite de adulţi/ copii

- emiterea unor predicţii asupra derulăriievenimentelor dintr-un text audiat

- activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente povestite de copii sau adulţi

- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi filme pentru copii şi discutarea lor

- conversaţii pe teme de interes pentru copii

1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicarecunoscute- jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi

cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.

- participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme povestite/ citite de copii sau adulţi

- conversaţii pe teme de interes pentru copii- formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu

scopul înţelegerii unui mesaj oral- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau a

unor filme româneşti/ dublate în limba română pentru copii şi discutarea lor

- aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt

76


- rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer,în care instrucţiunile sunt oferite verbal

- discuţii pe marginea unor spectacole de teatrupentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc.

oferite verbal- folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor

termeni/ expresii din mesajele orale în care contextul nu a oferit sensul noţiunilor

- vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea organizării spaţiului/ standurilor de carte

- participarea la activităţi dedicate unor scriitori, Zilei Mondiale a Cărţii etc.

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelorîn enunţuri simple- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului

respirator, cu accent pe pronunţia corectă- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate- formulare de răspunsuri la ghicitori- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul

meu” (reproducerea unor mesaje formulate de adult sau copii)

- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior

- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii

- asocierea unor imagini sau obiecte, cuonomatopeele corespunzătoare;

- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare

- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse situaţii de comunicare- utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de

tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor scuze etc.

- jocuri de rol- oferirea unor informaţii despre sine, despre familie,

colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri simple

- formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse teme din sfera de interes a copiilor

- exersarea unor formule de adresare, de solicitare,de mulţumire, adaptate interlocutorului

- relatarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei

- enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale clasei

- formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suitede imagini sau folosind cuvinte date

- dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme familiare reale sau imaginate

2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţiiconcrete de comunicare- alcătuirea unor propoziţii prin care se

formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire, o rugăminte, un îndemn, un salut etc.

- oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, colegi, despre activităţile preferate etc., folosind enunţuri

- jocuri de rol- reformularea unor propoziţii prin schimbarea

intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul comunicării

- schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea unor detalii ale mesajului transmis

- transformarea/ completarea unor enunţuri dupămodele date

- identificarea şi corectarea greşelilor deexprimare

- formularea de enunţuri după ilustraţii saufolosind cuvinte date

- dramatizări ale unor fragmente din texte narative cunoscute

77


- simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite

- jocuri de rol- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu

reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)

- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor dinbasme audiate

- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.

- exersarea exprimării, clare şi corecte, şi conştientizarea importanţei acesteia în reuşita comunicării

- conştientizarea existenţei unor reguli simple de desfăşurare a schimburilor verbale (salutul, prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor, formularea unei cereri, formularea unor întrebări etc.) care pot determina reuşita comunicării

- recitarea unor poezii pe teme familiare- combinarea unor propoziţii care au legătură

între ele, pentru a explora formarea textului- povestirea unor vise, poveşti etc.

2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare lasine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă,

adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.

- formularea unor răspunsuri la întrebări adresatede colegi, pe teme de interes pentru copii

- prezentarea unor evenimente semnificative dinviaţa proprie

- discuţii privind comportamentul unor personaje;evidenţierea unor modele de comportament

- formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între obiecte familiare

- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi evenimente familiare

- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă deevenimente, persoane, lucruri cunoscute

- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ poveşti cunoscute

- formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri preferate

2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediulmesajelor simple- formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente,

referitoare la activităţi desfăşurate- repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat- exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau

situaţii familiare- discuţii privind comportamentul personajelor- evidenţierea unor modele de comportament, formularea

unor judecăţi de valoare faţă de faptele personajelor- discuţii de grup, pe subiecte familiare- completarea unor enunţuri care solicită realizarea

acordului gramatical, menţinerea timpului verbului- formularea, completarea unor enunţuri orale care să

conţină comparaţii între obiecte familiare- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la

personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)

- descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi,jocuri cunoscute

2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic- dialoguri despre sine, despre familie, colegi,

despre animalul preferat, activităţile preferate/ desfăşurate etc.

- povestirea unor evenimente semnificative din viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei, cu folosirea verbelor la timpurile potrivite

- completarea unor mesaje orale scurte, în cadrulunor discuţii în grup

- construirea unor enunţuri pe baza unui set de cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini

- dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea de conectori elementari: şi, atunci, însă, deoarece, dacă, atunci etc.

- formularea unor răspunsuri la întrebări printr-osuită de enunţuri

- crearea unor scurte povestiri orale după o imagine/ o suită de imagini şi după un şir de întrebări

- identificarea trăsăturilor unui personaj,descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.

78


- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”,„Continuă povestea” etc.

- realizarea acordului dintre subiect şi predicat, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea terminologiei)

- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea normelor de adresare civilizată

- prezentarea unor proiecte realizate individualsau în echipă

2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, însituaţii de comunicare uzuală- exersarea unor formule de salut, de adresare,

prezentare şi solicitare, adecvate contextului- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe

teme de interes- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare

eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu:„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”,„Statuile vorbitoare” etc.

- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”,„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări”etc.

- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresatecolegilor

- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-arîntâmpla dacă …”

- povestirea unor experienţe trecute sau prezente- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe

baza unor experienţe posibile sau a unora imaginare

2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în diferite contexte de comunicare- dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme

familiare- formularea unei opinii personale referitoare la un

personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc.- jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”,

„Pregătim o serbare”, „În vizită” etc.- concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi

menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de interes

- exerciţii de primire sau de oferire a unorcomplimente

- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpladacă …”

- formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? Ce s-ar fi întâmplat dacă..?)

2.3. Participarea cu interes la dialoguri, îndiferite contexte de comunicare- participarea la discuţii în perechi/ în grup pe teme

de interes (timpul liber, animalul preferat, cartea preferată, prezentarea produselor activităţii şcolare etc.)

- formularea unor întrebări referitoare la subiectede interes

- formularea unor mesaje în care să-şi exprime intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar

- formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui mesaj oral

- utilizarea formulelor de adresare, de solicitare, de mulţumire, corespunzătoare unui anumit context

- jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice, întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi imaginare

- identificarea unor obiecte/ fiinţe prin descoperirea caracteristicilor acestora pe baza unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri de grup

- realizarea unor postere care să ilustreze reguli de comunicare eficientă (vorbirea pe rând, ascultarea, păstrarea ideii)

79


- formularea unei opinii referitoare la un personaj/o întâmplare/ un mod de comportament etc.

- dramatizări2.4. Exprimarea propriilor idei în contextecunoscute, manifestând interes pentru comunicare- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea

unor cuvinte de legătură- folosirea unor cuvinte descriptive pentru a

îmbogăţi o descriere- utilizarea şi interpretarea tonului folosit în

vederea exprimării unor emoţii variate- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de

interes- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de

întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”

- conversaţii scurte în grup, pe baza unui textaudiat sau a unei imagini

- jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului

- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/imagini date sau desene create de copii

- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului

2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare lacontexte familiare, manifestând interes şi încredereîn sine- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor

poveşti după indicii date- concursuri de ghicitori- dramatizări ale unor poveşti cunoscute- improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte

alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor- formularea unor ipoteze privind posibilităţile de

continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii

- realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti audiate (album cu desene realizate de copil în urma audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise)

- conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau aunei imagini

- jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea finalului, introducerea unor personaje etc.

- alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de copii

- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune după mine” etc.

- crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutoruladultului şi ilustrate de copii

2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contextefamiliare manifestând interes şi încredere în sine- crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece şi

prezentarea acestora- utilizarea limbajului verbal şi nonverbal

corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie facială, claritate în exprimare, ton)

- utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul dea-şi susţine afirmaţiile

- exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi reacţii

- interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi- jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor

poveşti după indicii date- prezentarea unor lucrări personale- repovestirea unor poveşti citite sau audiate- concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte

citite- participarea la serbări şcolare

80

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, dinuniversul apropiat, scrise cu litere mari şi mici detipar- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar

pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)

- asocierea unor litere şi sunete- observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri,

sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii

- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi” etc.

- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”,„Domino”, „Bingo”

- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat

- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecteşi denumirea acestora

- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului

didactic

3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte,scrise cu litere de tipar sau de mână- intuirea unor cuvinte însoţite de imagini

corespunzătoare- recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de

mână- realizarea literelor mari de tipar din figuri

tangram- compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe,

cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte- marcarea prin colorare, subliniere, decupare,

încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate de cadrul didactic sau de elevi

- completarea unor silabe date pentru a obţinecuvinte

- ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a obţine cuvinte

- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise culitere de tipar sau de mână

- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână

- marcarea cuvintelor care se repetă într-un text- citirea unor cărţi de grup (Big-books)- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă,

citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi propoziţii

- realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând cuvinte decupate din ziare şi reviste

- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini, cuvinte sau simboluri

3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediulcunoscut- citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor

scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând; citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)

- citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame,afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.

- citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu adaptarea intonaţiei impusă de semnele de punctuaţie

- citirea selectivă în funcţie de anumite repere (alineatul, linia de dialog) sau respectând un detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)

- identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şiautorului unui text

- auto-corectarea greşelilor de citire atunci când cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens

- adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)

- exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi- citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole din

reviste electronice, enciclopedii etc. din iniţiativa copilului

- căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau la bibliotecă

- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,cuvinte sau simboluri

81

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imaginicare prezintă întâmplări, fenomene, evenimentefamiliare- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere

duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?”

- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzidesenate

- prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini

- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup(desene, şir de imagini)

- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline)

- audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia;

- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic sau al colegilor

3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare- identificarea personajelor, locului şi timpului unei

întâmplări prezentate în textul citit- citirea unor „cuvinte cheie”- recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului,

timpului şi momentului evocat- formularea unor răspunsuri orale la întrebări

despre conţinutul textului citit- asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere de

tipar şi de mână, cu imaginile potrivite- citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un

text scurt- ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite- analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl

însoţeşte- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor

fragmente de text- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre

conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt

3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din universul cunoscut- formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse

dintr-un text citit- discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând

nume, cuvinte familiare şi expresii elementare- formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza

textului citit- identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc

textul citit- redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui

fragment dintr-un text citit- formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură

cu un scurt text citit- aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea logică

de desfăşurare a evenimentelor din mesajul audiat- emiterea unor predicţii asupra firului narativ al

textului citit- identificarea unor informaţii previzibile în diverse

materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare etc.)

82

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluricare transmit mesaje de necesitate imediată,din universul familiar- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în

situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

- sortarea unor semne, simboluri grafice identice- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a

calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului ilustrat

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri dinuniversul familiar, care transmit mesaje simple- recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii

cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.

- punerea în corespondenţă a imaginilor cumesajele orale/ scrise indicate

- plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe care transmit mesaje (reguli de conduită, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale profesorului etc.)

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, încontexte cunoscute- asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din universul

apropiat cu fragmente de text/ simboluri/ desene/ gesturi

- decodarea unor informaţii din manual (viniete, cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru copii etc.

- parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul unor simboluri convenţionale sau inventate („In căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)

83


- punerea în corespondenţă a imaginilor cumesajele orale indicate

- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.

- realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din mediul apropiat

- exerciţii de completare a unor rebusuri în care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri

- exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii,scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri

- transmiterea unor mesaje prin intermediul unor simboluri sau coduri date/ proprii

3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelorredate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme,

dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-

bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.- observarea şi stabilirea unor asemănări şi

diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.

- observarea amplasării imaginilor în raport cutextul

- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea imaginilor

- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unortexte simple, susţinute de suport imagistic- citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe)- citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor

poveşti, povestiri etc.- memorare unor poezii şi ghicitori din proprie

iniţiativă- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare

(individual şi în grup); realizarea „Abecedarului clasei”, folosind planşe de colorat

- exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce tare, un fragment

- activităţi în biblioteca şcolii- completarea unui jurnal de lectură al clasei,

folosind desene şi enunţuri scurte- amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în

sala de clasă- completarea unor grafice, panouri cu titluri,

personaje ale textelor citite- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme,

dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini- observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe

între suporturi de lectură variate (carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text, carte electronică etc.)

- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc.- citirea unor reviste pentru copii

3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unorcărţi adecvate vârstei- realizarea unui jurnal personal de lectură în care să

fie înregistrate titlul şi personajele din basmele/ poveştile/ povestirile citite sau transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.

- realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală sau comună (album cu desene realizate de elevi în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte prezentări scrise de mână sau la computer)

- prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti cititeindividual sau în grup

- memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şighicitori

- autodictări cu autoevaluare sau evaluare înpereche

- realizarea unor minicărţi pe teme de interescomun sau personal

- amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă- completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/

personaje ale textelor citite de elevi- recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri

colegilor- citirea unor texte în urma recomandărilor făcute de

părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi- repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite

evenimente şi informaţii- vizite la muzee şi case memoriale

84

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilorliterelor, folosind resurse variate- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a

coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele

- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii

- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după uncontur etc.

- poziţionarea corectă a suportului de scriere, înraport cu propriul corp

- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos,dreapta, stânga etc.

- exersarea poziţiei corecte la scris- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de

scris

- jocuri de tip labirint

- observarea literelor din plastic/ din alfabetarulmagnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi

- construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc.

- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, fire etc.

- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm

4.1. Scrierea literelor de mână- exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii- modelarea din plastilină a contururilor unor litere;

decorarea literelor de mână şi de tipar;- trasarea în duct continuu a literelor de mână

(începând prin unirea punctelor care le compun)- executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte cu

degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari

- scrierea literelor de mână, folosind diverse instrumente de scris (creion, carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă etc.)

- copierea, transcrierea literelor, silabelor, cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dintre cuvinte

- completarea după model, cu litere de mână, a unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, felicitări, scurte scrisori

- exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, aalineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte

- scrierea după dictare a literelor, silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;

- selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date, scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a obţine cuvinte

- realizarea unor afişe, etichete cuprinzând regulide conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajărietc.

- realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii preluate după modele

4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare- copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte,

propoziţii- autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor

scrise, prin compararea cu un model- copierea unor texte scurte, exersând încadrarea

în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere şi a spaţiului între cuvinte

- transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un scurt text pe teme cunoscute

- transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrulunor activităţi individuale sau comune

- scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui text scurt pe foaie tip II, dictando, velină, respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II, dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor dintre litere şi cuvinte

- realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe teme familiare, după modele date

- realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin dinpartea cadrului didactic

85


- realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând instrumente diferite

- realizarea unor desene cu litere personificate4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexteuzuale de comunicare- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de

tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1Martie”)

- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice

- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, liniicurbe, linii frânte şi „citirea” mesajului

4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din cuvinte scrise cu litere de mână, folosind materiale diverse- alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având

suport vizual- adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în

enunţuri eliptice- ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi

scrierea acestuia- scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul

computerului- confecţionarea unor etichete, afişe, materiale

necesare în activitatea zilnică- organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat

transmiterii unor mesaje şi informaţii (prindesene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul unui proiect

- personalizarea unor modele predefinite de invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare către Moş Crăciun)

- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise

4.2. Redactarea unor mesaje simple, curespectarea convenţiilor de bază- scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau

combinarea unor silabe- folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu

majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie)

- plasarea semnelor de punctuaţie într-un text- scrierea unor bilete de mulţumire, de informare,

de solicitare, cu respectarea convenţiilor- confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii

(Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor corespunzătoare folosind diverse instrumente (stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)

- confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale necesare în activitatea zilnică

- marcarea prin chenare sugestive/ elemente grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje, anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în evidenţă

- formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări peteme familiare/ care prezintă interes

- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul unor imagini sau întrebări

- scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”,„Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. pe propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un spaţiu special amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)

- activităţi care implică folosirea calculatorului pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte

86


- confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti,legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii

- realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise- crearea şi completarea unor rebusuri

4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şiinformaţii prin intermediul limbajelorneconvenţionale- „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind

desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)

- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cuajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu:„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e primăvara?”

- etichetarea originală a unor obiecte personale- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în

care se vor folosi limbaje neconvenţionale- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat

„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)

- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?”

- crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)

- crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri

- completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri

4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prinintermediul limbajelor convenţionale şi neconvenţionale- scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de

cadrul didactic- scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte

(propoziţii) şi simboluri/ desene- redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti,

jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc.

- realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii la evenimente personale ori ale clasei, documente cu valoare utilitară în cadrul clasei (orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.)

- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje convenţionale şi neconvenţionale

- prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute,amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune

4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prinintermediul limbajelor convenţionale- organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii pot

lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor, păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)

- completarea unui jurnal personal sau al clasei,folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte

- crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de otemă propusă

- ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor personale

- realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea unei suprafeţe)

- redactarea unor idei despre o melodie ascultată- realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte,

formă şi culoare

87

CONŢINUTURI

Domenii CP CLASA I CLASA a II-a

Comunicare orală(ascultare, vorbire, interacţiune)

Acte de vorbire: a saluta persoanecunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a formula o rugăminteCuvântul. Propoziţia/ EnunţulUtilizarea cuvintelor noi în enunţuriadecvateDialogulFormularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală

Forme ale discursului oralPovestirea după imagini

Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, aformula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere

Cuvântul. Propoziţia/ EnunţulUtilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative DialogulOferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul social şi natural apropiat, igiena personală

Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând,ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii

Forme ale discursului oral Povestirea unor întâmplări trăite Repovestirea unor întâmplări auzite Descrierea unui obiect/ a unei persoane

Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pecineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o părere/ o opinie/ o solicitareCuvântul. Propoziţia/ EnunţulIntroducerea cuvintelor noi în vocabularul propriuIntonarea propoziţiilor exclamativeDialogulIniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacolReguli de vorbire eficientă: elemente depoliteţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)Forme ale discursului oralPovestirea unor întâmplări trăite sau observateRepovestirea unor întâmplări cititeDescrierea unui obiect, fenomen sau a unei persoaneReguli ale discursului oralPronunţie clară şi corectăAcord de număr şi gen, fără terminologieIntonaţie adecvată

Citire/ lectură CarteaCoperte, foaie, pagină, text, ilustraţii

Literele mici şi mari de tiparSimboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc.

CarteaNumerotarea paginilor, direcţii de orientare în paginăLiterele mici şi mari de tipar şi de mânăGrupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghiAlfabetul limbii româneCitirea cuvintelor mono şi plurisilabice

CarteaCuprinsul unei cărţi

Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghiAlfabetul limbii româneCitirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte

88

Citirea cuvintelor pe etichete asociateunor imagini sau obiectePropoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitivOrdonarea propoziţiilor pe baza unuisuport intuitiv

(introduse progresiv)Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă(fără terminologie)Citirea propoziţiilor/ enunţurilorCitirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse progresiv)Aşezarea textului în paginăTitlu. Autor. Alineate

Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)Textul (de maxim 120 de cuvinte) Titlu. Autor. AlineateAşezarea textului în paginăTextul literarTextul narativRecunoaşterea personajelor. Povestirea oralăTextul liricPoezii despre universul copilărieiTextul nonliterar/ informativ

Scriere/ redactare Elemente grafice care intră încomponenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle, semiovale, ovale, noduleţeDesenarea literelor de tiparSimboluri neconvenţionale folositeîn exprimarea scrisă

Scrierea funcţională folosind desene, simboluriFelicitareaBiletul

Alfabetul limbii româneLiterele mici şi mari de mânăGrupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghiOrtografiaScrierea ortografică a cuvintelorScrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi altitluluiScrierea cu majusculă a substantivelor proprii(fără terminologie)Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurilede litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

PunctuaţiaPunctulSemnul întrebăriiLinia de dialogOrganizarea textului scrisScrierea caligrafică pe liniatură tip IPlasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor

Scrierea funcţionalăCopieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări BiletulInvitaţia. FelicitareaScrisoarea. Jurnalul (text şi desene)

Alfabetul limbii româneLiterele mici şi mari de mânăGrupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghiOrtografiaScrierea corectă a cuvintelor care conţinconsoana m înainte de b şi pScrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongiioa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele âsau î, xScrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o, dintr-un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-aPunctuaţiaSemnul exclamăriiVirgula (în vocativ şi enumerare) Două puncteOrganizarea textului scrisScrierea pe liniatură tip II şi dictandoAşezarea textului în pagina caietului: plasareatitlului, a autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului dintre cuvinte Scrierea funcţionalăCopieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte) Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)Biletul de mulţumire, de informare, de solicitareFelicitareaAfişul

89

Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri),pornind de la experienţe trăite

Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pebaza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)sau a unui şir de întrebăriCartea, ziarul sau revista clasei

Elemente deconstrucţie a comunicării

VocabularCuvântulCuvinte cu sens asemănătorCuvinte cu sens opus

FoneticăSunete specifice limbii româneDespărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi

VocabularCuvântul– grup de sunete asociat cu un înţelesCuvinte cu sens asemănătorCuvinte cu sens opusCuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

FoneticăSunetele limbii române. Articularea vocalelor şiconsoanelor (fără denumire)SilabaCuvântulDespărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea regulilorPropoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

VocabularCuvântulCuvinte cu sens asemănătorCuvinte cu sens opusCuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit

FoneticăSunetele limbii române. Vocale şi consoane Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

90

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline. Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.

Strategii didactice

Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi a creativităţii elevului.În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I. Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e vorba de nume de

obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.

Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.

Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.

91

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare

TEMA: Jucării

Ce urmărim?- competenţe

specifice -

Cum procedăm?

Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare

Comunicare în limba română1.1. selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în

textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil” realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de

răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?” aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea global formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu:

„Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au plecat?” repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată

1.2. numirea personajelor din poveste oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le îngrijeşti?”

1.3. indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoanepuse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia Jucăriile au fugit.”

numărarea cuvintelor dintr-un enunţ punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu:

minge, ursuleţ, jucării, maşină etc. despărţirea cuvintelor în silabe indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,

minge) indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi

sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.) sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:

„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge,cojoc etc.)

colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începecu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)

1.4. audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje

formulate de adult sau copii)2.1. jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la

început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.) reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de

comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.) ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:

„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”

2.2. prezentarea jucăriei preferate1.1. repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate1.2. participarea la jocuri de grup3.1. punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile

potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot3.2. lectură după una sau mai multe ilustraţii3.3. punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

92

3.4. observarea unor pliante despre jucării observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii

referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)4.1. decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton

construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.

trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilouetc.)

colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4

4.3. etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”) completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul

săptămânii)

2.4. crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil;

va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copiiMatematică şi explorarea mediului1.1. numărarea jucăriilor şi distribuirea lor

construirea unor mulţimi din jucării

1.2. compararea mulţimilor de jucării2.2. construcţii cu ajutorul figurilor geometrice

confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere jocuri de construcţii cu cuburi

2.1. jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere1.6. jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două

jucării mai mult decât are colegul tău.”3.1. crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării

recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)

utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet

4.2. jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”5.1. organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării

gruparea jucăriilor după un anumit criteriu

5.2. jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1–5 unităţi în concentrul0–31

6.1. ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarearezultatului

6.3. joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”

Arte vizuale şi abilităţi practice1.3. vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea

jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis

2.1. enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate2.3. realizarea unor construcţii libere, spontane

realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie confecţionarea unor jocuri şi jucării simple

Muzică şi mişcare2.1; 2.2. însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –

www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/cutia-cujucarii-melodii-gradinita)

93

http://www.trilulilu.ro/

http://www.gradinitaonline.wordpress.com/

SEMESTRUL IUnităţi de învăţare

Obref

Conţinuturi Nr. ore

Perioada/Săpt.

1.”Cine sunt? Cine suntem?”

Evaluare iniţială

1.11.52.12.33.34.4

-Iniţierea unor dialoguri învăţător-elev, elev-elev despre prima zi de şcoală şi viaţa de şcolar- “Trenuleţul amintirilor” -Activităţile desfăşurate în grădiniţă- Iniţierea unor dialoguri despre jocuri şi activităţi de grup şiindividuale- Oferirea unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor familiei-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie-Formularea de mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă; despre familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea preferată, despre mâncarea preferată etc.

- Elemente ale comportării civilizate-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă: reguli de comportament-Utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal: a saluta, a se prezenta şi a prezenta pe cineva, a identica un obiect, o persoană, a cere şi a da informaţii, a formula o idee, *a formula o solicitare-Crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru toţi copiii- Probe de evidenţiere a achiziţiilor din grădiniţă

16 I-IV

2.”Când, cum şi de ce se întâmplă?”

Propoziţia. Cuvântul.Silaba

1.11.21.31.41.52.12.22.33.24.1

-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când, cum şi de ce se întâmplă?

-“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte-Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în context adecvat-Indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit.)-Despărţirea cuvintelor în silabe şi sunete-Pronunțarea corectă a sunetelor-Rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate

16 V-VIII

94

Unităţi de învăţare

Obref


Perioada/Săpt.

-Audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător-Discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte-Interpretarea unor cântece care conţin onomatopee-Jocuri de cuvinte (de tip Fazan, în care criteriul poate fi nu numai ultima silbă, ci şi ultimul sunet)-Formularea de enunţuri folosind cuvinte date-Rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior-Reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii-Asocierea unor imagini cu animale sau alte obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare-Descoperirea silabelor „intruse” (ex.: dublarea ultimei silabe din cuvânt)-*Schimbarea sensului unui cuvânt, prin schimbarea unui sunet sau a unei silabe (var-far, cară-gară etc.) -*Construirea de rime pornind de la cuvinte date-Sesizarea greşelilor de pronunție-Cuvinte monosilabice, bisilabice şi trisilabice-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii, care facilitează însuşirea literelor şi scrierea lor

4. Cine? Ce?

Despre cine? Despre ce?

Elemente de construcţie a comunicării

1.11.21.31.41.51.62.12.22.32.42.53.1

-Comunicare orală - identificarea unei persoane, a unui obiect saufenomen-Recunoaşterea unei persoane, a unui obiect sau fenomen, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestora - joc de tipul „Cutiuţa fermecată”-Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi-Prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie-Participarea la jocuri de rol: La doctor, La telefon, În parc, La cumpărături, O zi în familie, Aniversări-Formularea, completarea de enunţuri care să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte familiare-Corespondenţa sunet-literă-Literele mici şi mari de tipar: A, M, U, N, I-Citirea şi scrierea cuvintelor-Despărţirea cuvintelor în silabe-Copierea literelor şi a cuvintelor-Scrierea după dictare-Selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj.-Realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj. Recapitulare Evaluare

16 IX-XII

95


Obref


Perioada/Săpt.

3. „Cine? Ce? Unde? Cum?”

Sunetele limbii române

1.11.21.31.42.22.33.3

-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-Numirea personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste audiat-Oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din povestea audiată (ex. numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea)-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte-Simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri de rol-Repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.)-Formularea unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj dintr-un fragment de poveste audiat-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.-Articularea consoanelor şi a vocalelor-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător-Elemente grafice utilizate în procesul scrierii -Sortarea unor semne, simboluri grafice identice

16 XIII-XVI

1.11.21.3

Recapitulare Evaluare Recuperare / Dezvoltare

SEMESTRUL AL II-LEA

4 XVII

5. „Peretele vorbitor”

Cuvântul- element

esenţial de comunicare

1.31.42.12.23.23.34.14.24.34.4

-Scrierea de bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri inventate spontan etc. -Exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri: ex. Cum putem arăta prin scris ce frumoasă e iarna?-Etichetarea originală a unor obiecte personale sau din mediul apropiat- Crearea de ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini)-Confecţionarea unor mini-cărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje neconvenţionale.-Organizarea unui colţ în clasă intitulat “peretele vorbitor” în care copiii să-şi poată lăsa mesaje, să poată “scrie” (desen, simbol) informaţii pe o temă aleasă de ei, gen proiect.-Literele mici şi mari de tipar : E, R, O, C, Ă, L-Scrierea corectă a cuvintelor-Scrierea după dictare-Observarea etichetelor din clasă: plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care

16 XVIII-XXI

96


Obref


Perioada/Săpt.

se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii.-Citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la responsabilităţi etc.-Utilizarea jocurilor Loto cu diferite subiecte, Domino, Bingo, ce au cuvinte scrise sub imagine.-Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini potrivite-Realizarea unor colecţii de cuvinte utilizate frecvent: cuvinte scurte, familiare copiilor, care vor fi afişate în clasă Recapitulare Evaluare Recuperare / Dezvoltare

6.”Vine, vine primăvara!”

Comunicarea orală – dialoguri despre vreme, anotimp, calendarul naturii

1.31.5 3.13.23.33.44.1

-Oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când, cum şi de ce se întâmplă?

-“Citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii-Indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte-Formarea propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în context adecvat-Literele mari şi mici de tipar: B, J, H, G-Confecţionarea de felicitări şi bileţele cu litere mari de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc.; învăţătoarea va comunica mesajul ce trebuie scris: ex.- Pe felicitare vom scrie 1 Martie-Trasarea de litere mari de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)-Jocuri de tip labirint.-Scrierea după dictare a cuvintelor -Comunicarea orală - dialoguri despre programul zilnic al şcolarului, vreme, anotimp, calendarul naturii Recapitulare Evaluare Recuperare / Dezvoltare

16 XXII-XXV

7. „Vreau să fiu un bun

şcolar”!

Comunicarea orală –

dialoguri despre

comportarea

1.11.21.31.52.12.22.33.13.3

-Dialoguri despre viaţa de şcolar, familie, mediul înconjurător-Participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi-Literele mari şi mici de tipar: T, S P, V, D, Ş, Î, Â-Citirea şi scrierea literelor si a silabelor-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate.-Codarea sau decodarea unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă a

16 XXVI-XXIX

97

la şcoală unor panouri care prezintă: reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.)-Formulări de întrebări şi răspunsuri Recapitulare Evaluare Recuperare / Dezvoltare

8.”Lumea copilăriei”

Propoziţia- unitate a comunicării

3.13.24.14.24.34.4

- Dialoguri despre personaje din poveşti, lumea copilăriei, etc.-Literele mari şi mici de tipar: Ţ, ţ, Z, z, f, F-Completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri-Discriminarea textului de imagini sau de alte simboluri-Identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M – Metrou, H - Spital, I - Informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.-Sortarea unor semne, simboluri grafice identice-Punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate-Confecţionarea unor mini-cărţi cu imagini, desene, text scris, simboluri, pe teme familiare copiilor-Crearea de povestiri în grup, spuse şi ilustrate de copii şi scrise de adult Recapitulare Evaluare Recuperare / Dezvoltare

12 XXX-XXXII

9. Am terminat clasa pregătitoare

3.43.74.14.24.34.4

-Alfabetul limbii române-Jocuri didactice de dezvoltare a vorbirii -Organizarea de concursuri: ex. Cine scrie cele mai multe lucruri despre…-Poveştile copilăriei – vizită la bibliotecă

- Atingerea cărţilor- Răsfoirea de cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în

biblioteca şcolii etc.- Observarea cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi etc.- Confecţionarea de mini-cărticele- Observarea amplasării imaginilor

Recapitulare finală Recuperare / Dezvoltare

4 XXXIIIXXXIV

98

SEMESTRUL I

Nr.crt.

Detalieri de conţinut

Activităţi de învăţare ResurseNr. ore Data

Evaluare ACTIVITĂŢIINTEGRATE

1. “Prima zi de şcoală din

viaţa micului şcolar”

- primirea şcolarilor de clasăpregătitoare;- prezentarea importanţeizilei de 16 septembrie;- prezentarea clasei ;- vizită în şcoală (asigurareapunctelor de reper)- cunoaşterea elevilor, prezentarea catalogului, prezenţa;- exerciţii de aranjare aghiozdanului în pupitru ;- exerciţii de aşezare în bănciîn mod corespunzător ;- exerciţii de utilizare acuierului ;- exerciţii de intonare a unuicântec de înviorare ;- exerciţii de scriere şi desen.

- Resurse materiale: foi desen, creioane colorate, carioci- Resurse procedurale: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală

2 - observare sistematică - Jocuri:

„Dacă vesel se trăieşte”

„Ce ştiu să fac!”

-Desen:- “Căsuţa din

poveşti”

-“Prima zi de şcoală”

2. “Cine sunt eu?”

-elemente grafice: punctul

-exerciţii de aşezare înbănci, poziţia corectă în bancă sau la răspuns -strigarea catalogului ;-jocuri de cunoaştere acolectivului de elevi;-exerciţii de iniţiere a unordialoguri învăţător-elev, elev-

- Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate- Resurse procedurale:

2 observarea sistematică

proba orală proba

practicăautoevaluare

- Jocuri: „Ştiu să mă prezint!”„Cine face aşa? “ „Ghiceşte cine sunt!”„Spune-mi ce

99

„CINE SUNT? CINE SUNTEM?” (16 ore)

elev despre prima zi de şcoală şi viaţa de şcolar;- exerciţii de oferire a unor informaţii despre identitatea proprie şi a membrilor familiei;-exerciţii de formulare a unor mesaje despre sine: nume, vârstă, adresă; despre familie, colegi, despre animalul preferat, despre culoarea preferată, despre mâncarea preferată etc.-exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii ;-test pentru detectareaacuităţii vizuale -ghicitori;-joc de recunoaştere aonomatopeelor ;-probe şi jocuri pentrudepistarea tulburărilor de limbaj;-elemente grafice: punctul

explicaţia, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală

vezi!” „Trenul”„Spune câte elemente sunt!”

-Cântece:„Deschide urechea bine!”„Noi acum suntem şcolari”

Desen:”Autoportret”

3. “Ghici ce am în ghiozdan!”

-exerciţii de identificare a lucrurilor din ghiozdan-exerciţii de aşezare pe bancă şi de punere în ghiozdan a lucrurilor personale- exerciţii de pronunţie corectă-exerciţii pentru identificarea caracteristicilor unui obiect pe bază de întrebări şi răspunsuri-exerciţii de desenare a unor obiecte din ghiozdan pe baza descrierii făcute de învăţător

- Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate- Resurse procedurale: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate


proba orală proba


-Ghicitori despre obiectele şcolarului

- Jocuri: „La ce foloseşte? “

„Ghiceşte obiectul!”

„Spune-mi ce vezi!”

-Desen:”Obiectul preferat din ghiozdan”

100

individuală4. “Clasa mea” -exerciţii de identificare a unor

obiecte din sala de clasă-activitate în grup organizată pentru descoperirea caracteristicilor unui obiect pe baza de întrebări şi răspunsuri-exerciţii de descriere a sălii de clasă-exerciţii de orientare în clasă-exerciţii de desenare a unor obiecte din clasă pe baza descrierii făcute de învăţător.

- Resurse materiale: foi desen, creioane colorate, carioci- Resurse procedurale: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală


proba orală proba


-Ghicitori despre obiectele din clasă

-Desen:”Obiectul preferat din clasă”

- Jocuri: „La ce foloseşte? “

„Ghiceşte obiectul!”

„Spune-mi ce vezi!”

5. “ Îmi mai aduc

aminte...?”-elemente grafice: liniaorizontală, punctul

-exerciţii de discriminare a sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte;-exerciţii de indicare a sunetelor percepute prin diferite semne – ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin mimică de tipul folosirii buzelor pentru a mima sunetul identificat;-sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/final etc.)- jocuri pentru depistareatulburărilor de auz;- exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii ;- elemente grafice: liniaorizontală, punctul

- test pentru cunoaştereavolumului achiziţiilor din

- Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, imagini din diferite poveşti,jetoane, obiecte de uz personal

- Resurse procedurale: explicaţia, conversaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, învăţarea intuitivă


proba orală proba


- Jocuri: “Trenuleţul amintirilor”

“Cu ce sunet începe?”

„Ghemul călător”

„Deschide urechea bine!”

„Răspunde repede şi bine!

-Cântec:„Ora-i de plecat la şcoală”;

101

grădiniţă; - Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală

6. “Ce-am învăţat?”

-elemente grafice: grup de linii orizontale

-exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre activităţile desfăşurate în grădiniţă-exerciţii de verificare a acuităţii vizuale si auditive- exerciţii de dicţie-frământări de limbă-utilizarea formulelor de iniţiere şi încheiere a unui schimb verbal-exerciţii de exersare a unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, potrivite interlocutorului

- exerciţii de identificare a elementelor unei comportări civilizate-exerciţii de codare sau decodare a unor mesaje scrise (ex.: expunerea în clasă a unor panouri care prezintă: reguli de comportament-exerciţii de încălzire amuşchilor mici ai mâinii-exerciţii de scriere a unorelemente grafice: grup de linii orizontale-test pentru stabilirea niveluluide dezvoltare a proceselor de analiză şi sinteză fonetică

- Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, jetoane cu imagini, cutie- Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală- rezolvare de fişe- recitare de poezii


proba orală proba


- Jocuri didactice:“Ştiu să fiu civilizat?”

“Ce lipseşte?”

„Caseta cu surprize”

« Cine face aşa ? »

„Deschide urechea bine!“

7. “Cine ştie, câştigă!”

-elemente grafice: linia

-exerciţii de despărţire corectă a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe şi sunete-exerciţii de redare în

- Resurse materiale: fişe, steguleţ, imagini din


proba orală proba

- Jocuri didactice:„Mai spune ceva!”

“Cu ce sunet

102

verticală, punctul

propoziţii simple şi dezvoltate a conţinutului unei poveşti-exerciţii de recunoaştere a personajului şi a poveştii din care face parte-exerciţii de recitare expresivă a unei poezii respectând intonaţia, ritmul şi pauza- jocuri didactice- exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii- exerciţii de scriere a unor elemente grafice: linia verticală, punctul- test de cunoştinţe şi lărgirea vocabularului

diferite poveşti,jetoane, obiecte de uz personal

- Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic

- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activitate individuală


începe?”

“Recunoaşte povestea!”

”Ce ştii despre…”

“Cine ştie,câştigă!”

“A câta liniuţă lipseşte?”;

Puzzle: “Scene din poveşti”;

- Concurs de poezii :“Micul recitator”

8. “Campionul”-elemente grafice: grup de linii verticale

-exerciţii de memorizare: “Toamna”, “Bate vântul frunzele”-exerciţii de creare a unui orar pe un cod de culori sau simboluri valabile pentru toţi copiii- exerciţii de frământări de limbă- exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai mâinii - exerciţii de scriere a elementelor grafice: grup de linii verticale- probă pentru determinarea memoriei

- Resurse materiale: fişe, ilustraţii- Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic- Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, individual

1 - observare sistematică

- probă orală- probă scrisă

Jocuri didactice:“Sunt vesel / trist

pentru că...”

“Spune mai departe!”-Concurs de creaţie

Cântec cu mişcare:“Bate vântul frunzele”

Desen:“Toamna”

9. Evaluare exerciţii de identificare a sunetului în silabe;

exerciţii de pronunţare corectă a sunetului;

exerciţii de poziţionare a

- Resurse materiale: fişe, ilustraţii- Resurse procedurale:


- probă orală- probă scrisă

103

sunetului în cuvânt;- exerciţii de scriere a semnelor grafice;

conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic- Forme de organizare a colectivului: activitate individual

Nrcrt


Ob.ref.

Activităţi de învăţare Resurse

Nr. ore

Data

EvaluareActivităţi integrate

1. “Frunze ruginii”

1.1.1.2.1.3.1.4.1.5.

-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: când, cum şi de ce se întâmplă?-exerciţii de “citirea” simbolurilor pentru vreme şi a calendaruluinaturii-exerciţii de selectare prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) a detaliului corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte-exerciţii de formare a propozițiilor simple şi dezvoltate, integrând cuvintele în context adecvat-exerciţii de identificare a cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă

Resurse materiale: fişe de lucru,

ilustraţii, creioane colorate, jetoane

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

demonstraţia, jocul didactic

Forme de organizare a colectivului:

activitate frontală, activităţi în

perechi, activităţi în echipă, activitate

individuală


proba orală proba practică

autoevaluarea

-Jocuri didactice:“Fazan”

“Frunze colorate în cifre amestecate”

“Găseşte imaginea potrivită!”

Îmi caut vecinii

-Joc liniştitor “Zboarǎ frunzele”

- Joc de mişcare„Trenuletul

veseliei”

-Desen:“Frunze ruginii”

104

CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?Propoziţia. Cuvântul. Silaba (16 ore)

atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit.)-exerciţii de numărare a cuvintelor dintr-un enunţ.-exerciţii de stabilire a poziţiei sau succesiunii cuvintelor din enunţuri orale-exerciţii de punere în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită

2.

„Punguţa cu doi bani”

Propoziţia Scrierea grupului de linii verticale şi orizontale

1.2.1.3.1.4.2.2.4.1.3.24.2

-audierea poveştii „Punguţa cu doi bani”;-exerciţii de dramatizare a unor fragmente din poveste;-exerciţii de repovestire după imagini;-exerciţii de formulare de propoziţii pe baza unor imagini prezentate -exerciţii de formulare de răspunsuri la întrebări: ex. Despre ce este vorba.?-exerciţii de formulare de răspunsuri ce presupun alegere multiplă: ex. În prima imagine este cocoşul moşului sau găina babei?-exerciţii de colorare după contur;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare-exerciţii de scriere

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, jetoane, caietul elevului;

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic

Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală


proba orală proba

practică autoevaluare

- Joc de rol: “De-a personajele din poveşti”

Jocuri didactice:“Uneşte punctele, apoi colorează!”“Fals sau adevărat?”

“Numără galbenii!”

Pictură: “Personaje din poveşti”

3.

„Punguţa cu doi bani”;

1.2.1.3.1.4.2.2.2.3

-exerciţii de recunoaştere a poveştii: titlul, autorul, personajele;-exerciţii de formulare



proba orală proba

practică

Jocuri didactice:“Ce ştii despre...?”“Fals sau

105

Propoziţia formată din două cuvinte

Scrierea liniei verticale şi a linieiorizontale, cu punct de sprijin

4.1. de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de formulare a unor replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din povestea “Punguţa cu doi bani” (ex. numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea).-indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte.

-exerciţii de formulare de propoziţii alcătuite din două cuvinte, pe baza imaginilor;-exerciţii de formulare a unei descrieri elementare (1-2 trăsături) a unui personaj din povestea “Punguţa cu doi bani”;-exerciţii de repovestire a unor fragmente din povestea audiată, cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.).-exerciţii de scriere



autoevaluare adevărat?”

“Creionul vorbitor”

“Răspunde repede şi bine!”

“Cine face aşa?”

“Continuă povestea...”

-Macheta:,,Poienita personajelor din poveste”

-Labirint:“Găseşte drumul la casa moşului!”

4.

O întâmplare

Propoziţia formată din trei cuvinte. Scrierea unor

1.2.1.3.1.4.2.2.4.1.

-exerciţii de formulare de propoziţii alcătuite din trei cuvinte, pe baza imaginilor;-exerciţii de iniţiere a unor dialoguri învăţător-elev, elev-elev despre familie, întâmplări şi fapte din

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, jetoane, caietul elevului; Resurse

procedurale: conversaţia, explicaţia,


proba orală proba


Jocuri didactice:“Răspunde repede şi bine!”

“Fals sau adevărat?”

“Ce ştii despre...?”

106

combinaţii de linii verticale şi orizontale

viaţa proprie de familie;-exerciţii de formulare de răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?

-participarea la jocuri

de rol de tipul vorbitor -

ascultător, folosind

păpuşi pe deget, pe

mână, marionete, măşti

etc.-exerciţii de scriere

exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic


Desen:“Uneşte punctele, apoi colorează!”

Cântec cu mişcare:”La pădure”

5.

“Jucăria mea preferată”

Cuvinte formate din două silabe Scrierea liniei oblice spre dreapta

1.3.2.2.4.1.

-exerciţii de dicţie, frământări de limbă;-exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre jucăriile preferate-exerciţii de despărţire în silabe a cuvintelor;-exerciţii de asociere a jucăriilor cu lucrurile reale;-exerciţii de descoperire a silabelor „intruse” (ex.: dublarea ultimei silabe din cuvânt);-exerciţii de scriere;-exerciţii de desenare a jucăriilor preferate cu respectarea proporţiei dintre jucării;




-Jocuri de cuvinte

(de tip Fazan, în care

criteriul poate fi nu

numai ultima silbă,

ci şi ultimul sunet);

-Jocuri de rol


proba orală proba


-Jocuri de cuvinte:“Fazan”

-Joc de rol: “Cearta jucăriilor”

“Sunt vesel / trist pentru că...”

Jocuri didactice:“Adevărat sau fals?”

Desen:“Uneşte punctele, apoi colorează!”

“Jucăria preferată”

6. “Ştiu să fiu civilizat!”

Cuvinte formate din

1.3.2.2.4.1.

-exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre întâmplări şi fapte din viaţa proprie, despre comportarea civilizată;



proba orală proba

practică

-Joc de rol : „La magazin”

-Jocuri didactice :

107

trei silabe. Scrierea liniei oblice spre dreapta, pe un spaţiu

-exerciţii de despărţire corectă a cuvintelor în silabe, sesizând numărul de silabe ce alcătuiesc cuvântul; -exerciţii de indicare a silabelor percepute prin diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin mimică.-exerciţii de rostire a cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate.-exerciţii de indicare a silabelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă atâtea jetoane câte silabe ai auzit.)-exerciţii de numărare a silabelor dintr-un cuvânt-exerciţii de scriere



autoevaluare ,,Aşază-mă la locul meu!”,,Schimbăm impresii despre tema zilei”

“Frunze colorate în cifre amestecate”

- Modelaj: ,,Leguma şi fructul preferat”

7.

“Timpul meu liber”

Cuvinte monosilabi-ce. Scrierea liniei oblice spre dreapta, pe două spaţii

1.3.2.2.4.1.

-exerciţii de iniţiere a unor dialoguri despre organizarea timpului liber;-exerciţii de identificare a unor cuvinte monosilabice;-exerciţii de identificare a sunetului iniţial al cuvântului;-exerciţii de selectare a unor imagini potrivite activităţilor din timpul liber;-exerciţii de indicare a silabelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, jetoane puse pe bancă, săritură etc. (ex. Pune pe masă atâtea jetoane câte silabe ai auzit.);





proba orală proba

practicăautoevaluarea

-Joc de rol : „La cumpărături”

“De-a Poştaşul”

„Cine este si ce face....?”-

,,Schimbăm impresii despre tema zilei” -Ghicitori, imagini de pe internet ( animale si păsări de la pol)

108

-exerciţii de numărare a silabelor dintr-un cuvânt;-exerciţii de scriere;

8.

“Programul zilnic al şcolarului”Recapitula-rea semnelor grafice învăţate

1.3.1.2.1.4.2.2.4.1.

-exerciţii de recunoaştere a propoziţiilor formate din 2-3 cuvinte şi a cuvintelor formate din 1-2-3 silabe;-exerciţii de formulare de propoziţii;-exerciţii de citire a ilustraţiilor din abecedar;-exerciţii de scriere a semnelor grafice studiate (copiere şi dictare)

Resurse materiale: manual, caietul elevului, fişe de lucru


Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în echipă, activitate individuală


proba orală proba




“Câte ore?”

-Cântec cu mişcare: ““Ora-i de plecat la şcoală”

Desen:“Ceasul”

Nrcrt


Obref


Nr ore

Data Evaluare Activităţi integrate

109

CINE? CE? UNDE? CUM?Sunetele limbii române

(16 ore)

1.

“La doctor”

Familiarizarea cu sunetul a

Scrierea unor combinaţii de linii oblice: grup de două linii oblice spre dreapta pe un spaţiu şi grup de două linii oblice spre dreapta pe două spaţii

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

exerciţii de diferenţiere a sunetelor limbii române de sunetele muzicale şi de zgomotele din mediul înconjurător;

exerciţii de diferenţiere a vocalelor şi a consoanelor;

exerciţii de delimitare a propoziţiei în cuvinte şi a cuvintelor în silabe ;

exerciţii de identificare a sunetului în silabe;


exerciţii de dicţie, frământări de limbă;

exerciţii de poziţionare a sunetului în cuvânt;

formularea unor propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet;

citirea ilustraţiilor din fişele de lucru;

alcătuirea de propoziţii / enunţuri după imagini sau suport lingvistic;

exerciţii de memorare a unui text în versuri

exerciţii de scriere a elementelor grafice;



formularea unor

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul a

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, metoda fonetică, analitico-sintetică



proba orală proba

practică-autoevaluare

Joc de rol:“La doctor”

-Cântec: “A,a,a, acum e toamnă!”

- Joc de mişcare : ,, Rândunică , mută-ţi cuibul!” Desen:Reprezentarea prin desen a unor obiecte a căror denumire începe cu un sunet dat;Desenarea unor legume

2.

“Fructe de toamnă”

Familiariza-rea cu sunetul „e”

Scrierea unor combinaţii de linii oblice: grup de trei linii oblice spre dreapta pe un spaţiu şi grup de trei linii oblice spre dreapta pe două spaţii

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul e



proba orală proba

practicăautoevaluarea


-Desen:“Fructe de toamnă”

-Modelaj: “Fructe de toamnă”



110

propoziţii alcătuite din cuvinte ce încep cu acelaşi sunet;


exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile elevilor;

reprezentarea grafică a propoziţiei, cuvântului şi a silabei;









exerciţii de memorare a unui text în versuri



“Câte ore?”

“

3 “La vie”

Familiarizarea cu sunetul „i”

Scrierea liniei oblice spre dreapta şi a liniei oblice spre stânga, cu punct de sprijin

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul i




proba orală proba

practică-autoevaluarea


- Joc de mişcare : ,, Rândunică , mută-ţi cuibul!”

Desen:Reprezentarea prin desen a unor obiecte a căror denumire începe cu un sunet dat;

Modelaj:“Struguri”

4“Recunoaşte personajul!”

Familiariza-rea cu sunetul „o”

1.11.21.31.41.52.12.2

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte


proba orală proba


111

Scrierea liniei ondulate

2.32.42.54.1














reprezentarea grafică a propoziţiei, cuvântului şi a

care conţin sunetul o



5“Trenuleţul Thomas”

Familiarizarea cu sunetul „u”

Scrierea liniei curbe deschise spre dreapta

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul u


Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi


proba orală proba



Joc de mimă: „Ghiceşte meseria!”; “Recunoaşte personajul!”

112

silabei; exerciţii de

memorare a unui text în versuri










exerciţii de delimitare a propoziţiei în cuvinte şi a cuvintelor în silabe ;


exerciţii de

în echipă, activitate individuală

6 “Papucii gâscanului”

Familiarizarea cu sunetul „s”

Scrierea liniei curbe deschise spre stânga

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul s




proba orală proba

practică autoevaluar

ea

Joc de rol



7 “O întâmplare cu Moş Martin”

Familiarizarea cu sunetul „r” Scrierea liniei curbe deschise în partea de jos

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul r

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul,


proba orală proba


Joc de mimă: “Recunoaşte personajul!”

- Concurs: Cel mai bun recitator al poeziei “Rică nu ştia să zică”

-“Cine ştie, câştigă”

113

pronunţare corectă a sunetului;








exerciţii de memorare a unui text în versuri, a unor proverbe, zicători, ghicitori, frământări de limbă;




exerciţii de delimitare a propoziţiei în

demonstraţia, jocul didactic, metoda fonetică, analitico-sintetică


Textul poeziei “Rică nu ştia să zică”

-Joc didactic:“Cine face aşa?”

8“Zâna Toamna”

Familiarizarea cu sunetul „z”

Scrierea liniei curbe deschise în partea de sus

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

.

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul z




proba orală proba


-Cântec:“Toamna”

-Desen:“Covor de frunze”

-Joc de mişcare:“Dansul frunzelor”

9 “Scufiţa Roşie” 1.1 Resurse 2 observarea Vizionare:

114

Familiarizarea cu sunetul „l” Scrierea liniei curbe închise

1.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

cuvinte şi a cuvintelor în silabe ;














exerciţii de selectare a propoziţiei corecte din enunţurile

materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane ilustrând cuvinte care conţin sunetul l



sistematică proba orală proba


“Scufiţa Roşie”

-Jocuri: „Recunoaşte povestea!”, „Recunoaşte personajul!”

-Joc de rol

115

elevilor; exerciţii de dicţie,

frământări de limbă; exerciţii de

poziţionare a sunetului în cuvânt;



10

Recapitulare 1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.54.1

dramatizarea întâlnirii dintre Scufiţa Roşie şi lup

recunoaşterea poveştii şi a personajelor după o ilustraţie dată

exerciţii de formulare de propoziţii din două-trei cuvinte pe baza unor imagini

exerciţii de delimitare a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe,




exerciţii de scriere a semnelor grafice;

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, metoda fonetică, analitico-sintetică


1 proba orală proba


-Jocuri didactice:“Răspunde repede şi bine!”


11

Evaluare 1.11.21.31.41.5


Resurse materiale: fişe de lucru

Resurse procedurale:

1 proba orală

proba practică

-

116

2.12.22.32.42.54.1

.




exerciţiul Forme de

organizare a colectivului: activitate individuală

autoevaluarea

Nrcrt


Obref


Nr ore

DataEvaluare

Activităţiintegrate

1 “La telefon”

Sunetul şi litera a

Scrierea ovalului

1.21.3 2.13.14.1

-exerciţii de formulare şi completare de enunţuri care să conţină comparaţii sau distincţii între obiecte familiare-exerciţii de recunoaştere a unei persoane, a unui obiect sau fenomen, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestora - exerciţii de identificare

a sunetului,,a” în silabe;- exerciţii de asociere a

sunetului cu litera;- exerciţii de identificare

a literei ,,a”, de tipar;- exerciţii de

descompunere a unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine cu sunetul ,,a”;

- exerciţii de formulare a unor propoziţii în care toate cuvintele să

Resurse procedurale: metoda fonetică, analitico-sintetică; conversaţia, observaţia dirijată, exerciţiul, jocul didactic;

Resurse materiale: decupaje din ziare şi reviste, caietul elevului, fişe, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită, alfabetar, sârmă, pensulă, carioca, creioane colorate, stilou;



proba orală proba

practică probă

scrisăautoevaluarea

-Joc de rol:“La telefon”

Jocuri de tip labirint

Jocuri didactice:

-„Cutiuţa fermecată”

-“Telefonul fără fir”

Jocuri cu mişcare:-„Haideți la joacă!”

-„ Zborul fulgilor de nea”

117

„CINE? CE? DESPRE CINE? DESPRE CE?”Elemente de construcţie a comunicării

(16 ore)

înceapă cu sunetul ,,a”;- exerciţii de pipăire a

literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;

- exerciţii de încercuire a literei de tipar în reviste, decupaje din ziare

- exerciţii de identificarea unei persoane, a unui obiect sau fenomen

-participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.-exerciţii de scriere a semnului grafic

activitate frontală, în grup şi independentă;

2 “Bucuriile iernii”

Litera A

Scrierea zalei

1.11.22.34.1

-exerciţii de recunoaştere a fenomenelor care se petrec în anotimpul iarna, prin formularea de întrebări despre caracteristicile acestora -participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.-Participarea la activităţi de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi-exerciţii de asociere a sunetului ,,a” cu litera ,,A”;-exerciţii de diferenţiere a literelor de tipar, mici şi mari;-identificarea câtorva situaţii de folosire a literelor mari de tipar;


Resurse materiale:

decupaje din ziare şi reviste, caietul elevului, fişe, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită, alfabetar, sârmă, pensulă, carioca, creioane colorate, stilou; Forme de

organizare a colectivului: activitate frontală, în grup şi


proba orală proba

practică probă

scrisă-autoevaluarea

Jocuri didactice:

-“Ştirile zilei!

-„Bună dimineaţa, litera A!”

-“Câţi, câte?”

Desen:„Omul de zăpadă”

-Cântec: „Omul de zăpadă”

-Modelaj:“Litera A”

118

-construirea literei A din şenile, plastilină, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc. -exerciţii de scriere în nisip sau pe pământ a literei A, folosind diferite instrumente: beţişor, deget, stropitoare de jucărie etc.) -realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”.-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de trasare a literei A mare de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)-exerciţii de ,,citirea” imaginilor;-exerciţii de alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date;-exerciţii de scriere a semnului grafic

independentă;

3“În parc”

Sunetul şi litera m

Scrierea

1.31.52.13.14.1.

-participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor - ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.-participarea la activităţi

Resurse procedurale: metoda fonetică, analitico-sintetică; conversaţia, observaţia


proba orală proba

practică probă

scrisă

-Joc de rol:“În parc”

Jocuri didactice:

-“Ştirile zilei!

119

bastonaşului orientat în sus şi în jos

de tipul „ştirile zilei”, în care copiii ascultă întâmplări/evenimente povestite de copii sau adulţi-prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie-exerciţii de identificare a sunetului,,m” în silabe;-exerciţii de asociere a sunetului cu litera;-exerciţii de identificare a literei ,,m”, de tipar;-exerciţii de descompunere a unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine cu sunetul ,,m”;-exerciţii de formulare a unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu sunetul ,,m”;-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de încercuire a literei de tipar în reviste, decupaje din ziare-exerciţii de scriere a semnelor grafice

dirijată, exerciţiul, jocul didactic;


Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, în grup şi independentă;

-autoevaluarea -„Bună dimineaţa,

litera m!”


Desen:„Chipul mamei”

-Cântec: „Mama”

-Modelaj:“Litera m”

4 “Călător prin Maramureş”

1.31.52.1

-exerciţii de selectare a unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce

Resurse procedurale: metoda fonetică,


proba orală

-Colaj:,,Localitatea mea”

120

Litera M

Scrierea bastonaşelorlegate, orientate în sus

3.14.1

este vorba în mesaj-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de exemplificare a unor substantive proprii cu nume de persoane, localităţi, ape care conţin sunetul ,,m” în poziţie iniţială;-exerciţii de asociere a sunetului ,,m” cu litera ,,M”;-exerciţii de punere în corespondenţă a cuvântului cu imaginea corespunzătoare;-construirea literei M din şenile, plastilină, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc. -exerciţii de scriere în nisip sau pe pământ a literei M, folosind diferite instrumente: beţişor, deget, stropitoare de jucărie etc.) -realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”.-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de trasare a literei M mare de tipar după contur dat sau prin

analitico-sintetică; conversaţia, observaţia dirijată, exerciţiul, jocul didactic;



proba practică

probă scrisă

-autoevaluarea

-Prezentare PowerPoint: “Călător prin Maramureş”

-Modelaj:“Litera M”

121

unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)-,,citirea” imaginilor;-exerciţii de alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date;-exerciţii de construire a unor enunţuri pornind de la imagini date;-exerciţii de scriere a literei ,,M” -scrierea semnelor grafice

5 „Ursul păcălit de vulpe”, de Ion Creangă

Silabă.Cuvânt

Scrierea bastonaşelorlegate, orientate în jos

1.31.42.12.23.13.2

-„citirea” ilustraţiilor;-exerciţii de numire a personajului/personajelor dintr-un fragment de poveste audiat-oferirea de replici afirmative/negative la enunţuri scurte care vizează diverse informaţii din povestea audiată (ex. numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea)-exerciţii de integrare a unor cuvinte în enunţuri proprii;-exerciţii de scriere corectă a literelor mari de tipar ;-exerciţii de identificare a silabelor în cuvântul tipărit sau scris de tipar;-exerciţii de recunoaştere a cuvintelor în spaţiul tipărit,-exerciţii de formare a silabelor şi cuvintelor;-exerciţii de citire integrală a cuvintelor;-exerciţii de formulare de


Resurse materiale: povestea”Ursul păcălit de vulpe” caietul elevului, fişe, carioca, creioane colorate, stilou;



proba orală proba

practică probă


-Vizionarea poveştii: “Ursul păcălit de vulpe”, de Ion Creangă

-Joc de rol

-Jocuri didactice:Cine? Ce? Unde? Cum?

Răspunde desenând!

Ghici ce e?

122

răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de citire selectivă a silabelor şi cuvintelor-exerciţii de scriere a semnelor grafice

6 “Animale sălbatice”

Sunetul şi litera u

Scrierea buclelor închise jos

1.31.52.13.14.1

-exerciţii de selectare a unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de identificare a sunetului,,u” în silabe;-exerciţii de asociere a sunetului cu litera;-exerciţii de identificare a literei ,,u”, de tipar;-exerciţii de descompunere a unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine cu sunetul ,,u”;-exerciţii de formulare a unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu sunetul ,,u”;-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de încercuire a literei de tipar în reviste, decupaje din ziare-exerciţii de scriere a





proba orală proba

practică probă


-Joc de rol

-Jocuri didactice:Cine? Ce? Unde? Cum?

“Răspunde repede şi bine!


Ghici ce e?

123

semnelor grafice

7 “Călător prin Univers”

Litera U

Scrierea buclelor închise sus

1.31.52.13.14.1

-exerciţii de selectare a unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de exemplificare a unor substantive proprii cu nume de persoane care conţin sunetul “u” în poziţie iniţială;-exerciţii de asociere a sunetului ,,u” cu litera ,,U”;-exerciţii de punere în corespondenţă a cuvântului cu imaginea corespunzătoare;-construirea literei U din şenile, plastilină, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc. -exerciţii de scriere în nisip sau pe pământ a literei U, folosind diferite instrumente: beţişor, deget, stropitoare de jucărie etc.) -realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”.-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur,





proba orală proba

practică probă


-Memorizare ,,Alfabetul vesel” (fragment) de Petre Ghelmez

Joc cu cântec şi mişcare : ,,Trenul”

Jocuri didactice:

Cine? Ce? Unde? Cum?


-Modelaj: “Litera U”

124

modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de trasare a literei U mare de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)-,,citirea” imaginilor;-exerciţii de alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date;-exerciţii de construire a unor enunţuri pornind de la imagini date;-exerciţii de scriere a literei ,,U” -exerciţii de scriere a semnelor grafice

8 “Culesul nucilor”

Sunetul şi litera n

Scrierea unor combinaţii de semne grafice:oval şi zală

1.31.41.52.12.22.33.14.1

-exerciţii de identificare a sunetului,,n” în silabe;-exerciţii de asociere a sunetului cu litera;-exerciţii de identificare a literei ,,n”, de tipar;-exerciţii de descompunere a unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine cu sunetul ,,n”;-exerciţii de formulare a unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu sunetul ,,n”;-exerciţii de selectare a unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de pipăire a





proba orală proba

practică probă


Jocuri didactice:



–activitate practică (desen, modelaj),,Culesul nucilor”


Ghici ce e?

125

literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de încercuire a literei de tipar în reviste, decupaje din ziare;-exerciţii de scriere a semnelor grafice

activitate frontală, în grup şi independentă;

9 “La ziua onomastică”

Litera N

Scrierea unor combinaţii de semne grafice:grupuri de două bastonaşe orientate în jos şi două bastonaşe orientate în sus

1.31.41.52.12.22.33.14.1

-exerciţii de exemplificare a unor substantive proprii cu nume de persoane care conţin sunetul “n” în poziţie iniţială;-exerciţii de selectare a unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce? Unde? Cum?-exerciţii de asociere a sunetului ,,n” cu litera ,,N”;-exerciţii de punere în corespondenţă a cuvântului cu imaginea corespunzătoare;-construirea literei N din şenile, plastilină, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc. -exerciţii de scriere în nisip sau pe pământ a literei N, folosind diferite instrumente: beţişor,





proba orală proba

practică probă


Joc de rol : ,,La ziua onomastică’’

Jocuri didactice:



–activitate practică (desen, modelaj),,Tort cu cireşe”

126

deget, stropitoare de jucărie etc.) -realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”.-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de trasare a literei N mare de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)-,,citirea” imaginilor;-exerciţii de alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date;-exerciţii de construire a unor enunţuri pornind de la imagini date;-exerciţii de scriere a literei ,,N” -exerciţii de scriere a semnelor grafice

“Zâna Iarna”

Sunetul şi litera i

Scrierea unor combinaţii de semne grafice:grupuri de

1.21.32.12.23.14.1

-exerciţii de identificare a sunetului,,i” în silabe;-exerciţii de asociere a sunetului cu litera;-exerciţii de selectare a unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj-exerciţii de formulare a unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: Cine? Ce?


Resurse materiale: decupaje din ziare


proba orală proba

practică probă


Învăţarea unui cântec de iarnă-“Iarna”

,, Steluţe de iarnă’’ – desen

Jocuri didactice:

-Cine? Ce? Unde? Cum?

127

trei bastonaşe orientate în jos şi trei bastonaşe orientate în sus

Unde? Cum?-exerciţii de identificare a literei ,,i”, de tipar;-exerciţii de descompunere a unor cuvinte care să înceapă, să conţină sau să se termine cu sunetul ,,i”;-exerciţii de formulare a unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu sunetul ,,i”;-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de încercuire a literei de tipar în reviste, decupaje din ziare-realizarea unui dialog elev-elev pornind de la o imagine dată;

şi reviste, caietul elevului, fişe, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită, alfabetar, sârmă, pensulă, carioca, creioane colorate, stilou;


-“Răspunde repede şi bine!

-Câte oare?”

–activitate practică (desen, modelaj),,Ineluşul fermecat”

“La bibliotecă”

Litera I

Scrierea unor combinaţii de semne grafice:grupuri de două bastonaşe legate orientate în jos şi două bastonaşe legate,

1.31.52.13.14.1

-exerciţii de exemplificare a unor substantive proprii cu nume de persoane care conţin sunetul “i” în poziţie iniţială;-exerciţii de asociere a sunetului ,,i” cu litera ,,I”;-exerciţii de punere în corespondenţă a cuvântului cu imaginea corespunzătoare;-construirea literei I din şenile, plastilină, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată răsucită etc.


Resurse materiale: decupaje din ziare şi reviste, caietul elevului, fişe, pastă Fimo, “fir” de hârtie creponată sau hârtie reciclată


proba orală proba

practică probă


Joc de rol :,, La bibliotecă’’

–activitate practică (desen, modelaj),,Doamna I”

Jocuri didactice:

-“Ştirile zilei!

-„Bună dimineaţa, litera m!”

128

orientate în sus

-exerciţii de scriere în nisip sau pe pământ a literei I, folosind diferite instrumente: beţişor, deget, stropitoare de jucărie etc.) -realizarea unui alfabetar prin desenarea „chipului literei”.-exerciţii de pipăire a literelor din plastic sau tipărite în relief pe diferite suporturi;-exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc.-exerciţii de trasare a literei I mare de tipar după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.)-,,citirea” imaginilor;-exerciţii de alcătuire a unor enunţuri folosind cuvinte date;-exerciţii de construire a unor enunţuri pornind de la imagini date;-exerciţii de scriere a literei ,,I” -exerciţii de scriere a semnelor grafice

răsucită, alfabetar, sârmă, pensulă, carioca, creioane colorate, stilou;



Recapitulare 1.32.13.14.1

citirea literelor, silabelor, cuvintelor de tipar

„citirea” ilustraţiilor; completarea silabelor

în cuvinte reprezentate grafic;

scrierea corectă a

Resurse procedurale: exerciţiul

Resurse materiale: decupaje din ziare alfabetar, sârmă, pensulă,


proba orală

proba practică

probă scrisă

Jocuri didactice:-“Ghici!”-“Telefonul fără fir”-“Rosteşte repede şi bine”-“Deschide urechea bine!”

129

literelor mari de tipar; formarea silabelor şi

cuvintelor; copierea, transcrierea

şi dictarea unor litere, silabe, cuvinte;

exersarea comunicării orale prin construirea unor propoziţii logice după imagini;

carioca, creioane colorate, stilou;


-autoevaluare

-“Găseşte drumul prin labirint!”

Desen, modelaj:“Litere hazlii”

Evaluare 1.11.21.31.41.52.12.22.33.14.1

asocierea sunetului cu litera ;

realizarea corespondenţei între literele mici şi mari de tipar ;

compunerea cuvintelor folosind silabe date;

copierea, transcrierea şi dictarea unor litere, silabe, cuvinte;

alcătuirea de propoziţii/enunţuri integrând cuvinte date;

Resurse procedurale: exerciţiul

Resurse materiale: fişe de evaluare

Forme de organizare a colectivului: activitate independentă;

1 proba orală

probă scrisă

-autoevaluare

Nrcrt


Activităţi de învăţare ResurseNr ore

DataEvaluare

Activităţi integrate

1. Recapitulare semestrială

exerciţii de identificare a sunetelor în silabe;

exerciţii de pronunţare corectă a sunetelor;

exerciţii de poziţionare a sunetelor studiate în cuvânt



exerciţii de delimitare a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe;

Resurse materiale: fişe de lucru, ilustraţii, creioane colorate, caietul elevului, jetoane

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia, jocul didactic, metoda fonetică, analitico-


- Jocuri: „Ştiu să mă prezint”„Dacă vesel se trăieşte”

„Ce ştiu să fac!”

“În lumea basmelor am călătorit !”

,, Rândunică , mută-ţi cuibul!’’

130

RECAPITULARE SEMESTRIALĂ. EVALUARE (4 ore)

- sintetică Forme de

organizare a colectivului: activitate frontală, activităţi în perechi, activităţi în echipă, activitate individuală

“Spune mai departe!”

Puzzle: “Zâna din poveşti”

2. Evaluare exerciţii de formulare de propoziţii din două-trei cuvinte pe baza unor imagini

exerciţii de delimitare a propoziţiilor în cuvinte şi a cuvintelor în silabe;




Resurse materiale: fişe de lucru

Resurse procedurale: conversaţia, explicaţia, exerciţiul

Forme de organizare a colectivului: activitate individuală


proba orală proba practică

autoevaluare

ELENA VÎLCU

Motto:,,Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm cum să se adapteze.”

131

(Maria Montessori)Editura Sfântul Ierarh Nicolae

2012ISBN 978-606-577-999-0

“Portofoliul învăţătorului – clasa pregătitoare”ISBN 978-606-577-999-0Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Vîlcu

Coperta şi grafica : Elena Vîlcu

Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAEwww.bibliotecadigitala.ro E-mail: [email protected]

132

mailto:[email protected]

http://www.bibliotecadigitala.ro/

Pagina

Argument…………………………………………………………………………….6 Structura portofoliului

învăţătorului……………………………………………………................................7

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE………………………………………………..................................10

Curriculum vitae ………………………………………………………………...…11 Dosarul cadrului didactic..........................................................................................14 Fişa personală............................................................................................................15 Fişa postului..............................................................................................................16 Declaraţie...................................................................................................................18 Declaraţie pe propria răspundere...............................................................................19 Declaraţia contribuabilului.........................................................................................20 Fişa de evaluare anuală…………………………………………………………......21 Lista surselor de informare………………………………………………................32

CAPITOLUL II – CURRICULUM ……………………………………………...33

Ordin privind structura anului şcolar 2013-2014…………………………………....34 Metodologii – clasa pregătitoare………………………………………………..…...37 Structura anului şcolar……………………………………………………………….41 Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……….............................................. 42 Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”…………………………………….....47 Calendar şcolar 2013-2014……………………………………………………….…54 Notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar……………….55 Plan-cadru de învăţământ………………………………………………….……….59 Schema orară………………………………………………………………..……….60 Orar………………………………………………………………………….…........61 Materiale curriculare………………………………………………………………...63

PROIECTARE CURRICULARĂ:..........................................................................65

133

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ……………………………………… …..66o Programa şcolară………………………………………………….…… …..67o Planificarea calendaristică anuală……………………………………….….76o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………........81

LECTURĂ………………………………………………………………………....178 Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..............179 Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………………...184

MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI.....................................................215o Programa şcolară………………………………………………………….......216o Planificarea calendaristică anuală…………………………………………….226o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………..........230

MUZICĂ ŞI MIŞCARE………………………………………………….……….…307o Programa şcolară………………………………………………………….......308o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....315o Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………......319

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE………………………..………….....341o Programa şcolară………………………………………………………….......342o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….....349o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………...351

DEZVOLTARE PERSONALĂ………………………………………………………366o Programa şcolară………………………………………………………….......367o Planificarea calendaristică anuală………………………………………….…378o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………...380

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT………………………………………………….….391o Programa şcolară………………………………………………………….…..392o Distribuirea lecţiilor pe unităţi de învăţare……………………………………..399o Eşalonarea semestrială a unităţilor de învăţare……………………………......400o Distribuirea anuală a unităţilor de învăţare………………………………….....402

DISCIPLINE OPŢIONALE :……………………………………………………….403 EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE :………………………………………………..403

o Argument………………………………………………………………….......404o Programa şcolară………………………………………………………………405o Planificarea calendaristică anuală…………………………………….……....408o Proiectarea unităţilor de învăţare……………………………………………..410o Bibliografie……………………………………………………………………418o Fişa de avizare a proiectului de programă pentru opţional………………..….419

JOCUL CU CALCULATORUL ……………………………………………………........420o Argument……………………………………………………………………..421

134

o Programa şcolară………………………………………………………….….422o Planificarea calendaristică anuală………………………………….…….......429o Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….....431o Bibliografie…………………………………………………………………...437

PROIECTE DE LECŢIE ŞI ACTIVITĂŢI PROIECTATE ÎN MANIERĂ INTEGRATĂ….438

o Activităţi proiectate în manieră integrată……………………………………..439o Proiecte de activităţi integrate……………….………………………………...446

Comunicare în limba română………………………………………..…446 Matematică şi explorarea mediului………………………………….....469 Arte vizuale şi lucru manual…………………………………………....485 Educaţie fizică şi sport………………………………………………....491

Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)...496

Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prinsponsorizări.....................................................................................................................497

CAPITOLUL III. EVALUARE...................................................................................498 DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ …………………………………………..…..499

o Comunicare în limba română……………………………………………….….499o Matematică şi explorarea mediului………………………………………….....507o Muzică şi mişcare……………………………………………………………....525o Arte vizuale şi lucru manual………………………………………………..….532o Educaţie fizică şi sport……………………………………………….................535o Educaţie pentru sănătate……………………………………………………..…538

Fişă de evaluare – educaţie fizică şi sport………………………………………………541 Fişă pentru înregistrarea rezultatelor – educaţie fizică şi sport…………………………544 Fişă de evaluare iniţială – debutul şcolarităţii……………………………………...…...547 Fişă de evaluare iniţială…………………………………………………………...…....550 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…………………………………..........552 Fişă de apreciere săptămânală……………………………………………………….....553 Fişă de apreciere comportamentală……………………………………………………554 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………………………………….555 Bilanţul psiho-social al elevului……………………………………….........................556 EVALUARE INIŢIALĂ…………………………………………………………......557

Comunicare în limba română…………………………………………………557 Matematică şi explorarea mediului…………………………………………....558 Educaţie pentru societate…………………………………………………….559 Arte vizuale şi lucru manual………………………………………………….560 Educaţie fizică şi sport………………………………………………………..561

Fişe de lucru pentru activităţi integrate…………………………………………………562 Fişe de completat şi de colorat………………………………………............................583 Fişe de lucru matematică………………………….…………………............................611

CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI.....................................................615

CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:…………………………………616

135

Date generale despre colectivul clasei.............................................................................617 Fişa de caracterizare psihopedagogică.............................................................................618 Chestionar caracteriologic...............................................................................................623 Fişa de observaţie asupra elevului...................................................................................624 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului...................................628 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare....................................................629 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii........................................630 Decalogul educatorului...................................................................................................632 Munca în echipă...............................................................................................................633

66. REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:............................................634 Norme de protecţia muncii..............................................................................................635 Proces-verbal, pentru prevenirea accidentelor................................................................636 Consiliul clasei................................................................................................................638 Regulile clasei..................................................................................................................639 Din secretele succesului la învăţătur...............................................................................640 Regulamentul de bună purtare........................................................................................641

ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:...............................................................................642 Comitetul de părinţi........................................................................................................643 Planificarea şedinţelor cu părinţii...................................................................................644 Proces-verbal la şedinţele cu părinţii..............................................................................647 Chestionar pentru părinţi................................................................................................650 Regimul zilnic al activităţilor elevilor............................................................................652 Şcoala şi familia.............................................................................................................654 Educaţia sanitară...........................................................................................................656 Scrisoare informativă pentru părinţi...............................................................................658 Sfaturi pentru părinţi...................................................................................................659 Modele de diplome pentru părinţi................................................................................662

. CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ.........................................................665

Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.......................................................666 Materiale metodice.....................................................................................................666 Lista articolelor publicate...........................................................................................667

CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE............................668

Programul activităţilor extracurriculare....................................................................669 Regulamentele unor concursuri şcolare....................................................................673 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri………….............673 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri..674

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE………………………………..….....675 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE………………………....676 SERBĂRI ŞCOLARE Serbarea de sfârşit de an……………………………………………………………682 Şezătoare………………..………………………………………………………….688

136

Magia Crăciunului………………………………………………………………....693 O lecţie de sănătate…………...................................................................................717 MODELE DE DIPLOME………………………………………………….…….726 BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………….…756

Dacă vă interesează varianta completă a lucrării, puteţi trimite mesajul “Portofoliu_clasa pregătitoare” la adresa de e-mail [email protected] şi veţi primi detalii.

137

mailto:[email protected]

curriculum clasa pregatitoare vp

Documents