CUPRINS

PREFATA I 3

cuvANTirunrrurr / o

1. BOLILE PSIHICE.

TNTEReRETART rrvroRvrATtoNALE St cIBERNETtcE I slnformatie gi energie in psihism / 20I nterpretdri informaliona le etio-patogenetice

in bolile psihice / 212. SEMTOLOGTA / 2s2.1. Semiologia proceselor de cunoagtere / 27z.L.t. Semiologia senzaliei gi percepliei/ 272.1..L.1.. Senzatia gi perceptia / 272.I.1.2.lluziile / 342.L.1.3. Agnoziile / 392.1.1..4. Halucinatiil e / 41.

2.1,.L.5. Corelatii ale tulburirilor din sfera percepliei cu alealtor funclii psihice / 532.L.1,.6. Semnificatia tulburirilor calitative de perceplie inpsihopatologie / 59

2.L.2. Semiologia atentiei / 612.L.2.1. Corelatii ale tulburSrilor de atentie cu ale

celorlalte functii psihice / 682.1,.2.2. Semnificatia tulburdrilor de atentie ?n psihopatologie /71,2.I.3. Semiologia memoriei/ 712.L.3.1,. Tulburdri cantitative de memorie /792.1..3.2. Tulburiri calitative de memorie /812.1,.3.3. Corelatiiale tulburirilor de memorie cu ale

altor funclii psihice / 922.1.3.4. Semnificatia tulburdrilor de memorie in psihopatologie /942.L.4. Semiologia g6ndirii/ 95I nterpretd ri informationa l-cibernetice ?n fu nclionarea 96 nd irii / 952.L.4.1.. Dezvoltarea g6ndirii / tOG

2.1".4.2. Cum putem cunoa$te 96ndirea5i din ce puncte de vedere poate fi studiatd / IOB

2.L.4.3. Tulburdri de ritm gi coerenti ale g6ndirii / LOg

2.L.4.4. Tulburiri de continut ale 96ndirii / It42.L.4.4.1.l. ldeea obsesivi / 1,15

2.L.4.4.211. ldeea prevalentd / 1202.L.4.4.3111. ldeea deliranti / f222.t.4.4.4 Sistematizarea delirului / 7262.L.4.4.5. Originea ideilor delirante / 1292.L.4.4.6 Tematica ideilor delirante / 1352.t.4.5 Tulburiri ale expresiei verbale gi grafice ale g6ndirii / 1'43

2.L.4.6. Corelalii ale tulburirilor gindirii cu ale altor funclii psihice / 154

2.1.4.7. Semnificalia tulburdrilor de 96ndire in psihopatologie / 159

2.L.5. Semiologia imaginatiei / t6OCorelalii ale tulburdrilor de imaginalie cu ale altor sfere psihice / rcA

2.2. Semiologia afectiviGtii / L66

2.2.7. Patologia proceselor afective / 17t2.2.2. Corelatii ale tulburdrilor afective

cu cele ale altor sfere psihice / t8I2.2.3. Sem nificalia tu I bu ririlor afectivitSlii in psihopatolo gie / L822.2.4. Semiologia instinctelor / 183

2.2.5. Corela[ii ale tulbu ri ri lor instinctelorcu ale celorlalte functii psihice I I9O

2.2.6. Semnificalia tulburdrilor instinctuale in psihopatologie / 190

2.3. Semiologia proceselor volilionale / L9L2.3.I. Semiologia vointei / 191,

2.3.2 Semiologia activitetii/ 198

2.3.2.I Tulburdrile conduitei motorii / 2052.3.2.2. Corelatii ale tulburirilor de activitate cu

ale altor functii psihice / 222

2.3.2.3. Semnificatia tulburirilor de activitate in psihopatologie /2242.4. Semiologia congtiinyei /2252.4.7. Tulburirile congtiintei / 2332.4.2. Congtiinta gi celelalte sfere ale psihismului / 241.

2.4.3. Sem n ificatia tu lbu ririlor congtii nlei in psi hopatologie / 2442.5. Personalitatea gi tulburdrile ei / 2452.5.1. Aprecieri privind structurile de personalitate normale,

accentuate gi patologice / 25t2.5.2. Personalititi premorbide / 25a

2.5.3. Tulburdri ale personalitdliiin psihopatologie / 2572.5.4. semnificatia tulburdrilor personaritilii in psihopatolo gie / 263PATOLOGTE SPECTALA / 265Schizofrenia /266Psihozele afective / 27LEpisoduldepresiv /272in episodul maniacal / 273Tulburdrile nevrotice legate de stres gi somatof orme / 274Tulburirile anxioase / Z7S

Tulburarea obsesiv-compulsivd / 277Tulburdrile disociative (de conversiel / 277Tulburarea de somatizare / Z7BReactii acute la stress / 279Tulburdrile de adaptare / 28OTulburdri psihice pe fond organic / 28IDementele / 282Tulburdrile de personalitate / ZB4Tulburdri mentale gi comportamentale

datorate substanlelor psihoactive sau consumurui de alcool / 2g6Tratamentele psihiatrice din punct de vedere informalional / 2g7Bibliografie / 291.

1. BOLILE PSIHICE.

INTERPRETARI INFORMATIONALE 9I CIBERNETICE

viala este un joc intre ordine gi dezordine. sdnitate inseamndordine in func{ionalitatea sistemelor organismului, iar boaliinseamnd dezordine. Plasatd in mediul de viald, {iinla umand,pentru a-qi pistra sdndtatea, trebuie sd se adapteze in permanen{dfizic qi psihic varialiilor condigiilor mediului. Condiliile de mediu,fiind in permanent schimbate, obligd organismul sd-qi modificeparametrii funclionali pentru stabilitatea sistemelor din care este

format, adicd si-gi menlind sdndtatea. Atat sdndtatea fizicd, cat qi

cea psihicd inseamni ordine in func(ionarea sistemelor

componente.

Organismul uman este supus permanent unui joc adaptativintre ordine gi dezordine, cdutAnd permanent pdstrarea stabilitdliisale, adicd a ordinii. Mediul fiind gi el in stare de joc continuu,obligd organismul sd lupte pentru a-gi pdstra ordinea, stabilitatea,

adicd sindtatea, care este victoria asupra dezordinii.tn teoria sistemelor, ordinea este denumitd negentropie,

dezordinea - entropie. ordinea ce caracterizeazd organismul instare de sdnitate nu este perfectS. Existd nigte parametri de joc alinformaliilor din fiecare sistem care oscileazd permanent,permifAnd adaptarea. Altfel, organismul ar fi inadaptabil.(77)

Rodica Jeican

organismul este un sistem complex format dintr-omultitudine de sisteme gi subsisteme. un sistem este un ansamblude elemente aflate intr-o interacliun e organizatd. Elementele cucare funcfioneazd sistemul pot fi substanfe, insugiri, fenomene carela rAndul lor sunt sisteme.

Prin feedback se realizeazd legdtura dintre doud elementeinterconectate, care se influen leazd reciproc.

Intre elementul de comandd gi execulie se interpune untraductor care informeazd centrul despre abateri, corectAndu-le,astfel pdstrandu-se homeostazia. prin mecanismul de feedback se

pdstreazd homeostazia. Existx gi un mecanism de feed-before deinformare qi prevenire a erorilor. prin acest mecanism sistemul se

gi dezvolte.(77)

O co*u.dd

executor

traductorExistd deci doud mecanisme de funcfionare irr sistem: de

prevenire gi de corectare a erorilor.Reddm o clasificare a sistemelor dupd diverse criterii:Sistem:

- modificare in timp: statice, dinamice- relalia cu mediul: semideschise, inchise- complexitate: simple, complexe- legdtura intrare-iegire: deterministe (legdturd univoci),

probabiliste (funclie de timp)10

/G\TF'

a

PSt H tATRr E t N FORMATTO NALA

- memoria: ctt, fdrd- adaptabilitate: da, nu- creativitate: da, nu- selectivitatea informafiilor exterioare: cu selectivitate, fdrd.

Transmiterea inf ormaliilor dupd sistemut |'''.'tbEill)F;ptolnecesiti traductori la nivelul sursei. Traductorii pot codifica doarun anumit tip de informalii (de lumin5, sunet, presiune etc.). Elesesizeazd cele mai mici varialii de substanld gi energie.

Sistemele opereazd cu doud tipuri de mecanisme:

- corectare a mecanismelor

- prevenirea lorSchimbul de substan!5 gi energie cu mediul este continuu.

Schimbul de informalii e obligatoriu. Creierul se degradeazd fdr6un aport minim de informaliizllnic.(76)

Informalia e greu de definit. Ea a fost privitd in diversemoduri, fie prea matematig fie a fost antropologizatd.Informafiilese clasificd in diferite moduri, dupd diverse criterii, informatiafiind o noliune foarte largil, de exemplu:

Informatia:

- fizicd / chimicd

-legatd/latentd- cognitivd

- estetici

- structurald

sistemele lingvistice opereazd cu informalii semantice. Ele

sunt foarte complicate. Se rapofteazd la un sistem de clasificareprintr-un proces de recunoaqtere a unor modele lingvistice folositeintr-o limbd. Printr-un joc semantic se urmdregte exprimarea lumiiir:rconjurdtoare.

1,1

Rodica Jeican

Un sistem este format din:

- receptor (semnalele sunt detectate gi recunoscute)

- traductor

- segment de decizie (acesta alege iegirile cu precrzarea

secvenlelor temporale)

- segmentul efectiv (realizeazd rdspunsurile, ieqirile)

Dacd existd mai multe cdi de conducere a informaliilor, cu atAt

semnificaliile vor fi mai numeroase.

Organismul opereazl, permanent cu substan!5 gi energie

provenitd din mediu. Celulele organismului au molecule in care e

inscrisd informalia structuralS care face posibilS trecerea de lasubstan!5 la informatie, necesard pentru autoreglarea proceselor

biochimice. Informalia structurald contribuie la desfdqurarea

autoreglirii proceselor biochimice. Totul concurd la menlinerea

sistemului. Cantitdli mici de substanld gi informalie pot transmite

cantit5li mari de informalie gi invers.(76) Deqi informalia se

transmite prin substanld qi energie, ea nu este nici una, nici alta.

De fapt se transmit sensuri, semnificalii, mesaje. Relinem deci

doud nivele:

- cel substanlial energetic

- cel informafional, care reprezintd legile de distribulie ale

semnalelor gi mesajelor.

Nivelul semantic se referd la conlinutui mesajelor. CAnd

primegte o informalie, sistemul trebuie si reacfioneze prinpistrarea ordinii, reactie cu avantaje maxime gi dezavantaje

minime. Semnificalia e diferitd de la un sistem la altul. Toate

celulele din corp primesc informafia geneticd, fiecare utilizAnddoar o micd parte din ea dupd activitatea ce o desfdgoar5. Toate

organele funclioneazd pe baza informaliei genetice. Informaliile

1.2

PSt H tATRt E t N FORMATTONALA

din mediu au un anumit efect perturbator. Jesuturile dispun deun numdr de celule mult mai mare decat cel necesar, tocmaipentru a face fa{d perturbaliilor. organismul cautd sd cercetezeaceste abateri de la parametrii homeostatici ce au loc sub acliuneaperturbaliilor interne gi externe. in petmanenld oscileazd nivelulsubstanlelor, al energiei gi informaliei in corp, iar subsistemelecautd sd regleze parametrii de funclionare, pentru menlinereasistemului.

organismul dispune de extero gi interoceptori, ce sesizeazivarialii mici de substan!5 qi energie din organism qi din exterior.Informaliile receplionate sunt transformate in impulsuri nervoasela nivelul organelor. Acestea, prin neuroni, ajung la nivelulsistemului nervos superior. Prin fenomenul de depolarizaremembranari se rearizeazd potenliale electrice de acliune, ce se

transmit prin axon.(76)

Neuronul codificd informalia prin frewenld. Potenlialele de

acliune produc eliberarea unor mediatori chimici. Informa{ia, prinintermediul sistemului nervos, trece de pe un suport pe altul, pe

fondul structurii discontinue a sistemului nervos. Acesta dispunede o redundanld structuralS, o extraordinari redundantdcombinatorie gi o extraordinard libertate de acliune.

Scoar{a cerebrali dispune de o extraordinard capacitate de

combinare gi recombinare informafionald, mai ales prin neuroniide asocialie, ca rdspuns la perceperea informaliilor din lumeainconjurdtoare. Informaliile transformate in impulsuri nervoasemodulate in frecvenld igi pierd specificitatea, putandu-se combinairrtre ele, incAt rczuItl. o perceplie informalionald complexi.

creierul are qi capacitatea de a se structura gi restructura,schimbAndu-se astfel capacitatea lui de prelucrare informalionali

13

Rodica Jeican

ulterioar5. LdsAndu-se structurat gi restructurat de informaliile pe

care le percepe el se modeleazf. in prelucrarea informalional5. El

va stabili valoarea de ,,fals" sau ,,adevdrat" a informaliilor, apoi va

stabili varianta de ,,posibil". IJrmeazd apoi stabilirea valorii de

utilitate a sistemului informalional cu condilia clard ca sistemul

sd-gi pdstreze identitatea. Pe fondul pdstririi identitilii sistemului"

creierul gdsegte calea eferentd in realizare a utilitilii, in

multitudinea informaliilor prezente. CAnd cantitatea informaliilor

e foarte mare qi alegerea cdii eferente de utilitate e dificil5, e

necesari intervenlia congtiinlei in aceastd alegere. Sistemul nervos

aclioneazd dupd reguli precise.

Turing afirmd cd creierul respectd un anumit algoritm chiar qi

cAnd func lioneazd, euristic. StructurAnd gi restructurAnd variantele

posibile in prelucrarea informaliilor, creierul e capabil sd se

structureze gi restructureze, perfeclionAndu-qi permanent

programul de funclionare (softraare-ul). LucrAnd euristic, creierul

cautd programul cel mai adecvat in solulionarea problemei, prinincerciri succesive. in triirea vielii psihice, sfera afectivd fiindcentrul acesteia creierul opereazd cu valori pozitive sau negative,

de iubire, urd, pl5cere sau neplicere, factori motivalionali. Ele sunt

implicate in decizii, in funclionarea, dar gi in stabilitatea

sistemului. Ba mai mult, gi in identitatea sistemului.(76)

Creierul opereazl. permanent printr-o multitudine de

variabile, inclusiv cele estetice, trecAndu-le prin diferite clase de

valori, toate fiind vagr" personale, nedeterminate, variabile gi

interpretabile. Toate aceste treceri prin clase de valori conduc

permanent la luarea unor decizii. Ele sunt foarte variate de la un

moment la altuf in contactul permanent al omului cu realitatea

fiind diferite de la un subiect la altul. Existd nigte limite intre care

I4

PSt H tATRt E t N FORMATTO NALA

aceste decizli

patologicului.

se desfdgoard. DepSgindu-le, se ajunge in sfera

Organismuf supus ?n permanen!5 la un flux bogat gi inpermanentd schimbare de informalii, acestea sunt cuprinse indoui dimensiuni: una longitudinald, inglobAnd informaliageneticd, ereditard, gi una transversald, ce cuprinde informalia dinmediu. Prelucrarea se face implicand in decizie cele doud grupeinforma!ionale.

sistemul nervos gi cel circulator sunt canale de transmitereinformafionarl. Leziuni ale organelor de sim! duc la diminuareasau privarea de informalii. Leziuni la nivelul zonelor de decizie

ale sistemului nervos perturbd deciziile gi comanda asupra

organelor de execulie. Lezarea acestora perfurbd etapa executdriicomenzii.

Deqi sistemul nervos lucreazd cu o cantitate foarte mare de

informalii, el are o capacitate relativ micd qi limitatdinformalionald. Un sistem informalional are o capacitate micd

informalionald cu cAt e structurat mai complex. Sistemul nervos

lucreazd mereu la limita unei supraincdrclri. Procesul

informalional decizional e limitat qi de canalele de transmitere.Dimensiunea fluxului informalional conteaz5. Privarea

informalionald sau fluxul prea mic informalional duce la scdderea

pragului percepliei informalionale. Fluxul prea mare de informaliisau informaliile multiple provenind de la mai multe surse, ritmullor rapid, conduc la erori gi la anxietate. Sistemul nervos nusuporti nici prea multe, nici prea puline informalii. Organismulposedd o homeostazie atdt in aporful de substanle, cAt qi in cel

informafional.(76)

15