cuprins - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/20695_raport de mediu consiliul local al...

S.C. ENERGO – MEDIU S.R.L. R-EIM-06-182/10.12.2007

Raport de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal privind “Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș”,

comuna Arefu, jud. Argeș

1 / 216

CUPRINS

Introducere 3 1. Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale PUZ. Relaţia cu alte planuri si

programe 5

2. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei probabile în situaţia neimplementării PUZ

15

2.1. Apa 35 2.2. Aerul 35 2.3. Solul / subsolul 36 2.4. Biodiversitatea 38 2.5. Radioactivitatea 98 2.6. Zgomotul 99 2.7. Sănătate umană 99 2.8. Peisajul 102 2.9. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUZ 104

3. Caracteristicile de mediu ale zonei posibile a fi afectata semnificativ 113 4. Probleme de mediu existente 139 5. Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUZ 139 6. Potenţiale efecte semnificative asupra mediului 163 7. Posibile efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în context

transfrontalieră 192

8. Măsurile propuse pentru a preveni, reduce şi compensa orice efect asupra mediului al implementării PUZ

192

9. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese 196 10. Măsurile avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării

PUZ 200

11. Rezumat fără caracter tehnic 203 Bibliografie 216




2 / 216

PIESE DESENATE ŞI ANEXE

Planşa 1. Plan de încadrare în zonă – A0 Plansa 2. Plan de situatie existenta - A01 Planşa 3. Plan Reglementări – Poiana Moliviș. A02-1 Planşa 4. Plan Reglementări – zona H A02-2 Planşa 5. Plan Reglementări – zona G, pârtie schi și gol alpin A02-3 Planşa 6. Plan Reglementări – zona A A02-4 Planşa 7. Plan Reglementări. Plan dispunere UTR – A02-7 Planşa 8. Plan Reglementări – UTR 5 – A02-UTR5 Plansa 9. Plan Reglementări – UTR 6 – A02-UTR6. Plansa 10. Plan Reglementări – UTR 7 – A02-UTR7. Planşa 11. Plan Reglementări – UTR 8 – A02-UTR8. Planşa 12. Plan Reglementări – UTR 9 – A02-UTR9. Planşa 13. Plan Reglementări – UTR 10 – A02-UTR10. Plansa 14. Plan Reglementări – UTR 11 – A02-UTR11. Planşa 15. Plan Circulație terenurilor – Poiana Moliviș. A04-1 Planşa 16. Plan Circulație terenurilor – zona H A04-2 Planşa 17. Plan Circulație terenurilor – zona G, pârtie schi și gol alpin A04-3 Planşa 18. Plan Circulație terenurilor – zona A A04-4 Anexa 1 Proces verbal grup de lucru Anexa 2 Distanţele minime de protecţie sanitară (copie după Ordinul MSP 1 028/2004) Anexa 3 Copie după adresa nr. 2070/06.11.2006 emisă de Comisia pentru Ocrotirea

Monumentelor Naturii, Academia Română Anexa 4 Copie după Fișa Ocolului Silvic Vidraru Anexa 5 Copie după Anexa 1 din HG nr. 567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe

care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare NTPA-013, aprobate prin HG nr. 100/2002

Anexa 6 Parametri de calitate ai apei potabile (copie după Anexa 1 din Legea 311/2004) Anexa 7 Conditii de descarcare a apelor uzate in retelele publice de canalizare (copie după Tabelul

nr. 1 din Anexa nr. 2 din HG 352/2005) Anexa 8 Valori-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi urbane evacuate în

receptori naturali (copie după Tabelul nr. 1 din Anexa nr. 3 din HG 352/2005) Anexa 9 Lăţimea zonelor de protecţie în jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, în lungul

cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidraulice (copie Anexa 2 din Legea Apelor)

Anexa 10 Distanţe de siguranţă dintre LEA, cabluri şi obiective învecinate




3 / 216

INTRODUCERE

Directiva 85/337/CEE privind la evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra

mediului, modificată de Directiva Consiliului 97/11/CE și Directiva 2003/35/CE, care a fost transpusă integral în legislația românească, are la bază principiul prevenirii. De asemenea conține si aspecte legate de participarea publica în cadrul evaluarii susținută de Directiva Consiliului 90/313/CE privind accesul publicului la informația de mediu.

Evaluarea impactului asupra mediului se desfășoară în fazele incipiente ale oricărui proiect / proces tehnic de planificare sau luare a deciziei și conduce la identificarea măsurilor specifice de ameliorare a efectelor stabilind un cadru pentru evaluarea ulterioară a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Astfel, evaluarea devine o metoda de asigurare a unei dezvoltări durabile. In acest mod se poate focaliza pe “sursa” impactului asupra mediului și nu pe “rezolvarea” simptomelor apărute in urma producerii impactului.

Evaluarea de mediu se aplica la nivel decizional sau de planificare, de dezvoltare a politicilor, strategiilor, planurilor si programelor. Astfel, prevederile Directivei Parlamentului European și

Consiliului European 2001/42/CE, privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra

mediului, au fost transpuse în legislatia româneasca prin următoarele acte normative:

- HG nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri și

programe.

Conform HG 1 076/2004, se supun evaluarii impactului asupra mediului toate planurile si programele care:

a) se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale, transport, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, şi care stabilesc cadrul pentru emiterea viitoarelor acorduri unice pentru proiectele care sunt prevăzute în Anexele nr. 1 şi 2 la HG nr. 445/2009 privind

evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului abrogă HG 1705/2004 care modifică HG 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice private supuse acestei proceduri; ori care

b) datorită posibilelor efecte afectează ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice care abrogă OUG nr. 236/2000.

- Ordin nr. 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG

nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi

programe

- Ordin nr. 1 17/2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a

evaluării de mediu pentru planuri şi programe

- Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Conform Ordinului MLPAT nr. 176/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghidului

privind metodologia de elaborare si continutul-cadru al planului urbanistic zonal - GM-010-2000” Planul Urbanistic Zonal stabilește reglementări specifice pentru o zonă compusă din mai multe parcele,




4 / 216

acoperind toate funcţiunile - locuire, servicii, producție, circulaţie, spaţii verzi, instituţii publice, etc -asigurând corelarea dezvoltării urbanistice complexe cu prevederile Planului Urbanistic General al unei localităţi, având în vedere condiţionările exprimate prin Certificatul de Urbanism, racordându-se în acelasi timp la prevederile altor documentatii de urbanism avizate.

PUZ nu reprezinta o faza de investiție, ci o faza premergatoare realizarii acesteia. Unele prevederi ale PUZ, strict necesare dezvoltarii urbanistice a zonei, nu figureaza în planurile imediate de investitii. Ca atare aceste prevederi se realizeaza etapizat, în functie de fondurile puse la dispozitie, dar înscrise coordonat în prevederile PUZ.

Prin PUZ vor fi stabilite obiectivele, actiunile, prioritatile, reglementarile de urbanism - permisiuni și restricții - necesare a fi aplicate in utilizarea terenurilor și conformarea construcțiilor din zona studiată.

În conținutul PUZ se tratează următoarele categorii generale de probleme:

- organizarea rețelei stradale,

- introducerea in intravilan a unor suprafete de teren;

- zonificarea functională a terenurilor,

- organizarea urbanistica şi arhitecturală a zonei în funcție de caracteristicile structurii urbane,

- stabilirea indicilor si indicatorilor urbanistici (regim de aliniere, regim de inaltime, POT, CUT, etc),

- dezvoltarea infrastructurii edilitare,

- statutul juridic si circulatia terenurilor;

- delimitarea si protejarea fondului arhitectural-urbanistic de valoare deosebită (patrimoniul cultural, natural, arheologic),

- măsuri de delimitare pâna la eliminare a efectelor unor riscuri naturale si antropice (dacă există),

- mentionarea obiectivelor de utilitate publică,

- măsuri de protecție a mediului ca rezultat al programelor specifice,

- reglementari specifice detaliate – permisiuni si restrictii – incluse în Regulamentul Local de Urbanism (prescurtat in continuarea lucrării RLU) aferent P.U.Z.

PUZ și RLU aprobate constituie documentatiile pe baza cărora se vor elibera Certificatele de urbanism si Autorizatiiile de Construire în arealul solicitat pentru dezvoltarea investițiilor.

Elaborarea Raportului de Mediu a fost initiată de către beneficiar în calitate de persoană juridică interesată în realizarea PUZ. Aprobarea PUZ reprezintă prima etapa în determinarea fezabilității planului, însemnând acceptul « de amplasament » al populatiei si, totodata, accesul precum si înființarea, dezvoltarea și modernizarea de utilități in zonă.

Scopul Raportului de mediu este de a prezenta starea de calitate a mediului la data întocmirii Planului Urbanistic Zonal, dar și de a estima posibilele impacturi si intesitatea lor asupra factorilor de mediu din zona cu prilejul implementarii planului propus, toate în spiritul promovarii principiului „dezvoltarii durabile”, ținând cont de posibilitatile de evaluare avute la nivelul de PUZ.

Prin Raportul de Mediu se vor identifica, descrie si evalua potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii PUZ, precum și măsurile de reducere a acestora în vederea încadrării în prevederile legale, luând în considerare obiectivele si aria geografica de amplasare.

In urma studiului si a propunerilor de solutionare a acestor categorii de probleme, Raportul de mediu ofera instrumentul de lucru necesar urmăririi aplicarii prevederilor din P.U.Z.




5 / 216

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PUZ PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI

Primăria comunei Arefu a comandat proiectantului realizarea Planului Urbanistic Zonal privind “Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș”, comuna Arefu, in calitate de coordonator de “norme” de reglementare a activităţii în constructii in plan local. Prin comparatie cu Planul Urbanistic General, prescurtat in continuare PUG, care constituie norma la nivelul localităţii, Planul Urbanistic Zonal, prescurtat in continuarea lucrării PUZ, reprezinta norma la nivel de zonă (cartier).

In vederea emiterii Avizului de mediu de către Agenția Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Pitesti pentru PLAN URBANISTIC ZONAL privind “Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș”, comuna Arefu, judeţul Argeș, a fost inițiată procedura in conformitate cu HG 1 076/2004.

In programul de dezvoltare al comunei, pentru aceasta zonă, se prevăd, in special, dezvoltarea infrastructurii specifice turismului (pârtie de schi, hotel, motel, pensiuni, restaurant, cabană), construcțiilor de case de vacanță și de locuinte, cu funcţiunile complementare aferente, infrastructurii tehnico-edilitare şi a căilor de acces, înființarea unei zone nepoluante, de generare de energie hidroelectrică, de prestări servicii, spații de depozitare cu investitii adiacente (centre de închiriere echipament sportiv), zona de recreere, terenuri de sport, spatii verzi.

Planul Urbanistic Zonal isi propune stabilirea unor reglementari urbanistice care sa aiba in vedere următoarele categorii de probleme majore:

a. Valorificarea potenţialului peisagistic, turistic şi urbanistic al zonei prin:

- construirea a două pârtii de schi pe versantul Masivului Ghiţu, inclusiv a dotărilor publice aferente acestora (clădiri anexe, instalaţii de transport pe cablu, instalarea de echipamente pentru producerea de zăpadă artificială, instalarea echipamentelor pentru iluminatul nocturn al pârtiilor de schi, dotarea cu echipamente pentru intreținerea pârtiilor, căi de acces rutier și pietonal),

- posibilitatea practicării și altor sporturi de iarna (săniuș traditional sau tubing),

- crearea si extinderea infrastructurii de agrement (teren de sport, teren de minigolf, patinoar, piscină, oglindă de apă, locuri de joacă, de promenadă, de odihnă sau picnic, agrement, parapantă, atletism, etc.), inclusiv a utilităților aferente,

- crearea de trasee de cură pe teren, a locurilor de recreere și popas pe acualele drumuri si trasee forestiere,

- construirea de piste pentru cicloturism,

- realizarea condiţiilor pentru amplasarea unor dotări publice şi a unui observator turistic;

b. Introducerea în intravilan a unor suprafețe de teren;

c. Stabilirea unui sistem de circulaţie alcătuit din accese auto şi dotări;

d. Punerea in valoare a unor terenuri cu floristică deosebită (zona de turbărie);

e. Asigurarea infrastructurii edilitare pentru zonele propuse de zonarea funcţională: alimentarea cu apă potabilă, incendii, canalizare, asigurarea iluminatului general şi ambiental;

f. Crearea unor puncte de atracţie pentru principalele categorii de vârstă (jocuri de copii, promenade, locuri de odihnă sau picnic, agrement, ş.a.);

g. Crearea condiţiilor pentru amplasarea mobilierului de urbanism;

h. Stabilirea unui sistem de iluminat care să asigure securitatea circulaţiei şi a zonelor de odihnă, crearea de ambienturi,




6 / 216

i. Atragerea de investitori pentru crearea a noi locuri de muncă:

- dezvoltarea unei zone industriale cu profil hidro-energetic,

- dezvoltarea dotărilor și serviciilor în cadrul comunei:

- îmbunătăţirea condiţiilor de transport,

- extinderea unităților de comerț, sănătate, turism;

Raportul de Mediu ia in studiu următoarele obiective majore cu obiectivele specifice ale PUG:

1. Prioritati de interventie atât in teritoriul administrativ cât si in cadrul intravilanului.

Tendinţa de dezvoltare ce se preconizează presupune:

1. Asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului in comuna Arefu intr-o astfel de maniera incât bogatiile sale de mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent si pe viitor, atat de turistii interni, cat si de cei externi,

2. Dezvoltarea comunei pentru a oferi facilitati si atractii oaspetilor pe parcursul intregului an,

3. Asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul comunei si ca un generator de noi locuri de munca,

4. Intrarea comunei Arefu in cadrul unei rețele de informare turistica pentru a extinde mesajul de ospitalitate, oferind turistilor servicii si asistenta profesionale in orientarea si aprecierea ținutului,

5. Transformarea obiectivului Ghițu-Moliviș intr-un obiectiv turistic de interes national, in conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici,

6. Realizarea de evenimente culturale pentru a facilita promovarea artelor vizuale si auditive, in special a festivalurilor traditionale si a evenimentelor folclorice.

Dezvoltarea ulterioară a comunei trebuie să ţină cont de următoarele priorităţi:

1. Inventarierea principalelor resurse turistice si racordarea acestora la proiectul ”Raiul Transfagarasan - Proiect de amenajare turistica a vaii superioare a Argeșului”,

2. Contributia Consiliului Local Arefu la diversificarea și cresterea calitatii produselor turistice,

3. Creearea unor mecanisme de supraveghere a activitatii turistice pentru ca agentii economici cu activitate in domeniul turismului sa aiba acces la resurse turistice cu respectarea normelor de capitalizare si de valorificare a acestora,

4. Promovarea si marketingul zonei comunei Arefu ca destinatie turistica pe plan intern si extern.

2. organizarea architectural - urbanistica a teritoriului, prin:

- stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan si stabilirea bilantului teritorial aferent;

- stabilirea si delimitarea zonelor functionale, prin separarea functiunilor, si circulatia terenurilor.

Pentru a evita repetarea si pentru a se putea observa propunerile (obiectivele) noi față de situatia existenta, am considerat că este mult mai utila detalierea zonificarii functionale în capitolul 3, si de aceea a fost realizată in Tabelul 3.1. coloana 2, fiind relevanta pentru stabilirea zonei afectate de PUZ-ul ce se supune evaluarii, fata de “alternativa 0” care reprezinta zonificarea actuala existenta, din PUG-ul aprobat anterior.

La acest capitol sunt prezentate numai zonele care se introduc prin PUZ, față de situația existentă („alternativa 0”), in general, detalierile realizandu-se in capitolul 3, ulterior, si anume:

- Introducerea în intravilan a zonei „G” de la baza partiei de schi ca “Subzonă de dotari turistice, institutii publice si servicii, zona sanatate, constructii sportive si de agreement, zona spatii verzi construite si amenajate si zona de circulatie”,

- Introducerea în intravilan a zonei “H” ca “Subzonă de dotari turistice, institutii publice si servicii, zona sanatate, constructii sportive si de agreement, zona spatii verzi construite si amenajate si zona de circulatie”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara,




7 / 216

adiacentă drumului de acces la baza pârtiei de schi;

- Introducerea în intravilan a zonei “A” ca “Subzonă de locuinte individuale, cuplate, insiruite sau locuinte de vacanta”, situată la vestul Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă drumului care duce spre DN 7C;

- Introducerea în intravilan suprafeţei situate în golul alpin ce constituie amplasamentul Observatorului Turistic si a Statiei Meteo, ca obiective de interes judetean - Subzonă de dotari turistice, institutii publice si servicii, zona sanatate, constructii sportive si de agreement, zona spatii verzi construite si amenajate si zona de circulatie;

- Introducerea in intravilan a suprafeţelor delimitate ca “turbărie” din Poiana Moliviş (Subzona de tubărie);

- Menţinerea în extravilan suprafeţelor delimitate ca partie de schi de pe versantul Nordic al Masivului Ghitu care este inclus in zona studiata (Subzona amenajari sportive si de agrement);

3. modernizarea si dezvoltarea infrastructurii cu urmatoarele obiective specifice:

a. Căi de comunicații si transport,

b. Dotari hidro-edilitare pentru eliminarea riscurilor naturale

c. Infrastructura tehnico-edilitara, obiective specifice

4. stabilirea zonelor protejate; păstrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului; in capitolul 3 sunt prezentate pe larg zonele sensibile in jurul cărora se propune instituirea zonelor de protectie.

5. potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;

6. protectia mediului si a sanatatii populatiei; cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu:

- lucrari de diminuare al procesului de erodare a solului datorita torentilor- zona ravenelor- prin preluarea apelor pluviale,

- amenajarea pistelor de biciclete pentru cicloturism- dimunueaza emisiile de gaze de carburanti de la autovehicule.

- se va asigura managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Arges:

- includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către un operator autorizat;

- realizarea de platforme de precolectare, betonate unde se vor depozita temporar si deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective;

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET, anvelope, uleiuri uzate) mai puţin solicitate, prin implementarea proiectului - Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judetului Arges,

- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic judetean;

- gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statiile de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM;

Obiectivele PUZ sunt in concordanta cu următoarele Planuri si Programe naționale, regionale, județene și locale ale căror obiective generale şi specifice sunt prezentate în cele ce urmează, cu mentiunea ca obiectivele specifice PUZ vor fi prezentate in capitolul 3, Tabelul 3.1 si capitolul 5 al

Raportului de mediu:

- OUG nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – PATN – secțiunea a VIII-a -Zone cu resurse turistice.




8 / 216

PATN pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltării turismului din România pe o perioadă de 20 de ani, până în 2026. Include diferite planuri şi strategii de dezvoltare în domeniul turismului prin care beneficiile turismului să fie distribuite în toate regiunile ţării.

Resursele turistice montane naturale complete din Romania, oferite de Munţii Carpaţi, contribuie la practicarea turismului montan complex. Între tipurile de turism montan, turismul pentru schi dispune de potenţial natural de dezvoltare pentru toate categoriile de turişti.

Conform PATN – secțiunea a VIII-a Zone cu resurse turistice comuna Arefu se află:

- în zona 2 montană și submontană a Carpaților Meridionali și de Curbură, care este o zonă cu potenţial turistic complex şi de mare valoare,

- în zona 6 rurală în care predomină factori favorizanți ai dezvoltării, care este o zonă cu potențial socio-economic și turistic deosebit,

- în zona în care resursele naturale sunt mari, conform Anexei 2 care identifică unitățile

administrativ teritoriale cu resurse naturale și antropice, mari și foarte mari. Concentrarea în teritoriu a resurselor turistice naturale și antropice este de 14,00 – 24,99,

- în zona fără probleme ale infrastructurii specific turistice, conform Anexei 4 care identifică unitățile administrativ teritoriale cu resurse naturale și antropice, mari și foarte mari, care au

probleme ale infrastructurii turistice. - în zona cu probleme ale infrastructurii tehnice, conform Anexei 6 care identifică unitățile

administrativ teritoriale cu resurse naturale și antropice, mari și foarte mari, care au probleme

ale infrastructurii tehnice. - în zona cu probleme ale infrastructurii tehnice, conform Anexei 8 care identifică unitățile

administrativ teritoriale cu resurse naturale și antropice, mari și foarte mari, care au probleme

ale infrastructurii turistice și tehnice.

- Planul de amenajare a teritoriului judetean Arges - PATJ;

- Planul Operational Multianul al judetului Argeș pentru perioada 2008 - 2012 (POMJ-AG) care cuprinde o serie de măsuri de realizare a unor obiective din domeniul infrastructurii rutiere, de apă și canalizare, lucrări de protecție pentru dezastre hidrologice, de reabiliare a unor obiective de sanatate publica și dezvoltare rurală și turism. În zona Arefu POMJ-AG prevede:

- Modernizarea DJ 703 I prin fonduri structurale în cadrul Planului Operațional Regional 2007 – 2013, parte a strategiei ”Perfecționarea sistemului de administrare a drumurilor județene” ,

- Elaborarea unui Master-plan pentru punerea în valoare a potențialului turistic în zona montană și zonele colinare și de șes.

- Master-planul pentru dezvoltarea turistică a zonei montane a judetului Arges care oferă o imagine clară a potentialului turistic al Argesului, in general, si al zonei montane a județului, in particular. Este vorba, in primul rand, despre turismul de schi, dar si de unele proiecte locale privind activitatea turistica din zona submontana.

Master-planul include Lacul Vidraru și Vârful Ghițu într-un amplu circuit turistic din cadrul munților Făgăraș, Leaota și Iezer.

- P.U.G. și R.L.U comuna Arefu, ediția 2006.

Zona Moliviș este trup de intravilan izolat UTR 4 (vezi Fig. 1.1.) pentru care se solicită extinderea de la o suprafață de 5,05 ha la 19,00 ha.

PUG prevede dezvoltarea utilităților necesare practicării sporturilor de iarnă în zona Moliviș intră în categoria de interes județean, infrastructura urmând să ocupe o suprafață de 50 000 m2.




9 / 216

Fig. 1.1. Asezarea geografică a arealului climatic Ghițu – Moliviș în cadrul unității administrativ - teritoriale Arefu

- Planul strategic de dezvoltare a comunei Arefu 2007 – 2013 este veriga finală care întregeşte sistemul de planuri realizate la nivel naţional, regional şi judeţean prin care sunt stabilite priorităţile stringente de dezvoltare ale comunităţii şi se propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi proiecte.

Pentru arealul Ghițu – Moliviș sunt prevăzute următoarele acţiuni prezentate în Tabelul 1.1. în care au fost identificate obiectivele specifice și au fost stabilite termenele și sursele potenţiale de finanţare pentru realizarea acţiunilor.

- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM reprezintă un instrument de implementare a politicilor din domeniul mediului, prin care se promovează susţinerea şi urmărirea realizării celor mai importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislaţiei în vigoare.

Obiectivul strategic general al protecţiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază.

Obiectivele strategice din domeniului protecţiei mediului sunt reprezentate de:

- conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului,

- protecţia sănătăţii umane,

- utilizarea durabilă a resurselor naturale.

Stadiul proiectelor la nivel de județ, care privesc și comuna Arefu, incluse în Anexa 3 din Portofoliul de proiecte al PANAM pentru Regiunea 3 Sud Muntenia sunt prezentate în Tabelul 1.2.

Proiectul G2A03P172, care se deruleaza în prezent, nu are legătură cu dezvoltarea PUZ propus.

- Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 3 – Sud Muntenia aprobat prin Ordinul

ministrului mediului şi gospodăririi apelor şi al ministrului integrării europene nr. 1 364/1 499/2006




10 / 216

de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor. Vizează perioada de timp 2003 – 2013 şi va fi revizuit periodic ori de câte ori este necesar, fără a se depăşi o perioadă de 5 ani. Pentru judetul Argeș s-a aprobat Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor.

PRGD aprobă desfăşurarea activităţilor de gestionare integrată a deşeurilor la nivelul judeţului Argeș şi recomandă ca la introducerea colectării în mediul rural să se ţină seama de caracteristicile locale. Obiectivele si tintele acestui plan au fost preluate in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si au fost puse in concordanta cu obiectivele specifice ale acestui plan.

- Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor – judeţul Argeș, aprobate prin HG nr. 1 470/2004, au ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic.

În conformitate cu Directiva Cadru 2006/12/CE privind deșeurile, care va fi abrogată la data de 12.12.2010 de Directiva 2008/98/CE, transpusa in legislatia nationala, s-au realizat Planurile Judeţene de Gestionare a Deşeurilor, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor.

Strategia Naţională de Gestionare a Deseurilor este cadrul care stabileste obiectivele Romaniei in domeniul gestionarii deseurilor.

Principiile de bază ale politicii de mediu care stau la baza activităţilor de gestionare a deşeurilor, stabilite de Strategia Naţională de Gestionare a Deseurilor, sunt:

- principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al conceptului de “dezvoltare durabilă” şi stabileşte necesitatea de a minimiza şi eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare;

- principiul măsurilor preliminare, corelat cu principiul utilizării BATNEEC (“Cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive”) – stabileşte că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deşeurilor), trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte principale: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerinţele pentru protecţia mediului, alegerea şi aplicarea acelor măsuri fezabile din punct de vedere economic;

- principiul prevenirii – stabileşte ierarhizarea activităţilor de gestionare a deşeurilor, în ordinea descrescătoare a importanţei care trebuie acordată: evitarea apariţiei, minimizarea cantităţilor, tratarea în scopul recuperării, tratarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă pentru mediu;

- principiul poluatorul plăteşte, corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului – stabileşte necesitatea creării unui cadru legislativ şi economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deşeurilor să fie suportate de generatorul acestora;

- principiul substituţiei – stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariţia deşeurilor periculoase;

- principiul proximităţii, corelat cu principiul autonomiei – stabileşte că deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de sursa de generare;

- principiul subsidiarităţii (corelat şi cu principiul proximităţii şi cu principiul autonomiei) – stabileşte acordarea competenţelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deşeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional;

- principiul integrării – stabileşte că activităţile de gestionare a deşeurilor fac parte integrantă din activităţile social-economice care le generează.




11 / 216

Opţiunile de gestionare a deşeurilor urmăresc următoarea ierarhizare a priorităţilor:

- prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri;

- reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri;

- valorificarea– prin refolosire (reutilizare), reciclare materială şi recuperare energetica;

- eliminarea finala – prin incinerare şi depozitare.

Obiectivele specifice de gestionare a deşeurilor sunt :

- reducerea volumului de deşeuri nereciclabile prin colectarea selectiva a deşeurilor şi valorificarea acestora realizându-se astfel marirea capacitatii de depozitare;

- imbunatatirea proprietatilor deşeurilor depozitate pentru ca astfel sa se reduca impactul asura mediului înconjurator;

- vânzarea fractiei reciclabile din cadrul fluxurilor de deşeuri pentru auto-sustinerea activitatii de gestionare a deşeurilor;

- gestionarea fluxului de materiale şi închiderea ciclurilor de materiale.

Sunt necesare implementarea următoarelor cerinte în sistemul de colectare a deşeurilor :

- colectarea separata a deşeurilor pentru crearea posibilităţii de reciclare,

- utilizarea în procentaj crescut a containerelor pentru deşeuri,

- depunerea deşeurilor în containere pe categorii,

- crearea de facilitati la utilizator,

- organizarea activitatii pe principiile eficientei economice,

- existenta unei piete interesate de deşeurile reciclabile colectate.

Obiectivele principale, secundare pe domenii cu specificarea tintelor pentru gestionarea deşeurilor ale PJGD sunt prezentate în Tabelul 1.2.

Parte integranta a acestui program este si Măsura ISPA pentru implementarea proiectului 2005/RO/16/P/PE/001 „Management integrat al deşeurilor menajere și a nămolurilor de la stațiile de epurare din judeţul Argeș” având ca titular de proiect SC APA CANAL 2000 SA Pitești.

În 2009 s-a derulat și finalizat proiectul PHARE “Sistem de gestionare a deşeurilor menajere în zona de Nord a judeţului Argeş – comunele Corbeni, Arefu, Albeştii de Argeş, Cicãneşti” în valoare de 927 010 Euro. Titularul proiectului a fost CL Corbeni.

Scopul principal este de a dezvolta o infrastructura moderna. In cadrul acestui obiectiv, o componenta importanta este reprezentata de reorganizarea si modernizarea activitatii de colectare a deseurilor menajere – obiectiv specific ca urmare a reglementarilor legate de protectia mediului si gestiunea deseurilor menajere generate, reglementari si masuri care trebuie sa duca la controlul poluarii cu deseuri solide.

Sunt propuse urmatoarele solutii de colectare :

- Depozitarea gunoiului in saci impermeabili la nivel de gospodarie si unitate economica cu presortare, urmata de colectarea si transportul cu tractoare la platformele de colectare locala si transportul de la platforme catre groapa de gunoi Curtea de Arges cu ajutorul a doua masini dotate cu sisteme de compactare.

- Realizarea de platforme pentru colectarea selectiva a deseurilor de la populatie si agenti economici, urmata de ridicarea deseurilor si trasportul acestora la groapa de gunoi cu ajutorul masinii compactare.

Realizarea PUZ, ca parte a PUG Arefu, este in concordanta cu PJGD, obiectivele sale specifice vor fi prezentate în Tabelul 3.1. din cadrul capitolului 3 al Raportului de mediu.




12 / 216

Tabel 1.1. Nr. Crt.

Denumirea proiectului

propus

Termen de

implementare

Domeniul solicitării

Valoarea estimată a proiectului

[Euro]

Stadiul

proiectului

Surse de finanţare

7 Alimentare cu apă

staţiunea Moliviş

2007-2010 alimentare cu apă

- Idee de proiect

Buget local, Programul Operaţional de Mediu axa 1 - Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată, POR, prioritatea 1, Măsura 1.2., PHARE, PNDR - Axa 3 - măsura 322 Si alte surse de finanţare

11. Realizare sistem de canalizare în Moliviş

2008-2010 canalizare 500 000 Idee de proiect

Buget local şi PO Mediu - axa 1, PHARE, CES 2005, PNDR, axa 3, măsura 322 - componenta a) Alte surse de finanţare

25. Dezvoltarea turismului rural prin accesarea surselor de finanţare

2007-2013 economie - Idee de proiect

PNDR măsura 313, POR axa 5.2.

47. Modernizarea şi extinderea staţiunii Moliviş

2007-2013 turism 2 000 000 SF PNDR Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, surse private, buget local, POR axa 5.2., Alte surse de finanţare

48. Valorificarea potenţilului turistic al zonei montane pin introducerea într-un traseu turistic

2007-2013 cultură şi turism

- idee PNDR Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”, surse private, buget local, Alte surse de finanţare

49. Valorificarea potenţialului local prin construirea unor pensiuni

2007-2013 turism - idee PNDR, axa 3, măsura 313 - încurajarea activităţilor turistice, POR axa 5.2., surse private




13 / 216

Tabel 1.2. Nr. Crt.

Cod proiect Denumirea proiectului Localizare Domeniul de mediu

Stadiul de realizare

Sursele de finanțare

Valoarea proiectului

Observații

2 G2A03P164

Studiu asupra evaluării calitative şi cantitative a resurselor de apă subterane ale judeţului Argeş şi de vulnerabilitate a lor la poluare

Județ Argeș Apă nerealizat - - Lipsă sursă de finanţare

3 G2A03P165

Studiu principalelor cursuri de apă din judeţul Argeş cu scopul de a salvgarda viața umană, infrastructura și activitățile antropice

Județ Argeș Apă nerealizat - - Lipsă sursă de finanţare

6 G2A03P172

Realizarea unui sistem integrat al ciclului apelor in serviciul localităţilor aşezate în zona de est a Judeţului Argeş, prin construirea unui dorsal de aducţiune, a reţelelor de canalizare şi a respectivelor instalaţii de epurare – 37 localităţi vizate intre Arefu şi Bârlad

Județ Argeș Apă În curs de realizare

POS MEDIU şi alte surse

(BERD, BEI, buget local);

- Proiectul este în fază SF şi inclus în Master planul pentru apă judeţul Argeş, în curs de finanţare prin POS Mediu *)

Notă: *) Proiectul G2A03P172 nu are legătură cu dezvoltarea PUZ propus




14 / 216

Suprafaţele de teren care fac obiectul documentaţiei constitue obiectul de extindere a zonei turistice a comunei Arefu (vezi Planșa 1.).

Terenurile vizate de PUZ pentru introducerea în intravilan nu sunt ocupate de construcţii sau utilităţi, categorie generală de folosinţă fiind agricolă și silvică.

Se solicită introducerea în intravilan a 5 terenuri însumând o suprafață de 124,66946 ha, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice sau publică, acestea din urmă fiind de inters național, județean sau local. Terenurile care fac obiectul PUZ sunt grupate în două perimetre distincte - Poiana Moliviș și versantul muntos Ghițu, pentru care se vor înființa 7 unități teritoriale de referință distincte: UTR 5, 6..., 11, astfel:

- perimetrul Poiana Moliviș cuprinde:

- zona A situată la vestul Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă drumului care duce spre DN 7C cu suprafață de 4,50 ha,

- zona H situată la estul Poienii Moliviş, spre comuna Nucșoara, cu suprafață de circa 10,00 ha. Sunt terenuri din categoria de folosință pădure, aparținând de Ocolului Silvic Vidraru, si în proprietate privată,

- Poiana Moliviș, cu teren din categoria de folosință pășune și turbăria “Moliviș” cu suprafață de circa 82,50 ha. apartine în mare parte Consiliului Local Cicănești și proprietăți private, parcele de aproximativ 1 000 – 5 000 m2.

Suprafaţele de teren au pantă redusă orientată spre centrul poienii unde se află rezervația naturală de inters județean turbăria “Moliviș” ce constituie o valoare ambientală insuficient exploatată turistic.

- versantul muntos Ghițu cuprinde:

- zona Golului Alpin, teren din categoria de folosință pășune apartine Consiliului Local Brăduleț, situată pe culmea muntelui Ghițu, cu suprafață de circa 9,65 ha,

- zona G situată la baza pârtiei de schi propusă cu suprafață de circa 6,55 ha, teren din categoriile de folosință pădure și pășune aparține Consiliului Local Arefu.

Suprafaţele de teren ocupă versantul nordic al Muntelui Ghitu și cuprind între ele domeniul schiabil care se întinde pe o suprafata de aproximativ 11,40 ha.

Terenurile destinate pârtiilor de schi sunt din categoria de folosință pădure și aparțin Consiliului Local Arefu; nu vor fi introduse în intravilan.

Pentru derularea procedurii de obtinere a avizului de mediu Primaria Arefu a transmis solicitari autoritatilor publice indicate de APM Argeș privind nominalizarea persoanelor care reprezintă institutia in cadrul grupului de lucru, persoanele nominalizate fiind invitate sa participe la sedinţa din data de 06.07.2010. Procesul verbal incheiat in urma ședinței este anexat prezentului Raport de mediu (vezi Anexa 1). În procesul verbal se regăsesc punctele de vedere exprimate de reprezentanti, puncte de vedere ce au fost retinute si de elaboratorul Raportului de mediu.

La baza prezentei lucrări au stat Planul Urbanistic Zonal si Prescriptiile specifice zonelor functionale (Regulamentul de Urbanism) in forma prezentata de proiectantul acestora SC ASAPLAN SRL Rm. Valcea, completat, astfel incat in Raportul de mediu este preluată ultima varianta.




15 / 216

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUZ

Scurt istoric Satul Arefu este atestat documentar în hrisovul emis de cancelaria domnească a lui Mircea Ciobanu

la data de 11 februarie 1558. Documentul atestă existența așezării din perioada de domnie a lui Dan al II-lea (1420 – 1427).

Satul Căpățâneni este atestat documentar în hrisovul emis de cancelaria domnească a lui Radu Paisie din 1542 - 1543. În cursul sec. al XVIII-lea, ca urmare a intensificării fenomenului de migrare a populației române din Transilvania, satul se divide în Căpăţânenii-Pământeni, Căpăţânenii-Ungureni.

În perioada 1900 – 1945 au funcționat bănci populare.

Din anul 1905 au început să funcționeze cooperativele forestiere care aveau ca scop de a exploata pădurile și de a otrganiza prelucrarea, industrializarea și comercializarea lemnului exploatat.

Între anii 1962 – 1966 s-a construit barajul Vidraru pe râul Argeș și hidrocentrala Vidraru.

Locuitorii prestau activități în domeniile: agricultură (creșterea animalelor în gospodăriile proprii, pomicultură), silvicultură, prelucrarea lemnului, construcții, energetică și turism (montan și rural).

Evoluţia comunei după 1990

După anul 1990 comuna a intrat într-o perioadă de declin economic şi social datorat, în special, de terminarea lucrărilor în domeniul hidroenergetic care a determinat micșorarea numărului locurilor de muncă.

Structura demografică a populaţiei are o tendinţă de îmbătrânire datorată sporului natural scazut şi migraţiei forţei de muncă.

Comuna şi-a păstrat suprafaţa şi limitele teritoriului administrativ şi nu s-a confruntat cu fenomenul de divizare şi creare de noi comune.

Intravilanul nu a fost modificat semnificativ.

După aderarea României la Uniunea Europeană se constată o imbunatatire a serviciilor, infrastructurii si aspectului localitatilor, constând in:

- extinderea infrastructurii de turism (cabane, moteluri, hoteluri, pensiuni),

- executarea a o serie de lucrări aferente reabilitărilor de infrastructura atât edilitară, cât si de servicii (reasfaltari, reabilitari de clădiri, reparații la unitatile de invatamant, etc),

- amplasarea de relee, antene si retele noi de telecomunicatii/cablu/voce-data.

Conform Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –

Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități care stabilește elementele de clasificare ale localităților după nivelul de dotare / echipare satele comunei au următoarele ranguri:

- sat Arefu (reședință de comună) – rang IV,

- Căpăţânenii - Pământeni – rang V,

- Căpăţânenii - Ungureni – rang V.




16 / 216

Resurse umane. Populatia

Conform datelor statistice din 1986, suprafata totala a comunei era de 420 kmp, cu o populatie de 3632 locuitori, media de locuire fiind de 9 locuitori / kmp.

Comuna Arefu este nominalizată în Lista 5.1. cuprinzând comunele în care s-au produs scăderi

accentuate de populaţie de peste 50 % în perioada 1966-1998, care necesită acţiuni de sprijin şi

revitalizare din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.

La recensământul din anul 2002 în comuna locuiau 2 786 cetăţeni in 971 gospodării și 1 135 locuințe.

Echiparea tehnică a teritoriului Reteaua de comunicatii

Accesul în comună se realizează rutier.

Reţeaua de drumuri este însoţită de reţele pentru alimentare cu apă şi alimentare cu energie electrică.

Sistemele de telecomunicaţii sunt îmbunătăţite, iar telefonia mobilă acoperă întreg teritoriul administrativ al comunei.

Reţeaua de căi rutiere

Comuna Arefu este traversata de 64 km de drum national modernizat, 9,28 km drum judetean si 30 km drum comunal.

Comuna Arefu are in componenta 3 sate, accesul la acestea se face dupa cum urmeaza: - Satele Capataneni-Ungureni şi Capataneni-Pamanteni se desfasoara pe o parte si alta a drumului national DN 7C (Pitesti-Curtea de Arges-Vidaru) cu partea carosabila de 7 m latime.

Din DN 7C pe DJ 703I se poate ajunge la Poiana Moliviş, drumul fiind cu carosabil pietruit, pe alocuri deteriorat. Pe partea vestică a Poienii se desprinde din DJ 703I drumul forestier care ajunge la poalele masivului Ghiţu şi se reuneşte dupa 6 km cu DJ 703I ce traversează Poiana Moliviş coborând mai apoi spre Poienile Vâlsanului şi Brădetu. Carosabilul drumului forestier este pietruit, circulaţia se desfăşoară acceptabil, dar cu viteze reduse datorită gropilor care păstrează apele pe platforma drumului în perioadele cu precipitaţii. Acest drum, deja introdus într-un program de modernizare, realizează si o comunicare prin drumul forestier Moliviş între zona turisticã şi balnearã existentã în Brãdet şi siturile turistice care se vor dezvolta ulterior, cum ar fi pârtia de schi de la Ghițu.

Traficul desfăşurat pe drumul forestier este preponderent local, de acces către proprietăţi sau către zonele de exploatări silvice. Modernizarea acestui drum face obiectul studiului Drum comunal Ghiţu-

Molivişu.

Zona Ghiţu-Moliviş ce face obiectul PUZ este accesibilă, prin urmare, prin două căi: din DN 7C (Curtea de Argeş – Vidraru - Transfagarasan) se intră pe DJ 703I ce inconjoară Poiana Moliviş pepartea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I (Poienile Vâlsanului - Molivis) pe partea de vest a poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est a Poienii Moliviş.




17 / 216

DisfunctionalitățI ale infrastructurii de transport: - capacitati de transport insuficiente,

- greutăţi în fluenţa circulaţiei, incomodări între tipurile de circulaţie, precum si dintre acestea si alte functiuni ale zonei,

- necesitati de modernizare a traseelor existente şi de realizare a unor artere noi; profilul actual al drumului comunal Molivisu, cu carosabil pietruit, ampriză de lăţime variabilă (până la 9 m) nu satisface exigenteţele prevăzute de normativele în vigoare privind asigurarea circulaţiei în condiţii de siguranţă.

- introducerea de capacităţi şi trasee ale transportului în comun,

- intersecţii cu probleme, prioritati.

Lucrări de artă pe arterele rutiere

Pe raza comunei se afla 67 poduri din care 63 din beton armat si 4 din lemn. De asemenea pe teritoriul comunei se afla barajul Vidraru .

Alimentarea cu energie electrică Surse de producere a energiei electrice

Pe teritoriul administrativ Arefu se afla amplasată sursa de producere a energiei hidroelectrice (UHE) Vidraru.

Pe suprafațele de teren ce constituie obiectul PUZ nu exista surse de producere a energiei electrice.

Linii electrice de transport Teritoriul administrativ Arefu este străbătut de linii electrice de transport LEA 400 kV Slatina –

Arefu și Sibiu - Arefu. Acestea nu traversează suprafațele de teren ce constituie obiectul PUZ.

Linii electrice de distribuţie de înaltă tensiune Teritoriul administrativ Arefu este străbătut de următoarele linii electrice de transport:

- LEA 200 kV Arefu – Brădetu și Arefu – Brăureni,

- LEA 110 kV Arefu – Câmpulung Muscel și Arefu – Oești,

Acestea nu traversează suprafațele de teren ce constituie obiectul PUZ.

Staţii de transformare Staţia 220/110/20 kV Arefu nu este amplasată pe suprafata ce constituie obiectul PUZ.

Linii electrice de distribuţie de medie tensiune

Poiana Moliviş este strabatută de linia electrică aeriană LEA 20 kV CHE Vâlsan care face legătură între Staţia 220/110/20 kV Arefu şi Centrala Hidroelectrică Vâlsan. În interiorul poienii Moliviş există o derivaţie din LEA 20 kV CHE Vâlsan care alimentează singurul post de transformare din zona Ghiţu Molivişu, PTA 1.4.311 Molivişu 20/0,4 kV, 40 kVA.




18 / 216

Posturi de transformare

În zona Ghiţu - Molivişu este amplasat PTA 1.4.311 Molivişu 20/0,4 kV, 40 kVA.

Reţele electrice de distribuţie de joasă tensiune. Iluminat public Acestea nu exista pe suprafațele de teren ce constituie obiectul PUZ.

Poştă şi Telecomunicaţii Din acest punct de vedere comuna este dotată cu:

- un oficiu postal;

- serviciu de telefonie fixă,

- servicii de telefonie mobilă

- cablu TV şi internet,

Zona PUZ are acoperire cu servicii de telefonie mobilă.

Pe suprafata ce constituie obiectul de analiza al PUZ, în golul alpin de pe muntele Ghițu, exista un releu de telecomunicații și cabină aflate în conservare.

Conducte de transport produse petroliere. Reţele de transport gaze naturale

Nu este cazul.

Reţele de alimentare cu apă potabilă si retele de canalizare

Zona ce face obiectul PUZ nu este echipată cu reţele edilitare de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta o disfunctionalitate majoră pentru obiectivele propuse.

Lucrări hidrotehnice. În zona montană a comunei, pe cursul râului Argeș și pârâului Cumpăna, au fost amenajate barajul și

acumularea hidro-energetică Vidraru, respectiv barajul și acumularea hidro-energetică Cumpăna.

Comuna dispune de lucrări de apărare de mal, atât în intravilan, cât și în extravilan, pe următoarele cursuri de apă și văi: Argeș, Cumpănița, Arefu. Acestea se află în afara arealului ce face obiectul PUZ.

Dezvoltarea economica. Structura activităţilor

Se observă influența antropică asupra zonei ce constituie obiectul PUZ care constă în:

- plantații de foioase și molid realizate în anii 1960 – 1970 de Ocolul Silvic Vidraru,

- cabane ale Ocolului Silvic,

- exploatări forestiere și rulote ocupate de muncitori,

- drum județean, drumuri forestiere și poteci, pe care are loc un trafic de regula in scop turistic sau pentru exploatare forestiera

- stâne.




19 / 216

Turism. Sport şi agrement Potentialul turistic al comunei Arefu este special, peisajul, traseele, fiind factori atractivi.

Comuna dispune de terenuri și săli de sport, monumente istorice și de cultură, cabane, moteluri, pensiuni și unități comerciale în mare parte amenajate în jurul lacului de acumulare Vidraru și de-a lungul Transfăgărășanului.

DJ 703 I Musãtesti – Brãduleț - Brãdetu - Poienile Vâlsanului, în lungime de aproape 25 km faciliteazã accesul cãtre zona centrelor istorice si balneare din Brãduleț, Brãdetu si Cheile Vâlsanului.

Traseele turistice montane si de cicloturism care traversează comuna și arealul de interes sunt:

- Baraj Vidraru - Șaua Molivis - Poiana Molivis - Muntele Tuica - Muntele Picuiata - Muntele Scarisoara Mare - Varful Moldoveanu - Portita Vistei - Refugiul Moldoveanu - Valea Rea;

- Corbeni – Turburea – Bradet - Poienile Vâlsanului - Poiana Molivis - Baraj Vidraru – Catatea Poienari - retur Corbeni.

- Arefu - Muntele Stubeaua - Muntele Marginea - Muntele Podeanu - Căldarea Berbecilor - Vârful Negoiu - Cabana Negoiu;

Cultura. Educaţia. Monumente istorice.

Dotările social-culturale din comună constau în: trei case de cultură, o bibliotecă, monumente istorice și de arhitectură, 2 grădiniţe de copii; 2 şcoli primare şi gimnaziale, 3 biserici de rit ortodox şi 2 cimitire. Niciunul dintre acestea nu se află în arealul climatic Ghițu – Moliviș.

In Tabelul 2.1. sunt prezentate monumentele istorice din comună, asa cum sunt acestea prezentate in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice, ediţia 2004.

Tabel 2.1.

Nr. poz. Cod LMI 2004 Localitatea Denumire obiectiv; adresă Datare 265 AG-II-m-A-13507 Ansamblul Cetății Poenari, Dealul Cetăţuia (850 m) sec. XIV - XV 266 AG-II-m-A-13507.01 Cetatea Poenari sec. XIV - XV 267 AG-II-m-A-13507.02 Donjon sec. XIV - XV 268 AG-II-m-A-13507.03 Amenajări defensive pe monticol sec. XIV - XV 269 AG-II-m-A-13507.04 Anexă sec. XIV - XV 853 AG-III-m-B-13866 Monumentul "Energia”, Lângă barajul Vidraru 1970 854 AG-IV-m-B-13895 Casa Gheorghe Stephănescu sf. sec. XIX 855 AG-IV-m-A-13896

Căpățânenii Ungureni

Cruce de piatră, La vest de biserică sec. XVII

Lucrările din proiectul analizat nu vor avea influență asupra patrimoniul arhitectural și arheologic al comunei, arealul climatic Ghițu – Moliviș fiind în afara perimetrelor cu zonele de protectie ale monumentelor istorice prezente in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice.

Gospodărie comunală. Salubritate. Gestionarea deşeurilor. Din anul 2008 comuna participă la implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor.

În arealul climatic Ghițu – Moliviș nu sunt amenajări care să aparțină gospodăriei comunale.




20 / 216

Asezare geografică

Comuna Arefu este situată în partea de nord-vest a judeţului Argeș (vezi Fig. 2.1.) și cuprinde Valea Argeșului superior și lacul Vidraru, Munții Frunții și Ghițu. Face parte dintr-un şir de comune care s-au dezvoltat în lunca râului Argeș, de-a lungul DN 7 C – Transfăgărășan care face legătura dintre proviincile românești Muntenia și Ardealul. Față de municipiile Pitești, care este reședință de județ, și Curtea de Argeș, comuna se află la distanțe de 67 km, respectiv 32 km.

Comuna Arefu este compusă din satele Arefu, Căpăţânenii-Pământeni, Căpăţânenii-Ungureni.

Coordonatele geografice de identificare sunt cele din Tabelul 2.2. Tabel 2.2.

Latitudine Longitudine Altitudine [m] Comuna Arefu 45° 19’ 01” 24° 36’ 00” 550 – 2 544

Se învecinează cu următoarele teritorii administrative:

- la nord – județul Sibiu și județul Brașov

- la est – comuna Nucșoara,

- la sud – comunele Brăduleț, Corbeni și Cicănești,

- la vest – comuna Sălătrucu.

Teritoriul administrativ Arefu se întinde pe o suprafata de 42 025,00 ha din care:

- intravilan – 2 450 ha,

- extravilan – 39 575 ha.

În relaţia cu trupurile principale de intavilan arealul climatic Ghitu-Moliviș ocupă o poziţie periferică (vezi Fig. 2.1. și Fig. 1.1.) fiind localizată în extremitatea estică a comunei, la circa 7 km față de centrul civic și 4 km est de lacul Vidraru.

Relieful Unitatea teritorial-administrativă Arefu cuprinde părți din Carpații Meridionali și Subcarpații Getici.

Se desfășoară la sud de creasta principală a Masivului Făgăraș până la contactul cu dealurile subcarpaților denumite Muscelele Argeșului, fiind fragmentat de numeroase ape repezi. La contactul dintre cele două forme de relief se desfășoară depresiunea de contact Căpățâneni – Arefu, care cuprinde șesul aluvionar și lunca râului Argeș (vezi Fig. 2.2.).

Din creasta munților Făgăraș, care domină prin masivitate și altitudini de peste 2 000 m (vârful Moloveanu 2 544 m) și constituie locația a numeroase lacuri de origine glaciară, se desprind transversal numeroase lanțuri muntoase delimitate de văi adânci și cursuri de apă.

Mai la sud, paralel cu creasta se desfășoară, între râurile Topolog și Vâlsan, șirul munților Frunți-Ghițu, cu altitudini mai reduse și culmi fragmentate de pârâuri și văi torențiale. Pe unele din văile transversale care separă șirurile de munți s-au format depresiuni intramontane.

Muntele Ghițu, unde se situează o parte din suprafețele de teren care fac obiectul PUZ, se desfășoară între râu Vâlsan, care constituie, la est, hotar între comunele Arefu și Nucșoara, și râul Argeș, la vest. Face parte dintr-o serie de masive individualizate care scad de la vest către est și de la nord la sud. În apropierea cursurilor mai importante de apă, pantele văilor au valori de 12 – 20 %, și depășesc deseori 22 %. Versantul nordic al Vărfului Ghițu, care face obiectul PUZ, are o pantă medie de 32,5 %.

Bazinul intramontan Moliviș, unde se situează cea mai mare parte din suprafețele de teren solicitate a fi introduse în intravilan prin PUZ-ul analizat, este un platou cu suprafața relativ plană, de circa 1,2 km2 și




21 / 216

altitudini variind de la cota + 1 055,2 m, în albia pârâului Limpedea, la cota + 1 082 m de pe drumul forestier. Este înconjurat de culmi muntoase mai domoale: de la nord spre est se desfășoară masivul Arefu (1 391,7 m) și culmea Vâlsanului (1 181 m), la sud muntele Ghițu (1 621 m), la vest muntele Toacei (1 133 m) și culmea Limpedea.

Fig. 2. 1. Harta fizico – geografică a judetului Argeș. Asezarea geografică a județului în cadrul României. Asezarea geografică a comunei Arefu în cadrul județului. Delimitarea arealului climatic Ghițu – Moliviș.

Fig. 2.2. Judeţul Argeș. Unităţi de relief

Date geologice referitoare la arealul Ghițu – Moliviș

Din punct de vedere geologic teritoriul unde se află arealul climatic Ghitu-Moliviș aparține Orogenului carpatic care este constituit din formațiuni cristaline alcătuite din paragnaise, gnaise oculare, amfibolite, micașisturi, filite. Acestora li se adaugă formațiunile sedimentare paleogen-miocene de




22 / 216

marne, gresii, conglomerate.

Cuvertura sedimentară este formată dintr-un substrat de gnaise biotitice și amfibolitice în care se găsesc injecțiuni de mase lenticulare de gnaisuri oculare, cu cristale mari de feldspat de vârstă neogenă sau, cum este cazul depozitelor aluvioanare din zonele depresionare, aparținând hologenului superior.

Conditii geotehnice

Aspectul general al terenurilor solicitate pentru introducerea în intravilan în vederea realizării unei aglomerări de tip urban este specific reliefului de munte, constând dintr-un platou înconjurat de culmi muntoase împădurite.

Pe versantul nordic al muntelui Ghițu, între cotele cercetate de studiul geotehnic de la + 1 175,0 m la + 1 600,0 m se întâlnește o cuvertură consituită din depozite deluviale cu grosime variabilă, de peste 7,00 m la baza pantei și grosimi mai mici în zonele cu pantă accentuată, cu stabilitate relativă, așezată pe roca de bază, stabilă a locului – stânca. La partea superioară a cuverturii structura litologică are aspect nisipos, iar către profunzime elementele grosiere se înmulțesc, devin mai dense, cuvertura fiind reprezentată prin grohotișuri. Roca de bază o constitue stânca tare, nealterată.

Succesiunea lito-stratigrafică a versantului, care a fost evidentiata in 2 foraje geotehnice [4] la cotele + 1 176,50 m, lângă drumul forestier existent, și + 1 196,80 m, este:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 6,00 (7,00) – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, de îndesare medie, cu rarefieri.

Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 5 m, respectiv 2 m și fluctuează datorită permeabilităţii mari a depozitelor. La baza versantului, cuvertura sedimentară acumulează cantități însemnate de apă, pânza de apă fiind permanentă.

În depresiunea Moliviș terenul este relativ plan si stabil. Cuvertura sedimentară este constituită din nisipuri argiloase, nisipuri cu pietrișuri, nisipuri prăfoase cu pietrișuri, afânate spre suprafața terenului, de îndesare medie spre adâncime, prafuri, argile nisipoase, turbă. La baza versanților care înconjoară zona depresionară cuvertura sedimentară are grosimi de peste 7 m, fiind este origine deluvială, fiind așezată peste roca de bază, stabilă a locului, stânca. Roca de bază o constitue stânca tare, nealterată.

Succesiunea lito-stratigrafică a depresiunii [5] a fost evidentiata in 6 foraje geotehnice:

- Foraj 1 (F1), executat în partea de sud-vest a Poienii Moliviș, la cota + 1 064,00 m:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal,

- 0,20 – 1,20 – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș, afânat spre îndesare medie,

- 1,20 – 1,90 - nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș, afânat spre îndesare medie,

- 1,90 – 2,80 - nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș cu îndesare medie,

- 2,80 – 5,00 - nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș cu îndesare medie.

Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 1,2 m.

- Foraj 2 (F2), executat în partea centrală a Poienii Moliviș, la cota + 1 069,00 m:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 2,40 – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș, afânat spre îndesare medie,

- 2,40 – 3,60 - nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș cu îndesare medie,

- 3,60 – 5,00 - nisip mediu gălbui, cu elemente de pietriș cu îndesare medie.

Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 2 m.




23 / 216

- Foraj 3 (F3), executat în partea sud-estică a Poienii Moliviș, la cota + 1 078,80 m:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 1,20 – nisip slab argilos, micafer, cafeniu gălbui, cu elemente de pietriș, afânat,

- 1,20 – 2,20 - nisip prăfos cafeniu gălbui, cu elemente de pietriș cu îndesare medie,



- Foraj 4 (F4), executat în partea de nor-est a Poienii Moliviș, la cota + 1 076,80 m:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 0,90 – nisip slab argilos, micafer, cafeniu gălbui, cu elemente de pietriș, afânat,

- 0,90 – 2,20 - nisip prăfos cafeniu gălbui, cu elemente de pietriș cu îndesare medie,



- Foraj 5 (F5), executat pe versant, la partea inferioară a zonei studiate, lângă drumul forestier existent, la cota + 1 176,50 m:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 6,00 – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, de îndesare medie, cu rarefieri.

Nivelul hidrostatic a fost întâlnit la adâncimea de 50, m.

- Foraj 6 (F6), executat pe versant , la cota + 1 196,80 m:

- 0,00 – 0,20 - sol vegetal;

- 0,20 – 6,00 – nisip prăfos gălbui, cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, de îndesare medie, cu rarefieri.


Pe suprafața bazinetului se observă băltiri de mică adâncime. Nivelul hidrostatic este destul de ridicat datorită permeabilităţii mari a depozitelor, fiind strâns legat şi de nivelul pluviometric.

Memoriul general menționează că s-au efectuat [5] 113 foraje fiind evidențiată succesiunea lito-stratigrafică din Tabelul 2.3.

Tabel 2.3.

Nr. foraj

Interval adâncime

[m]

Denumire strat Localizare foraj

F1 0.00-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui 8.0 m sud de V. Limpedea

0.00-0.80 nisip argilos cafeniu F2

0.80-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui

15.0m est de F1; 5.0 m sud de V. Limpedea

0.00-0.60 turba F3

0.60-1.00 nisip argilos micafer, cafeniu gălbui

50.0 m est de F1; 5.0 m sud de V. Limpedea

0.00-0.10 turba F4

0.10-1.00 nisip argilos micafer, cafeniu gălbui


0.00-0.20 nisip prăfos gălbui

0.20-0.70 turba


F5

0.70-1.00 nisip prăfos gălbui




24 / 216

Tabel 2.3. (continuare)

Nr. foraj

Interval adâncime

[m]


0.00-0.05 nisip prăfos gălbui F6 0.05-1.00 turba


0.00-0.20 nisip argilos cafeniu

0.20-1.20 turba


F7

1.20-2.00 praf cenuşiu, plastic moale

F8 0.00-1.00 nisip prăfos, cu el. de pietriş, cafeniu gălbui 50.0 m est de F7; 5.0 m sud de V. Limpedea

F9 0.00-1.00 nisip prăfos, cu el. de pietriş, cafeniu gălbui 50.0 m est de F8; 5.0 m sud de V. Limpedea

F10 0.00-1.00 nisip prăfos, gălbui 100.0 m sud de F8

F11 0.00-1.00 nisip argilos, gălbui 50.0 m sud de F7


0.00-0.40 turba F13 0.40-1.00 nisip argilos , cafeniu

25.0 m sud de F7

F14 0.00-1.00 nisip argilos ,cafeniu 30.0 m sud de F7

F15 0.00-1.00 nisip prăfos gălbui 30.0 m sud de F6



0.00-0.20 nisip argilos cafeniu

0.20-0.60 turba

15.0 m sud de F6 F18


0.00-0.20 nisip argilos cafeniu gălbui

0.20-1.40 turba

30.0 m sud de F5 F19


F20 0.00-1.00 nisip argilos, cafeniu gălbui 40.0 m sud de F5





0.00-0.10 turba F25 0.10-1.00 praf cenuşiu, plastic moale



30.0 m sud de F3

0.00-1.80 turba F27 1.80-2.00 nisip argilos,cafeniu gălbui

35.0 m sud de F3




25 / 216


Nr. foraj

Interval adâncime

[m]


0.00-1.80 Turba F28 1.80-2.00 nisip argilos,cafeniu gălbui

40.0 m sud de F3

F29 0.00-2.00 turba 50.0 m sud de F3

0.00-1.40 turba F30 1.40-2.00 nisip argilos, gălbui

70.0 m sud de F3

0.00-0.30 turba F31 0.30-1.00 nisip argilos ,cafeniu gălbui

80.0 m sud de F3

0.00-1.30 turba F32 1.30-2.00 nisip argilos , gălbui

80.0 m sud de F3;10.0 m est de F31

F33 0.00-1.00 nisip argilos , gălbui 80.0 m sud de F3; 20.0 m est de F31


10.0m sud de F33


20.0m sud de F32

F36 0.00-1.00 nisip argilos , gălbui 5.0 m nord de V. Limpedea

F37 0.00-1.00 nisip argilos , gălbui 50.0 m est de F36; 5.0 m nord de V. Limpedea

F38 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu gălbui 50.0 m est de F37; 5.0 m nord de V. Limpedea

F39 0.00-1.00 nisip argilos ,cafeniu gălbui 100.0 m est de F38; 5.0 m nord de V. Limpedea

F40 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu 50.0 m est de F39; 5.0 m nord de V. Limpedea

F41 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu 10.0 m nord de F40

F42 0.00-1.00 nisip prăfos, gălbui 50.0 m est de F40; 5.0 m nord de V. Limpedea

F43 0.00-1.00 nisip prăfos, cenuşiu, de băltire 10.0 m nord de F42

F44 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu gălbui 50.0 m est de F42; 5.0 m nord de V. Limpedea

F45 0.00-1.00 nisip prăfos, gălbui 30.0 m est de F44; 5.0 m nord de V. Limpedea

F46 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu gălbui 5.0 m sud de V. Limpedea; 15.0 m est de F9

F47 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu gălbui 50.0 m est de F46; 5.0 m sud de V. Limpedea

F48 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu gălbui 50.0 m est de F47; 5.0 m sud de V. Limpedea






26 / 216


Nr. foraj

Interval adâncime

[m]


F50 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu 20.0 m sud de F49


5.0 m sud de F49

F52 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu 50.0m est de F49; 5.0 m sud de V. Limpedea

F53 0.00-1.00 nisip argilos , cafeniu 50.0 m est de F52; 5.0 m sud de V. Limpedea

F54 0.00-1.00 turba 50.0 m est de F53; 5.0 m sud de V. Limpedea



F56 0.00-2.00 turba 20.0 m sud de F55

F57 0.00-2.00 turba 40.0 m sud de F56

F58 0.00-2.00 turba 50.0 m est de F55; 5.0 m sud de V. Limpedea

F59 0.00-2.00 turba 50. 0m sud de F58

F60 0.00-2.00 turba 100.0m sud de F58



F62 0.00-1.00 praf cenuşiu, plastic moale 25.0 m sud de F61

0.00-1.50 turba F63 1.50-2.00 nisip prăfos, gălbui

50.0 m sud de F61

F64 0.00-1.00 nisip prăfos, gălbui 50.0 m sud de F63

0.00-1.30 turba F65 1.30-2.00 nisip argilos, cafeniu gălbui


F66 0.00-1.00 nisip argilos, cafeniu gălbui 20.0 m est de F65; 5.0 m sud de V. Limpedea




F70 0.00-1.00 nisip argilos, cafeniu, cu incluziuni de turbă

50.0 m est de F45; 5.0 m nord de V. Limpedea

0.00-0.30 nisip argilos gălbui

0.30-1.40 turba

F71






27 / 216


Nr. foraj

Interval adâncime

[m]


F72 0.00-2.00 turba 50.0 m est de F71; 5.0 m nord de V. Limpedea






0.00-1.00 turba F78 1.00-2.00 nisip mediu micafer , cenuşiu



0.00-0.50 turba cu nisip argilos cafeniu F80 0.50-1.00 nisip argilos cafeniu


0.00-0.50 turba cu nisip argilos cafeniu F81 0.50-1.00 praf cenuşiu, plastic moale


F82 0.00-1.00 nisip argilos cenuşiu negricios 30.0 m nord de V. Limpedea

0.00-0.70 turba F83 0.70-1.00 nisip mediu gălbui, cu elemente de pietriş,

cu apă

30.0 m nord de F82; 25.0 m vest de drum

F84 0.00-1.00 nisip argilos gălbui 50.0 m nord de F83; 30.0 m vest de drum


0.60-1.50 turba

F85

1.50-2.00 nisip mediu gălbui, cu elemente de pietriş, cu apă


0.00-1.60 turba F86



0.00-1.60 turba F87








28 / 216


Nr. foraj

Interval adâncime

[m]


0.00-1.00 turba cu nisip argilos cafeniu F90



0.00-0.10 turba F91



F92 0.00-1.00 nisip micafer cenuşiu negricios, cu rare resturi de plante carbonizate

30.0 m nord de F91; 20.0 m est de canal

F93 0.00-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui, cu elemente de pietriş

40.0 m vest de F92

F94 0.00-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui 30.0 m de F93; 100 m de drum

F95 0.00-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui 30.0 m de F94; 60 m est de drum

F96 0.00-1.00 nisip mediu micafer, gălbui 50.0 m de F95; 30.0 m est de drum

F97 0.00-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui 25.0 m sud est de drum

F98 0.00-1.00 nisip argilos cafeniu gălbui 15.0 m sud est de F97

0.00-0.50 nisip mediu gălbui, cu el. de petriş F99

0.50-1.00 turba

25.0 m sud est de F97

F100 0.00-1.00 nisip mediu micafer, gălbui 80.0 m de F97; 25.0 m sud est de drum

0.00-1.60 turba F101 1.60-2.00 nisip mediu micafer, gălbui

100.0 m de F100; 5.0 m sud est de drum

0.00-0.50 turba F102 0.50-1.00 nisip micafer, cafeniu gălbui

30.0 m de F101; 10.0 m vest de drum


30.0 m de F102; 20.0 m vest de drum


50.0 m de F103;30.0 m vest de drum

F105 0.00-1.00 nisip mediu micafer, gălbui 50.0 m de F104; 30.0 m vest de drum

F106 0.00-1.00 nisip mediu micafer, gălbui 50.0 m vest de 105; 5.0 m est de canal


10.0 m vest de canal





0.00-1.20 turba cu nisip argilos F112 1.20-2.00 nisip argilos, cafeniu gălbui

10.0 m sud de F111





29 / 216

Potenţialul seismic al zonei: (Normativ P100-1/2006):

- caracteristici seismice: Ks = 0,20 g, Tc = 0,7 sec,

- gradul de echivalenţă seismică: 82 având intervalul mediu de recurenta IMR 100 de ani.

Clima

Este de tip continental. Climatul este specific regiunii montane și subcarpatice care sunt expuse circulației de aer dinspre sud-vest și sud.

Relieful influențează circulația maselor de aer, determinând etajarea și diferențierea nuanțelor topoclimatice cu pregnante manifestări de autonomie locală în depresiunile intracarpatice și subcarpatice.

Circulaţia generală a atmosferei este caracterizată prin frecvenţa advecţiilor de aer de la nord și nord-vest, cu ierni reci și veri răcoroase și relativ instabile.

O caracteristică importantă o constiue faptul că nu se înregistrează un deficit de umiditate în sol față de evapotranspirația potențială.

Memoriul General nu menționează date climatice referitoare la arealul climatic Ghițu-Moliviș, dar utilizează date de la stația meteorologică Curtea de Argeș, stația hidrologică Arefu și Rucăr care sunt prezentate în Tabelul 2.4.

Tabel 2.4

- Regimul temperaturilor: o temperatura medie anuală 7,0 °C o media lunii ianuarie - 2,3 °C o media lunii februarie - 2,1 °C o media lunii martie 2,3 °C o media lunii aprilie 5,5 °C o media lunii mai 9,0 °C o media lunii iunie 14,0 °C o media lunii iulie 16,0 °C o media lunii august 17,5 °C o media lunii septembrie 13,0 °C o media lunii octombrie 13,0 °C o media lunii noiembrie 3,8 °C o media lunii decembrie - 2,0 °C o temperatura minimă absolută (februarie 1929) - 38,0 °C o temperatura maximă absolută (iunie 1939) 22,0 °C

- Radiaţia solară anuală 115 kcal/cm2*an - Umezeala relativă

o media lunilor de iarnă 46,0 % o media lunilor de primăvară 17,0 % o media lunilor de vară 12,0 % o media lunilor de toamnă 29,0 % o media anuală de zile cu cer acoperit 130 o media anuală de zile cu cer senin 94




30 / 216


- Regimul precipitaţiilor: o media anuală 879 mm o media lunii ianuarie 51,2 mm o media lunii februarie 40,4 mm o media lunii martie 42,5 mm o media lunii aprilie 71,4 mm o media lunii mai 113,3 mm o media lunii iunie 129,0 mm o media lunii iulie 97,1 mm o media lunii august 75,1 mm o media lunii septembrie 71,1 mm o media lunii octombrie 75,0 mm o media lunii noiembrie 60,4 mm o media lunii decembrie 52,5 mm o cantitatea maximă de precipitaţii în 24 ore (11 iulie 1945) 135,0 mm o media anuală de zile cu ninsoare 35 zile o durata medie anuală a stratului de zăpadă 110,0 zile

- Adâncimea maxima de inghet 1,0 – 1,1 m - Regimul vânturilor: o Viteza medie multianuală la 10 m înălţime 5,5 – 10,0 m/s � N 18,0 % 18,0 m/s � NE 18,0 % 18,0 m/s � E 3,0 % 3,0 % � SE 4,0 % 4,0 % � S 5,0 % 5,0 % � SV 17,0 % 17,0 % � V 19,0 % 19,0 % � NV 16,0 % 16,0 %

o Frecvenţa anuală a calmului atmosferic

36,7 % < 0,5 m/s

Parametrii meteorologici înregistraţi la staţia automată Curtea de Argeș în anul 2008 și 2009 sunt prezentaţi în Tabelul 2.5.

Tabel 2.5.

Temperatură medie anuală

Temperatura maximă Temperatura minimă Medie anuală de precipitaţii

An

[0C] [0C] [0C] [l/m2] 2008 10,30 34,60 - 13,60 748,6 2009 10,50 34,10 -15,00 834,9

În ariile depresionare și culoarele văilor adânci cantitățile de precipitații au valori ce se încriu în intervalul 900 – 1 200 mm.

Fenomenele meteorologice deosebite sunt:

- pe perioada de iarnă:

- îngheţul și poleiul care îngreunează circulația rutieră,




31 / 216

- chiciura şi poleiul, care produc pagube vegetaţiei arboricole,

- viscolul și negura care diminuează vizibilitatea, întrerup circulaţia rutieră,

- fenomenele de îngheţ a apei râurilor care se manifestă sub forma de pod de gheaţă,

- inversiunea termică,

- prezența fönului, care se întâlneste la sfârșitul iernii. Este un vânt cald, uscat, care bate primavara dinspre crestele muntilor spre văi grăbind topirea zăpezilor si dezvoltarea vegetației. De asemenea existenta masivelor muntoase situate in nord, precum si marea varietate a dealurilor subcarpatice care se desfășoară la sud, creeaza conditii de manifestare a fenomenului de briza deal - vale si vale – deal, cu influențe asupra continuității stratului de zăpadă.

- pe perioadele de toamnă şi de primăvară:

- bruma, din a doua parte a lunii septembrie şi până la începutul lunii mai, produce importante pagube culturilor agricole,

- ceaţa, care perturbă circulaţia rutieră;

- pe perioada de vară:

- seceta prelungită, care poate produce scăderea nivelului apelor, cu repercursiuni asupra consumului şi incendii de pădure,

- tornadele, care produc pagube vegetaţiei şi perturbă/întrerupe circulaţia rutieră,

- ploile torenţiale care determină viituri şi inundaţii în luncă, creşteri importante ale nivelului pânzei freatice şi alunecări de teren, băltirea apelor pe suprafeţele joase de teren,

- grindina care produce pagube vegetaţiei.

Riscuri naturale

Seismele reprezinta riscuri naturale. Teritoriul judetului Arges, si implicit si al comunei este amplasat sub influenta celei mai active zone seismice - regiunea seismogenă Vrancea.

Procesele geomorfologice actuale şi de degradare a terenurilor sunt rezultatul unei litologii foarte diferențiate - șisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, marene, argile, și a unei structuri la fel de complexe dominate, pe cea mai mare întindere, de procesele de eroziune fluvio-torențiale, de transport a a sedimentelor în lungul albiilor torențiale sau fluviale, la care se adaugă procese biochimice din zona pădurilor de conifere și foioase.

Eroziunea laterală de mal apare in timpul viiturilor in concavitatile de la schimbarea direcției de curgere din zona depresionară ale pârâurilor. Materialele desprinse sunt antrenate de ape şi depuse în albie.

Caracteristica văii Limpedea este panta de scurgere care, aval de zona de interes, a facilitat o eroziune puternică a malurilor și fundului de albie, o dovadă fiind cheile relativ adânci tăiate în masivele de roci sedimentare și în formațiunile cristaline.

Alunecările de teren pe teritoriul comunei Arefu apar cu totul izolat. Anexa 6 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a V-a - Zone de risc natural Secţiunea Alunecări de teren, indică macrozonarea teritoriului României din punct de vedere al alunecărilor de teren şi unităţile administrativ teritoriale afectate de alunecările de teren. Conform acestei macrozonări unitatea teritorial-administrativă Arefu are un potențial mediu de producere a alunecărilor de teren, probabilitatea de alunecare este redusă în condițiile de mediu actuale.

Comuna nu este inclusă în Anexa 7 din Legea nr. 575 / 2001 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Unităţi administrativ - teritoriale afectate de




32 / 216

alunecări de teren.

Teritoriul administrativ Arefu este nominalizat în Raportul privind starea factorilor de mediu din

judeţul Argeș în anul 2009 ca loc unde apar asemenea fenomene cauzate de ploi abundente și eroziuni de teren, fiind afectate numai terenuri agricole și unde s-au propus lucrări de regularizări de ape. Nu face parte din categoria unităților teritoriale cu zone critice expuse fenomenelor de alunecare de teren.

Nu au fost depistate urme sau faze incipiente ale unor asemenea fenomene. Studiul Geotehnic care însoțește Memoriul General precizează posibilitatea apariției acestora, în anumite condiții de umiditate abundentă, mișcări tectonice, planuri de alunecare, stabilitatea cuverturii de pe versanți fiind relativă.

Inundatiile reprezinta riscuri naturale care se manifesta pe teritoriul administrativ, atât în intravilan, cât și extravialan.

Anexa 4 din Legea nr. 575 / 2001 - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, Secţiunea Inundaţii, indică, pentru perioada 1901 – 1997, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 de ore şi unităţile administrativ-teritoriale afectate de inundaţii. Conform acestei anexe comuna face parte din categoria unităţilor administrativ teritoriale care nu sunt afectate de inundaţii, unde cantitatea de precipitaţii în interval de 24 ore este de 150 ...200 mm. Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 care stabileşte unităţile administrative teritoriale din judeţul Argeș care sunt afectate de inundaţii datorită revărsării unui curs de apă sau torenţilor.

Planul de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor periculoase, accidentelor la construcţiile

hidrotehnice şi poluărilor accidentale al judeţului Argeș nominalizează comuna Arefu cu risc la inundaţii produse de cursurile de apă Argeș, Cumpănița și Arefu și torenții Surpatu, Călugărul, Nebunu, Mălușelul, Valea Largă, Hodogana și La Șerbănoiu.

Nu sunt date referitoare la Poiana Moliviș și pârâul Limpedea.

Riscuri antropice

Zone de risc la electrocutare. Arealul Ghițu-Moliviș este traversat de reţele electrice de medie şi joasă tensiune.

Zone de risc la accidente rutiere. Arealul Ghițu-Moliviș este traversat de drumul județan DJ 703I și drumuri forestiere.

Zonă cu exces de apă. Băltirile sunt prezente la poalele culmilor muntoase, în bazinetul Moliviș, pe suprafaţe de teren ce constituie obiectul PUZ.

Resursele naturale ale judetului Argeș - zona Arefu Resurse minerale

În partea nordică a comunei se află rezerve de calcar cristalin. Prezente sunt șisturile cristaline, calcare, conglomeratele, gresiile, marnele, agregatele de râu - nisipurile şi pietrişurile.

Solurile

În partea nordică a comunei Arefu au o largă răspândire solurile montane cu areale foarte mici. Sunt soluri humico-silicatice şi soluri humico-silicatice podzolice [AL] și rocă la zi, specifice pajiştilor alpine, soluri podzolice humico-feriiluviale și soluri brune [P] și rocă la zi specifice pajiştilor subalpine, soluri brune podzolice feriiluviale, soluri brune acide, local soluri podzolice brune [Bfe].

Solurile din zona pădurilor de răşinoase sau răşinoase în amestec cu fag, au un profil mai complex. Pe partea inferioară a munţilor predomină cambisolurile, din categoria soluri brune eumezobazice, soluri brune acide [BO], soluri brune montane de pădure şi cele brune montane de pădure podzolite. Prezente




33 / 216

pe alocuri sunt solurile neevoluate tip litosoluri.

În zona depresionară și de șes aluvionar, în lunca râului Argeș predomină solurile brune, brune acide și solurile argiloiluviale brune podzolite, local soluri argiloiluviale podzolice [B, BP].

La contactul formelor de relief sunt prezente, local, regosolul.

Turba În bazinetul Moloviș se află un depozit de turbă. In stare naturală contine 70 - 95 % apa, iar in stare

uscata 40 - 60 % carbon, 28 - 40 % oxigen. Este folosită drept combustibil, ca material izolant sau ca ingrasamant agricol.

Sub stratul vegetal se găseşte turba albă, de vârstă tânără, care din punct de vedere al compoziţiei nu este dezvoltată suficient (< 50 %). Turba neagră este situata sub turba albă, care este descompusă (> 50 %).

Zăcământul are o formă neregulată. În zona de curgere a pâraielor, stratul de turbă este erodat. Grosimile stratului sunt între 0,00 m şi 2,00 m. Grosimile mici sunt către limita exterioară a depozitului, iar grosimea maximă în zona centrală. Nu este exclusă însă posibilitatea existenţei unor zone, în interiorul suprafeţei conturate, în care grosimea zăcământului să depăşească 2.00 m.

Calitatea solurilor

În Raportul privind starea factorilor de mediu in 2009 a autoritatii competente nu există date referitoare la starea de calitate a solului pe teritoriul administrativ al comunei şi, implicit, în zona ce a generat PUZ.

Referitor la reacţia solurilor (pH) teritoriile solicitate pentru intoducerea în intravilan se află în zona cu soluri acide.

Resursele naturale regenerabile

Conform distribuţiei teritoriale a energiilor regenerabile în România, care se poate urmări în Figura 2.3, comuna se află în zona IV2 – Carpații de Sud, cu un potenţial ridicat al energiilor regenerabile produse de biomasă, micro-hidro şi eoliană.

Fig. 2.3. Harta repartizării potenţialului de resurse regenerabile pe teritoriul României Sursa: MMDD

În zona de șes aluvionar solul este acoperit cu culturi agricole şi legumicole, iar în zonele de coastă de păduri, fânețe şi păşuni. Biomasa este asigurată de resturile vegetale rezultate din culturile de tip agricol, de păduri şi vegetaţia forestieră.

Resursele de apă sunt reprezentate de cursurile de apă de suprafaţă permanente, râuri, pârâuri și izvoare, şi nepermanente, de lacuri naturale și de origine antropică şi corpurile de ape subterane care




34 / 216

permit captarea şi alimentarea cu apă a localităţilor şi agenţilor economici.

Calitatea aerului ambiental Nu se realizeaza monitorizarea calității aerului in comună, neexistand date privind starea acestui

factor de mediu in Raportul privind starea factorilor de mediu in 2009 din judetul Argeș. Nu se poate aprecia nivelul de influenta asupra stării factorului de mediu aer din zona PUZ.

Conform Ordinului nr. 1268/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul Regiunii 3 şi

Regiunii 8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi

clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România comuna Arefu este nominalizată în următoarele liste provizorii rezultate din evaluarea calităţii aerului prin modelare, pentru anul 2006, pentru Regiunea 3 - Lista 3: Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită.

Resursele de apă Comuna dispune de importante resurse de ape de suprafaţă şi subterane care aparţin de bazinul

hidrografic Arges.

Conform Anexei 2 – Resursele de apă dulce din Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa, modificată de Legea nr. 20/2006 comuna este amplasată într-o zonă de bazine hidrografice cu resurse interioare specifice mai mici decât media pe ţară, între 50 - 100 % din resursa interioară medie.

Hidrografia Reteaua hidrografică aparține sistemului hidrografic Argeș, cod cadastral X.1.

Pârâul Limpedea este colectorul pârâurilor și torenților din arealul Ghițu-Moliviș studiat de Memoriul General. Este afluent de dreapta al pârâului Berindești (lungime de 6 km, suprafață bazinală de 39 km2) care confluează în râul Argeș aval de baraj.

Pârâul Limpedea, cod cadastral X – 07.01.00.0. are o lungime de 7 km și o suprafața bazinală de 17 km2. Izvorăște din culmea Vâlsanului și traversează Poiana Moliviș de la nord-est la sud-vest. Colectează apele pârâurilor ce se scurg de pe versanți și a numeroaselor izvoare care se alimentează din pânza freatică de la baza culmilor muntoase ce o înconjoară.

Versantul nordic al muntelui Ghițu este încadrat de cursul a două pâraie, din care unul, pârâul “de sub Vârful Ghițu”, traversează zona de interes a Memoriului General, iar celălalt, pârâul Ghițu, este afluentul râului Vâlsan. La baza muntelui apar numerose izvoare care alimentează cursurile de apă Limpedea, unele traversând zona de interes a Memoriului General, și Vâlsan.

Regimul de curgere este sub influența directă a regimului pluviometric. Alimentarea pârâului Limpedea este mixtă, nivo-pluvială, iar lungimea relativ scurtă și forma bazinetului hidrografic Moliviș conduc la o concentrare rapidă a apelor și la producerea unor debite maxime. Debitele și nivelurile hidrologice sunt fluctuabile în timpul anului, înregistrându-se un maxim primăvara, în sezonul de suprapunere a topirii zăpezilor cu ploile.

Scurgerea medie prezintă valori ale debitelor specifice, medii, cuprinse între 4 – 5 l/s/km2, pentru partea inferioară, 5 – 10 l/s/km2, pentru partea mijlocie și 10 – 20 l/s/km2, pentru partea superioară a bazinului, pentru ca, în arealul munților Făgăraș să se înregistreze valori de până la 40 l/s/km2.

Pârâul Limpedea este colectorul pârâurilor și torenților din arealul Ghițu-Moliviș, studiat de Memoriul General.

Emisarul staţiilor de epurare ce se propun va fi pârâul Limpedea.




35 / 216

Lacurile.

Pe teritoriul administrativ se află:

- lacuri naturale de origine glacială: Capra, Căprița, Paltinu, Călțun, Harțegu, Buda, Râiosu și Iezerul Podul Giurgiului

- lacuri de acumulare: Vidraru și Cumpăna.

Acestea nu se situează în arealul ce face obiectul PUZ; cele mai apropiate sunt lacurile de acumulare Vidraru, aflat la est, și Vâlsan, aflat la nord, pe râul Vâlsan.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile Memoriul Tehnic [3] pentru “Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie

din arealul climatic Ghițu – Molivișu” menționează un debit mediu al pârâului Limpedea de 0,05 m3/s, iar afluenții acestuia se caracterizează prin debite sub 0,01 m3/s.

Alte cursuri de apă din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș sunt:

- râul Argeș, cu un debit mediu multianual de 1,19 m3/s la confluența cu pârâul Arefu,

- râul Vâlsan, cu un debit mediu multianual de 1,023 m3/s la Brădet.

Lacurile antropice din zona limitrofă arealului climatic Ghițu-Moloviș de acumulează următoarele volume de apă:

- Vidraru: 564 000 mii m3,

- Cumpăna: 288,430 mii m3

- Vâlsan: 120 mii m3.

Având în vedere datele publice (vezi bibliografia), calitatea factorilor de mediu pe suprafata ce constituie obiectul de studiu al Raportului de mediu, la acest moment, înaintea implementarii PUZ, este urmatoarea:

2.1. Apa Calitatea apelor din arealul Ghițu – Moliviș

Calitatea apei pârâului Limpedea este [4]:

- pH – 6,0,

- CO2 liber – 99,5 mg/l,

- CO32- – 0,0 mg/l,

- HCO3- – 36,6 mg/l,

- Cl- – 28,36 mg/l.

Nu este cunoscută în detaliu calitatea apei freatice din zona de analiza a PUZ, nefiind realizate monitorizări.

2.2. Aer Calitatea aerului ambiental

Nu se realizeaza monitorizarea calitatii aerului in comună, neexistand date privind starea acestui factor de mediu in Raportul privind starea factorilor de mediu in 2009 din judetul Arges. Nu se poate




36 / 216

aprecia nivelul de influenta asupra stării factorului de mediu aer din zona PUZ.

Conform Ordinului nr. 1268/2008 pentru aprobarea încadrării localităţilor din cadrul

Regiunii 3 şi Regiunii 8 în liste, potrivit prevederilor Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea

aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în

România comuna Arefu este nominalizată în următoarele liste provizorii rezultate din evaluarea calităţii aerului prin modelare, pentru anul 2006, pentru Regiunea 3 - Lista 3: Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea-limită.

Zone critice sub aspectul poluării atmosferice

In anul 2009 nu au fost semnalate zone critice sub aspectul poluarii atmosferei pe teritoriul comunei şi, implicit, al zonei ce constituie obiectul PUZ.

2.3. Sol/subsol Calitatea solurilor

În Raportul privind starea factorilor de mediu in 2009 a autoritatii competente nu există date referitoare la starea de calitate a solului pe teritoriul administrativ al comunei şi, implicit, în zona ce a generat PUZ.

Degradarea solului este produsă de:

- depozitarea necontrolată a reziduurilor zootehnice;

- poluări de tip accidental (hidrocarburi de la traficul pe drumurile de pe amplasamantul PUZ),

- pierderea biodiversităţii solului datorită fenomenului de eroziune;

- fenomenele naturale datorate asezarii geografice care conduc la existenta unei zone cu risc natural, fenomene care constau in:

- eroziunea solului produsă de apele de şiroire în zonele cu ravene din extravilan, urmate de depunerea de aluviuni; ravenarea este activă in zona PUZ, pe suprafata propusa pentru amenajarea (vezi FOTO 1).

Eroziunea in suprafață apare pe versanți şi pe frunțile văilor, procesul fiind mai accelerat în locurile despădurite, unde se observă acțiunea antropică. Pantele cu înclinări mai mari de 40o – 45o au favorizat șiroirea apelor meteorice care au săpat canale de scurgere de secțiune variabilă în raport cu lungimea acestora. Materialele desprinse și transportate pluvial sunt impraștiate la baza muntelui formând un con aluvial sau sunt antrenate de cursurile de apă acolo unde le intersectează.

Apa se scurge de pe versantul muntelui Ghițu prin cuvertura permeabilă a acestuia, constituită din nisipuri prăfoase cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, antrenând particulele fine din componența acesteia. În acest fel se creează zone rarefiate, cu rezistență scăzută, ce pot deveni în anumite condiții de umiditate abundentă, mișcări tectonice, planuri de alunecare. Stabilitatea cuverturii terenului este relativă [4].

În depresiunea Moliviș apa se scurge de pe versanți prin cuvertura permeabilă a acestora, constituită din nisipuri prăfoase cu elemente de pietriș și fragmente de rocă, antrenând particulele fine din componența acesteia. În acest fel se creează zone rarefiate, cu rezistență scăzută, ce pot deveni în anumite condiții de umiditate abundentă, mișcări tectonice, planuri de alunecare. Stabilitatea cuverturii pe culmile muntoase care înconjoară depresiunea este relativă [5].

- excesul de umiditate datorat variaţiei nivelului freatic de mică adâncime. Se manifestă în zonele cu drenaj deficitar. Determină apariţia de izvoare si favorizează fenomenul de instabilitate a




37 / 216

terenului din zona malurilor paraielor (vezi FOTO 2).

Excesul de apa este legat de acumularea apelor meteorice la baza versanților care determină ridicarea nivelului freaticului, apariția de izvoare și favorizează băltirea şi înmlăştinirea în zona depresionară ca urmare a reducerii vitezei de scurgere. Apare și în zona de terasament a drumului județean si in poiana Molivis.

FOTO 1. Eroziune de sol pe versantul muntelui Ghițu, de la bază până la golul alpin

FOTO 2. Exces de apă la baza versantului muntelui Ghițu.




38 / 216

Monitorizarea calităţii solurilor

Terenul care face e obiectul PUZ nu a fost monitorizat de APM Arges, neregasindu-se aprecieri in documentele studiate care au stat la baza elaborării prezentei lucrări.

Zone critice sub aspectul degradării solurilor

În comuna nu se află situri cu sol contaminat.

2.4. Biodiversitate. Conform aşezării geografice teritoriul administrat de comuna se află:

- în regiunea bio-geografică de tip alpin,

- în ecoregiunea Carpații Meridionali, - în Regiunea Central Europeană şi în cadrul acesteia provincia floristică de tip Carpatic,

- în regiunile ornitogeografice specifice avifaunelor pășunilor montane înalte și pădurilor montane.

Situri Natura 2000. Arii naturale protejate

Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007 (poz. 122 Anexa 1). În cadrul acestui sit arealul analizat ocupă zonă periferică (vezi Figura 2.4.). Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș a fost declarat pentru habitatele montane nominalizate în Directiva 92/43/EEC referitoare la

conservarea habitatelor naturale şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar a caror

conservare necesita desemnarea zonelor speciale de habitate, a celor care necesită o protecţie strictă şi a celor a căror prelevare din natură şi exploatare sunt susceptibile de a face obiectul măsurilor de management. În județul Argeș situl se întinde pe raza următoarelor localităţi: Arefu (89 %), Berevoiești ( < 1 %), Brăduleț (7 %), Lerești (38 %), Nucșoara (85 %), Rucăr (55 %), Sălătrucu (62 %), Valea Mare-Pravăț (4%).

Legături cu alte situri Natura 2000:

- ROSCI0194 Piatra Craiului,

- ROSCI0268 Valea Vâlsanului,

- ROSPA0098 Piemontul Făgăraș,

- ROSCI0132 Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu.

Coordonatele sitului fac obiectul Tabelului 2.4.1. Tabel 2.4.1. Coordonatele sitului

Suprafaţă Altitudine [m] Latitudine Longitudine [ha] Minim maxim mediu

Regiune biogeografică

N 45o31’40” E 24o44’26” 198 495 351 2 526 1 407 Alpină

Tipuri de habitate prezente în sit conform formularului standard şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte se pot urmări în Tabelul 2.4.2.




39 / 216

Tabel 2.4.2. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supraf. rel. Conserv. Global 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor

montane 3 A B B B

3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane

1 B C B B

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

1 B C B B

4060 Tufărișuri alpine și boreale 1 A B A A 4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron

myrtifolium 1 A A A A

4080 Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix 0,01 B A B B 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase

sau argiloase (Molinion caeruleae) 0,001 B C B B

7240* Formațiuni pioniere alpine din Caricion

bicoloris-atrofuscae 0,01 A A A A

8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase

0,01 A A A A

6150 Pajişti boreale și alpine pe substrat silicios 0,1 B B B B 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe

substraturi silicioase 0,01 A A A A

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin

1 B C B B

6520 Fânețe montane 10 B B B B 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în

cel alpin (Androsacetalia alpinae șI Galeopsietalia ladani)

1 B A B B

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea

rotundifolii)

0,05 C B B B

9150 Păduri medio-europene de fag din

Cephalanthero-Fagion 0,1 B C B B

9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene

0,2 B B A B

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 10,9 A B B A 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 0,9 B C A B 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio -

Carpinetum

0,1 B C B B

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus

excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0,1 A B A A

9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

21,3 A B A A

91V0 Păduri dacice de fag (Symfonito-Fagion) 36 A B B A

În continuare se vor descrie acele habitate din cadrul sitului care se regăsesc în județul Argeș și în zona arealului Ghițu-Moliviș.




40 / 216

Cod 3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane

Este un habitat specific bioregiunilor alpin și continental cu următoarele subtipuri:

- Comunități deschise de plante pioniere ierbacee, bogate în specii montane, care colonizează depozitele de pietriş ale pâraielor care au un regim hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în timpul verii, formate în etajele alpin şi subalpin ale munţilor mai înalţi, uneori în staţiuni depresionare la altitudini mai mici (de exemplu pentru Epilobion fleischeri p.p.). Plantele caracteristice sunt: Dryas octopetala (argințică), Epilobion fleischeri (pufuliță), Gypsophila

repens, Rhacomitrium canescens, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, S. bryoides, Trifolium

palescens.

- Asociațiile compacte, închise sau deschise, de plante ierbacee sau pioniere ce colonizează, în etajele montan şi submontan, depozitele de pietriş ale pâraielor cu regim hidrologic de tip alpin, cu debit maxim în timpul verii, ce izvorăsc în munţii înalţi (de exemplu pentru Epilobion

fleischeri p.p., Calamagrostion pseudophragmitis). Plantele caracteristice sunt: Chondrilla

chondrilloides, Calamagrostis pseudophragmites, Erucastrum nasturtiifolium, Gypsophila

repens, Dryas octopetala, Aethionema saxatile (țășculiță), Epilobium dodonaei (pufuliță), Erigeron acris (bunghișos), Euphorbia cyparissias, Fumana procumbens, Agrostis gigantea (iarba câmpului), Anthyllis vulneraria subsp. alpestris, Campanula cochleariifolia (clopoței), Hieracium piloselloides (vulturică), Calamagrostis pseudophragmites (trestioară), Conyza

canadensis (bătâniș), Pritzelago alpina, şi lăstari de Salix elaeagnos (răchită albă), S. purpurea

(răchită roșie), S. daphnoides (salcie brumărie) şi Myricaria germanica (cătină albă).

Asociațiile vegetale specifice: Calamagrostietum pseudophragmitis Beldie 1967; Chrysosplenio

alpini- Saxifragetum stellaris Pawł. et Walas 1949; Swertio punctatae-Saxifragetum stellaris Coldea (1995-1996) 1997; Philonotido-Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991; Cardaminetum opizii

Szafer et al. 1923; Caltho laetae- Ligularietum sibiricae Ştefan et al. 2000; Carici remotae-

Calthaetum laetae Coldea (1972) 1978.

Reprezentativitate: A - excelentă,

Suprafaţa relativă: B: 15 % ≥ p > 2 %,

Stadiu de conservare: Bună,

Evaluare Globală: valoare Bună

Corespunde Habitatelor din România:

- R 5416 Comunitãți sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium

alpinum și Philonotis seriata; Valoare conservativă – redusă.

- R 5418 Comunitãți sud-est carpatice fotinale cu Philonotis seriata și Caltha laeta; Valoare conservativă – redusă.

- R 5420 Comunitãți sud-est carpatice fotinale cu Cardamine opizii ; Valoare conservativă – redusă.

- R 5423 Comunitãți sud-est carpatice de izvoare și pâraie cu Carex remota și Caltha laeta;

Valoare conservativă – moderatã și mare în habitatele unde este prezentã specia Lingularia

sibirica (DH2).

Cod 3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane Caracteristica acestui habitat specific bioregiunii alpine o constituie comunităţile formate din

tufe joase de specii pioniere, ce invadează formaţiunile erbacee sau sufrustescente, pe depozite de pietriş bogate în nămol fin ale cursurilor de apă din etajele alpin, subalpin, montan și submontan, cu regim hidrologic de tip alpin, adică cu debit maxim în timpul verii. Plantele caracteristice acestui




41 / 216

habitat sunt Myricaria germanica (Cătină mică) şi Salix spp. (Salix elaeagnos (răchită albă), Salix

purpurea subsp. gracilis (răchită roșie), Salix daphnoides (salcie brumărie), Salix nigricans).

Specific este asociaţia vegetală Salici-Myricarietum.

Reprezentativitate: Bună,

Suprafaţa relativă: C: 2 % ≥ p > 0 %,



Corespunde Habitatului din România:

- R 4415 Tufărișuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica); Valoare conservativă – mare, habitate protejate Emerald; încã bine reprezentate în România.

Cod 3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane Este un habitat specific bio-regiunilor alpin şi continental. Caracteristica acestuia o constituie

tufărişurile înalte de Salix spp., Hippophaë rhamnoides, Alnus spp., Betula spp. pe depozite de pietriş ale cursurilor de apă montane care au un regim hidrologic de tip alpin - cu debit maxim în timpul verii.

Plantele caracteristice sunt Salix elaeagnos, S. purpurea subsp. gracilis, S. daphnoides şi Hippophaë rhamnoides pe depozite înalte de pietriș fluvial din văile alpine și perialpine.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Hippopho - Salicetum elaeagnus şi Salicetum elaeagni –

purpureae.




Evaluare Globală: Bună.


- R 4417 Tufărișuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) și răchită albă (Salix

elaeagnos); Valoare conservativă – mare, habitate protejate Emerald; încã bine reprezentate în România.

Cod 4060 Tufărișuri alpine și boreale Caracteristica acestui habitat, specific bioregiunii alpine, o constituie formațiunile vegetale cu

plante scunde, pitice sau prostrate din etajele alpin și subalpin deminate de specii din familia Ericaceae, Dryas octopetala, ienupăr pitic sau specii de drob și grozamă ale genului Genista. Acste habitat are un număr mare de subtipuri:

- Pajiști alpine cu vegetație de tip Loiseleurio-Vaccinion. Tapete foarte joase, monostratificate, de Loiseleuria procumbens, specii de Vaccinium sp. (afin) sau alte ericacee prostrate, însoţite de licheni, în staţiuni vântuite şi în general lipsite de zăpadă, din etajul alpin al munţilor înalţi.

- Pajiști acidofile cu vegetația de tip Rhododendro-Vaccinion. Sunt tufărişuri dominate de Rhododendron spp. pe podzoluri acide din munţii Carpaţi, adesea cu Vaccinium spp., uneori cu pini pitici. Speia caracteristică este Rhododendron ferrugerum.

- Tufărişuri montane de ienupăr pitic în zone montane. Asociațiile caracteristice acestui subtip sunt Juniperion nanae, Pino-Juniperion sabinae p.p., Pino-Cytision purgantis p.p.

- Pajiști de munți înalți cu vegetație de tip Empetrum-Vaccinium răspândite în zonele expuse vânturilor, lipsite de zăpadă și expuse la îngheț din etajul subalpin al munților Carpați, fiind dominate de specii de talie mică care intră în compoziția asociației Empetro-Vaccinietum

uliginosi. Tufărișuri pitice sunt dominate de Empetrum hermaphroditum, Vaccinium uliginosum, cu Arctostaphylos alpina, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea şi Lycopodiaceae (Huperzia




42 / 216

selago, Diphasiastrum alpinum), muşchi (Barbilophozia lycopodioides, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Rhythidiadelphus triquetrus) şi licheni (Cetraria islandica, Cladonia

arbuscula, C. rangiferina, C. stellaris, C. gracilis, Peltigera aphthosa).

- Pajiști boreo-alpine. Plantele caracteristice sunt: Juniperus nana, Loiseleuria procumbens,

Empetrum hermaphroditum, Arctostaphylos uva-ursi, Arctostaphylos alpina.

- Pajiști de Bruckenthalia.

- Tufărişuri alpine de strugurii ursului sunt reprezentate de suprafețele cu vegetație de tip Mugo-

Rhodoretum hirsuti sau Juniperion nanae. Sunt carecterizate prin prezența unor covoare compacte de strugurele ursului (Arctostaphylos uva-ursi) sau Arctostaphylos alpina din etajele alpin, subalpin şi local, montan, mai ales pe substraturi calcaroase.

- Pajiști cu Rhododendron și Erica care înlocuiește păduri sau este reprezentat de formațiuni vegetale tipice limitelor de păduri sau desișuri de tufărișuri pe soluri calcaroase. Asociația caracteristică este Mugo – Rhododendron intermedium, Rhododendron chamaecistus și Erica

herbacea, dominantă, deseori însoțită de speciile Clematis alpina, Daphne striata, Daphne

mezerum, Globularia cordifoliam Arctostaphylos uva-ursi;

- Desișuri montane cu argințică. Suprafețe acoperite cu un strat compacte și scund de argințică (Dryas octopetala) din munţii înalţi palearctici, în regiunile boreale şi în avanposturile izolate ale coastei Atlanticului.

- Pajiști cu vegetație pitică cu afin din zonele montane înalte sunt dominate de Vaccinium din etajul subalpin al munţilor. Speciile caracteristice sunt Vaccinium myrtillus, V. uliginosum s.l., V.

vitis-idaea şi, local, Empetrum nigrum (vuietoare). Au aspectul de pajişti alpine mai bogate în specii de plante, cu tufe pitice unde Vaccinium myrtillus are rolul dominant, în locul speciilor Vaccinium uliginosum şi Empetrum hermaphroditum.

- Pajiști de munți înalți cu specii de drob și grozamă. Sunt dominate de specii de talie mică din denurile Genista spp. și/sau Chamaecytisus spp. din etajul subalpin, alpin inferior sau montan al munţilor înalţi din Carpaţii sudici. Speciile caracteristice sunt Genista radiata, G. holopetala, G.

hassertiana, Chamaecytisus eriocarpus, C. absinthioides.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Cetrario-Loiseleurietum procumbentis (syn.: Loiseleurietum

procumbentis); Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum (syn.: Rhodoretum kotschyi auct. rom., Rhodoreto-Juncetum trifidi, Saxifragetosum paniculatae); Junipero-Bruckenthalietum (syn.: Juniperetum intermediae, Bruckenthalietum spiculifoliae, as. cu Bruckenthalia spiculifolia şi Antennaria dioica, as. cu Nardus stricta şi Bruckenthalia spiculifolia); Campanulo abietinae-

Juniperetum Simon (syn.: Juniperetum nanae, Juniperetum sibiricae, Vaccinio-Juniperetum

communis, Junipereto-Vaccinietum); Empetro-Vaccinietum gaultherioidis (syn.: Cetrario-

Vaccinietum gaultherioidis austro-carpaticum); Campanulo abietinae-Vaccinietum (syn.: Vaccinietum myrtilii, Junceto trifidi-Vaccinietum, Melampyro saxosi-Vaccinietum myrtilii; Juniperetum sabinae; Achilleo schurii-Dryadetum.



Stadiu de conservare: A - excelentă,

Evaluare Globală: valoare A - excelentă


- R 3101 Tufãrișuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens); Valoare conservativă – mare, arealele fiind reduse, distribuite în condițiile de viață dificile de supraviețuire.

- R 3104 Tufãrișuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin




43 / 216

(Vaccinium myrtillus); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate de numeroase impacturi negative.

- R 3107 Tufãrișuri sud-est carpatice de coacãzã (Bruckenthalia spiculifolia) și ienupãr pitic (Juniperus sibirica); Valoare conservativă – mare, habitate puțin răspândite, protejate Emerald.

- R 3108 Tufãrișuri sud-est carpatice cu ienupãr pitic (Juniperus sibirica); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate antropic și protejate prin NATURA 2000.

- R 3109 Tufãrișuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânãt (Vaccinium gaultherioides); Valoare conservativă – foarte mare, arealele fiind foarte reduse, în condiții de viață dificile de supraviețuire.

- R 3111 Tufãrișuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus); Valoare conservativă – redusă, habitate extinse primar și secundar.

- R 3115 Tufãrișuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina); Valoare conservativă – mare, habitate mai rare, incluzând specii endemice.

- R 3617 Tufãrișuri pitice de argințică (Dryas octopetala); Valoare conservativă –mare, habitate restrânse ca areal, situate pe stâncării în curs de solificare, instalate primar.

Cod 4070* Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium Este un habitat specific bioregiunii alpine fiind prezent pe soluri neutro-bazice, deseori

calcaroase, din etajul subalpin. Este reprezentat de formațiuni de formațiunii de plante lemnoase pitice, cu structură ce variază de la pajiști cu Erica herbaceea la păduri deschise – rariști de pădure – speciile caracteristice fiind Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium (syn. R. kotschyi), Rhododendron chamaecistus şi Rhododendron hirsutum, Calamagrostis villosa, Homogyne alpina.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo (syn.: Pinetum mugi

carpaticum auct. rom., Calamagrostio villosae-Pinetum mugo); Vaccinio myrtilli-Pinetum mugo.


Suprafaţa relativă: A: 100 % ≥ p > 15 %,




- R 3105 Turbării sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron

myrtifolium); Valoare conservativă – mare, habitate periclitate antropic, Pinus mugo fiind o specie ocrotită în România.

Cod 4080 Tufărişuri subarctice de Salix spp. Caracteristica acestui habitat, specific bioregiunii alpine, sunt tufărișurile dominate de sălcii din

etajele subalpi, alpin și ocazional, montan din speciile Salix bicolor și Salix hastata.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Triseto fusci-Salicetum hastatae (syn.: Salicetum hastatae); Salicetum bicoloris; Salici-Alnetum viridis (syn.: Alnetum viridis austro-carpaticum).






- R 3102 Tufărișuri sud-est carpatice de Salix hastata; Valoare conservativă – mare, habitat rar întâlnit în România, cuprinde specii endemice, subendemice și rare.




44 / 216

- R 3103 Tufărișuri sud-est carpatice de Salix bicolor; Valoare conservativă – mare, habitat rar întâlnit în România, include specii relictare (Salix bicolor).

- R 3110 Tufărișuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis) Valoare conservativă – moderată, poate înregistra specii endemice și subendemice.

Cod 6150 Pajişti boreale și alpine pe substrat silicios Este un habitat specific bioregiunii alpine, speciile de plante caracteristice fiind Juncus trifidus

(părul porcului), Carex bigelowii (rogoz), Carex curvula (rogoz), Cassiope tetragona, muşchi şi licheni. Sunt incluse şi comunităţile asociate din zăcătorile de zăpadă

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Primulo-Caricetum curvulae; Oreochloo-Juncetum trifidi

(syn.: Juncetum trifidi, Rhododendro-Juncetum trifidi, Junceto trifidi-Vaccinietum; Potentillo

chrysocraspedae-Festucetum airoidis; Salicetum herbaceae; Arenarietum biflorae; Polytrichetum

sexangularis; Luzuletum alpino-pilosae; Soldanello pusillae-Ranunculetum crenati; Soldanello

hungaricae-Ranunculetum crenati; Nardo-Gnaphalietum supini; Poo supinae-Cerastietum

cerastioidis (inclusiv subas. chrysosplenietosum alpinae).






- R 3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima; Valoare conservativă – redusă, în general, mare în habitatele unde este prezentã specia Pedicularis

exaltata (DH2).

- R 3603 Pajişti sud-est carpatice de Juncus trifidus (părul porcului) şi Primula minima;

Valoare conservativă – redusă.

- R 3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternate; Valoare conservativă – mare, habitat endemic, în special unde este prezentã specia Iris aphylla ssp. hungarica (DH2).

- R 3615 Tufișuri pitice sud-est carpatice de de sălcii alpine (Salix herbacea) ; Valoare conservativă – mare, arealele fiind reduse în condiții de viață dificile de supraviețuire.

- R 6301 Comunități sud-est carpatice chinofile de Arenaria biflora; Valoare conservativă – redusă.

- R 6302 Comunități sud-est carpatice chinofile de Polytricum sexangularis; Valoare conservativă – redusă.

- R 6303 Comunități sud-est carpatice chinofile de Luzula alpino-pilosa; Valoare conservativă – redusă.

- R 6304 Comunități sud-est carpatice chinofile de Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla;

Valoare conservativă – redusă.

- R 6305 Comunități sud-est carpatice chinofile de Gnaphalium supinum şi Nardus stricta ; Valoare conservativă – redusă.

- R 6306 Comunități sud-est carpatice chinofile de Poa supina şi Cerastium cerastioides; Valoare conservativă – moderată.

Cod 6230* Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase Este un habitat de interes conservativ prioritar specific bioregiunii alpine, reprezentat de pajiști

închise, cu Nardus, xeromezofile sau mezofile, ce ocupă soluri silicatice în zonele de şes, deal şi munte. Vegetaţia este foarte variată, însă această variaţie este caracterizată prin continuitate.




45 / 216

Vegetația caracteristică este Nardetalia: Violo-Nardion (Nardo-Galion saxatilis, Violion caninae); și Nardion. Plantele caracteristice sunt: Antennaria dioica, Arnica montana, Campanula barbata

(clopoțel), rogozurile Carex ericetorum, C. pallescens, C. panicea, Festuca ovina (păiuș), Galium

saxatile, Gentiana pneumonanthe, Hypericum maculatum, Hypochoeris maculata, Leucorchis

albida, Meum athamanticum, Nardus stricta, Pedicularis sylvatica, Platanthera bifolia, Polygala

vulgaris (amăreală), slipeții Potentilla aurea, P. erecta, Veronica officinalis (ventrilica), Viola

canina.

La acest tip de habitat nu au fost indicate asociaţiile cu Nardus stricta din etajul subalpin, care sunt mai sărace în specii.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (syn.: Festucetum

rubrae fallax, Festucetum rubrae montanum); Violo declinatae-Nardetum (syn.: Nardetum strictae

montanum, Nardetum strictae alpinum, Nardetum alpigenum carpaticum); Hieracio pilosellae-

Nardetum strictae; Nardo-Festucetum tenuifoliae; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris subas. nardetosum strictae.






- R 3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens; Valoare conservativã - moderatã; habitat endemic sud-est carpatic; mare numai în fitocenozele unde este prezentã specia Tozzia carpathica (DH2).

- R 3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata; Valoare conservative - moderatã.

Cod 6410 Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae) Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Include pajiști

cu Molinia de la câmpie până în zonele montane, pe soluri sărace în nutrienți (azot, fosfor), mai mult sau mai puțin umede, unde se practică un management extensiv al resurselor, care include un cosit întârziat spre sfârșitul anului și/sau un pășunat practicat târziu în timpul anului. Habitatul corespunde unui stadiu de deteriorare a mlaștinilor de turbă drenate. În unele regiuni aceste pajiști sunt în contact cu comunități de Nardetalia. Pajiștile de Molinia din văile râurilor pot prezenta caractere de tranziție spre alianța Cnidion dubii. Subtipurile acestui habitat sunt:

- Habitate cu asociații vegetale relativ bogate în specii (Eu-molinion) pe soluri neutro-alcaline până la carbonatice, cu o pânză freatică fluctuantă. Solul este uneori turbos şi devine uscat în timpul verii. Plante specifice sunt: Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus;

- Comunități de tip Junco-Molinion (Juncion acutiflori) pe solurile mai acide, cu excepţia pajiştilor sărace în specii sau de pe soluri turboase degradate. Plante specifice sunt: Viola

persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus

conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta (sclipeți), P. anglica, Carex pallescens (rogoz).

Asociațiile vegetale: Peucedano rocheliani-Molinietum caeruleae; Molinio-Salicetum

rosmarinifoliae; Nardo-Molinietum.






46 / 216




- R 3710 Pajiști dacice de Molinia coerulea; Valoare conservativã - moderatã.

- R 3711 Pajiști dacice de Nardus stricta și Molinia coerulea; Valoare conservativã - moderatã.

Cod 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin, continental, panonic, pontic şi stepic. Este reprezentat de subtipurile:

- Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion

fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion). Plantele caracteristice sunt: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum (pufuliță), Senecio fluviatilis, Filipendula

ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum

hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum (năpraznic), Silene

dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa.

- Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei de vegetație Betulo-Adenostyletea. Plantele caracteristice sunt: Aconitum lycoctonum (A.

vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunităţi similare cu acest subtip, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor. Comunitățile nitrofile care includ numai speciile de bazaă, comune în regiunea respectivă, nu sunt considerate ca fiind prioritare pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte pot apărea în poășuni umede, lăsate fără cosire. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu trebuie luate în considerare.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Aconitetum taurici, Adenostylo-Doronicetum austriaci (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum); Cirsio waldsteinii-Heracleetum transsilvanici (syn.: Cardueto-

Heracleetum palmati, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani (syn.: Petasitetum

glabrati); Telekio-Petasitetum hybridi (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum

hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae, Petasitetum albae, Petasiteto-Telekietum speciosae; Telekio-Filipenduletum; Telekio speciosae-Aruncetum dioici; Angelico-Cirsietum oleracei; Scirpetum sylvatici; Filipendulo-Geranietum palustris; Chaerophyllo hirsuti-Filipenduletum; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum; Chaerophylletum aromatici; Arunco-Petasitetum albi

Convolvulo-Eupatorietum cannabini; Convolvulo-Epilobietum hirsuti; Aegopodio-Anthriscetum

nitidae; Angelico sylvetris-Cirsietum cani; Cicerbitetum alpinae (syn. Adenostylo- Cicerbitetum).






- R 3701 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum ; Valoare conservative – redusă.

- R 3702 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum

austriacum ; Valoare conservative – redusă.




47 / 216

- R 3703 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte Cirsium waldsteinii şi Heracleum

sphondylium ssp. transilvanicum ; Valoare conservative – redusă.

- R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus) ; Valoare conservative – redusă.

- R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica

dioica ; Valoare conservative – redusă.

- R 3706 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus ; Valoare conservative – redusă.

- R 3707 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites

hybridus ; Valoare conservative – redusă.

- R 3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus; Valoare conservativã: redusã, mare doar în habitatele unde este prezentã specia Ligularia

sibirica (DH2).

- R 3714 Comunități daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum

hirsutum; Valoare conservative – redusă.

Cod 6520 Fânețe montane Habitatul este reprezentat de fânețe mezofile, bogate în specii din zonele montane și etajul

subalpin specific bio-regiunii de tip alpin. În general asociațiile vegetale sunt dominate de Trisetum

flavescens, alte plante caracteristice sunt: Heracleum sphondylium, Viola cornuta, Astrantia major, Carum carvi, Crepis mollis, C. Pyrenaica (clopoței), Polygonum bistorta (răculeț), Silene dioica, S.

Vulgaris (gușa porumbelului), Campanula glomerata, Salvia pratensis, Centaurea nemoralis, Anthoxanthum odoratum, Crocus albiflorus, Geranium phaeum, G. Sylvaticum (fratele priboiului), Narcissus poëticus, Malva moschata, Valeriana repens, Trollius europaeus, Pimpinella major, Muscari botryoides, Lilium bulbiferum, Thlaspi caerulescens, Viola tricolor subsp. Subalpina (trei frați pătați), Phyteuma halleri, P. orbiculare, Primula elatior, Chaerophyllum hirsutum şi multe altele.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Poo-Trisetetum flavescentis (Knapp 1951) Oberd. 1957; Trisetetum flavescentis (Schrőter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951 (exclusiv subas. nardetosum strictae Pop 1976); Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933. La acest habitat nu trebuie incluse pajiştile aparţinând subas. Festuco rubrae- Agrostietum

capillaris nardetosum, întrucât ele nu sunt – în general - exploate ca fâneţe şi, datorită bogăţiei lor floristice relativ ridicate, se circumscriu tipului de habitat 6230.






- R 3801 Pajişti sud-est carpatice de isetum flavescens şi Alchemilla vulgaris ; Valoare conservative – redusă.

- R 3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra ; Valoare conservative – redusă.

- R 3804 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Anthoxanthum odoratum ; Valoare conservative – moderată.




48 / 216

Cod 7240* Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae

Comunităţi alpine, peri-alpine ce colonizează substrate neutre până la uşor acide, pietroase, nisipoase, uneori uşor argiloase sau turboase, saturate în apă rece, pe morene şi pe marginea izvoarelor, pârâiaşelor, torentelor glaciare din etajele alpin şi sub-alpin, sau pe nisipuri aluviale ale râurilor limpezi, reci, încet curgătoare şi ale apelor stătătoare calme. Pentru existenţa acestui tip de habitat este esenţial îngheţul permanent sau continuu al solului pe o perioadă îndelungată. Vegetaţia este scundă, formată în principal din specii de Carex (rogoz) şi Juncus (pipirig) de talie joasă (Caricion bicoloris-atrofuscae) sau asociate cu pajişti umede exploatate extensiv, dar şi cu comunităţi din Caricion davallianae. Speciile de plante caracteristice sunt: Carex atrofusca, C.

bicolor, C. Maritima, C. Microglochin C. Vaginata, Juncus alpinoarticulatus, J. Articus, J.

castaneus, J. triglumis, Kobresia simpliciuscula, Typha minima (papură), T. Lugdunensis, T.

Shuttleworthii (papură). Speciile de animale: Vertigo geyeri, V. genesii.





Nu există - deocamdată - asociaţii corespunzătoare, descrise în România. Carex bicolor este semnalată doar în Munţii Rodnei, iar C. atrofusca lipseşte complet din ţara noastră. Literatura de specialitate nu consemnează prezenţa alianţei Caricion bicoloris-atrofuscae în vegetaţia Carpaţilor româneşti.


- R 5403 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex rostrata și Sphagnum recurvum;

Valoare conservativã - foarte mare în habitatele unde este prezentã specia Ligularia sibirica

(DH2)

Cod 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)

Habitatul, specific bio-regiunii alpine, este reprezentat de două categorii:

- comunităţi care aparţinând ordinului Androsacetalia alpinae, pe substrat silicios din etajul montan superior până la nivelul zăpezilor permanente, care cresc pe ”sisteme crioclastice” mai mult sau mai puţin mobile, cu granulometrie variabilă. Plantele caracteristice sunt: Androsacetalia alpinae - Androsacae alpina, Achillea nana, Oxyria digyna, Geum reptans,

Saxifraga bryoides, Ranunculus glacialis, Linaria alpina, Cerastium uniflorum (struna cocoșului), Doronicum clusii, D. grandiflorum, Poa laxa, Viola valderis, Luzula alpinopilosa,

Cryptogramma crispa, Veronica baumgartenii, Saxifraga carpatica, Senecio carniolicus, Poa

contracta, Festuca picta, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Silene acaulis, Androsace

chamaejasme;

- vegetaţie aparţinând ordinului Galeopsietalia din etajul montan care creşte pe grohotişuri – uneori de origine artificială (prin derocări efectuate în scop economic). Constă în comunităţi alpine adesea bogate în briofite, licheni şi uneori în ferigi (Cryptogramma crispa). Plantele caracteristice sunt: Galeopsietalia ladani - Galeopsis ladanum subsp. ladanum, Cryptogramma

crispa, Athyrium alpestre (A. distentifolium).

Acest habitat este în general strâns asociat cu vegetaţia casmofitică de pe versanţii stâncoşi, constituiţi din roci silicatice (8220).






49 / 216




- R 6101 Comunitãți sud-est carpatice de pietrișuri silicioase cu Silene acaulis și Minuartia

sedoides; Valoare conservativã: mare, habitat endemic ºi în habitatele unde este prezentã specia Poa grantica ssp. disparilis (DH2).

- R 6102 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Festuca picta și Senecio carniolicus; Valoare conservativã: mare prin speciile endemice.

- R 6103 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Saxifraga

pedemontana ssp. cymosa și Saxifraga carpathica; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R6104 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria

dygina; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R6105 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides,

Silene acaulis și Veronica baumgarteni; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

Cod 8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

Este un habitat specific bio-regiunilor alpin și continental reprezentat prin comunități vegetale prezente pe grohotișuri calcaroase, cu șisturi calcaroase sau cau marne din etajul montane până la cel alpin, cu climat rece cu asociaţii din Drabion hoppeanae (pe grohotiș cu șisturi calcaroase), Thlaspion rotundifolii (pe grohotiș cu șisturi calcaroase) şi respectiv, Petasition paradoxi (pe grohotiș cu marne). Speciile de plante caracteristice sunt:

- pentru asociația Drabion hoppeae: Draba hoppeana, Artemisia genipi (pelin), Campanula

cenisia (clopoței), Saxifraga biflora, Herniaria alpina, Tristeum spicatum ssp. ovatipaniculatum;

- pentru asociația Thlaspion rotundifolii: Thalspi rotundifolium, Hutchinsia alpina, Papaver

rhaeticum, Galium villarsi, Berardia subacaulis, Viola cenisia, Arabis alpina;

- pentru asociația Petasition paradoxi: Petasites paradoxus, Gypsophila repens, Valeriana

montana, Leontodon hyoseroides.

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Cerastio calcicolae-Saxifragetum moschatae; Cardaminopsio

neglectae-Papaveretum (syn.: as. cu Papaver pyrenaicum şi Festuca violacea, Papavero-Festucetum

violaceae); Saxifragetum moschatae-aizoidis; Doronico columnae-Rumicetum scutati (syn.: Rumicetum scutatii); Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum (syn.: Papavereto-Cystopteridetum, Papavero-Linarietum alpinae, as. cu Papaver pyrenaicum şi Viola alpina); Cerastio transsilvanici-

Galietum lucidi; Acino-Galietum anisophylli (syn.: as. cu Calamintha baumgartenii şi Galium

anisophyllum); Thymo comosi-Galietum albi (syn.: Thymetum comosi, Galietum erecti, Teucrietum

montani); Galio-Hirundinarietum (syn.: Vincetoxicetum officinalis); Sedo fabariae-Geranietum

- În cazul de comunități saxicole din zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în condiţiile climatului Europei centrale (Asplenion septentrionalis): Asplenium septentrionale, A. adiantum-

nigrum, A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion cuneifolii): Asplenium

cuneifolium, A. adulterinum.

- În cazul vegetaţiei eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice (Silenion lerchenfeldianae): Silene

lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica bachofenii,

Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea (Sedum rosea), Dianthus henteri, Symphyandra wanneri.

Reprezentativitate: C - semnificativă,





50 / 216




- R 6106 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri și bolovãnișuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata șI Saxifraga aizoides; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6107 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver corona-sanctistephani și Doronicum carpaticum; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6108 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase vu mobilitate redusă și umiditate ridicată Rumex scutatus, Saxifraga moschata, S. Aizoides și Doronicum columnae; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6109 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu Papaver

coronasancti-stephani, Cerastium lerchenfeldianum și Cerastium transsilvanicum; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6110 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri calcaroase mobile și semi-mobile cu Acinos

alpinus și Galium anisophyllon; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6111 Comunitãți sud-est carpatice de bolovãnișuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum

fabaria și Geranium lucidum; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6112 Comunitãți montane sud-est carpatice pioniere de grohotișuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album și Teucrium montanum; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6113 Comunitãți sud-est carpatice de grohotișuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium

lucidum și Geranium lucidum; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

Cod 8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase Este un habitat specific bio-regiunilor alpin și continental reprezentat prin comunități vegetale

prezente în fisuri din stânci silicatice continentale. Speciile de plante caracteristice sunt:

- În cazul de comunități saxicole din zona de câmpie până în etajul colinar, dezvoltate în condiţiile climatului Europei centrale (Asplenion septentrionalis): Asplenium septentrionale, A. adiantum-

nigrum, A. onopteris; Stânci hercinice de serpentin (Asplenion cuneifolii): Asplenium

cuneifolium, A. adulterinum.

- În cazul vegetaţiei eleno-carpato-balcanică de stânci silicatice (Silenion lerchenfeldianae): Silene

lerchenfeldiana, S. dinarica, Senecio glaberrimus, Jovibarba heuffelii, Veronica bachofenii,

Potentilla haynaldiana, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea (Sedum rosea), Dianthus henteri, Symphyandra wanneri.

Acest tip de habitat se regăsește în asociere cu grohotișuri silicatice (8110) și pajiști formate de specii pionere (8230).

Specifice sunt asociaţiile vegetale: Sileno acaulis-Minuartietum sedoidis; Festucetum pictae

(syn.: Festuco pictae-Senecionetum carniolicae); Saxifragetum carpathicae-cymosae; Saxifrago

carpathicae-Oxyrietum digynae (syn.: Oxyrietum digynae); Poo contractae-Oxyrietum digynae

(syn.: as. cu Oxyria digyna şi Geum (Sieversia) reptans, as. cu Oxyria digyna şi Poa nyárádyana; Saxifrago bryoidis-Silenetum acaulis; Veronico baumgartenii-Saxifragetum bryoidis.







51 / 216



- R 6201 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica; Valoare conservativã: mare, habitat endemic carpatic.

- R 6203 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana și Senecio

glaberrimus; Valoare conservativã: mare, habitat endemic carpatic.

- R 6205 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana și Potentilla haynaldiana; Valoare conservativã: redusă.

- R 6210 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium tricomanes spp.

tricomanes și Poa nemoralis; Valoare conservativã: mare, prin speciile endemice ºi în habitatele unde este prezentã specia Asplenium adulterinum (DH2).

- R 6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium

molluscum şi Hypnum cupressiforme; Valoare conservativã: redusă.

- R 6215 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale și Woodsia ilvense; Valoare conservativã: redusă.

- R 6219 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum,

Asplenium septentrionale ºi Silene nutans ssp. dubia; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6220 Comunitãți sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii și Veronica

bachofenii; Valoare conservativã: mare, habitat endemic.

- R 6221 Comunitãți dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium

molluscum și Hypnum cupressiforme; Valoare conservativã: redusă.

Cod 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus

sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, dezvoltate pe soluri acide. În stratul ierbos sunt prezente Luzula luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea, Deschampsia flexuosa, Calamagrostis

villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.

Sunt incluse următoarele subtipuri:

- Făgete colinare de fag cu Luzula. Sunt păduri acidofile de Fagus sylvatica însoţite în mică măsură sau deloc de conifere răspândite pe cale naturală (apărute spontan), şi în general cu un amestec de Quercus petraea (gorun), sau în anumite cazuri, Quercus robur (stejar), în coronament.

- Făgete montane de fag cu Luzula. Sunt păduri acidofile de Fagus sylvatica, Fagus sylvatica şi Abies alba sau Fagus sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior.

Speciile de plante caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Luzula

luzuloides, Polytrichum formosum şi adesea Deschampsia flexuosa, Calamagrostis villosa, Vaccinium myrtillus, Pteridium aquilinum.

Asociatiile vegetale dominate : Festuco drymejae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio

rotundati-Fagetum (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum).









52 / 216

- R 4102 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies

alba) cu Hieracium rotundatum; Valoare conservativã: moderată.

- R 4105 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Festuca

drymeia; Valoare conservativã: moderată.

- R 4106 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Hieracium

rotundatum; Valoare conservativã: moderată.

- R 4107 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Vaccinium

myrtillus; Valoare conservativã: mare.

- R 4110 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia; Valoare conservativã: redusă.

Cod 9130 Păduri de fag de tip Asperul -Fagetum

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica) şi, în munţii mai înalţi, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba sau de Fagus

sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, dezvoltate pe soluri neutre sau cu pH aproape de valori neutre, cu cantitate moderată de humus de calitate (mull). În stratul ierbos sunt prezente speciile Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum (vinăriță) şi Melica uniflora şi, la munte, specii de Dentaria, formând un strat ierbos mai bogat în specii şi mai abundent decât în pădurile de la 9110 şi 9120.

Sunt incluse următoarele subtipuri:

- Făgete neutrofile colinare de fag (Fagus sylvatica) și de fag (Fagus sylvatica) în amestec cu Quercus petraea (gorun) și Quercus robur (stejar) de pe dealuri, munți de joasă altitudine și podișuri.

- Făgete montane neutrofile de fag (Fagus sylvatica), de Fagus sylvatica şi Abies alba, de Fagus

sylvatica, Abies alba şi Picea abies din etajele montan şi montan superior.

- Păduri de fag neutrofile cu afinităţi medio-europene de pe dealurile Câmpiei Panonice şi de la periferia vestică a acesteia.

- Arboretele relictare ale pădurilor colinare neutrofile de fag din munţii Măcinului, Dobrogea, formează habitatul prioritar 91X0 - păduri dobrogene de fag.

Speciile caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Abies alba, Picea abies, Anemone nemorosa, Lamiastrum (Lamium) galeobdolon, Galium odoratum, G. schultesii, Melica uniflora, Dentaria spp.

Asociatiile vegetale dominate: Carpino-Fagetum; Galio schultesii-Fagetum; Lathyro veneti-

Fagetum.




Evaluare Globală: valoare Bună.


- R 4118 Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria

bulbifera; Valoare conservativã: redusă.

- R 4119 Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa;

Valoare conservativã: redusă.

- R 4120 Pãduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) și tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicolis; Valoare conservativã: mare.




53 / 216

Cod 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de făgete xero-termofile pe substrat calcaros, deseori cu strat subțire de sol, de obicei pe versanţi abrupţi, în general cu subarboret abundent de arbuşti şi ierburi, caracterizate de rogozuri (Carex alba, C. flacca, C.

montana, C. digitata), graminee (Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum), orhidee (Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. microphylla) şi specii termofile provenite din asociații vegetale de tip Quercetalia pubescenti-petraeae. Stratul de arbusti este abundent și include câteva specii calcicole (Ligustrum vulgare, Berberis vulgaris), sau Buxus

sempervirens poate fi dominant. Este inclus subtipul:

- Păduri de fag (Fagus sylvatica) pe versanți calcaroși uscați, cu disponibilitate hidrică redusă, bogate în rogozuri (Cares spp.) și orhidee, unde apa este greu accesibilă,

Speciile de plante caracteristice sunt: Fagus sylvatica, Carex alba, C. flacca, C. montana, C.

digitata, Sesleria albicans, Brachypodium pinnatum, Cephalanthera spp., Neottia nidus-avis, Epipactis leptochila, E. Microphylla.

Asociatiile vegetale dominate: Epipactidi-Fagetum Resmeriţă 1972; Carpino-Fagetum Paucă 1941






- R 4111 Pãduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera

damassonium; Valoare conservativã: moderată.

Cod 9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio - Carpinetum Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de amestec cu

Quercus petraea (gorun) şi Carpinus betulus (carpen) din regiunile cu climat subcontinental în cadrul regiunii de distribuție a fagului (Fagus sylvatica), domiunate de Quercus petraea.

Speciile de plante caracteristice sunt: Quercus petraea, Carpinus betulus, Sorbus torminalis, S.

domestica, Acer campestre (jugastru), Ligustrum vulgare, Convalaria majalis, rogozurile Carex

Montana, C. umbrosa, Festuca heterophylla (păiuș).

Asociatiile vegetale dominate: Carici pilosae-Carpinetum (syn.: Dentario bulbiferae-Quercetum

petraeae, Carici pilosae-Carpinetum, Carici pilosae-Quercetum petraeae typicum.






- R 4123 Pãduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) și carpen (Carpinus

betulus) cu Carex pilosa; Valoare conservativã: moderată.

Cod 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de păduri de amestec tip Tilio

– Acerion (Klika 1955). Sunt păduri mixte formate din specii Acer pseudoplatanus (platan de munte), Fraxinus excelsior (frasin), Ulmus glabra (ulm de munte), Tilia cordata dezvoltate pe




54 / 216

grohotişuri, versanţi stâncoşi abrupţi sau coluvii grosiere ale versanţilor, în special pe substrate calcaroase, dar şi pe substraturi silicatice. Se poate face distincţie între:

- gruparea tipică staţiunilor reci şi umede (păduri sciafile şi mezo-higrofile), în general dominate de paltin (Acer pseudoplatanus) – subalianţa Lunario-Acerenion. Speciile de plante caracteristice sunt: Acer pseudoplatanus, Actaea spicata, Fraxinus excelsior, Lunaria rediviva, Polystichum

aculeatum, Taxus baccata, Ulmus glabra.

- gruparea tipică grohotişurilor uscate şi calde (păduri xero-termofile), în general dominate de tei (Tilia cordata, T. platyphyllos) - subalianţa Tilio-Acerenion. Speciile de plante caracteristice sunt: Tilio-Acerenion – Carpinus betulus, Corylus avellana, Quercus spp., Tilia cordata, T.

platyphyllos.

Pădurile asemănătoare care aparţin de Carpinion nu sunt incluse aici.

Uşoare modificări ale condiţiilor substratului (mai ales, în substrat "consolidat") sau ale umidităţii produc o tranziţie către pădurile de fag sau către pădurile termofile de stejar.

Frăsineto-păltinişurile şi mai ales, teişurile naturale, sunt rare în România, dar au o mare valoare conservativă. Cele din urmă au fost semnalate în Munţii Bistriţei, văile Secuieu şi Călata (jud. Cluj), la Săcel şi pe valea Novăţului (jud. Maramureş).

Asociatiile vegetale dominante: Aceri-Fraxinetum (syn. Acereto-Ulmetum); Corylo-Tilietum

cordatae.






- R 4117 Pãduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva; Valoare conservativã: foarte mare.

Cod 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) Habitatul specific bio-regiunii alpină este reprezentat de păduri de conifere din etajele subalpin şi

alpin, dominate de Picea abies şi P. orientalis. Include mai multe subtipuri

- păduri de molid subalpine cu vegetație de tip Piceetum subalpinum: păduri de Picea abies din etajul subalpin inferior şi de la diferite staţiuni particulare (extrazonale) ale etajului montan, intermediari şi interiori; în contact direct sau o continuare a pădurilor montane de molid cu vegetație de tip Piceetum montanum. Molizii sunt adesea piperniciţi sau prezintă un habitus columnar şi sunt asociaţi unui strat ierbos-subarbustiv cu evidente afinităţi subalpine. Păduri de Picea abies din etajul subalpin inferior al Carpaţilor.

- păduri de molid perialpine cu vegetație de tip Piceetum montanum din zonele montane interioare: Formaţiuni spontane de Picea abies, care ocupă enclave altitudinale sau edafice în aria de răspândire a altor tipurilor de vegetaţie ce sunt predominante în etajul montan al Carpaţilor, în condiții climatice nefavorabile fagului și bradului.

Speciile de plante caracteristice sunt : Picea abies, Vaccinium spp.

Asociatiile vegetale dominante: Soldanello majoris-Piceetum; Hieracio rotundati-Piceetum

(syn.: Luzulo sylvaticae-Piceetum); Hieracio rotundati-Abietetum; Leucanthemo waldsteinii-

Piceetum.







55 / 216



- R 4203 Pãduri sud-est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu Soldanella

hungarica; Valoare conservativã: mare.

- R 4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella; Valoare conservativã: moderată.

- R 4206 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium

rotundatum; Valoare conservativã: moderată.

- R 4207 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium

splendens; Valoare conservativã: moderată.

- R 4208 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula

sylvatica; Valoare conservativã: mare.

- R 4209 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii;

Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4210 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) Sphagnum spp; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4212 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium

schreberi; Valoare conservativã: foarte mare

- R 4214 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium

rotundatum; Valoare conservativã: mare.

Cod 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Habitatul de interes conservativ prioritar este specific bio-regiunilor alpin, continental și panonic. Este reprezentat de paduri ripariene (riverane) cu Fraxinus excelsior şi Alnus glutinosa ale cursurilor de apă din zona de câmpie şi etajul colinar ai Europei temperate şi boreale (Alno-Padion); păduri de luncă de Alnus incana ale râurilor montane şi submontane din Alpi şi Apeninii de nord (Alnion

incanae); galerii arborescente formate din exemplare înalte de Salix alba, S. fragilis şi Populus nigra

de-a lungul râurilor medio-europene, în etajul submontan, colinar şi zona de câmpie (Salicion albae). Toate tipurile apar pe soluri grele (în general bogate în depozite aluviale), inundate periodic de creşterea nivelului râului (sau pârâului) cel puţin o dată pe an, însă altfel bine drenate şi aerate în perioada în care debitul apei este scăzut. Stratul ierbos include întotdeauna numeroase specii de talie mare (Filipendula ulmaria, Angelica sylvestris, Cardamine spp., Rumex sanguineus, Carex spp., Cirsium oleraceum) şi poate conţine diverse geofite vernale, precum Ranunculus ficaria, Anemone

nemorosa, A. ranunculoides, Corydalis solida. Acest habitat include mai multe subtipuri

- păduri de frasin şi anin din zona izvoarelor și cursurilor mici de apă, cu vegetație de tip Carici

remotae-Fraxinetum.

- păduri de frasin şi anin din zona râurilor cu scurgere rapidă, cu vegetație de tip Stellario-Alnetum

glutinosae.

- păduri de frasin şi anin zona râurilor cu curgere lentă, cu vegetație de tip Pruno-Fraxinetum,

Ulmo-Fraxinetum);

- galerii montane de anin alb cu vegetație de tip Calamagrosti variae-Alnetum incanae Moor 1958);

- galerii submontane de anin alb cu vegetație de tip Equiseto hyemalis-Alnetum incanae Moor 1958);

- păduri-galerii de salcie plângătoare (albă) cu vegetație de tip Salicion albae.




56 / 216

Speciile de plante caracteristice sunt: stratul arborescent - Alnus glutinosa, Alnus incana,

Fraxinus excelsior; Populus nigra, Salix alba, S. fragilis; Ulmus glabra; stratul ierbos – Angelica

sylvestris, Cardamine amara, C. pratensis, Carex acutiformis, C. pendula, C. remota, C. strigosa, C.

sylvatica, Cirsium oleraceum, Equisetum telmateia, Equisetum spp., Filipendula ulmaria, Geranium

sylvaticum, Geum rivale, Lycopus europaeus, Lysimachia nemorum, Rumex sanguineus, Stellaria

nemorum, Urtica dioica.

Majoritatea acestor păduri se află în contact cu pajişti umede sau cu păduri de ravene (Tilio-

Acerion). Poate fi observată uneori o succesiune către Carpinion a frăsinetelor.

Asociatiile vegetale dominate: Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991; Stellario

nemorum-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoidis-Alnetum glutinosae

Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-

Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924.

Salicetum fragilis corespunde fitocenozelor pure sau dominate de salcie plesnitoare (fără salcie albă), pe lângă care poate apărea destul de frecvent aninul negru (Alnus glutinosa). Salicetum albae

înglobează fitocenoze de salcie albă, pure sau amestecate în proporţii diferite cu Salix fragilis şi/sau Populus nigra. În timp ce prima asociaţie se dezvoltă pe soluri aluviale ceva mai evoluate, a doua are un caracter mai pionier datorită viiturilor mai intense şi frecvente.

Denumirea de Salicetum albae-fragilis este în prezent considerată un sinonim al lui Salicetum

albae. Salicetum albae-fragilis a devenit un nomen ambiguum pentru că a fost prea larg definit şi nu mai este preluat în lucrările recente.






- R 4401 Pãduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4402 Pãduri daco – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria

nemorum; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4405 Pãduri sud-est carpatice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius; Valoare conservativã: foarte mare.

Cod 91V0 Păduri dacice de fag (Symfonito-Fagion) Habitat specific bio-regiunilor alpin și continental este reprezentat de paduri de fag (Fagus

sylvatica), de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba, de Fagus sylvatica în amestec cu Abies alba și Picea abies, sau de fag Fagus sylvatica în amestec cu Carpinus betula din Carpaţi şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori acide.

Speciile de plante caracteristice sunt: Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera (syn. Dentaria glandulosa), Hepatica transsilvanica, Pulmonaria rubra, Leucanthemum waldsteinii,

Silene heuffelii, Ranunculus carpaticus, Euphorbia carniolica, Aconitum moldavicum, Saxifraga

rotundifolia subsp. heuffelii, Primula elatior subsp. leucophylla, Hieracium rotundatum, Galium

kitaibelianum, Moehringia pendula, Festuca drymeia.

Asociatiile vegetale dominate: Pulmonario rubrae-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Comes et Täuber 1977); Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987; Symphyto cordati-Fagetum Vida 1959 (inclusiv subas. taxetosum baccatae Hodoreanu 1981); Phyllitidi-Fagetum Vida (1959) 1963




57 / 216







alba) cu Pulmonaria rubra; Valoare conservativã: moderată.


alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4104 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria

rubra; Valoare conservativã: moderată.

- R 4108 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii; Valoare conservativã: foarte mare.

- R 4109 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum; Valoare conservativã: mare.

- R 4116 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium; Valoare conservativã: foarte mare.

Specii de mamifere enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.4.3.

Tabel 2.4.3. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

1303 Rhinolophus hipposideros

P C B C B

1324 Myotis myotis R C B C B 1352 Canis lupus C B B C B

1354 Ursus arctos C B B C B 1355 Lutra lutra P C C C C

1361 Lynx lynx P B B C B

- Rhinolophus hipposideros (Liliac mic cu potcoavă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Habitat: se adăpoștește în peșteri și construcții antropice (poduri de case, turnuri, clădiri, pivnițe).

Hrana: consumă insecte ce talie mică, îndeosebi țânțari.

- Myotis myotis (Liliac comun), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Habitat: suprafețe impadurite deschise, peșteri și localități (poduri de case, clădiri).

Hrana o consumă la sol: insecte, paianjeni.

- Canis lupus (lup), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: de la câmpie până în zona montană. Cuibărește în zone împădurite, cu copaci izolați, văiugi, râpe. Este deosebit de rezistent - poate parcurge într-o peste 100 km într-o singură noapte. Are nevoie de un teritoriu întins, de circa 2 400 – 2 500 ha, de zece ori mai mult decât un urs.

Hrana: Atacă de la cerb şi cal până la capre, oi, câini şi mistreţi, iepuri, broaşte, şoareci, gândaci şi alte vieţuitoare mai mici; chiar şi hoituri.

- Ursus arctos (urs carpatin), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A. Habitat: zona montană împădurită. În timpul iernii se adapostesc in locuri ferite, cum ar fi pesteri




58 / 216

sau crevase.

Hrana: plante, fructe de padure, radacini si muguri, ciuperci si pesti, insecte si mamifere mici, cadrave neintrate în putrefacție, oi, porci, vite.

În vecinătatea zonei de interes OS Vidraru a identificat bârloguri la UP VI Limpedea, u.a. 28 – 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.

- Lutra lutra (vidră), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A. Habitat: habitate acvatice de la șes, deal și munte, râuri cu ape liniștite, mlaștini, cu maluri

împădurite, stânci,

Hrana: pește, crabi, crustacee, insecte acvatice, reprtile, amfibieni, mamifere mici. - Lynx lynx (râs), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: arealul lor ocupă mai mult de 100 km2 și altitudine de la 200 m la 1 800 m. Preferă pădurile din regiuni muntoase, dificil accesibile.

Hrana: șoareci, iepuri, căprior, cerbi și diverse specii de păsări. Uneori consumă și animalele domesticite, cum ar fi găine, rațe, gâște, curcani, oi. La nevoie este necrofag, deși în mod obișnuit îngroapă prada.

Specii de amfibieni și reptile enumerate în Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.4.4.

Tabel 2.4.4. Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

1166 Triturus cristatus P?

1193 Bombina variegata

C B B C B

2001 Triturus montandoni

R C B B B

- Triturus cristatus (Triton cu creastă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: păduri de conifere, amestec şi foioase (compus din pin, mesteacan, stejar, arin, etc) cu poieni, în rariști, păşuni, fâneţe, parcuri şi grădini din zonele umede cu ape stătătoare.

Hrana: insecte terestre și acvatice, râme, viermi, creveți, dafnii.

- Bombina variegata (Buhai de baltă cu burta galbenă), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: zonele umede, înmlăștinite, de la 150 m până la aproape 2 000 m altitudine.

Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.

- Triturus montandoni (triton carpatic), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: zonele umede montane, de la 500 m până la aproape 1 500 m altitudine, mărginite de păduri, cu ape limpezi, reci, cu pH acid.

Hrana: insecte terestre și acvatice, viermi, moluşte mici.

Specii de pești – nu este cazul pentru arealul analizat.

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.4.5.




59 / 216

Tabel 2.4.5. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

1037 Ophiogomphus Cecilia

P A B C B

1078 Callimorpha quadripunctaria

R B B C B

1084 Osmoderma eremita

R C B C B

1087 Rosalia alpina (croitor alpin)

R B B C B

1089 Morimus funereus R C B C B 1927 Stephanopachys substriatus

R B B C B

4012 Carabus hampei V D 4021 Phryganophilus ruficollis

P? A A

1083 Lucanus cervus (rădașcă)

C C B C B

1060 Lycaena dispar R B B C B

1065 Euphydryas aurinia

C B B C B

4054 Pholidoptera transsylvanica

R C B A B

4057 Chilostoma banaticum

R B A A C

- Ophiogomphus Cecilia (ordin/familie/gen: Odonata/Gomphidae/Ophiogomphus), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: zonele umede, cu apă dulce, stătătoare sau curgătoare, cu vegetație palustră și cu nisipuri, prundișuri și/sau bolovănișuri, turbării, poieni, pășuni, culturi, păduri deschise de la șes la zona montană înaltă.

- Callimorpha quadripunctaria ((fluturele tigru de Jersey - ordin/familie/gen: Lepidoptera/Arctiidae/Callimorpha), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa3

Habitat: păduri de foioase și de amestec, liziere, poieni, desișuri de arbuști, povârnișuri cu vegetație abundentă. Omizile pot fi observate în lunile aprilie-mai pe patlagină (Plantago sp.), trifoi (Trifolium sp.), stejar (Quercus sp.), fag (Fagus sylvatica), urzica (Urtica sp.) si alte specii de plante, hrănindu-se cu frunzele acestora.

- Osmoderma eremita (pustnicul / gândacul sihastru - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/ Scarabaeidae/Trichiinae/ Osmoderma), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: zona pădurilor de foioase batrane, livezi si parcuri cu copaci bătrâni și scorburoși, unii arbori de pe terenurile agricole. Adultii sunt activi in decursul perioadei iunie-septembrie, când pot fi observati zburând pe diferite flori. Larva traieste in lemnul putrezit al scorburilor diferitelor esente cu frunze cazatoare stejar (Quercus spp), salcie (Salix spp), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia spp), plop (Plopus spp) și pomi fructiferi (Prunus spp., Pyrus spp., Malus domestica)..

- Rosalia alpina* (croitor alpin ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/ Cerambycinae/Rosalia), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: păduri de fag si conifere, mai rar de stejar, preferand in special făgetele bătrâne. Larvele se dezvolta in lemnul fagilor batrani (Fagus sylvatica, F. orientalis), consumând scoarța.




60 / 216

- Morimus funereus (croitor cenușiu - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Cerambycidae/ Lamiinae/Morimus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: păduri de foioase, preferând in special padurile de cvercinee si fagetele, însa aparitii ocazionale ale speciei pot fi semnalate si în padurile de conifere. Se dezvolta in fag si stejar.

- Stephanopachys substriatus (ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Bostrichidae/Dinoderinae/ Stephanopachys) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: Se întâlnește in pădurile montane de molid, brad și fag și plantații de molid. Se dezvolta in conifere.

- Carabus hampei (cărăbuș - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Carabidae/Carabinae/ Carabus), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: Traieste in toate tipurile de păduri, preponderent în cele de foioase.

- Phryganophilus ruficollis (ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Melandryidae/Melandryinae/ Phryganophilus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: Traieste in păduri virgine. Se dezvoltă sub scoarţa de copac aflat în putrezire și acoperită de micelii de mucegai.

- Lucanus cervus (rădașcă - ordin/familie/subfamilie/gen Coleoptera/Lucanidae/Lucaninae/Lucanus) specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: populeaza pădurile bătrane cu esente foioase, preferând in special padurile de cvercinee, dar poate fi intalnita în jurul mormanelor de compost și de frunze aflate în descompunere, in zonele de silvostepa si stepa. Deseori adultii zboara in gradini si parcuri. Larva se dezvolta in lemnul putrezit al diferitor esente cu frunze cazatoare (stejar, mesteacan, frasin, etc.). Zboara in amurg in decursul perioadei mai-iulie.

Se hrănesc cu putregaiuri de lemn, nectar și sevă de copaci.

- Lycaena dispar (ordin/familie/gen Lepidoptera/Lycaenidae/Lycaena), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: populeaza poienile din jurul mlăștinilor, turbăriilor, râurilor și canalelor.

- Euphydryas aurinia (ordin/ familie/subfamilie/gen Lepidoptera/Nymphalidae/Nymphalinae/ Euphydryas), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: populeaza poienile umede, inclusiv în păduri, și pășunile buruienoase, pajiștile pe soluri calcaroase.

- Pholidoptera transsylvanica (cosaşul transilvan - ordin/familie/subfamilie/gen Orthoptera/ Tettigonioidea/Tettigoniinae /Pholidoptera), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Habitat: fâneţele din zona montană din lanțul munților Carpați.

- Chilostoma banaticum (încrengătura/clasa/ordin/familie/gen Mollusca/Gastropoda/ Stylommatophora/Helicidae/Chilostoma), specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3 și 4A.

Specie de melci tereștri.

Specii de păsări enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE sunt prezentate în Tabelul 2.4.6.




61 / 216

Tabel 2.4.6. Specii de păsări enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop Conserv Izolare Global

1898 Eleocharis carniolica

R B B C B

1903 Liparis loeselii R B B C B 4070 Campanula serrata

C C B C B

4116 Tozzia carpathica (iarba gâtului)

R B B C B

4122 Poa granitica ssp. disparilis

R A B A B

1389 Meesia longiseta R A B C B

1393 Drepanocladus vernicosus

R B B C B

- Eleocharis carniolica (încrengătura/clasa/ordin/familie/gen Magnoliophyta/Liliopsida/Cyperaceae/ Cyperaceae/Eleocharis), specie specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3.

Alte specii importante de faună sunt prezentate în Tabelele 2.4.7.

Tabel 2. 4.7.1. Specii importante de mamifere Specii & Populaţie & Motiv Observații

Arvicola terrestris (șobolan de apă)

Populaţie: R Motiv: A

Habitat: pe lângă râuri liniştite şi ape stătătoare, din zona de şes şi de deal. Galeria şi-o construieşte la marginea apei cu o ieşire în apă şi una sau două pe uscat.

Hrana: consumă morcov, pătrunjel, sfeclă, ceapă, cartofi, rădăcinile fragile ale arborilor, din care îşi face provizii. Iarna, consumă icrele peştilor şi chiar peşti mici.

Capreolus capreolus (căprioară)

Populaţie: C Motiv: A

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5B. Habitat: păduri de şes şi de la munte, intercalate cu poieni şi suprafeţe

agricole, care îi asigură o hrană abundentă. Vara preferă locurile umbrite şi răcoroase, iarna pe cele însorite şi ferite de vânturi.

Hrana: muguri, ghindă, jir, rugi de mure, iar prin culturile din apropierea pădurilor consumă manânca trifoi, fasole, mazare verde, sfeclă.

Cervus elaphus (cerb) Populaţie: R Motiv: A

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5B. Habitat: Răspîndirea cerbului este legată de pădurile de foioase de la

coline şi, în special, de cele de amestec sau de răşinoase de la munte care cuprind poieni sau luminisuri cu izvoare și ofera liniste, adapost si surse de hrana, până la golul alpin.

Hrana: diferite părţi ale plantelor lemnoase şi erbacee. Preferă: jirul, ghinda, merele şi perele pădureţe, ciupercile. Iarna consumă lujeri, muguri si uneori scoarta de copac, frunze verzi ramase sub zapada, diferite frunze si ierburi uscate, precum si plante verzi din terenurile cultivate agricol.

Chionomys nivalis (Şoarece de zăpadă)

Populaţie: V Motiv: A

Habitat: pajiști de mare altitudine din golul alpin, stânci, grohotişuri, tufişuri şi rariști de pădure, trăind pe sub rădăcini. Mai mult noctur

Hrana: semințe, muguri, preferând afine




62 / 216

Tabel 2.4.7.1. Specii importante de mamifere (continuare) Specii & Populaţie & Motiv Observații

Crocidura suaveolens (chițcan)


Habitat: terenuri descoperite cu sol usor, grădini, terenuri cultivate, si este intilnit adesea in vecinatatea locuintelor. Activ ziua și noaptea.

Hrana: insecte și mici batracieni

Eliomys quercinus (pârș de stejar)


Habitat: păduri de foioase din subcarpați, scorburi, garduri vii din vecinatatea locuintelor. Activ ziua și noaptea.

Hrana: semințe, fructe, ghindă, ouă de păsări.

Felis silvestris (Pisică sălbatică)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4A, Legea 13/1993 –Convenția de la Berna.

Habitat: păduri liniștite, întinse, cu mulți arbori bătrâni și/sau hățișuri. Își găsește adăpost în scorburi, crăpături de stânci, peșteri sau chiar vizuini de vulpe. Este un animal nocturn și de amurg.

Hrana: mamifere mici, pasări și alte animale de mărime asemănatoare: șoareci, iezi, păsări.

Martes martes (jder de copac) Populaţie: R Motiv: A

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5A, Legea 13/1993 - Convenția de la Berna

Habitat: zonele bine împădurite. Își fac vizuini în scorburile copacilor sau pe câmpuri acoperite. Duc o viață arboricolă, se cațără cu ușurință și sunt alergatori rapizi pe teren. Sunt activă în principal, la noapte şi amurg.

Hrana: mamifere mici, păsări, insecte, broaşte, şi hoituri, dar și fructe, plante de pădure, ouă de pasăre, carne, nuci şi miere.

Sunt cunoscute cazuri când mestecă piese din cauciuc şi din material plastic moale (stergator parbriz, furtunuri de gradina, de exemplu), deteriorează cabluri de frână.

Micromys minutus (șoarecele pitic)


Habitat: poieni, pajişti, la marginea pădurilor şi a apelor, prin stufării ogoare, grădini, livezi.

Hrana: rădăcini, insecte, viermi.

Muscardinus avellanarius (pârșul de alun)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4A.

Habitat: tufişuri de alun din silvostepă până deasupra zonei bradului (1 800 -2 000 m), rar la şes. Cuibul cilindric, ascuns prin tufişuri, lung de peste 2 m; cel de vară împletit din ierburi între ramurile unui arbust; cel de iarnă mai rotund, ca o minge, din ramuri, frunze şi ierburi, ascuns prin scorburi sau găuri făcute în pământ, unde doarme ghemuit.

Hrana: nuci, ghindă, boabe, muguri de arbori. Myoxus glis (chițcan)


Habitat: păduri de foioase domintate de stejar și fag, până la limita superioară a pădurilor, stânci și peșteri.

Hrana: fructe de pădure, scoarță de copac, plante, nevertebrate, ouă. Neomys anomalus (chițcan)

Populaţie: R Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B.

Habitat: cursuri de apă, iazuri, cu maluri bogate în vegetație, turbării, pajiști umede.

Hrana: amfibieni, pești mici, insecte, viermi Neomys fodiens (chițcan)


Habitat: cursuri de apă, iazuri, cu maluri bogate în vegetație, până în zona montană.

Hrana: carnivor, icre de pește, iarna atacă cu precădere păstrăvul și alți peşti de aceeaşi talie, consumându-le numai creierii.




63 / 216

Tabel 2.4.7.1. Specii importante de mamifere (continuare)

Specii & Populaţie & Motiv Observații Nyctalus noctula (liliac)


Habitat: păduri, pasuni si parcuri. Migrează pe distanţe mari. Hibernează în scorburi, fisuri de roci, crăpături/poduri de case şi, rareori, în peşteri.

Iese la vânat înainte de asfinţitul soarelui, zburând sus, ca rândunelele la o înălţime de 40-50 metri. Pe măsură ce se înoptează, coboară până sub coroana arborilor, iar către miezul nopţii se retrage la adăpost. Înainte de răsăritul soarelui îşi face al doilea zbor.

Hrana este constituită din insecte mari. Rupicapra rupicapra (capra neagră)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5A, Legea 13/1993 – Convenția de la Berna

Habitat: golul alpin din munții Făgăraș. Hrana: măceșe, muguri și vlăstari de foiase sau conifere, frunze de

plante diferite, iarna consumă mușchi sau licheni. Sorex alpinus (chițcan de munte)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B. Habitat: păduri de brad şi tufişurile de ienupări, în apropierea apelor.

Mai mult nocturn. Hrana: viermi, râme, insecte.

Tabel 2.4.7.2. Specii importante de amfibieni

Specii & Populaţie & Motiv Observații Bufo bufo (broască râioasă)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B . Habitat: aproape orice habitat, cu exceptia celor extrem de friguroase.

Este activă pe timp de noapte şi pe vreme umedă. Hrana: furnici, muște, paianjeni, melci, viermi și larve de insecte,

arareori reptile și rozătoare mici. Bufo viridis (broasca mare de lac)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4A, Legea 13/1993 - Convenția de la Berna

Habitat: medii relativ umede, până la altitudini de 1 500 m. Efectuează migraţii la distanţe mari. Specie euritropă, este prezent aproape pretutindeni, fiind rezistentă la uscăciune, apă salmastră şi poluare. Se reproduce în orice ochi de apă, permanent sau temporar, inclusiv ape salmastre.

Hrana: nevertebrate Hyla arborea (brotăcel)


Habitat: tufișuri sau stufarisuri din zone umede, până la altitudini de 1000 m. Este singura specie de broasca arboricola din fauna noastră.

Hrana: insecte zburătoare. Rana arvalis (broasca de mlaștină)


Habitat: în jumătatea nordică a țării, preajma mlaștinilor, turbăriilor, lacurilor sau bălților temporare, păşunilor cu nivelul freatic ridicat, în lunca râurilor, până la altitudini de 600 m.

Hrana: insecte Rana dalmatina (broasca roșie de pădure)


Habitat: în preajma mlaștinilor, turbăriilor, sau bălților temporare, păşunilor cu nivelul freatic ridicat, păduri de foioase până la altitudini de 900 m.

Hrana: insecte




64 / 216

Tabel 2.4.7.2. Specii importante de amfibieni (continuare)

Specii & Populaţie & Motiv Observații Rana temporaria


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B. Habitat: Trăieste în păduri și pășuni cu umiditate suficient de mare

pentru a-i asigura supraviețuirea din zonele de deal si munte, la altitudini cuprinse între 200 până la 2 000 m.

Hrana: viermi, omizi, moluste, insecte. Salamandra salamandra


Specie nominalizată de OUG 57/2007, Anexa 4B

Habitat: păduri de foioase întunecate şi umede din zona dealurilor subcarpatice, de la 200 m până la limita golului alpin. Este caracteristică pădurilor de fag și de amestec. Iernează pe sub tufe de ierburi, în muşchi, pe sub pietre.

Hrana: insecte, păianjeni, râme şi melci, vertebrate mici, cum ar tritoni şi broaşte tineri.

Triturus alpestris (triton de munte)

Populaţie: C, RC Motiv: A, C

Specie nominalizată de OUG 57/2007, Anexa 4B

Habitat: ape curate reci, oligotrofe, fără vegetaţie. Iernează sub pietre, muşchi, sub rădăcina arborilor sau între plante submerse din bălţi mici, fără peşte. Apare la altitudinea de 1 000 - 1 500 m.

Hrana: omnivor, consumând vegetație de baltă, moluște și insecte.

Triturus vulgaris (Tritonul comun transilvănean)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3, 4A și 4B Habitat: ape curate reci, oligotrofe, fără vegetaţie. Iernează sub pietre,

muşchi, sub rădăcina arborilor sau între plante submerse din bălţi mici, fără peşte. Apare până la altitudinea de 1 500 m, mai frecvent la șes.

Hrana: omnivor, consumând vegetație de baltă, moluște și insecte.

Tabel 2.4.7.3. Specii importante de păsări

Specii & Populaţie & Motiv Observații Accipiter gentilis (uliu porumbar)

Populaţie: Motiv: A

Habitat: păduri linistite. Hrana: păsări, mamifere din pădure. Prădători: bufnița, uliul, acvila, omul.

Accipiter nisus (uliu păsărar) Populaţie: Motiv: A

Habitat: păduri linistite din regiuni joase, mai rar în cele muntoase. Hrana: păsări, mamifere din pădure.

Aegithalos caudatus (pițigoiul codat)


Habitat: păduri de foioase cu subarboret dezvoltat. Hrana: insectivor.

Anthus spinoletta (fâsă de munte)


Habitat: zone umede, mlaștini. Hrana: insectivor.

Anthus trivialis (fâsă de pădure)

Populaţie: Motiv: C

Habitat: poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă.

Hrana: insectivor.




65 / 216

Tabel 2.4.7.3. Specii importante de păsări (continuare)

Specii & Populaţie & Motiv Observații Aquila chrysaetos (acvilă de munte)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Habitat: terenuri deschise (pajişti, păşuni, fânaţe), nefiind capabil să vâ-

neze în păduri. Vânează din aer. Hrana: șoareci, veverițe, iepuri, marmote, păsari terestre și zburătoare,

vulpi, pisici, chiar iezi și indivizi batrâni sau bolnavi de capră sălbatică, cerbi, mistreți, lupi, hoituri, reptile, pesti si insecte mari.

Aquila pomarina (acvilă țipătoare mică)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Îşi face cuibul în copaci înalţi şi bătrâni din ținuturi impadurite, adesea

in apropierea lacurilor, râurilor, balților. Hrana: animale acvatice, terestre.

Athene noctua (cucuvea) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B Habitat: regiuni de pădure cu luminișuri, sau regiunile stâncoase

deschise, precum și grădini cu pomi bătrâni. Are nevoie de scorburi sau găuri pentru cuibărit, locuri cu ascunzișuri și de pândă. Poate fi întâlnită și în clădiri abandonate sau adăposturi artificiale.

Hrana: insecte mari, râme, amfibieni, șerpi mici sau șopârle, mamifere mici, rozătoare, păsări.

Bonasa bonasia (ieruncă) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4C

Habitat: păduri dese de răşinoase în amestec cu diferite foioase (fag, paltin, mesteacăn) în zone cu umiditate ridicată. Se deplasează în special prin alergare, sau zboară pe distanţe scurte din copac în copac.

Hrana: fructe de pădure, dar şi cu lujeri fragezi, muguri, amenţi de alun. Rar se hrăneşte cu insecte.

Buteo buteo (șorecar comun) Populaţie: Motiv: C

Habitat: Este frecvent mai ales în Carpaţi, în vecinătatea lacurilor glaciare.

Hrana: mici mamifere pe care le prinde pe sol, cum sunt iepurii, şoareci, popândăi, dar preferă şi şopârle, şerpi, păsări mici şi insecte mari.

Carduelis cannabina (cânepar) Populaţie: Motiv: C

Habitat: tufărișuri din zone umede saline. Hrana: se hrănește la nivelul solului cu semințe .

Carduelis carduelis (sticlete)


Habitat: la liziera pădurilor de conifere, rariști de pădure, arbori fructiferi, parcuri urbane, copaci de pe marginea strazilor și câmpurilor

Hrana: semințe, fructe de pădure. Carduelis chloris (florinte)


Habitat: liziera pădurilor de foioase din regiuni deluroase și muntoase, văi deschise, terenuri agricole, grădini, parcuri.

Hrana: semințe, fructe de pădure. Carduelis spinus (scatiu)


Habitat: liziera pădurilor de foioase și conifere din regiuni deluroase și muntoase, văi deschise, terenuri agricole, grădini, parcuri.

Hrana: semințe, rareori insecte. Certhia familiaris (cojoaică de pădure)


Habitat: răspîndită aproape în toate pădurile din ţară, la şes şi la munte, unde urcă până în zona coniferelor. Cuibăreşte în găuri mici din arbori sau sub scoarţa lor.

Hrana: insecte.




66 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Charadrius morinellus (prundăraș de munte)


Habitat: pajiști rase din zona montană, terenuri arabile. Hrana: insecte, nevertebrate

Cinclus cinclus (mierlă de apă) Populaţie: Motiv: C

Habitat: prundișul râurilor curgătoare din zona montană. Hrana: insecte, nevertebrate, alevini

Circaetus gallicus (șerpar) Populaţie: Motiv: C

Habitat: regiuni montane și depresionare. Hrana: reptile, rareori păsări și insecte.

Coccothraustes coccothraustes (botgros)


Habitat: păduri de foioase și amestec, parcuri, carpen, tufișuri. Hrana: semințe, sâmburi de fructe, cireșe.

Columba palumbus (porumbel gulerat)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5C. Habitat: Liziere de păduri de la cele de câmpie până la cele din zona

alpină. Cuibărește în scorburi de copaci, preferând teiul, crăpături în stânci, sau iederă. Folosește cuiburile de coţofană sau vizuinele de iepure părăsite.

Hrana: preponderent vegetală, preferând grăunțele, lăstarii şi răsadurile, dar și insecte şi melci.

Corvus corax (corb) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B. Habitat: Cuibul corbului este mare și construit fie în vârful unor copaci

bătrâni, fie pe stânci cât mai greu accesibile, ajungând la înălțimi de peste 2 000 metri.

Hrana: semințe, insecte, amfibii, pești, în apele mici, reptile, mamifere mici (șoareci, hamsteri, chițcani etc), chiar și păsări mici sau pui de pasăre, cadavre.

Cuculus canorus (cuc) Populaţie: Motiv: C

Habitat: comună în toate habitatele, preferă pădurile de la șes până în zona montană. Parazitează cuiburile speciilor de codobatură albă, măcăleandru, fâsă de luncă, silvie de câmpie, lăcari, muscar sur.

Hrana: larve de fluturi. Delichon urbica (lăstun de casă)


Habitat: pășuni, pajiști și terenuri agricole, cu ape în apropiere, localități, de la câmpie până la altirudini de 2 000 m.

Hrana: insecte – Hymenoptera (viespi, albine furnici)

Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3. Habitat: padurile neexplorate, bătrâne, unde gaseste scorburi, buturugi

si copaci din apropierea zonelor umede. Cuibărește într-o cavitate pe care și-o forează intr-un arbore sanatos, de obicei un fag.

Hrana: insecte (coleoptere saprofite si xilofage, dar si paianjeni), fructe si seminte, alune, conuri, jir.

Dendrocopos major

(ciocănitoare pestriță mare) Populaţie: Motiv: C

Habitat: paduri, livezi, pâlcuri de copaci, zăvoaie, arinisuri. Cuibărește în scorburi de foioase sau conifere.

Hrana: insecte și larve, chiar oua sau puii unor specii cavernicole (pitigoi).




67 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Dendrocopos medius

(ciocănitoare de stejar) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri de foioase, cvercinee în amestec cu ulm, frasin, arin, livezi, zăvoaie, arinișuri de-a lungul râurilor, până la altitudin de 700 m.

Hrana: insecte și larve, arareori semințe de frasin și ulm, jir și ghindă.

Dendrocopos minor

(ciocănitoare pestriță mică) Populaţie: Motiv: C

Habitat: crânguri de foioase, livezi, zăvoaie, arinișuri, parcuri unde găsește lemn de esență moale (plop, salcie).

Hrana: insecte și larve xilofage.

Dryocopus martius

(ciocănitoare neagră) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri bătrâne de foioase și conifere. Cuibărește în plop sau pin.

Hrana: larve și furnici din copaci uscați.

Egretta alba (egretă mare) Populaţie: C Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3, Legea 13/1993 – Convenția de la Berna.

Habitat: zone umede extinse cu ape puțin adânci, cu pâlcuri de copaci și stuf, adesea în preajma zonelor urbane.

Hrana: pești, amfibieni, mamifere mici, ocazional păsări și reptile mici, lăcuste și alte insecte.

Emberiza citrinella (presură galbenă)


Habitat: ținuturi împădurite de la șes și deal, terenuri agricole, văi montane largi, tufișuri joase, buruienișuri.

Hrana: semințe de cereale, ierburi (păiuș, raigras), troscot, măzăriche, nu-mă-uita, păpădie, stelaria, coada șoricelului, arareori nevertebrate (muște, paianjeni, omizi, gândaci, ploșnițe, râme, melci) și larve

Eremophila alpestris (ciocârlie urecheată)


Habitat: terenuri deschise din zona montană și golul alpin, silozuri, câmpuri, pajiști, pășuni.

Hrana: semințe de cereale, ierburi (păiuș, raigras), insecte și larve

Erithacus rubecula (măcăleandru)


Habitat: păduri de molidișuri și de amestec, parcuri, grădini, terenuri deschise din zona montană și golul alpin, silozuri, câmpuri, pajiști, pășuni. Hrana: semințe, fructe, insecte și larve

Falco peregrinus (șoim călător)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Habitat: cuibareste de cele mai multe ori pe stânci, cariere de piatră, sau

arbori inalti din zona montană până la câmpie. Hrana: păsări mici, porumbei, rațe, lilieci, mamifere mici

Falco tinnunculus (vânturel roșu)


Habitat: ținuturi deschise din preajma zonelor umede, mlaștini, terenuri necultivate, din zonele de câmpie și colinară, arareori în zona montană

Hrana: păsări, rozătoare, amfibieni, insecte

Ficedula albicollis (muscar gulerat)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Habitat: păduri de foioase, grădini, parcuri cu arbori bătrâni, scorburi Hrana: insecte zburătoare, omizi din zona ștejarului, fructe de pădure




68 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Garrulus glandarius (gaiță)


Habitat: păduri de mixte de conifere sau foioase, grădini, parcuri cu arbori bătrâni, scorburi.

Hrana: ouă, pui de păsări, semințe, insecte și larve

Gavia arctica (cufundar polar) Populaţie: Motiv: C

Habitat: lacuri cu apă dulce. Hrana: pești, insecte custraceee, amfibieni

Hieraaetus pennatus (acvilă mică)


Habitat: păduri de foioase cu luminișuri și poieni, din zona montană până la câmpie.

Hrana: mamifere, reptile, păsări, amfibieni

Hirundo rustica (rândunică) Populaţie: Motiv: C

Habitat: proximitatea așezărilor umane, apelor, terenuri agricole, luminișuri și poieni, din zona montană până la câmpie.

Hrana: insecte zburătoare Lanius collurio (sfrâncioc roșiatic)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Habitat: pajiști, tufișuri și luminișuri cu păducel și măceș, Hrana: insecte și omizi, păsări mici, amfibieni și șopârle

Loxia curvirostra (forfecuță) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de Legea 13/1993-Berna Habitat: păduri de conifere, văi împădurite, arareori în parcuri Hrana: semințe de conifere.

Lullula arborea (ciocârlie de pădure)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Habitat: luminișuri și rariști din zona pădurilor de conifere. Cuibărește

pe sol. Hrana: semințe de buruienișuri, insecte.

Luscinia luscinia (privighetoare de zăvoi)


Habitat: văile râurilor de la câmpie și dealuri, cu rariști de pădure, zăvoaie, luminișuri și tufărișuri. Cuibărește pe sol sau găuri săpate în pământ.

Hrana: semințe, fructe. Milvus migrans (gaie roșie)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3 Habitat: în vecinătatea zonelor umede, localităților. Hrana: pește, hoituri, păsări mici, ouă.

Motacilla alba (codobatură albă)


Habitat: în vecinătatea bălților și lacurilor de la șes până în golul alpin, cu vegetație. Cuibărește în găuri din mal, grămezi de lemne.

Hrana: insecte, larve, crustacee, alevini.

Motacilla cinerea (codobatură de munte


Habitat: în vecinătatea prundișurilor pârâurilor și râurilor de munte, localități.

Hrana: insecte, larve, crustacee, moluște.

Nucifraga caryocatactes (coțofană)


Habitat: în zona luminișurilor din pădurile de conifere și de amestec cu foioase.

Hrana: semințe de conifere




69 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Oenanthe oenanthe (pietrar sur)


Specie nominalizată de Legea 13/1993 – Convenția de la Berna Habitat: în zona grohotișurilor, în vecinătatea pajiștilor și pășunilor,

prundișurilor și stâncilor, ocupând și cuiburi de iepure. Hrana: insecte, ocazional semințe și fructe.

Otus scops (ciuș) Populaţie: Motiv: C

Habitat: pădure cu luminișuri, sau regiunile stâncoase deschise, precum și grădinile cu pomi bătrâni..

Hrana: insecte, reptile, mamifere mici (lilieci, rozătoare), râme, amfibieni.

Parus ater (pițigoi de brădet) Populaţie: C Motiv: A

Habitat: păduri de conifere, parcuri, garduri vii, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi de copaci, în crăpături, stânci, garduri metalice, etc. Utilizează ca materiale mușchi, iarbă, păr, pene.

Hrana: semințe de rășinoase și, pe timp de vară, nevertebrate. Parus caeruleus (pițigoi de brădet)


Habitat: păduri de foioase, parcuri, garduri vii, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi de copaci, vizuini de veverițe, crăpături în pereți, în cuiburi artificiale. Utilizează ca materiale mușchi, iarbă, frunze, păr, pene.

Hrana: indeosebi nevertebrate, iar iarna cu seminte. Parus cristatus (pițigoi moțat)


Habitat: pădurile de conifere și de amestec. Cuibăreşte în scorburi. Hrana: insecte și larve, seminte.

Parus major (pițigoi mare) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri de foioase și de amestec cu conifere, parcuri, grădini şi livezi. Cuibăreşte în scorburi de copaci în putrefacţie sau cioturi.

Hrana: seminte și, pe timp de vară, și nevertebrate și larve. Parus montanus (pițigoi de munte)

Populaţie: C Motiv: C

Habitat: păduri de conifere. Cuibăreşte în scorburi de copaci. Hrana: insecte și larve, seminte.

Parus palustris (pițigoi sur) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri și crânguri de foioase și de amestec cu conifere, tufărișuri, de-a lungul văilor, cu umezeală ridicată. Cuibăreşte în scorburi de copaci.

Hrana: insecte și larve, seminte Passer montanus (vrabie de munte)


Habitat: terenuri deschise până la altitudinea de 1 700 m, de-a lungul văilor cu apă lin curgătoare, cu vegetație bogată, zone umede și pâlcuri de copaci. Cuibăreşte în scorburi de copaci, crăpături, ocupă cuiburi părăsite de coțofane, berze.

Hrana: seminte de cereale și buruieni, uneori nevertebrate, Pernis apivorus (viespar)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3. Habitat: Cuibăreşte în pădurile izolate şi în luminişuri. Hrana: larve şi cuiburi de viespii, consumând însă şi alte specii de

insecte, reptile şi mamifere de dimensiuni mici. Phoenicurus ochruros (codroș de munte)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B, Legea 13/1993 – Convenția de la Berna

Habitat: stâncării și grohotișuri din golul alpin și păduri de conifere, clădiri părăsite.

Hrana: insecte, larve şi semințe de soc.




70 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Phoenicurus phoenicurus (codroș de pădure)


Habitat: păduri de foioase, poieni, parcuri, mlaștini. Hrana: insecte, semințe și fructe pe timp de iarnă.

Phylloscopus collybita (pitulice mică)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B. Habitat: Cuibăreşte la sol în zone împădurite deschise, cu arbori și

subarboret dezvoltat, cu umezeală ridicată, parcuri. Hrana: insecte (Diptere).

Phylloscopus trochilus (pitulice fluierătoare)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B. Habitat: păduri deschise în zone umede, cu copaci de medie

înălțime, plantații de păduri tinere de foioase sau conifere, cu mesteacăn, arin, salcie, licheni, muchi, ferigi, și subarboret (porumbar) bine dezvoltat.

Pica pica (coțofană) Populaţie: Motiv: C

Habitat: regiuni joase, de la deal și câmpie, și văile râurilor. Hrana: păsări mici și ouă, insecte, hoituri, ghinde, semințe de

cereale și părți vegetale. Picoides tridactylus (coțofană de munte)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3. Habitat: zona montană înaltă, împădurită, cu altitudini de peste

1000 m; păduri de conifere și mixte: brădete, molidișuri și asociații de rășinoase sau mixte, mestecănișuri. Cuibărește în conifer sănătos..

Hrana: insecte și larve xilofage, seva arborilor. Picus canus (ghionoaie sură)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 3. Habitat: păduri mixte si masive de foioase, făgete in care gaseste

lemn putred, arbori morți, arinisuri, rariști cu arbori căzuti. Prezenta unor zone deschise : Poieni, dumbravi, pajisti, zone cultivate, este importanta pentru alimentatia speciei. Cuibul este săpat in esenta putreda de fag.

Se hraneste in principal pe pamant, pe lemnul putrezit, buturugi, scorburi si la baza copacilor batrani. Captureaza insecte, din care in foarte mare proportie sunt furnici din toate speciile existente, dar si boabe, seminte si fructe salbatice.

Picus viridis (ghionoaie verde) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri luminoase mărginite de pajiști, parcuri, grădini, livezi, pâlcuri de copaci, liziere, zăvoaie, păduri de luncă.

Hrana: furnici (Lanius spp, Formica spp.), insecte și larve Se hraneste in principal pe pamant, pe lemnul putrezit, buturugi, scorburi si la baza copacilor batrani. Captureaza insecte, din care in foarte mare proportie sunt furnici din toate speciile existente, dar si boabe, seminte si fructe salbatice.

Prunella collaris (brumăriță de stâncă)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B Habitat: pajiști cu stâncării din golul alpin, iarna este întâlnit la

altitudini mai joase, cu vegetație de tufărișuri. Hrana: insecte, semințe, fructe de pădure, împreună cu nisip, pietriș.




71 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Prunella modularis (brumăriță de pădure)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B Habitat: păduri de conifere și de amestec, până la limita

jnepenișului, garduri vii. Cuibărește pe sol, lângă rădăcini. Hrana: insecte (Coloptera, Arahnide, Antropoda, Diptera), melci

(Gastropoda), râme (Oligochaeta) , semințe (Urtica dioica), fructe de pădure (Sambucus nigra, Rumex obstusifolius)

Pyrrhula pyrrhula (mugurar) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri de foioase și amestec cu conifere, dumbrăvi, parcuri, grădini, livezi.

Hrana: semințe și muguri. Regulus ignicapillus (aușel sprâncenat)


Habitat: păduri de conifere și amestec cu foioase, dumbrăvi, parcuri, grădini, livezi.

Hrana: insecte (Antropoda, Aphidoidae).

Regulus regulus (aușel cu cap galben)


Habitat: păduri de conifere, parcuri. Hrana: insecte (Antropoda, Aphidoidae).

Saxicola rubetra (mărăcinar mare) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de Legea 13/1993 – Convenția de la Berna Habitat: pășunile umede, regiuni de câmpie, mlaștini și regiuni

pustii Hrana: insecte, larve, viermi, meci, paianjeni și fructe de pădure

Saxicola torquata (mărăcinar negru)


Specie nominalizată de Legea 13/1993 – Convenția de la Berna Habitat: câmpii însorite, văi largi de râuri montane. Cuibărește la

sol, în tufărișuri, printre bolovani. Hrana: insecte și larve.

Serinus serinus (cănăraș) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B, Legea 13/1993 – Convenția de la Berna

Habitat: păduri de foioase deschise, dumbrăvi, parcuri, grădini, livezi.

Hrana: semințe și muguri, arareori insecte. Sitta europaea (țiclean)


Habitat: păduri de foioase deschise, dumbrăvi, parcuri, grădini. Hrana: semințe, insecte.

Strix aluco (huhurez mic) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri mixte, bâtrâne cu lăstăriș dezvoltat, parcuri, dumbrăvi.

Hrana: mamifere mici, pǎsǎri, amfibieni, râme și insecte. Sturnus vulgaris (graur)



Habitat: păduri deschise până la limita golului alpin, pășuni rase, parcuri, dumbrăvi, terenuri agricole, pâlcuri de copaci, la limita localităților, infrastructură electrică, aerodromuri, arareori în păduri umede,

Hrana: insecte (paianjeni, greieri, molii), omizi, râme, viermi și semințe de cereale și buruienișuri, fructe, nectaruri, resturi menajere.




72 / 216


Specii & Populaţie & Motiv Observații Sylvia atricapilla (silvie cu cap negru)


Habitat: păduri rase cu subarboret dezvoltat, dumbrăvi, parcuri, grădini

Hrana: semințe (Rosa canina, Crataegus monogyna), fructe de pădure (Sambucus nigra), arareori insecte.

Sylvia curruca (silvie mică) Populaţie: Motiv: C

Habitat: tufărișuri, garduri vii, crânguri, parcuri, grădini de la șes la munte

Hrana: insecte, fructe de pădure (Sambucus nigra). Tetrao urogallus (cocoș de munte)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 3, 5C, 5E și Legea 13/1993 – Convenția de la Berna

Habitat: pădurile de răsinoase pure, situate spre limita de jos a golului alpin, dar este intalnit si la limita superioara a padurilor de amestec din tot lantul Carpatilor. Cuibul este rudimentar, fiind amenajat pe pamant, de obicei intre radacinile ridicate ale vreunui arbore, in tufisuri, in buruieni etc.

Hrana: ace de pin, de molid, de brad, muguri, diferite ierburi, fructe de padure, seminte, graunte, insecte si larve.

În vecinătatea zonei de interes OS Vidraru a identificat cuiburi la UP II Clăbucet și UP IV Năneasa.

Tichodroma muraria (fluturaș de stâncă)


Habitat: stâncării din golul alpin. Hrana: nevertebrate terestre, insecte, pianjeni.

Troglodytes troglodytes (pănțăruș) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de Legea 13/1993 – Convenția de la Berna Habitat: la deal și munte, mai rar la șes, în păduri, tufărișuri,

parcuri, fiind întâlnit până la altitudinea de 4 000 m. Hrana: păianjeni (Arachnida), insecte, fluturi, muște, larve și ouă.

Turdus merula (mierlă) Populaţie: Motiv: C

Habitat: păduri de foioase cu subarboret dens, tufărișuri, parcuri, grădini, până la altitudinea de 1 000 m.

Hrana: insecte, râme, semințe și fructe de pădure, arareori amfibieni, mormoloci, șopârle.

Turdus philomelos (sturz cântător) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5C Habitat: păduri de foioase, tufărișuri, parcuri, grădini. Hrana: insecte, râme, iar iarna semințe și fructe de pădure.

Turdus pilaris (cocoșar) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5C Habitat: păduri de foioase cu mesteacăn, tufărișuri, parcuri,

grădini, terenuri agricole la limita localităților. Hrana: insecte, râme, iar iarna semințe și fructe de pădure.

Turdus torquatus (mierlă gulerată) Populaţie: Motiv: C

Specie nominalizată de Legea 13/1993 – Convenția de la Berna Habitat: la limita pădurii și în rariști de molid cu aflorimente

stâncoase. Hrana: semințe de conifere.

Turdus viscivorus (sturz de vâsc) Populaţie: Motiv: C


Habitat: păduri deschise și ternuri cultivate. Hrana: insecte, virmi, fructe de pădure - vâsc, arareori șopârle




73 / 216

Tabel 2.4.7.4. Specii de pești

Specii & Populaţie & Motiv Observații Lota lota (mihalț)


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B

Habitat: ape curgatoare, reci, limpezi si adânci din regiunea subcarpatică, până în zona mrenei, ape salmastre, în baltile, lacurile si iazurile Dunarii, scorburi de arbori cazuti in apa, in gropi, sub pietre.

Sabanejewia romanica


Habitat: cursul mijlociu al râurilor ape curgătoare dulci, limpezi, cu funduri nisipoase, curenți de apă moderat rapidă.

Thymallus thymallus (lipan) Populaţie:R Motiv: A

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 5A

Habitat: ape curgatoare, reci, limpezi, cu ape curate, lacuri.

Tabel 2.4.7.5. Specii de insecte Specii & Populaţie & Motiv Observații

Erebia sudetica


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexele 4A, 4B, Habitat: liziera pădurilor de conifere, mixte, pajiști uscate mezofile

cu aflorimente stâncoase, pășuni umede cu flori și ierburi înalte, la altitudini de 1 200 – 2 000 m. Plante gazdă: Anthoxanthum odoratum,

Poa annua). Parnassius mnemosyne


Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4A Habitat: liziera pădurilor de foioase și amestec, poieni și lunci

montane. Plante gazdă: brebenei (Corydalis cava si Corydalis solida). Uvarovitettix transsylvanica

Populaţie: RC Motiv: C

Specie nominalizată de OUG 57/2007 Anexa 4B Habitat: pajiști, pășuni, poieni și lunci montane. Plante gazdă:

brebenei (Corydalis cava si Corydalis solida).

Alte specii importante de floră din sit sunt prezentate în Tabelul 2.4.8

Tabel 2.4.8. Categorie Specii Populaţie Motiv Observații

Plante Achillea oxyloba ssp. schurii R C Plante Aconitum moldavicum R D Plante Aconitum napellus ssp. firmum V D Plante Aconitum toxicum B Plante Adenostyles alliariae ssp. hybrida R A Plante Aethionema saxatile P? A Plante Agrostis alpina R A Plante Agrostis vinealis R A Plante Allium schoenoprasum ssp. sibiricum R A Plante Allium victorialis R A Plante Alopecurus pratensis ssp. laguriformis R B Plante Androsace arachnoidea P? B Plante Androsace chamaejasme V A Plante Androsace obtusifolia R A




74 / 216

Tabel 2.4.8. (continuare) Categorie Specii Populaţie Motiv Observații

Plante Anemone narcissiflora R D Plante Angelica archangelica R D Plante Anthemis carpatica P D Plante Anthemis carpatica ssp. pyrethriformis R B Plante Anthemis macrantha R A Plante Aquilegia nigricans V D Plante Aquilegia transsilvanica R D Plante Arabis soyeri ssp. subcoriacaea R A Plante Arenaria biflora R D Plante Armeria barcensis R C Plante Arnica montana R C Plante Artemisia eriantha R C Plante Astragalus alpinus V D Plante Astragalus australis V D Plante Athamanta turbith ssp. hungarica R D Plante Botrychium matricariifolium P? A Plante Botrychium multifidum V D Plante Callianthemum coriandrifolium V D Plante Campanula carpatica R B Plante Campanula rotundifolia ssp.

polymorpha

P B

Plante Campanula transsilvanica V A Plante Cardamine resedifolia R A Plante Cardaminopsis neglecta R A Plante Carex atrata ssp. aterrima R A Plante Carex brachystachys R A Plante Carex brunnescens R A Plante Carex capillaris R A Plante Carex firma R A Plante Carex fuliginosa R A Plante Carex limosa R A Plante Carex parviflora R A Plante Carex strigosa R A Plante Centaurea kotschyana R A Plante Cephalanthera longifolia R D Plante Cephalanthera rubra P? A Plante Cephalanthera rubra R D Plante Cerastium arvense ssp.

lerchenfeldianum

R A




75 / 216


Plante Cerastium fontanum ssp.

macrocarpum

P? A

Plante Cerastium transsilvanicum V B Plante Cerastium transsilvanicum R B Plante Cerinthe glabra P? A Plante Cetraria oakesiana V C Plante Chrysosplenium alpinum R A Plante Coeloglossum viride R A Plante Coeloglossum viride R D Plante Conioselinum tataricum P? A Plante Crepis conyzifolia R A Plante Dactylorhiza cordigera R D Plante Dactylorhiza cordigera R A Plante Dactylorhiza incarnata R D Plante Dactylorhiza maculata R D Plante Dactylorhiza maculata ssp.

transsilvanica

R A

Plante Dactylorhiza majalis R D Plante Dactylorhiza sambucina R D Plante Dianthus banaticus V B Plante Dianthus barbatus ssp. compactus R A Plante Dianthus carthusianorum P A Plante Dianthus glacialis ssp. gelidus R D Plante Dianthus glacialis ssp. gelidus R A Plante Dianthus henteri V B Plante Dianthus henteri P B Plante Dianthus spiculifolius R D Plante Dianthus superbus ssp. alpestris R A Plante Dianthus tenuifolius R D Plante Doronicum carpaticum R D Plante Doronicum carpaticum R A Plante Draba fladnizensis P? A Plante Draba kotschyi V D Plante Draba kotschyi P A Plante Draba lasiocarpa P? A Plante Drosera rotundifolia R A Plante Epilobium alsinifolium R A Plante Epilobium anagallidifolium R A Plante Epipactis atrorubens P? A Plante Epilobium nutans R A




76 / 216

Tabel 2.4.8. (continuare)

Categorie Specii Populaţie Motiv Observații Plante Epipactis microphylla P? A Plante Epipactis helleborine R D Plante Erigeron alpinus R A Plante Epipogium aphyllum P? A Plante Erigeron uniflorus R A Plante Erigeron atticus P? A Plante Festuca amethystina R A Plante Eritrichium nanum ssp. jankae R B Plante Festuca carpatica R B Plante Festuca bucegiensis R A Plante Galanthus nivalis (ghiocel) R C Anexa 5A din OUG

57/2007 Plante Festuca nitida ssp. flaccida R D Plante Gentiana clusii R A Plante Galium pumilum R A Plante Gentiana cruciata ssp. phlogifolia R B Plante Gentiana clusii R D Plante Gentiana frigida R A Plante Gentiana frigida V D Plante Gentiana punctata R D Plante Gentiana lutea V C Anexa 5A din OUG

57/2007 Plante Gentiana punctata R A Plante Gymnadenia conopsea R A Plante Geum reptans R A Plante Grimmia teretinervis V C Plante Gypsophila petraea R B Plante Gypsophila petraea R D Plante Hedysarum hedysaroides R D Plante Hedysarum hedysaroides R A Plante Helictotrichon decorum R B Plante Hepatica transsilvanica P B Plante Hepatica transsilvanica R B Plante Heracleum palmatum R B Plante Heracleum sphondylium ssp.

transsilvanicum

P B

Plante Hesperis matronalis ssp. candida R B Plante Hesperis matronalis ssp. cladotricha R A Plante Hieracium negoiense R B Plante Hieracium silesiacum R B




77 / 216


Plante Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis R A Plante Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis R D Plante Juncus filiformis R A Plante Juncus trifidus P D Plante Juncus triglumis R A Plante Knautia drymeia P? A Plante Kobresia myosuroides R A Plante Larix decidua ssp. carpatica R C Plante Larix decidua ssp. polonica R A Plante Leontopodium alpinum R D Plante Leontopodium alpinum V A Plante Leucanthemopsis alpina ssp. alpina R A Plante Ligularia glauca R D Plante Linum perenne ssp. extraaxillare R A Plante Lloydia serotina R A Plante Loiseleuria procumbens R A Plante Lomatogonium carinthiacum P? A Plante Lonicera caerulea R A Plante Lycopodium annotinum (pedicuță,

cornișor) R C Anexa 5A din OUG

57/2007 Plante Lycopodium clavatum C C Anexa 5A din OUG

57/2007 Plante Lycopodium complanatum V C Anexa 5A din OUG

57/2007 Plante Lycopodium selago R C Anexa 5A din OUG

57/2007 Plante Lysimachia nemorum P? A Plante Melampyrum saxosum R B Plante Minuartia austriaca R D Plante Minuartia hirsuta ssp. frutescens R A Plante Minuartia laricifolia V D Plante Nigritella nigra P? A Plante Nigritella nigra ssp. rubra V A Plante Onobrychis montana R A Plante Onobrychis montana ssp.

transsilvanica

R D

Plante Orchis coriophora R D Plante Orchis morio R D Plante Orchis palustris ssp. elegans R D Plante Orchis ustulata R D




78 / 216


Categorie Specii Populaţie Motiv Observații Plante Oxytropis campestris P? A Plante Oxytropis carpatica R B Plante Oxytropis halleri R A Plante Oxytropis halleri R D Plante Papaver alpinum R B Plante Papaver pyrenaicum ssp. corona-

sancti-stephani

R B

Plante Pedicularis baumgartenii P? B Plante Pedicularis oederi P D Plante Phyteuma confusum R A Plante Phyteuma confusum V D Plante Phyteuma spicatum P? A Plante Phyteuma vagneri R B Plante Pinguicula alpina R A Plante Pinguicula vulgaris R A Plante Pinus cembra R D Plante Pinus mugo R D Plante Plantago gentianoides R A Plante Platanthera chlorantha P? A Plante Pleurospermum austriacum R A Plante Poa badensis R A Plante Poa cenisia ssp. contracta R A Plante Poa granitica R A Plante Poa laxa P B Plante Poa laxa ssp. pruinosa R B Plante Poa remota R A Plante Polygonum alpinum R A Plante Polygonum alpinum R D Plante Primula farinosa V A Plante Primula halleri R A Plante Primula halleri R D Plante Primula minima P D Plante Pseudorchis albida R A Plante Pulsatilla montana R D Plante Ranunculus alpestris R A Plante Ranunculus carpaticus R D Plante Ranunculus carpaticus R B Plante Ranunculus crenatus R D Plante Ranunculus crenatus R A Plante Ranunculus glacialis V A




79 / 216


Categorie Specii Populaţie Motiv Observații Plante Ranunculus thora R A Plante Rhodiola rosea R D Plante Rhododendron myrtifolium R D Plante Rumex arifolius R D Plante Rumex scutatus R A Plante Sagina saginoides R A Plante Salix alpina R A Plante Salix aurita R A Plante Salix hastata R A Plante Salix retusa R A Plante Salix rosmarinifolia R D Plante Salix starkeana P? A Plante Saponaria pumilio V D Plante Saponaria pumilio R A Plante Saussurea discolor R A Plante Saxifraga androsacea R D Plante Saxifraga bryoides V D Plante Saxifraga carpatica R A Plante Saxifraga exarata ssp. moschata P D Plante Saxifraga oppositifolia R A Plante Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R D Plante Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R A Plante Saxifraga retusa R D Plante Scabiosa lucida ssp. barbata R B Plante Scrophularia heterophylla ssp.

laciniata

R A

Plante Sedum telephium ssp. fabaria R A Plante Sempervivum montanum R A Plante Senecio rivularis R A Plante Sesleria rigida ssp. haynaldiana R D Plante Silene dinarica V B Plante Silene dinarica R B Plante Silene lerchenfeldiana R A Plante Silene zawadzkii P B Plante Soldanella pusilla V D Plante Soldanella pusilla R A Plante Spiranthes spiralis P? A Plante Symphyandra wanneri R A




80 / 216


Categorie Specii Populaţie Motiv Observații Plante Symphytum cordatum P B Plante Tanacetum macrophyllum R A Plante Taxus baccata V A Plante Taxus baccata R D Plante Thlaspi dacicum R B Plante Thlaspi dacicum R B Plante Thymus bihoriensis R B Plante Thymus comosus P? B Plante Thymus comosus R B Plante Thymus pulcherrimus R B Plante Tofieldia calyculata R A Plante Traunsteinera globosa R A Plante Traunsteinera globosa R D Plante Trifolium spadiceum R A Plante Trisetum alpestre R A Plante Trisetum fuscum R A Plante Trisetum fuscum R D Plante Trisetum macrotrichum R B Plante Trollius europaeus ssp. europaeus R A Plante Vaccinium oxycoccos P? A Plante Veronica alpina R A Plante Veronica aphylla R A Plante Veronica bachofenii R A Plante Veronica baumgartenii R A Plante Veronica fruticans R A Plante Viola alpina R A Plante Viola palustris R A Reptile Anguis fragilis (năpârcă) R A Reptile Coronella austriaca (șarpele de alun) V A Anexa 4A din OUG

57/2007 Reptile Elaphe longissima R A Reptile Lacerta agilis (sopârla cenusie) C C Anexa 4A din OUG

57/2007 Reptile Lacerta viridis (guşter) R C Anexa 4A din OUG

57/2007 Reptile Podarcis muralis C A Reptile Vipera berus C A

NOTĂ. S-au utilizat următoarele notări: 1) (C) – Specie comună, a) (A) – Lista roşie de date naţionale 2) (R) – Specie rară, b) (C) – Convenţii internaţionale 3) (P) – Specie prezentă, c) (D) – Alte motive 4) (V) – Specie vulnerabilă




81 / 216

Caracteristica generală a sitului: Situl este alcătuit din categoriile de habitate din Tabelul 2.4.9.

Tabel 2.4.9. Nr. Crt. Cod [%] CLC Clase de habitate

1. N08 12 322 Tufișuri, tufărișuri 2. N09 10 321 Pajiști naturale, stepe 3. N16 18 311 Păduri foioase 4. N17 25 312 Păduri conifere 5. N19 32 313 Păduri amestec 6. N22 3 332,333 Stâncării, zone sărace în vegetație

Alte caracteristici ale sitului. Situl se află în zona biogeografică alpină, forma de relief predominantă fiind muntele. Habitatele sunt foarte variate, începând cu cele de luncă (aninișuri, salcete bătrâne - cu suprafețe în mare parte continue și compacte), tufișuri, ecosisteme forestiere, alpine și subalpine. Flora este bine reprezentată fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, diversitatea floristică cea mai mare se observă în fânețele umede – peste 450 de specii.

Calitate şi importanţă: Situl propus include cel mai înalt și sălbatic sector al Carpaților Românești, cu una dintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar șI periglaciar, cu o vastă suită de unități peisagistice unice, cu condiții ecologice specifice ca urmare a diversității geologice, pedologice și climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată a acestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de păduri naturale virgine și cvasivirgine - astăzi practic dispărute din Europa - care polarizează o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuție națională inestimabilă. Munții Făgăraș oferă habitate excelente pentru populații viabile de urs, lup, râs și capră neagră. De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră apreciată ca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpășel, jud. Sibiu). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial (1978 - Valea Arpășel, jud. Sibiu). Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât și în golul alpin, boncănește în acest masiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpații României – Șaua Netedu (2200 m).

Observația Raportului de mediu: De la cele descrise mai sus s-au constata abateri datorate plantațiilor de conifere din anii 1950 – 1960 care au înlocuit pădurile de foioase pe culmele care înconjoară Poiana Moliviș, care au determinat și mutații ale etajelor de păduri.

În golul alpin de pe muntele Ghițu, în zona limitrofă obiectivului prevăzut a se realiza, s-au identificat două exemplare de jnepen.

Vulnerabilitate: Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor Fagaras nu exista decât la poalele acestora, in general situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar, gradul de antropizare al arealului montan este redus, singurele activitati umane care afecteaza cadrul natural sunt cresterea animalelor, exploatarea lemnului si turismul. Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulare Vidraru si modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub numele de Transfăgărășan. Aceasta formă de turism se practica numai in sezonul cald, perioada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari de zapada ce se acumuleaza in sezonul hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de Piscul Negru, blocând soseaua transalpina. In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cu destinatie turistica, dar fără a respecta normele in vigoare privind disciplina in constructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu se respecta gradul de ocupare al terenului, nu exista retea de canalizare pentru apele reziduale sau puncte de colectare ecologica a deseurilor menajere). De asemenea, nu s-au respectat prevederile de construire privind procentul de ocupare si coeficientul de utilizare a terenului.




82 / 216

Observația Raportului de mediu: Arealul Ghițu-Moliviș este într-o zonă limitrofă Transfăgărășanului și nu au fost semnalate avalanșe.

Desemnarea sitului: Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare științifică în vederea declarării Munților Făgăraș ca Parc Național. In prezent în interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se află mai multe arii protejate dintre care amintim rezervațiile Golul alpin al Munților Făgăraș cuprins între Suru și Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Bâlii, Valea Vâlsanului, Arpășel, etc.

Tip de proprietate: 21,4 % din suprafața sitului propus se află în proprietatea statului român și 78,6 % în proprietate privată. Propunerea Munții Făgăraș se întinde pe teritoriul administrativ al 23 comune din județele Argeș, Brașov, Sibiu și Vâlcea.

Clasificare la nivel național: cod RO03 Categoria III IUCN 0,21 %

Clasificare la nivel regional: cod RO04 Categoria IV IUCN 10,32 %.

Relațiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel național sau regional din zona comunei Arefu și vecinătățile acesteia din județul Argeș sunt prezentate în Tabelul 2.4.10.

Tabel 2.4.10. Cod Categorie Tip % Codul național și numele ariei

naturale protejate Observații

RO03 Monument al naturii + 0,20 2.113. - Lacul Iezer Comuna Nucșoara RO03 Monument al naturii + 0,00 2.121. - Lacul Buda Comuna Nucșoara RO03 Monument al naturii + 0,00 2.122. - Lacurile Izvorul-Mușeteica Comuna Nucșoara RO04 Rezervație naturală + 2,00 2.105. - Golul alpin Moldoveanu -

Capra Comunele Arefu și Nucșoara

RO04 Rezervație naturală + 0,02 2.106. – Peștera de la Piscul Negru Comuna Arefu RO04 Rezervație naturală + 6,00 2.125. - Valea Vâlsanului Comunele Muşãteşti,

Brãduleţ, Arefu, Nucşoara

Relațiile sitului cu siturile CORINE BIOTOPE sunt prezentate în Tabelul 2.4.11. din care în județul Argeș: Cumpăna, Căpățâna, Arefu. siturile

Tabel 2.4.11. Cod Suprapunere % Nume

J049BV * 1,33 Strâmba J049BV * 2,35 Bârsa J048SB + 3,31 Buteanu - Suru J081AG + 3,08 Cumpăna J081AG + 4,13 Căpățâna J072VL + 3,31 Boia J081AG * 4,65 Arefu

Managementul sitului. Zona sitului din jud Brasov apartine administrativ urmatoarelor: Oras Zarnesti, comune Sinca Veche, Sinca Noua, Harseni, Recea, Lisa, Voila, Vistea de Jos, Ucea de Jos.

Planuri de management ale sitului: Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvice de catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.

Vegetaţia din arealul climatic Ghițu-Moliviș

Unitatea teritorial-administrativă Arefu este amplasată în domeniul deluros – muntos sudic în care se manifestă zonalitatea altitudională.




83 / 216

În arealul climatic Ghițu-Moliviș se disting următoarele unităţi zonale bioclimatice:

- nemoral al pădurilor de foioase, cu subetajul pădurilor de fag și de fag cu rășinoase.

- boreal, al pădurilor de molid și al pajiștei.

Turbăria montană de la Poiana Moliviș este formată din substrat sărac în substanțe nutritive, cu excepția amplasamentului permanent al stânei unde substratul ar putea fi îmbogățit cu nutrienți rezultați din activitatea de creștere a oilor. În Poiana Moliviș predomină specii de plante adaptate la umiditate ridicată: rogozuri, graminee paniculate cu o frecvență mai mare a rogozurilor în apropierea pârâului Limpedea și afluenții acestuia.

Zona funcțională H ca “Subzonă de dotări turistice, institutii publice si servicii, zona sanatate, constructii sportive si de agreement, zona de spatii verzi construite si amenajate si zona de circulatie”, situată pe latura estică a Poienii Molivişu, spre Nucşoara, adiacentă drumului de acces la baza pârtiei de schi.

Zonei funcțională A ca “Subzonă de locuinte individuale, cuplate, insiruite sau locuinte de vacanta”, situată la vestul a Poienii Moliviş, spre barajul Vidraru, adiacentă drumului care duce spre DN 7C.

În jurul acestei turbării sunt plantații de molid și păduri de fag.

Habitatele protejate din situl Natura 2000 care se suprapun acestei zone sunt: 6520 Fânete montane si 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor

până la cel montan și alpin, descrise pe larg anterior.

Conform florei identificate pe porțiuni de teren care nu se suprapune turbăriei, tipul de habitat din Poiana Moliviș se poate încadra în categoria:

- R3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera.

Structura: Specia caracteristicã are mare putere de extindere și realizeazã o acoperire de 90 – 95 (100) %. Alãturi de specia dominantã, se mai dezvoltã: Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis,

Juncus inflexus, J. conglomeratus, Briza media, Dactylis glomerata, Festuca pratensis, Poa trivialis

care alcãtuiesc stratul superior al vegetației. Stratul inferior, bine dezvoltat, este realizat de speciile: Juncus articulatus, Equisetum palustre, Trifolium hybridum, Myosotis scorpioides, Luzula

campestris, Lathyrus pratensis, Trifolium pratense, T. repens, Stellaria graminea, Rhinanthus

angustifolius, Taraxacum officinale, Carum carvi.

Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Juncus

conglomeratus.

Specii caracteristice: Deschampsia caespitosa, Agrostis stolonifera, Juncus conglomeratus.

Alte specii importante: Phleum pratense, Festuca pratensis, Poa trivialis, P. palustris,

Ranunculus acris, Alopecurus pratensis, Trifolium pratense, Briza media, Lathyrus pratensis,

Cynosurus cristatus, Holcus lanatus, Cirsium canum.

Asociații vegetale: Agrostio stoloniferae - Deschampsietum caespitosae;

Valoare conservativã: redusă.

Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13] acest habitat corespunde:

- EMERALD: 37.2 Eutrophic humid grasslands (Pajiști umede eutrofe)

- Clasificarea Palearcticã a Habitatelor: 37.263 Danubio-Pannonic riverine and humid meadows (Pajiști umede și riverane Danubiano-pontice),

- EUNIS: E2.233 Carpathian submontane hay meadows (Pajiști submontane umede din Carpați),

Zona funcțională G – baza pârtiei se suprapune peste etajul montan inferior, care este alcătuit din păduri de fag și amestecuri de fag cu rășinoase și face obiectul defrișării în scopul amenajărilor propuse.




84 / 216

Proporția speciilor de arbori diferă altitudional, dar și datorită plantărilor de arbori, astfel:

- la poalele versantului: fag 50 %, fag și molid 40 %, alte specii - salcie, plop, paltin, mesteacăn - 10 %,

- spre partea superioară: 70 % fag și 20 % brad și alte specii - paltin, mesteacăn - 10 %.

Stratul de arbori din pădurea acestui etaj este alcătuit preponderent din fag (Fagus sylvatica) în amestec cu brad (Abies alba), paltin (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra), mesteacãn (Betula

pendula), în proporții diferite, mai rar molid (Picea abies), anin verde (Alnus viridis), frasin (Fraxinus

excelsior) și carpen (Carpinus betulus).

Stratul arbuștilor este slab dezvoltat și cuprinde puține exemplare de alun (Corylus avellana), caprifoi (Lonicera nigra).

Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de lumină, fiind compus din specii ale florei de mull: vinăriță (Asperula odorata), steluță (Stellaria nemorum), măcriș (Oxalis

acetosella), asprișoară (Galium odoratum), stupitu cucului (Cardamine amara), sânzâiene (Galium

mollugo), rocotea (Stellaria holostea), urzică (Lamium maculatum, Urtica dioica), viorea (Scilla

bifolia), pochivnic (Asarum europaeum), steregoaie (Veratrum alba), trestioară (Calamagrostis

arundinacea), paiuș (Festuca drymeia), ferigi de tipul Athyrium filix-femina (spinarea-lupului), Driopteris filx-mas, Phyllitis scolopendrium (năvalnic). Apar unele ciuperci cu palariile diferit colorate, Cantharellus cibarius (bureti galbeni), Amanita muscaria (palaria sarpelui) diferite muscinee, licheni, ca

Usnea barbata (matreata-brazilor) atât pe sol cat si pe trunchiul copacilor. Pe trunchiurile fagilor sta prinsa prin hifele ei Fomes fomentarius (iasca). Tot pe trunchiurile copacilor sunt lichienii - Lecanora

subfusca, Parmelia acetabulum, iar pe solul umed Peltigera canina.

La baza trunchiului de fag se poate intalni o planta parazită, Lathraea squamaria (muma padurii).

În vecinătatea zonei de interes pentru PUZ au fost semnalate 3 exemplare de tisa (Taxus baccata), specie Vulnerabilă, inclusă în Lista Roşie Naţională.

Tipul de ecosistem predominant este:

- 2416 Făgeto-brădete înalt și mijlociu productiv, cu floră de mull, pe soluri brune tipice, rendzinice și luvice, eu- și mezobazice, hidric echilibrate, cu Oxalis-Dentaria-Asperula

cu tipul de pădure:

- 2212 – Brădeto-făgete cu floră de mull de productivitate mijlocie,

cu tipul de stațiune:

- 3332 – Montan de amestecuri de molidișuri, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria

Asociații vegetale: Pulmonario (rubrae) – Abieti - Fagetum, Abieto – Fagetum dacicum, tip Asperula-Dentaria

Areal: Este cel mai răspândit dintre tipurile de brădeto-făgete și dintre tipurile de amestec cu brad, ocupând circa 155 000 ha în Carpații Meridionali.

Altitudini: 700 – 1 200 m.

Climã: temperatură: 7,7 – 4,5 oC, precipitații = 850 – 950 mm.

Relief: versanți mediu – slab înclinați cu expoziții diverse, platouri, culmi.

Roci: fliș, conglomerate, gresii calcaroase, roci eruptive și matamorfice intermediare și bazice.

Soluri: de tip eutricambosol, luvisol, districambosol, mijlociu profunde–profunde, slab scheletice, moderat – slab acide, mezo–eubazice, jilave.

Conform clasificării naționale corespunde habitatului:

- R4104 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra.




85 / 216

Stratul arborilor are acoperire mare (80 – 100 %) și înãlțimi de 25 - 30 m pentru brad și 22 – 30 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuștilor este reprezentat prin rare exemplare de Corylus

avellana, Sambucus racemosa, S. nigra, Lonicera xylosteum, Daphne mezereum, Crataegus

monogyna. Stratul ierburilor și subarbuștilor este dezvoltat neuniform, în funcție de lumină, fiind compus din specii ale florei de mull (Dentaria glandulosa, Galium odoratum, Asarum europaeum,

Stellaria holostea, Rubus hirtus). Stratul mușchilor este discontinuu și slab dezvoltat, compus din Hylocomium splendens, Thuidium abietinum, Dicranum scoparium, Catharinea undulata.

Asociații vegetale: Pulmonario rubrae – Fagetum.,

Valoare conservativã: moderatã.

Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Fagus sylvatica ssp. sylvatica, Abies alba.

Specii caracteristice: Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, Dentaria glandulosa.

Alte specii importante: în locuri umede: Allium ursinum (primãvara), Cardamine impatiens,

Carex remota, Circaea lutetiana, Impatiens noli-tangere; local pe forme de relief convexe pot apare rare exemplare de Luzula luzuloides, Veronica officinalis, Majanthemum bifolium.

Conform corespondenței habitatelor naționale și europene [13], Anexei 1 din Directivei Habitate 92/43/EEC, și Anexei 2 a OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor natuale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în habitatul NATURA 2000 tip 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).

Alte corespondențe:

- EMERALD: 41.1 Păduri de fag (Beech forests)

- Clasificarea Palearcticã a Habitatelor: 41.1D212. Păduri dacice de fag și brad cu Pulmonaria

rubrae (Dacian Pulmonaria rubra fir-beech forest),

- EUNIS: G3.1123 Păduri montane dacice neutrofile de brad (Dacian neutrophile mountaine fir forest),

Dintre habitatele Natura 2000 enumerate din situl Muntii Fagaras, in aceasta zona, in afara de habitatul 91VO Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) se intalneste si habitatul 6430 Comunități de

lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și

alpin.

Aceste habitate au fost descrise pe larg anterior.

Terenul care va fi destinat pârtiei de schi 1, care nu face obiectul introducerii în intravilan, se suprapune peste etajul montan superior care este compus din molid (Picea abies) și exemplare izolate de brad (Abies alba), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm (Ulmus glabra), anin verde (Alnus

viridis). La lizieră și ochiuri de lumină apare zmeurul (Rubus idaeus). Din stratul ierburilor și subarbuștilor se află vinăriță (Asperula odorata), care este specie dominantă alături de măcriș (Oxalis

acetosella), steregoaie (Veratrum alba), pufulița (Epilobium sp), ferigile (Athyrium filix-femina,

Dryopteris filix-mas), (Fragaria vesca), mușchi de pământ (Polytricum commune), lichenii, spălăcioasă (Senecio nemorensis), scredei (Luzula silvatica), păiuș (Festuca rubra), ciucuraș (Adenostyles kerneri), urzică (Urtica dioica).

Vegetația de ecoton dinspre pajiștea montană este alcătuită din rariști de molid (Picea abies), mai rar jneapăn (Juniperus sibirica) – 2 exemplare.

Tipul de ecosistem predominant este:

- 1226 Molidiș cu Oxalis-Dentaria-Asperula,

cu tipul de pădure:

- 1114 – Molidiș cu Oxalis acetosella




86 / 216

din cadrul tipului de stațiune:

- 2332 – Montan de molidișuri cu Oxalis-Dentaria

Areal: Este destul de bine reprezentat în Carpații Meridionali, ocupând circa 67 000 ha. Este tipul caracteristic pentru partea inferioară și mijlocie a etajului molidișurilor.

Altitudini: 1 400 – 1 600 m în Carpații Meridionali.

Climã: temperatură: 3 – 5 oC, precipitații = 1 000 – 1 200 mm.

Relief: versanți cu înclinări slabe, moderate până la puternice și expoziții diferite, în funcție de altitudine.

Material parental: depozite variate, predominând cele provenite din roci bazice și intermediare (fliș, marno-grezos, conglomerate, marne, argile reziduale pe calcare, gresii calcaroase, adnezite, tufuri andezidice), mai rar cele acide (șisturi cloritoase, gnaisuri, micașisturi).

Soluri: brune acide, brune acide andice și andosoluri, oligo-mezobazice (mai rar mezobazice); bogate în humus de tip mull sau mull-moder, profunde până la mijlociu profunde, slab până la semischeletice, nisipo-lutoase, luto-nisipoase, în general bine drenate, dar uneori cu stagnări de apă la baza profilului; volum edafic mare până la mijlociu.

Conform clasificării naționale corespunde habitatului:

- R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella.

Stratul arborilor are acoperire mare (80–100 %) și înãlțimi de 25 - 40 m. Stratul arbuștilor este slab dezvoltat. Stratul ierburilor și subarbuștilor este neuniform, dezvoltat în pete, cu Oxalis

acetosella, Dentaria glandulosa, local cu Galium odoratum sau Calamagrostis arundinacea.

Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Picea abies.

Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Observație: nu a fost identificat

Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Campanula abietina, Dryopteris filix-mas,

Fragaria vesca, Lamium galeobdolon, Gentiana asclepiadea, Homogyne alpina, Luzula luzuloides,

Mercurialis perennis, Rubus hirtus, Soldanella hungarica.

Asociații vegetale: Hieracio rotundati – Piceetum oxalidosum.

Valoare conservativã: moderatã.


habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în habitatul NATURA 2000 tip 9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele alpine.


- Clasificarea Palearcticã a Habitatelor: 42.21627. Păduri carpatice de molid Oxalis (Carpathian Oxalis spruce forest)

Pârtiea 2 și observatorul se suprapun peste golul alpin. Pajiștile montane din zona golului alpin de pe vârful Ghițu sunt alcătuite cu părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), firuță (Poa

nemoralis), laptele câinelui (Euphorbia cyparissias), steregoaie (Veratum alba), rusulița (Hieracium

aurantiacum), coacăză (Bruckenthalia spiculifolia), ghizdei (Lotus corniculatus), cimbrișor (Thymus

alpestris), viorele (Viola abietina) și trifoi (Trifolium sp.). S-au mai observa pe suprafețele de teren destinate pârtiei A2 comunități de Veratrum alba, Scorzonera rosea, Hieracium aurantiacum, Thymus

pulegioides, iar în zona observatorului Bruckenthalia spiculifolia și Thymus pulegioides.

Tipul de habitat din zonele de interes corespunde:

- R3609 Pajiștii sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata.




87 / 216

Structura: Habitat oligotrof, xerofil, acidofil. Stratul arbustiv – foarte redus; în pajiști pãtrund specii arbustive, dintre care: Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea. Stratul ierbos: specia caracteristicã carpato-balcanicã Viola declinata are o acoperire redusã, mai ales în grupãrile unde Nardus stricta are o acoperire de pânã la 95 %, este monodominantã și numãrul de specii din compoziția floristicã este foarte mic. Specia Festuca nigrescens are o constanțã ridicatã, dar cu o acoperire de pânã la 5 %. Stratul mușchilor este redus, iar numãrul de specii mic; sunt menționate: Polytrichum commune, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Pleurozium schreberi,

Hylocomium splendens.

Compoziție floristicã: Specii edificatoare: Viola declinata, Nardus stricta.

Specii caracteristice: Viola declinata, Nardus stricta, Scorzonera rosea, Poa media.

Alte specii importante: Hieracium aurantiacum, Hypochoeris uniflora, Calluna vulgaris,

Campanula serrata, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Potentilla ternata, Campanula

abietina, Leucorchis albida, Genista sagittalis, Festuca nigrescens, Antennaria dioica, Luzula

campestris, Carex ovalis, Polygala vulgaris, Euphrasia stricta, Hieracium pilosella, Hieracium

lactucella, Potentilla erecta, Luzula sudetica, Alchemilla glaucescens, Alchemilla flabellate, Carex

pallescens, Danthonia decumbens, Hypericum maculatum, Arnica montana .

Asociații vegetale: Violo declinatae – Nardetum.

Valoare conservativã: moderatã; habitat prioritar european.


habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice acest habitat este inclus în habitatul NATURA 2000 tip 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi silicioase în zone montane (şi în zonele

submontan, în Europa continentală).


- EMERALD: –

- CORINE: 36.31 Alpic mat-grass swards and related communities (Pajiști alpine ierboase șI comunități asociate)

- PAL.HAB 1999: 36.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști din Carpații Orientali și comunități asociate)

- EUNIS: E4.31 Alpic Nardus stricta swards and related communities (Pajiști alpine cu Nardus stricta și comunități asociate); E4.3172 Eastern Carpathian mat-grass swards (Pajiști din Carpații Orientali și comunități asociate)

În vecinătatea suprafețelor de interes, în perimetrul stâncos alături de graminee, ferigi, mușchi, licheni, apar podbal, trifoi, patlagină, crețișoară și molid. Această zonă nu face obiectul introducerii în intravilan.

Zona de gol alpin este înconjurată de habitatul Natura 2000 - 9410 Paduri acidofile cu Picea din

etajele montane.

Vegetația azonală se întâlnește în zona izvoarelor și cursurilor de apă de la baza muntelului Ghițu, zona G și Poiana Moliviș, cu elemente de salcie (Salix eleagnos), anin verde (Alnus viridis), carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus sylvatica), plantații de molid (Picea abies), rogoz (Carex pilosa), ciucuraș (Adenostyles kerneri), stirigoaie (Veratrum album), mușchi (Minium punctatum), pufulița (Epilobium mutans), șuvar de munte (Poa trivialis), târsă (Deschampsia caespitosa), Myosotis palustris

(nu-mă-uita), Hypnum cupressiforme (mușchi).

În Tabelele 2.4.12. si 2.4.13. sunt prezentate tipurile de pădure si habitate ce se suprapun cu suprafețele PUZ care sunt propuse introducerii in intravilanul comunei Arefu, inclusiv cu suprafata din




88 / 216

extravilan ce va fi destinata pârtiilor de schi. Tabel 2.4.12. Biodiversitate, arii naturale protejate, tipuri de pădure sș habitate

Zona Tip padure Tip habitate RO Tip habitat Natura 2000 2212 R 4104 Pãduri sud-est carpatice de fag

(Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra

91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion).

- R 3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera

-

- R 3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra

6520 Fânete montane

- R 3702 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum

1. Poiana Molivis

R 3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa și Scirpus sylvaticus


2212

R 4104 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra


2. Zona G -baza pârtiei

- R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica –baza partiei


2212 R 4104 Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra


3. Pârtie

1226 1114 2332

R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella

9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele alpine - in partea de sus, spre plecare

- R 3609 Pajiștii sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata

4. Gol alpin

- R 3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca rubra

6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi silicioase în zone montane

5. Gol alpin – pârtia - la limită

1226 1114 2332

R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis

9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele alpine - in partea de sus, spre plecare

Tabel 2.4.13. Biodiversitate, arii naturale protejate, tipuri pădure

Zona Tip de padure Denumire tip padure Poiana Molivis 2212 Bradeto-fagete cu flora de mull de productivitate mijlocie Zona G – baza partiei 2212 Bradeto-fagete cu flora de mull de productivitate mijlocie

1114 Molidis de altitudine mare cu Oxalis acetosella 1226 Molidiș cu Oxalis-Dentaria-Asperula

Partie

2332 Montan de molidișuri cu Oxalis-Dentaria 1114 Molidis de altitudine mare cu Oxalis acetosella 1226 Molidiș cu Oxalis-Dentaria-Asperula

Gol alpin - de jur âmprejur

2332 Montan de molidișuri cu Oxalis-Dentaria




89 / 216

Flora de pe suprafețele de teren, identificată in perioada iunie – iulie 2010, este enumerată în Tabelul

2.4.14, unde s-a utilizat următoarea numerotare a obiectivelor PUZ:

1. poiana Moliviș,

2. zona G, care va fi ocupată de infrastructura de la baza pârtiei,

3. pârtia A1,

4. pârtia A2 din golul alpin,

5. observatorul din golul alpin. Tabel 2.4.14. Flora identificată pe suprafețele de teren

Denumire 1 2 3 4 5 Observatii Acer pseudoplatanus (paltin de munte) * * Achillea millefolium (coada șoricelului) * * * * * Adenostyles kerneri (ciucur) * * Agrostis rupestris (iarba stâncilor) * Agrostis stolonifera (iarba câmpului) * Agrostis tenuis (păiuș) * Alchemilla vulgaris (crețișoară) * * * Ajuga genevensis (suliman) * Alnus viridis (anin verde) * * Asplenium trichomanes (strașnic) * Anthriscus silvestris (asmațuchi) * Arctium lappa (brustur) * * Arrhenatherum elatius (ovăzcior) * * Athyrium filix-femina (ferigă) * * * Asperula odorata (vinăriță) * * * Bruckenthalia spiculifolia (coacăză) * * Campanula patula ssp. abietina (clopoțel) * * * * * Carduus personata (spin) * * Carex riparia (rogoz) * * Carex vulpina * * Carlina acaulis (turtă) * * Carpinus betulus (carpen) * * Chrysantemum leucantemum (margaretă) * * * Corylus avellana (alun) * * Cynosurus cristatus (piptănăriță) * * Dentaria glandulosa (colțișor) * * * * Deschampsia caespitosa (târsă) * Dryopteris filix-mas (ferigă) * * * * Epilobium montanum (pufuliță) * * Equisetum arvenses (coada calului) * La limita pădurii și izvoare Equisetum silvaticum (părul porcului) * * La limita pădurii și izvoare Euphorbia cyparissias (laptele câinelui) * * Fagus sylvatica (fag) * * *




90 / 216

Tabel 2.4.14. Flora identificată pe suprafețele de teren (continuare)

Denumire 1 2 3 4 5 Observatii Festuca arundinacea (păiuș) * Festuca pratensis (păiuș) * Festuca rubra (păiuș roșu) * * Festuca supina (părușcă) * * * Ficaria verna (untișor) * Fragaria vesca (frag) * * Fraxinus excelsior (frasin) * Galium odoratum (asprișoară) * Geranium phaeum (pălăria cucului) * Geranium robertianum (năprăznică) * Geum urbanum (cerențel) * Hieracium aurantiacum (rusulița/struguraș) * * Holoschoenus vulgaris (papurică) * Hypochoeris radicata (buruiană porcescă) * * * Inula helenium (iarbă mare) * Juncus effussus (rugina) * Juniperus sibirica (jneapăn) * 2 exemplare Lamium rubrum maculatum (urzică roșie) * * * Lolium perene (zâzanie) * * Lotus corniculatus (ghizdei) * * * * * Luzula albida (mălaiul cucului) * * Luzula luzuloides (hoita) * * Lychnis flos cuculi (cuculeasă) * Lysimachia nummularia (degețel) * Medicago lupulina (trifoi mărunt) * * Melandryum album (opăița) * * Melandryum rubrum (opăița) * * Mentha piperita (menta) * * Mnium punctatum (mușchi) * Mycelis muralis (lăptucă) * Myosotis arvensis (nu-mă-uita) * * * Myosotis silvatica (nu-mă-uita) * * * Nardus stricta (țăpoșică) * Oxalis acetosella (măcriș iepuresc) * * * * * La liziera pădurii de lângă

poienii Moliviș Petasites officinalis (brusture) * * Picea abies (molid) * * * * * Phleum pratense (timoftică) * * * Plantago lanceolata (patlagină) * * * Plantago media (patlagină) * * * * * Poa annua (hirușor) *




91 / 216

Tabel 2.4.14. Flora identificată pe suprafețele de teren (continuare)

Denumire 1 2 3 4 5 Observatii Poa pratensis (firuță) * * Poa trivialis (suvăr de munte) * * * Polytrichum commune (mușchi de pământ) * * * Pădure Moliviș Polytrichum formosum (mușchi) * * Pădure Moliviș Prunella vulgaris (busuioc) * * * * * Ranunculus repens (floare de leac) * Ranunculus montanus (piciorul cocoșului) * * * Rorippa silvestris (gălbenele/bochiță) * Rubus idaeus (zmeur) * Rumex acetosa (măcriș) * Salix eleagnos (salcie) * Scorzonera rozea (luceafăr) * * Senecio nemorensis (spălăcioasă) * * Stellaria holostea (rocotea) * * * * * Stellaria nemorum (steluțe) * * * Taraxacum officinale (păpădie) * * * Telekia speciosa (lăptucul oii) * Pe drum la liziera pădurii Torilis arvensis (asmațuchiul măgărului) * Thymus pulegioides (cimbrișor) * * Trifolium montana (trifoi de munte) * * * * * Trifolium pratense (trifoi roșu) * * * * * Trifolium repens (trifoi alb) * * * Tussilago farfara (podbal) * * * Ulmus montana (ulm) * Urtica dioica (urzică) * * * * * Usnea barbata (mătreata-brazilor) * * *

Veratrum alba (steregoaie) * * Veronica chamaedrys (stejărel) * * Veronica officinalis (ventrilică) * * * Viola declinata (unghia păsării) *

FOTO 3. Versantul împădurit de pe muntele Ghițu. Asperula odorata




92 / 216

FOTO 4. Comunități de lizieră cu buruienișuri înalte la baza muntelui Ghițu

FOTO 5. Rariște de rășinoase în golul alpin cu Verbatum album, Hieracium auranticum, Urtica dioica, Athyrium filix-femina




93 / 216

FOTO 6. Golul alpin. Comunități cu Viola declinata, Thymus pulegioides Scorzonera rozea, Hieracium auranticum, Verbatum album

FOTO 7. Golul alpin. Comunități cu Nardus stricta, Thymus pulegioides Stellaria holostea, Hieracium auranticum




94 / 216

FOTO 8. Golul alpin. Bruckenthalia spiculifolia, Carlina acaulis

FOTO 9. Poiana Moliviș. Campanula patula ssp. abietina, Dryopteris filix-mas, Equisetum silvaticum, Lamium rubrum maculatum, Myosotis silvatica




95 / 216

FOTO 10. Poiana Moliviș. Comunități de graminee paniculate și rogozuri.

Specii protejate de floră și faună, Rezervații și monumente ale naturii

Pe teritoriul comunei Arefu sunt înregistrate:

- Specii rare de floră și faună în următoarele locații: Lespezi, Podu Giurgiului, Moldoveanu, Râiosu, Mușateica, Jorzea:

- Taxus baccata (tisă), Pinus cembra (zâmbru) și Marmota marmota (marmotă),

- Specii periclitate, amenințate:

- Taxus baccata (tisă) în locațiile UP VI Limpedea, u.a. 28A și UP V Valea cu Pești, u.a. 177 B,

- Rhodondredrum myrthifolium în golul alpin din UP III Capra și UP IV Buda,

- Ursus arctos (urs) cu bârloage UP VI Limpedea, u.a. 28 – 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.

Facem mentiunea ca in zona ce face obiectul PUZ nu se intalnesc niciuna dintre speciile rare mentionate anterior.

Poiana Molivisu este rezervatie de interes local, declarată prin hotarare de Cosiliu Judetean, pentru substratul de turbă. Nu exista date publice privind natura acestuia. In „Planul de situatie existenta – A01” se delimitează zona protejata - turbărie.

Parcuri naţionale, parcuri naturale, şi rezervaţii ale biosferei

Nu este cazul.

Situri Ramsar

Nu este cazul.




96 / 216

Presiuni care sunt exercitate asupra biodiversităţii, in general:

Impactul asupra biodversitatii se datorează in general:

- activităţilor antropice,

- situatiilor de risc natural cum ar fi seceta, deficitul de umiditate, alunecări de teren, eroziuni, inundatii, tornade, cutremure, trăsnete, incendii de origine naturală, atacul de dăunători.

Se exercită următoarele tipuri de presiuni antropice:

- tratarea culturilor agricole cu diferite substante fitosanitare de pe terenurile agricole invecinate siturilor si in interiorul acestora, afectează populatiile de pasari, peşti şi mamifere,

- utilizarea de îngrăşăminte chimice în dauna fertilizatorilor naturali,

- impurificarea apei, solului si panzei freatice datorită depozitelor de deşeuri care nu sunt amenajate corespunzător,

- eutrofizarea apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate sau insuficient epurate de la fermele zootehnice şi staţiile de epurare,

- poluări ale apelor de suprafaţă,

- perturbarea în perioada de cuibărit a speciilor de păsări,

- braconajul cinegetic, penetrarea vegetaţiei şi realizarea unor cărări conduc la perturbarea speciilor păsărilor protejate şi la fragmentarea habitatului acestora,

- introducerea voită sau accidentală de specii de peşti alohtoni în iazurile naturale,

- păşunatul excesiv,

- pierderea de zone umede prin lucrări de desecare în zona luncii, bălţilor, iazurilor şi mlaștinilor,

- crearea de lacuri de acumulare,

- construirea de obiective urbane şi industriale în zone cu o mare valoare ecologică, fara masuri de diminuare a impactului sau masuri compensatorii

- defrişările necontrolate,

- tăieri ilegale de arbori, inclusiv de trunchiuri uscate din cadrul ariilor de protecţie avifaunistică,

- recoltări/capturări excesive de specii pentru valorificare economică fără posibilitatea acestora de a se regenera,

- importul sau exportul de specii de floră şi faună fără o bază ştiinţifică,

- plantarea de specii invasive sau greu de eliminat,

- utilizarea de tehnici neadecvate în construirea unor obiective de infrastructură (şosele, linii de cale ferată, poduri, reţele de transport a energiei electrice, conducte, etc.),

- turismul haotic,

- practicarea de sporturi în afara spaţiilor amenajate.

În Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Argeș în anul 2009 nu este consemnată prezenţa activităţilor cu impact negativ asupra sit-urilor.

Activităţile şi consecinţele acestora asupra sitului ROSCI0122 Munții Făgăraș sunt prezentate în Tabelul 2.4.15.




97 / 216

Tabel 2.4.15.

Cod Activitate Intensitate [%] Influenţă 102 Cosire/Tăiere C 2 + 110 Utilizarea pesticidelor C 0 - 140 Pășunat B 7 0 160 Management forestier general A 41 + 161 Plantare de pădure C 1 + 162 Plantare artificială C 1 0 164 Curatarea padurii C 2 + 165 Indepartarea lăstărișului C 1 0 166 Indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare B 3 0 167 Exploatare fara replantare B 2 0 170 Cresterea animalelor B 10 + 171 Furajare stocuri de animale C 1 + 190 Activități de păsunat agricole si silvice care nu se

refera la cele de mai sus C 1 0

220 Pescuit sportiv C 1 0 230 Vânatoare B 100 - 240 Luare / Indepartare de fauna C 1 - 243 Braconaj, otravire, capcane C 1 - 250 Luare/Indepartare de flora C 1 - 301 Cariere C 1 0 401 Urbanizare continua A 5 - 403 Habitare dispersata C 1 0 501 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism C 1 0 508 Tunel B 1 - 510 Transportul energiei C 1 0 511 Linii electrice C 1 0 600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna C 1 0 602 Complex de ski C 1 0 608 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote C 1 0 622 Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate C 1 0 624 Drumetii montane, alpinism, speologie C 1 0 625 Planorism, delta plan, parapanta, balon C 1 0 629 Alte activități sportive si recreative in aer liber C 1 0 900 Eroziunea C 2 0 960 Relatii interspecifice ale faunei B 100 0 965 Predatorismul B 100 0 967 Antagonism cu animalele domestice C 100 - 970 Relatii interspecifice de flora C 100 - 971 Competitia (exemplu: pescarus/chira) C 100 0 972 Parazitismul C 100 0 990 Alte procese naturale C 100 C




98 / 216

Starea pădurilor și pășunilor

Pe teritoriul administrativ al comunei acestea ocupă următoarele suprafețe:

- pădurea şi vegetaţia forestieră - 28 681,00 ha, 68,2475 % din totalul administrativ,

- pășunile și fânețele – 11 370 ha, 27,0553 % din totalul administrati

Zona de interes din cadrul arealului climatic Ghițu-Moliviș este ocupată de păduri, pășuni, ape și drumuri locale care se află exclusiv în extravilanul comunei Arefu.

Pădurile aparţin de Ocolului Silvic, iar pășunile se află în proprietate publică sau particulară.

Comuna Arefu nu figurează în lista unităţilor administrative cu deficit de vegetaţie forestieră.

Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

Presiunile antropice asupra padurilor sunt reprezentate de: pasunat, turism necontrolat, utilizarea fertilizantilor chimici si a combaterii daunatorilor forestieri, taierile ilegale de arbori, poluarea exercitata de emisiile din industrie si agricultura prin dispersare si antrenarea prin precipitatii.

Pentru reducerea presiunilor antropice exercitate asupra pădurilor a fost necesară luarea unor măsuri de conservare în ecosistemele forestiere:

- interzicerea păşunatului în unele locaţii pe anumite perioade de timp;

- supravegherea turismului necontrolat si adoptarea unui turism ecologic;

- eradicarea utilizării fertilizanţilor chimici şi a combaterii chimice a dăunătorilor forestieri;

- interzicerea tăierilor ilegale de arbori;

- monitorizarea recoltărilor/capturilor de specii de plante/animale;

- diminuarea tăierilor de păduri montane pentru extinderea suprafeţelor de păşunat;

- continuarea lucrărilor de amenajare a pădurilor pe grupe de păduri, cu respectarea severă a prevederilor amenajamentelor;

- extinderea suprafeţelor împădurite, bazate pe studii amănunţite legate de categoria (zona) în care se impun aceste lucrări;

- asigurarea unei paze permanente a fondului forestier.

Starea de conservare a ecosistemelor forestiere este relativ bună nefiind semnalate aspecte de păşunat excesiv şi de practicarea unui turism neecologic, precum şi de braconaj.

Biosecuritatea Pe teritoriul administrativ și în vecinătate nu se află terenuri cultivate cu plante modificate genetic.

2.5. Radioactivitatea

În comuna, si implicit in zona PUZ, nu sunt surse radioactive şi nu se desfăşoară activităţi cu asemenea surse.

Nu au fost realizate determinări ale nivelului de radioactivitate pe raza comunei .




99 / 216

2.6. Zgomotul

Principalele surse cauzatoare de zgomot sunt: traficul rutier, şi cele de tip industrial (gatere) şi, în anumite cazuri, unele zone de agrement. Aceste surse de poluare fonica se pot face responsabile de numeroase disconforturi ce afectează populaţia.

În zona de interes sursele de zgomot sunt ocazionale și se datorează traficului rutier motorizat și turmelor de animale şi motofierăstraielor.

În cursul anului 2009 nu s-a determinat nivelul de zgomot in comună, nu au fost solicitări din partea persoanelor fizice sau juridice, comuna nefiind inclusă în programul de monitorizare realizat de APM Pitesti.

2.7. Sănătatea umană Evaluarea stării de sănătate a populaţiei constă în identificarea factorilor de risc, care ţin de :

- calitatea aerului citadin,

- alimentarea cu apă potabilă,

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură,

- zgomotul,

- habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc.),

- calitatea serviciilor oferite populaţiei.

În anul 2009 nu au fost înregistate decese ce ar putea fi asociate cu fenomene de poluare, dar au fost înregistrate cazuri de depăşire a concentraţiei maxime admisibile la parametrul nitraţi din apa furnizată de instalaţia centralizată.

Activităţile (forestiera, pășunat, turism) care se desfăşoară pe suprafaţa de teren care a generat PUZ nu au un impact asupra stării de confort si sănătate al populatiei, comuna, care nu este o zonă generatoare de factori perturbatori, nu este evidentiata in Raportul privind starea factorilor de mediu în judeţul Arges în

anul 2009.

Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate Poluarea atmosferei produce în primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.

Efectele asupra sănătătii după expunerea la poluanţii iritanţi sunt diferite funcţie de perioada de expunere şi de natura poluantului. Astfel pot apărea efecte acute sau acutizări ale bolilor cronice, după expunere de scurtă durată până la efecte cronice după expuneri de lungă durată la nivelele de poluare iritativ moderată.

În funcţie de impactul asupra sănătăţii umane, se disting următoarele tipuri de poluanţii: iritanţi, asfixianţi toxici specifici, alergizanţi, cancerigeni chimici şi fibrozonanţi.

- poluanţii iritanţi – sunt rezultatul poluării aerului cu gaze iritante: dioxid de sulf, dioxid de azot, clor (la schimbul de butelii de la instalaţiile gospodăriilor de apă), amoniac, substanţe oxidante etc. Bolile provocate de aceşti poluanţi sunt asociate modificărilor la nivelul căilor respiratorii, producând hipersecreţie de mucus şi alterarea activităţii cililor vibranţi, precum şi afectarea alveolelor pulmonare, cum ar fi bronşita, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, infecţii respiratorii acute.

- poluanţii asfixianţi – sunt rezultatul emisiilor în aer a monoxidului de carbon (CO), dioxidului de carbon, hidrogenului sulfurat, etc. Dintre aceştia, cel mai periculos este monoxidul de carbon, rezultat al unor arderi incomplete ale combustibililor şi carburanţilor folosiţi în sursele staţionare (ca




100 / 216

de exemplu : sobe) şi mobile, procese industriale etc. Impactul CO asupra organismului poate fi acut sau cronic.

- poluanţi toxici specifici – aceşti poluanţi acţionează fiecare numai asupra anumitor organe şi sisteme ale organismului uman. Cei mai frecvent întâlniţi sunt plumbul, fluorul, mercurul şi cadmiul. Caracteristic acestora este acumularea lor, în timp, în organismul uman.

Poluanţii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acţiunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză.

Poluanţii cancerigeni organici şi anorganici prezintă un mecanism de acţiune insuficient descifrat. Există însă suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru a-i considera substanţe cu pericol mare pentru sănătate, substanţe fără prag (care în orice cantitate constituie pericol cancerigen).

- poluanţii alergizanţi – pot fi naturali (polenul, fungii, produşi volatili rezultaţi din anumite vegetale etc.) sau artificiali, care provin în special din industriile textilă şi chimică. Impactul acestor poluanţi este reprezentat prin o serie de boli respiratorii alergice.

Efectele poluării apei asupra stării de sănătate

Sursele de poluare a apei pot genera maladii infecţioase şi maladii neinfecţioase datorită prezenţei în apă a unor poluanţi biologici, respectiv poluanţi chimici:

- maladiile infecţioase transmise prin apă de bacterii pot fi: holera, febra tifoidă, dizenteria,

- maladii infecţioase transmise de viruşi: poliomielita, hepatita virală, conjunctivita de bazine de îmbăiere,

- paraziţi care generează amibiaza, cea mai răspândită parazitoză de natură hidrică, lambliaza, tricomoniaza.

Maladiile care se datorează unor substanţe chimice existente în apă (minerale, toxice, radioactive) pot fi:

- guşa endemică, întâlnită în regiunile submontane şi care dă naştere la complicaţii nervoase şi endocrine, boli cardiovasculare, datorate lipsei de calciu şi magneziu din apa potabilă;

- intoxicarea cu nitraţi şi nitriţi prezenţi în apă din ce în ce mai mult datorită industrializării şi chimizării agriculturii; nitriţii pătrund în sânge şi în combinaţie cu hemoglobina formează methemoglobina, rezultând un deficit de oxigen. Maladia, cunoscută sub numele de cianoză infantilă este des întâlnită la copii.

- alte substanţe toxice ca plumbul, mercurul, cadmiul, pesticidele, pot avea efecte grave asupra sănătăţii umane.

Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate

Impactul depozitării deşeurilor menajere sau a celor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţã şi subterane). Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor.

Deşeurile pot fi vectori importanţi în răspândirea infecţiilor. Deşeurile provenite din diferite surse conţin foarte des o gamă variată de microorganisme printre care şi agenţi patogeni răspânditori de boli infecţioase (viruşi, bacterii, ouăle diverşilor helminţi etc.). În condiţii prielnice, agenţii patogeni pot trăi în deşeuri timp îndelungat (zile, luni) de unde pătrund în sol, apă, putând provoca astfel infecţii şi prin contact direct.

În condiţii naturale, fără o neutralizare, unii agenţi patogeni din deşeuri rămân în viaţă timp îndelungat (luni şi chiar peste un an) în special ouăle diverşilor helminţi şi sporozoare. Agenţii patogeni




101 / 216

semnalează în deşeuri numai posibilitatea infecţiilor, iar deşeurile respective sunt considerate ca medii de propagare a infecţiilor. Pentru apariţia îmbolnăvirilor şi în special a epidemiilor, în afara pătrunderii în organismului uman a agenţilor patogeni, sunt necesari şi alţi factori cum ar fi receptivitatea organismului, numărul suficient al agenţilor patogeni.

Deşeurile, în special cele industriale, constituie surse de risc pentru sănătate şi mediu datorită conţinutului lor în substanţe toxice precum şi metale grele (plumb, cadmiu), pesticide, solvenţi, uleiuri uzate.

Incendiile de la depozitele de deşeuri pot avea efect negativ asupra stării de sănătate a populaţiei – gazele eliberate din arderea deşeurilor pot provoca iritarea căilor respiratorii, fumul provoacă dificultăţi în respiraţie.

Gradul de contaminare microbiologică a factorilor de mediu: apă, aer, sol în zona depozitelor de deşeuri generează riscuri pentru sănătatea umană, cu precădere în cazul celor amplasate în zona limitrofă localităţilor şi cursurilor de apă.

Efectele gestionării de substanţe chimice periculoase. Riscului utilizarii de substanţe chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

In zona PUZ sunt/vor fi amplasate:

- posturi de transformare cu posibil conţinut de PBC aflate în proprietatea Sucursalei de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice. SDFEE va asigura şi întreţinerea corpurilor de iluminat pe bază de lămpi cu vapori de mercur,

- în cadrul gospodăriilor de apă se pot utiliza instalaţii cu clor gazos pentru dezinfecţia apei. Clorul este un gaz toxic prin inhalare, iritant pentru ochi şi căile respiratorii, şi nociv, fiind foarte toxic pentru organismele acvatice.

Toate activităţile umane sunt posibile surse de risc, dar în contextul evaluării şi gestionării integrate a riscului, cele mai relevante tipuri şi surse de risc sunt următoarele :

- emisii în aer, apă şi pe sol provenite de activităţile asociate;

- evacuări accidentale de substanţe periculoase provenite din diferite industrii;

- sisteme de transport a substanţelor periculoase;

- surse naturale care pot provoca accidente : cutremure, furtuni, inundaţii, temperaturi excesiv de ridicate sau scăzute, erupţii care se pot suprapune peste sursele de risc produse de om;

- activităţi care pot afecta sănătatea şi mediul: împrăştierea de îngrăşăminte, insecticide şi erbicide care pot să contamineze solul, apele subterane şi de suprafaţă ;

- urbanizarea şi infrastructura asociată sunt o sursă de perturbare a mediului şi generatoare de poluare.

Efectele poluării sonore asupra stării de sănătate

Zgomotul este un factor ce influenteaza factorul uman. Este produs de surse naturale, dar mai ales antropice: utilaje, mijloace de transport, aparate, oameni. Poluarea sonoră provoacă la nivelul organismului uman o serie întreagă de efecte, începând cu usoare oboseli auditive până la stări nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.

Principalele surse de deranj identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale. În privinta gradului de deranj, cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe, arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale.

Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor din Inspectoratele de Sănătate Publică, finalizat în 2000, semnalează în general manifestări ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de vârstă de 15 - 64 de ani, pentru tulburările de somn (maxim 49 %),




102 / 216

cefalee (maxim 56 %), ameţeli (maxim 25 %), pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentială, care înregistrează niveluri de zgomot superioare celor de confort.

Agresiunea datorată zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant. Zgomotul are o actiune complexă asupra organismului în functie de frecventă, tărie si pozitia surselor. Contributia cea mai mare la poluarea fonică o au autovehiculele cu motoare cu ardere internă in localitati. Determinările sonometrice au evidentiat dependenta intensitătii poluării sonore de regimul de functionare a motoarelor autovehicolelor, astfel că valorile maxime sunt înregistrate datorită turării motoarelor la demararea acestora în intersectii precum si în perioade meteorologice nefavorabile care îngreunează circulatia rutieră si implicit amplifică solicitarea motoarelor.

Animale (abandonate) şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei Animalele, sălbatice sau abandonate, pot influenţa starea de sănătate a populaţiei prin agresarea

fizică a oamenilor, care creează disconfort şi constituie un risc pentru sănătatea persoanelor care vin în contact. Acestea pot fi o sursă de infecţie şi de infestaţie parazitară pentru om. Există peste 100 de boli infecţioase şi parazitare care sunt comune omului şi animelelor. Dintre toate bolile, cea mai periculoasă pentru condiţiile din ţara noastră este rabia.

2.8. Peisajul Comuna Arefu este amplasată în zona montană a județului Argeș.

Arealul climatic Ghițu-Moliviș cuprinde depresiunea Moliviș, culmi muntoase acoperite de vegetație și acumulări de apă cu mică adâncime. Excesul de umiditate favorizează apariția a numeroase izvoare la baza versanților.

Depresiunea Moliviș este un platou cu suprafața relativ plană, cu un drenaj redus al apelor, în care s-a format o turbărie de tip oligotrof în care predomină o vegetație hidrofilă. Este înconjurată de culmi muntoase domoale, acoperite cu păduri de foioase și plantații de molid. Este traversată de un pârâul colector – Limpedea, care dezvoltă numai pe suprafețe restrânse, în mare parte la ieșirea din zona de interes, o vegetație specifică râurilor de munte. Suprafața solicitată pentru introducerea în intravilan are utilizare silvică, fiind teren din categoria de folosință pășune cu statut de rezervație de interes local.

Zona care face obiectul prezentului PUZ de pe al muntele Ghițu cuprinde cea mai mare parte din versantul nordic și porțiuni mai reduse din versanții nord-vestic și nord-estic și este acoperită de păduri de foioase și amestec cu rășinoase și pășuni. În apropiere de vârful muntelui aflorimentele apar la zi, în suprafețe restrânse, de până la 1 000 m2. Excesul de umiditate este predominant, îndeosebi pe porțiunile cu pante mai reduse. Fluxul de apă circulă în mare parte subteran, numai pe alocuri apar izvoare unde predominantă este vegetația hidrofilă. Baza muntelui este străbătută de un curs permanent de apă dulce care favorizează dezvoltarea unei vegetații caracteristice râurilor de munte. Suprafațele solicitate pentru introducerea în intravilan au utilizare silvică, fiind terenuri din categoriile de folosință pădure sau pășune.

Comuna Arefu este nominalizată în Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate – unde sunt evidenţiate zonele naturale protejate de interes naţional în care se află alături de numeroasele rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, situri de importanţă comunitară şi arii speciale de conservare avifaunistică şi identificã valorile de patrimoniu cultural naţional, care necesitã instituirea de zone de protecţie pentru asigurarea protecţiei acestor valori.

Pe teritoriul comunei sau în vecinătate se află se află rezervaţii naturale şi monumente ale naturii de interes local, naţional sau european, menționate în Tabelul 2.8.1.




103 / 216

Tabel 2.8.1. Rezervații și monumente ale naturii

Nr. Crt.

Denumirea Localizarea Suprafața [ha]

Observații

2.105. Golul alpin Moldoveanu - Capra Comunele Arefu si Nucsoara 5 000,00 2.106. Pestera de la Piscul Negru Comuna Arefu 0,50 2.121. Lacul Buda Comuna Nucşoara 0,40 2.122. Lacurile Izvorul-Muşeteicã Comuna Nucşoara 0,30 2.125. Valea Vâlsanului Comunele Musatesti,

Bradulet, Arefu, Nucșoara 10.000,00

Nu includ arealul Ghițu-Moliviș

Conform HG nr. 2151/2004 au fost declarate rezervații naturale, care însă nu se află pe teritoriul comunei Arefu, si implicit nici pe suprafata ce constituie obiectul de analiza al PUZ, dar care pot constitui obiecte de observare de pe vârgul Ghițu:

- IV.2. Golul alpin Valea Rea-Zârna, 6.480 ha, localitatea Nucşoara. Cuprinde de la est la vest următoarele goluri alpine: Brătila, Zârna, Leaota, Dara, Bândea, Valea Rea-Gălăşescu, Pojarna.

- IV.3. Măgura-Nucşoara, 15,8 ha, localitatea Nucşoara. Cuprinde luciul de apă al Lacului Invartita, zona de relief carstic (doline, lapiezuri şi alveole de dizolvare etc.).

Din punct de vedere cultural comuna se situează în zona în care concentraţia în teritoriu a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional este “foarte mare”.

Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, care a fost prezentat anterior la capitolul 2.5.

PUZ cuprinde propuneri urbanistice care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.

Disfunctionalități şi priorităţi în dezvoltare zonei PUZ

Memoriul General menţionează ca zona ce face obiectul PUZ:

- Inexistenta retelei de drumuri, circulatiei perimetrale si de incinta,

- Inexistenta reteleor edilitare si utilitati pentru partea de cazare, sport, turism, agreement, etc.

- Inexistenta amenajarilor de protectie impotriva eroziunii solului in zona partie(zona abrupta cu ravene),

- Inexistenta amenajarilor/marcajelor pentru trasee turistice

- Destinatia actuala a zonei nu corespunde din punct de vedere urbanistic scopului urmarit: de punere in valoare a potentialului turistic prin amenajari corespunzatoare

Punerea în valoare a terenului de amplasament pentru realizarea unei investiţii care va facilita exploatarea în scop turistic a potențialului natural şi venituri suplimentare Autorităţiilor Publice Locale Arefu, Brăduleţ, Cicăneşti ce formează Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Molivişu „A.D.I. Molivisu” se poate realiza numai prin aprobarea PUZ-ului. Nu au existat alte variante ale planului deoarece s-a urmărit exclusiv valorificarea potenţialului turistic, de excepţie al zonei şi implementarea unui proiect de anvergură într-o zonă defavorizată.

Obiectivele documentaţiei analizate constau in executarea unei infrastructuri necesare dezvoltării ulterioare a unei stațiuni turistice în zona montană Ghițu, constand in:

- Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare,

- Infrastructura generală si specifică de turism din arealul Ghitu - baza partiei A1,




104 / 216

- Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” și pista de cicloturism,

- Valorificarea in scop turistic a rezervației naturale de interes local „turbăria Molivisu”: împrejmuire din lemn, drum de acces din materiale naturale, iluminat, foișor, prag din material locale (piatra) pe canalul colector existent pentru mentinerea umiditatii necesare conservarii stratului de turbă,

- Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei și drum de acces,

- Pârtia de schi A1: drum acces, telegondolă, tunuri de zăpadă, mașină de bătut zăpada, garaj și clădiri anexe, iluminat nocturn,

- Pârtia de schi A2: covor rulant, iluminat nocturn,

- Realizare retele electrice de diatributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu,

- Valorificarea resurselor regenerabile de energie: instalarea a 7 hidroagregate cu putere totală de 47,5 kW, realizarea instalației electrice de racordare la SEN.

- un grad redus de ocupare a terenurilor care permite punerea în valoare a peisajului montan,

- asigură accesul facil al personalului la lucrările propriu-zise.

In concluzie, zona ce face obiectul PUZ nu este echipată cu reţele edilitare, ceea ce reprezinta o disfunctionalitate majora pentru obiectivul propus.

Prin prezentul PUZ se propune introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren de tip forestier şi schimbarea destinaţiei acestora în teren construibil. Datorită modificărilor propuse va fi necesară realizarea reţelelor edilitare care vor asigura funcţionarea dotărilor publice .

Vor fi prevăzute reţele edilitare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, telecomunicatii, alimentare cu gaze naturale, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de funcţiuni. Soluţiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echipării edilitare sunt analizate şi tratate pe categorii de probleme în studiile ce se vor elabora ulterior PUZ, cu luarea in considerare a precizarilor avizului de mediu emis de autoritatea competenta.

2.9. Evolutia factorilor de mediu in situatia neimplementarii PUZ

In situatia neimplementarii planului de urbanism propus, respectiv cazul „alternativei 0”, se pot face unele aprecieri în ceea ce priveste implicatiile asupra evolutiei probabile a mediului din zona pe mai departe.

In Tabelul 2.9.1. sunt prezentate aspectele relevante din „alternativa zero”- situatia existentă, propunerile PUZ si evolutia in cazul neimplementarii acestor propuneri.

Din analiza „alternativei 0” se poate deduce că neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism Zonal al comunei nu creaza premise pentru o dezvoltare modernă a turismului in zona prin amenajari care sa dimineze poluarea factorilor de mediu; se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va crea nemultumire in randul populatiei.

Calculul riscului neimplementarii Planului Urbanistic Zonal Prin aplicarea de valori pentru efectul pe care il reprezintă neimplementarea măsurilor din PUZ

asupra factorilor de mediu se poate calcula riscul la care sunt expusi factorii de mediu (nesemnificativ = 0, minor = 1, major = 2, catastrofal = 3).




105 / 216

Tabel 2.9.1.

Factor de mediu Aspect identificat Propunere PUZ Efecte in cazul neimplementarii

propunerii 1. Apa Versantul nordic al muntelui Ghițu este

încadrat de cursul a două pârâuri. La baza muntelui apar numerose

izvoare care alimentează cursurile de apă Limpedea, unele traversând zona de interes a Memoriului General.

Calitatea apei pârâului Limpedea:

- pH – 6,0,

- CO2 liber – 99,5 mg/l,

- CO32- – 0,0 mg/l,

- HCO3- – 36,6 mg/l,

- Cl- – 28,36 mg/l. Nu este cunoscută calitatea apei

freatice din zona de analiza a PUZ. Sursele identificate pe zona PUZ care

conduc la încărcarea apei de suprafaţă cu diferiţi poluanţi sunt: - surse punctiforme - platformele

neamenajate de deșeuri, stâna, autovehiculele,

- surse difuze - datorită administrării de fertilizatori şi de fitosanitare pe terenuri.

Se va menține și intensifica poluarea apelor, freatice și de suprafață, datorată existentei deșeurilor depuse accidental; va exista pericolul poluarii apelor de suprafata pe măsură ce vor apărea noi depozite de deșeuri, iar cele existente se vor extinde, prin spălarea acestora de apele meteorice.

Bugetele local și de stat vor fi private de surse de venit care se cuvin din turism.

Nemultumirea populatiei si cresterea fenomenului migrator.

1. Amenajarea unui lac de acumulare în Poiana Moliviș, in aval de obiectivul turistic 2. Realizarea sistemului de alimentare cu apă alcătuit din: - surse de apă (captarea) – 5 - instalatii de captare

tip crib: una in aval de obiectivul turistic, două în Poiana Moliviș si doua pe pârâurile dinspre E si V de zona E; In complementarea instalatiei de captare de tip Crib se va face un punct de captare din lacul de acumulare, care va furniza apa necesară pentru acoperirea debitului cerut in caz de secetă.

- aducțiuni – in numar 5, - statii de tratare a apei potabile - in numar de 5, - stații de pompare – 6 buc, - inel de inalta presiune cu apa potabila pentru

alimentarea cu apa a tuturor zonelor componente ale obiectivului turistic Ghiţu-Molivişu

- Inmagazinarea rezervei de apa pentru incendii va fi facuta in lacul de acumulare care va fi un lac de apa nepotabilă, va acumula un volum de 2 500 mc apa (suprafata ocupata la sol va fi de 500 m, adancimea lui va fi de 5 metri – un metru va fi luat pentru protectie la inghet iarna) - va fi alimentat din pârâul Limpedea.

3. Preluarea apelor uzate: - realizarea unui sistem de canalizare ramificat a

apelor uzat. Suprafata afectata de reteaua de canalizare va fi 8 000 m2

4. Epurarea apelor uzate: - 5 statii de epurare a apelor de tip menajer.




106 / 216

Tabel 2.9. 1. (continuare)

Factor de mediu

Aspect identificat Propunere PUZ Efecte in cazul neimplementarii propunerii

5. Includerea zonei în “Sistemul intgrat de gestionare a deșeurilor”: - Se vor elimina riscurile depozitarii necontrolate

a deseurilor ceea ce va conduce la ecologizarea zonei sub acest aspect,

- înființarea de platforme de colectare selectiva, - transportul deșeurilor la depozitul ecologic prin

operator de servicii autorizat.

2. Aer si schimbari climatice

Nu există surse antropice majore de poluare a aerului.

Sursele principale de poluare a aerului sunt: - traficul rutier, - deșeuri depozitate neconform, - stâna, - instalaţiile de ardere de tip casnic la stâna cantonul silvic.

1. Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriul: - Modernizarea drumului existent, prevederea de

rigole betonate pentru tranzitarea apelor, camere de cădere şi podeţe refăcute.

2. Drum modernizat care sa inconjoare Poiana Molivis si drum de acces la Observatorul turistic -cota 1527 m; - Accese carosabile separate si parcari pentru

constructiile de turism; alei semicarosabile de pe amplasamente,

3. Piste pentru biciclisti care vor facilita practicarea cicloturismului montan; pista va fi in ampriza drumului, din acelasi material ca si acesta, si cu parapeti de protectie. 4. Gestionarea deseurilor, conform solutiei din PRGD. 5. Valorificarea resurselor in producerea de energie electrica in micro-hidrocentrale

Se va menține și intensifica poluarea aerului datorat depozitelor de deșeuri existente pe măsură ce vor apărea noi depozite de deșeuri menajere, deseuri care sunt antrenate eolian sau degaja mirosuri dezagrabile, și care atrag fauna sălbatică.

Nemultumirea populatiei care va renunta la practicarea turismului in aceasta zona.




107 / 216



propunerii 3. Sol Sursele de poluare a solului sunt:

- traficul rutier, - turismul haotic. Se depozitează aleatoriu deșeuri de tip menajer, - activitatea de la stână.

1. Infiintarea sistemului de canalizare menajeră și de epurare. 2. Modernizarea drumului: Apele pluviale colectate de pe drumuri, platforme si parcari vor fi trecute prin separatoare de hidrocarburi anterior deversarii. 3. Inchierea unui contract cu un operator de servicii de salubritate odata cu realizarea obiectivelor de turism de pe suprafata PUZ va asigura managementul deșeurilor in sistem integrat:

- creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile,

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile,

- gestionarea corespunzatoare a nămolului deshidratat rezultat de la statiile de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM.

4. Reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului:

- ecologizarea terenurilor pe care se află depozitate neconform deşeuri,

- măsuri de combatere a eroziunii solului prin metode agrotehnice,

- plantarea de arbori si arbuști ce va delimita o zona de alianiament pe aleile carosabile de pe amplasament spre drumurile carosabile,

- educatia ecologica a populatiei prin amplasarea de panouri de avertizare,

- în zonele mai abrupte de pe pârtie, sunt prevazute lucrari de drenare în scopul disiparii energiei apelor din scurgerea superficiala pentru evitarea eroziunilor

Se vor înmulți locurile de depozitare a deșeurilor care vor produce degradarea solului și, prin antrenare eoliană, se vor extinde și în alte locații.

Terenul se va degrada sub acțiunea apelor meteorice și izvoarelor, se vor extinde și adânci ogașele de pe drumurile de exploatare, se va accentua procesul de erodare pe porțiunile de teren aflate în pantă, fără vegetație.

Pot apare accidente rutiere datorită degradării drumurilor de piatră sau pământ existente.

Degradarea solului, pânzei freatice și apelor de suprafață cu potentiale hidrocarburi scapate accidental de la autovehiculele ce parcheaza direct pe sol.

Construcțiile aflate în conservare – antenă radio-locație și clădire din golul alpin - se vor degrada.

Bugetele local și de stat vor fi private de surse de venit care se cuvin din exploatarea patrimoniului turistic.

Nemultumirea populatiei si cresterea fenomenului migrator.




108 / 216



propunerii - educatia ecologica a populatiei in spiritul

gestionarii deseurilor, - amenajarea de spații verzi; refacerea

peisagistica a zonei ulteriora constructiei, 5. Masuri privind controlul aplicarii fertilizatorilor, monitorizarea modului de inventariere a fertilizatorilor. Utilizarea ca fertilizanţi a nămolului de la staţiile de epurare se va face cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004.

4. Zgomot Ponderea cea mai mare în zgomotul inregistrat la acest moment o deţine transportul rutier pe drumul forestier.

Modernizarea echiparii edilitare rutiere. Prevederea unor restrictii de circulatie în statiune

cu considerarea unor posibilitati de transport în comun.

Va creste gradul de disconfort pentru turiști datorat traficului pe drumuri nemodernizate..

5. Sănătate umană

- Apa potabila nu este accesibila intr-un mod controlat al calitatii acesteia din punct de vedere al potabilitatii,inclusiv la valoarea pH-ului = 6,0, sub valoarea recomandată de Legea 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile - Neamenajarea zonei nu permite practicarea unui turism de calitate si in siguranta

Realizarea unui sistem de alimentare cu apa, pentru asigurarea cu apa potabila, in sistem centralizat a constructiilor turistice.

Realizarea retelei de canalizare si epurarea apelor uzate.

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor. Incheierea unui contract cu un operator de salubritate.

Prevederea unor restrictii de circulatie în statiune cu considerarea unor posibilitati de transport în comun

Conditii igenico-sanitare precare pentru campare/turism.

Posibiltatea de transmitere a bolilor de la animale la om prin intermediul apelor de izvor.

Apariția de noi focare de infectii cu repercursiuni negative directe asupra sănătății umane și biodiversității, prin consumul de apă, și indirect, prin contactul unor vectori transmițători (șoareci, câini, pisici, insecte) cu agenții patogeni din deșeuri și ape menajere.

Crește riscul de producere de accidente pe drumurile care, neîntreținute, se vor degrada.

Scăderea numarului de turisti prin migrare spre alte zone.

Involuție economică și socială.




109 / 216



propunerii 6. Riscuri naturale

Existenta unor zone cu risc natural, datorate fenomenelor manifestate ca urmare a asezarii geografice care constau in: - excesul de umiditate datorat variaţiei nivelului freatic de mică adâncime, - eroziunea solului produsă de apele de şiroire, pe versant și drumurile de exploatare din pământ, lipsite de vegetaţie.

In zonele mai abrupte de pe pârtie, sunt prevazute lucrari de drenare în scopul disiparii energiei apelor din scurgerea superficiala pentru evitarea eroziunilor.

Drumurile de acces vor fi modernizate.

Existenta unor zone cu risc natural poate determina inducerea unor efecte de tip “domino”, la extinderea zonelor cu ravene și ogașe și degradarea drumurilor de pământ, pierderea biodiversității solului.

Pierderi materiale pentru întreținerea drumurilor pe perimetrul analizat.

7. Conservarea resurselor naturale

În zonă se află: - un zăcământ de turbă, - cursuri de apă, - păduri de foioase și rășinoase, - pășuni.

Prin PUZ se reglementeaza zona si se instituie zonele de protectie pentru rezerva de turba din turbarie.

Cursurile de apă vor constitui atât surse pentru alimentarea cu apă potabilă cât și emisarii efluenților stațiilor de epurare.

Realizarea de microhidrocentale compenseaza consumul de combustibili clasici pentru producerea de energie electrica

Nu sunt efecte.

9. Biodiversitate/ arii protejate

Pe versantul de nord al muntelui Ghițu: - plantații de molid au înlocuit vegetația

naturală, - șiroirea apelor meteorice pe suprafațe

de teren care au făcut obiectul activităților antropice au format ogașe și ravene.

- se poate considera ca s-au format deja echilibre corespunzatoare în cadrul populatiilor ce apartinân faunei locale.

1. Amenajarea de spații de colectare a deșeurilor și apelor uzate, 3. Amenajarea versantului muntelui Ghițu, 4. Amenajări peisagistice cu elemente de floră locale, 5. Instalații de apă și canalizare și instituirea de zone de protecție, 6. Se vor face drenuri pentru colectarea și evacuarea apei de pe amplasament, 7. Modernizarea drumurilor de acces, 8. Instituirea de zone de protecție.

Se va deteriora calitatea solului, apelor de suprafata si subterane cu repercursiuni negative directe asupra biodiversității, prin consumul de apă, și indirect, prin contactul unor vectori transmițători (șoareci, câini, pisici, insecte) cu agenții patogeni din deșeuri și ape menajere.

Se va extinde suprafața neproductivă ocupată de ravene și ogașe în detrimentul suprafețelor ocupate de vegetație și se vor amplifica emisiile de pulberi.




110 / 216



propunerii Atât la nivelul Poienii Molivis, cât si

a Golului Alpin exista actualmente o presiune a asupra mediului natural, în special în zonele unde este permis pasunatul.

Pe suprafata analizata in PUZ s-a realizat o presiune antropica prin: - plantațiile de foioase și molid

realizate în anii ’60 – ‘70 de Ocolul Silvic Vidraru,

- cabane ale Ocolului Silvic, - rulote ocupate de muncitori forestieri, - drum județean, drumuri forestiere și

poteci, - stâne, - linii electrice de medie tensiune LEA

20 kV. Apar deșeuri menajere ca urmare a

turismului neorganizat. Se poate considera ca s-au format deja

echilibre corespunzatoare în cadrul populatiilor de faună locală.

9. Realizarea unui Observator Turistic care va permite:

- sprijinirea acţiunilor de cercetare; - sprijinirea activităţilor din domeniul ecologiei

şi protecţiei mediului.

10. Patrimoniu cultural

Pe teren și în împrejurimi nu se află monumente nominalizate de Legea nr. 5 /2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - Zone protejate sau incluse in Lista Ministerului Culturii si Cultelor - Institutul National al Monumentelor Istorice.

Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.




111 / 216



propunerii 10. Peisaj

Asupra peisajului montan s-au exercitat presiuni antropice datorate: - plantațiilor de foioase și molid, - cabane ale Ocolului Silvic, - rulote ocupate de muncitori

forestieri, - drum județean, drumuri forestiere și

poteci, - stâne, - linii electrice. - releu de telecomunicații și cabină

aflate în conservare.

Amenajarea unui observator turistic care va favoriza punerea in valoare a peisajului deosebit.

Amenajarea de constructii turistice cu dotari corespunzatoare, inclusiv protejarii mediului, care să atragă turistii pentru peisajul zonei.

Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor din proiectul din faza SF se vor folosi materiale locale – piatră și lemn alături de finisaje realizate din materiale de construcție oțel, sticlă, beton și se aplica, înnierbări, plantările cu elemente de vegetaţie din speciile existente pentru integrare cât mai deplină în peisaj.

PUZ cuprinde obiective care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.

Construirea fara un regulament de urbanism poate sa duca la aparitia de constructii care nu se vor incadra in peisaj din punt de vedere arhitectural si nu vor avea dotarile necesare protejarii mediului.

Extinderea platformelor de depozitare a deșeurilor și apariția de noi zone insalubre care să imprime un aspect degradant, demoralizator.

12. Zonarea teritoriala

Suprafațele de teren cuprind zone neproductive, de circulație rutieră, păduri, pășuni care nu fac parte din intravilanul comunei Arefu.

PUZ propune extinderea limitei de intravilan și o noua zonificare functionala ce va fi descrisa ulterior.

În toate zonele si subzonele care sunt propuse de PUZ nu vor fi admise următoarele activităţi: - Activiţăţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode pentru traficul generat; - Construcţii provizorii de orice natură; - Imobile de locuinţe colective; - Depozite en gros; - Depozitări de materiale refolosibile; - Platforma de precolectare a deşeurilor urbane;

Dezvoltarea haotică, neratională, a zonei în scop turistic, ar determina risipă de resurse teritoriale.

Nu se poate realiza dezvoltarea comunei fără înființarea de stațiuni care să pună în valoare resursele turistice.

Nu se pot asigura servicii de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare, energie, e.t.c.) cu masuri de protectie a zonei pentru constructiile care ar apare.




112 / 216



propunerii 13. Educatia ecologica a populatiei

Populatia nu participa la dezbaterea publica privind dezvoltarea urbanistica.

Turiștii nu cunosc restrictiile privind zonele protejate.

Supunerea spre dezbatere a PUZ. Prin regulamentul de urbanism se introduc zonele

de protectie care sunt aduse la cunostiinta populației prin certificatele de urbanism.

Se vor utiliza afișe și pancarde de informare a turiștilor.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic si social. Se vor înmulți sau extinde locurile

de depozitare a deșeurilor, adevărate locuri insalubre.




113 / 216

In Tabelul 2.9.2. sunt prezentate calcului riscului în cazul neimplementarii PUG.

În cazul analizat riscul degradarii factorilor de mediu este în majoritate minor, având in vedere consecintele pe care le are neimplementarea masurilor din PUZ (alternativa ”0”), cu excepția riscurilor naturale legate de fenomenele de eroziune a solului sub formă de ravene și ogașe. Rezulta din aceasta incadrare ca implementarea masurilor prevăzute in PUZ sunt utile.

Tabel 2.9.2. Calcului riscului neimplementarii PUG

EFECTUL Factori de mediu pentru care PUZ prevede măsuri nesemnificativ minor major catastrofal

Apa X Aer X Sol X Zgomot X Sanatatea populatiei X Riscuri naturale X Schimbari climatice X Conservarea resurselor X Biodiversitatea X Patrimoniu cultural X Peisaj X Zonarea teritoriala X Educatie ecologica X TOTAL 0 10 2 0

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV

Suprafetele afectate de PUZ cu zonificarea functionala sunt sintetizate in Tabelele 3.1.1., 3.1.2. si

3.1.3.

„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUG si a fost prezentata pe larg in capitolul 2 al Raportului

de mediu si reprezinta coloana 1 in tabel. In Tabelul 3.1. coloana 2 este prezentata concis „varianta 1”- propusa in Memoriul General al PUZ.

Starea factorilor de mediu pentru zona PUG este prezentata pe baza datelor publice privind moitorizarea factorilor de mediu existente in Raportul privind starea mediului pe anul 2009 realizat de APM Arges a fost prezentata pe larg in capitolul 2, pe factori de mediu.

Repartizarea pe folosinţe şi funcţiuni a suprafeţei zonei ce face obiectul PUZ este în prezent cea de fâneţe şi păduri. Terenul în studiu cu o suprafata totala S= 124,60 ha, se află în extravilanul localităţii Arefu, fiind format din păduri aparţinând Ocolului Silvic şi terenuri cu destinaţia de fâneţe, drumuri locale, toate aflate în domeniul public, dar si proprietati particulare.




114 / 216

Tabel 3.1.1. Zonificare functionala existenta si propusa Poiana Molivis si zona H

Zone functionale înainte de implementarea PUZ

Obiective PUZ Zonificare functionala

ZONA DE LOCUIRE: 0 mp (0 %), din care:

1. ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA: 0 mp (0 %)

2. ZONA HOTELURI, PENSIUNI TURISTICE, VILE, SAT VACANTA, CAMPING: 0 mp (0 %)

ZONA DE LOCUIRE: 296.576,3 mp (23,79 %), din care: 1. ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA: 226.871,1 mp (18,19 %),

In zona H 2. ZONA HOTELURI, PENSIUNI TURISTICE, VILE, SAT VACANTA, CAMPING: 69.705,2 mp (5,60 %)

- P.O.T. maxim = 30 % - C.U.T. maxim = 1 In Poiana Molivis: - Hotel 4 stele cu 50 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Hotel 3 stele cu 50 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Hotel 3 stele cu 38 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 2 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta In zona H: - Hotel 3 stele cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Hotel 2 stele cu 38 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 3 margarete cu 24 locuri de cazare si parcarea aferenta

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII: 0 mp (0 %), din care:

1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE: 0 mp (0 %)

2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA: 0 mp (0 %)

3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL: 0 mp (0 %)

4.ZONA DE TRANSPORT: 0 mp (0 %)

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII: 24.575,2 mp (1,97 %), din care: 1. ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE: 7.925,4 mp (0,64 %)

In Poiana Molivis: - Centru comercial (farmacie, centru de schimb valutar, restaurant,

terasa, magazine cu produse textile, alimentare, electronice, cu specific montan, loc de joaca pentru copii, discoteca, sala popice si bowling),

- Magazin mixt artizanat, - magazin, - Restaurante In Zona H: - Restaurant cu terasa, - magazin

2. ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA: 6.170,0 mp (0,50 %) In Poiana Molivis: - Centru de conferinte (Sali IT si birouri administratie, sala spectacole

cu 300 de locuri, doua Sali de conferinte a cate 20 de locuri, doua Sali de conferinte a cate 30 de locuri, o sala de conferinte cu 50 de locuri si o sala de conferinte a 100 de locuri),

In zona H: - Discoteca




115 / 216

Tabel 3.1.1. Zonificare functionala existenta si propusa Poiana Molivis si zona H (continuare)



3. ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL: 2.595,0 mp (0,20 %)

In Poiana Molivis: - Post de ordine publica, - Piata produse traditionale, - Piata de produse alimentare traditionale ECO, - Strand, - Parc de distractii, - Gradina de vara, In zona H: - Post de ordine publica, - Gradina de vara

4. ZONA DE TRANSPORT: 7.884,8 mp (0,63 %) - Autogara, - Heliport - POT maxim =30 % - CUT maxim =1

ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE: 0 mp (0 %) 1.AMENAJARI SPORTIVE: TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF:

0 mp (0 %) 2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE: 0 mp (0%)

ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE: 51.491,1 mp (4,13 %) 1.AMENAJARI SPORTIVE: TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF: 10.421,9 mp (0,84 %)

In Zona H: - Teren de minigolf,

2. ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE: 41.069,2 mp (3,29 %): In Poiana Molivis: - Panouri de informare turistica, - Agentie de turism; - Punct de informare turistica; - Centru de echitatie (mic hipodrom si centru de inchiriere cai pentru

trasee de calarie prestabilite), - Centru sportiv - teren multifunctional, sala de fitness, aerobic, sauna - Centru de inchiriat biciclete si role, In zona H: - Panou de informare turistica, - Centru de inchiriat biciclete,

ZONE DE CONSTRUCTII DE SANATATE SI PRIM AJUTOR: 0 mp (0 %)

ZONE DE CONSTRUCTII DE SANATATE SI PRIM AJUTOR: 4.870,0 mp (0,39 %)

In Poiana Molivis: - Centru medical, - Sediul central Salvamont In zona H: - Punct sanitar, - POT maxim =30 % - CUT maxim =1




116 / 216

Tabel 3.1.1. Zonificare functionala existenta si propusa Poiana Molivis si zona H (continuare)



ZONE DE SPATII VERZI: 646.000,0 mp (51,82 %)

ZONE DE SPATII VERZI: 186.018,2 mp (14,92 %)

ZONE DE CIRCULATIE: 27 805,3 mp (2,23 %) 1.CAROSABIL: 27 805,3 mp (2,23 %) 2.TROTUARE: 0 mp (0 %) 3.PARCARI: 0 mp (0 %) 4.PISTA CICLISM: 0 mp (0 %) 5.RIGOLA: 0 mp (0 %) 6.ACOSTAMENT: 0 mp (0 %)

ZONE DE CIRCULATIE: 110.274,5 mp (8,84 %) 1.CAROSABIL: 45.931,5 mp (3,68 %) 2.TROTUARE: 10.733,8 mp(0,86 %) 3.PARCARI: 27.225,2 mp(2,18 %) 4.PISTA CICLISM: 9.725,6 mp(0,78%) 5.RIGOLA: 12.250,8 mp(0,99%) 6. ACOSTAMENT: 4.407,6 mp(0,35%)

ZONA DE TURBARIE SI OGLINDA DE APA:

245.711,7 mp (19.71 %) In prezent suprafeţe întregi

cu turbă sunt declarate rezervaţii naturale de interes local.

ZONA DE TURBARIE SI OGLINDA DE APA: 245.711,7 mp (19,71%)

- Baraj, - Deversor.

TOTAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H:

919.517,00 mp (73,75 %) Poiana Molivis este

formata din pășune, mare parte din teren apartinind Consiliului Local Cicănesti, dar cuprinde si proprietati private, parcele de aproximativ 1000 - 5000 mp.

Zona H cuprinde un teren in suprafata de aproximativ 10,00 Ha care cuprinde teren al Ocolului Silvic Vidraru, padure, si teren proprietate privata. Este o continuare a Poienii Molivis amplasata pe latura estica pe drumul de access spre partia de schi si spre Comuna Nucsoara.

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.:

1.246.694,6 mp (100 %).

TOTAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H: 919.517,00 mp (73,75 %)

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.: 1.246.694,6 mp (100 %).




117 / 216

Tabel 3.1. 2. Zonificare functionala existenta si propusa zona G partia de schi si Golul alpin



ZONE DE LOCUIRE: 0 mp (0 %), din care: 1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA: 0 mp (0 %) 2.ZONA HOTELURI, PENSIUNI TURISTICE, VILE, SAT VACANTA, CAMPING: 0 (0 %)

ZONE DE LOCUIRE: 28 127,2 mp (2,26 %), din care: 1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA: 0 mp (0 %) 2.ZONA HOTELURI, PENSIUNI TURISTICE, VILE, SAT VACANTA, CAMPING: 28 125,2 (2,26 %)

In Zona G: - Hotel 3 stele cu 38 locuri de cazare si parcarea aferenta; - Hotel 3 stele cu 28 locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 2 margarete cu 28 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Minisat de vacanta: casute cu 14 locuri de cazare, foisor creative, punct sanitar, grup sanitar, loc de barbecuie, punct commercial de suveniruri si articole pentru montaniarzi; - Camping: 10 corturi a cate 4 persoane, zona casute cu 24 locuri cazare, grup sanitary si loc de barbeque In Golul Alpin: - Hotel 3 stele cu 30 locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiuni 2 margarete cu 30 locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 3 margarete cu 30 de locuri de cazare si parcarea aferenta; - Pensiune 3 margarete cu 26 de locuri de cazare si parcarea aferenta Indicatori pentru parcelele destinate hotelurilor: - P.O.T. maxim = 30 %, iar pentru constructiile cu mai mult de 3

niveluri POT maxim = 20 % - C.U.T. maxim =1,5 Indicatori pentru parcele destinate vilelor, pensiunilor: - P.O.T. maxim = 30 % - C.U.T. maxim = 1,2 Indicatori pentru parcele destinate satelor de vacanta, campingurilor: - P.O.T. maxim = 30 % - C.U.T. maxim = 0,3 NOTĂ - Pentru amplasarea clădirilor se va elabora obligatoriu PUD.

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII: 0 mp (0 %), din care: 1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE: 0 mp (0 %) 2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA: 0 mp (0 %) 3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL: 0 mp (0 %) 4.ZONA DE TRANSPORT: 0 mp (0 %)

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII: 25.117,8 mp (2,01 %). din care:

1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE: 5.261,6 mp (0,42 %) In zona G: - Magazin, - Tarabe cu articole de artizanat, - Restaurant cu terasa In Golul Alpin: - Restaurant cu terasa, - magazin mixt, - P.O.T. maxim =30% - C.U.T. maxim =1




118 / 216

Tabel 3.1. 2. Zonificare functionala existenta si propusa zona G partia de schi si Golul alpin (continuare)



2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA: 10.298,7 mp (0,82 %) In Golul Alpin: - Atelier de creatie plastica; - Sala de spectacole - P.O.T. maxim =30% - C.U.T. maxim =1

3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL: 3.837,3 mp (0,31 %)

In Zona G: - Punct de ordine publica; - Punct al primariei, In Golul Alpin: - Piata de comercializare a produselor artistice cu specific zonal, - Statie meteo, - Observator

4.ZONA DE TRANSPORT: 5.720,2 mp (0,46 %) In Golul Alpin: - Pista heliport - POT maxim =30% - CUT maxim =1

ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE: 0 mp (0 %), din care: 1.AMENAJARI SPORTIVE: TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF, PARTIA DE SCHI: 0 mp (0%) 2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE: 0 mp (0%)

ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE: 131.734,5 mp (10,57 %), din care: 1.AMENAJARI SPORTIVE: TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF, PARTIA DE SCHI: 120.589,6 mp (9,68 %)

In Zona G: - Teren de sport multifunctional, In Golul Alpin: - Zona decolare parapanta si planor; - Teren multifunctional de sport; - Piscina acoperita - POT maxim =30% - CUT maxim =1

2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE: 11.044,9 mp (0,89 %) In zona G: - Centru de agrement Aqua Club; - Piscina, - Strand, - Centru de inchiriat schiuri si sanii, - Panouri de informare turistica In Golul Alpin: - Patinuar; - Piscina acoperita - Post telecabina si teleschi; - Centru de inchiriat schiuri si sanii;




119 / 216

Tabel 3.1. 2. Zonificare functionala existenta si propusa zona G partia de schi si Golul alpin (continuare) Zone functionale înainte de

implementarea PUZ Obiective PUZ

Zonificare functionala - Centru de inchiriere A.T.V.-uri cu parcare A.T.V.-uri si masini de

teren; - Centru destinat concursurilor de orientare turistica, - Panouri de informare turistica, - POT maxim = 30 % - CUT maxim = 1

ZONE DE CONSTRUCTII DE SANATATE SI PRIM AJUTOR : 0 mp (0 %)

ZONE DE CONSTRUCTII DE SANATATE SI PRIM AJUTOR : 3.307,3 mp (0,27 %)

In Zona G: - Puncte sanitare In Golul Alpin: - Punct de prim ajutor cu farmacie - POT maxim =30% - CUT maxim =1

ZONE DE SPATII VERZI: 277.694,0 mp (22,27%)

ZONE DE SPATII VERZI: 62.334,5 mp (4,99 %) Va fi protejată o suprafaţă cât mai mare din vegetaţia existentă care va

constitui elementul principal al zonei verzi. Se vor executa plantatii de completare a padurii existente conform Codului Silvic in vigoare

ZONE DE CIRCULATIE: 4 230 mp (0,34 %), din care: 1.CAROSABIL: 4 230 mp (0,34 %) 2.TROTUARE: 0 mp (0 %) 3.PARCARI: 0 mp (0 %) 4.PISTA CICLISM: 0 mp (0%) 5.RIGOLA: 0 mp (0 %) 6.ACOSTAMENT: 0 mp (0 %)

ZONE DE CIRCULATIE: 31 302,7 mp (2,51 %), din care: 1.CAROSABIL: 12 662,0 mp (1,02 %) 2.TROTUARE: 3 431,1mp (0,27 %) 3.PARCARI: 13 047,1 mp (1,05 %) 4.PISTA CICLISM: 1 152,2 mp (0,09 %) 5.RIGOLA: 745,7 mp (0,06 %) 6. ACOSTAMENT: 264,6 mp (0,02 %)

TOTAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN: 281.924,0 mp (22,61%)

Zona G impreuna cu partia se intind pe aproximativ 6,55 ha şi apartin de Consiliul Local Arefu, cuprinzand teren pasune si padure.

Golul alpin se intinde pe aproximativ 9,65 ha şi aparţine de Consiliul Local al Comunei Brăduleţ, cuprinde teren pasune si padure.

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.: 1.246.694,6 mp (100 %) *)

TOTAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN: 281.924,0 mp (22,61 %)

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.: 1.246.694,6 mp (100%)

*) Domeniul schiabil ce cuprinde partiile de schi se intinde pe o suprafata de aproximativ 11,40 ha şi apartine Consiliului Local Arefu. Se va amenaja pe un versant nordic al Muntelui Ghitu. Va fi alcatuit din doua tronsoane cu o panta medie de 32,5%. Va cuprinde o zona de spatii verzi amenajate




120 / 216

Tabel 3.1. 3. Zonificare functionala existenta si propusa zona A



ZONE DE LOCUIRE: 0 mp (0 %), din care: 1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA: 0 mp (0 %)

ZONE DE LOCUIRE: 34 220,1 mp (2,75 %), din care: 1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA: 34 220,1 mp (2,75 %)

ZONE DE SPATII VERZI: 45 253,6 mp (3,72 %)

ZONE DE SPATII VERZI: 7590,3 mp(0,61 %) Orice parte a terenului incintelor, vizibil din circulaţiile publice, va

fi astfel amenajată în cât să nu altereze aspectul general. Suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi

plantate cu arbori în proporţie de minim 40%, formând o perdea vegetală pe tot frontul incintei.

Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp şi tratate peisagistic.

Va fi protejată o suprafaţă cât mai mare din vegetaţia existentă care va constitui elementul principal al zonei verzi. Se vor executa plantatii de completare a padurii existente conform Codului Silvic in vigoare

ZONE DE CIRCULATIE: 450 mp (0,04 %), din care: 1.CAROSABIL: 450 mp (0,04 %) 2.TROTUARE: 0 mp (0 %) 3.PARCARI: 0 mp (0 %) 4.PISTA CICLISM: 0 mp (0 %) 5.RIGOLA: 0 mp (0 %) 6.ACOSTAMENT: 0 mp (0 %)

ZONE DE CIRCULATIE: 3443,2 mp (0,28 %), din care: 1.CAROSABIL: 1722,8 mp (0,14 %) 2.TROTUARE: 363,5 mp (0,03 %) 3.PARCARI: 385 mp (0,0 %) 4.PISTA CICLISM: 216,4 mp (0,02 %) 5.RIGOLA: 478,8 mp (0,04 %) 6. ACOSTAMENT: 276,7 mp (0,02 %)

TOTAL ZONA A: 45.253,6 mp (3,64 %)

Zona A se intinde pe aproximativ 4,5 ha si contine proprietati particulare.

TOTAL ZONA A: 45.253,6 mp (3,64 %) Va fi impartita in zone de locuire, cu locuinte individuale pe loturi,

cuplate, insiruite si case de vacanta ca functiune principala.

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.:

1.246.694,6 mp (100 %)

TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z.: 1.246.694,6 mp (100%)

Desi nu fac obiectul PUZ-ului de introducere în intravilan se prezentă în continuare câteva caracteristici ale suprafețelor care vor fi ocupate de partii:

- Lungimea totală a pârtiei va fi de 430 m cu o panta medie de 18,69 % și o diferenţă de nivel de 53,91 m. Este o pârtie ce are punctul de plecare situat la altitudinea de 1 580,93 mdM, sub borna M2 (1 605,19 mdM), o bifurcaţie la cota 1 576 cu un punct de sosire al pârtiei comun cu cel de plecare al




121 / 216

pârtiei A1 (cota 1 527 mdM), şi o sosire la cota 1 546 mdM (spre est, spre comuna Brăduleţ).

- Pârtiile A1 și A2 formează domeniul schiabil de pe muntele Ghițu cu suprafaţa de 10 ha şi lungimea totală de 1,74 km.

Dezvoltarea echiparii edilitare:

Datorită modificărilor propuse va fi necesară realizarea reţelelor edilitare(alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, telecomunicatii, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de funcţiuni si care vor asigura funcţionarea dotărilor publice .

Soluţiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echipării edilitare sunt analizate şi tratate pe categorii de probleme în studiile elaborate anterior PUZ si au fost prezentate sintetic, ca solutii, in Tabelul 2.9.1.

In urma consultarii documentatiilor PUZ, a discutiilor din cadrul grupului de lucru, si a concluziilor deplasarii in teren au fost identificate o serie de aspecte ce ar putea crea/relationa cu zona posibil a fi afectata prin implementarea obiectivelor propuse prin PUZ.

In Tabelul 3.2. este prezentă relatia dintre obiectivele PUZ si zona posibil a fi afectata:

Tabel 3.2. Relatia dintre obiectivele PUZ si zona posibil a fi afectata

Obiectivele PUZ cu potentialul impact asupra mediului

ZONA posibil a fi afectata

Factor de mediu afectat Efect scontat

Apa de suprafata pozitiv Aer negativ

Sol eroziuni pozitiv Sol /decopertari negativ

Vegetatie negativ Fauna negativ

Arii naturale protejate negativ Sanatate umana pozitiv

Peisaj negativ

Prioritati de interventie: transformarea obiectivului Ghițu-Moliviș intr-un obiectiv turistic de interes national, in conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici

Zona Poiana Molivis + zona H: UTR 5,UTR 6, UTR 7, UTR 8 Zona G+ Golul Alpin: UTR 10, UTR 11 Zona A: UTR 9

Mediu socio-economic pozitiv Apa de suprafata -

Aer - Sol eroziuni pozitiv

Sol /decopertari negativ Vegetatie negativ

Fauna negativ Arii naturale protejate negativ

Sanatate umana pozitiv Peisaj negativ

Organizarea architectural - urbanistica a teritoriului: modificarea folosintei terenurilor din pasune si padure in terenuri pentru constructii si alte functiuni.

Zona Poiana Molivis + zona H: UTR 5,UTR 6, UTR 7, UTR 8 Zona G+ Golul Alpin: UTR 10, UTR 11 Zona A: UTR 9

Mediu socio-economic pozitiv




122 / 216

Tabel 3.2. Relatia dintre obiectivele PUZ si zona posibil a fi afectata (continuare)




Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii cu urmatoarele obiective specifice:

Apa de suprafata pozitiv 1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare- cu exceptia surselor si statiilor de epurare si a colectoarelor care sunt amplasate inafara suprafetelor zonelor PUZ,

Zona Poiana Molivis + zona H: UTR 6, UTR 7, UTR 8 Zona G + Golul Alpin: UTR 10, UTR 11 Zona A: UTR 9

Sol/subsol pozitiv

Apa de suprafata pozitiv Aer negativ

Sol /eroziuni pozitiv Sol /decopertari negativ



Peisaj negativ

2. Infrastructura generala si specifica de turism din arealul Ghitu- baza partiei A1,

Zona Poiana Molivis + zona H: UTR 5,UTR 6, UTR 7, UTR 8 Zona G + Golul Alpin: UTR 10, UTR 11 Zona A: UTR 9

Mediu socio-economic pozitiv Sol /decopertari negativ

Vegetatie negativ

Fauna negativ

Arii naturale protejate negativ

Peisaj negativ

3. Realizare retele electrice de diatributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu

Poiana Molivis + Zona H: UTR 5, 8, si Zona A - UTR 9 pentru retele de medie tensiune In toate UTR-urile, retele de joasa tensiune


Aer pozitiv Sol pozitiv

Vegetatie/Arii protejate pozitiv

4. Modernizare drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”/parcari,

Toate UTR-urile ce fac obiectul PUZ

Nivel acustic pozitiv Aer negativ Sol negativ Arii

protejate/Vegetatie/fauna negativ

5. Crearea de noi căi de acces Toate UTR-urile ce fac obiectul PUZ

Nivel acustic negativ




123 / 216





Stabilirea zonelor protejate; păstrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului: cu urmatoarele obiective specifice:

Arie protejata pozitiv Sanatate umana pozitiv

1. Stabilirea zonelor de protectie; Toate UTR-urile ce fac obiectul PUZ

Peisaj pozitiv Arie protejata pozitiv

Sanatate umana pozitiv 2. Realizarea pe platoul de vârf al masivului a unui observator turistic care să permită o panoramă largă, neobturată de vegetaţie

Zona Golului Alpin - UTR 11

Peisaj pozitiv

Arie protejata Pozitiv (fara luciu de apa)

3. Protejarea, conservarea si punerea în valoare a ariilor de turbă existente în Poiana Moliviş; crearea unui luciu de apa.

Zona Poiana Molivis: UTR 5

formarea turbei Negativ (cu luciul de

apa) Aer pozitiv

Arie protejata/Biodiversitate pozitiv Sanatate umana pozitiv

4. Valorificarea surselor regenerabile locale de energie şi producerea de energie verde

In Toate UTR-urile

Mediu socio-economic pozitiv Aer pozitiv Sol negativ

Biodiversitate/Arie protejata pozitiv

5. Realizarea unui traseu amenajat pentru folosinţa bicicliştilor care va fi iluminat, mobilat cu panouri de informare-direcţionare, coşuri de gunoi

Poiana Molivis + Zona H: UTR 5, 6, 7,8, Zona A: UTR 9 Zona G: 10

Sanatate umana pozitiv

Peisaj pozitiv 6. Obiectiv de valorificare a artei populare romanesti (atelier de creatie plastica, piata comerciala a produselor cu specific local),

Golul Alpin:UTR 11 Mediu socio-economic pozitiv

Apa negativ Aer negativ





Peisaj negativ

Potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca vor fi puse in valoare prin realizarea ifrastructurii turistice pe zonele PUZ

Toate UTR-urile





124 / 216





Stabilirea zonelor protejate; păstrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajului: cu urmatoarele obiective specifice:

Arie protejata pozitiv Sanatate umana pozitiv

1. Stabilirea zonelor de protectie; Toate UTR-urile ce fac obiectul PUZ

Peisaj pozitiv Arie protejata pozitiv

Sanatate umana pozitiv 2. Realizarea pe platoul de vârf al masivului a unui observator turistic care să permită o panoramă largă, neobturată de vegetaţie

Zona Golului Alpin - UTR 11

Peisaj pozitiv

Arie protejata Pozitiv (fara luciu de apa)

3. Protejarea, conservarea si punerea în valoare a ariilor de turbă existente în Poiana Moliviş; crearea unui luciu de apa.

Zona Poiana Molivis: UTR 5

formarea turbei Negativ (cu luciul de

apa) Aer pozitiv

Arie protejata/Biodiversitate pozitiv Sanatate umana pozitiv

4. Valorificarea surselor regenerabile locale de energie şi producerea de energie verde

In Toate UTR-urile

Mediu socio-economic pozitiv Aer pozitiv Sol negativ

Biodiversitate/Arie protejata pozitiv

5. Realizarea unui traseu amenajat pentru folosinţa bicicliştilor care va fi iluminat, mobilat cu panouri de informare-direcţionare, coşuri de gunoi

Poiana Molivis + Zona H: UTR 5, 6, 7,8, Zona A: UTR 9 Zona G: 10


Peisaj pozitiv 6. Obiectiv de valorificare a artei populare romanesti (atelier de creatie plastica, piata comerciala a produselor cu specific local),

Golul Alpin:UTR 11 Mediu socio-economic pozitiv

Apa negativ Aer negativ





Peisaj negativ

Potentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca vor fi puse in valoare prin realizarea ifrastructurii turistice pe zonele PUZ

Toate UTR-urile





125 / 216





Protectia mediului si a sanatatii populatiei; cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu

Apa de suprafata pozitiv 1. Lucrari de diminuare al procesului de erodare a solului datorita torentilor- zona ravenelor- prin preluarea apelor pluviale.

Zona G: UTR 10 Sol pozitiv

Aer pozitiv Sol pozitiv

2. Amenajarea pistelor de biciclete pentru cicloturism - dimunueaza emisiile de gaze de carburanti de la autovehicule

UTR 6,7,8,9,10

Arii protejate pozitiv

Aer pozitiv Ape de suprafata/subterane pozitiv

Sol pozitiv Arii protejate/vegetatie pozitiv


3. Se va asigura managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului Arges

Toate UTR-urile

Peisaj pozitiv Aer pozitiv

Peisaj pozitiv 4. Amenajare de zone verzi In toate UTR-urile.


Bilanţul teritorial Bilantul suprafetelor zonelor functionale al suprafetelor ce constituie obiectul PUZ sunt prezentate in

Tabelele 3.3.1, 3.3.2, 3.3.3., alaturi dezonele functionale propuse de PUZ .

In Plansa – Plan dispunere UTR-uri, atasata, se regasesc cele 7 UTR-uri care alcatuiesc teritoriul de aplicare al PUZ. Împăţirea zonei geografice studiate prin P.U.Z. în UTR uri s-a făcut ţinându-se cont de criterii de omogenitate morfologică şi funcţională în vederea unei aplicări corecte şi coerente a reglementărilor impuse de RLU. UTR urile se conturează după străzi şi limite cadastrale care permit conturarea unor funcţiuni predominante. Acestea sunt: 1. U.T.R. 5 – Este situat in central Poienii Molivis. Contine zona de turbarie si oglinda de apa propusa,

cat si o parte spatiu verde amenajat. Se invecineaza la nord cu U.T.R. 6 si U.T.R. 7, la sud cu U.T.R. 8, la est cu U.T.R. 6, iar la vest cu U.T.R. 7.

2. U.T.R. 6 – Este situat pe limba de est a Poienii Molivis, cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Este delimitat pe laturile de nord si vest de DJ 703-I, in partea de est se invecineaza cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de sud cu zona de turbarie care face parte din U.T.R 5 si U.T.R. 8.

3. U.T.R. 7 – Este situat pe limba de vest a Poienii Molivis, cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi si o suprafata mica din zona de turbarie. Este delimitat pe laturile de nord-est, nord si vest de DJ 703-I, in partea de est se invecineaza U.T.R. 5 si U.T.R. 8, iar in partea de sud si sud-vest cu Ocolul Silvic Vidraru.




126 / 216

4. U.T.R. 8 – Este situat in partea de sud a Poienii Molivis si cuprinde si zona H a prezentului P.U.Z., cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii de sanatate, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Este delimitat pe latura de nord cu U.T.R.5 si U.T.R. 6, in partea de est se invecineaza cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de sud cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de vest se invecineaza cu U.T.R.7 si cu Ocolul Silvic Vidraru.

5. U.T.R. 9- Este situat la vest de Poiana Molivis, cuprinde zona de locuinte si zona spatii verzi. Este invecinat pe laturile de nord, est si sud cu Ocolul Silvic Vidraru, iar la vest se invecineaza cu proprietati particulare.

6. U.T.R. 10 – Este situat in partea de jos a partiei de schi si cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii de sanatate, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Se invecineaza pe laturile est, nord si vest cu cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de sud versantul nordic al Masivului Ghitu pe care se propune amenajarea unei partii de schi.

7. U.T.R. 11 – Este situat in partea de sus a partiei de schi, sau in golul alpin al prezentului P.U.Z. si cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii de sanatate, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Este delimitat pe latura de nord partia de schi propusa, in partea de est, sud si vest se invecineaza cu proprietati Comuna Bradulet.

Tabel 3.3.1. BILANT TERITORIAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H SUPRAFATA TEREN MP. PROCENT%

ZONE FUNCTIONALE EXISTENT PROPUS EXISTENT PROPUS

ZONE DE LOCUIRE 0 296.576,3 0 23,79 1.ZONA DE LOCUINTE INDIVIDUALE PE LOTURI, CUPLATE, INSIRUITE, CASE DE VACANTA

0 226.871,1 0 18,19

2.ZONA HOTELURI, PENSIUNI TURISTICE, VILE, SAT VACANTA, CAMPING

0 69.705,2 0 5,60

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 0 24.575,2 0 1,97 1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE 0 7.925,4 0 0,64 2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA 0 6.170,0 0 0,50 3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL 0 2.595,0 0 0,20 4.ZONA DE TRANSPORT 0 7.884,8 0 0,63 ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE

0 51.491,1 0 4,13

1.AMENAJARI SPORTIVE: TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF

0 10.421,9 0 4,13

2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE 0 41.069,2 0 3,29 ZONE DE CONSTRUCTII DE SANATATE SI PRIM AJUTOR

0 4.870,0 0 0,39

ZONE DE SPATII VERZI 646.000,0 186.018,2 51,82 14,92 ZONE DE CIRCULATIE 27.805,3 110.274,5 2,23 8,84 1.CAROSABIL 27.805,3 45.931,5 2,23 3,68 2.TROTUARE 0 10.733,8 0 0,86 3.PARCARI 0 27.225,2 0 2,18 4.PISTA CICLISM 0 9.725,6 0 0,78 5.RIGOLA 0 12.250,8 0 0,99 6.ACOSTAMENT 0 4.407,6 0 0,35 ZONA DE TURBARIE SI OGLINDA DE APA 245.711,7 19,71 TOTAL POIANA MOLIVIS SI ZONA H 919.517,00 73,75 TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z. 1.246.694,6 100




127 / 216

Tabel 3.3.2. BILANT TERITORIAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN SUPRAFATA TEREN MP. PROCENT%



0 0 0 0

2.ZONA HOTELURI, PENSIUNI TURISTICE, VILE, SAT VACANTA, CAMPING

0 28.127,2 0 2,26

ZONE DE INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 0 25.117,8 0 2,01 1.ZONA DE CONSTRUCTII COMERCIALE 0 5.261,6 0 0,42 2.ZONA DE CONSTRUCTII DE CULTURA 0 10.298,7 0 0,82 3.ZONA DE CONSTRUCTII DE INTERES LOCAL 0 3.837,3 0 0,31 4.ZONA DE TRANSPORT 0 5.720,2 0 0,46 ZONE DE CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPORTIVE

0 131.734,5 0 10,57

1.AMENAJARI SPORTIVE: TEREN SPORT, PATINUAR, TEREN GOLF, PARTIA DE SCHI

0 120.589,6 0 9,68

2.ZONA DE CONSTRUCTII SPORTIVE 0 11.044,9 0 0,89 ZONE DE CONSTRUCTII DE SANATATE SI PRIM AJUTOR

0 3.307,3 0 0,27

ZONE DE SPATII VERZI 277.694,0 62.334,5 22,27 4,99 ZONE DE CIRCULATIE 4.230,0 31.302,7 0,34 2,51 1.CAROSABIL 4.230,0 12.662,0 0,34 1,02 2.TROTUARE 0 3.431,1 0 0,27 3.PARCARI 0 13.047,1 0 1,05 4.PISTA CICLISM 0 1.152,2 0 0,09 5.RIGOLA 0 745,7 0 0,06 6.ACOSTAMENT 0 264,6 0 0,02 TOTAL ZONA G, PARTIA DE SCHI SI GOLUL ALPIN 281.924,0 22,61 TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z. 1.246.694,6 100

Tabel 3.3.3. BILANT TERITORIAL ZONA A SUPRAFATA TEREN MP. PROCENT%



0 34.220,1 0 2,75

ZONE DE SPATII VERZI 45.253,6 7.590,3 3,72 0,61 ZONE DE CIRCULATIE 450 3.443,2 0,04 0,28 1.CAROSABIL 450 1.722,8 0,04 0,14 2.TROTUARE 0 363,5 0 0,03 3.PARCARI 0 385 0 0,03 4.PISTA CICLISM 0 216,4 0 0,02 5.RIGOLA 0 478,8 0 0,04 6.ACOSTAMENT 0 276.7 0 0,02 TOTAL ZONA A 45.253,6 3,64 TOTAL TEREN STUDIAT IN P.U.Z. 1.246.694,6 100




128 / 216

Zone protejate, zone de protecţie, zone sensibile,

Ordinul 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea mediului precizează că folosinţa sensibilă a terenurilor este reprezentată de utilizarea acestora pentru zone rezidenţiale şi de agrement, în scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu regim de restricţii precum şi suprafeţele de terenuri prevăzute pentru astfel de utilizări în viitor.

Din categoria zonelor sensibile, zonelor protejate şi zonelor de protecţie pe suprafata ce constituie obiectul PUZ au fost identificate:

- zonele rezidenţiale. Distanţele între amplasamentele zonei de locuinte ce constituie obiectul PUG şi sursele de disconfort sunt reglementate de Ordinul MSP nr. 1 028/2004 pentru aprobarea Normelor

de igienă privind mediul de viaţă al populaţiei (vezi Anexa 2), care stabileşte distanţele minime de protecţie sanitară. In zona ce a generat PUZ zonele de protectie pentru obiective din vecinatatea zonelor locuite, stabilite de legislatia in vigoare, sunt:

- staţii de epurare – 300 m,

- bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport – 50 m,

In zona ce a generat PUZ zona spatii verzi (inclusiv padure) este la acest moment 96 8947,6 mp (96,89 ha). Prin implementarea PUZ zona de spatii verzi din intravilan va fi de 25 5943 mp (25,59 ha). Desi pe suprafata ce constituie zona de analiza a PUZ suprafata de spatii verzi (inclusiv paduri) scade, pe ansamblul comunei Arefu, prin introducerea in intravilan a suprafetelor din PUZ, spatiile verzi vor creste, in acest mod comuna incadrandu-se in prevederiile OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, conform carora autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de:

- minim 20 mp/locuitor până la data de 31.12.2010,

- minim 26 mp/locuitor până la data de 31.12.2013.

- zonele destinate pentru protecţia habitatelor, speciilor protejate sau unde apa este un factor important: - siturile Natura 2000 si ariile protejate - prezentate pe larg in capitolul 2.5. al Raportului de

mediu. La acelasi capitol au fost specificate habitatele si tipurile de paduri existente pe suprafata de analiza a PUZ

Prin grija administratie locale se va avea in vedere incadrarea sitului de importanta comunitara in planul de urbanism general al comunei, ulterior aprobarii PUZ; acest lucru se va realiza, prin intermediul proiectanţilor, PUD-uri, prin reprezentarea la scara pe planuri pentru a se pune in evidenta cu exactitate localizarea (conform Ordinului MMDD nr. 1 964/2007).

Situl ROSCI0122 Munții Făgăraș se suprapune cu suprafata ce face obiectul de analiza al PUZ.

Informatii legate de modul de zonare a unei arii protejate din punct de vedere al managementului acesteia sunt prezentate in Ghidul pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din Romania.

Se specifica astfel ca: „Multe dintre ariile protejate definesc o serie de zone de management, fiecare dintre ele, in mod normal, punand accent pe un anumit tip de utilizare. Aceasta ajuta ca aria sa acopere, intr-un mod structurat, o gama variata de necesitati. Cel mai probabil, o arie are doua tipuri principale de zone:

- zone delimitate legislativ - aceste asunt zone care sunt delimitate in mod oficial in actele normative care se refera la aria protejata. Planul de management trebuie sa se refere in mod clar la aceste zone si la conditiile impuse de lege referitor la managementul acestora,




129 / 216

- zone delimitate prin management - pot fi identice cu cele delimitate legislativ, dar in anumite cazuri pot fi diferite, in special daca limitele habitatului, caracteristicile peisajului si arealul speciilor nu coincide cu limitele legislative, sau daca avem deaface cu forme complexe de folosire a terenului, cum ar fi pasunatul sezonier.”

Se prezinta, totodata si tipul zonelor de management care se pot prevedea, raportat la aria protejata.

Ghidul defineste astfel, zona tampon, ca facand parte din zonele de management ce pot fi prevazute in interiorul sau in exteriorul ariei protejate, cu scopuri cum ar fi:

- de integrare a cercetarii, educatiei, turismului, dezvoltarii durabile si activitatilor traditionale, - promovarii si sprijinirii activitatilor nedestructive, durabile, ce nu vor provoca un impact

negativ asupra ariei protejate, - permiterii dezvoltarii limitate a activitatilor comerciale cat si a asezarilor, pe baza unor

criterii clare de planificare si de mediu. OUG nr. 57/2007 cu modificarile si completarile ulterioare privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice transpune acest concept in legislatia romaneasca: art. 22:

- alin (1): Zonarea interna a ariilor naturale protejate de interes national se face pe planul de management, prin definirea si delimitarea, dupa caz, a zonelor cu protectie stricta, zonelor de protectie integrala, zonelor tampon, zonelor de dezvoltare durabila a activitatilor umane.

- alin (7): Zonele tampon in parcurile nationale denumite zone de conservare durabila si in parcurile naturale denumite zone de management durabil, nu se includ in zonele de protectie integrala, stricta sau de dezvoltare durabila a activitatilor umane si care fac trecerea intre zonele de protectie integrala si cele de dezvoltare durabila.

Un alt tip de zona de protectie este zona de tranzitie/dezvoltare durabila, care este definita ca zona adiacenta ariei de management si are urmatoarele caracteristici:

- zona ce inconjoara aria protejata, nu este bine definita intotdeauna,

- pune accent pe dezvoltarea durabila, ce creaza legaturi intre aria protejata si zona adiacenta.

Pentru sit-ul Muntii Fagaras nu exista inca un Plan de management care sa instituie aceste zone.

In Raportul de mediu a fost luat in considerare Avizul de principiu nr. 2070/06.11.2006 obtinut de la Academia Romana (vezi Anexa 3), precum si de Fișa ocolului silvic Vidraru (vezi Anexa 4). - zonele umede. Pe suprafata ce se propune pentru introducerea in intravilan se afla zona

umeda ce reprezinta turbaria din Poiana Molivis. Față de care odata cu PUZ se instituie zona de protectie prin regulament de urbanism.

Conform Legii Mediului aprobată prin OUG nr. 195/2005 cu modificări pentru conservarea biodiversităţii şi arii naturale protejate se prevăd următoarele:

- La proiectarea lucrărilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmată de avansarea soluţiilor tehnice de menţinere a zonelor de habitat natural, de conservare a funcţiilor ecosistemelor şi de protecţie a speciilor sălbatice de floră şi faună, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei şi a condiţiilor impuse prin acordul de mediu, precum şi automonitorizarea până la îndeplinirea acestora;




130 / 216

- Deţinătorii cu orice titlu de suprafeţe terestre şi acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate într-o arie naturală protejată au obligaţia de a aplica şi/sau respecta măsurile stabilite de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

- Respectarea prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale ariilor naturale protejate, aprobate conform prevederilor legale, este obligatorie; Mentionam ca la data realizarii Raportului de mediu nu exista custode si Plan de management al sit-ului Natura 2000. Administratia locala va trebui sa obtina ulterior, la momentul implementarii proiectelor prevazute in PUG care se suprapun cu aria protejata, avizul custodelui prin care se vor impune obligatiile de protejare precum, masurile compensatorii si masurile de monitorizare impuse prin planul de management al ariei.

- În ariile naturale protejate şi în vecinătatea acestora conform OU 154/2008 pentru modificarea si completarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice sunt interzise activitatile care pot sa genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum si perturbari ale speciilor, atunci cand aceste activitati au un efect semnificativ; in situatii in care aceste activitati implementate prin planuri si programe trebuie totusi realizate din considerente de interes public major, inclusiv de ordin social sau economic, autoritatea competenta pentru protectia mediului poate emite avizul de mediu numai dupa stabilirea unor masuri compensatorii necesare pentru a proteja coerenta globala a a retelei Natura 2000.

In cazul PUZ, avand in vedere ca obiectivele propuse se suprapun peste st-ul Natura 2000, realizarea a o parte dintre acestea- cum ar fi modernizarea drumurilor existente si amenajarile hidrotehnice(preluarea alepor pluviale)- vor avea un efect pozitiv asupra biodiversitatii, pentru celelalte obiective prin masuri de diminuare a impactului si compensatorii efectul va fi nesemnificativ, astfel incat pentru planul PUZ care este de interes social-economic se poate emite avizul favorabil conditionat de masurile de diminuare a impactului, urmând ca ulterior, când se vor cunoaste solutiile tehnice de realizare ale obiectivelor ce se propun si zonele exacte peste care se suprapun constructiile, la faza de PT, sa se realizeze obigatoriu evaluarea adecvata.

- Pe teritoriul ariilor naturale protejate, pe lângă interdicţiile prevăzute în planurile de management şi regulamente, sunt interzise:

a. distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate;

b. aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale protejate;

c. abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare dacă există;

d. accesul pe suprafaţa ariilor naturale protejate şi practicarea de sporturi în afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate care utilizează carburanţi fosili;

e. exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile din parcurile naţionale, rezervaţiile naturale, rezervaţiile ştiinţifice, monumentele naturii şi din zonele de conservare specială ale parcurilor naturale. În parcurile naturale în afara zonelor de conservare specială, exploatarea oricăror resurse minerale neregenerabile este permisă numai dacă acest lucru este prevăzut în mod explicit în planurile de management şi regulamentele acestora.

- Pentru orice proiect finanţat din fonduri comunitare este necesară obţinerea avizului Natura 2000. Competenţele şi procedura de emitere a avizului Natura 2000 se stabilesc prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.




131 / 216

- Orice activitate de cultivare sau testare a plantelor superioare modificate genetic în ariile naturale protejate, legal constituite, precum şi la o distanţă mai mică de 15 km faţa de limita acestora, este strict interzisă.

- rezervaţii naturale, monumente ale naturii. Pe teritoriul administrativ nu se află rezervaţii naturale sau monumente ale naturii declarate la nivel national. Exista in schim rezervatia declarata prin hotarare locala din Poiana Molivis- zona turbarie.

- zonele de amplasare a surselor de apă/canalizare, e.t.c.. In Fig 3.1. Arealul climatic Ghitu-Moliviș. Delimitări zonale ale obiectelor de invesțiție se

poate observa ca retelele edilitare principale, sursele de apa si statiile de epurare nu sunt amplasate pe zonele ce constituie obiectul de analiza al PUZ.

-

Fig. 3.1. Arealul climatic Ghitu-Moliviș. Delimitări zonale ale obiectelor de investiție

Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare ce se va realiza pentru asigurarea echiparii edilitare va cuprinde:

a. instalație de alimentare cu apă potabilă. Va fi alcătuită din: - surse de apă (captarea) - 5,

- aducțiuni - 5,

- statiile de tratare containerizate a apei potabile - 5,

- stațiile de pompare - 6,

- inelul de inalta presiune cu apa potabila - 1.

Surse de apă (captări) Se vor monta cinci instalatii de captare tip crib: una in aval de obiectivul turistic, două în

Poiana Moliviș si doua pe paraurile dinspre E si V de zona E.

Amplasamentul instalatiilor de captare tip crib au fost stabilite pe cursul pârâurilor din zonă. Astfel pe amplasamentul ales pentru executie se vor construi stavilare si se va lărgi albia pârâurilor pentru reducerea vitezei apei astfel realizându-se o decantare a apei. Instalatia de tip crib va fi montata in nisip cuartos astfel realizandu-se o buna filtratre. Inainte de inceperea constructiei elementelor captării se va face analiza chimica a apei si se va măsura debitul pârâurilor.




132 / 216

Captarea are sistemul de colectare al apei format din tuburi perforate (drenuri) cu secţiune ovoidală. În exterior se montează un filtru de piatră. Apa colectată este transportată prin aducţiune la staţia de tratare din care este apoi pompata cu ajutorul statiei de pompare in reteaua de inalta presiune.

Captarea, formată din minim trei astfel de baterii de drenuri Dn 355, montate de-a lungul albiei, a fost calculată în ipoteza asigurării unui debit necesar corespunzător tututror categoriilor de consumatori rezultând un debit de dimensionare cumulat de QIIC = 150 l/s pentru toate punctele de captare.

In aval de instalație se va monta o statie de tratare a apei potabile si o statie de pompare.

Debitele rezultate vor fi tranzitate prin intermediul unei retele realizata din PEID, SDR17, PN6, De 315x18.7 către gospodaria de apa unde urmeaza a fi tratata, dezinfectata si distribuita la consumatori.

Spatiul afectat de acest tip de captare este o suprafata de 120 m2 iar pentru zona de protectie sanitara se vor utiliza 21 500 m2 (2,15 ha).

In complementarea instalatiei de captare de tip Crib se va face un punct de captare din lacul de acumulare situat in aval de obiectivul turistic echipat cu pompe submersibile (1 activa si una de rezerva) care va furniza apa necesară pentru acoperirea debitului cerut in caz de secetă.

Inmagazinarea rezervei de apa pentru incendii va fi facuta in lacul de acumulare de lângă captarea 1 care va fi un lac de apa nepotabilă, va acumula un volum de 2 500 mc apa (suprafata ocupata la sol va fi de 500 m, adancimea lui va fi de 5 metri – un metru va fi luat pentru protectie la inghet iarna) si va fi alimentat din pârâul Limpedea.

Instalatii de aductiune Instalatiile de aductiune a apei de la surse este formata din conducta de PEID Dn 300, Pn6,

cu lungimea de 200 m montată îngropat, la adâncimea de 1,20 m deasupra generatoarei superioare, prin care apa captata in instalatia tip crib este adusă spre statia de tratare containerizata pentru fiecare instalatie de tip Crib.

O conducta de PEID cu lungimea de 100 m prin care pompele submersibile din lacul de acumulare din aval de obiectivul turistic pompeaza apa spre statia de tratare containerizata cu numarul 1.

Lungimea totala a retelelor de aductiune este de 1 150 m.

Suprafata afectata de reteaua de aductiune a apei este de 1 150 m2.

Suprafata afectata de rezervorul de la varful partiei este de 365 m2.

Stațiile de tratare containerizate a apei potabile De la o instalatie de captare apa brută este pompată catre statia de tratare containerizată.

Necesitatea acesteia precum si elementele componente exacte vor fi stabilite in urma buletinele de analiza ale apei din instalatia tip crib si a apei din lacul de acumulare in urma cărora se vor stabili indicatorii de calitate ai apei prelevate din instalatiile de captare.

Stațiile de pompare Pentru asigurarea debitului si presiunii in retelele de aductiune si de distributie si debitului

necesar pentru combaterea incendiului se propune construirea a unor grupuri de pompare formate din 2 sau mai multe pompe dintre care una este de rezerva. Grupurile de pompare funcţionează automat, menţinând presiunea din sistem constantă, în cazul grupurilor echipate cu traductor de




133 / 216

presiune şi convertizor de frecvenţă sau într-un interval reglat, in cazul grupurilor echipate cu presostate pentru fiecare electropompă. Pentru asigurarea debitului de consum necesar, electropompele intră în funcţiune şi se opresc succesiv, astfel realizându-se şi o economie de energie electrică, funcţionând numai atâtea electropompe câte sunt necesare pentru asigurarea debitului.

Inel de inalta presiune pentru apa potabila Pentru alimentarea cu apa a tuturor zonelor componente ale obiectivului turistic Ghiţu-

Molivişu ce urmeaza a se dezvolta in conditii de continuitate si siguranta, s-a procedat la proiectarea unui inel de apa ce se va executa din conducta de PEID, PE100, SDR6, PN32, De 355x59mm care inconjoara tot obiectivul. In acest inel vor fi injectate toate debitele de apa captate de la toate punctele de captare si tratate in statiile containerizate.

Retea de aductiune a apei (140 m),

Inel de distributie a apei Dn 355 (l = 8 310 m)

Alimentare cu apa a capatului superior al partiei Dn 100 (l = 1 000 m).

Lungimea acestui inel este de 11 000 m, suprafata afectata fiind de 11 000 mp.

b. instalație de canalizare și stații de epurare.

Instalația de canalizare va fi în sistem divizor pentru toti locuitorii care sunt deserviţi de reţeaua de apă, avînd în componenţă staţii de epurare zonale amplasate astfel încât scurgerea apelor menajere către acestea să se facă gravitaţional având următoarele caracteristici principale ale construcţiilor şi instalaţiilor.

Instalație de canalizare Canalizarea apelor menajere va fi de tip ramificat. Va fi alcătuită din canale închise din PVC-

KG cu diametrul minim de 250 mm, lungime 9 500 m, îngropate, cu pantă corespunzătoare realizării unor viteze de curgere cuprinse între 0,70 şi 5,0 m/s;

Apa menajeră va fi epurata prin intermediul statiilor de epurare 1, 2…,5.

Pe traseul retelei se vor prevedea camine de curatare la fiecare 50 metri de conducta, reducerea vitezei apei realizandu-se prin intermediul caminelor de rupere de panta.

Suprafata afectata de reteaua de canalizare va fi 8 000 m2.

Stații de epurare Se vor monta cinci staţii in functie de necesar (in investiţia initiala se vor monta câte 1 statie

de epurare de 200 l.e. pentru fiecare gospodărie de apa, urmând ca in functie de evolutia volumelor de apa de tratat sa se completeze până la atingerea debitului nominal);

Echipamentele tehnologice ale staţiei de epurare sunt montate în soluţie îngropat într-un bazin de beton armat.

Statia de epurare containerizata va asigura tratarea mecano-biologică a apelor menajere.

Apa menajeră intra in statia de pompare in care este amplasat un coș gratar rar cu curatire manuala si dispozitiv cu scripete pentru ridicarea acestuia. Statia de pompare necesita un rezervor tampon de beton amplasat la cota stabilita in proiect, functie de cota de intrare a retelei de canalizare in statia de epurare in care se face linistirea si omogenizarea ei.

Gratarul rar va fi realizat din otel inox si va avea interspatiul dintre bare de 20 mm. Reziduurile ramase in cos vor fi colectate manual si depozitate intr-un container, in vederea evacuarii lor din statia de epurare. Apa uzata va fi pompata catre obiectele tehnologice din aval




134 / 216

de catre doua unitati de pompare submersibile (1A + 1R) dimensionate pentru fiecare unitate compacta de epurare.

Modulul de epurare biologica cu namol activat va fi realizat in cadrul unitatii compacte de epurare, subteran. Modulul biologic va fi echipat cu elemente de aerare cu bule fine si sistem de distributie a aerului pentru procesele biologice ce au loc in acest compartiment. In urma proceselor metabolice, substantele biodegradabile din apa uzata ajung sub forma dizolvata in apa, respectiv se elimina sub forma de azot sau bioxid de carbon. Functionarea suflantei ce alimenteaza zona aeroba este in functie de concentratia oxigenului dizolvat in apa, asfel incat valoarea acestuia sa nu scada sub 2 mg/l. Aerarea zonei aerobe se realizeaza cu ajutorul a doua suflante prevazute cu convertizor de frecventa. Concentratia de materii solide in suspensie si de oxigen dizolvat va fi monitorizata cu ajutorul unui unui sistem de masura si control.

Efluentul epurat va fi lipsit de materii solide in suspensie, acestea indepartand chiar si anumiti tipi de virusi nemaifiind necesara dezinfectia finala prin clorinare sau sterilizare cu raze UV. Apa epurata va curge gravitational catre bazinul de permeat si apoi mai departe pe preaplinul acestuia catre caminul de evacuare/probe.

Debitele rezultate din stațiile de epurare precum si emisarul in care se devarsa apa sunt Tabelul 3.4.

Tabel 3.4.

Capacitate Debit evacuat Nr.

Crt.

Staţii de epurare (mc/zi) (mc/zi)

Emisar

1 SE1 - staţie de epurare pentru 1 000 locuitori echivalenți

150 135 In paraul de la baza obiectivului

2 SE2 – staţie de epurare pentru 900 locuitori echivalenți

135 121

3 SE3 – staţie de epurare pentru 2000 locuitori echivalenți

300 270

4 SE4 - staţie de epurare pentru 1500 locuitori echivalenți

225 202

In lacul de acumulare de la mijlocul obiectivului care va avea o suprafata de 1,3 ha, un volum de apa util stocat de 60 000 mc si primeste ape epurate și meteorice

5 SE5 - staţie de epurare pentru 5000 locuitori echivalenți

750 675 In paraul de la baza obiectivului

Namolul activ in surplus este stabilizat aerob, sedimentat, pompat, uscat si stocat in containere ermetice pe platforma de stocare. Periodic se face colectarea acestor containere si continutul lor este folosit in agricultura sau stocat in unitati agrementate.

Statia de epurare este o constructie compacta, suprafata necesara este:

Pentru statia de epurare 1 sunt necesari 470 mp.





Statiile de epurare vor fi imprejmuite si prevazute cu poarta pentru acces si iluminat exterior pe timp de noapte.

c. instalație de canalizare a apelor meteorice.

Apele meteorice sunt colectate prin rigole stradale și deversate in emisari naturali.




135 / 216

Pentru apele meteorice din zona parcărilor se prevede colectarea lor prin rigole cu grătar și conducte în vederea trecerii printr-un separator de hidrocarburi care vor fi montate de proprietarul parcarii (public sau privat) in amonte de bransarea canalizarii parcarii in reteaua publica de canalizare pluviala sau inainte de deversarea apei in emisar.

Rezervoarele de inmagazinare apa pluviala se vor efectua din beton armat si vor avea volumul de 720 metri cubi si vor fi amplasate sub drum. Ele vor prelua apa pluviala de pe versanti si din rigolele drumurilor, precum si apa paraurilor si torentilor din zona.

Din aceste rezervoare va porni reteaua de apa conventional curata care va fi folosita pentru producerea de curent electric (cu ajutorul hidro-turbinelor).

Suprafata afectata de fiecare rezervor va fi de 180 metri patrati.

Captarea cursurilor pârâurilor se va face pe albia lor printr-un rezervor deschis de beton armat cu volumul de 720 mc amplasat pe cursul lor precum si in puncte de cota minima de-a lungul drumului, la baza caruia se va prevedea un racord pentru o conducta de polietilena de inalta densitate PEID cu diametrul de 300mm. In caz ca acest racord nu poate prelua tot debitul de apa care curge in pârâu (din cauza unei ploi puternice), apa va depasi nivelul peretelui si va refula in rigola drumului, urmând a fi preluata de urmatorul rezervor.

La racordul de polietilena de inalta densitate se va lega o conducta care va avea pe traseul ei o turbina generatoare de curent.

Lungimea retelei de canalizare apa conventional curata este de 9000 metri.

Suprafata afectata de retea este de 9 000 m2.

Dintre toate aceste instalatii numai o parte se vor realiza pe suprafetele de teren ce se propun pentru introducerea in intravilan prin aprobarea PUZ: inelul de alimentare cu apa, rigolele, retelele de distributie apa si retele de canalizare(exceptand sursele de alimentare cu apa, statiile de epurare)

HG 930/2005 aprobă Normele speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie

sanitară şi hidrogeologică pentru eliminarea factorilor de risc la poluare a apei. Zonele de protecţie sanitară – cu regim sever, cu regim de restricţie şi perimetrul de protecţie hidrogeologică - se instituie şi se marchează în teren cel mai târziu cu punerea în funcţiune a captărilor, construcţiilor şi instalaţiilor respective. În HG 930/2005 sunt reglementate dimensiunile acestor zone şi măsurile referitoare la utilizarea şi amenajarea terenurilor pe care acestea şi instalaţiile şi lucrările de construcţii – montaj aferente sunt amplasate. Dimensiunile minime ale zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru captările din surse de suprafaţă sunt de:

- 100 m, pe direcţia amonte de priză,

- 25 m pe direcţia aval de ultimile lucrări componente ale prizei,

- 25 m lateral de o parte şi de alta a prizei.

Normele de calitatea pe care trebuie să le îndeplinească apa de suprafaţă utilizată pentru potabilizare sunt stabilite de HG 100/2002 modificată de HG 567/2006 (vezi Anexa 5).

Sursele de apă de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate şi construite astfel încât să fie protejate contra şiroirilor de ape, băltirilor şi împotriva inundaţiilor.

Suprafata afectata datorita captarii cu drenuri este de 120 m2 iar pentru zona de protectie sanitara se vor utiliza 21 500 m2 (2,15 ha).

Dimensionarea zonei de protecţie sanitară cu regim sever pentru captări, staţii de pompare, instalaţii de îmbunătăţire a calităţii apei, rezervoare subterane de înmagazinare şi reţele de distribuţie se va face cu respectarea limitelelor stabilite de HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică este prezentată în Tabelul 3.5.




136 / 216

Tabel 3.5.

Distanţa [m] Amplasarea obiectivului HG 930/2005

- captări din surse subterane 10 sau 50 / 20 / 20 - staţii de pompare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 10 - instalaţii de tratare, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - rezervoare îngropate, faţă de zidurile exterioare ale clădirilor 20 - aducţiuni, faţă de generatoarele exterioare ale acestora 10 - alte conducte din reţele de distribuţie 3 - intersecţii cu alte conducte, prin poziţionarea deasupra a conductei de apă 0,4 pe verticală

Dezvoltarea infrastructurii propusă de PUZ, prin înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu apă potabilă şi înfiinţarea de reţele de canalizare şi staţii de epurare, trebuie să aibe ca obiectiv o gospodărire durabilă şi echitabilă a apelor incluzând conservarea, ameliorarea şi utilizarea raţională a apelor de suprafaţă şi a apelor subterane din bazinul hidrografic Argeș.

În zonele de traversare a conductelor de canalizare aducţiunile se vor executa din tuburi metalice, pe o lungime de 5 m, de o parte şi de alta a punctului de intersecţie.

În cazul în care reţelele de apă potabilă se intersectează cu canale sau conducte de ape uzate menajere ori industriale sau când sunt situate la mai puţin de 3 m de acestea, reţeaua de apă potabilă se va aşeza totdeauna mai sus decât aceste canale ori conducte, cu condiţia de a se realiza adâncimea minimă pentru prevenirea îngheţului.

Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei

potabile are ca obiectiv protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată şi sanogenă (vezi Anexa 6).

- zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă datorită evacuărilor de ape neepurate/ /insuficient epurate care determină încadrarea apelor de suprafaţă în clase de calitate III, IV şi V, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 care cuprinde Normativul privind clasificarea calităţii

apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.

Pentru obiectivele PUZ, pentru protecţia resurselor de apă, legislaţia în vigoare interzice:

- punerea în funcţiune de obiective noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcţiune de noi ansambluri de locuinţe, care măresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitentă în funcţiune a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări şi măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor;

- realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare şi concomitentă a reţelelor de canalizare şi a instalaţiilor de epurare necesare.

Pentru apele uzate care sunt evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor indicatorii de calitate fac obiectul Anexei 7. Valorile-limită de încărcare cu poluanţi a apelor uzate urbane care sunt evacuate în receptori naturali fac obiectul Anexei 8.

- zone de amplasare a lucrărilor a lucrărilor care au legătură cu apele. În cadrul comunei se află corpuri, cursuri de apă şi lucrări de regularizare a cursurilor de apă care

au fost descrise la paragraful 2.1. Parte din acestea se află în cadrul suprafeţei ce a generat PUZ. In zonele mai abrupte de pe pârtie, sunt prevazute lucrari de drenare în scopul disiparii energiei apelor din scurgerea superficiala pentru evitarea eroziunilor. Aceste lucrari ca si celelalte lucrari prevazute de Memoriul General vor fi amplasate in afara zonei ce se propune prin PUZ pentru introducerea in




137 / 216

intravilan.

Legea Apelor instituie ca zonă de protecţie zona adiacentă cursului de apă, inclusiv izvoarelor, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcţiilor şi instalaţiilor aferente în care se introduc interdicţii sau restricţii privind regimul construcţiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcţiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă.

În Anexa 9 sunt prezentate dimensiunile zonelor de protecţie a albiilor minore, a acumulărilor şi a lucrărilor de gospodărire a apelor aşa cum sunt reglementate de Legea Apelor.

Conform Legii Apelor izvoarele cu curgere semipermanentă ale căror lungime de albie sunt mai mici de 5 km şi cu bazine hidrografice ce nu depăşesc suprafaţa de 10 km2 aparţin deţinătorilor terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în corcondanţă cu condiţiile generale de folosire a apei din bazin.

- zone afectate de inundatii – Comuna nu este inclusă în Anexa 5 din Legea nr. 575 / 2001 Secţiunea

Unităţi administrativ - teritoriale afectate de inundaţii cu localităţi afectate de revărsări de cursuri

de apă, dar Planul pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase nominalizează următoarele cauze şi zone de risc la inundaţii, care nu sunt însă evidenţiate în Memoiul General, dar care nu includ Poiana Molivis.

Se consideră util, având in vedere prezenta pârâurilor, izvoarelor si zonei umede, sa se ia in considerare prevederile Legii Apelor la intocmirea Regulamentului de urbanism ce insoteste PUZ care interzice amplasarea obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora şi fără realizarea anticipată a lucrărilor şi măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie.

Legea Apelor interzice amplasarea in zona inundabila a albiei majore si in zonele de protectie a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe ale acestora dacă:

- nu s-a obţinut acordul AN „Apele Române”,

- nu s-a obţinut acordul riveranilor,

- nu s-au realizat anticipat lucrări necesare şi măsuri pentru evitarea pericolului de inundare şi asigurarea curgerii apelor.

- zone afectate de alunecările de teren. Nu este cazul. Studiiile Geotehnice care însoțesc Memoriul General recomandă efectuarea de studii de specialitate pentru realizarea fiecărui obiectiv propus de PUZ.

- zone afectate de procese de eroziune, de aluvionare si de colmatare. Pentru combaterea eroziunii PUZ prevede: lucrari de drenare în scopul disiparii energiei apelor

din scurgerea superficiala pentru evitarea eroziunilor si captarea apelor pluviale in zona partiei si a suprafetelor ce se propun introducerii in intravilan. Canalizare pluvială va diminua eroziunea solului produsă de apele de şiroire. Folosirea de metode agrotehnice - însamantari, plantari, inierbari - care vor diminua procesele de eroziune şi de transport de material.

- zone de protecţie pentru infrastructura rutieră. Pentru siguranţa circulaţiei generale Ordonanţa

Guvernului României nr. 43/1997 privind regimul drumurilor şi Ordinul MT nr. 49/1998 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si realizarea strazilor in localitatile urbane prevăd:

- întreţinerea operativă a calităţii îmbrăcămintelor rutiere;

- echiparea pentru orientarea şi dirijarea circulaţiei după caz prin marcaje, indicatoare şi semafoare;

- asigurarea unei iluminări satisfăcătoare pe arterele de circulaţie.

Zonele de siguranţă şi de protecţie din intravilan se stabilesc pe baza studiilor de circulaţie şi prin documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului.




138 / 216

Zonele de siguranţă sunt situate pe părţile laterale ale străzii şi au următoarele dimensiuni:

- 1,5 m de la marginea exterioară a şanţurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului,

- 2,0 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu,

- 3,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţime de până la 5,00 m inclusiv,

- 5,0 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înălţimea mai mare de 5,00 m.

Zonele de protecţie sunt cuprinse între marginile exterioare ale zonei de siguranţă şi marginile drumului şi au următoarele dimensiuni:

- 20 m pentru drumurile judeţene,

- 18 m pentru drumurile comunale.

- zonele cu lucrări electrice – LEA. Ordinul 49/2007 instituie zonele de protectie şi siguranţă pentru

instalatiile electrice care sunt prezentate în Anexa 10. PUZ propune realizare de posturi de transformare și retele electrice de distributie pentru

alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu. Pentru alimentarea consumatorilor din zonele ce fac obiectul prezentului proiect complex s-au prevăzut o serie de lucrări ce cuprind: linie electrică subterană 20 kV în lungime totală de 9 240 m, două puncte de alimentare PA 20 kV racordate din LEA 20 kV Aref-CHE Vâlsan, pe 2 tronsoane :

- Tronsonul I care urmăreşte drumul pietruit de la baza Masivului Ghiţu, în lungime de 7 450, va fi prevăzut cu 8 posturi de transformare compacte în anvelopă PTAb 20/0,4 kV, 151 de cămine de vizitare şi tragere și 2 stâlpi de medie tensiune 20 kV;

- Tronsonul II care strabate Poiana Molivişu în lungime de 1 790 m, va fi prevăzut cu 3 posturi de transformare compacte în anvelopă PTAb 20/0,4 kV cu 31 de cămine de vizitare şi tragere și 2 stâlpi de medie tensiune 20 kV.

Cablurile vor fi pozate în tuburi de protecţie din PVC şi vor fi protejate la subransversări de drum cu teavă din oţel ncat.

- zone cu infrastructura de gaze naturale – nu este cazul.

- zonele cu infrastructura transport produse petroliere – nu este cazul.

Efectele implementarii PUZ asupra zonei de studiu, inclusiv asupra zonelor vulnerabile din vecinatate vor fi prezentate ulterior, la capitolul 6 al Raportului de mediu. .

Stabilirea functiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritoriala creaza posibilitatea imbinarii activitatilor economice cu masuri de protectia mediului si a populatiei. Propunerile din PUZ referitoare la modernizarea sau constructia noilor obiective (retelelor de apa și canalizare, micrihidrocentrale, etc) pot afecta pe termen scurt (pe durata executiei) calitatea aerului.

Planul Urbanistic Zonal creaza numai cadrul organizatoric al zonarii teritoriale si nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltari de activitati economice. De acest aspect se va tine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investitii. Prin amplasarea noilor obiective economice/infrastructura in zonele acceptate prin PUZ ca avind aceasta destinatie se vor impune conditiile pe care trebuie sa le respecte investitorul la fazele ulterioare ale proiectului tehnic pentru care se va solicita acordul de mediu. Aplicarea masurilor prevazute in PUZ limiteaza fenomenele de poluare si asigura baza dezvoltarii durabile a comunei din punct de vedere al zonificarii functionale a terenului.




139 / 216

4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, au fost introduse in Raportul de mediu, fiind

identificate si in cadrul sedintelor grupului de lucru şi menţionate in Procesul Verbal intocmit (vezi Anexa 1). În sinteză, au fost semnalate următoarele aspecte care trebuie sa se regaseasca in Raportul de

mediu :

1. Raportul de mediu va analiza toate speciile si habitatele in corelare cu Formularul Standard Natura 2000;

2. Raportul de mediu va respecta structura si cerintele din Anexa 2, HG 1076/2004,

3. Raportul va prezenta modul de gestionare al deseurilor,

4. Raportul va analiza si evalua efectele implementarii fiecarui obiectiv in parte,

5. Se va prezenta „alternativa zero”, se vor prezenta alternativele de plan;

6. Se va justifica decizia de a se introduce in intravilan suprafete incluse in ROSCI0122 Muntii Fagaras,

7. Se vor analiza potentialele efecte semnificative ale implementarii planului,

8. Se va prevedea un program de monitorizare,

9. Raportul va fi realizat in concordanta cu memoriul general al PUZ intocmit de proiectant.

Problemele de mediu pentru obiectivele PUG, inclusiv cele identificate si in cadrul sedinta grupului de lucru şi menţionate in Procesul Verbal intocmit, au fost introduse in Raportul de mediu, la capitolele conforme cerintelor HG 1076/2004.

Recomandările grupului de lucru au fost luate in considerare la elaborarea Raportului de mediu, acesta răspunzând aspectelor relevate in capitolul 3, Tabelul 3.1. fiind prezentate zonele functionale existente pentru care in coloana 2 a Tabelului 2.9.1. au fost identificate zonele cu impact al activitatilor antropice, astfel incat consideram ca nu mai este necesara revenirea in acest capitol asupra problemelor de mediu existente anterior implementarii PUZ.

Proiectul ce constituie obiectul PUZ este supus dezbaterii publice prin derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004. Raportul de mediu a fost structurat astfel incat:

- sa realizeze identificarea, descrierea si evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului;

- sa contina informatiile cerute de procedura HG 1076/2004;

- sa contina un rezumat netehnic;

- sa contina punctul de vedere al reprezentantilor institutiilor din grupul de lucru legate de zonele inundabile, cu risc de alunecari de teren, zone care necesita impaduriri, zone cu interdictii de construire.

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUZ Obiectivele de protectie a mediului ce trebuie avute in vedere la promovarea PUZ sunt reprezentate

de angajamentele rezultate in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu.

In Tabelul 5.1. sunt prezentate obiectivele de mediu relevante pentru PUZ, cu indicatorii si tintele prevazute, alaturi de obiectivele caracteristice ale PUZ, aflate in concordanta cu acestea.




140 / 216

Tabel 5.1.

Obiective / Angajamente Domeniu / Factor Obiectiv Indicator Ținta

Obiectiv PUZ

Modul de respectare a angajamentelor în PUZ

Perioada de tranzitie obtinuta: pentru oxidabilitate pentru

localitatile sub 10.000 locuitori < 31.12.2010

1. Apa Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa Potabila 98/83/EC

Obiectivul Directivei: - Protejarea sanatatii populatiei de efectele oricarui tip de contaminare a apei destinate consumului uman; - Asigurarea calitatii apei destinate consumului uman; stabilirea parametrilor de calitate pentru apa destinata consumului uman si valorilor pentru parametrii relevanti - Determinarea punctelor (amplasamentelor) in care apa trebuie sa fie corespunzatoare valorilor stabilite in Directiva, - Asigurarea monitorizarii si informarii consumatori-lor asupra calitatii apei destinate consumului,

pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide pentru localitatile sub 10.000 locuitori

< 31.12.2015

Realizarea de sisteme de alimentare cu apa la noile zone functionale introduse in intravilan

Se ating tintele de 31.12.2015 odata cu punerea in functiune a obiectivelor PUZ pentru alimentare cu apa ce include statii de tratare




141 / 216


Obiective / Angajamente Domeniu / Factor Obiectiv Indicator Țintă

Obiectiv PUZ


Extinderea sistemelor de colectare a apei uzate la următoarele rate de acoperire:

61 % < 31.12.2010 69 % < 31.12.2013 80 % < 31.12.2015

Extinderea stațiilor de tratare a apei uzate la următoarele rate de acoperire:

51 % < 31.12.2010 61 % < 31.12.2013 77 % < 31.12.2015

Prin Legea 157/2005 pentru Ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana si a legislatiei nationale subsecvente:

extinderea retelelor de apă potabilă

extinderea retelelor de canalizare si statie de epurare cu trapta secundara

< 31.12.2015

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata si completata cu HG 352/2005.

Obiectivul Directivei: protectia mediului

impotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate orasenesti si din anumite sectoare industriale (in special industria alimentara).

in zonele lipsite de retele de canalizare toate constructiile noi sa fie proiectate cu bazine betonate etanse vidanjabile pentru colectarea apelor uzate

Preluarea apelor uzate: - realizarea retelelor de canalizare menajera, - realizarea retelelor de canalizare a apelor pluviale

Epurarea apelor uzate: - statii de epurare.

Odata cu implementarea PUZ se va atinge tinta prin colectarea apelor uzate si tratarea acestora in cele cinci stații de epurare mecano-biologică pentru reducerea compușilor de azot și fosfor, a materiilor în suspensie, substanțelor consumatoare de oxigen și a celor extractibile cu solvenți organici.




142 / 216


Obiective / Angajamente Domeniu / Factor Obiectiv Indicator Țintă

Obiectiv PUZ


Directiva 91/676/CEE privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Transpunere: - Ordinul nr. 918/2002 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, - HG 964/13.10.2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, - Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea Listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole

- reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole; - prevenirea poluarii apelor cu nitrati; - rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice. - reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente; - reabilitarea sau reconstructia instalatiilor vechi sau necorespunzatoare de evacuare a dejectiilor si dotarea cu utilaje de manevrare si administrare a ingrasamintelor organice naturale

Solutia de gestionare a deseurilor conform Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor si instalatii de preluare a apelor pluviale.

Masuri privind controlul aplicarii fertilizatorilor, monitorizarea modului de inventariere a fertilizatorilor.

Utilizarea ca fertilizanţi a nămolurilor de la staţiile de epurare se va face cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA 708/2004.

Prin aprobarea PUZ si implementarea obiectivelor de protectie a mediului (statii de epurare, gestionarea deseurilor astfel incat acestea nu vor fi antrenate de apelor pluviale) si a regulamentului de urbanism se vor realiza tintele de reducere a poluarii apelor cu nitrati.




143 / 216



Obiectiv PUZ Modul de respectare a angajamentelor în PUZ

dioxid de sulf: obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare pentru protecția sănătății umane și a ecosistemelor

> 01.01.2010

dioxid de azot şi oxizi de azot: obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare pentru protecția sănătății umane și a ecosistemelor

> 01.01.2010

Plumb: obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare pentru orice investiţie care se va face în zonă

Benzen: obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare pentru orice investiţie care se va face în zonă

2. Aer Directiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului si directivele fiice (Directiva 1999/30/CE, Directiva 2000/69/CE si Directiva 2002/3/CE ): - evaluarea calității aerului inconjurator; - obtinerea informatiei adecvate privind calitatea aerului inconjurator; - mentinerea calitatii aerului inconjurator acolo unde aceasta este corespunzatoare standar-delor sau imbunatatirea acesteia in cazuri necorespunzatoare

Transpusa cu Ordinul 592/2004 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător

monoxid de carbon : obligativitatea respectării valorii medii de prag superior/inferior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore valorii medii de prag inferior de evaluare pentru timp de mediere de 8 ore pentru orice investiţie care se va face în zonă.

Modernizarea infrastructurii rutiere ce traverseaza teritoriu propus pentru introducerea in intravilan și sistematizarea circulației.

Drum modernizat care sa inconjoare Poiana Molivis si drum de acces la Observatorul turistic-cota 1527 m;

Accese carosabile separate si parcari pentru constructiile de turism; alei semicarosabile de pe amplasamente.

Piste pentru biciclisti care vor facilita practicarea cicloturismului montan.

Gestionarea deseurilor, conform solutiei din PRGD.

Realizarea de microhirocentrale.

Nu sunt prevazute actiuni sau activitati economice care sa duca la alterarea calitații aerului.

Extinderea si modernizarea infrastructurii rutiere și sistematizarea circulației vor contribui la diminuarea emisiilor de pulberi in special, precum si a celorlate componente din gazele de esapament prin realizarea unui alt regim de functionare al motoarelor autovehiculelor.

Prin amenajarea pistelor pentru biciclete multi turisti vor renunta la deplasarea cu autovehiculele ceea ce va conduce la o incadrarea in valorile de prag pentru emisiile din combustie.

Utilizarea de energie din surse regenerabile care va înlocui sistemele de ardere a combustibililor.




144 / 216




ozon troposferic: - Respectarea valorii maxime zilnice pentru protecţia sănătăţii umane - pentru protecţia vegetaţiei a sumei reprezentând suma diferenţelor dintre concentraţiile orare ce depăşesc 80 µg/mc şi 80 µg/mc pe o perioadă dată, folosind valori pe 1 h măsurate zilnic între 8 a.m. şi 8 p.m, - Obligativitatea respectării valorilor de prag de alertă şi de prag de informare precizate in Ordinul 592/2004

în perioada 1 mai – 31 iulie ale anului

pulberi în suspensie fracţiunea PM10. Ordinul 592/2002 stabileşte: - la 7 numărul de depăşiri admise pentru valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane - 50 µg/m3

- la 20 µg/m3 valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane - Obligativitatea respectării valorilor de prag superior de evaluare şi de prag inferior de evaluare

> 01.01.2010

pulberi sedimentabile: CMA - 17 g/m2*lună.

Amoniac: CMA 0,100 mg/m3/ 24h




145 / 216




- În urma evaluării calităţii aerului agenţiile judeţene pentru protecţia mediului întocmesc liste cu zone/aglomerări, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România.

- Pentru zonele şi aglomerările încadrate în lista 1 se elaborează planul de gestionare a calităţii aerului sau planul integrat de gestionare a calităţii aerului

Hotărârea Guvernului nr. 543/2004 privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului: - cadrul procedural de elaborare şi punere în aplicare a programelor de gestionare a calităţii aerului - iniţierea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului de către autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, pe baza datelor privind calitatea aerului înconjurător provenite din Sistemul naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului (SNEGICA).

- pentru zonele şi aglomerările încadrate în listele 2 şi 4 se elaborează programul de gestionare a calităţii aerului, sau programul integrat de gestionare a calităţii aerului

Nu este cazul.

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban

Acoperire: 100 %

< 2013

Tinta se va atinge odata cu implemetarea PUZ si realizarea infrastructurii turistice,

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural

Acoperire: 90 %

> 2009

Tinta se va atinge prin incheierea unui contract cu un operator de servicii specializat

3. SOL. Gestionarea deseurilor si substantelor chimice

Directiva Cadru 75/442/CEE privind deseurile; modificata de Directiva 91/692/CEE, Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 si de Directiva Consiliului 91/156/CEE si Decizia 96/350/CE.

Transpusa in totalitate Directiva 1999/31/CE

privind depozitarea deseurilor, transpusa prin HG 349/2005

Optimizarea schemelor de colectare şi transport

> 2007

Managementul deseurilor in sistem integrat si in conexiune cu serviciile asigurate la nivelul judetului - includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către un operator specializat;




146 / 216



Obiectiv PUZ


Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

- Prin aprobarea PUZ se atinge tinta de implementare a colectării selective si valorificarea a deseurilor din ambalaje.

- Colectarea separată a fluxului deşeurilor periculoase de cel al celor nepericuloase existente în deşeurile municipale

> 2007

- Implementarea şi extinderea măsurii de colectare separată a deşeurilor chiar de la sursă în zonele urbane

În mod gradat - > 2007 - 90 % - 2013

Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelat cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

Reducerea cantității de deșeuri depozitate

- Optimizarea schemelor de colectare şi transport

Creşterea cu 12 % pe an

Din 2012 până 2017

- realizarea de platforme de precolectare unde se vor depozita temporar si deşeurile reciclabile in containere cu capac, incriptionate; - creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor recuperabile (PET) mai puţin solicitate, prin implementarea proiectului - Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judetului Arges.




147 / 216



Obiectiv PUZ


Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la importanţa prevenirii generării deşeurilor de ambalaje

Proces continuu

Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.

Proces continuu

Directiva 94/62/CE privind ambalajele si deseurile de ambalaje, amendata prin Directiva 2004/12/EC, cu exceptia tintelor de reciclare pentru hartie/carton si metale.

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje

Optimizarea cantităţii de ambalaj pe produs ambalat

Proces continuu

Valorificarea a 48 % din întreaga cantitate de deşeuri de ambalaje înregistrată. Reciclare totală: 42 % cu: - 15 % sticlă, - 60 % hîrtie şi carton, - 50 % metale,

2010

Valorificarea totală: 53 %. Reciclare totală: 46 % 15 % sticlă, 60 % hărtie şi carton,

50 % metale, 15 % plastic, 15 % lemn

2011

Valorificarea totală: 57 %. Reciclare totală: 50 %

Valorificarea şi reciclarea deseurilor de ambalaje

15 % sticlă, 60 % hărtie şi carton

50 % metale, 15 % plastic, 15 % lemn

2012

- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la nivel de judet;




148 / 216



Obiectiv PUZ


Valorificarea totală: 60 %. Reciclare totală: 55 %

- 60 % sticlă,

- 60 % hărtie şi carton,

- 50 % metale, - 22,5 % plastic, - 15 % lemn

2013

Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării materiale sau/şi eliminării în condiţii de siguranţă

> 2008

Tratarea deşeurilor contaminate din construcţia de drumuri, clădiri sau săpături pentru valorificare sau/şi eliminării finală

> 2008

Reutilizarea şi reciclarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Proces continuu

Crearea de capacitati de tratare si valorificare

Proces continuu

Nu este cazzul.

Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

Dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate.

Proces continuu

Prin aprobarea PUZ tinta se atinge, deseurile din construcții și demolari fiind depozitate cu avizul Primariei Arefu in locuri autorizate.




149 / 216



Obiectiv PUZ


Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

1 punct de colectare judeţean 1 punct de colectare în fiecare

oraş cu > 100.000 locuitori 1 punct de colectare în fiecare

oraş cu > 20.000 locuitori

2005

2005

2006

Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European si a Consiliului/2003 privind deseurile provenite de la echipamente electrice si electronice (DEEE)

Transpusa prin: HG 448/2005 cu

legislatia secundara: - Ordinul 901/2005, - Ordinul 1225/721/2005, - Ordinul nr.

1223/715/2005 Obiectiv: Organizarea colectării

separate a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţinta de cel puţin:

2 kg/locuitor * an 3 kg/ locuitor * an 4 kg/ locuitor * an

2006 2007 2008

Nu este cazul. Se va incheia contract cu operatorul autorizat care va colecta si depozita deseurile la platformele.

Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, sau plătind o taxă rezonabilă

Stabilirea a cel puţin un punct de colectare VSU in judeţ .

Stabilirea unui punct de colectare VSU în fiecare oraş cu mai mult de 100.000 de locuitori.

Directiva 2000/53/CE este transpusa în legislatia româneasca prin HG 2406/2004 privind gestionarea VSU

Obiectiv: Elaborarea unui sistem

eficient de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

2007 Nu este cazul. Tinta s-a atins, detinatorii de vehicule scoase din uz de pe teritoriul comunei beneficiind de programul national pentru VSU.




150 / 216



Obiectiv PUZ


Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 75 % din din masa medie pe vehicul si an pentru VSU produse înainte de 1.01. 1980

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 85 % din masa medie pe vehicul si an pentru VSU după 1.01.1980

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70 % din masa medie pe vehicul si an pentru VSU înainte de 1.01. 1980

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 80 % din masa medie pe vehicul şi an pentru toate VSU

Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95 % din masa medie pe vehicul şi an pentru toate VSU

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85 % din greutatea tuturor VSU

2015

Utilizarea, pe cât de mult posibil, a nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură în acord cu H.G. 344/708/2005

2007

Managementul ecologic raţional al nămolului provenit de la staţiile de epurare

Deshidratarea şi pre-tratarea în vederea co-incinerării în cuptoare de ciment sau în incineratoare.

- gestionarea corespunzatoare a namolului deshidratat rezultat de la statiile de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural




151 / 216



Obiectiv PUZ


Promovarea utilizării nămolului pentru reabilitarea depozitelor necontrolate şi ca material de etanşare pentru depozitele ecologice.

Prevenirea depozitării ilegale şi Prevenirea descărcării nămolului în apele de suprafaţă H.G. 344/708/2005

permanent

Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional

Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

> 2007 - colectarea separata a deseurilor periculoase din deseurile menajere

Prin incheierea contractului cu operatorul de servicii odata cu aprobarea PUZ tinta va fi atinsa pentru deseurile periculoase din deseurile menajere

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce se organice menajere şi deşeuri organice din comerţ, industrie, instituţii, deşeuri verzi din parcuri, grădini şi pieţe prin colectare separată

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile in conformitate cu ţintele ce au ca an de referinţă cantitatea de deşeuri bio-degradabile depozitată în 1995

Reducerea la 75 % până în 2010 Reducerea la 50 % până în 2013 Reducerea la 35 % până în 2016

- solutii de compostare individua-la a deseurilor bio-degradabile; Solutia de compostare locala a deseurilor (asa numitul back-yard composting) prevede compostarea deseurilor verzi si deseurilor bio-degradabile din bucatarie impreuna cu dejectiile solide de la animale.

Prin aprobarea PUZ se atinge tinta prin aprobarea solutiei de compostare individuala odata cu implementarea planului de management a deseurilor.




152 / 216




Reducerea zgomotului şi vibraţiilor în cartierele sensibile

reclamaţii referitoare la zgomot primite într-o perioadă de timp dată

4. Zgomot

Reducerea poluării fonice provenite din industrie şi transporturi în aşezările umane

număr de locuitori din zonele în care sunt depăşite nivelurile de zgomot admise

reducere cu 50% a

reclamaţiilor referitoare la

zgomot

Modernizarea echiparii edilitare rutiere, perdele de protectie, instituirea zonelor de protectie

Prin aprobarea PUZ tinta pentru zgomot se va atinge

Reducerea riscului pentru sanatate - reducerea numarului de locuitori expusi la substante toxice din mediu, agenti biologici, si zgomot excesiv

- număr de locuitori din zonele în care sunt depăşite valorile limită de poluare

Realizarea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor.

Incheierea unui contract cu un operator de salubritate.

Realizarea de retele de canalizare

Modificarea numarului de locuitori ca urmare a migratiei

- populaţie totală şi distribuţie pe grupe de vârstă

Extinderea zonei de locuinte

5. Sănătatea populației

Reducerea numarului de locuitori care nu dispun de apa potabila

- număr de locuitori Extinderea alimentarii cu apa potabila in sistem centralizat

Prin aprobarea PUZ obiectivele se ating




153 / 216



Obiectiv PUZ


6. Riscuri naturale

Decizia Consiliului 99/847/CE privind stabilirea Programului de acţiune comunitar în domeniul Protecţiei Civile amendată de Decizia 2005/12/CE

Masuri tehnice si organizatorice, precum si de actiunile specifice planificate si realizate în scopul preîntâmpinarii, reducerii sau eliminarii riscurilor de producere a situatiilor de urgenta si a consecintelor acestora, protectiei populatiei, mediului, bunurilor si valorilor de patrimoniu prin mijloace si masuri specifice.

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se înţelege: identificarea şi monitorizarea fenomenelor, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc - prevenire şi pregătire pentru intervenţii; - intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări grave; - intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Lucrari hidro-edilitare pentru eliminarea riscurilor naturale: - In zonele mai abrupte de pe pârtie, sunt prevazute lucrari de drenare; vor fi amplasate in afara zonei ce se propune prin PUZ pentru introducerea in intravilan; - Pentru combaterea eroziunii PUZ prevede: lucrari de drenare, canalizare de ape meteorice . - Folosirea de metode agrotehnice - însamantari, plantari, inierbari - care vor diminua procesele de eroziune şi de transport de material.

Aprobarea PUG, prin Regulamentul de Urbanism asigura masurile de eliminare a riscurilor

Prin aprobarea PUG se

instituie interdictia de construire in zonele cu riscuri naturale




154 / 216



Obiectiv PUZ


Directiva 2007/60/CE privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundaţii.

La nivel naţional s-au elaborat: - Strategia nationala de management al riscului la inundatii, aprobată prin HG 1854/2005, si HG 1286/2004 privind aprobarea Planului general de masuri preventive pentru evitarea si reducerea efectelor inundatiilor, - Manulalul Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii

promovarea un nou concept privind amenajarea râurilor, având printre obiectivele principale reducerea riscului la inundaţii şi conservarea biodiversităţii mediului acvatic

- instituirea de zone de protectie;

prevenire a accidentelor majore si de limitare a consecintelor acestora

Distanțe de siguranță între obiectivele cărora le sunt aplicabile prevederile HG 804 / 2007 si zonele rezidentiale, de utilitate publica, protejate de interes

efectuarea de controale la amplasarea noilor obiective, modificarile aduse obiectivelor existente, noile dezvoltari de tipul legaturii de transport, locatii frecventate de public si zone rezidentiale aflate in vecinatatea obiectivelor existente, care măresc riscul sau agravează consecintele unui accident major.

Aprobarea PUZ asigura promovarea noului concept privind amenajare a raurilor.

Amenajarile care pot afecta echilibrul natural al apelor vor fi realizate cu masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii




155 / 216



Obiectiv PUZ


Directiva “Habitate” 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor (mediul definit prin factori abiotici si biotici in care traieste o specie in oricare stadiu al ciclului sau biologic) naturale si a florei si a faunei salbatice.

Transpusa integral prin Legea nr. 462/2001;

Obligaţiile României: - Propunerea unei liste de specii si tipuri de habitate care sa amendeze Anexele I, II, IV si V ale Directivei si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat, - Propunerea unei liste de Situri de Importanta Comunitara (SIC), completarea Formularelor Standard pentru aceste situri si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – la data aderarii, - Aplicarea prevederilor Art.6.2, 6.3 si 6.4 ale Directivei (evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ) - incepand cu data aderarii,

Suprafetele zone functionale ale PUZ se vor suprapune cu sit-ul Natura 2000.

Aprobarea PUZ asigura incadrarea sitului de importanta comunitara in PUG al comunei, instruirea zonelor de protectie si constientizarea publicului, masuri compensatorii si de diminuare a impactului pentru zonele ce se suprapun cu sit-ul Natura 2000.

7. Biodiversitate, floră, faună

Directiva “Păsări” Protejarea a 181 specii de

păsări vulnerabile (Anexa I) + specii noi (EU 15 + 10) in special păsări migratoare

Transpunerea Directivei „Pasari” (79/409/CEE) in legislatia nationala – realizat,

- Propunerea unei liste de specii pentru Amendarea Anexei I si inaintarea acesteia catre Comisia Europeana – realizat, - Desemnarea prin legislatia nationala a Ariilor de Protectie Speciala Avifaunistica – realizat, - Inaintarea listei de Arii de Protectie Speciala (APSA) catre Comisia Europeana – realizat,




156 / 216



Obiectiv PUZ


- Protectia si managementul tuturor Ariilor de Protectie Speciala, inclusiv evaluarea de impact a programelor si proiectelor cu impact semnificativ – dupa desemnare si aderare. Permanent se va avea in vedere de APM si ARPM: - Asigurarea unui sistem de protectie a siturilor si pregatirea planurilor de management relevante si a planurilor pentru evitarea poluarii sau deteriorarii ariilor naturale protejate posibil de a fi declarate ca APSA-uri sau a arealelor inconjuratoare. - Instruirea si constientizarea publicului.

8. Patrimoniu cultural

Legea 5/2000 - Secţiunea a III-a – Zone protejate

OUG nr. 195/2005 contine prevederi referitoare la mentinerea si protejarea monumentelor istorice

Instituirea zonelor de protectie pentru monumentele istorice

100 m în urban 200 m în rural 500 m de metri în exteriorul localităţilor

Nu este cazul Nu este cazul




157 / 216



Obiectiv PUZ


9. Conservarea resurselor naturale

Conservarea resurselor naturale.

Imbunatatirea eficientei energetice si a utilizarii resurselor energetice.

Economii de energie Prin PUZ aprobat se reglementeaza zona si se instituie zonele de protectie pentru rezerva de turba din turbarie;

Crearea de microhidrocentale compenseaza consumul de combustibili clasici pentru producerea de energie electrica

Fara instituirea zonei de protectie si organizarea unui turism organizat exista pericolul degradarii resursei de turba din turbaria din Poiana Molivis

10. Peisaj OUG 195/2005 contine prevederi referitoare la mentinerea si ameliorarea fondului peisagistic natural si antropic, de refacere peisagistica a zonelor de interes turistic sau de agrement

PUZ cuprinde actiuni care se vor realiza cu respectarea Regulamentelor General si Locale de Urbanism care furnizeaza toate elementele pentru incadrarea in peisaj a obiectivelor cu respectarea tradiţiilor locale şi fondului natural aflat în proximitate.




158 / 216



Obiectiv PUZ


11. Zonare teritorială

Legislatia prevede corelarea intravilanului existent cu evidenta OCOTA in vederea asigurarii unei bune administrari a terenurilor si a unei dezvoltari edilitare judicioase care sa tina cont totodata de protejarea mediului

Protejarea populatiei si a zonelor de locuinte prin separarea de terenurile cu activitatile economice si servicii

PUZ propune extinderea limitei de intravilan cu o noua zonificare functionala ce a fost descrisa in capitolul 3.

În toate zonele si subzonele care sunt propuse de PUZ nu vor fi admise următoarele activităţi: - Activiţăţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode pentru traficul generat; - Construcţii provizorii de orice natură; - Imobile de locuinţe colective; - Depozite en gros; - Depozite de materiale refolosibile; - Platforma de precolectare a deşeurilor urbane; - Depozite pentru vânzare de substanţe inflamabile sau toxice; - Lucrări de terasamente de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcele adiacente; - Orice lucrări de terasamente care pot provoca scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice; - Orice alte funcţiuni care nu se coreleaza cu functiunea principal a zonei.




159 / 216



Obiectiv PUZ


Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului

- evaluarea impactului asupra mediului a proiectelor publice si private; - participarea publicului la luarea deciziei

12. Educația ecologică a populației

Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu - garantarea dreptului de acces la informatia de mediu detinuta de sau pentru autoritatile publice - asigurarea punerii la dispozitia publicului si a diseminarii informatiei de mediu

- stabilirea termenilor, conditiilor si a aranjamentelor practice pentru exercitarea acestui drept ; - atingerea celei mai largi și posibile diponibilitati si diseminari a informatie de mediu catre public prin promovarea utilizarii, in special, a telecomunicatiei computerizate si/sau a tehnologiei electronice.

Derularea metodologiei de aprobare a planurilor si programelor instituit de HG 1076/2004 cu supunerea spre dezbatere a PUZ si a studiilor pentru extinderea sau infiintarea de noi servicii.

Introducerea zonelor de protectie pentru zonele sensibile

Obiectivul se atinge prin aprobarea PUZ si a regulamentului de urbanism se introduc zonele de protectie pentru obiectivele propuse care sunt aduse la cunostiinta populatiei prin dezbaterea publica si prin certificatele de urbanism si autorizatiile de constructie.




160 / 216

Sintetizand, obiectivele de protectie a mediului relevante pentru PUZ prezentate in Tabel 5.1. sunt de două categorii: - obiective strategice de mediu, reprezentând obiectivele stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional - prezentate anterior;

- obiective specifice de mediu, reprezentând obiectivele relevante pentru plan, derivate din obiectivele strategice, precum şi obiectivele la nivel local şi regional.

Obiectivele strategice de mediu, reprezentând principalele repere ce trebuie avute în vedere în procesul de planificare a acţiunilor pentru protecţia mediului, ca parte intrinsecă a oricărui plan care propune dezvoltarea unor activităţi antropice, sunt următoarele:

- îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei;

- respectarea legislaţiei privind colectarea, tratarea şi depozitarea deşeurilor;

- limitarea poluării la niveluri care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană);

- limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili;

- limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot şi limitarea nivelurilor de vibraţii;

- limitarea impactului negativ asupra biodiversităţii, florei şi faunei;

- minimizarea impactului negativ asupra patrimoniului cultural, arhitectonic şi arheologic;

- protecţia sănătăţii umane;

- îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, minimizarea impactului generat de transportul materialelor;

- minimizarea impactului asupra peisajului;

- limitarea impactului negativ asupra solului;

- maximizarea utilizării materialelor existente.

Obiectivele specifice de mediu, ale PUZ, derivate din obiectivele strategice sunt:

A. Mentinerea si/sau imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol. Obiectivele prevazute de PUZ au in vedere gestionarea deseurilor (colectare, transport) in conformitate cu reglementarile in vigoare prin:

- includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către un operator de servicii specializate; constructiile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ;


- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective,

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;


- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la nivelul judetului Arges;

- gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statia de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM;




161 / 216


- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului:

- recuperarea terenurilor degradate, plantatii de zone verzi;

- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari, plantari, înierbari si preluarea apelor pluvial intr-un sistem de rigole;

- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;

- infiinţarea unei sistem de colectare şi tratare a apelor uzate;

- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față de acestea.

Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie pentru realizarea obiectivelor PUZ se vor produce modificari structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavatiilor prevăzute a se executa, dar proiectele ulterioare care vor fi supuse obtinerii acordurilor de mediu, vor avea prevazute o serie de masuri de diminuare si/sau compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului.

B. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu apa subterana: - Îmbunătăţirea calităţii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele uzate in

vederea epurarii ulterioare,

- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări de captare; imbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, instituirea zonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare,

- Reducerea poluării cu nutrienţi.

C. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata: - Îmbunătăţirea calităţii şi a cantităţii apelor uzate menajere prin colectarea acestora prin sistemul

de canalizare şi tratarea in statii de epurare; până la punerea in functiune a acestora si ulterior, acolo unde nu se extind retelele de canalizare, se vor capta apele uzate in bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta maxima intre bazinele betonate/ fosele septice si zona construita trebuie sa fie in concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de zidurile cladirilor).

- Statiile de epurare va fi realizata conform proiectului de executie. Conform PUZ aceasta se va amplasa la o distanta de peste 300 m cât prevede legislatia in vigoare. Statiile se vor alimenta cu energie electrica din reteaua existenta si propusa. Pentru functionare in caz de avarie se recomandă montarea unor surse alternative de alimentare - grup electrogen.

- Evacuarea apelor pluviale se va realiza printr-o sistematizare pe verticala, cu captarea si dirijarea apelor prin rigole.

- Închiderea depozitelor accidentale, neconforme si necontrolate, de deşeuri şi ecologizarea perimetrelor.

D. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu aer: - Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera -

reabilitare si asfaltare drumuri si platforme carosabil prezentate in capitolul 3, Tabelul 3.1.

- Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeţelor nude de teren care vor fixa solul eliminand erodarea si antrenarea pulberilor in aer.




162 / 216

- Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala, ocupate de statiile de epurare, in zona locuibila pentru retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea au si rol de ecranare si diminuare a zgomotului,

E. Biodiversitate: - Imbunatatirea calitatii apei potabile prin surse de captare prin drenuri si sistem de alimentare cu

apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de potabilitate,

- Masuri de remediere a proceselor de erodare ce distrug biodiversitatea, prin amenajari pentru captarea apelor pluviale; In zonele mai abrupte de pe pârtie, sunt prevazute lucrari de drenare în scopul disiparii energiei apelor din scurgerea superficiala pentru evitarea eroziunilor.

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera,

Amplasamentul PUZ se afla suprapus peste situl ROSCI0122 Muntii Fagaras si rezervatia naturala declarata la nivel local din Poiana Molivis. Locurile unde vor fi construite organizarile de santier pentru obiectivele PUZ trebuie să fie astfel stabilite astfel încât să nu aducă prejudicii asupra mediului natural sau uman prin emisii atmosferice, prin producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din şantier, de manevrarea materialelor, prin descărcarea accidentală a maşinilor care transportă materiale în cursurile de apă de suprafaţă, prin producerea de zgomot şi vibraţii ori prin degradarea solului ca suport al florei. Se recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din circuitul actual suprafeţe prea mari de teren. De asemenea, trebuie evitată amplasarea lor în apropierea unor zone sensibile - cum ar fi lângă lângă captările de apă – trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora și protejarea corpurilor de apă de suprafață (izvoare, pârâuri).

Platformele organizărilor de şantier trebuie proiectate astfel încât apa meteorică să fie şi ea colectată printr-un sistem de şanţuri sau rigole pereate, unde să se poată produce o sedimentare înainte de descărcare.

Efecte potenţiale asupra biodiverstatii pe perioada de construcţie a obiectivelor, in general, sunt reprezentate de fragmentarea habitatelor naturale prin apariţia unei bariere fizice constituite din lucrările proiectate (drumuri, realizarea traseelor de cabluri și conducte).

Pentru habitatele identificate ca fiind existente pe zonele functionale propuse de PUZ (vezi Tabel

2.17) având in vedere ca suprafata pierduta fata de intreaga suprafata a sitului Natura 2000, impactul asupra intregului sit este minim si nu va duce la fragmentarea lor si nu va periclita sustenabilitatea acestora. Prin masurile ce vor fi descrise ulterior efectele negative pot fi eliminate, diminuate.

In prezent pe drumurile si potecile existente deja, dar nemodernizate, se manifesta o oarecare doza de fragmentare a habitatelor insa, data fiind vechimea acestora se poate considera ca s-au format deja echilibre corespunzatoare in cadrul populatiilor apartinand faunei locale.

F. Zgomot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea de turism care se manifesta si la acest moment dar intr-o forma corespunzatoare in conformitate cu standardele UE.Transformarea obiectivului Ghițu-Moliviș intr-un obiectiv turistic de interes national, in conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici va asigura o activitate de turism corespunzatoare care va tine cont inclusiv de protejarea mediului.

Prin obiectivele PUZ de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar zona impadurita va constituie perdea de protectie cu rol de ecranare.

G. Fauna, flora. Suprafata ce face obiectul PUZ este o zona protejata sub aspect al faunei si florei suprapunându-se cu situl Natura 2000 - RO SCI0122 Muntii Fagaras. Fauna, în special avifauna din perimetru în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de construcţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. PUZ nu conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate dacă se vor lua masurile de diminuare a impactului negativ ce se vor regăsi in capitolul 8 al Raportului de




163 / 216

mediu. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeţele reduse în care se efectuează lucrările. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, fără a se produce practic o fragmentare având în vedere că arealul Ghițu-Moliviș ocupă o zonă periferică în cadrul acestui sit.

Zgomotul produs în perioada de funcţionare a agregatelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

H. Populatie; sănătate umana. Realizarea obiectivului Ghițu-Moliviș intr-un obiectiv turistic de interes national, in conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici odata cu aprobarea PUZ va asigura o activitate de turism corespunzatoare care va tine cont inclusiv de protejarea mediului si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive ale implementarii PUZ.

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI Promovarea PUZ presupune zonificarea pe functiuni in care se vor dezvolta obiectivele prezentate

in Tabelul 3.2 care trebuie sa duca la atingerea obiectivelor de mediu stabilite la nivel national, comunitar sau international pentru a asigura o dezvoltare durabila a localitatii, asa cum a fost prezentat in mod sintetic in tabelul 5.1.

Raportul de mediu pentru PUZ reprezinta instrumentul care sa vina in sprijinul administratiei publice in alegerea prioritatilor si etapizarea interventiilor in teritoriul administrat.

In evaluarea impactului de mediu prin implementarea PUZ se va tine cont de de criteriile recomandate prin Anexa nr. 1 la HG 1076/2004, pentru cuantificarea amplorii prognozate a impactului avându-se în vedere efectele asupra mediului:

- directe si indirecte,

- pe termen scurt si lung,

- reversibile sau ireversibile,

- izolate, interactive si cumulative.

Efectele interactive apar atunci când un factor de mediu poate suferi schimbari calitative (pozitive sau negative) atât în mod direct sub acțiunea unei presiuni externe, cât si indirect, consituindu-se în receptorul unor modificări induse prin intermediu altui factor de mediu (cale), ca de exemplu: poluarea solului din cauza traficului poate interveni în mod direct prin scurgeri de produse petroliere dar si indirect prin sedimentarea unor noxe eliminate de trafic în aerul atmosferic. În general, receptorii cei mai susceptibili a fi afectati în acest mod interactiv sunt biodiversitatea si sanatatea populatiei.

Efectele cumulative pot sa apara:

- fie în situatia în care un factor de mediu se constituie în receptorul unui aceluiasi tip de poluant / presiune cauzate de activități diferite din cadrul aceluiasi proiect / plan (exemplu: sanatatea populatiei = receptor al zgomotelor provenite din surse diferite),

- fie în cazul unor suprapuneri ale unor presiuni similare induse prin implementarea a doua sau mai multor planuri / proiecte în zone învecinate (parte dintr-un areal comun) (exemplu: efecte cumulate




164 / 216

ale traficului asupra calitatii aerului; exploatarea în comun a unei surse de apa cu debit limitat, utilizarea comuna a unui curs de apa pentru deversarea apelor uzate etc.).

Importanta acestor efecte cumulative apare atunci când se constata că, deși analizate individual, activități sau planuri/programe diferite nu se dovedesc a cauza un impact semnificativ, analizate cumulativ arată că pot genera un impact semnificativ asupra unor factori de mediu sau de alt interes.

Potentialele surse de impact si efecte asupra mediului, pe factori de mediu. 6.1. Factorul de mediu apa.

Realizarea zonificarii functionale prin implementarea PUZ nu va conduce la un impact direct asupra apelor subterane sau de suprafaţă.

Impactul asupra apelor se va datora realizarii infrastructurii propuse pentru realizare ulterior aprobarii acestuia.

In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul asupra apelor se poate produce pe următoarele căi:

- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie,

- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere

- platformele de deșeuri neamenajate conform legislației.

La faza de PUZ nu s-au facut toate precizarile privind masurile pentru protejarea factorului de mediu apa pe perioada executiei obiectvelor, acestea fiind specifice proiectului de executie ce va constitui faza ulterioara aprobarii acestuia.

Se poate aprecia care sunt sursele potentiale de poluare asupra mediului, pe categorii de obiective:

6.1.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare

Sursele de poluare a apei vor fi: - stațiile de epurare care tratează apele de tip menajer, - pierderile de hidrocarburi la sol care vor fi antrenate de apele meteorice,

Aceste surse vor determina încărcarea apelor de suprafață cu impurificatori specifici: substanţe consumatoare de oxigen, substanţe dizolvate organice şi anorganice în soluţie – reziduu fix, substanțe eutrofizatoare – compuși de azot și fosfor, substanţele plutitoare.

Soluția propusă de evacuare a apelor epurate în amonte de unele surse de apă poate avea efecte negative asupra calității apelor de suprafață determinând neîndeplinirea condițiilor prevăzute de HG nr.

567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de

suprafaţă utilizate pentru potabilizare NTPA-013, aprobate prin HG nr. 100/2002.

Situația ar putea deveni critică în cazurile în care:

- vor apare exfiltrații din instalațiile de canalizare și de tratare a apelor manajere,

- stațiile de epurare sunt în stare de avarie sau ar funcționa necorespunzător,

- situații de secetă prelungită care ar determina diminuarea debitului de apă al emisaruluis.

Pentru pierderile de hidrocarburi sunt prevăzute separatoare. La faza SF a proiectului nu este cunoscut numărul și poziționarea acestora.




165 / 216

În cazul unor defecțiuni la instalațiile de epurare care vor avea drept consecințe evacuarea de ape incomplet epurate sau neepurate în emisari aceste substanțe vor determina:

- Substanţele organice pot determina creşteri mari ale consumului de oxigen şi chiar dispariţia acestuia cu modificarea în totalitate a biocenozei receptorului, influenţa negativă sau chiar compromiterea utilităţilor în aval - turboagregate,

- Substanţele în suspensie MTS, organice, anorganice se depun pe patul emisarului sub formă de nămol care determină apariţia fenomenelor fermentative, deficit de oxigen prin creşterea consumului de oxigen, fenomene care conduc la formarea gazelor de fermentaţie urât mirositoare, toxice pentru organismele acvatice, şi la poluări de durată, care pot influenţa componeneţa normală a bentosului; sunt favorizate dezvoltarea ciupercilor, modificarea pH-ului apei. Aceeaşi influenţă o au şi asupra folosinţelor de apă,

- Substanţele plutitoare – reziduuri petroliere, spumele - pot înrăutăţi starea de saprobitate a emisarului prin faptul că împiedică schimburile de oxigen aer-apă, cu consecinţe negative asupra microorganismelor fotosintetizante, influenţând negativ activitatea organismelor fotosintetizante. În plus pot da apei un gust şi miros neplăcut. De asemenea, împiedică autoepurarea;

- Detergenţii în cantităţi excesive formează spume la suprafaţa apei care împiedică schimburile de oxigen, fenomenele de autoepurare, favorizând extinderea zonei poluate. În plus pot da apei un gust şi miros neplăcut;

- Componenţi de N şi P în exces favorizează eutrofizarea receptorului, compromiţând folosinţele în aval;

- Microorganismele ajunse în receptor, fie se dezvoltă necorespunzător, fie dereglează dezvoltarea altora sau a organismelor. Pot determina la om leptospiroze, salmonelozele, ş.a. Apele uzate infestate deversate în apele naturale fără a fi decontaminate o pot contamina şi pe acestea.

6.1.2. Infrastructura generală si specifică de turism din arealul Ghițu - baza pârtiei A1

Sursele de poluare a apei vor fi:

- pierderile de hidrocarburi la sol care vor fi antrenate de apele meteorice.


6.1.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Sursele de poluare a apei vor fi:



6.1.4. Valorificarea in scop turistic a turbăriei Molivisu Nu vor fi surse de poluare a apelor.

6.1.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Sursele de poluare a apei vor fi:





166 / 216


6.1.6. Realizare de retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu

Potentiale surse de poluare: posturile de transformare prin scurgerile de ulei de transformator cu posibil continut de PCB.

6.1.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie Utilizarea în scop energetic exclusiv a energiei pârâurilor nu va constitui sursă de poluare a apelor.

Utilizarea în comun și a efluenților stațiilor de epurare va determina aceleași surse de poluare și consecințe ca la paragraful 6.1.1.

6.2. Factorul de mediu aer Accidental sau periodic pot apărea alte surse cum ar fi întreținerea/turnarea covorului asfaltic,

generatoare de sudură, prepararea de betoane.

La faza SF nu sunt tratate alte surse care pot apărea ca urmare a dezvoltării stațiunii:

- instalații de încălzire,

- instalații de preparat hrana,

- focuri de tabără, grătare, etc.


Sursele de poluare a aerului vor fi:

- instalațiile de colectare a apelor menajere și stațiile de epurare,

Cele 5 stații de epurare vor fi amplasate izolat, iar debitele de poluanți vor fi relativ scăzute și nu vor constitui surse de disconfort decât în cazul nefuncționării instalațiilor când vor determina emisii olfactive de gaze de canal, amoniac, hidrogen sulfurat.


Sursele de poluare a aerului vor fi:

- traficul rutier cu emisii de pulberi PM(10);

- carburația motoarelor autovehiculelor și ATV-urilor cu aprindere prin scânteie cu emisii de SOx, NOx, NMVOC, CO, CO2, metale grele.

Nu sunt date referitoare la intensitatea traficului estimat. Acestea vor fi limitate de dimensiunea parcărilor și drumurilor de acces, numărul de ATV-uri și gradul de utilizare a parcului auto.

6.2.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Sursele de poluare a aerului vor fi:





167 / 216



6.2.4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu Nu vor fi surse de poluare a aerului.

6.2.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Sursele de poluare a aerului vor fi:




6.2.6. Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrica a

arealului Ghitu-Molivisu

Nu vor fi surse de poluare a aerului.

6.2.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie

Nu vor fi surse de poluare a aerului.

6.3. Factorul de mediu sol

Pe perioada de exploatare continuă a instalaţiei vor rezulta deșeuri de la întreținerea instalaților de apă și canalizare, electrice, microhidrocentralelor (MCH), cablului, drumurilor, utilajului de bătut zăpada, din activitatea de administrație și de tip menajer. Tipurile de deşeuri care vor rezulta fac obiectul Tabelului 6.3.1.

Memoriul general al PUZ nu tratează cantitățile de deșeuri.

Este dificil de făcut o evaluare cantitativă a acestor deşeuri, la aceasta faza SF, in lipsa unui proiect de executie in care vor fi specificate tehnologiile de execuţie aplicate de antreprenor cât şi tehnologiile de funcţionare a instalaţiilor şi echipamentelor componente stabilite de proiectant. De aceea in RM se rezumă doar la specificarea tipurilor de deseuri si a modurilor de gestionare a agestora, fără a preciza cantitatile.

Deşeurile specifice operării obiectivului de investiţii cât şi cele rezultate din întreţinere trebuie să reprezinte o preocupare majoră a beneficiarului. Deşeurile rezultate (evidenţiate mai sus) nu fac farte din categoria celor periculoare şi vor fi evacuate prin asigurarea serviciilor specializate de salubritate.

Namolul si nisipul colectate in cadrul operatiilor de curatare a sistemului de canalizare, a separatoarelor de hidrocarburi vor fi tratate si uscate natural inainte de a fi evacuate intr-un depozit de deseuri adecvat, autorizat.




168 / 216

Tabel 6.3.1.

Nr. Crt. Tipul de deşeuri care vor rezulta Cod deşeu 1 nămoluri apoase de la spălarea instalaţiilor de apă 10 01 23 2 Uleiuri hidraulic 13 01 xx*) 3 Ulei de motor 13 02 xx*) 4 Solide din păturile de nisip și separatoare de ulei/apă 13 05 09*) 6 Ambalaje impurificate cu substanțe toxice și periculoase (uleiuri,

reactivi, etc) 15 01 10*)

7 Baterii şi acumulatori auto cu plumb 16 06 01**) 8 Transformatori***) 16 02 09****) 9 Echipamente casate***) 16 02 10*)

10 Lemn 17 02 01 11 Bitum asfaltic 17 03 02 12 Deşeuri din oţel 17 04 05 13 Pământ şi piatră 17 05 01 14 Deşeuri reţinute pe site 19 08 01 15 Hârtie şi carton 20 01 01 16 Materiale biodegradabile 20 02 01 17 Menajere 20 03 01 18 Tuburi fluorescente 20 01 21*) 19 Electronice şi electrotehnice 20 01 36 *) Deşeuri care pot să conţină substante toxice si periculoase **) Deşeuri care pot să rezulte o dată la 3-5 ani, ***) Deşeuri care pot să rezulte ocazional, ****) Deşeuri cu conţinut de PCB.

Pentru gestionarea namolurilor de la statia de epurare exista mai multe optiuni, in functie de incadrarea sau nu in parametrii de utilizare a namolului pentru folosinte agricole. In functie de rezultatele analizelor, namolurile de la statia de epurare vor putea fi utilizate fie in agricultura, silvicultura – in cazul in care parametrii de calitate corespund utilizarii in agricultura (Ordinului 344/2004), fie vor fi depozitate controlat in depozit autorizat, in cazul in care cel putin un parametru nu va fi conform pentru utilizarea in agricultura.

Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel incat sa se reduca riscul poluarii solurilor si a apei freatice.

Tot din această categorie fac parte şi deşeurile de hârtie şi carton care vor rezulta ca urmare a activităţii de birotică, operare şi facturare.

Deşeurile de tip menajer vor rezulta de la activitatea operatorilor şi persoanelor aflate în tranzit, iar deşeurile de materiale biodegradabile vor rezulta din activitaţi administrative de întreţinere a spaţiilor verzi şi platformelor.

În perioada de exploatare continuă a obiectivului de investiție nu vor rezulta deșeuri în mod curent. Pe perioada de întrerupere a activităţii pentru revizii şi reparaţii vor apărea alte tipuri de deşeuri din categoria toxice şi periculoase.

De la întreţinerea separatoarelor de hidrocarburi va rezulta apă impurificată cu pierderi de ulei.




169 / 216

Deşeuri de ambalaje impurificate cu substanţe toxice şi periculoase – cod 15 01 10*, vor rezulta de la

uleiul de răcire al turbinei şi de la substanţele chimice care vor fi utilizate la tratarea apelor. Ocazional, pot apare deşeuri de la întreţinerea echipamentelor electrice şi electronice,

transformatoare de putere, echipamente casate cu conţinut de substanţe toxice şi periculoase, lămpi de iluminat cu conţinut de vapori de mercur, reductoare, pompe şi hidraulice de la sistemul de răcire cu ulei a turbinei și de la instalațiile de frânare (cablu).

Substantele toxice si periculoase utilizate in tehnologia de tratare a apei sunt imbuteliate in recipienti etansi, inlocuirea lor realizandu-se de personal autorizat.

Vor fi luate măsuri stricte de siguranta pentru stocarea si manevrare a acizilor si a altor substante chimice folosite in procesul de potabilizare al apei brute.

Toate substantele chimice utilizate vor fi insotite de Fise de securitate si vor fi gestionate corespunzator, in conformitate cu legislatia nationala in vigoare.

Instalatiile ce fac obiectul proiectului vor fi exploatate de operatori autorizati conform reglementarilor legale.


Sursele de poluare a solului vor fi: - instalațiile de colectare a apelor menajere și stațiile de epurare, datorită posibilelor exfiltraţii de ape

uzate care pot reprezenta până la 10 % din debitul mediu vehiculat, circa 140,3 mc/zi,

Aceste surse vor introduce în sol, alături de apă și cantități de compuși de azot, fosfor, substanțe consumatoare de oxigen și materii în suspensie.

Exfiltrațiile de ape uzate vor determina antrenarea particulelor de sol, surpări de teren sau drumuri, alunecări de teren.

- gestionarea defectuoasă, in mod accidental, a deșeurilor de la gospodăriile de apă și stațiile de epurare.


Sursele de poluare a solului vor fi:


- gestionarea defectuoasă a deșeurior de la centrul de agrement.

6.3.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Sursele de poluare a solului vor fi:

- traficul rutier, prin generarea de deșeuri

- gestionarea defectuoasă a deșeurilor din parcări.

Alte emisii care ajung la sol sunt poluantii cu efect acidifiant de tipul amoniac, oxizi de azot şi oxizi de sulf rezultați ca urmare a traficului rutier care, prin intermediul precipitatiilor si prin pulberile in suspensie care sunt dispersate in mod similar, se depun pe sol şi sunt antrenate de precipitaţii în subsol, dar şi în pânza freatică şi apele de suprafaţă. Aceste depuneri pot fi considerate neglijabile în condițiile lipsei de date referitoare la traficul rutier.




170 / 216

6.3.4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu Surse de poluare a solului vor fi:.

- traficul pietonal, prin generarea de deșeuri.

6.3.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Sursele de poluare a solului vor fi:

- traficul rutier, prin generarea de deșeuri,


- activitatea administrativă din cadrul Observatorului.

6.3.6. Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu

Sursele de poluare a solului vor apare pe perioada de întreținere și reparare a instalațiilor electrice și posturilor de transformare, operațiuni care vor fi efectuate de servicii autorizate.

6.3.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie Sursele de poluare a solului vor apare pe perioada de întreținere și reparare a instalațiilor electrice și

hidroenergetice, operațiuni care vor fi efectuate de servicii autorizate.

6.4. Factorul de mediu zgomot și vibratii 6.4.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare

Sursele antropice de zgomot și vibratii vor fi:

- instalațiile hidraulice de la stațiile de apă și epurare, pompele hidraulice,

- traficul rutier și autovehiculele care vor aproviziona cu materiale sau vor ridica deșeurile.

Aceste surse - gospodăriile de apă, stațiile de pompe, stațiile de epurare - vor fi amplasate în incinte, în locuri relativ izolate, la distanțe de 50 – 250 m față de zonele de agrement. Nivelul de zgomot poate fi considerat că se va încadra fi în limitele reglementate de STAS 10009-1998.



- traficul rutier,

- autovehiculele care vor aproviziona cu materiale sau vor ridica deșeurile.

- instalațiile hidraulice de la piscină,

- locurile de joacă.

Instalațiile hidraulice vor fi pozate în incintă închisă, astfel încât nu vor constitui surse de deranj.

Nivelul de zgomot poate fi considerat că se va încadra fi în limitele reglementate de STAS 10009-1998.

6.4.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Sursele antropice de zgomot și vibratii vor fi:

- traficul rutier,




171 / 216


- motoarele autovehiculelor, atv-urilor,

- grupurile de persoane.


6.4.4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu Sursele antropice de zgomot și vibratii vor fi:



6.4.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Sursele antropice de zgomot și vibratii vor fi:

- traficul rutier,

- autovehiculele care vor aproviziona cu materiale sau vor ridica deșeurile

- motoarele autovehiculelor, atv-urilor, mașinii de bătut zăpada,





- transformatoarele de putere,

- autovehiculele care vor asigura întreținerea echipamentelor.

Transformatoarele vor fi pozate în locuri relativ izolate. Nivelul de zgomot poate fi considerat că se va încadra fi în limitele reglementate de STAS 10009-1998.

6.4.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie Sursele antropice de zgomot și vibratii vor fi:

- turbinele microhidrocentralelor (MCH),

- transformatoarele de putere,


Cea mai importantă dintre aceste surse – turbinele MCH, vor fi amplasate în incinte, în locuri izolate, departe de zonele de agrement – 50 – 250 m. Tot în locuri izolate vor fi pozate transformatoarele de putere.


6.5. Populația 6.5.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare

Soluția propusă de evacuare a apelor epurate în amonte de unele surse de apă poate avea efecte negative asupra sănătății umane nu numai prin microelementele pe care le introduce pentru tratarea suplimentară a apei în vederea potabilității acesteia, ci și prin acelea care pot schimba gustul sau




172 / 216

culoarea.

Zgomotul generat de aceste instalații nu va constitui surse de deranj.


Soluția propusă va avea o influență benefică asupra sănătății persoanelor care vor veni pentru agrement.

Sursele de zgomot ale instalațiilor de apă și de canalizare nu constituie în mod obișnuit surse de deranj în stațiuni turistice.

6.5.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Soluția propusă va avea o influență directă, pozitivă, asupra populației prin oferirea unui acces facil

în zone pitorești.

În condițiile lipsei de date referitoare la traficul rutier se poate considera că nu vor constitui surse de deranj în stațiunea turistică.

6.5.4. Valorificarea in scop turistic a turbăriei Molivisu Soluția propusă va avea o influență directă, pozitivă, asupra populației prin oferirea unui acces facil


6.5.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Soluția propusă va avea o influență directă, pozitivă, asupra populației prin oferirea unui acces facil



Soluția propusă va avea o influență directă, pozitivă, asupra populației prin oferirea unui confort și facilități sporite în zone pitorești.

6.5.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie Soluția propusă va avea o influență indirectă asupra populației si biodiversitatii prin oferirea de

energie din surse regenerabile care reduc emisiile de CO2 rezultate din producerea din surse clasice.

Din punct de vedere al nivelului de zgomot la o funcționare normală, agregatele hidroenergetice nu vor constitui surse de deranj. O situație deosebită poate apărea în cazul afectării stabilității fundațiilor datorită infiltrațiilor de apă prin ridicarea nivelului freatic datorită altor amenajări - stăvilar, oglindă de apă, ceea ce va influența funcționarea, și deci nivelul de zgomot și vibrații, a hidro-agregatelor care vor deveni o importantă sursă de disconfort.

6.6. Biodiversitate, vegetație, faună 6.6.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare

Influența asupra biodiversității se va manifesta pe două căi: directă și indirectă.

Influența directă se va manifesta prin modificare balanței de apă în rezervația naturală pe de o parte prin extracțiile de apă care va fi utilizată în scop potabil și amenajările pentru stocarea apei pentru alte




173 / 216

folosințe, iar pe de altă parte prin emisiile de poluanți din efluenții stațiilor de epurare în ape de suprafață cu debit redus. În acest din urmă caz va determina degradarea calității apei pârâului.

De asemenea, o influență negativă o vor avea intervențiile pentru reparații, verificarea etanșeităților elementelor subterane ale instalațiilor de apă și canalizare, stațiilor de epurare din zona rezervației naturale de interes local Poiana Moliviș.

În cazul exfiltrațiilor instalațiilor de apă și canalizare din zona colinară acestea vor determina antrenarea particulelor de sol limitrofe, determinând surpări și alunecări de teren care vor antrena elemente de vegetație și faună.

Influența indirectă a soluției propuse asupra biodiversității, vegetației și faunei este, de asemenea, negativă, fiind determinată de factorul de mediu apă analizat în condițiile de la paragraful 3.1.1.


Nu vor fi influențe.

6.6.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”

Vor avea o influență directă asupra faunei și avifaunei terestre din apropierea apelor. Fauna și, în special, avifauna din zona de drumuri se va îndepărta la câteva zeci de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi.

Drumurile vor modifica direcțiile de scurgere a apelor meteorice de pe versanți și bilanțul apei în sol.

Soluția propusă de Memoriul General va fi de limitare a vitezei de deplasare a autovehiculelor și canale pentru scurgerea apelor de pe versanți. Densitatea acestor canale va influența uniformitatea distribuției resursei de apă în rezervația naturală si, prin urmare, calitatea vieții biodiversității.

Nivelul de zgomot va avea influențe directe asupra faunei terestre care se va redistribui în zone mai sigure.

În aceste condiții influența drumurilor nu poate fi negativă.

6.6.4. Valorificarea in scop turistic a turbăriei Moliviș Va avea o influență directă datorită amenajărilor de podețe, alei și realizarea de praguri în albiile

pârâurilor. Realizarea de praguri pentru ridicarea nivelului se va face conform unor studii hidrologice ulterioare pentru a determina locația acestora pentru a nu influența alte resurse aflate în aval și acordul Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea pentru ca prin amenajările propuse să aibe influențe minime, în limite acceptabile, asupra vegetației și faunei. Conform soluțiilor din Memoriul General aceste propuneri ar determina echilibrul vegetației cu dezvoltarea formelor acvatice, submerse, în dauna celor higrofile, care ar conduce la modificarea structurii de faună și avifaună.

6.6.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Influența acestui obiectiv asupra faunei și avifaunei terestre va fi directă, determinată de nivelul de

zgomot. Fauna și, în special, avifauna se va îndepărta la câteva zeci de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi.

6.6.6. Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrică a arealului Ghitu-Molivisu

Se apreciază că nu vor fi influențe asupra biodiversității, decât în situații accidentale determinate de scurgeri de hidrocarburi cu conținut de PCB pe sol și vegetație.




174 / 216

6.6.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie Amenajările propuse vor avea o influență directă, negativă, asupra biodiversității, vegetației și

faunei, inclusiv microscopice, prin modificarea balanței de apă în zona de rezervație.

6.7. Factori climatici

Lucrările din proiectul analizat nu vor avea influență directă asupra factorilor climatici.

Va avea o influneță indirectă, pozitivă, prin utilizarea de energie din surse regenerabile.

6.8. Bunurilor materiale.

Lucrările din Memoriul General nu vor avea influență asupra bunurilor materiale deoarece nu este cazul de demolări de construcții sau situații juridice referitoare la dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Prin lucrările prevăzute de Memoriul General bunurile materiale vor spori și vor aduce avantaje financiare asociației de comune.

6.9. Patrimoniul arhitectural și arheologic.

Lucrările din proiectul analizat nu vor avea influență asupra patrimoniul arhitectural și arheologic, arealul climatic Ghițu – Moliviș fiind în afara perimetrelor care se află în atenția cercetătorilor și nu se intersectează cu acestea.

6.10. Peisajul

Pentru amenajarea peisagistică a lucrărilor din Memoriul General se vor folosi materiale locale – piatră și lemn alături de finisaje realizate din materiale de construcție oțel, sticlă, beton și se aplica, înnierbări, plantările cu elemente de vegetaţie din speciile existente pentru integrare cât mai deplină în peisajul natural.

Influența directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicațiile față de alți factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiționează, a căror calitate poate influenţa direct zona: apa, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetație și faună.


În cazul de faţă influența soluției propuse asupra peisajului este negativă, fiind determinată de factorul de mediu apă analizat în condițiile de la paragraful 6.1.1.


Influența soluției propuse asupra peisajului este determinată de starea de satisfacție (sănătate) a turiștilor.

6.10.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Influența soluției propuse asupra peisajului poate fi negativă prin implicațiile pe care le va produce

datorită stării drumurilor, aglomerărilor și lipsei de locuri de parcare, accidente, etc.




175 / 216

Deoarece investiția va oferi accesul turiștilor la un peisaj natural deosebit și posibilitatea practicării de sporturi pe tot parcursul anului se poate considera că influența va fi pozitivă.

6.10.4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu

Deoarece investiția va oferi accesul turiștilor la un peisaj natural deosebit se poate considera că influența va fi pozitivă.

6.10.5. Zona Golului Alpin Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Deoarece investiția va oferi accesul turiștilor la un peisaj natural deosebit se poate considera că

influența va fi pozitivă.


Deoarece investiția va oferi confort și facilități pe tot parcursul anului se poate considera că influența va fi pozitivă.

6.10.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie În cazul de faţă influența soluției propuse asupra peisajului este negativă, fiind determinată de

factorii de mediu apă, sol, zgomot analizate anterior.

6.11. Conservarea resurselor naturale 6.11.1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare

Față de situația existență bilanțul apei în bazinetul Moloviș se va modifica în sens negativ datorită extracției de apă care va fi utilizată în scop potabil.

De asemenea, la intervențiile care vor fi executate pentru întreținerea și repararea obiectelor subterane ale instalațiilor pe care proiectul le prevede în zona zăcământului de turbă se va interveni asupra structurii acestuia.


Nu este cazul.

6.11.3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu” Față de situația existență bilanțul apei în bazinetul Moloviș se va modifica datorită terasamentului

de drum modernizat care va schimba cursul de scurgere naturală a apelor meteorice de pe versanți.

6.11.4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu Nu este cazul.

6.11.5. Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a pârtiei Nu este cazul.




176 / 216


Nu este cazul.

6.11.7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie Față de situația existență bilanțul apei în bazinetul Moloviș se va modifica în sens negativ datorită

colectării în rezervoare a apelor izvoarelor și părâurilor pentru folosirea acestora în scop energetic și evacuării apei de la turbine aval de acestea.

Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului Situația existentă este aproape de starea naturală în care intervenția antropică a fost minimă, care

constă în realizarea unui drum nemodernizat.

Obiectivele de investitii cuprinse de proiectul “Crearea infrastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu-Moliviș” dupa implementarea PUZ analizate în RM, sunt:

1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare,

2. Infrastructura generala si specifica de turism din arealul Ghitu- baza partiei A1,

3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”,

4. Valorificarea in scop turistic a turbariei Molivisu,

5. Infrastructura zona Gol alpin Observator turistic in masivul Ghitu - zona de sus a partiei,

6. Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu,

7. Valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Pentru a estima efectele semnificative ale implementarii PUZ asupra mediului se consideră ca referintă starea actuală a arealului care a fost prezentata la capitolul 2. Din acest punct de vedere orice intervenție antropică trebuie să aibe efecte reduse, nesemnificative, asupra mediului.

Având in vedere suprapunerea zonificarii functionale propuse de PUZ cu situl Natura 2000 - descris pe larg in capitolul 2.5., capitol in care au fost prezente date despre prezența, localizarea, populația si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar, statutul de conservare al speciilor, descrierea starii actuale de conservare a ariei se poate considera ca necesar, anterior prezentarii problemelor de mediu ce pot apare la implementarea PUZ pentru toti factorii de mediu, sa se realizeze o evaluare a efectului asupra biodiversitatii.

De asemenea zonele suprapuse peste sit si obiectivele, unele existente inainte de declararea acestuia, au fost prezentate in capitolul 3, zone sensibile.

Pentru evaluarea corecta a potentialului impact se are in vedere indicatori cheie cuantificabili, cum ar fi:

- procentul din suprafata habitatului care va fi pierdut prin introducerea in intravilan a terenurilor ce se suprapun cu sit-ul, fata de situatia existenta (inainte de declararea sit-ului exista zona de locuinte pe acest amplasament - vatra satului Maracineni) va fi semnificativ, prin urmare si procentul din suprafata habitatelor caracteristice va fi de asemenea semnificativ. Dupa implementarea PUZ, la fazele urmatoare de PUD se vor solicita autoritatilor competente avizele, respectiv acordurile si autorizatiile de functionare pentru eliberarea carora se va avea in vedere si evaluarea adecvata conform Ordinului

nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale

ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. - procentul care va fi pierdut din suprafetele habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna

sau reproducere este nesemnificativ pentru speciile de vertebrate și nevertebrate, acestea având posibilitatea retragerii in zone neincluse in intravilan, din vecinatate.




177 / 216

- fragmentarea habitatelor de interes comunitar; in urma analizei Memoriului General a fost evidentiat faptul ca amplasamentele nu induc zone de influenta închise care sa reprezinte bariere continue în masura a crea o bariera de fragmentare; avand in vedere procentele de pierdere de suprafata din habitatele identificate, impactul asupra intregului SIT este minima si nu va conduce la fragmentari ale habitatelor astfel incat sa fie periclitata sustenabilitatea acestora.

- durata sau persistenta perturbarii, in faza de implementare pe termen scurt, pe termen lung dupa implementarea PUZ

- schimbari in densitatea populatiilor; dintre terenurile introduse in intravilan destinatie constructiilor si functiuni reprezinta o suprafata este semnificativa in comparatie cu zona existenta la aceasta data cu aceasta functiune, suprapusa cu sit-ul de la declararea acestuia, astfel că vor exista schimbari semnificative in densitatea populatiilor de specii caracteristice pe aceste suprafete.

- scara de timp pentru inlocuirea speciilor; timpul necesar refacerii speciilor caracteristice din terenurile suprapuse cu situl, introduse in intravilan, afectate pe perioada constructiilor este relativ scurt avand in vedere masurile ce se impun de diminuare a efectelor si/sau compensare.

Tinand cont de acesti indicatori, atât pe perioada de implementare cât si ulterioară, se estimeaza impactul, fara a lua in considerare masurile de reducere si/sau compensatorii. Astfel, in Tabelul 6.12. sunt identificate urmatoarele tipuri de impact asupra habitatelor si speciilor caracteristice sitului ROSCI0122 Muntii Fagaras si rezervatia declarata la nivel local din Poiana Molivis, in faza de implementare si ulterioara, a planului cu obiectivele sale.

Tipul de impact asupra mediului s-a realizat prin utilizarea abrevierilor:

- D/I - Direct/Indirect

- TS/TL - Termen scurt/Termen lung

- C/O/D - Din faza de constructie/de operare/de dezafectare

- R - Rezidual

- C - Cumulativ (zgomot, diminuarea resurselor de apa, emisii atmosferice, etc.)

In cazul habitatului 91VO se poate considera pierderea acestui habitat cu un impact foarte mic dar care se cumuleaza cu impactul modificarii datorat efectului de margine; având in vedere stadiul actual de conservare (solicitarea la impactul antropic datorat turismului si defrisarii) pierderea populatiilor de plante ierbacee caracteristice este cel mai mic.

Si pentru habitatul 9410 pierderea directa este redusa fata de cat exista la nivelul intregului sit; având in vedere stadiul actual de conservare (solicitarea la impactul antropic datorat turismului si defrisarii) pierderea populatiilor de plante ierbacee caracteristice este cel mai mic.

Habitatul 6520 relativ bogat in specii, reprezentând un habitat de refugiu pentru plantele de padure, prezent in zona Poienii Molivis inclusiv spre zona de turbarie, luând in considerare extinderea totala a habitatului pe intreg teritoriul sitului si posibilitatea aparitiei lui in sezonul primavara-vara in compensatie pe zona de pârtie, desi pierderea populatiilor locale de plante poate contribui la sărăcirea florei impactul va fi nesemnificativ la nivel de sit, cu atât mai mult cu cât este prezent in zona ce va fi protejata.

Impactul direct al implementarii PUZ asupra habitatelor de padure 2212 Bradeto-fagete cu flora de mull de productivitate mijlocie (din zona Poiana Molivis si zona G-baza partiei), 1114 Molidis de altitudine mare cu Oxalis acetosella (golul alpin - de jur imprejur si zona partie), 1226 Molidiș cu

Oxalis-Dentaria-Asperula (zona Golului alpin si pârtie) si 2332 Montan de molidișuri cu Oxalis-

Dentaria (de jur imprejurul Golului alpin) este pierderea unei parti. Fara interventii suplimentare, dupa taiere s-ar dezvolta o vegetatie asemanatoare in zona funcțională G si de-a lungul pârtiei.




178 / 216

Tabel 6.12.

Faza de implementare Faza ulterioara

Impactul asupra mediului (nivel) Impactul asupra mediului (nivel)

Nr. Crt.

Habitat/specie

D/I TS/TL C/O/D R C D/I TS/TL C/O/D R C 1. 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) caruia ii corespunde R4104

Pãduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) și brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra. (Poiana Molivis - zona H si A precum si zona G baza partiei); desi nu face parte din zonele PUZ terenul pe care se va amenaja pârtia se caracterizeaza prin prezenta acestui habitat in partea de jos, spre sosire.

D

TS

C

C

I

TL

O/D

C

2. 6520 Fânete montane caruia ii corespunde R 3803 Pajiști sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra (zona Poiana Molivis)

D

TS

C

C

I

TL

O/D

C

3. R3712 Comunități dacice cu Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera

(Poiana Molivis zona turbarie)

D

TS

C

C I

TL

O/D

C

4. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (de-a lungul drumului ce se modernizeaza la limit lizierei de padure); ii corespunde R 3702 Comunități sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum

austriacum si R 3708 Comunități daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis

paludosa și Scirpus sylvaticus; (Poiana Molivis)

D

TS

C

C

D

TL

O/D

C

5. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin csruis ii corespunde R 3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica –baza partiei (zona G baza pârtiei)

D

TS

C

C

I

TL

O/D

C

6. 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi silicioase în zone montane caruia ii corespunde R3609 Pajiștii sud-est carpatice de țăpoșică (Nardus stricta) și Viola declinata si R 3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca rubra (zona Golului Alpin)

D

TS

C

C

I

TL

O/D

C

7. 9410 Paduri acidofile cu Picea din etajele montane până la cele alpine - in partea de sus, spre plecare - caruia ii corespunde R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella si R4205 Pãduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis (in zona Golului Alpin la limita cu partea de sus a partiei)

D

TS

C

C

I

TL

O/D

C




179 / 216

Datorita interventiilor de nivelare, in perioada de constructie in zonele unde se va face aceast lucru, ne putem astepta la formarea unei vegetatii ruderale ierboase. De asemenea, cu ocazia nivelarii terenului si aparitiei infrastructurii in perioada de constructie se va deteriora si anihila o portiune de habitat R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra - 6520 Fânete montane in Natura 2000 (zona Poiana Molivis) se poate ca ramășițele acestui habitat, dupa constructie, sa se transforme in vegetatie ruderalizata R8704 si accentuarea efectului de margine in directia padurii, la nivelul plantelor si habitatelor.

Habitatul prioritar 6230 Pajisti bogate in specii de Nardus pe substraturi silicioase ale zonelor montane va fi afectat in zona Golului alpin. Datorita prezentei speciei Nardus stricta, o specie cu tufa deasa, lastari intravaginali supraterani, radacini profunde cu micorize endotrofe care ii permit sa supravietuiasca pe soluri compacte cu regim aerohidric deficitar, puternic acide, nardetele care le constituie ca tip de vegetatie sunt saracite in specii comparativ cu tipul de pajijisti pe care le-a inlocuit de-a lungul timpului si sunt considerate in lucrari stiintifice tipuri de pajisti degradate productiv, floristic si calitativ, necesitand a fi imbunatatite prin diferite tehnici. Prin masurile compensatorii propuse pentru diminuarea impactului asupra acestui habitat, ce se vor regasi ulterior, practic se realizeaza aceasta imbunatatire.

Dintre speciile de plante din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezentate în Tabelul 2.14. Eleocharis carniolica, Liparis loeselii, Campanula serrata, Tozzia carpathica, Poa granitica ssp.

Disparilis, Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus nu au fost gasite in zona studiata, desi au fost intens cautate. De asemenea, nici speciile de alte plante mentionate in Formularul standard al sitului, prin urmare putem afirma ca asupra speciilor de plante care necesita o protectie speciala pe teritoriul sitului Muntii Fagaras, proiectul nu va avea impact.

In cazul speciilor de animale, vertebrate si nevertebrate impactul este minim, indirect sau inexistent, dar in nici un caz nu este persistent si ireversibil.

Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practica a prevederilor planului analizat asupra biodiversitatii are la baza conceptul matricei Leopold, pentru fiecare criteriu considerat fiind atribuit un punctaj relativ cu valori situate între 1 si 5. Scorul final obtinut de fiecare impact este rezultatul unei compuneri a acestor punctaje ținându-se cont de modul în care anumite criterii de evaluare au valoare de ponderare pentru altele.

În Tabelul 6.13.este prezentat schematic modul de atribuire a punctajelor pentru criteriile considerate în evaluarea impactului.

Scorul acordat fiecarui impact se obtine ca rezultat al relatiei P * (C+S+Sb), unde:

P = punctaj acordat pentru criteriul probabilitatea aparitiei impactului

C = punctaj acordat pentru criteriul consecințe în cazul aparitiei impactului

S = punctaj acordat pentru criteriul întinderea spațiala a impactului

Sb = punctaj acordat pentru criteriul sensibilitate vis a vis de factorii de interes.

Fiecare scor obtinut este marcat cu „+” sau „-” în functie de tipul de impact punctat (pozitiv sau negativ).

Nivelul de impact asupra habitatelor si speciilor din ROSCI0122 Muntii Fagaras, din zonele ce se vor suprapune cu terenul introdus in intravilan prin PUZ este evaluat in Tabelul 6.15. atât pentru perioada de implementare cât și pentru perioada de exploatare, ulterioara, fără a lua in considerare măsurile de diminuare sau compensatorii.




180 / 216

Tabel 6.13. Evaloarea impactului - criterii, punctaje

Punctaj Probabilitatea apariției (P)

Consecințe probabile (C)

Întindere spațială (S)

Sensibilitate (Sb)

5 aparitie continua sau în majoritatea timpului

impact major legat de principalele aspecte globale de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii)

international - reactie extrem de puternica pro sau contra a publicului - sustinere / reticenta probabila din partea autoritatilor - mediatizare puternica - implicatii majore asupra reusitei / nereusitei planului

4 aparitie

regulata

impact major asupra unor factori de mediu cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate)

national - reactie importanta pro sau contra a publicului - sustinere / reticenta posibila din partea autoritatilor - mediatizare posibila - implicatii asupra reusitei / nereusitei planului

3 aparitie

periodica

impact moderat legat de principalele aspecte globale de mediu (ex: schimbari climatice, dezvoltare durabila, conservarea biodiversitatii)

regional - reactie posibila pro sau contra din partea unei categorii a publicului - implicare posibila din partea autoritatilor - mediatizare probabila - implicatii asupra reusitei / nereusitei planului

2 aparitie putin

probabila

impact moderat asupra unor factori de mediu cheie (calitatea aerului, calitatea apei, resurse naturale, specii amenintate)

zonal - reactie putin probabila pro sau contra din partea publicului - implicare putin probabila din partea autoritatilor - implicatii asupra reusitei / nereusitei unor componente ale planului

1

aparitie rara sau deloc

impact minor asupra factorilor de mediu locali

local - fara interes din partea publicului, autoritatilor, masmediei - Irelevant pentru succesul planului

Semnificatia impactului este prezentata in Tabelul 6.14. Tabel 6.14. Semnificatia evaluării de impact

Scor Categorie Impact Semnificație Impact < 3 fara impact cuantificabil /

nesemnificativ prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa nu are capacitatea de alterare a calitatii unui factor de mediu

[3-14] impact slab prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza slab calitatea unui factor de mediu

[15-24] impact mediu prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza mediu calitatea unui factor de mediu

[25-39] impact important prin natura, dimensiunea, durata sau intensitatea sa altereaza substantial calitatea unui factor de mediu

>39 impact puternic induce schimbari definitive sau cel putin pe o perioada îndelungata (posibil zeci de ani) asupra unor factori de mediu sau de interes protectiv considerati




181 / 216

Tabel 6.15.

Faza de execuţie Faza de exploatare

Impactul asupra mediului (nivel) Impactul asupra mediului (nivel)

Nr. Crt.

Habitat/specii

P C S Sb scor P C S Sb scor 1. 91V0 Păduri dacice de fag

(Symphyto-Fagion) . +5 -4 -1 -4 -45 +5 -3 -1 -2 -30

2. 6520 Fânete montane +5 -2 -1 -4 -35 5 -2 -1 -2 -25 3. R3712 Comunități dacice cu

Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera

+5

-2

-1

-2

-25

5

-2

-1

-2

-25

4. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (Poiana Molivis)

5

-2

-1

-3

-30

5

-2

-1

-2

-30

5. 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (zona funcțională G baza partiei)

5

-2

-1

-2

-25

5

-2

-1

-2

-25

6. 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, în substraturi silicioase

5

-4

-1

-2

-35

5

-4

-1

-2

-35

7. 9410 Păduri acidofile de Picea din etajele montane până la cele alpine

5

-2

-1

-2

-25

5

-2

-1

-2

-25

Nivelul de impact asupra mediului este evaluat, in conformitate cu semnificatia din Tabelul 6.14. a punctajului, fără măsuri de protectie, la urmatoarele tipuri de impact:

In faza de constructie:

- Impact negativ, important, pe perioada limitata pentru majoritatea habitatelor caracteristice,

- Impact puternic, negativ, pe perioada limitata pentru habitatele Cod 91VO - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

Dupa implementarea PUZ si realizarea obiectivelor:

- Impact negativ, important, pe perioada limitata pentru toate habitatelor caracteristice.

Impactul asupra biodiversitatii ce poate apărea la implementarea propunerilor PUZ se poate observa că este preponderent puternic negativ, fără măsuri suplimentare de diminuare, atât pentru perioada de realizare a lucrărilor de investiții, cât si pentru etapa de exploatare a obiectivelor propuse.

Pentru a estima efectele semnificative ale implementarii obiectivelor propuse de Memoriul General asupra mediului consideram ca referintă starea actuală a arealului care a fost prezentata la capitolul 2. Din acest punct de vedere orice intervenție antropică trebuie să aibe efecte reduse, nesemnificative, asupra mediului.

Estimarea impactului ce poate apărea la implementarea obiectivelor proiectului sunt prezentate sintetic în matricea de la Tabelul 6.16.




182 / 216

Tabelul 6.16. Evaluarea implementarii obiectivelor proiectului PUZ asupra obiectivelor/factorilor de mediu Obiective de investiție →

Factor de mediu ↓

1*)

2*)

3*)

4*)

5*)

6*)

7*)

8*)

9*)

10*

Nivel de impact

Apa +2 -1 0 -2 -1 0 0 0 -1 +2 -1 Aer 0 -1 +1 0 0 0 -1 0 +2 0 +1 Sol -2 -2 -2 -2 -2 0 -2 -1 0 +1 -12 Zgomot și vibratii 0 -2 -1 -1 -1 -1 0 0 0 -1 -7 Populația +2 +2 +2 +2 +2 +1 +1 +2 0 +2 +16 Biodiversitate, vegetație, faună

-2

-2 -2 +1 -2 -2 -2 -2 +1 -2 -16

Factori climatici 0 0 0 0 0 0 -1 0 +1 0 0 Bunuri materiale +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 Patrimoniul arhitectural și arheologic

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Peisaj -1 -1 0 +1 0 +1 -1 -1 -1 +2 -1 Conservarea resurselor naturale

-1 -1 0 -2 0 0 +1 -1 +1 -1 -4

Notă: *) Numerotația va avea semnificația dată de obiectivele de investiție următoare: 1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare 6. Partie

7. Zonare functionala/organizare arhitectural-urbanistica 2. Infrastructura generală și specifică de turism din arealul Ghitu - baza partiei A1

3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”

8. Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu

4. Valorificarea in scop turistic a turbăriei Molivisu (luciu apa) 9. Valorificarea resurselor regenerabile de energie 5. Infrastructura turistica in Golul Alpin - zona de sus a partiei 10. Protectia mediului si a sanatatii populatiei/educatie ecologica




183 / 216

Pentru evaluarea efectului cumulativ al implementarii PUZ asupra obiectivelor de mediu/factorilor de mediu se va folosi in analiza o scala care sa ierarhizeze in ce directie (pozitiv sau negativ) va influenta calitatea factorilor de mediu implementarea Planului Urbanistic General. Se va folosi o scala cu 5 nivele:

+ 2 - impact pozitiv semnificativ

+ 1 - impact pozitiv

0 - niciun impact

- 1 - impact negativ

- 2 - impact negativ semnificativ

Impactul implementarii PUZ este estimat funtie de punctajul obtinut in Tabelul 6.17.

Tabel 6.17.

Factor de mediu Nivel impact Semnificatie impact Apa -1 Nesemnificativ, negativ Aer +1 Nesemnificativ. pozitiv Sol -12 Slab, negativ Zgomot și vibratii -7 Slab, negativ Populația +16 Mediu, pozitiv Biodiversitate, vegetație, faună -16 Mediu, negativ Factori climatici 0 Fara impact Bunuri materiale +1 Nesemnificativ, pozitiv Patrimoniul arhitectural și arheologic 0 Fara impact Peisaj -1 Nesemnificativ, negativ Conservarea resurselor naturale -4 Slab, negativ

Impactul la implementarea propunerilor PUZ se poate observa că este preponderent puternic negativ, fără măsuri suplimentare de diminuare, atât pentru perioada de realizare a lucrărilor de investiții, cât si pentru etapa de exploatare a obiectivelor propuse pentru majoritatea factorilor de mediu, in special pentru biodiversitate.

Tabelul 6.18. face obiectul măsurilor de diminuare a impactului, în faza de executie, iar în Tabelul

6.19. sunt prezentate măsurile de diminuare in faza de exploatare atât pentru biodiversitate cat si asupra tuturor aspectelor de mediu semnificative mentionate de HG 1 076/2004.




184 / 216

Tabel 6.18.

Responsabilitate instituţională Factor de mediu

Măsuri de diminuare a impactului în faza de execuţie Implementare Supraveghere

Aer

- Excavaţii supravegheate, pulverizare de apă, acoperirea camioanelor care transportă material de umplutură pentru a se respecta SR 12574/1998 şi OM 592/2002; - Identificarea surselor punctiforme şi selectarea / solicitarea unor dispozitive de oprire a mirosurilor; - Zonele in care se va realiza spartura in roca de bază (stânca) se vor proteja impotriva prafului. - Evitarea folosirii de utilaje depasite moral sau fizic pentru limitarea emisiilor in atmosfera; - Evitarea manevrarii unor cantitati mari de pamant escavat in perioada cu vânt, - Compensarea suprafetelor scoase din fondul forestier prin respectarea legislatiei silvice specifice.

Constructor

Investitor

Zgomot - Utilizarea de echipamente si tehnologii conforme cu standardele de zgomot in vigoare, - Montarea de panouri fonoabsorbante in santier, - Timpul de realizare a excavaţiilor şi lucrările de construcţii-montaj sa fie minim.

Constructor

Investitor (dirigentie de santier)

Apa

- Interzicerea descărcarii oricărui fel de materiale în apa de suprafata; prevederea de instrumente şi cuve cu material absorbant în caz de poluare accidentala cu hidrocarburi; prevederea de instalaţii igienico-sanitare la organizarea de şantier. Colectarea corespunzătoare a apelor uzate, transport prin pompare şi stocare, asigurarea de servicii specializate, pentru respectarea HG 352/2005, - Interzicerea oricaror deversari necontrolate de ape uzate. - Depozitele de excedent de excavatie se vor amplasa pentru evitarea antrenarii de catre viituri inafara zonelor in care se produc acestea, - Sapaturile din vecinatatea paraielor se vor executa astfel incat materialul excavat sa fie evacuat inafara sectiunii de scurgere a apei, evitandu-se depozitarea temporara in sectiunea de scurgere;; - Pentru a nu deranja patul albiei in zonele mlastinoase se vor lua masuri de consolidare cu traverse din lemn la traversarea paraielor de catre utilaje.

Constructor

Investitor

Sol/Geologie

- Refolosirea pe şantier, pe cât posibil, a materialului inert excavat, in aceeasi zona, pentru refacerea habitatelor, eliminarea manevrelor inutile cu materiale şi deşeuri, evacuarea excavaţiilor în exces, dupa examinarea corespunzătoare, la depozite de deseuri inerte; - Utilizarea la maximum a traseelor drumurilor actuale, concomitent cu respectarea condiţionărilor pentru drumurile noi de acces,

Constructor

Investitor




185 / 216




Sol/Geologie

- Utilizarea unor tehnologii avansate de construire, - Deşeurile menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spaţii special amenajate în incinta şantierelor, selectate şi evacuate periodic la depozitele de deşeuri menajere, cu acordul operatorului de servicii sau, cum este cazul deşeurilor din materiale reciclabile, predate, pe bază, de contract, operatorilor specializati în colectarea acestora. - Depozitarea in conditii specificate de autoritatea competenta a oricaror substante ce face parte din categoria toxice si periculoase; - Acolo unde este cazul, lucrarile de derocare se vor realiza cu societati apecializate, - Realizarea si pozarea retelelor de canalizare conform proiectului de executie pentru evitarea neetanseitatilor care pot permite pierderi accidentale de ape uzate incarcate organic. - Constructorul are obligaţia să menţină evidenţa lunară a producerii, stocării provizorii, tratării şi transportului, reciclării şi depozitării definitive a deşeurilor. Cantităţile de deşeuri pot fi apreciate global după listele cantităţilor de lucrări dupa realizarea proiectelor de executie al obiectivelor de investitii ce au generat PUZ. O parte a acestor deşeuri, respectiv cele provenite din excavaţii, vor fi reciclate în umpluturi şi nivelări ca material inert, tinand cont de calitatea solului, astfel incat sa se poata realiza refacerea habitatelor. - HG nr. 1403/19.11.2007 stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate .

Constructor

Investitor

Impact asupra vegetaţiei (flora protejata)

- Exemplarele de vegetaţie protejată din locaţiile în care se vor executa lucrări de construcţii vor fi identificate anterior realizarii lucrarilor si se va proceda la solutii de protejare date de personal autorizat; se recomandă ca monitorizare asa se faca prin colaborarea cun un biolog/botanist; - Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal recuperat prin decopertare, cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifica; interzicerea cu desavârsire de plantare pe zonele verzi a unor specii alohtone cu caracter invaziv

Constructor

Investitor




186 / 216




Impact asupra faunei si avifaunei (inclusiv celei protejate) / arie protejata

- Supravegherea zonei şi asigurarea identificarii si protejării exemplarelor importante; cuiburile descoperite in zona de actiune vor fi protejate prin interzicerea lucrarilor in perioada de clocit; - Conservarea zonelor umede pentru reducerea impactului asupra populatiilor de amfibieni sau compensarea cu alte suprafețe, - Se va evita afectarea habitatelor aflate in vecinatatea infrastructurii temporare create; - Interzicerea cu desavârsire a distrugerii vegetatiei de arbori si arbusti din vecinatatea zonelor reglementate de plan; - Evitarea lucrului in timpul noptii; - Pentru diminuarea mortalitatii accidentale datorita „capcanelor” - santuri, gropi, canale...) se recomandă acoperirea pe timpul noptii - crearea de de rampe pentru cele de mici dimensiuni sau acoperirea; - Pentru evitarea impactului cu stâlpii de medie tensiune si conductorilor se vor utiliza componente izolante si marcate corespunzator; - Pentru depistarea in timp util a potentialelor fenomene care pot duce la efecte negative dificil sau imposibil de estimat pe perioada evaluarii initiale, este recomandabil ca beneficiarul sa apeleze la serviciile unui biolog specializat cu raspunderi distincte în acest sens mentinand permanenta legatura cu custodele ariei naturale protejate; - data fiind importanta riscului de extindere a unui incediu asupra padurii (cu pagube mai mult decât semnificative) asigurarea functionalitatii cores-punzatoare a întregului sistem prevazut pentru prevenirea si stingerea incendiilor (rezerva de apa, hidranti, dotari, proceduri, responsabili etc.)

Constructor

Investitor

Peisaj (Impact vizual)

- Specificarea amenajărilor arhitecturale şi o bună proiectare; Finalizarea construcţiei în timpul alocat prin proiect; păstrarea şantierului cât mai organizat cu putinţă

Constructor

Investitor

Securitate, sănătate şi siguranţa lucrătorilor şi populatiei

- Furnizarea de informaţii către public; solicitarea accesului temporar, - Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare; - asigurarea de împrejmuiri şi paznici la organizarile de santier; semne de avertizare asupra pericolelor; instalaţii de iluminat; - folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale

Constructor

Investitor




187 / 216

Tabel 6.19.

Responsabilitate Factor de mediu

Măsuri de diminuare a impactului în faza de exploatare Implementare Supraveghere

/verificare Apa

- Găsirea unei solutii de alimentare cu apa (surse de apă) care să nu intervină în balanța de apă din rezervația naturală din Poiana Molivis. - Canale pentru evacuarea apelor meteorice din rigolele drumului modernizat în bazinet prin intermediul unor separatoare de hidrocarburi, - subtraversările de canale pluviale să asigure o repartizare cât mai uniformă a scurgerilor de pe versanți în rezervația naturală, - evacuarea de ape epurate să se facă aval de rezervație. Prevederea unui bazin colector care să înmagazineze apa uzată pe perioada avariilor/lucrărilor de întreţinere/ întreruperii furnizării de energie electrică ; în această situaţie dispare pericolul de evacuare în mediu a apelor uzate neepurate în emisar (pârâul Limpedea), - Determinări de laborator pe probele de ape prelevate din efluent, care să ateste încadrarea în prevederile HG 352/2005, care să indice influenţa evacuărilor de ape asupra stării ecologice a emisarului conform pevederilor Ordinului 161/2006, respectiv, in cazul infiltrarii in sol in incadrarea in Ordinul 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane. In cazul cand staţiile de epurare nu funcţionează la parametrii prevăzuţi pentru încadrarea în prevederile NTPA 001 din HG 352/2005 este necesar o tratare suplimentară prin prevederea recirculării apelor incomplet epurate sau bazin de stocare până la remedierea defectiunii. - Supravegherea instalaţiilor de alimentare cu apă şi de canalizare. Montarea de aparate de măsură şi control a debitelor de apă; Supravegherea stării suprafeţelor ocupate definitiv; Intervenţii în cazul constatării de neetanşeităţi;

Investitor/

Operatorul de servicii

Autoritatea competenta

Sol/geologie - Colectarea corespunzătoare, selectarea, depozitarea şi transportul deşeurilor; - analize calitative ale namolului de la statiile de epurare; - asigurarea de servicii specializate in recuperarea deseurilor; - restrictii de trafic în statiune, amenajarea unui numar suficient de locuri de parcare, în scopul se reducerii presiunii actuale a traficului asupra calitatii solului, - verificarea stării terenului pentru depistarea oricăror forme incipiente de surpare, alunecare, ravenare, etc.

Investitor Operator de

servicii





188 / 216


Responsabilitate Factor de mediu Măsuri de diminuare a impactului în faza de exploatare Implementare Supraveghere/

verificare Aer

- Identificarea surselor punctiforme, de mirosuri dezagreabile, reducerea expunerii prin utilizarea de containere acoperite pentru stocare şi transport deşeuri; - Utilizarea de surse de încălzire din energie recuparabilă .

Investitor

Autoritatea locală pentru

potectia mediului

Zgomot - Acţionarea utilajelor tehnologice, aprovizionarea cu materiale şi evacuarea deşeurilor rezultate se vor realiza pe timp de zi, cu respectarea orelor de odihna. - Modernizarea drumurilor, indicatoare rutiere, locul și densitatea obiectivelor de investitii si realizarea de perdele de protectie cu rol de ecranare pentru incadrarea in valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonei functionale de locuinte a PUZ.

Investitor, Operator de

servicii


Vegetaţie/arii protejate

- Se va proceda la refacerea vegetatie prin reconstructia ecologica prin acoperirea cu strat de pamant vegetal cu caracteristici care sa permita refacerea cu vegetatie specifice; - Replantari de exemplare protejate, care au fost sacrificate la realizarea obiectivelor, daca este cazul, in compensare pe terenuri cu sol care permite dezvoltarea lor; un exemplu este zona partiei unde in perioada de primavara-vara se poate reface in compensare habitatul 6520 –Fânete montane; pentru aceasta se vor evita nivelarile excesive de sol; - Pe auprafetele unde decopertarea totala sau partiala a solului este inevitabila se recomanda reabilitarea parcelelor cuamestec autohton de specii: Festuca, Trifolium - in nici un caz cu specii de origine necunoscuta sau alohtone; pajistea se va intretine prin cosire si se va limita impactul antropic; - Desi nu exista date privind turbaria, faptul ca solul in zona este acid este de presupus ca realizarea unui luciu de apa propus prin proiect va influenta prin dilutie pH-ul si va schimba conditiile in zona. Din acest motiv se recomandă renunțarea la aceasta solutie de punere in valoare a zonei atat pentru protejarea turbariei si neinfluentarea procesului de formate al acestei resurse naturale cat si pentru protectia speciilor de plante si habitatelor din zona.

Constructor/ Investitor





189 / 216


Responsabilitate Factor de mediu Măsuri de diminuare a impactului în faza de exploatare Implementare Supraveghere/

verificare Fauna/avifauna Personalul care are ca atributii intretinerea va

proteja fauna si avifauna intalnita local. - In compensare, in urma defrisarilor care vor afecta pasarile, se recomanda amplasarea de cuiburi artificiale de-a lungul partiei, la o inaltime de cel putin 2 m; - Colectarea deseurilor menajere si depozitarea lor in siguranta pentru a se evita incurajarea unui comportament deviant al exemplarelor de ursi; - Pentru mentinerea si imbunatatirea populatiilor de anfibieni se recomandă evaluarea posibilitatii realizarii din loc in loc pe sistemul de rigole pentru colectarea apelor pluviale a unor mici bazinete (adâncime 5 - 10 cm pentru realizarea unor habitate prielnice reproducerii acestor specii.

Investitor Autoritatea competenta

Securitate, sănătate şi siguranţa populatiei si angajatilor

- Folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare la obiectivele PUZ; asigurarea de împrejmuiri şi paznici; instalaţii de iluminat; semne de avertizare. Întreţinerea instalaţiilor. - Elaborarea planului de intervenţie în caz de poluări accidentale şi a regulamentului de funcţionare a serviciilor de apă şi de canalizare. - Pentru siguranta, populaţia trebuie avertizată şi anunţată de actiunile desfasurate in timpul exploatarii care o pot afecta accidental;

Proiectant, Investitor


Peisaj/Impactul vizual al constructiilor

- Alegerea unor materiale care se armonizează cu împrejurimile; - Utilizarea de elemente naturale pentru ecranare, păstrarea construcţiilor în stare bună de functionare şi organizare.

Proiectant Investitor

Autoritatea de protectie a mediului competenta

Mediul Monitorizarea lucrărilor de protectie şi a calităţii mediului

Investitor Autoritatea competenta

Luand in considerare masurile de diminuare/compensare a efectelor negative ale implementarii PUZ, atât in perioada de constructie cât si de exploatarea in Tabelul 6.20. se reevaluează impactul asupra factorilor de mediu a obiectivelor PUZ.




190 / 216

Tabelul 6.20. Evaluarea implementarii obiectivelor proiectului PUZ asupra obiectivelor/factorilor de mediu cu masuri de diminuare a efectelor Obiective de investiție →

Factor de mediu ↓

1*)

2*)

3*)

4*)

5*)

6*)

7*)

8*)

9*)

10*

Nivel de impact

Apa +2 -1 0 +2 -1 0 0 0 -1 +2 +3 Aer 0 +1 +1 0 0 0 -1 0 +2 0 +3 Sol +1 -2 -2 +2 0 +1 -2 0 0 +2 0 Zgomot și vibratii 0 -1 +1 0 -1 0 0 0 0 +1 0 Populația +2 +2 +2 +2 +2 +1 +1 +2 0 +2 +16 Biodiversitate, vegetație, faună

+2 -2 +1 +2 -1 +1 -2 0 0 +2 +2

Factori climatici 0 0 0 0 0 0 -1 0 +1 0 0 Bunuri materiale +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 Patrimoniul arhitectural și arheologic

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Peisaj 0 -1 0 +2 0 +1 -1 -1 -1 +2 +1 Conservarea resurselor naturale

+1 -1 0 -2 0 0 +1 -1 +1 +2 +1

Notă: *) Numerotația va avea semnificația dată de obiectivele de investiție următoare:

1. Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare 6. Partie

7. Zonare functionala/organizare arhitectural-urbanistica 2. Infrastructura generală și specifică de turism din arealul

Ghitu - baza partiei A1

3. Drumuri de acces ”Drum comunal Ghitu-Molivisu”

8. Realizare retele electrice de distributie pentru alimentarea cu

energie electrica a arealului Ghitu-Molivisu

4. Valorificarea in scop turistic a turbăriei Molivisu ( luciu apa) 9. Valorificarea resurselor regenerabile de energie

5. Infrastructura turistica in Golul Alpin - zona de sus a partiei 10.Protectia mediului si a sanatatii populatiei/educatie ecologica




191 / 216

Impactul implementarii PUZ este estimat funtie de punctajul obtinut in Tabelul 6.21.

Tabel 6.21.

Factor de mediu Nivel impact Semnificatie impact Apa +3 Slab, pozitiv Aer +3 Slab. pozitiv Sol 0 Nesemnificativ Zgomot și vibratii 0 Nesemnificativ, Populația +16 Mediu, pozitiv Biodiversitate, vegetație, faună +2 Nesemnificativ, pozitiv Factori climatici 0 Fara impact Bunuri materiale +1 Nesemnificativ, pozitiv Patrimoniul arhitectural și arheologic 0 Fara impact Peisaj +1 Nesemnificativ, pozitiv Conservarea resurselor naturale +1 Nesemnificativ, pozitiv

Pe baza evaluarii efectelor cumulative ale implementarii obiectivelor din PUZ s-a analizat daca obiectivele de mediu se pot atinge sau exista riscul incalcarii standardelor de mediu, rezultatul analizei fiind prezentat in Tabelul 6.22.

Tabel 6.22.

Obiectiv de mediu

Evaluare cumulativa Exista premisele

atingerii obiectivului?

Protectia calitatii aerului Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra calitatii aerului

DA

Asigurarea calitatii apelor de suprafata si subterane

Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra calitatii apelor de suprafata si subteran

DA

Protectia solului Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra solului

DA

Zgomot Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra zgomotului

DA

Protectie Sanatatea populatiei

Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra sanatatii umane

DA

Protectia la Riscuri naturale

Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra protectiei populatiei

DA

Protectie Biodiversitate Arii/flora/fauna

Prin masurile de diminuare/compensatorii si avand in vedere ca proiectele propuse, inclusiv de punere in valoare in scop turistic al resurselor de peisaj si turba cu instituirea zonelor de protectie si educarea ecologica a populatiei asigura sanatatea si siguranta publica.

DA

Pastrare Patrimoniu cultural

Obiectivele prevazute in P.U.Z. au efect protectia patrimoniului cultural prin instituirea zonelor de protectie

Nu este cazul

Conservarea Resurse naturale

Obiectivele prevazute in P.U.Z. au efect, in general pozitiv asupra obiectivelor de mediu

DA

Peisaj Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra peisajului

Fara influenta

Zonare funcțională Obiectivele prevazute in P.U.Z. au influenta pozitiva asupra zonarii teritoriului

DA

Constientizare public

Educarea, informarea si participarea populatiei la luarea deciziilor privind mediu

DA




192 / 216

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTALIERA Nu este cazul.

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA

ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PUZ. Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a obiectivelor

care au generat PUZ şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuţiei. Este necesar să se impună investitorilor/constructorilor întocmirea de planuri de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se pot confrunta în perioadele de execuţie.

Masurile propuse au fost prezentate anterior in Tabelele 6.18 si 6.19.

Problemele de mediu care au fost evaluate cu impact moderat la capitolul 6 al Raportului de mediu sunt scoase în evidenţă prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor. O atenţie specială se va acorda măsurilor de avertizare şi intervenţie de urgenţă în caz de poluări accidentale. Un plan de acţiune cuprinde măsurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentală - Plan de management al mediului, pentru fiecare faza a proiectului faza de construcţie si faza de exploatare.

În Tabelul 8.1. este prezentat Planul de management al mediului pentru lucrările proiectate, faza de construcţie.

Tabel 8.1.

Nr. Crt.

Acţiune Instituţia responsabilă

Pregătire necesară / / Implementare

1. Utilizarea forţei de muncă locală Investitor / Constructor /

Administratia locala

Informarea în legătură cu această cerinţă

2. Limitarea orelor de muncă, amortizoare la echipamente / instalatii, informarea publicului in zonele organizarilor de santier

Investitor / Constructor /

Administratia locala

Program de informare în faza de pregătire a şantierului

3. Excavaţii controlate, acoperirea camioanelor care transportă material solid pentru umplutură

Investitor / constructor

Prin Contract / caiet de sarcini

4. Identificarea surselor punctiforme de emisii, solicitarea adoptării unor măsuri (inca din faza de proiectare) de reducere a acestora (containere acoperite pentru depozitare şi transport)

Investitor / Proiectant / Constructor

Prin Contract / caiet de sarcini

5. Analiza si Supravegherea zonei de implementare a obiectivelor şi asigurarea protejării vegetaţiei limitrofe importante; limitarea la maxim a perturbatorilor produse de construcţii biodiversitatii


Administratia locala responsabila

Identificare anterioara inceperii constructiei a vegetatiei protejate- Constructor/administrator rezervatie.




193 / 216


Nr. Crt.


Pregătire necesară / / Implementare

6. Colectarea corespunzătoare, transport şi depozitare a deseurilor; asigurarea unor servicii în paralel


Operator de servicii

Prin Contract; Pregătirea unor metode specifice de manipulare, colectare si descarcare a apelor uzate, dacă este nevoie chiar pe bază de proiect, in perioada de constructie.

7. Refolosirea materialelor locale, eliminarea excavaţiilor în exces. Refolosirea materialului excavat cu precadere in aceeasi zona pentru refacerea habitatelor, dupa examinarea corespunzătoare;

Investitor / Constructor

Prin Contract

8. Furnizarea de informaţii către public, asigurarea accesului temporar, coordonarea cu furnizorii locali de servicii; furnizarea de servicii paralele


Administratia locala / operatori de servicii

Publicitate/ Contracte

9. Finalizarea construcţiilor în timpul specificat de către proiectant; păstrarea intr-un mod cât mai organizat a şantierelor

Constructor/Investitor Prin Contract

10. Asigurarea de planuri pentru managementul traficului şi semaforizare dacă este cazul; împrejmuirea şi asigurarea pazei; semnalizarea lucrărilor în curs de execuţie; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare


Administratie locala

Plan care va fi integrat planului general pentru managementul traficului existent in cadrul administratiei locale.

11. Interzicerea descărcării oricăror deşeuri de construcţii sau menajere în corpurile de apă sau mediu, in mod necontrolat

Investitor / Constructor

Prin Contract

12. Controlul volumelor de apă Investitor / Constructor /

Autoritatea Locala sau SGA

Prin Contract

13. Monitorizarea calităţii lucrărilor şi a mediului

Constructor / Autoritatea Locala,

SGA, APM

Program de monitorizare

In Tabelul 8.2. este prezentat Planul de management al mediului pentru faza de exploatare a obiectivelor de investii ce se vor implementa in zonele functionale aprobate prin PUZ.




194 / 216

Tabel 8.3.

Nr. Crt.


1 Utilizarea forţei de muncă locală Investitor – Informarea comunităţii în legătură cu

această cerinţă 2 Controlul şi verificarea stării echipamentelor Investitor - Cartea tehnică 3 Colectarea, depozitarea şi transportul corespunzător a deşeurilor;

gestionarea deseurilor Investitor

4 Colectarea, evacuarea şi transportul apelor uzate de pe amplasamente.

Investitor

5 Elaborarea unui plan în caz de poluări accidentale. Elaborarea regulamentelor de funcţionare a serviciilor de apă potabilă şi de canalizare; folosirea procedurilor şi echipamentelor de protecţie corespunzătoare

Investitor

6 Monitorizarea calităţii mediului conform unui Program de monitorizare

Investitor

In capitolul 6 al Raportului de mediu a fost realizata evaluarea cumulata a implementarii obiectivelor PUZ asupra factorilor de mediu (potentiale efecte semnificative). Aceasta a fost sintetizata in Tabelul 6.20, concluzionandu-se ca implementarea PUZ va avea un impact redus prin măsurile propuse de atenuare a riscurilor, măsuri care au fost prezentate în Tablelul 6.18, pentru faza de execuţie a obiectivelor care se vor implementa dupa aprobarea PUZ, respectiv Tablelul 6.19, pentru faza de exploatare.

Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUZ se vor manifesta cu precădere asupra solurilor si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Pentru perioada de execuţie a propunerilor PUZ constructorul are obligaţia să prevadă fonduri ca să realizeze toate măsurile de protecţie a mediului pentru obiective poluatoare sau potenţial poluatoare, cum ar fi depozitele de materiale, organizările de şantier. Constructorul are obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate ca urmare a respectării Legii Protecţiei Mediului reglementată de OUG 195/2005, cu modificările şi completările ulterioare, care introduce următoarelor principii şi elementele strategice:

a) principiul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale;

b) principiul precauţiei în luarea deciziei;

c) principiul acţiunii preventive;

d) principiul reţinerii poluanţilor la sursă;

e) principiul "poluatorul plăteşte";

f) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;

g) utilizarea durabilă a resurselor naturale;

h) informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

i) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.




195 / 216

Monitorizarea lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţie a mediului.

La această fază a proiectului nu se poate spune cu exactitate unde vor fi amplasate organizările de şantier, locul şi numărul acestora urmând a fi stabilit de constructor

Având in vedere faptul ca amenajarile ce se propun au ca destinatie obiective care au ca scop protectia factorilor de mediu (rețele de alimentare cu apa, platforme de precolectare selectivă, înființare de rețele de canalizare menajeră si statii de epurare a apelor uzate) eficienta implementarii acestora este superioara efectului negativ asupra solului prin ocuparea cu constructii.

Aceste influente negative sunt compensate de efectele propunerilor PUZ care constau in:

- Reducerea deşeurilor, poluării şi a impactului negativ al acestora asupra mediului;

- Protejarea şi îmbunătăţirea mediului natural şi a moştenirii culturale;

- Limitarea consumului de energie şi utilizarea surselor noi de energie;

- Promovarea unui turism organizat in scop ecologic pentru punerea in valoare a biodiversitatii si peisajului;

- Promovarea de noi afaceri care urmaresc dezvoltarea de servicii şi tehnologii de mediu durabile;

- Îmbunătăţirea eficienţei combustibililor în transportul public şi privat.

La faza de PUZ nu sunt identificate cu precizie suprafetele ce se vor ocupa de constructii, destinate amplasarii propunerilor avute in vedere si de aceea, la fazele de Planuri urbanistice de detaliu, pentru a se preîntâmpina unele aspecte negative privitoare la amplasarea construcţiilor se va solicita în prima fază organelor de avizare, de către titularii de investiţii, obţinerea unui acord de principiu referitor la amplasament, iar în faza a doua, avizarea sau aprobarea scoaterii definitive ori temporare a terenurilor din producţia agricolă, inclusiv cu o evaluare adecvata avand in vedere suprapunerea cu sit-ul Natura 2000 RO SCI0122 Muntii Fagaras.

Deoarece PUZ este inclus in categoria de lucrări ce au legatura cu apele şi zonele de protecție a biodiversităţii, propunerile cuprinse in acest plan vor fi promovate ulterior numai in baza avizului de gospodărire a apelor, respectiv a Administraţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

În conformitate cu Legea Apelor 310/2004 se interzice amplasarea in zonele inundabila si de protectie a cursului de apă a obiectivelor noi economice sau sociale, inclusiv noi locuinte sau anexe. Zonele de protectie pentru corpurile de apă de suprafaţă sunt:

- albiile minora şi majoră a cursurilor de apa,

- suprafatele lacurilor naturale, baltilor ocupate de vegetatie acvatica,

- suprafetele ocupate cu lucrari de amenajare sau consolidare a albiilor minore, de canale si derivatii si alte constructii hidrotehnice,

- lucrari de aparare impotriva inundatiilor,

- constructii si instalatii hidrometrice si instalatii de determinare a incarcarii apelor.

Persoanele juridice utilizatori de apa, potentialii poluatori, precum si unitatile de gospodarire a apelor si ceilalti utilizatori de apa au obligatia dotarii cu mijloace specifice de interventie in cazuri de poluari accidentale.

Pentru preîntâmpinarea fenomenelor periculoase care pot urma situaţiilor de risc menţionate anterior, se recomandă următoarele:

- utilizarea de componente realizate din materiale compozite rezistente,

- exploatarea lucrărilor în strictă conformitate cu prevederile documentaţiilor şi asigurarea elementelor tehnice şi geometrice ale construcţiilor,




196 / 216

- realizarea lucrărilor de monitorizare şi întreţinere conform normelor specifice fiecărei construcii; semnalizarea din timp a eventualelor deficienţe apărute, remedierea operativă a acestora,

- instituirea unei proceduri de control şi verificare periodică, cu înregistrare şi raportare a evoluţiei tuturor construcţiilor proiectate; semnalizarea situaţiilor neprevăzute apărute; soluţionarea şi remedierea operativă a acestora; responsabilizarea personalului desemnat să efectueze aceste controale.

Raportul de mediu pentru PUZ recomandă realizarea câte unui regulament de exploatare, monitorizare, întreţinere şi reparaţii pentru fiecare obiectiv care se va realiza.

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARANTELOR ALESE

9.1. Introducere Amplasamentul lucrărilor proiectate se află pe în arealul climatic Ghițu-Moliviș din cadrul comunei

Arefu, judeţul Argeș.

O analiză comparativă a alternativelor indică variantele ce au condus la alegerea acestei soluţii.

9.2. Alternativa “0”: a nu face nimic

„Alternativa zero” este similara cu starea actuală a mediului datorata obiectivelor existente pe suprafata de intravilan cu zonificarea functionala actuala si a fost prezentata pe larg in capitolul 2 si sintetizat în Tabelul nr.10.1. unde a fost prezentata evolutia posibila a mediului in lipsa implementarii PUZ.

„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUZ, inclusiv a aspectelor pozitive.

2.3. Alternative de amplasament Pentru realizarea obiectivului proiectantul are o singură soluţie care se bazează pe punerea în valoare

a terenului de amplasament pentru realizarea unei investiţii care va facilita exploatarea în scop turistic a potențialului natural şi venituri suplimentare Autorităţiilor Publice Locale Arefu, Brăduleţ, Cicăneşti ce formează Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Molivişu „A.D.I. Molivisu”. Nu au existat alte variante deoarece s-a urmărit exclusiv valorificarea potenţialului turistic, de excepţie al zonei şi implementarea unui proiect de anvergură într-o zonă defavorizată.

Obiectivele documentaţiei analizate constau in executarea unei infrastructuri necesare dezvoltării ulterioare a unei stațiuni turistice în zona montană Ghițu.

Lucrările vor asigura :

- Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare: gospodării de apă, instalații de canalizare și stații de epurare,

- Infrastructura generală si specifică de turism din arealul Ghitu - baza partiei A1: Centru de agrement (Aqua Club, loc de joacã pentru copii, foișor),






197 / 216







- asigură accesul facil al personalului la lucrările propriu-zise,

- prezintă un impact minim asupra mediului .

2.4. Alternativa acceptată. Criterii de evaluare

Criterii economice (respectiv eficienţa investiţiei). Soluţia propusă prezintă cele mai bune rezultate din punct de vedere al costurilor de construcţie.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitatea socială). Soluţia prezintă rezultate remarcabile din punct de vedere al producerii energiei electrice fără generarea de emisii de poluanţi în factorii de mediu aer, apă sau sol.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Soluţia propusă prezintă efecte negative acceptabile asupra peisajului, apei, poluării aerului, solului, vegetaţiei, faunei, asupra patrimonului cultural şi aşezărilor umane.

Faţă de soluţia propusă se recomandă ca la faza PT a proiectelor ce se vor implementa dupa aprobarea PUZ să se analizaze aspecte legate de protejarea zăcământului de turbă prin amplasarea instalațiilor de apă și canalizare și de producere a energiei hidroelectrice în alte locații în vederea reducerii la minim a impactului asupra resurselor naturale pe perioada realizării investiției și în timpul intervențiilor necesare întreținerii/reparațiilor acestora pe perioada de funcționare.

2.5. Alternative de proiectare

Nu au fost prezentate și alte soluții de proiectare. Datele meteorologice au confirmat că în locaţia aleasă se pot amplasa pârtii de schi.

Deoarece nu au fost realizate studii geotehnice amănunţite este posibil ca pentru unele locaţii prevăzute a fi amplasate să se aplice soluţii particulare.

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul construcţiilor energetice.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente acestor lucrări de amenajare ar putea fi legate de:

- fiabilitatea lucrărilor. Preferinţa pentru rezistenţe la solicitări, erori sau întreţinere necorespunzătoare,

- calitatea lucrărilor. Capacitatea de a realiza o calitate stabilă pe termen lung a tuturor lucrărilor care să respecte cerinţele impuse prin normativele de calitate specifice fiecărui tip de lucrare în parte,

- complexitatea lucrărilor. Preferinţa pentru lucrări simple, uşor de urmărit, exploatat şi monitorizat.

Lucrările proiectate satisfac normele tehnice în vigoare.




198 / 216

2.6. Alternative privind metode de execuţie

Memoriul General al PUZ menționează că se vor folosi și materiale de construcţie naturale, locale alături de cele care se utilizează în mod obișnuit pentru astfel de lucrări. Soluţiile tehnice propuse vor ţine cont de:

- condiţiile de meteorologice,

- tipul şi natura lucrărilor,

- posibilitatea reutilizării materialelor excavate,

- utilitatea tehnică, funcţională şi securitatea dezvoltării propuse,

- dotările, caracteristicile funcţionale, geologice, hidrogeologice, instituţionale ale zonei,

- vecinătăţile existente.

Prin caietele de sarcini se vor recomanda constructorului utilizarea de echipamente şi utilaje moderne care să fie conforme cu prescripţiilor tehnice, precum şi cu normele europene practicate actual în domeniul protecţiei mediului.

Se va face recomandarea ca acolo unde spaţiile de lucru sunt limitate să fie folosite cu precădere munca manuală pentru a reduce la minim impactul lucrărilor de execuţie.

Pentru implementarea PUZ Memoriul General prezintă doua variante care au cumulat observatiile din notificarea autoritatii competente de mediu si autoritatilor de la care s-au solicitat avizele, reprezentate si in grupul de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

Prima varianta „alternativa 1” propunea reprezinta varianta initiala prezentata grupului de lucru.

Varianta a doua”alternativa 2” de plan a fost realizata in urma analizei in sedinta grupului de lucru a memoriului general al PUZ cu luarea in considerare a recomandarilor din procesul verbal, inclusiv a recomandarilor Raportului de mediu.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente propunerilor PUZ din cele trei variante – „alternativa 0”, „varianta 1” „si varianta 2”ar putea fi legate de:

- riscul de nerealizare a standardelor de mediu pentru fiecare masura propusa pentru diferitele alternative,

- gradul de indeplinire al politicilor si tintelor de mediu,

- gradul de afectare al resurselor de mediu produs de catre masurile PUG, pentru diferitele alternative




In Tabelul 9.1. sunt prezentate cele trei variante, pe obiective de mediu/factor de mediu si evaluarea impactului pe termen scurt, mediu si lung. Conform evaluării Alternativa 2 este cea de preferat pentru implementare, din punct de vedere al protejarii mediului si atingerii țintelor.




199 / 216

Tabelul 9.1. Comparatie impact alternative

Alternativa 0 Alternativa 1 Alternativa 2 Obiective de mediu \

Impact Termen

scurt Termen mediu

Termen lung

Explicatii Termen scurt

Termen mediu

Termen lung

Explicatii Termen scurt

Termen mediu

Termen lung

Explicatii

Asigurarea calitatii apelor de suprafață / subterane

- - -- Impact negativ + ++ +++ Impact pozitiv + ++ +++ Impact pozitiv

Asigurarea calitatii aerului

- - -- Impact negativ - - + Impact pozitiv + + + Impact pozitiv

Protectie Sol/subsol ? - - Impact negativ - - - Impact negativ + ++ ++ Impact pozitiv Zgomot - - - Impact negativ - - - Impact pozitiv + + + Impact pozitiv Protectie Sanatatea populatiei

- - - Impact negativ + ++ ++ Impact pozitiv + ++ ++ Impact pozitiv

Protectia la Riscuri naturale

- - - Impact negativ + + + Impact pozitiv + + + Impact pozitiv

Bidiversitate Arii protejate / flora / fauna

0 - - Impact negativ - - - Impact negativ minor

- + + Impact negativ minor pe termen scurt si pozitiv

minor pe termen mediu si lung

Pastrare Patrimoniu cultural

0 0 0 Nu are impact evident



Conservarea Resurse naturale

- - - Impact negativ - - -- Impact pozitiv + + ++ Impact pozitiv

Protejare Peisaj

- - - Impact negativ - + + Impact negativ minor pe

termen scurt si pozitiv minor

pe termen mediu si lung

- + + Impact negativ minor pe termen scurt si pozitiv

minor pe termen mediu si lung

Zonare


- - - Impact negativ minor

0 0 0 Nu va avea impact evident

Constientizare public


+ + + Impact pozitiv + + + Impact pozitiv

Legenda:

+ pozitiv - negativ 0 neutru ? incert +/- minor ++/-- mediu +++/--- puternic




200 / 216

10. MĂSURILE AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ

Articolul nr. 10 al Directivei nr. 2001/42/CE privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA), adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 1 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare.

Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului.

Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUZ analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

Frecventa si modul de realizare a monitorizarii efectelor semnificative ale implementarii PUZ vor fi stabilite prin acte de reglementare emise de autoritatea competenta de protectia mediului ARPM Pitesti, A.P.M. Arges, si altor autoritati si institutii, pe baza propunerii de program de monitorizare inaintata de catre beneficiar, la fazele ulterioare ce vor urma aprobarii PUZ.

Propunerea de Program de monitorizare a efectelor asupra mediului relevant este prezentat in Tabelul 10.1.

Tabel 10.1.

Factor/ /aspect de mediu


Indicatori Organizaţii responsabile

Populatia Program de monitorizare a impactului social

Număr şi tipuri dotări publice Utilităţi aferente locuinţelor Număr locuri de muncă create/angajări în cadrul localitatilor Responsabilitatea socială a CLM Nivelul impozitelor şi redevenţelor plătite Număr unităţi economice/comerciale nou apărute în zonă Noi iniţiative: număr, sectoare, scop Modificări ale pieţii imobiliare Modificări ale cifrelor de afaceri/profitului pentru firme noi/existente Sume câştigate şi cheltuite în comunitate Preţ şi cost de trai în comunitate Efecte asupra persoanelor vulnerabil.

Autoriatile administraţiei publice locale

Managementul deşeurilor

Program de monitorizare a deşeurilor

Cantităţi de deşeuri pe tipuri Compoziţie deşeuri pe tipuri Documente de raportare Documente de expediţie şi facturi emise de operatorii de deşeuri pentru deşeurile transportate si depozitate

Autorităţile administraţiei publice locale Operator de servicii Investitori




201 / 216





Apa Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane

Indicatori specifici de calitate a apelor care să permită: compararea cu condiţiile iniţiale şi identificarea tendinţelor de evoluţie, monitorizarea performanţelor proiectelor implementate, verificarea eficienţei măsurilor de prevenire/diminuare a impactului negativ, îmbunătăţirea sistemelor de management al mediului Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele pentru controlul emisiilor de poluanţi în apă; - Eficienţa sistemelor pentru controlul emisiilor de poluanţi. - Instituirea si respectarea zonelor de protectie.

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori

Aerul Program de monitorizare a calităţii aerului

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea asupra urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Sistemele montate pentru controlul emisiilor de poluanţi; - Caracteristicile tehnice ale echipamentelor staţionare şi

mobile care produc emisii atmosferice; - Caracteristicile geometrice ale coşurilor de dispersie. Indicatori pentru monitorizarea şi raportarea calităţii aerului: - Concentraţii de poluanţi la emisie pentru sursele dirijate; - Inventarul anual al emisiilor de poluanţi; - Număr şi tipuri echipamente de monitorizare a calităţii

aerului ambiental şi a parametrilor meteorologici, locuri amplasare;

- Concentraţii de poluanţi (particule în suspensie, depuneri uscate şi umede, oxizi de azot, monoxid de carbon) în aerul ambiental în zonele populate;

- Parametrii meteorologici; - Număr rapoarte de mediu elaborate anual; - Autorităţi cărora le-au fost transmise rapoarte/informări de

mediu; - Modul de informare/avertizare a publicului.


Zgomotul şi vibraţiile

Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii

Indicatori pentru monitorizarea măsurilor de management: - Număr de proceduri elaborate şi implementate, cu

specificarea activităţilor cărora li se adresează acestea; - Documentarea urmăririi aplicării procedurilor pentru

managementul mediului. Indicatori pentru monitorizarea măsurilor tehnice: - Măsurile pentru reducerea nivelurilor de zgomot şi de

vibraţii implementate. Niveluri de zgomot la receptori Niveluri de vibraţii la receptori





202 / 216





Biodiversitatea, flora şi fauna

Program de monitorizare a biodiversităţii

Niveluri de habitat, specii şi administrare în raport cu condiţiile de referinţă

Modificări ale suprafeţelor habitatelor şi speciilor: cartare anuală (distribuţia habitatelor, structura vegetaţiei), monitorizarea speciilor de faună sălbatică

Coridoare de vegetaţie plantate Zone de protecţie a mediului amenajate


Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic

Program de monitorizare a patrimoniului

Acţiuni din cadrul Planului de management al patrimoniului cultural implementate

Rezultatele cercetării arheologice preventive Instituirea zonelor de protectie dupa caz Noi descoperiri arheologice Nivelul resurselor alocate de administratia locala

Autorităţile administraţiei publice locale Investitori Structuri ale Ministerului Culturii şi Cultelor

Sănătatea umană - Program de monitorizare a impactului social - Program de monitorizare a apelor de suprafaţă şi subterane - Program de monitorizare a calităţii aerului - Program de monitorizare a nivelurilor de zgomot şi vibraţii - Program de monitorizare a solului

Infrastructura comunităţii Serviciile medicale: accesul populaţiei la serviciile

medicale, număr de vizite, rata mortalităţii/morbidităţii Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă,

aer, zgomot, vibraţii, sol) Amenajarea de spatii verzi conform cerinţelor OUG

114/2007. Suprafata totala a spatiilor verzi va fi de min 20 m2/locuitor ca obligatie de a se asigura pana la sfarsitul anului 2010;

Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Sănătăţii Publice

Infrastructura Rutieră / Transportul

Program de monitorizare a riscurilor potenţiale legate de transport

Componenţa noii infrastructuri rutiere din zonă Indicatori cu privire la starea drumurilor Proceduri standard pentru prevenirea accidentelor şi pentru

intervenţie referitoare la transportul de materiale şi deşeuri Livrări de carburanţi şi de substanţe chimice Trasee de transport al carburanţilor, al substanţelor chimice

şi al deşeurilor periculoase Transportatori selectaţi, clauze contractuale şi

responsabilităţi ale acestora cu privire la sănătate şi mediu

Societăţi de transport Autorităţi locale Structuri teritoriale ale Ministerului Transporturi-lor




203 / 216





Peisajul Program de monitorizare pentru etapele de construcţie, operare, deza-fectare, închidere, inclusiv refacerea mediului afectat

Tipuri şi număr de acţiuni pentru diminuarea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie, operare şi dezafectare

Tipuri şi număr de acţiuni pentru refacerea mediului în etapa de închidere a lucrarilor de implementare a obiectivelor dupa aprobarea PUZ

Parametri specifici pentru etapa de închidere a unor obiective, cu privire la stabilitatea fizică, depozitelor de steril, precum şi cu privire la stabilitatea biologică a tuturor amplasamentelor

Autorităţi locale Investitori / Constructor

Solul / Utilizarea terenului

Program de monitorizare sol

Indicatori specifici pentru starea terenurilor şi pentru calitatea solului

Autorităţi locale Investitori

Valorile materiale -

Procentul de recuperare a rezervelor naturale extrase Tipuri şi cantităţi de materiale locale utilizate Tipuri şi număr acţiuni de strămutare / relocare şi costuri

asociate

Autorităţi locale

Factorii climatici Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Inventarul anual al emisiilor de gaze cu efect de seră pe tipuri de surse daca este cazul

Autorităţi locale Investitori

Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului si institutiilor abilitate. Acesta este obligat sa depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la A.R.P.M. Pitesti.

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Raportul de Mediu pentru PUZ a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

PUZ a fost elaborat in deplina concordanta cu documentele europene, internationale si acorduri si programe la care Romania este parte.

In vederea emiterii Avizului de mediu de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului (ARPM) Pitesti pentru PUZ “Crearea infastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu – Moliviș”, comuna Arefu, a fost demarata procedura in conformitate cu Directiva EU 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului, transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 1 076/2004.

În conformitate cu cerinţele HG nr. 1 076/2004, procedura de realizare a evaluării de mediu a cuprins următoarele etape:

- pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;




204 / 216

- notificarea de către titular a Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi informarea publicului;

- etapa de constituire a Comitetului special constituit format din reprezentanţi ai autorităţilor locale, societăţilor miniere interesate, titularului, organizaţiilor neguvernamentale, realizată de Agenţia pentru Protecţia Mediului;

- etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit;

- etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai titularul planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/instituţiilor/organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

- etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de experţii din cadrul societăţilor de proiectare, cu consultarea şi cu participarea largă a Grupului de Lucru în cadrul unei întâlniri;

- supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor publice, realizată de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, sunt elaborate formele finale ale PUZ şi Raportului de mediu.

RM analizează PUZ privind “Crearea infrastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu-Moliviș” din zona montană a comunei Arefu, judeţul Argeș.

Zona Ghiţu-Moliviş este accesibilă prin două căi: din DN 7C (Curtea de Argeş-Vidraru) se intră pe DJ 703I ce inconjoară Poiana Moliviş pe partea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I pe partea de vest a poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est a Poienii Moliviş.

Muntele Ghițu, unde se situează o parte din suprafețele de teren, se desfășoară între râu Vâlsan și râul Argeș. Versanții sunt acoperiți predominant de păduri de foioase, plantații de molid și cu pășuni.

Bazinetul intramontan Moliviș, unde se situează cea mai mare parte din suprafețele de teren, este un platou cu suprafața relativ plană în care s-a format o turbărie de tip oligotrof. Este înconjurat de culmi muntoase mai domoale cu versanți sunt acoperiți cu păduri de foioase și plantații de molid. De la nord, est și sud bazinetul este străbătut de o rețea de pârâuri afluenți ai pârâului-canal Limpedea pe care în părăsește la vest. Nivelul pânzei freatice este ridicat, fiind prezente bătiri.

În cadrul acestui bazinet se află un zăcământ de turbă în Poiana Moviliș care a fost declarat rezervație de interes județean.

Peste arealul climatic Ghitu-Moliviș se suprapune aria de interes comunitar ROSCI 0122 Munții Făgăraș unde ocupă o zonă periferică unde se pot face, în anumite condiții prevazute de legislația de mediu, dezvoltări durabile urbane.

În prezent terenurile pe care se doreşte realizarea obiectelor de investiţie sunt ocupate de păduri, pășuni și rezervație naturală de interes județean. Nu sunt amplasate pe acest teren la acest moment alte surse de poluare a apei, aerului şi solului. Nu sunt necesare lucrări de demolare de construcţii. Terenurile se află în proprietatea consiliilor locale din comunele Arefu, Cicănești și Brăduleț.

Traficul rutier, activitățile silvice și pășunatul constituie factorii perturbatori atropici cei mai importanţi din zonă.

Raportul de Mediu ia in studiu următoarele obiective majore cu obiectivele specifice ale PUG:

1. prioritati de interventie,

2. organizarea architectural - urbanistica a teritoriului,

3. modernizarea si dezvoltarea infrastructuri




205 / 216

4. stabilirea zonelor protejate; păstrarea patrimoniului cultural si istoric si a peisajuluipotentialul economic al comunei, volumul si structura potentialului uman, resurse de munca;.

5. protectia mediului si a sanatatii populatiei; cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu:

Terenurile vizate de PUZ pentru introducerea în intravilan nu sunt ocupate de construcţii sau utilităţi, categorie generală de folosinţă fiind agricolă și silvică.

Se solicită introducerea în intravilan a 5 terenuri însumând o suprafață de 124,66946 ha, proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice sau publică, acestea din urmă fiind de inters național, județean sau local. Terenurile care fac obiectul PUZ sunt grupate în două perimetre distincte - Poiana Moliviș și versantul muntos Ghițu, pentru care se vor înființa 7 unități teritoriale de referință distincte: UTR 5, 6...,11.

Zona Ghiţu-Moliviş ce face obiectul PUZ este accesibilă, prin urmare, prin două căi: din DN 7C (Curtea de Argeş – Vidraru - Transfagarasan) se intră pe DJ 703I ce inconjoară Poiana Moliviş pep artea de nord şi drumul forestier care se desprinde din DJ 703I (Poienile Vâlsanului - Molivis) pe partea de vest a poienii, ajunge până la poalele masivului Ghiţu şi se intersectează cu DJ 703I pe partea de est a Poienii Moliviş.

Este strabatută de LEA 20 kV și dispune de un post de transformare 20/0,4 kV

Zona ce face obiectul PUZ nu este echipată cu reţele edilitare de alimentare cu apa, ceea ce reprezinta o disfunctionalitate majoră pentru obiectivele propuse.

Se observă influența antropică asupra zonei ce constituie obiectul PUZ care constă în:

- plantații de foioase și molid realizate în anii 1960 – 1970 de Ocolul Silvic Vidraru,

- cabane ale Ocolului Silvic,

- rulote ocupate de muncitori forestieri,

- drum județean, drumuri forestiere și poteci, pe care are loc un trafic de regula in scop turistic sau pentru exploatare forestiera

- stâne.

În arealul climatic Ghițu – Moliviș nu sunt amenajări care să aparțină gospodăriei comunale.

În relaţia cu trupurile principale de intavilan arealul climatic Ghitu-Moliviș ocupă o poziţie periferică fiind localizată în extremitatea estică a comunei, la circa 7 km față de centrul civic și 4 km est de lacul Vidraru.

Muntele Ghițu, unde se situează o parte din suprafețele de teren care fac obiectul PUZ, face parte dintr-o serie de masive individualizate care scad de la vest către est și de la nord la sud. Pe versantul nordic se întâlnește o cuvertură consituită din depozite deluviale cu grosime variabilă, cu stabilitate relativă, așezată pe roca de bază, stabilă a locului – stânca. La partea superioară a cuverturii structura litologică are aspect nisipos, iar către profunzime elementele grosiere se înmulțesc, devin mai dense, cuvertura fiind reprezentată prin grohotișuri. Roca de bază o constitue stânca tare, nealterată.

Bazinul intramontan Moliviș, unde se situează cea mai mare parte din suprafețele de teren solicitate a fi introduse în intravilan prin PUZ-ul analizat, este un platou cu suprafața relativ plană ce este înconjurat de culmi muntoase mai domoale. Tterenul este relativ plan si stabil. Cuvertura sedimentară este constituită din nisipuri argiloase, nisipuri cu pietrișuri, nisipuri prăfoase cu pietrișuri, afânate spre suprafața terenului, de îndesare medie spre adâncime, prafuri, argile nisipoase, turbă. La baza versanților care înconjoară zona depresionară cuvertura sedimentară este origine deluvială, fiind așezată peste roca de bază, stabilă a locului, stânca. Roca de bază o constitue stânca tare, nealterată.

Pe suprafața bazinetului se observă băltiri de mică adâncime. Nivelul hidrostatic este destul de ridicat datorită permeabilităţii mari a depozitelor, fiind strâns legat şi de nivelul pluviometric.




206 / 216

Climatul este de tip continental, specific regiunii montane și subcarpatice care sunt expuse circulației de aer dinspre sud-vest și sud.

Procesele geomorfologice actuale şi de degradare a terenurilor sunt rezultatul unei litologii foarte diferențiate - șisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, marene, argile, și a unei structuri la fel de complexe dominate, pe cea mai mare întindere, de procesele de eroziune fluvio-torențiale, de transport a a sedimentelor în lungul albiilor torențiale sau fluviale, la care se adaugă procese biochimice din zona pădurilor de conifere și foioase.

Excesul de apa este legat de acumularea apelor meteorice la baza versanților care determină ridicarea nivelului freaticului, apariția de izvoare și favorizează băltirea şi înmlăştinirea în zona depresionară ca urmare a reducerii vitezei de scurgere.

În bazinetul Moloviș se află un depozit de turbă neuniform distribuit în spațiu.

Pârâul Limpedea este colectorul pârâurilor și torenților din arealul Ghițu-Moliviș studiat de Memoriul General. Colectează apele pârâurilor ce se scurg de pe versanți și a numeroaselor izvoare care se alimentează din pânza freatică de la baza culmilor muntoase ce o înconjoară.

Versantul nordic al muntelui Ghițu este încadrat de cursul a două pâraie, din care unul, pârâul “de sub Vârful Ghițu”, traversează zona de interes a Memoriului General, iar celălalt, pârâul Ghițu, este afluentul râului Vâlsan. La baza muntelui apar numerose izvoare care alimentează cursurile de apă Limpedea, unele traversând zona de interes a Memoriului General, și Vâlsan.

Nu este cunoscută calitatea apelor de suprafață și freatice din zona de analiza a PUZ.

Sursele de poluare a factorilor de mediu sunt reprezentate de traficul rutier, stână, Ocol silvic și activități legate de acestea.

Referitor la reacţia solurilor (pH) teritoriile solicitate pentru intoducerea în intravilan se află în zona cu soluri acide.

Etajul montan inferior este alcătuit din păduri de fag și amestecuri de fag cu rășinoase.

Pajiștile montane din zona golului alpin de pe vârful Ghițu sunt alcătuite cu părușcă, țăpoșică, firuță, laptele câinelui, steregoaie, rusuliță, coacăză, ghizdei, cimbrișor, viorele și trifoi.

În Poiana Moliviș predomină specii de plante adaptate la umiditate ridicată - rogozuri și graminee paniculate, în care predomină Deschampsia caespitosa și Agrostis stolonifera.

În jurul acestei poieni sunt plantații de molid și păduri de fag.

Zona de amplasament constituie arealul următoarelor specii de animale: urs carpatin, jder, pisică sălbatică, veveriță, căprior, cerb, șoareci, liliac de amurg, acvilă, șorecar, uliu, viespar, șorecar, cucuvea, huhurez, ciuvică, cocoș de munte, ieruncă, ciocănitoare, corb, muscar, sitar, pițigoi,cinteze, sturzi, porumbei, broaste, triton, șopârle, salamandre și insecte.

Peste teritoriul arealului Ghițu – Moliviș se suprapune situl de importanţă comunitară Natura 2000 ROSCI0122 Munții Făgăraș, declarat prin Ordinul MMDD nr. 1 964/2007.

Pe teritoriul comunei Arefu sunt înregistrate:

- Specii rare de floră și faună în următoarele locații: Lespezi, Podu Giurgiului, Moldoveanu, Râiosu, Mușateica, Jorzea:

- Taxus baccata (tisă), Pinus cembra (zâmbru) și Marmota marmota (marmotă),

- Specii periclitate, amenințate:

- Taxus baccata (tisă) în locațiile UP VI Limpedea, u.a. 28A și UP V Valea cu Pești, u.a. 177 B,

- Rhodondredrum myrthifolium în golul alpin din UP III Capra și UP IV Buda,

- Ursus arctos (urs) cu bârloage UP VI Limpedea, u.a. 28 – 30, 71 – 75 și UP IV 80 D.

În zona ce face obiectul PUZ nu se intalnesc niciuna dintre speciile rare mentionate anterior.




207 / 216

Poiana Molivisu este rezervatie de interes local, declarată prin hotarare de Cosiliu Judetean, pentru substratul de turbă. Nu exista date publice privind natura acestuia.

Memoriul General menţionează ca zona ce face obiectul PUZ prezintă ca disfuncționalități:

- Inexistenta retelei de drumuri, circulatiei perimetrale si de incinta,

- Inexistenta reteleor edilitare si utilitati pentru partea de cazare, sport, turism, agreement, etc.

- Inexistenta amenajarilor de protectie impotriva eroziunii solului in zona partie (zona abrupta cu ravene),

- Inexistenta amenajarilor/marcajelor pentru trasee turistice

- Destinatia actuala a zonei nu corespunde din punct de vedere urbanistic scopului urmarit: de punere in valoare a potentialului turistic prin amenajari corespunzatoare

Punerea în valoare a terenului de amplasament pentru realizarea unei investiţii care va facilita exploatarea în scop turistic a potențialului natural şi venituri suplimentare Autorităţiilor Publice Locale Arefu, Brăduleţ, Cicăneşti ce formează Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Molivişu „A.D.I. Molivisu” se poate realiza numai prin aprobarea PUZ-ului. Nu au existat alte variante ale planului deoarece s-a urmărit exclusiv valorificarea potenţialului turistic, de excepţie al zonei şi implementarea unui proiect de anvergură într-o zonă defavorizată.

Obiectivele documentaţiei analizate constau in executarea unei infrastructuri necesare dezvoltării ulterioare a unei stațiuni turistice în zona montană Ghițu, constand in:

- Infrastructura pentru alimentare cu apa si canalizare,

- Infrastructura generală si specifică de turism din arealul Ghitu - baza partiei A1,









- asigură accesul facil al personalului la lucrările propriu-zise.

In concluzie, zona ce face obiectul PUZ nu este echipată cu reţele edilitare, ceea ce reprezinta o disfunctionalitate majora pentru obiectivul propus.

Prin prezentul PUZ se propune introducerea în intravilan a unor suprafeţe de teren de tip forestier şi schimbarea destinaţiei acestora în teren construibil. Datorită modificărilor propuse va fi necesară realizarea reţelelor edilitare care vor asigura funcţionarea dotărilor publice .

Vor fi prevăzute reţele edilitare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, telecomunicatii, alimentare cu gaze naturale, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de funcţiuni. Soluţiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echipării edilitare sunt analizate şi tratate pe categorii de probleme în studiile ce se vor elabora ulterior PUZ, cu luarea in considerare a precizarilor avizului de mediu emis de autoritatea competenta.




208 / 216

In situatia neimplementarii planului de urbanism propus, respectiv cazul „alternativei 0”, se pot face unele aprecieri în ceea ce priveste implicatiile asupra evolutiei probabile a mediului din zona pe mai departe.

Din analiza „alternativei 0” se poate deduce că neaplicarea măsurilor din Planul de Urbanism Zonal al comunei nu creaza premise pentru o dezvoltare modernă a turismului in zona prin amenajari care sa dimineze poluarea factorilor de mediu; se vor mentine si accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi in scadere, se va perpetua nivelul scazut al dezvoltarii economice si sociale al localitatii si a fenomenului de migratie sau naveta a fortei de munca active fapt care va crea nemultumire in randul populatiei.

„Alternativa zero” reprezinta punctul de plecare pentru evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului produse prin implementarea PUZ.

Starea factorilor de mediu pentru zona PUG este prezentata pe baza datelor publice privind moitorizarea factorilor de mediu existente in Raportul privind starea mediului pe anul 2009 realizat de APM Arges și poate fi considerată specifică zonelor montane care nu au fost supuse unor ample lucrări antropice.

Repartizarea pe folosinţe şi funcţiuni a suprafeţei zonei ce face obiectul PUZ este în prezent cea de fâneţe şi păduri. Terenul se află în extravilanul localităţii Arefu, fiind format din păduri aparţinând Ocolului Silvic şi terenuri cu destinaţia de pășuni, drumuri locale, aflate în domeniul public sau particular.

Datorită modificărilor propuse va fi necesară realizarea reţelelor edilitare (alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu energie electrică, telecomunicatii, gospodarie comunala) pentru toate subzonele de funcţiuni si care vor asigura funcţionarea dotărilor publice.

Nu constitue obiectul PUZ introducere în intravilan a suprafețelor care vor fi ocupate de pârtiile A1 și A2 și a infrastructurilor de pe acestea.

Soluţiile ce se vor aplica pentru rezolvarea echipării edilitare sunt analizate şi tratate pe categorii de probleme în studiile elaborate anterior PUZ.

Memoriul General propune următoarele UTR-uri: - U.T.R. 5 – Este situat in central Poienii Molivis. Contine zona de turbarie si oglinda de apa propusa,

cat si o parte spatiu verde amenajat. Se invecineaza la nord cu U.T.R. 6 si U.T.R. 7, la sud cu U.T.R. 8, la est cu U.T.R. 6, iar la vest cu U.T.R. 7.

- U.T.R. 6 – Este situat pe limba de est a Poienii Molivis, cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Este delimitat pe laturile de nord si vest de DJ 703-I, in partea de est se invecineaza cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de sud cu zona de turbarie care face parte din U.T.R 5 si U.T.R. 8.

- U.T.R. 7 – Este situat pe limba de vest a Poienii Molivis, cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi si o suprafata mica din zona de turbarie. Este delimitat pe laturile de nord-est, nord si vest de DJ 703-I, in partea de est se invecineaza U.T.R. 5 si U.T.R. 8, iar in partea de sud si sud-vest cu Ocolul Silvic Vidraru.

- U.T.R. 8 – Este situat in partea de sud a Poienii Molivis si cuprinde si zona H a prezentului P.U.Z., cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii de sanatate, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Este delimitat pe latura de nord cu U.T.R.5 si U.T.R. 6, in partea de est se invecineaza cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de sud cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de vest se invecineaza cu U.T.R.7 si cu Ocolul Silvic Vidraru.

- U.T.R. 9- Este situat la vest de Poiana Molivis, cuprinde zona de locuinte si zona spatii verzi. Este invecinat pe laturile de nord, est si sud cu Ocolul Silvic Vidraru, iar la vest se invecineaza cu proprietati particulare.




209 / 216

- U.T.R. 10 – Este situat in partea de jos a partiei de schi si cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii de sanatate, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Se invecineaza pe laturile est, nord si vest cu cu Ocolul Silvic Vidraru, iar in partea de sud versantul nordic al Masivului Ghitu pe care se propune amenajarea unei partii de schi.

- U.T.R. 11 – Este situat in partea de sus a partiei de schi, sau in golul alpin al prezentului P.U.Z. si cuprinde zona de locuinte , zona pentru institutii publice si servicii, zona de constructii de sanatate, zona de constructii si amenajari sportive, zona spatii verzi. Este delimitat pe latura de nord partia de schi propusa, in partea de est, sud si vest se invecineaza cu proprietati Comuna Bradulet. Obiectivele de protectie a mediului promovate de propunerile PUZ respectă angajamentele rezultate

in urma procesului de negociere a capitolului 22 – Mediu cu excepția celor referitoare la condițiile de conservare a zăcământului de turbă, și anume: pozarea de rețele de canalizare, crearea unui luciu de apă ceea ce ar determina modificari în structura solului și în ponderea elementelor de vegetație și faună caracteriste acestui habitat.

Obiectivele specifice de mediu, sunt:

A. Mentinerea si/sau imbunatatirea calitatii factorului de mediu sol, prin:

- includerea într-o reţea de colectare şi depozitare a deşeurilor prin preluarea deseurilor de către un operator de servicii specializate; constructiile vor fi dotate cu pubele PVC sau saci menajeri ;


- creşterea nivelului de recuperare şi valorificare a deşeurilor menajere refolosibile, prin asigurarea colectarii selective,

- solutii de compostare individuala a deseurilor biodegradabile;


- deseurile menajere vor fi transferate si depozitate la depozitul ecologic de la nivelul judetului Arges;

- gestionarea corespunzatoare a namolul deshidratat rezultat de la statia de epurare care se poate folosi ca ingrasamant natural pe baza unui studiu pedologic, cu avizul APM;


- derulare de proiecte de reconstructie ecologica si minimizare a efectelor de degradare a solului:

- recuperarea terenurilor degradate, plantatii de zone verzi;

- masuri de combaterea eroziunii solului prin metode agrotehnice, insamantari, plantari, înierbari si preluarea apelor pluvial intr-un sistem de rigole;

- educatia ecologica a populatiei in spiritul protectiei mediului inconjurator;

- infiinţarea unei sistem de colectare şi tratare a apelor uzate;

- in zonele sensibile cu risc natural si inundatie - distanțe minime de construire față de acestea.

B. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu apa subterana: - Îmbunătăţirea calităţii apei prin realizarea unor retele de canalizare care vor prelua apele uzate in

vederea epurarii ulterioare,

- Îmbunătăţirea calităţii apei potabile din surse subterane – prin realizarea de lucrări de captare; imbunătăţirea calităţii şi cantităţii apei potabile prin realizarea de alimentari cu apa, instituirea




210 / 216

zonelor de protectie si eliminarea surselor de poluare,

- Reducerea poluării cu nutrienţi.

C. Imbunatatirea calitatii apelor de suprafata: - Îmbunătăţirea calităţii şi a cantităţii apelor uzate menajere prin colectarea acestora prin sistemul

de canalizare şi tratarea in statii de epurare; până la punerea in functiune a acestora si ulterior, acolo unde nu se extind retelele de canalizare, se vor capta apele uzate in bazine betonate, etanse si vidanjabile. Distanta maxima intre bazinele betonate/ fosele septice si zona construita trebuie sa fie in concordanta cu HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică (50 m fata de foraje si 20 m fata de zidurile cladirilor).

- Statiile de epurare va fi realizata conform proiectului de executie. Conform PUZ aceasta se va amplasa la o distanta de peste 300 m cât prevede legislatia in vigoare. Statiile se vor alimenta cu energie electrica din reteaua existenta si propusa. Pentru functionare in caz de avarie se recomandă montarea unor surse alternative de alimentare - grup electrogen.

- Evacuarea apelor pluviale se va realiza printr-o sistematizare pe verticala, cu captarea si dirijarea apelor prin rigole.

- Închiderea depozitelor accidentale, neconforme si necontrolate, de deşeuri şi ecologizarea perimetrelor.

D. Imbunatatirea calitatii factorului de mediu aer: - Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera -

reabilitare si asfaltare drumuri si platforme carosabil,

- Plantări, înierbări şi împăduriri ale suprafeţelor nude de teren care vor fixa solul eliminand erodarea si antrenarea pulberilor in aer.

- Perdele de protectie cu rol de retinere a poluantilor in zonele de gospodarie comunala, ocupate de statiile de epurare, in zona locuibila pentru retinerea poluantilor ajunsi prin dispersia in atmosfera si a mirosurilor dezagrabile. Aceastea au si rol de ecranare si diminuare a zgomotului,

E. Biodiversitate: - Imbunatatirea calitatii apei potabile prin surse de captare prin drenuri si sistem de alimentare cu

apa, ceea ce va asigura o apa ce se va incadra in indicatorii de potabilitate,

- Masuri de remediere a proceselor de erodare ce distrug biodiversitatea, prin amenajari pentru captarea apelor pluviale; In zonele mai abrupte de pe pârtie, sunt prevazute lucrari de drenare în scopul disiparii energiei apelor din scurgerea superficiala pentru evitarea eroziunilor.

- Reducerea emisiilor de pulberi datorate traficului rutier prin lucrari la infrastructura rutiera,

F. Zgomot. Principala sursa de zgomot este traficul si activitatea de turism care se manifesta si la acest moment dar intr-o forma corespunzatoare in conformitate cu standardele UE.Transformarea obiectivului Ghițu-Moliviș intr-un obiectiv turistic de interes national, in conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici va asigura o activitate de turism corespunzatoare care va tine cont inclusiv de protejarea mediului.

Prin obiectivele PUZ de modernizare a drumurilor se va realiza diminuarea zgomotului produs de mijloacele de transport iar zona impadurita va constituie perdea de protectie cu rol de ecranare.

G. Fauna, flora. Suprafata ce face obiectul PUZ este o zona protejata sub aspect al faunei si florei suprapunându-se cu situl Natura 2000 - RO SCI0122 Muntii Fagaras. Fauna, în special avifauna din perimetru în perioada de execuţie, datorită activităţii utilajelor de construcţii şi a zgomotului, se va îndepărta la câteva sute de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi. PUZ nu conduce la alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, peşti, amfibii, reptile, nevertebrate dacă se




211 / 216

vor lua masurile de diminuare a impactului negativ ce se vor regăsi in capitolul 8 al Raportului de

mediu. Vor fi afectate populaţii nesemnificative de indivizi din biotopul local în suprafeţele reduse în care se efectuează lucrările. Se produce o redistribuire locală a indivizilor sensibili către zonele învecinate, situate în imediata apropiere, fără a se produce practic o fragmentare având în vedere că arealul Ghițu-Moliviș ocupă o zonă periferică în cadrul acestui sit.

Zgomotul produs în perioada de funcţionare a agregatelor constituie un avertisment sonor semnificativ care va avea ca efect retragerea speciilor sensibile de faună sălbatică (inclusiv avifauna) în zone la care poluarea sonoră nu are efect.

H. Populatie; sănătate umana. Realizarea obiectivului Ghițu-Moliviș intr-un obiectiv turistic de interes national, in conformitate cu standardele U.E. si introducerea acestuia in circuite turistice cu tematici odata cu aprobarea PUZ va asigura o activitate de turism corespunzatoare care va tine cont inclusiv de protejarea mediului si asigurarea unor servicii de furnizare a apei de calitate, din punct de vedere al potabilitatii, de preluare a apelor uzate menajere si epurare a lor, de colectare si depozitare deseurilor si recuperarea celor selectate prin sistemul de management al deseurilor si de asigurare a calitatii aerului prin masuri de diminuare a efectelor potentialelor surse de poluare reprezinta efecte pozitive ale implementarii PUZ.

Potentialele surse de impact si efecte asupra mediului au fost grupate pe obiectivele specifice pentru fiecare factor de mediu, atât pe perioada realizării lucrărilor de investiție, cât și la funcționarea acestora.

In perioada de execuţie a lucrărilor pentru realizarea obiectivelor PUG impactul se poate produce pe următoarele căi:

- prin pierderi accidentale de hidrocarburi de la utilajele tehnologice şi mijloacele de transport; poluantul caracteristic fiind produsele petroliere,

- prin pierderi accidentale de materiale care vor fi utilizate la execuţia lucrărilor care au caracter poluant, care provoacă creşterea conţinutului de materii în suspensie,

- evacuări necontrolate, accidentale, de ape menajere

- platformele de deșeuri neamenajate conform legislației.

Sursele de poluare a apei vor fi:

- stațiile de epurare care tratează apele de tip menajer, - pierderile de hidrocarburi la sol care vor fi antrenate de apele meteorice,

Aceste surse vor determina încărcarea apelor de suprafață cu impurificatori specifici: substanţe consumatoare de oxigen, substanţe dizolvate organice şi anorganice în soluţie – reziduu fix, substanțe eutrofizatoare – compuși de azot și fosfor, substanţele plutitoare.

Soluția propusă de evacuare a apelor epurate în amonte de unele surse de apă poate avea efecte negative asupra calității apelor de suprafață determinând neîndeplinirea condițiilor prevăzute de HG nr.

567/2006 privind modificarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de

suprafaţă utilizate pentru potabilizare NTPA-013, aprobate prin HG nr. 100/2002.

Sursele de poluare a aerului sunt in perioada de constructie sunt lucrarile cum ar fi întreținerea/turnarea covorului asfaltic, generatoare de sudură, prepararea de betoane.

Dupa aprobarea PUZ si realizarea obiectivelor sursele de poluare a aerului vor fi:



- Emisiile atmosferice de la instalatiile de incalzire.




212 / 216

Sursele de poluare a solului vor fi:

- instalațiile de colectare a apelor menajere și stațiile de epurare, datorită posibilelor exfiltraţii de ape uzate,

- gestionarea defectuoasă, in mod accidental, a deșeurilor, inclusiv de la gospodăriile de apă și stațiile de epurare.


- traficul rutier, prin generarea de deșeuri,


Sursele de poluare a solului vor apare pe perioada de întreținere și reparare a instalațiilor electrice și hidroenergetice, operațiuni care vor fi efectuate de servicii autorizate.

Sursele de zgomot și vibratii vor fi:

- instalațiile hidraulice de la stațiile de apă și epurare, pompele hidraulice,

- traficul rutier și autovehiculele pwntru turism sau pentru intretinere, care vor aproviziona cu materiale sau vor ridica deșeurile.

Influența asupra biodiversității se va manifesta pe două căi: directă și indirectă.

Influența directă se va manifesta prin modificare balanței de apă în rezervația naturală pe de o parte prin extracțiile de apă care va fi utilizată în scop potabil și amenajările pentru stocarea apei pentru alte folosințe, iar pe de altă parte prin emisiile de poluanți din efluenții stațiilor de epurare în ape de suprafață cu debit redus. În acest din urmă caz va determina degradarea calității apei pârâului.

De asemenea, o influență negativă o vor avea intervențiile pentru reparații, verificarea etanșeităților elementelor subterane ale instalațiilor de apă și canalizare, stațiilor de epurare din zona rezervației naturale de interes local Poiana Moliviș.

În cazul exfiltrațiilor instalațiilor de apă și canalizare din zona de versanți acestea vor determina antrenarea particulelor de sol limitrofe, determinând surpări și alunecări de teren care vor antrena elemente de vegetație și faună.

Influența indirectă a soluției propuse asupra biodiversității, vegetației și faunei este, de asemenea, negativă.

Drumurile de acces vor avea o influență directă asupra faunei și avifaunei terestre din apropierea apelor. Fauna și, în special, avifauna din zona de drumuri se va îndepărta la câteva zeci de metri fără a se produce pierderi în numărul de indivizi.

Amenajarea in scop turistic a Poienii Molivis va avea o influență directă datorită amenajărilor de podețe, alei și realizarea de praguri în albiile pârâurilor. Realizarea de praguri pentru ridicarea nivelului se va face conform unor studii hidrologice ulterioare pentru a determina locația acestora pentru a nu influența alte resurse aflate în aval și acordul Administrației Bazinale de Apă Argeș - Vedea pentru ca prin amenajările propuse să aibe influențe minime, în limite acceptabile, asupra vegetației și faunei. Conform soluțiilor din Memoriul General aceste propuneri ar determina echilibrul vegetației cu dezvoltarea formelor submerse, în dauna celor hidrofile, care ar conduce la modificarea structurii de faună și avifaună, și la apariția unei faune care să nu fie specifică arealului.

Influența directă a lucrărilor analizate asupra peisajului natural este necuantificabilă deoarece nu poate fi tratată decât subiectiv. Prin urmare, sunt necesare implicațiile față de alți factori de mediu cu care aceste lucrări intercondiționează, a căror calitate poate influenţa direct zona: apa, aerul, zgomotul, sănătate umană (accidente), vegetație și faună.




213 / 216

Descrierea efectelor semnificative posibile ale proiectului propus asupra mediului Având in vedere suprapunerea zonificarii functionale propuse de PUZ cu situl Natura 2000 s-a realizat

evaluarea efectului implementarii PUZ separat pentru biodiversitate.

Tinand cont de indicatori cheie cuantificabili se estimeaza impactul fără a lua în considerare masurile de reducere si/sau compensatorii, astfel:

In cazul habitatului 91VO se poate considera pierderea acestui habitat cu un impact foarte mic dar care se cumuleaza cu impactul modificarii datorat efectului de margine; având in vedere stadiul actual de conservare (solicitarea la impactul antropic datorat turismului si defrisarii) pierderea populatiilor de plante ierbacee caracteristice este cel mai mic.

Si pentru habitatul 9410 pierderea directa este redusa fata de cat exista la nivelul intregului sit; având in vedere stadiul actual de conservare (solicitarea la impactul antropic datorat turismului si defrisarii) pierderea populatiilor de plante ierbacee caracteristice este cel mai mic.

Habitatul 6520 relativ bogat in specii, reprezentând un habitat de refugiu pentru plantele de padure, prezent in zona Poienii Molivis inclusiv spre zona de turbarie, luând in considerare extinderea totala a habitatului pe intreg teritoriul sitului si posibilitatea aparitiei lui in sezonul primavara-vara in compensatie pe zona de pârtie, desi pierderea populatiilor locale de plante poate contribui la sărăcirea florei impactul va fi nesemnificativ la nivel de sit, cu atât mai mult cu cât este prezent in zona ce va fi protejata.

Impactul direct al implementarii PUZ asupra habitatelor de padure 2212 Bradeto-fagete cu flora de mull de productivitate mijlocie (din zona Poiana Molivis si zona G-baza partiei), 1114 Molidis de altitudine mare cu Oxalis acetosella (golul alpin - de jur imprejur si zona partie), 1226 Molidiș cu

Oxalis-Dentaria-Asperula(zona Golului alpin si partie) si 2332 Montan de molidișuri cu Oxalis-

Dentaria (de jur imprejurul Golului alpin) este pierderea unei parti. Fara interventii suplimentare, dupa taiere s-ar dezvolta o vegetatie asemanatoare in zona funcțională G si de-a lungul pârtiei.

Datorita interventiilor de nivelare, in perioada de constructie in zonele unde se va face aceast lucru, ne putem astepta la formarea unei vegetatii ruderale ierboase. De asemenea, cu ocazia nivelarii terenului si aparitiei infrastructurii in perioada de constructie se va deteriora si anihila o portiune de habitat R3803 Pajisti sud-est carpatice de Agrostis capillaris și Festuca rubra - 6520 Fânete montane in Natura 2000 (zona Poiana Molivis) se poate ca ramășițele acestui habitat, dupa constructie, sa se transforme in vegetatie ruderalizata R8704 si accentuarea efectului de margine in directia padurii, la nivelul plantelor si habitatelor.

Habitatul prioritar 6230 Pajisti bogate in specii de Nardus pe substraturi silicioase ale zonelor montane va fi afectat in zona Golului alpin. Datorita prezentei speciei Nardus stricta, o specie cu tufa deasa, lastari intravaginali supraterani, radacini profunde cu micorize endotrofe care ii permit sa supravietuiasca pe soluri compacte cu regim aerohidric deficitar, puternic acide, nardetele care le constituie ca tip de vegetatie sunt saracite in specii comparativ cu tipul de pajijisti pe care le-a inlocuit de-a lungul timpului si sunt considerate in lucrari stiintifice tipuri de pajisti degradate productiv, floristic si calitativ, necesitand a fi imbunatatite prin diferite tehnici.

Dintre speciile de plante din Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezentate în Tabelul 2.14. Eleocharis carniolica, Liparis loeselii, Campanula serrata, Tozzia carpathica, Poa granitica ssp.

Disparilis, Meesia longiseta, Drepanocladus vernicosus nu au fost gasite in zona studiata, desi au fost intens cautate. De asemenea, nici speciile de alte plante mentionate in Formularul standard al sitului, prin urmare putem afirma ca asupra speciilor de plante care necesita o protectie speciala pe teritoriul sitului Muntii Fagaras, proiectul nu va avea impact.




214 / 216

In cazul speciilor de animale, vertebrate si nevertebrate impactul este minim, indirect sau inexistent, dar in nici un caz nu este persistent si ireversibil.

Metoda de estimare a impactului posibil a fi produs de punerea în practica a prevederilor planului analizat asupra biodiversitatii are la baza conceptul matricei Leopold. Nivelul de impact asupra mediului este evaluat la urmatoarele tipuri de impact:

- In faza de constructie:

- Impact negativ, important, pe perioada limitata pentru majoritatea habitatelor caracteristice,

- Impact puternic, negativ, pe perioada limitata pentru habitatele Cod 91VO - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

- Dupa implementarea PUZ si realizarea obiectivelor:

- Impact negativ, important, pe perioada limitata pentru toate habitatelor caracteristice.

Impactul la implementarea propunerilor PUZ este preponderent puternic negativ, fără măsuri suplimentare de diminuare, atât pentru perioada de realizare a lucrărilor de investiții, cât si pentru etapa de exploatare a obiectivelor propuse pentru majoritatea factorilor de mediu, in special pentru biodiversitate.

Luand in considerare masurile de diminuare/compensare a efectelor negative ale implementarii PUZ, atât in perioada de constructie cât si de exploatarea se reevaluează impactul asupra factorilor de mediu a obiectivelor PUZ. Impactul cumulativ poate să fie de la nesemnificativ pentru factorii de mediu sol, zgomot si vibratii, peisaj, conservarea resurselor naturale, la slab pozitiv pentru aer, apa si la mediu pozitiv pentru populatie.

Se poate concluziona ca implementarea PUZ va avea un impact redus prin măsurile propuse de atenuare a impactuluiriscurilor.

Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUZ se vor manifesta cu precădere asupra solurilor si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Pentru reducerea la minim a riscurilor este necesară respectarea perioadei de execuţie a obiectivelor care au generat PUZ şi respectarea cu acurateţe a proiectelor ulterioare care vor sta la baza execuţiei. Este necesar să se impună investitorilor/constructorilor întocmirea de planuri de minimizare a posibilelor riscuri cu care, potenţial, se pot confrunta în perioadele de execuţie.

O atenţie specială se va acorda măsurilor de avertizare şi intervenţie de urgenţă în caz de poluări accidentale. Un plan de acţiune cuprinde măsurile care trebuie luate pentru a preveni sau combate poluarea accidentală - Plan de management al mediului, pentru fiecare faza a proiectului faza de construcţie si faza de exploatare.

Raportul de mediu pentru PUZ recomandă realizarea câte unui regulament de exploatare, monitorizare, întreţinere şi reparaţii pentru fiecare obiectiv care se va realiza.

Pentru realizarea obiectivului proiectantul are o singură soluţie care se bazează pe punerea în valoare a terenului de amplasament pentru realizarea unei investiţii care va facilita exploatarea în scop turistic a potențialului natural şi venituri suplimentare Autorităţiilor Publice Locale Arefu, Brăduleţ, Cicăneşti ce formează Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare Molivişu „A.D.I. Molivisu”. Nu au existat alte variante deoarece s-a urmărit exclusiv valorificarea potenţialului turistic, de excepţie al zonei şi implementarea unui proiect de anvergură într-o zonă defavorizată.




215 / 216

Deoarece nu au fost realizate studii geotehnice amănunţite este posibil ca pentru unele locaţii prevăzute a fi amplasate să se aplice soluţii particulare.

Alternativele de proiectare care pot fi evaluate sunt limitate de normativele tehnice care reglementează activitatea de proiectare în domeniul construcţiilor energetice.

Pentru implementarea PUZ Memoriul General prezintă doua variante care au cumulat observatiile din notificarea autoritatii competente de mediu si autoritatilor de la care s-au solicitat avizele, reprezentate si in grupul de lucru pe parcursul derularii procedurii conform HG 1 076/2004, ultima dintre aceste variante fiind luata in considerare la elaborarea Raportului de mediu.

Prima varianta „alternativa 1” propunea reprezinta varianta initiala prezentata grupului de lucru.

Varianta a doua”alternativa 2” de plan a fost realizata in urma analizei in sedinta grupului de lucru a memoriului general al PUZ cu luarea in considerare a recomandarilor din procesul verbal, inclusiv a recomandarilor Raportului de mediu.

Diferenţele în potenţialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opţiuni de proiectare, aferente propunerilor PUZ din cele trei variante – „alternativa 0”, „varianta 1” „si varianta 2” ar putea fi legate de:

- riscul de nerealizare astandardelor de mediu pentru fiecare masura propusa pentru diferitele alternative,

- gradul de indeplinire al politicilor si tintelor de mediu,

- gradul de afectare al resurselor de mediu produs de catre masurile PUG, pentru diferitele alternative




Conform evaluării Alternativa 2 este cea de preferat pentru implementare, din punct de vedere al protejarii mediului si atingerii țintelor.

Complexitatea activităţilor din cadrul propunerilor PUZ analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu.

Influenţele negative ale propunerilor cuprinse in PUZ se vor manifesta cu precadere asupra solurilor si se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor acestora prin ocuparea cu constructii. Aceasta influenta actioneaza sinergic cu factorii naturali (climă, forme de relief, caracteristici edafice, etc) si cu alte actiuni antropice agricole şi industriale. În multe cazuri factorii menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.

Având in vedere faptul ca amenajarile PUZ ce se propun au ca destinatie organizarea unui turism in conditii ecologice, cu punerea in valoare a biodiversitatii din zona, cu masuri de protectie a factorilor de mediu prin infrastructura specifica (reţelelor de apa, infiintarea retele de canalizare, epurarea apelor uzate, realizarea managementului deseurilor cu colectare selectiva colectare) apreciem ca, dupa implementarea PUZ, care va tine cont de masurile propuse de Raportul de mediu de diminuare a impactului si compensare a efectelor adverse, va exista o presiune antropică redusă asupra factorilor de mediu aer, apă şi sol/subsol, biodiversitate, astfel ca, eficienta implementarii obiectivelor specifice ale PUZ va fi superioara efectului negativ asupra solului si biodiversitatii prin ocuparea cu constructii.




216 / 216

BIBLIOGRAFIE

1. Memoriu General PUZ 2010 SC ASAPLAN SRL 2. Planul de Urbanism General al comunei Arefu 2006 SC EFTIMEX GRUP SRL 3. Enciclopedia geografică a României ESE, 1982 Grigore Posea 4. Referat geotehnic informativ privind perimetrul pârtiei

de schi, zona Ghițu-Moliviș 2009 SC Befac SRL

5. Studiu geotehnic privind proiectul conturarea de suprafață a zăcământului de turbă, zona Moliviș

2009 SC Befac SRL

6. Memoriu Tehnic Realizarea de rețele electrice de distribuție pentru alimentarea cu energie electrică în arealul Ghițu-Moliviș

2010 S.C. Electra Total Consulting S.A. București

7. Memoriu Tehnic Valorificarea în scop turistic a resurselor regenerabile locale de energie din arealul Ghițu-Moliviș

2010 S.C. Electra Total Consulting S.A. București

8. Instalație de captare, tratare și distribuție apă potabilă și sistem de canalizare în arealul Ghițu-Moliviș

2009 S.C. Dragon Instal LMD.R.L.

9. Raportul despre starea mediului din anul 2009 Argeș 2010 www.apmag.ro 10. Plan Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 3 –

Muntenia 2009 www.arpmsm3.ro

11. Plan Local de Acţiune pentru Mediu judeţul Argeș 2005 www.apmag.ro 12. Plan Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 3

– Muntenia 2006 www.arpmsm3.ro

13. Limitele admisibile ale nivelului de zgomot STAS 10009-1988

***

14. Aer din zonele protejate – condiţii de calitate STAS 12574-1987

***

15. Raport privind stadiul de implementare al proiectelor din Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului

2010 www.anpm.ro

16. Habitatele din România 2005 Nicolae Doniță, Aurel Popescu, Mihaela Păuca-

Comănescu, Iovu-Adrian Biriș 17. Manual de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din

România 2008 San Gafta

John Owen Mountford 18. Fitotaxoni amenințați la nivel global, european și

național, identificați în județul Argeș ECOS

20/2008 Valeriu Alexiu

cuprins - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/20695_raport de mediu consiliul local al...

Documents