cuprins · 2014. 4. 16. · in top 100 antreprenori generali in construc i. mai jos va prezentam...

333

CuprinsIata ce veti putea gasi in aceasta editieCele mai puternice 10 firme de antrepriza in constructii |6|10 antreprenori pentru santiere de peste 4 mld lei |24|Primii 10 constructori, detin aproape o jumatate din veniturile celor mai puternici 100 |25|De ce constructorii romani sunt mai profitabili? |25|”2013, un alt an esuat!?... Pana cand? Si cine raspunde?” |26|Ce ar fi trebuit sa facem in 2013? |26|S-au marit buzunarele cu 2,5%, dar e suficient salariul, bonusul si comisionul? |27|1 din 2 angajati nu beneficiaza de training |28|Constructiile, una din ancorele economiei romanesti |29|Realizarile in constructii, cu motoarele subturate |30|Mai multe firme, mai putine incasari |31|In Romania apare o firma de constructii in fiecare ora |33|“Cine a avut va avea si mai mult, iar cei care nu au, vor avea si mai putin” |34|O treime din piata revine celor mai puternici 100 de antreprenori |34|De ce e paradox economic? Cresc afacerile, scad profiturile |35|Topul celor mai profitabile firme de antrepriza |36|Top 10 firme nou intrate in clasament |38|Top 10 firme cu cele mai mari urcari |40|Top 10 firme iesite din top |41|Cei mai puternici 10 antreprenori ai tarii, doar pe jumatate de profitabili ca media |42|Lista celor mai puternice 100 de companii de constructii din Romania |46|Cei mai mari 10 angajatori din piata |68|Jumatate din incasarile antreprenorilor, in conturi din Capitala |73|SRL-ul, tipul de societate atribuit succesului |74|Aproximativ 1 din 20 de antreprenori are websiteul „in constructie” |73|Investesc firmele din constructii in marketing? |75|5 santiere are in medie un antreprenor de top |77|Proiectele publice – mai putine si mai valoroase |77|Banii publici, salvarea de la potop. Nu e barca prea mica? |78|Jumatate din antreprenorii de top se asteapta la cresteri in 2013 |80|2014, sub semnul intrebarii? |81|2013, un an mai bun pentru firmele ce prefera lucrari private? |82|Parerile celor mai mari antreprenori, diferite de cele ale firmelor colaboratoare |82|Stiu strainii ceva ce noi nu stim? |83|De ce intra marii antreprenori in insolventa? |84|Ni s-au oferit 5, am luat doar 1 |88|

Multumim ca a ales un produs IBC Focus pentru afacerea dumneavoastra. Acesta edi e va va oferi informa i puternice pentru o perspec va cat mai detaliata a segmentului de antrepriza in construc i.

In paginile urmatoare ve regasi analize unice la nivel na onal, necesare pentru a lua decizii si a putea previziona cum va evolua piata locala a construc ilor in contextul crizei economice.

Aceasta analiza a urmarit strict performantele economice si fi nanciare ale companiilor si nu se doreste a fi o evaluare a calita i proiectelor realizate sau a crea vita i fi rmelor men onate.

- Echipa IBC Focus -

4

Metodologiesau cum a fost creata aceasta analiza

La baza acestui studiu se afl a o intensa ac vitate de cercetare si culegere de date, pentru care o echipa de cercetatori IBC Focus a contactat telefonic, pe e-mail si fax, peste 200 de companii selectate in prima faza, dintre care au ramas cele 100 fi rme prezente in Top 100 Antreprenori Generali in Construc i. Mai jos va prezentam criteriile de selec e u lizate de IBC Focus si modul de lucru implementat in crearea prezentului studiu.

Mai mult, la baza informa ilor despre cele 100 de fi rme selectate, sta si munca din ul mele 12 luni depusa pentru a afl a despre construc ile afl ate in derulare de to antreprenorii ac vi pe piata, munca depusa zilnic de departamentul de cercetare al IBC Focus si concre zata in cea mai mare baza de date cu san ere – www.RaportuldeInves i.ro.

In urma interviurilor cu fi rmele selectate in prima faza, au avut loc ac uni intense de cercetare ce implica adunarea, analiza, interpretarea si corelarea datelor din surse de informa i publice si sta s ce cu alte date de nute de IBC Focus, lider de piata in monitorizarea si studierea pietei construc ilor din România.

Cum au fost selectate companiilePentru realizarea clasamentului, au fost contactate in prima faza companiile prezente in edi a anterioara a Top 100 Antreprenori

Generali in Construc i, primele 200 de fi rme de antrepriza inregistrate sub codul CAEN 4120 (Lucrari de construc i ale cladirilor reziden ale si nereziden ale), in func e de cifra de afaceri realizata in 2012 si antreprenorii celor mai mari proiecte de inves i, potrivit www.raportuldeinves i.ro, cea mai mare baza de date cu san ere din Romania, verifi candu-se as el ac vitatea lor in piata, respec v, prezenta lor cu proiecte de construc i pe teritoriul tarii.

Deoarece exista companii care au raportat venituri si din ac vita diferite de cele de antrepriza si/sau subantrepriza, cum ar fi comercializarea de materiale de construc i, dezvoltarea (promovarea) imobiliara, inchirierea de u laje si alte ac vita conexe, toate companiile selectate in prima faza au fost invitate sa dea curs interviurilor noastre, pentru a confi rma/infi rma datele culese despre companiile respec ve si sa raspunda la intrebari legate de evolu a pietei in 2013, lucrari pe care le au in derulare si altele.

In concluzie, s-au folosit 4 surse dis ncte si independente: Ministerul Finantelor, Ofi ciul Na onal al Registrului Comertului, Raportul de Inves i (cea mai mare baza de date cu san ere si proiecte de construc i din Romania) si raspunsurile primite de la fi rme in urma aplicarii ches onarelor.

Toate cele aproxima v 300 de companii au fost rugate sa dea curs interviurilor noastre, insa au fost si raspunsuri incomplete sau lipsa, mo v pentru care, datele adunate despre fi rmele care nu au raspuns, au fost verifi cate din surse publice.

Cum s-a realizat clasamentul primilor 100 de antreprenoriIBC Focus a luat in considerare 3 criterii principale in crearea acestui clasament:a. veniturile realizate strict din lucrari de antrepriza si/sau subantrepriza in 2012, de catre fi rmele afl ate sub codul CAEN

4120. Acestea au fost calculate ca pondere declarata sau es mata din cifra de afaceri realizata in 2012. In cazul companiilor care nu au furnizat informa i cu privire la procentul din cifra de afaceri totala realizata din lucrari de antrepriza si/sau subantrepriza, s-a aplicat metoda sta s ca: s-a considerat procentul echivalent cu media pe top sau au fost folosite es mari in func e de valori declarate in anii preceden ;

b. Numarul de proiecte de construc i ac ve (in curs de execu e, demarate sau realizate pe parcursul lui 2013) si valoarea acestora, care au fost men onate in cea mai mare baza de date cu san ere si proiecte de construc i din Romania – Raportul de Inves i;

c. afi sarea publica pana la data de 1 august 2013 a datelor fi nanciare inregistrate in 2012 de aceste companii.Echipa de cercetatori IBC Focus a contactat peste 200 de fi rme care au corespuns celor 3 criterii men onate mai sus, dupa care a realizat o

fi ltrare in func e de raspunsurile primite de la aces a, la ches onarul aplicat de IBC Focus, fi e telefonic, electronic sau pe fax. Iata mai jos care sunt purile de fi rme contactate, dar care nu au fost incluse in prezentul top:- fi rmele inregistrate sub codul CAEN 4120, care insa desfasoara alte ac vita decat cele de lucrari de construc i a cladirilor reziden ale si

nereziden ale;- fi rme care fac parte dintr-un grup de companii care este reprezentat deja in Top 100 Antreprenori Generali printr-o alta societate. A fost

inclusa in top compania situata pe pozi a cea mai avansata conform criteriilor stabilite de IBC Focus. Aceste fi rme au fost incluse in analize, insa nu au ocupat pozi i ierarhice in top;

- fi rme care au raportat cifra de afaceri si ac vitate pe anul 2012 (unele par al si in 2013), insa la data colectarii datelor se afl au in insolventa, faliment, lichidare, radiere, fuziune sau divizare. Aceste fi rme au fost incluse in analize, insa nu au ocupat pozi i ierarhice in top;

- fi rme care nu au avut in derulare pe parcursului anului 2013 pe teritoriul Romaniei niciun proiect de construc e sau fi rme despre care echipa IBC Focus nu a ob nut informa i cu privire la proiectele derulate.

In realizarea acestui top, fi rmele au fost tratate ca en ta juridice diferite, exact asa cum s-au inregistrat la Ministerul Finantelor/ONRC si s-au luat in considerare denumirile companiilor si cifrele publicate de acestea la data de 1 august 2013. IBC Focus nu este raspunzator pentru eventualele modifi cari care ar putea aparea ulterior publicarii acestor cifre.

Cifra de afaceri a grupurilor de fi rme prezente in clasament poate fi infl uentata de transferurile intragrup.La toate aceste criterii a fost aplicata si metoda expertului. Informa ile afl ate au fost confruntate cu experienta unor profesionis din

domeniu si cu experienta de 8 ani pe care IBC Focus o are in monitorizarea, analiza si studierea pietei construc ilor. In realizarea acestei analize IBC Focus a dorit sa u lizeze criterii cat mai relevante, u le in context economic si bine defi nite. Men onam

totusi ca rezultatul in urma aplicarii criteriilor poate fi unul subiec v. De aceea, IBC Focus se exonereaza de orice raspundere, implicita sau expresa, fara sa ofere garan e ca intregul con nut nu va avea erori sau interpretari diferite. U lizarea acestui studiu sau a oricarei analize din acesta se face pe propriul risc, IBC Focus nefi ind responsabila de niciun prejudiciu care poate interveni in urma u lizarii prezentului studiu sau a unor par din acesta.

6

Anul 2013 a fost si este pentru piata constructiilor anul care surprinde din toate punctele de vedere. Sperantele jucatorilor din piata nu au putut fi puse in nicio previziune facuta de specialisti din domeniu sau promisiuni de la stat, dar nici temerile n-au fost confi rmate de vocile pesimiste. In timp ce unii si-au dublat afacerile, altii au picat in santurile insolventei, fara sa avem un tipar, un motiv sau o cauza generala si universal valabila pentru toti, fi e ca vorbim de succes, fi e ca vorbim de esec. Altii inca se leaga de cuvinte gen „criza” si „recesiune”, insa trebuie sa ne obisnuim ca aceasta e noua situatie, noua piata, noua jungla cu care ne confruntam si in care activam. O jungla in care si leii pot disparea peste noapte, devorati de aspiranti nerabdatori sa ia loc la masa unde se serveste aproape 10% din produsul intern brut al tarii. Unii se bazeaza pe noroc, altii pe strategii bine puse la punct, insa ce e cert, e ca piata nici nu se afl a in crestere, nici in scadere, este o piata in asteptare sau poate in deruta.

Aceasta confuzie se propaga inclusiv la miscarile din randul celor mai puternice 100 de companii de constructii din Romania. Nu mai putin de 37 de noi companii au intrat in aceasta elita, in timp ce companiile inlocuite au scazut in afaceri sau au disparut. Intalnim fi rme cu o crestere constanta, care au reusit in ultimii ani afaceri bune si au reusit sa intre in aceasta lista exclusivista in prezent, dar si companii mai putin cunoscute, cu o istorie relativ scurta, dar care au reusit performante exceptionale si si-au crescut afacerile chiar si de 10 ori.

Valurile create de schimbarile din piata si din clasamentul celor 100 nu se simt atat de puternic in varful piramidei, unde in randul celor mai puternici 10 antreprenori ai tarii avem 2 nume noi, fata de anul trecut. Compania Constructii Erbasu SA revine in primii 10, dupa ce in 2012 s-a clasat pe locul 12 si pe locul 9 in editia din 2011, iar Rotary Constructii SRL intra pentru prima data in acest grup select direct de pe pozitia 18 ocupata anul trecut. Ies din randul celor mai puternice 10 companii de constructii din Romania ale anului 2013, compania Porr Construct SRL care de pe locul 7 ocupat in 2012, coboara in prezent 4 pozitii pana pe locul 11 si societatea clujeana ACI Cluj SA care in urma unei caderi de 13 pozitii ajunge pe locul 23.

Dupa cum precizeaza domnul Mircea Bulboaca, presedintele grupului de companii in care este inclusa si fi rma Con-A SRL, intr-un interviu acordat IBC Focus cu ocazia realizarii acestui clasament, „este cu siguranta un sentiment placut ca la momentul bilantului sa te numeri printre fruntasii domeniului tau. Dar pentru ca niciodata un lucru bun nu vine fara munca multa, acest rezultat este incununarea unui efort de echipa sustinut de-a lungul a ani de zile in care am incercat in permanenta sa ne autodepasim, sa ne perfecționam si sa fi m tot mai buni.”

Cum s-au descurcat acesti primi 10 antreprenori ai tarii? Ce au facut bine si cum s-au autodepasit? Unde au crescut si unde au taiat?

VAA\ veniturile realizate strict din lucrari de antrepriza si/sau subantrepriza in 2012

7

1locu

l

STRABAG SRLPe langa pastrarea pozitiei de lider incontestabil al clasamentului

celor mai puternici antreprenori de constructii din Romania in 2013, Strabag da o lovitura de gratie concurentilor prin cresterea exceptionala a cifrei de afaceri comparativ cu cea inregistrata in analiza noastra din 2012. Daca in urma cu un an am observat ca datele fi nanciare inregistrate de Strabag pentru anul fi nanciar 2011 erau in crestere cu 5,3% fata de anul precedent, ajungand la 585,8 mil lei, in prezent cresterea pe care acestia o anunta este de 139,6% si trec astfel de 1403,8 mil lei incasari. Practic, Strabag a realizat in ultimul an venituri aproape egale cu valoarea cumulata a incasarilor din perioada 2009 – 2011.

Strabag si-a crescut businessul si la nivel mondial, unde prin concernul din care face parte, Strabag SE, a realizat in 2012 venituri de circa 14,04 mld Euro. Potrivit datelor comunicate de companie pe site-ul acesteia, activitatile companiei pleaca de pe pietele sale principale din Austria si Germania, prin intermediul numeroaselor puncte deschise si este prezenta in toate tarile din Europa de Est si de Sud-Est, pe unele dintre pietele Europei de Vest, in Peninsula Arabica, dar si in Canada, Chile, China si India. Se estimeaza ca aproximativ 80% din veniturile sale provin din domeniul constructiilor pe piete in care detine unul dintre primele trei locuri de top, cum ar fi Cehia, Ungaria, Slovacia si Polonia. Strabag SRL impreuna cu Strabag AG Austria Romania, companiile analizate de noi in clasamentul din acest an, au realizat cumulat venituri de aproximativ 2,18 mld lei, ceea ce reprezinta la nivel de grup, o cota de aproape 3,5%, spre deosebire de situatia de acum 2 ani, cand acestea generau doar 1,5% din incasarile grupului.

Daca despre venituri am folosit cuvinte la superlativ, in ceea ce priveste profi tul inregistrat de companie pentru anul fi nanciar 2012, lucrurile nu mai sunt asa solide. Profi tul companiei, inregistrat pe Strabag SRL se afl a pentru al patrulea an consecutiv in scadere. Intre anii fi nanciari 2011 si 2010 inregistrasem o scadere de peste 50% a profi tului. Diferenta dintre profi tul analizat in editia din anul trecut (6,44 mil lei pentru 2011) si profi tul analizat acum (5,27 mil lei) este de 18%.

Cu toate acestea, ramanem cu imaginea de ansamblu, iar o scurta privire aruncata peste performantele celorlaltor prime 9 companii, ne arata ca Strabag SRL a raportat in analiza din acest an 33% din incasarile celor mai puternici 10 antreprenori ai tarii din 2013, dar si 14% din incasarile raportate de toate cele 100 companii prezente in Top 100 Antreprenori Generali din 2013. Primul semestru din acest an a fost incheiat de catre Strabag cu venituri de 137,6 mil Euro, in scadere cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut. La jumatatea anului, portofoliul de contracte al companiei se ridica la aproximativ 374,7 milioane Euro, in scadere cu 24% fata de aceeasi perioada a anului trecut. La nivel mondial, Strabag SE are 74.010 de angajati. Numarul mediu de angajati anuntati de Strabag SRL pentru anul fi nanciar 2012 s-a ridicat la 695, in crestere cu 55% fata de anul precedent.

Lucrari de constructii ale infrastructurii de cerce-tare ELI NP - Magurele, judetul Ilfov. Valoarea investitiei fi nale va depasi 1 mld lei. Laserul adapostit de aceasta cladire va fi de 10 ori mai puternic decat cel mai performant laser existent in prezent in lume.

Catedrala Mantuirii Neamului - Bucuresti. Strabag a con-tractat partea de suprastructura, dupa ce partea de infrastructura a fost realizata de o alta companie de top, Bog Art SRL.

Promenada Mall - Bucuresti. Centrul comercial are stabilita ca data a inaugurarii luna octombrie 2013. Constructia va avea o su-prafata inchiriabila de 35.000 de mp si va dispune de o parcare de 1.300 de locuri.

Parcul Eolian Dobromir - Baneasa, judetul Constanta. Lu-crarile sunt programate sa inceapa in trimestrul trei din 2013. Valoarea contractului se ridica la 65,9 mil Euro.

CA: 1403,88 mil lei Profi t: 5,27 mil lei Angajati: 695

VAA: 1403,88 mil lei

Dintre proiectele in derulare pe parcursul anului 2013:

Evolutia cifrei de afaceri 2009 - 2012 (mil lei)

lei)

512,39

556,58

585,83

1403,88

19,98

13,20

6,44 5,27

Parc logistic - Letcani, jud. Iasi

8

ASTALDI SPAITALIA BUCURESTI

Pozitia a doua a clasamentului din acest an este ocupata de compania clasata pe pozitia a patra in 2012. Astaldi SPA Italia Bucuresti a inregistrat in urma cu un an cea mai spectaculoasa ascensiune din randul acestor prime 10 companii, dupa un salt de 47 de pozitii.

In urma unei cresteri de 90% a cifrei de afaceri, compania inregistreaza venituri de 627,59 mil lei, dupa ce in urma cu un an puncta 330,05 mil lei si se claseaza pentru prima data in randul primelor 3 companii ale tarii, cu 2 pozitii castigate fata de anul trecut. Grupul italian din care face parte subsidiara din Romania, a raportat pentru anul fi nanciar 2012 o crestere de 4,1% a cifrei de afaceri la nivel mondial, ajungand la aproximativ 2,45 mld. euro. La fel ca in cazul Strabag, cota fi rmei „fi ica” din Romania, la veniturile grupului a crescut, ajungand sa reprezinte 6% din valoarea totala a proiectelor contractate de grup.

Dupa ce situatia dintre anii 2009 si 2010 ne facea sa credem ca aceasta companie urmeaza sa iasa din peisajul romanesc al constructiilor, a urmat un an 2011 foarte bun in care compania a inregistrat 303,05 mil lei, in crestere cu peste 500% fata de anul precedent cand inregistrase 54,88 mil lei.

Pe de alta parte, situatia profi tului companiei este una prezentata in antiteza. Privind ultimii 4 ani, Astaldi SPA Italia Bucuresti a inregistrat cel mai mare profi t (18,83 mil lei) in 2010, cand a inregistrat insa cea mai mica cifra de afaceri din acesti ultimi 4 ani (54,88 mil lei). Anul pe care noi il analizam acum vine cu cea mai mare cifra de afaceri (627,59 mil lei), insa cu cea mai mare pierdere (120,49 mil lei). E al doilea an consecutiv in care compania e pe minus, dupa ce si anul precedent inregistrase un profi t negativ (-0,74 mil lei). Ba mai mult, din cele 6 companii care au intregistrat pierderi din randul celor mai puternici 100 de antreprenori, pierderea marcata de Astaldi SPA Italia Bucuresti este cea mai insemnata, marcand un record nu doar pentru sectorul de fi rme analizat de noi, ci pentru intreaga piata a constructiilor.

Lucrarile pe care le are in derulare, dar si noile santiere contractate de catre Astaldi in 2013 o propun si pentru urmatorii ani ca un antreprenor de top si chiar ca o amenintare pentru prima

pozitie. Recent Primaria Capitalei a atribuit companiei contractul de fi nalizare a lucrarilor la pasajul suprateran Mihai Bravu - Splaiul Unirii, contract in valoare de 125,6 milioane de lei, fara TVA. Desi pe piata compania este cunoscuta in special pentru lucrari de drumuri si autostrazi, modifi carile si criza i-au determinat pe constructorii italieni sa adauge in portofoliul lor si lucrari pentru cai ferate (reabiltarea tronsonului de frontiera Curtici - Arad), dar si lucrari la liniile de metrou (constructia magistralei 5 de metrou Raul Doamnei - Eroilor).

Potrivit planului de afaceri al companiei pe urmatorii cinci ani, conducerea companiei se asteapta ca veniturile de pe piata locala sa ajunga la aproximativ 400 de milioane de euro la nivelul anului 2017, echivalentul a 10% din afacerile totale ale grupului. Mai mult, valoarea portofoliului de lucrari ar urma sa se ridice la aproximativ 1,76 mld euro peste 5 ani.

Magistrala 5. Drumul Taberei / Pantelimon. Puturi de mare adancime. Foraje PMA - Tronsonul 1. Drumul Taberei – Universitate, Bucuresti. Executia puturilor de mare adancime are drept scop asigurarea unei surse de apa, de rezerva, pentru necesitatile statiilor de metrou care se executa pe Magistrala 5, Tronsonul 1, Drumul Taberei – Universitate. In data de 26 iunie 2013 a fost atribuit contractul pentru lucrari suplimentare.

Pasaj suprateran Mihai Bravu / Splaiul Unirii - Bucuresti. Obiectivul principal al proiectului este acela de a continua programul de optimizare cu posibilitatea realizarii unui pasaj rutier suprateran prin care sa se realizeze o legatura rutiera mai rapida intre Soseaua Mihai Bravu si Splaiul Unirii. Contractul pentru executia lucrarilor de continuare si fi nalizare a pasajului a fost atribuit in 21.08.2013, valoarea fi ind de 125,6 mil lei.

Autostrada Sibiu / Orastie - Lot 4: km 65+965 - 82+070. La inceputul lunii august asocierea Astaldi, Euro Construct Trading 98 si Astalrom, responsabila de executia lotului 4, a inceput asfaltarea la primul tunel de autostrada realizat in Romania.

2loculCA: 627,59 mil lei Profi t: -120,49 mil lei Angajati: 959

VAA: 583,66 mil lei

Dintre proiectele in derulare pe parcursul anului 2013


lei)

2,37

114,03

54,88

330,05

627,59

18,83

-0,74

-120,49

Magistrala 4. Racord 2. Parc Bazilescu - Straulesti, Bucuresti

9

ENERGIE DE ÎNCHIRIAT FLEXIBILĂ…PENTRU ORICE PROIECTAggreko furnizează energie fiabilă rapidă în regim de închiriere pentru a garanta alimentarea continuă cu energie electrică a amplasamentului dumneavoastră. Pornind de la generatoare de 30kVA, oferim servicii de planificare, instalare și distribuție cu asistență de service de 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână.

Aggreko a furnizat energie pentru proiectele de construcții la scară mică și mare din întreaga lume. Contactați-ne astăzi pentru a afla mai multe despre felul în care energia de închiriat rentabilă vă poate susține activitatea.

Aggreko operează din cadrul a 165 de unități din întreaga lume. Pentru a afla care este unitatea situată cel mai aproape de dumneavoastră, vizitați: www.aggreko.com/contact

Aggreko South East Europe SRLStrada Fabrica de Glucoza 15, Sector 2, BucureștiTel: 004 0743 15 15 16 E-mail: [email protected]

11

CONSTRUCTII ERBASU SA

Prima nou intrata din acest an in elita primilor 10 antreprenori ai tarii vine in urma unui salt de 9 pozitii si se opreste pe locul al treilea, inchizand podiumul. Constructii Erbasu SA puncteaza cea mai mare crestere a cifrei de afaceri din randul primelor 10 companii analizate (+148,3%) si noteaza in dreptul cifrei de afaceri 459,82 mil lei, iar in dreptul profi tului 31,18 mil lei, in urma unei evolutii pozitive de 7,4%.

La fel ca marea majoritate a antreprenorilor de top analizati atat in acest an, cat si in anii precedenti, experienta companiei Constructii Erbasu SA se intinde pe mai bine de 20 de ani. Performantele o defi nesc drept cea mai constanta companie din randul primelor 10. Este singurul antreprenor prezent in acest top 10 care a reusit performanta remarcabila de a-si creste atat veniturile, cat si profi tul in fi ecare din ultimii 4 ani. Antreprenori ca Strabag si Rotary Constructii si-au crescut de asemenea constant cifrele de afaceri, insa in dreptul profi tului notam ca doar Constructii Erbasu SA a reusit aceasta performanta, performanta care ii aduce suplimentar si titlul de compania cu cel mai mare profi t la nivel de intreg Top 100 Antreprenori Generali in Constructii 2013. Profi tul a inregistrat cea mai mare crestere intre 2010 si 2009, cand in urma unei evolutii pozitive de 92%, acesta a ajuns la 16,6 mil lei. Au urmat alte 2 cresteri anuale, de 75% in 2011 fata de 2010 si de 7,4% in 2012 fata de 2011, ajungand la performanta actuala, 31,18 mil lei. Cifra de afaceri a notat cea mai mare crestere in acest ultim an, dupa ce in perioada 2009 - 2011 notam cresteri de 15%, respectiv 9%. Fata de 2009, veniturile fi rmei au crescut cu 210%, iar fata de 2008 cu 444%, fi ind astfel unul din marii castigatori ai acestor ultimi 5 ani in care piata a fost greu pusa la incercare.

Evolutia pozitiva a companiei se regaseste si in numarul mediu

de angajati pe care aceasta i-a raportat in ultimii ani. Cei 400 de angajati pe care i-a notat compania reprezinta un plus de peste 25% fata de anul precedent cand inregistra un numar mediu de 319 anagajati.

Constructii Erbasu SA nu e companie pentru care pozitionarea in randul primelor 10 sa fi e o noutate. Compania revine in primii 10, dupa ce si in urma cu 2 ani se situa pe locul 9. Cu toate acestea, locul ocupat in prezent este cea mai buna clasare a companiei in Top 100 Antreprenori Generali, anuar ajuns la a patra editie. Antreprenorul bucurestean detroneaza practic de pe locul 3 compania Bog Art SRL, care ocupase aceasta pozitie in ultimii 2 ani. Mai mult, daca in editiile din 2011 si 2012 podiumul era alcatuit din aceleasi 3 companii, in exact aceeasi ordine – Strabag SRL, Vega 93 SRL si Bog Art SRL - observam ca anul acesta atat locul 2 cat si locul 3 sunt ocupate de noi companii care au dat la o parte ocupantele primelor pozitii de anul trecut in urma unor evolutii spectaculoase ale cifrei de afaceri.

3locul

Modernizare parc Drumul Taberei - Bucuresti. Valoarea totala a investitie se ridica la aproximativ 18 milioane de euro, banii fi ind asigurati, in cea mai mare parte, din fonduri europene. Lucrarile au demarat in luna mai a acestui an.

Reabilitarea si extinderea statiei de epurare Targoviste Sud - Targoviste. La sfarsitul lunii iunie a fost pusa in functiune Linia I. Lucrarea va fi incheiata in cursul acestui an. Data inceperii constructiei fi ind 28 decembrie 2011.

Imobil locuinte colective 3S+D+P+3E+4D - Bucuresti. Imobilul realizat pe structura de beton, cu inchideri din caramida va avea 22 de apartamente. Data inceperii lucrarilor a fost 16 ianuarie 2013 iar termenul de executie este de 24 luni. Au fost fi nalizate lucrarile la partea de structura, urmand sa demareze lucrarile la partea de inchideri.

Reabilitare si modernizare infrastructura utilitati publice urbane - Targoviste. Contractul atribuit in luna iulie 2013 prevede si reabilitarea si modernizarea spatiilor publice urbane in zona B a zonei de actiune urbana din municipiul Targoviste. Valoarea contractului se ridica la 41,9 mil lei.

CA: 459,82 mil lei Profi t: 31,18 mil lei

Angajati: 400 VAA: 427,63 mil lei



lei)

185,16148,05 170,6

459,82

8,65

16,6

29,02

31,18

Imobil locuinte colective 3S+D+P+3E+4D, Bucuresti

12

VEGA 93 SRL4loculCA: 352,78 mil lei Profi t: 0,33 mil lei


Atat diminuarea afacerilor din ultimul an, dar si cresterile majore inregistrate de alti antreprenori i-au adus celui mai mare angajator din randul Top 100 Antreprenori Generali in Constructii 2013 clasarea pe a patra pozitie, dupa ce doi an consecutiv a ocupat treapta secunda a clasamentului.

Vega 93 SRL e prima companie analizata care si-a micsorat afacerile in 2012 si a ajuns la 352,78 mil lei, in urma unei scaderi de 2,3% fata de exercitiul fi nanciar precedent. Daca evolutia cifrei de afaceri din ultimii patru ani s-a situat intre -4,7% si + 1,4% si a punctat valori intre 373,71 mil lei in anul fi nanciar 2009 si 352,87 mil lei in anul fi nanciar 2012, nu acelasi lucru il putem spune despre profi tul antreprenorului galatean, care a ajuns la cea mai mica valoare din ultimii 8 ani. Incepand cu 2004 si pana in 2011, cel mai mic profi t inregistrat de Vega 93 SRL a fost in 2004, cand acesta a fost de 8,4 mil lei, in timp ce cel mai profi tabil an a fost 2008, cand acesta a ajuns la 36 mil lei. Potrivit datelor fi nanciare din 2012, profi tul companiei Vega 93 SRL a fost de 328.261 lei, practic de 87 de ori mai mic ca in anul precedent, in scadere cu 99%, fi ind de altfel cea mai mare scadere a profi tului inregistrat de primele 10 companii.

De altfel, anul 2012, a fost cel mai greu an pentru companie, dupa cum a precizat si detinatorul companiei, domnul Corneliu Istrate, la sfarsitul anului 2012. Greutatile au venit in urma crizei dar si din cauza suspendarii unor programe nationale de investitii. Compania a avut o perioada in care lucrat la 50% din capacitate, baza de productie din Satul Nou fi ind inchisa temporar, in timp ce si statia de asfalt si cea de betoane au fost oprite, iar jumatate din angajati au fost trimisi in somaj.

Cu toate acestea, anul 2013 urmeaza sa fi e un an mai bun pentru companie, potrivit declaratiilor conducerii, care estimeaza o crestere de pana in 10% a afacerilor, in urma celor aproximativ 75 de contracte avute in derulare pentru 2013.

La fel ca multe alte companii din piata, Vega 93 SRL s-a mentinut datorita reprofi larii. Compania s-a reorientat spre lucrari de infrastructrura si utilitati, iar cel mai important proiect adaugat in lista de referinte pentru 2013 este fara dubii cel de dezvoltare si modernizare a Aeroportului International Iasi – lucrarile pentru realizarea suprafetelor de miscare aferente unei piste noi cu

lungimea de 2400 m. Din aceasta lucrare, castigata in asociere cu alte 2 companii, Vega 93 SRL va incasa aproximativ 15 mil euro, context in care la sfarsitul acestui an compania ar urma sa inregistreze o cifra de afaceri de 80 – 100 de mil euro. Mai mult, potrivit unui interviu acordat presei de catre domnul Istrate, compania se afl a inca din luna martie a acestui an la 70-80% din cifra de afaceri inregistrata in 2009 (373,7 mil lei).

Personalul companiei s-a redus in ultimul an cu 16%, dupa ce in editia de anul trecut compania se prezenta cu un numar mediu de salariati de 2087.

Dezvoltare si modernizare Aeroport International - Iasi. Termenul de fi nalizare este de 25 de luni, in acest termen fi ind inclusa si proiectarea. Contractul prevede executia lucrarilor in vederea realizarii suprafetelor de miscare aeroportuare aferente unei piste noi cu lungimea de 2.400 de metri. Lucrarile au inceput in data de 8 august 2013.

Refacere/modifi care pista decolare aterizare pentru proiectul NATO 3AF35002 - Fetesti, judetul Ialomita. Lucrarile efectuate la aeroportul din Fetesti fac parte dintr-un program mai amplu de modernizare a aeroporturilor romanesti in baza unor fi nantari alocate de NATO. Investitia se ridica la suma de 10,46 mil euro fara TVA.

Centru comercial Galati Shopping City - Galati. Centrul comercial va fi ridicat pe un teren in suprafata de aproximativ 12 hectare si va include, pe langa hipermarket-ul Carrefour si un “shopping mall” de aproximativ 20.000 mp, o zona de divertisment, una de restaurante si o parcare de peste 1.400 locuri. Inaugurarea centrului este prevazuta a se realiza spre trimestru IV din 2013.

Extindere statie de epurare - Galati. Contractul in valoare de 80,6 mil lei a fost demarat in 14 ianuarie 2013. Durata acestuia este de 35 luni, inclusiv 12 luni perioada de notifi care a defectelor, respectiv pana la data de 13 decembrie 2015.


lei)

373,71

356,1

361,21

352,78

28,87

32,9928,79

0,33


Centru comercial Galati Shopping City, Galati

14

Dupa 2 ani de scaderi ale veniturilor, Bog Art SRL revine pe crestere, iar in urma unui avans de 4,2% a cifrei de afaceri, ajunge in Top 100 Antreprenori Generali in Constructii 2013 cu o cifra de afaceri de 339,02 mil lei, nivel similar anului fi nanciar 2008 cand antreprenorul comunicase venituri de 342,24 mil lei. Din punct de vedere al businessului, compania revine pe crestere, dupa ce intre cifrele de afaceri din anii 2009 si 2010 si intre 2010 si 2011 inregistrase scaderi de 9%, respectiv 6%.

Chiar daca a notat scaderi, Bog Art SRL a reusit sa-si pastreze pozitia a treia in clasament atat in Top 100 Antreprenori Generali in Constructii din 2011, cat si in editia din 2012. Insa in editia din 2013 a analizei noastre, cresterea raportata intre ultimii 2 ani fi nanciari nu a fost sufi cienta pentru a-i asigura o clasare in primele trei, in conditiile in care am vazut avansul considerabil luat de Astaldi SPA Italia Bucuresti si Constructii Erbasu SA. Similar companiei Vega 93 SRL, cealalta companie detronata, nivelul inregistrat de profi t se afl a la cea mai mica valoare din ultimii 8 ani (1,79 mil lei), in scadere cu 38,8% fata de anul precedent. Cel mai profi tabil an pentru Bog Art SRL a fost 2009, cand acesta a fost de 34,16 mil lei, iar cifra de afaceri a atins cota 381,19 mil lei.

Activitatea companiei se axeaza in cea mai mare parte pe constructia de proiecte comerciale (centre de afaceri, cladiri de birouri, spatii de retail), dar a fost angrenata si in constructia Catedralei Mantuirii Neamului si in proiecte rezidentiale si industriale, iar in momentul de fata compania poate fi considerata cel mai mare antreprenor de proiecte civile si industriale din Romania, cu atat mai mult cu cat 65-70% din cifra de afaceri este generata de constructia proiectelor de birouri. Toate acestea au dus la nominalizarea companie la secţiunea “Constructorul anului” in cadrul competitiei Central and Eastern European Real Estate Quality Awards.

Domnul Sorin Greu, directorul general al Bog Art Constructii, preciza intr-un interviu acordat presei spre fi nalul anului trecut ca profi tul este important, insa nu este prioritatea numarul unu,

iar cifrele inregistrate in prezent confi rma situatia din 2012. Datorita diversitatii pietei constructiilor si faptului ca santierele civile si industriale sunt mult sub nivelul din perioada 2009 – 2011, Bog Art SRL s-a caracterizat prin fl exibilitate si adaptabilitate, revenind la o situatie familiara cu care se confruntase inainte de explozia imobiliara in care aveau in executie si 40 de proiecte in paralel. Pentru 2013, compania vizeaza o cifra de afaceri de 100 mil Euro, dar si intrarea pe piete externe precum Rusia si Belarus, dar si in cele din Arabia Saudita, Irak, Libia, Maroc si Algeria, potrivit domnului Greu.

Imobil birouri Green Gate - Bucuresti. Cladirea are un regim de inaltime de 4S+P+10E+Eth cu o suprafata totala desfasurata de 39.000 mp din care spatiile destinate inchirierii reprezinta 27.000 de metri patrati. Lucrarile au inceput in septembrie 2012, iar dezvoltatorii spera ca imobilul sa fi e dat in functiune in februarie anul viitor.

Floreasca Business Park - Bucuresti. Ansamblul este format din doua corpuri de cladiri cu regimul de inaltime de 2S+P+6E+Eth cu o suprafata totala desfasurata de 68.500 mp. Contractul de executie a fost semnat in data de 25 mai 2012, avand termen de fi nalizare 30 octombrie 2013.

Ansamblu rezidential “Edenia Titan” - Bucuresti. Proiectul este dezvoltat pe un teren cu suprafata totala de 10.422 mp si vizeaza construirea a 126 de apartamente cu una, doua sau trei camere. Ansamblul va avea un regim de inaltime de S+P+10E+11E retras.

Imobil birouri 18E - Bucuresti. Situat in imediata vecinatate a unui alt mare proiect afl at in derulare, Promenada Mall, proiectul propune o investitie ce va avea 18 etaje. Bog Art SRL a fost angajata in prima faza pentru executarea lucrarilor de desfi intare a cladirilor exsitente, lucrari ce s-au desfasurat in perioada mai – iulie a acestui an.


BOG ART SRL5loculCA: 339,02 mil lei Profi t: 1,79 mil lei

Angajati: nespecifi cat VAA: 271,21 mil lei


lei)

381,19

347,05

325,27

339,02

34,17

4,62 2,93 1,79

Imobil birouri Green Gate, 4S+P+10E+1Teh, Bucuresti

15

LIDERUL MONDIALÎN CONSTRUCŢII MODULARE

CONSTRUCŢII MODULARE LA CHEIE

ALL INCLUSIVE:« Aprovizionare apă menajeră« Tancuri colectoare« Vidanjare« Generator electric« Transport« Inchiriere macarale« Pază« Asigurare facultativă« Alte servicii adiţionale la cerere

Tel: +40 269 224 555; +40 21 457 44 55; Fax: +40 269 253 201 +40 21 457 46 53; TelVerde: 0800 8 111 22; [email protected]; www.algeco.ro

Bucureşti

Iaşi

Constanţa

TimişoaraSibiu

! ACOPERIRE NAŢIONALĂDISPONIBILITATE IMEDIATĂ

EXEMPLE DE ECHIPAMENTE:« Mobilier (masă, birou, scaun, dulap, pat metalic, cuier)« Frigider« Aparat de aer condiţionat« Convector electric« Plită electrică« Panou /contor electric« Chicinetă« Corpuri de iluminat etc.

ORGANIZARE DE ŞANTIER

BIROURI

Încuietoare securizată(dotare standard)

DEPOZITARE

17

ALPINE SA6loculCA: 238,24 mil lei Profi t: -34,43 mil lei


Alpine SA castiga 3 pozitii fata de clasarea de anul trecut si ajunge pe locul 6 in clasamentul celor mai puternice 100 de companii de constructii din Romania. Dupa ce in editia din 2011 fi liala companiei din Austria se clasa pe pozitia a cincea, iar in editia din 2012 pe pozitia a noua, Alpine SA castiga in editia din acest an aproape 14% in dreptul cifrei de afaceri realizate, dupa ce in ultimii 2 ani inregistrase scaderi de 43%, respectiv 18%.

In ceea ce priveste profi tul, nici in acest an situatia nu s-a imbunatatit pentru Alpine SA. Dupa ce in 2010 raportase pierderi de 21,5 mil lei, in 2011 au fost inregistrate pierderi masive de 36,6 mil lei. Ultimul an nu a insemnat o revenire pentru profi t. Chiar daca atat cifra de afaceri a crescut, cat si numarul salariatilor, (+23% fata de anul precedent), procentul s-a oprit la 34,4 mil lei, cu minus in comparatie cu exercitiul fi nanciar anterior. Chiar si cu aceste cifre mari si cu contractele pe care compania le avea semnate pe parcursul acestui an, piata constructiilor ne arata ca nu e sufi cient sa fi i un antreprenor de top pentru a supravietui. Intrarea in faliment a Alpine Holding din Austria, grupul de care apartin si subsidiarele Alpine Bau Gmbh Austria si Alpine SA din Romania, a atras dupa sine demararea procedurilor de insolventa pentru companiile locale si rezilierea contractelor avute pe teritoriul Romaniei. O scurta privire peste sumele contractelor pe care compania Alpine le avea in Romania (Autostrada Nadlac – Arad, complexul de birouri Hermes Business Campus, varianta de ocolire a Brasovului, modernizarea tronsonului de cale ferata Sighisoara - Atel, modernizarea tronsonului de cale ferată Atel - Micasasa), vedem ca Alpine era angrenata (in unele cazuri in asociere) in proiecte cu o valoare de aproape 680 mil Euro.

Efectul de domino produs de al doilea cel mai mare antreprenor din Austria, dupa Strabag, a generat cel mai mare caz de insolventa produs in Austria in ultimii 70 de ani, iar in piata din Romania va duce la „sangerari” masive in randul subcontractorilor, estimate de unii specialisti din domeniu la 250-300 mil Euro pierderi si concedierea a aproximativ 10.000 de angajati, fi ind afectati pana la

500 de subcontractori. La momentul adunarii datelor pentru analiza noastra, compania fi gura ca fi ind activa, insa cu siguranta, acest antreprenor va lipsi din analizele noastre viitoare.

Cel mai bun an al companiei Alpine SA a fost 2009, cand inregistrase 452,91 mil lei in dreptul cifrei de afaceri. Pentru sucursala Alpine Bau Gmbh Austria, afl ata insa in insolventa in prezent, cel mai bun an a fost 2012, an in care a raportat o cifra de afaceri de 316,90 mil lei.

Complex de birouri Hermes Business Campus 4S+P+8E+1ETh - Bucuresti. Proiectul cu o valoare de peste 200 mil lei va fi realizat in sectorul 2. In ciuda faptului ca s-a reziliat contractul cu compania Alpine, lucrarile vor continua, iar termenul de fi nalizare nu se schimba. Viitorul centru de afaceri va dispune in momentul fi nalizarii lucrarilor, estimate pentru 2015-2018, o suprafata totala de 78.000 mp.

Modernizare tronson de cale ferata - Atel / Micasasa. Contractul cu o valoare de 334 de milioane de euro a fost luat in asociere de catre Alpine alaturi de fi rmele spaniole FCC Construc-cion si Azvi, precum si alaturi de fi rma romaneasca Straco Grup.

Autostrada Nadlac / Arad, lot 2 - Contractul dintre CNAD-NR si Alpine a fost reziliat in luna iulie 2013, in conditiile in care autostrada era fi nalizata in proportie de 85%. Lucrarea fusese contractata la inceputul anului 2011 si trebuia predata in aprilie 2013, insa fi nalizarea a fost prelungita pana in luna august.


lei)

452,91

256,21209,64

238,24

0,09

-21,52

-36,62

-34,43


Complex de birouri Business Campus 4S+P+8E+1Eth, Bucuresti

18

Build Corp SRL ajunge la a patra prezenta consecutiva in randul celor mai puternici 10 antreprenori ai tarii, dupa ce compania a ocupat pozitia a sasea in editiile din 2010 si 2012 a Top 100 Antreprenori Generali in Constructii din Romania si pozitia 8 in editia din 2011.

Astfel, cel mai puternic antreprenor in 2013 din nord – estul tarii se claseaza pe locul 7, in coborare cu un loc, fata de anul trecut in urma unei scaderi de 15,4% a cifrei de afaceri. Practic, in anul fi nanciar 2012 Build Corp SRL a incasat cu 41,3 milioane lei mai putin ca in 2011, cand inregistrase 268,73 mil lei. Veniturile Build Corp au fl uctuat in permanenta, fara sa determine un trend constant. In 2008 a incasat 485,9 mil lei, dupa care a coborat la 325,8 mil lei in 2009. A urmat o noua scadere de 43,6% pana la suma 183,9 mil lei, urmata de o crestere de 46,1% in anul 2011 si oprindu-se in analiza din acest an la cifra de 227,40 mil lei.

Profi tul analizat in prezent a incasat o lovitura si mai puternica. Cu 24% a scazut profi tul companiei (-1,04 mil lei) fata de datele analizate anul precedent. In editia din 2012 mentionam in dreptul profi tului o crestere de 18% fata de anul anterior analizat. Alaturi de Constructii Erbasu si Aedifi cia Carpati, Build Corp traseaza evolutii ale profi tului in directa legatura cu cifra de afaceri. In toate cele 3 cazuri, profi tul a urmat aceeasi linie ca cifra de afaceri. Veniturile companiei au fost atrase din constructia retelei de mall-uri Iulius la nivel national dar si din executia ansamblului Palas din Iasi, proiect cu o valoare de 250 milioane de euro, inaugurat anul trecut. Tot anul trecut compania era in cursa pentru executia Catedralei Mantuirii Neamului, insa pana la urma acest proiect a fost atribuit, pe rand, catre alte 2 companii prezente in top 10 din acest an, Strabag si Bog Art. Build Corp, alaturi de Vega 93 din Galati si Cona

din Sibiu reprezinta singurele 3 companii din randul primelor 10 care nu au sediul principal situat in capitala sau judetul Ilfov. In timp ce Vega 93 este singura prezenta a judetului Galati in Top 100 Antreprenori in Constructii din 2013, atat Sibiul cat si judetul Iasi sunt reprezentate de alte 3 companii, fi ecare, pe langa cele 2 amintite anterior.

Analizand si cifrele legate de angajatii companiei, observam o scadere de aproape 50% a personalului afl at pe statul de plata al Build Corp. Din cei 420 de angajati cu care era prezenta compania Build Corp SRL in Top 100 Antreprenori Generali in Constructii din 2012, mai sunt in momentul de fata 219.

Ansamblu de imobile de comert si servicii United Business Center Tower - Cluj Napoca. Proiectul face parte din extinderea Iulius Mall din Cluj – Napoca cu 2 noi cladiri de bi-rouri. Planurile de extindere vizeaza construirea de spatii de birouri, aproximativ 10.000 mp. Intr-o prima faza vor incepe lucrarile la cladirea de 10 etaje, urmand ca in functie de cerere sa se treaca si la construirea cladirii de 4 etaje. Valoarea investitiei se ridica la 80 mil lei iar obiectivul este in faza de proiectare.

Magazin Lidl - Iasi. Lucrarile au fost demarate in luna martie si urmeaza sa fi e fi nalizate in luna septembrie. Obiectivul are o su-prafata totala construita de 1780mp. La acest proiect compania a participat ca furnizor de elemente prefabricate asigurand intreaga structura de rezistenta.

BUILD CORPSRL7loculCA: 227,4 mil lei Profi t: 3,34 mil lei Angajati: 219

VAA: 227,39 mil lei


lei)

352,82

183,91

268,73

227,4

9,19

3,72 4,38

3,34


Magazin Lidl, Iasi

19

Ascensorul pentru persoane, care duce clădirea dvs. rezidenţială sau comercială la nivelul următor. Cu flexibilitate superioară şi posibilităţi multiple de configurare, Schindler 5500 este alegerea perfectă: uşor de integrat în orice tip arhitectural al clădirii şi utilizând spaţiul în mod optim.

Schindler 5500Generaţia următoare în mobilitate

www.schindler.ro021 336 7058Schindler 5500: până la 150 m, 3m/sec, fără camera maşinii, încadrare VDI în clasa A.

21

Con-A SRL ocupa aceeasi pozitie pe care se situa si in urma cu un an, locul 8. Compania sibiana reprezinta totodata cel mai mare antreprenor din Transilvania, in conditiile in care companiile analizate pana acum au venit fi e din zona Bucurestiului, fi e din Moldova. Prezenta constanta in analiza celor mai puternici antreprenori ai tarii, dupa cum spune si domnul Mircea Bulboaca, presedintele Con-A, in interviul acordat pentru IBC Focus cu ocazia realizarii acestei analize, presupune 3 calitati: profesionalismul, viziunea si responsabilitatea.

Scaderea veniturilor cu 33,08 mil lei i-au adus antreprenorului o diminuare cu 14,2% a cifrei de afaceri, pana la 199,81 mil lei, fi ind de altfel prima companie din primii 10 a carei afaceri se afl a sub pragul de 200 mil lei.

Businessul companiei e cotat la nivelul la care se afl a in anul de criza 2010 (196,64 mil lei), insa in ceea ce priveste profi tul, se inregistreaza cel mai bun an din ultimii 4. Doar in perioada 2006 – 2008 profi tul Con-A atingea valori mai mari (12,9 mil lei in 2006, 16,5 mil lei in 2007 si 17,5 mil lei in 2008). In urma unei cresteri de 67,3% fata de cifrele de anul trecut, profi tul companiei atinge 12,35 mil lei si este astfel al treilea cel mai mare profi t din randul primilor 10 antreprenori si al noualea din randul intregului clasament de 100 de antreprenori. Datele din dreptul veniturilor cu care compania se pozitioneaza pe locul 8 in editia din acest an, ne arata ca anul fi nanciar 2012 este al treilea cel mai bun an din istoria de peste 2 decenii a companiei.

2012 a fost un an in contradictie cu evolutia ultimilor 3 pentru Con-A. In perioada 2009 – 2011 afacerile companiei au crescut constant in timp profi tul a scazut treptat. Acum observam ca veniturile companiei au scazut, in timp ce profi tul a crescut. Acest lucru poate fi pus si pe seama investitiilor facute de Con-A in acea perioada. Pentru diversifi carea activitatii si cresterea productivitatii, in anul 2008, Con-A a reinvestit intregul profi t in dezvoltarea unor noi capacitati de productie industriala pentru constructie si montaj. Suprafata construita in 2012 (exclus proiecte “turn key”) a obiectivelor realizate de companie a fost de 115.000 mp. De-a lungul celor peste 20 de ani de activitate, compania a realizat peste 70 de lucrari publice, 45 de spatii comerciale si 25 de fabrici si depozite, iar lista se imbogateste anual, compania avand aproximativ 15 proiecte in derulare pentru anul in curs. Domnul

Bulboaca mizeaza pe pe mentinerea cifrei de afaceri la acelasi nivel si anul viitor, insa conducerea ia in calcul si un traseu optimist, in care prevede o crestere de pana la 10% a afacerilor. Varianta cresterii este sustinuta de recrutarile facute de companie, care si-a crescut numarul de angajati pana la 504 in 2012, iar pana la fi nele anului 2013 estimeaza un plus de inca 200.

Intrebat care a fost cea mai solicitanta constructie realizata in 2013 de catre companie, domnul Bulboaca a completat: „Nu pot nominaliza un singur proiect la aceasta categorie, pentru ca fi ecare proiect are propriile provocari si ele difera de la un domeniu la altul – civil sau industrial. Compania noastra nu a avut pana acum un proiect pe care sa nu-l poata construi, am avut mereu specialisti care sa vina cu cele mai potrivite solutii tehnice sau ingineresti, deci pot spune cu incredere ca suntem deschisi la provocari si abordam cu interes cele mai difi cile proiecte.”

Spatiu tehnologic pentru birouri si locuinte Liberty Center Technological Park - Cluj-Napoca. Se lucreaza la prima etapa care implica reconversia cladirilor existente si va fi livrata in trimestrul 4 al anului 2013, oferind 5.600 de mp de biro-uri clasa A si facilitati premium.

Extindere hala industriala si cladire administrativa - Sura Mica, judet Sibiu. Pe verticala se va extinde Corpul A – zona de birouri cu o suprafata de 531 mp. Pe orizontala se va extinde Corpul B – hala de productie cu o suprafata de 17846 mp. Se va realiza o zona de parcare pentru 3 camioane, zona de manevrare, întoarcere si rampa de încarcare-descarcare.

Hale de productie si birouri Bosch - Jucu, judetul Cluj. Investitia va crea pentru inceput 340 de locuri de munca. Valoarea investiei este de 300 mil lei si este in proportie de 85% fi nalizata, potrivit antreprenorului.

Spatiu de productie SRN Rulmenti - Sibiu. Lucrarile se afl au la inceputul lunii august in faza incipienta.

8locul CON-A SRLCA: 199,81 mil lei Profi t: 12,35 mil lei



lei)

123,37

196,64232,89

199,81

9,337,68 7,39

12,35


Extindere unitate cu 2 hale de productie Bosch Rexroth Romania, Blaj

22

Cu un salt de 9 pozitii, Rotary Constructii SRL intra pentru prima data in randul primilor 10 antreprenori ai tarii. Ascensiunea companiei este una spectaculoasa. Dupa ce in editia din 2011 compania s-a clasat pe pozitia 25, in urma unor venituri de 94,9 mil lei, a urmat anul 2012 cu o crestere de 56,3% a cifrei de afaceri, ceea ce i-a asigurat o clasare pe un meritat loc 18.

Incasarile companiei au crescut si in urmatorul an cu aproape 19 procente si au adus in conturile companiei 176,07 mil lei, cel mai bun an din acest punct de vedere pentru aceasta, accelerand si mai mult ascensiunea din ultimii ani a companiei pana pe locul 9 in clasamentul din acest an.

Profi tul fi rmei depaseste 3,3 mil lei, insa in scadere cu aproape o treime fata de anul anterior, cand acesta a fost de 4,76 mil lei, fi ind de altfel si cel mai profi tabil an al acestui constructor. In clasamentul general realizat in functie de profi t, compania ocupa locul 34.

La fel ca majoritatea marilor antreprenori, Rotary Constructii activeaza pe piata de mai bine de 20 de ani, iar in prezent are in derulare aproximativ 20 de santiere, localizate preponderent in zonele de sud si est ale tarii. Intr-o proportie de peste 60% proiectele derulate de acest antreprenor sunt pentru benefi ciari din domeniul public, iar ca fi nantare, aceasta vine in cea mai mare parte din fonduri structurale, prin Programul Operational Sectorial.

Alaturi de Constructii Erbasu, compania Rotary reprezinta noutatile din top 10 antreprenori ai tarii. Si par dornice sa ramana aici. Avantul pe care cele doua companii l-au luat in ultimii ani le califi ca pentru accederea in randul primelor 10 companii de constructii si anul viitor. Companiile nu reprezinta o amenintare doar pentru companiile romanesti, cat si pentru antreprenorii straini cu fi liale omonime pe teritoriul Romaniei.

Compania are in derulare lucrari de consolidare a infrastructurii la imobilul Primariei din Bucuresti, lucrari de reabilitare a retelei de statii de pompare aductiune cu apa in Constanta, lucrarile pentru statia de epurare din Vatra Dornei, proiectul derulat pentru

Primaria Sectorului 1, pe soseaua Odaii, de construire a unui centru comercial, diverse lucrari derulate pentru institutii de invatamant de pe raza capitalei, dar si lucrarile de amploare executate la Spitalul Clinic de Copii “Doctor Victor Gomoiu”, un contract cu o valoare totala de aproximativ 170 mil lei.

Compania nu atinge un record doar in ceea ce priveste rulajele, dar si in ceea ce vizeaza angajarile. Pentru al doilea an consecutiv, antreprenorul angajeaza, iar in urma unei evolutii pozitive de 16,3% anunta pentru anul fi nanciar 2012 un numar mediu de salariati de 414, dupa ce in 2011 raportase 356, iar in 2010 315.

Consolidare infrastructura Primaria Municipiului Bucuresti - Bucuresti. Se lucreaza la reabilitarea imobilului si in special la implementarea sistemului unic pentru protectia cladirii impotriva cutremurului. Initial proiectul trebuia sa coste 53,4 mil lei si ar fi trebuit terminat in august 2013. Lucrarile vor putea fi gata abia in anul 2014.

Reabilitare retea statii de pompare aductiune cu apa conducta refulare Bd. Mamaia - Constanta. Con-tractul care are o valoare de 16,5 mil lei fara TVA are durata de ex-ecutie de 24 luni. Lucrarile sunt in curs de executie, intr-un stadiu destul de avansat, aproximativ 70% din proiect fi ind deja realizat.

Reabilitare retea alimentare cu apa canalizare sta-tia de pompare - Mihail Kogalniceanu, judetul Constanta. Lu-crarile sunt in curs de executie, s-a realizat pana acum aproxima-tiv 30% din lucrare.

Statie de epurare - Vatra Dornei, judetul Suceava. Valoarea investitiei este de 18 mil lei, iar contractul a fost atribuit in data de 27 decembrie 2012. Lucrarile sunt in stadiu incipient fi ind re-alizate in proportie de 15%.

ROTARY CONSTRUCTII SRL9locul

CA: 176,07 mil lei Profi t: 3,32 mil lei Angajati: 414 VAA: 158,46 mil lei


lei)

78,4294,87

176,07

3,21

148,3

3,81

4,76

3,32


Centru comercial P+2E, Bucuresti

23

Clasamentul primilor 10 antreprenori ai tarii este incheiat de compania Aedifi cia Carpati SA. Dupa o cadere de 5 pozitii fata de locul ocupat in editia din 2012 a Top 100 Antreprenori in Constructii, Aedifi cia ajunge pe locul 10, pozitie pe care a mai ocupat-o si in anuarul din 2010. Cea mai buna clasare a companiei a fost in 2011, cand antreprenorul bucurestean a urcat pana pe locul 4.

Aceasta declasare vine pe fondul unei injumatatiri a cifrei de afaceri din acest ultim an. Nu mai putin de 156 mil lei a pierdut compania fata de cifra de afaceri din anul precedent si reprezinta cea mai mare scadere valorica a cifrei de afaceri inregistrata de un antreprenor prezent in top. Pe de alta parte, anul trecut am observat ca a fost cel mai bun an pentru companie, iar scaderea, chiar daca o duce la o cifra de afaceri mare in randul antreprenorilor, pare drastica. De remarcat evolutia spectaculoasa a companiei in cea mai difi cila perioada din piata. Aceasta si-a crescut cifra de afaceri in perioada 2008 – 2011, anual, cu procente cuprinse intre 21% si 38%. Celalalt indicator al afacerilor, profi tul, n-a avut parte de acelasi tratament agresiv. Profi tul constructorului s-a mentinut ridicat si a atins valoarea de 23,97 mil lei, chiar daca e in scadere (-2,1%) fata de profi tul din anul anterior analizat, cand acesta a avut cea mai mare valoare inregistrata de companie, 24,48 mil lei. Acest profi t reprezinta al doilea cel mai mare profi t inregistrat de o societate prezenta in Top 100 Antreprenori Generali in Constructii 2013, dupa cel inregistrat de Constructii Erbasu.

Aedifi cia Carpati, detinatoare a unui atestat de „Restaurari ale Monumentelor Istorice” si-a castigat reputatia in piata ca fi ind unul din mari antreprenori care s-a angajat in restaurarea unor importante obiective culturale din patrimoniul national. In prezent compania e angajata in restaurarea obiectivului ‘’Curtea de onoare’’ a Muzeului National, lucrarile la sediul nou al Teatrului National de Opereta “Ion Dacian”, la lucrarile de modernizare de la Teatrul National Bucuresti dar a fost angrenata si in realizarea proiectului de la

Magurele, infrastructura de cercetare ELI-NP (Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics) alaturi de un alt antreprenor de top, Strabag si compania Zublin.

La nivel de personal, Aedifi cia Carpati anunta in acest an un numar in scadere cu 13,4% fata de numarul mediu de angajati inregistrat in exercitiul fi nanciar 2011. Totusi, cu cei 631 de angajati, compania ramane in top 4 antreprenori dupa numarul de angajati, dupa ce in Top 100 Antreprenori Generali in Constructii din 2012 ocupa pozitia secunda, dupa Vega 93 si inaintea companiilor Iasicon SA si Zeus SA.

Sediu nou Teatrul National de Opereta “Ion Dacian” - Bucuresti. Noua cladire va fi primul teatru din Romania construit dupa 1990. Costul total al investitiei se va ridica la aproximativ 11 milioane de euro, durata de executie fi ind, potrivit contractului, de noua luni.

Reabilitarea, modernizarea si echiparea ambulato-riului integrat al Spitalului Clinic de ortopedie Foisor - Bucuresti. Proiectul vizeaza extinderea actualului spital Foisor de la 4.000 mp la 17.000 mp. Valoarea proiectului, fi nantat din fonduri europene, este de aproape 4 milioane de euro. In data de 14 martie 2013 s-a dat startul la lucrari.

Lucrari de modernizare la Teatrul National - Bucuresti. Lucrarile au demarat in 2010 si erau programate sa fi e fi nalizate in cursul acestui an, insa termenul de fi nalizare a fost prelungit pana in 2014.

Reabilitare Spitalul de Urgenta Alexandria - judet Teleorman. Valoarea investitiei este de 83 mil lei. De asemenea, circa 4 milioane de euro se vor cheltui pentru dotarea cu aparatura moderna de investigatii si tratament.

AEDIFICIACARPATI SA10lo

cul

CA: 154,08 mil lei Profi t: 23,97 mil lei



lei)

200,23

257,08310,92

154,08

10,79

18,89

24,49

23,97


Infrastructura de cercetare ELI-NP, Magurele

242424

10 antreprenori pentru santiere de peste 4 mld lei

Cel pu n in Romania, se construieste din in ce mai pu n, in condi ile in care statul nu ofera sprijin pentru inves i, ba din contra, ia masuri pentru a le ince ni, iar inves torii priva inca asteapta. Cu toate acestea, marii constructori care joaca in piata locala au reusit o crestere majora a rulajelor din ul mul an. Profi turile insa, au scazut, in condi ile in care concurenta a crescut si piata e din ce in ce mai mica. Antreprenorii au ajuns sa accepte si sa contracteze obiec ve pe care altadata le-ar fi refuzat, doar pentru a avea de lucru. Luxul pentru constructori are acum o noua defi ni e.

Calculele IBC Focus, pe baza informa ilor de la Registrul Comertului si de la companii, arata ca cei mai puternici 10 antreprenori ai tarii au ob nut in exerci ul fi nanciar din 2012 afaceri cumulate de 4,17 mld lei, in crestere cu peste 37% fata de veniturile cumulate de cei mai puternici 10 antreprenori din 2012. Analizand ul mii 5 ani si evolu a pe care au avut-o primii 10 antreprenori ai tarii in fi ecare dintre aces a, vedem ca 2012 reprezinta pentru elita construc ilor din Romania cel mai bun an. Rulajele antreprenorilor au avut de suferit intens intre 2009 si 2010, cand acestea au scazut cu 22%. Dupa aceasta perioada a urmat un an cu o revenire de 11%, cand veniturile cumulate ale primilor 10 au crescut de la 2,67 mld lei pentru anul fi nanciar 2010 la 3,04 mld lei in 2011.

Nu mai pu n de 1,13 mld lei au adunat in prezent in plus in dreptul veniturilor cei mai puternici 10 antreprenori ai tarii, fata de performantele din anul anterior. Aceasta crestere este datorata in mare masura companiei Strabag, care in urma unei cresteri de 140% a incasarilor, a adunat in conturi cu 818 mil lei mai mult ca in anul precedent. Mai mult, vedem ca in 2013 sunt 3 antreprenori care noteaza in dreptul incasarilor peste 450 mil RON (Construc i Erbasu, Asltadi si Strabag), in condi ile in care in urma cu un an o singura companie a a ns aceasta performanta.

In randul primelor 10 societa , gasim 2 companii care isi pastreaza pozi a ocupata in urma cu un an (Strabag si Con-A), in mp ce 4 companii, la fel ca si anul precedent, au marcat ascensiuni in clasament, cele mai importante fi ind urcarile companiilor Construc i Erbasu (de pe pozi a 12 ocupata anul trecut) si Rotary Construc i (locul 18 ocupat in 2012). Tot 4 este numarul companiilor care au fost prezente in primii 10 antreprenori ai tarii si sunt prezente si acum, dar au cazut de pe pozi ile ocupate anterior. Cea mai importanta cadere fi ind a societata i Aedifi cia Carpa care ocupa locul 10 in prezent, dupa ce in 2012 ocupa pozi a 5. Nu mai intalnim in edi a din acest an ocupantele locurilor 7 si 10 de anul trecut, Porr Construct, respec v ACI Cluj.

Tabel TOP 10 Antreprenori Generali 2013

252525

Cifra de afaceri insumata de aces primi 10 constructori ai tarii reprezinta mai bine de o treime (43%) din totalul cifrei de afaceri de 9,8 mld lei adunate de cele mai importante 100 de companii din industrie. E pentru prima data cand aceasta suma trece de pragul de 4 mld lei si reprezinta cea mai mare pondere pe care au avut-o in ul mii 5 ani primii 10 antprerenori din totalul realizat de Top 100 Antreprenori in Construc i. Companiile au mizat anul trecut

Evolutia cifrei de afaceri a primelor 10 companii de constructii in perioada 2008 - 2012

Evolutia profi tului primelor 10 companii de constructii in perioada 2008 - 2012 (suma ce nu include pierderile)

Evolutia profi tului primelor 10 companii de constructii in perioada 2008 - 2012 (suma ce include pierderile)

pe contracte cas gate in anii anterior si executate in prezent, in ideea in care in 2012 au fost organizate mai pu ne licita i pentru execu a de sosele, autostrazi, cai ferate sau sisteme de apa si canalizare. Pe termen lung insa, compe vitatea societa lor de profi l ar putea fi puternic afectata, in contextul in care masurile pentru deblocarea inves ilor din domeniu intarzie sa apara. Dupa cum preciza si domnul Lauren u Plosceanu, presedintele Asocia ei Romane a Antreprenorilor de Construc i (ARACO), la inceputul acestui an: „Daca Guvernul nu va debloca urgent inves ile din domeniul construc ilor, atunci compe vitatea societa lor de profi l va fi afectata pe termen lung, diminuand capacitatea acestor fi rme de a se implica in proiectele fi nantate din fonduri structurale in perioada 2014-2020. Execu vul trebuie sa-si asume un program de plata a creantelor de catre en ta le achizitoare cu capital de stat si autorita le

locale, alaturi de societa le cu capital de stat. Este vorba despre creantele aferente societa lor de construc i pentru perioada 2009-2012, es mate la inceputul anului in curs la circa 1,8 miliarde de euro”.

Per ansamblu, notam o crestere substan ala de 37%. In detaliu, vedem cresteri inregistrate de 5 companii, cresteri cuprinse intre 4,2% (Bog Art SRL) si 148,3% (Construc i Erbasu SRL) dar notam si 5 scaderi ale businessurilor in intervalul -2,3% pentru Vega 93 SRL si -50,4% in cazul Aedifi cia Carpa SRL. Pe fondul unor evolu i foarte bune, vedem cum anumite companii, precum Bog Art SRL, chiar daca si-au sporit veniturile, nu au reusit sa-si pastreze pozi ile ocupate, in mp ce altele, ca si Con-A SRL, chiar daca a notat o scadere a cifrei de afaceri cu peste 14% ocupa aceeasi pozi e ca in urma cu un an.

Daca analizam celalalt indicator fi nanciar major, cel al profi tabilita i, lucrurile nu sunt puse in aceeasi lumina pozi va in care sunt puse cifrele de afaceri. Doua companii au raportat pierderi masive: Astaldi SPA Italia Bucures , 120,5 mil lei si Alpine SA, 34,4 mil lei, in mp ce in urma cu un an celor doua li se alatura si compania Porr Construct SRL. Luand in calcul

aceste valori, vedem ca cei mai mari 10 antreprenori ai tarii au mers in ul mul an pe pierdere. Fara sa luam in calcul valorile nega ve, profi tul primilor 10 antreprenori ai tarii s-a ridicat in exercitul fi nanciar din 2012 la 81,55 mil lei, valoare in scadere cu 2,1% fata de profi tul insumat al primilor 10 din edi a de anul trecut, cand acesta ajungea la 83,3 mil lei.

E l ti fit l i i l 10 ii d t tii i i dE l ti fit l i i l 10 ii d t tii i i d

Primii 10 constructori ai tarii detin aproape o jumatate din veniturile celor mai puternici 100

De ce constructorii romani sunt mai profi tabili?

262626

Productie realizata si numar mediu angajati in perioada 2008 – 2012 Sursa: araco.org

”2013-un alt an esuat!?... Pana cand? Si cine raspunde?”

Ce ar fi trebuit sa facem in 2013?

As el, pentru al cincilea an consecu v, profi tul celor mai mari antreprenori ai tarii este in scadere dupa ce in 2008 acesta a fost de 210,5 mil lei. Fata de acea valoarea, profi tul din prezent a scazut cu peste 60%.

Intr-un raport al Consiliului Concurentei se arata ca societa le locale specializate in construc a de drumuri au avut in perioada 2007-2011 o marja medie a profi tului de aproxima v 8%, de 2 ori mai mare ca a celor straine. Puse cap la cap, rezultatele fi nanciare ale constructorilor straini au aratat ca aproxima v 75% dintre antreprenorii straini au raportat pierderi, in cel pu n un an, respec v 43% au raportat pierderi in cel pu n 3 ani din cei 5 ani ai perioadei 2007 - 2011.

“Absenta, ani la rand, a profi turilor la aproxima v 43% dintre constructorii straini ridica intrebari

referitoare la: «Cum se men n aceste intreprinderi pe piata»? sau «De ce nu decid sa se retraga din Romania»?Aceste fi rme sunt unele mul na onale, cu experienta si recunoastere in domeniu, deci nu se pune problema lipsei unei strategii de afaceri generatoare de profi t. Dupa cel pu n cinci ani de ac vitate in Romania se presupune, de asemenea, ca au depasit difi culta le si cheltuielile suplimentare impuse de intrarea pe o noua piata. Absenta profi turilor constructorilor straini s-ar putea explica prin transferul profi turilor catre alte fi rme ce apar n aceluiasi grup prin incheierea de diferite contracte (de consultanta, furnizare de forta de munca/materiale de construc i)”, se precizeaza in acelasi raport.

In comunicatul de presa lansat la inceputul acestui an domnul Lauren u Plosceanu, presedintele ARACO, atragea aten a autorita lor locale si centrale asupra riscurilor majore cu care antreprenorii romani se confrunta. Prognoza de 9,3 -9,5 mld euro din 2012 realizata in urma cu un an a fost confi rmata, realizarile din sector ridicandu-se la 9,33 mld euro.

Principalele caracteris ci nega ve ale anului 2012 au facut referire la „inlocuirea compe ei corecte cu o alocare interesata poli c a proiectelor, amplifi carea greuta lor in planul recuperarii creantelor de catre fi rmele de construc i, sincope consistente in asigurarea fi nantarii pe proiectele incepute, men nerea pozi ilor abuzive ale en ta lor achizitoare cu capital de stat in materie de condi i contractuale, alterarea mecanismelor de facturare din cauza pla i an cipate a TVA, incapacitatea autorita lor de a promova proiecte in parteneriat public-privat si declinul sever al inves ilor straine directe, nefi nalizarea de catre ANRMAP a caietelor de sarcini standardizate pe puri de lucrari, toleranta complice a multor en ta achizitoare in ceea ce priveste u lizarea unor operatori fara cer fi care a capabilita i tehnice si umane si con nuarea epidemiei de insolvente/falimente in randul societa lor de construc i.”

Masurile propuse de ARACO prevad printre altele realizarea unui program de plata a creantelor, promovarea si sus nerea inves ilor si a programelor de dezvoltare, restatuarea condi ilor generale de contractare FIDIC (Interna onal Federa on of Consul ng Engineers), de asemenea comunicatul atrage aten a asupra ex nderii periculoase a

acordarii de lucrari publice pe baza pretului cel mai scazut. Se cer de asemenea masuri de ordin legisla v, care sa rezolve promblemele aparute privind achizi ile publice, combaterea pla lor intarziate, cer fi carea capabilita i tehnice dar si alte masuri specifi ce in context comunitar, corelate cu pozi a FIEC (European Construc on Industry Federa on).

272727

Salariul mediu brut in sectorul constructiilorSursa: insse.ro

S-au marit buzunarele cu 2,5%

E sufi cient salariul, bonusul si comisionul?

Intr-un alt comunicat adresat primului ministru, se preciza ca „ne confruntam cu cel mai ingrijorator inceput de an in contextul in care, incepand cu 2009, fi ecare an a fost de contrac e valorica succesiva, dublata in 2009 - 2011 si de o reducere severa a personalului, iar din cauza nepla i creantelor si nefi nantarii proiectelor incepute suntem obliga sa es mam o reducere de personal de o treime din sector pe termen scurt”.

Cu toate greuta le intampinate de sector, salariul mediu brut in sectorul construc ilor a crescut constant in ul mii ani, iar in luna iulie 2013 a ajuns la 1815 lei, potrivit INS. In 2012, salariul mediu brut al unui angajat din domeniu a fost de 1722 lei, in crestere cu 2,5% fata de perioada anterioara. Aceasta reprezinta cea mai mica crestere procentuala din ul mii 4 ani. Pe parcursul anului se inregistreaza fl uctua i ale cas gului salarial determinate, in cea mai mare masura de acordarea bonusurilor, premiilor anuale si a primelor de sarbatori (Craciun si Paste, prevazute in lunile decembrie, mar e/aprilie). Acestea infl uenteaza cresterile sau scaderile in func e de perioada in care sunt acordate, conducand, in cele din urma, la estomparea fl uctua ilor cas gului

salarial lunar la nivelul intregului an.In 2012, cas gul salarial mediu brut pe total

economie a fost de 2134 lei, in crestere cu 5,1% fata de valorile inregistrate in 2011. Datele de pana acum ne arata ca salariul din domeniul construc ilor a crescut in 2013 fata de perioada similara din 2012 cu 1,5% in mp ce salariul mediu brut pe total economie a cas gat un avans de 3,8%. Un constructor, insa, cas ga mai pu n ca media pe economie. Banii care intra in buzunarul unui angajat din construc i reprezinta 3 sferturi (73%) din ce revine mediei pe tara.

Studiul condus de IBC Focus in 2013 cu privire la sistemele de bonusare in cazul companiilor ce ac veaza in piata construc ilor a reunit raspunsurile a peste 100 de fi rme din domeniu. Rezultatele scot la iveala cateva aspecte pe care pana in prezent exista probabilitatea ca angajatorii sa nu le fi luat in calcul. Pentru angaja i dintr-o companie care e direct interesata de piata construc ilor (producatori, furnizori, subantreprenori) pe langa salariul, bonusul sau comisionul acordat de angajator, programele de training profesional sunt cele mai importante

benefi cii de care se poate bucura un salariat. Angaja i, cel pu n la nivel declara v vor sa devina mai buni in ceea ce fac. Oamenii vor sa inteleaga businessul si domeniul in care lucreaza pentru a fi compe vi. De asemenea, 1 din 5 angaja din industrie spune ca cel mai important pentru el e masina, laptopul sau telefonul de serviciu. Pachetele medicale vin abia pe locul 4 in ordinea preferintelor, in mp ce pe ul mul loc in clasament sunt biletele la concerte si evenimente oferite drept cadou.

20132012

2011

2010

2009

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec

1533

1580

1722

1680

1893

1936

2134

2031

Castigul salarial mediu brut lunar pe sectorul constructiilor

Castigul salarial mediu brut lunar pe total economie

282828

Fie sunt considerate cos sitoare, fi e inefi ciente, insa vedem ca desi trainingul este in topul preferintelor angaja lor, aproape 1 din 2 (46%) nu a benefi ciat de nici macar o ora de training in ul mele 12 luni. Cei mai mul responden (18%) care au beneifi ciat de traininguri au par cipat in ul mul an la aproximatv 1 – 2 saptamani de prega re, in mp ce 14% au par cipat la maxim o saptamana de training.

Desi in termeni de remunera e, potrivit

INS, salariile au crescut constant in ul mii ani, 70% din angaja i din domeniu au precizat ca pana la mijlocul anului 2013 nu au benefi ciat de o majorare salariala, in mp ce al 10% au precizat ca desi nu vor primi, spera ca pana la fi nalul anului situa a sa se modifi ce. Mai bine de jumatate din angaja (56%) nu au primit bonus cu ocazia Sarbatorilor Pascale si tot intr-o masura similara (52%), precizeaza ca nici cu ocazia fi nalului de an nu vor primi o as el de „aten e”.

35%

22%

16%

13%

6%

4%

3%

1%

Programe de training profesional

Masina, laptop sau telefon de serviciu

Tichete de masa sau cadou

Pachete de servicii medicale

Cursuri de limbi straine sau traininig profesional

Carburant pentru transport, abonament transport

Bilete la concerte sau invitatii la evenimente Top benefi cii considerate importante pentru angajatii din piata constructiilor

De cat training au benefi ciat in ultimele 12 luni angajatii din domeniu

Situatia bonusarilor si a maririlor salariale

46%

7%

14%

18%

4%

5%

6%

1 din 2 angajati nu benefi ciaza de training

10%

20%

44% 48%

70%

56% 52%

NU DANU DAR CRED CA VOR PRIMI

Majorare salariala Bonus de Pasti

292929

Produsul intern brut al Romaniei (PIB) es mat pentru anul 2012 a fost de 587499,4 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 0,7% fata de anul 2011, potrivit Ins tutului Na onal de Sta s ca. Chiar daca aceasta crestere este nesemnifi ca va in termeni procentuali, exista o crestere, dar sectorul construc ilor nu s-a bucurat de acelasi ape t, ba din contra, acesta a pierdut 1,2 puncte procentuale la contribu a formarii PIB, fata de anul precedent si 11% fata de valoarea realizarilor din 2011. In analiza noastra anterioara, observam ca 9,8% din PIB din 2011 a fost generat de ramura construc i cu realizari – de 56,74 mld lei preturi curente. Realizarile din 2012 au scazut cu peste 11%, ajungand la 50,45 mld lei preturi curente, punctand o pondere de 8,6% in alcatuirea Produsului Intern Brut al Romaniei. 0,1 puncte procentuale din avansul PIB a fost generat de domeniul tranzac ilor imobiliare, in vreme ce sectorul construc ilor nu a avut nicio contribu e la cresterea economiei na onale.

Pentru a avea cresteri spectaculoase in 2013 fata de 2012, trebuie sa asistam la punerea in scena a unor programe de s mulare a economiei si s mulare a angajarilor. Din pacate, aceasta crestere a PIB nu a s mulat insa si sectorul construc ilor. Realita le din piata arata lipsa proiectelor, a lucrarilor si a lichidita lor, iar una din principalele probleme cu care sectorul reziden al se confrunta este lipsa unor semnale guvernamentale de s mulare a consumului si

implicit a produc ei. Pentru producatorii locali de materiale de construc i, piata din Romania nu reprezinta un sprijin de incredere, in condi ile in care ponderea ducerii la fi nal a proiectelor prin programe de stat e inca foarte mica, datorita demersurilor greoaie, iar proiectele private nu ofera o garan e pe termen lung. Producatorii autohtoni se bazeaza pe exporturi, iar daca privim cifrele in materie de export pentru Romania, 2013 pare a fi cel mai bun an din ul mii 20 la acest capitol.

Structura PIB al Romaniei in 2012 Sursa: insse.ro

Constructiile, una din ancorele economiei romanesti

Variatia sectorului de constructii si a PIB pe realizari, cat si contributia la PIB a sectorului de constructii in perioada 2009 - 2012 Sursa: insse.ro

-8,5%

2009 2010 2011 2012

-6%

9,9%

4,6%

8,9%

24,8%

24,8%

1,6%

8,6%

12,6%

9,8%

-2,5%

Variatie realizari sector Constructii

Variatie realizari PIB

Contributie la PIB a sectorului Constructii

303030

Realizari – milioane lei preţuri curente - per PIB si Constructii Sursa: insse.ro

Evolutie PIB fata de acelasi trimestru din anul anterior, serie bruta (%)Sursa: insse.ro

In semestrul I 2013, PIB a crescut, compara v cu semestrul I 2012, cu 1,8%, atat pe serie bruta cat si pe serie ajustata sezonier. Ca serie bruta, PIB es mat pentru semestrul I 2013 a fost de 266539,3 milioane lei preturi curente, in crestere – in termeni reali – cu 1,8% fata de semestrul I 2012. Evolu a PIB fata de acelasi trimestru din anul anterior, serie bruta, ne arata o noua serie pozi va de cresteri, dupa intreruperea din trimestrul 3 din 2012. Chiar daca evolu ile nu pot fi comparate cu cele din perioada 2007 – 2008, situa a din prezent propaga op mism in economia tarii. Valorile realizate pana in prezent ne arata ca economia tarii se afl a dupa 6 luni la 45% din cifrele inregistrate in urma cu un an, in mp ce sectorul construc ilor doar la 31% din ce era realizat pana la mijlocul anului in 2012, in condi ile in care dinamica favorabila din semestrul I din 2012 a fost alterata de evolu a nega va din partea a doua a anului.

Semnele pozi ve ale economiei din tara au fost confi rmate si de BNR care a revizuit prognoza de crestere economica din acest an la peste 2%, pe baza evolu ei exporturilor, a produc ei industriale si a anului agricol bun.

Mai mult, Fondul Monetar Interna onal a imbunata t prognoza de crestere economica a Romaniei pentru acest an la 2% si la 2,25% anul viitor. Anterior, FMI si autorita le romane es mau un avans de pana la 1,6% in acest an si de 2% in 2014. Totodata BERD es meaza ca PIB-ul Romaniei va avea un avans de 1,4% in acest an si de 2,2% anul viitor.

Alt indicator de urmarit, inves ile straine directe (ISD) atrase de Romania au scazut in 2012 pentru al patrulea an la rand, la 1,7 mld de euro, potrivit datelor publicate de Banca Na onala a Romaniei. Suma este in scadere fata de cea atrasa in 2011, respec v 1,8 mld de euro. Inves ile straine atrase de Romania se afl a pe un trend descrescator incepand cu fi nele anului 2008, in 2011 a ngand un minim al ul milor noua ani, fi ind sub cota inregistrata in 2003, de 1,91 mld de euro.

Din pacate, in ul mii ani inves ile straine directe din Romania au fost orientate catre sectorul fi nanciar (banci si asigurari) si mai pu n in produc a propriu-zisa, ceea ce a dus la o infl uenta mai pu n consistenta asupra cresterii economice. Repar zarea soldului ISD din 2011 ne arata ca ramura de construc i si tranzac i imobiliare a ocupat doar 10,7% din totalul soldului ISD. Cifrele nu arata bine nici pentru prima parte din 2013. Inves ile directe ale nereziden lor

5289

3,9

5039

58,7

4838

6,4

4912

73,7

4548

1,9

5136

40,8

5674

4,5

1580

9,4

2665

39,3

5785

51,9

5044

8,9

5874

99,4

20092008 2010 2011 2012 2013 (sem1

PIB

SectorConstructii

6 5,6

5,7

6,6

8,2

9,3

9,1

-6,2

2,9

-8,7

-7,1

-6,5

-2,2

-0,5 -1

,7

-0,5

2,2

1,51,5

1,2

4,1

1,6

0,4

1,9

-0,5

1,1

T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Realizarile in constructii, cu motoarele subturate

Prin propriile forte

313131

Evolutia investitiilor straine directe si a investitiilor realizate in economia nationala Sursa: insse.ro

in Romania au totalizat 666 milioane euro (fata de 826 mil. euro in perioada ianuarie - iunie 2012). Chiar si cu aceste date, autorita le se declara op miste si spun ca inves ile straine ar putea ajunge la 2 mld euro, asta datorita in cea mai mare parte forţei de muncă califi cata, fondurilor europene şi stabilita i economice. Nivelul de absorb e al fondurilor europene pe programul 2007 – 2013 ar urma sa creasca in acest context pana la 50%, ceea ce ar insemna aproxima v 9-10 mld euro pentru acest an.

Pe de alta parte, inves ile realizate in economia na onala au crescut incepand cu 2011, dupa ce atat in 2009 cat si in 2010 acestea au marcat scaderi constante si au ajuns acum la cel mai ridicat nivel din ul mii 4 ani, 75574,5 milioane lei preturi curente (apx. 17 mld Euro). Asadar, in mp ce inves ile straine directe scad, inves ile realizate in economia Romaniei cresc, cel pu n pana in 2012.

Inves ile concre zate in lucrari de construc i noi, in anul 2012, au insumat 35880,0 milioane lei, reprezentand 47,5% din total, fata de 49,5% in anul 2011. Inves ile in u laje şi mijloace de transport au insumat 32821,5 milioane lei, reprezentand 43,4% din total, fata de 40,8% in anul 2011, potrivit Ins tutului Na onal de Sta s ca, iar structura inves ilor pe ac vita ale economiei na onale in 2012, ne arata ca sectorul de construc i a reprezentat 19,5% din total.

In primul semestru din 2013, inves ile concre zate in lucrari de construcţii noi au insumat 12031,2 milioane lei, reprezentand 43,1% din total, fata de 52,0% în semestrul I 2012. Inves ile in u laje si mijloace de transport au insumat 13504,0 milioane lei, reprezentand 48,3% din total, fata de 40,2% in semestrul I 2012, , iar structura inves ilor

in primul semestru pe ac vita ale economiei, indica o cota de 14,4% sectorului de construc i, in scadere cu aproape 5 puncte procentuale fata de cota din anul 2012.

Chiar daca aminteam ca nivelul inves ilor concre zate in lucrari de construc i noi a crescut valoric in 2012, raportat la total, observam ca ne afl am la cel mai scazut nivel procentual din ul mii 5. Iar nivelul atat valoric, cat si procentual, la care ne pozi onam dupa primul semestru din 2013, lucrurile nu arata o revenire.

Firmelor din domeniu nu le-a mers atat de bine precum primelor 10. Cifrele de afaceri insumate pentru fi rmele din domeniu ac ve in prezent in Romania si cu bilant depus pentru ul mul an fi nanciar incheiat ne arata o scadere de aproape 7% a volumelor rulate in 2012. De la cele aproape 71 mld lei realizate in 2011, cifra a scazut la aproape 66 mld lei in 2012, asta in condi ile in care numarul total de

9,4

9

ISD (mld. Euro)

Investitii nete (mld. Euro)

24

,5

14

,7

13

,1

15

,2

17

6,3

6

3,4

8

2,2

2

1,8

1

1,7

4

0,6

7

2008 2009 2010 2011 2012 2013 (Sem 1)

Investitii realizate in economia nationala - milioane lei preturi curenteSursa: insse.ro

lucrari de constructii utilaje alte cheltuieli

20

08

20

09

20

10

20

11

20

12

20

13

Se

m 1

12031,2

35880

31913,7

28486,3

33371,3

43877,6

13504

32815,5

26305

21411,9

23352,4

39209,5

Structura investitiilor nete pe activităţi ale economiei naţionale, în semestrul I 2013 si in 2012 Sursa: insse.ro

COMERT / SERVICII32%

2%

4%

INDUSTRIE42%

CONSTRUCTII20%

AGRICU

LTURA

ALTERAMURI

38%41%

14%5% 2%

2013

2012

323232

fi rme ac ve, cu bilant depus, care au insumat aceasta cifra a fost in scadere cu 3,3%, ajungand la 48639, fata de 50371 cate inregistram in 2012, la data la care a fost realizata ul ma analiza de acest p.

Analiza fi rmelor inregistrate pe codul CAEN 4120 (Lucrari de construc i ale cladirilor reziden ale si nereziden ale) ne arata totusi ca pentru aceste fi rme, ce reprezinta din punct de vedere numeric

aproape jumatate din domeniu, lucrurile nu au mers atat de rau. Cifra de afaceri totala a scazut cu aproxima v 1%, insa pe de alta parte, numarul de fi rme ac ve, cu bilant depus a crescut cu 3%,

pana la 22757 fi rme. Acest lucru atrage dupa sine o scadere de 4% a cifrei de afaceri medii realizate de o

companie din domeniu, care s-a ridicat la nivelul anului 2012 la 1,27 mil lei, fata de 1,32 mil lei realizate in medie in 2011, de o companie din domeniu. Aceste valori insa, dupa cum vom vedea mai departe sunt efectul cifrelor de afaceri mari inregistrate de cele mai importante companii, nu de o evolu e pozi va a intregii piete.

Asistam asadar la o situa e total opusa celei inregistrate anul trecut in analiza noastra. Daca atunci sesizam cresteri ale cifrei de afaceri totale din domeniu si ale cifrei de afaceri medii, in mp ce numarul de fi rme a scazut, acum chiar daca in procente mai mici, lucrurile sunt fi x invers: avem scaderi in dreptul

cifrei de afaceri totale si a cifrei de afaceri medii si o crestere a numarului de fi rme ac ve.

Din datele adunate pana in clipa de fata, ce fac referire inclusiv la companii care nu si-au depus bilantul pentru anul 2012 sau care nu au raportat cifre de afaceri, vedem o constanta in numarul de fi rme inregistrate pe codul CAEN 4120. Pentru 2013 sunt

in momentul de fata inregistrate 28413 companii pe acest cod, in mp ce pe celelalte coduri aferente domeniului Construc i (42 - Lucrari de geniu civil si 43 - Lucrari speciale de construc i) sunt inregistrate alte 33592 de companii. As el, observam ca aproape 1 din 2 companii ac ve din piata (46%) se regaseste

914190

2010

951822

2009

1058717

2008

1323370 1271836

2011 2012

Cifra de afaceri medie

Cifra de afaceri totala si numarul de fi rme active pe cod CAEN 4120 cu bilantul depus

Sursa: listafi rme.ro

Cifra medie de afaceri realizata de o companie cu cod CAEN 4120 Sursa: listafi rme.ro

Variatia anuala a CA pe domeniu, pe numar de fi rme si pe CA medie a unei fi rme cu codul CAEN 4120 (%)

-13,5

-3,8

-10,1

-9,1

-5,4

-4,0

-1

3

-3,9

9,6

-24,3

44,8

Variatie an precedent

CA domeniu

Variatie an precedent

Variatie an precedent CA medie

20

09

20

10

20

11

20

12

Evolutia cifrei de afaceri cumulate si a numarului de companii active in prezent, intre 2010 si 2012 pe domeniul F-Constructii


63,3

6

47,7

70,8

3

50,3

65,9

8

48,6

2010 2011 2012

Mai multe fi rme, mai putine incasari

33

,90

32

,02

29

,32

30

,81

26

,65

29

,16

22

,08

29

,22

22

,82

8,9

201020092008 2011 2012

(mii unitati)

333333

in acest domeniu. Procentul e acelasi cu cel pe care il inregistram si anul trecut.

Dupa 2 ani de crestere a numarului de fi rme ac ve in piata, 2013 vine cu o scadere de peste 2% a numarului de fi rme ac ve inregistrate pe domeniul Construc i si o scadere de 1,7% fi rmelor inregistrate pe codul CAEN 4120. Firmele de construc i, inregistrate in lista domeniilor de ac vitate la litera F, vin din 3 categorii principale de cod CAEN: 41 Construc i de cladiri (unde sunt incluse companiile ce au stat la baza realizarii acestui clasament - codul 4120), 42 Lucrari de geniu civil si 43 Lucrari speciale de construc i).

Raportul de 1 la 2 se propaga inclusiv la nivel de fi rme nou infi intate. Anul precedent es mam ca numarul total de fi rme nou infi intate pe domeniul F - Construc i va ajunge in cel mai op mist caz la 4500. Piata ne-a surprins inca data, iar in prezent vedem ca per intreg an 2012 au fost infi intate 6218 companii. Dintre acestea, mai bine de jumatate (53,4%) au fost fi rme infi intate pe domeniul de Lucrari de construc i a cladirilor reziden ale si nereziden ale (cod CAEN 4120). Dupa ce in 2010 am avut doar 3893 companii infi intate, a venit 2011 cu o crestere de 66% a acestei cifre, as el ca la fi nalul anului am avut 6447 companii nou aparute. 2012 a reprezentat o „linis re” a fl uxului de fi rme noi (-3,5% fata de 2011), iar cifrele pe care le avem pana in prezent referitoare la 2013, ne propun ca la fi nalul acestui an sa avem un numar asemanator cu cel de la fi nalul anului 2012, atat pentru fi rme nou infi intate pentru intregul domeniu de construc i cat si pentru cele infi intate pe codul CAEN 4120. Daca aruncam totusi o privire la cifrele din septembrie 2012, vedem ca in prezent numarul de fi rme nou infi intate pe fi ecare sector este mai mare ca cel pe care il aveam la acea data, iar daca fi nalul din 2013 se va asemana cu fi nalul din 2012 in ceea ce priveste evolu a numarului de fi rme infi intate, s-ar putea sa asistam la depasirea pragului de 7000 de fi rme infi intate. Cele 1778 fi rme nou infi intate pe codul CAEN 4120 reprezinta 55% din totalul fi rmelor nou infi intate pe intreg domeniul de construc i in 2013 pana in prezent. Cu toate acestea, domeniul construc ilor intra in top si cand vine vorba de insolvente.

2010

23975

54112

27298

60559

28916

63469

28413

62005

2011 2012 2013 (sept)

13,9% 5,9%

11,9% 4,8% -2,3%

-1,7%

2010

2025

38933323

6447

3320

1778

3215

6218

2011 2012 2013 (sept)

51,5

%

53,4

%

55,3

%

52%

Ponderea fi rmelor active inregistrate pe codul CAEN 4120 din totalul fi rmelor active inregistrate in domeniul F-Constructii


2010 2011 2012 2013 (sept)

2729833261

2397530137

2891634553

2841333592

44% 45% 46% 46%

Numar fi rme active inregistrate pe domeniul F-Constructii si sub codul CAEN 4120 si variatia anualaSursa: listafi rme.ro

Numar fi rme infi intate pe domeniul F-Constructii si sub codul CAEN 4120 si ponderea din total


In Romania apare o fi rma de constructii in fi ecare ora

34

“Cine a avut va avea si mai mult, iar cei care nu au, vor avea si mai putin”

O treime din piata revine celor mai puternici 100 de antreprenori

Dupa ce am vazut cum s-au descurcat primii 10 antreprenori ai tarii, e momentul sa vedem cum au infl uentat si rezultatele celorlaltor 90 de companii contribu a la piata si cum s-au descurcat ele compara v cu primelor 10.

Cifra de afaceri a primilor 10 antreprenori ai tarii a luat un avans extraordinar de 37,5% fata de cea din urma cu un an. Dupa cresterea de anul trecut, de 14%, 2013 reprezinta al doilea an de crestere si totodata cel mai bun an pentru antreprenorii de top din Romania, cu rulaje record de 4,18 mld lei, cea mai mare valoare din ul mii 5 ani. Tot pe crestere se afl a si veniturile inregistrate la nivelul intregului top. Cu peste 300 mil lei mai mult au realizat in exerci ul fi nanciar

din 2012 cele mai puternice 100 companii din tara, fata de cifrele din urma cu un an si au realizat as el un avans de 3,5%. La celalalt capat insa, observam ca veniturile insumate ale tutoror companiilor din domeniul lucrarilor de construc e a cladirilor reziden ale si nereziden ale (cod CAEN - 4120) au scazut cu 1%, de la 29,22 mld lei la 28,94 mld lei.

Asadar, dupa cum preciza si presedintele ARACO, Lauren u Plosceanu intr-un interviu pentru wall-street.ro, confi rmand situa a din piata, “in economie se aplica o regula binecunoscuta, si anume «Cei care au vor avea si mai mult, iar cei care nu au vor avea si mai pu n». Firmele mari si-au men nut capacitatea de a merge in licita i, iar acest lucru a afectat din plin fi rmele mici din cauza bancilor care s-au retras din jocul economic, dar si al creantelor care a facut ca si evolu a companiilor sa fi e nega va. Companiile mari si-au putut men ne compe vitatea. Ele au cas gat lucrari si au reusit sa creasca in piata”.

Greutatea acestor companii se vede si in ponderea pe care ele o au in veniturile realizate de antreprenorii de cladiri reziden ale si nereziden ale (cod CAEN 4120). Aceasta a nge cel mai mare procent din ul mii 3 ani (34%) dupa ce atat in analiza noastra din 2011 cat si in cea de anul trecut, am obsevat ca acest procent era de 32%.

Afacerile primilor 100 de antreprenori ne-ar putea induce usor in mirajul unei reveniri a pietei, insa aceasta e inca departe de a reveni la normal sau la un nivel care sa lase semne de speranta.

Se es meaza ca piata a suferit in primul semestru o contrac e de 7%, insa situa a reala ar putea fi si mai grava. Chiar daca autorita le incearca sa-si respecte indatoririle prin plata

2008

3,52 3,42 2,67 3,04

13,88

10,588,57 9,47

33,9

29,32

26,65

29,22

4,18

9,8

28,94

2010

CA realizata de toate companiile cu cod CAEN 4120

CA realizata de TOP 100

CA realizata de TOP 10

2009 2011 2012

2008 20102009 2011 2012

40,9%36,1% 32,2% 32,4%

33,9%

CA realizata de toate companiile cu cod CAEN 4120, de top 100 antreprenori si top 10 antreprenori

Ponderea cifrei de afaceri a primelor 100 de companii de constructii din total Cifra de afaceri pe sector, in ultimii 5 ani

35

De ce e paradox economic? Cresc afacerile, scad profi turile

creantelor, plata pe lucrarile fi nalizate inca nu s-a efectuat. In lipsa unor inves i si a unor proiecte majore, menite sa puna in miscare economia, principalele companii din industrie vor avea mari probleme la contractarea proiectelor pe programe europene.

Daca veniturile primelor 100 de companii din piata s-au majorat si in acest an, profi tul merge pe al cinicilea an consecu v de declin. Ne confruntam cu un paradox economic, la o prima vedere, insa la baza acestei coprimari sta o serie de factori menita sa na companiile in piata. Concurenta din piata s-a inte t, iar antreprenorii au preferat sa realizeze aceleasi cifre de afaceri, aceleasi lucrari pentru care alta data cereau mai mul bani, uneori chiar si muncind mai mult, s muland as el contractarea lucrarilor pe criteriul pretului. Unii au preferat sa-si reinvesteasca profi turile realizate in cresterea capacita lor de produc e sau realizarea unora noi, o miscare menita sa le asigure scaderea costurilor de achizi e

pe termen lung a materiei prime, dar al i se confrunta si cu o crestere a cheltuielilor. Cu cele 380,4 mil lei trecute in dreptul profi tului celor mai puternice 100 companii din piata, ajungem la

o restrangere de 13% a acestei cifre, fata de cea inregistrata in urma cu un an si la un profi t cu 53% mai mic ca cel inregistrat in anul fi nanciar 2008, cel mai bun de al el, cand profi tul insumat al primilor 100 de constructori ai tarii insuma peste 800 mil lei. Asadar, vedem ca situa a primilor 10 antreprenori, chiar daca intr-o mai mica masura, se ex nde si la nivelul intregului clasament.

Evolu a principalilor 2 indicatori economici ai acestor fi rme, cifra de afaceri si profi tul ne duc spre cea mai mica rata a profi tabilita i din ul mii 5 ani – 3,8%, fata de 5,8% inregistrata in 2008. Rata s-a redus constant datorita micsorarii profi turilor, dublate de cresterea cifrei de afaceri.

Variatie 2010-2009

Variatie 2011-2010

Variatie 2012-2011

Variatie 2009-2008

37,53,5

-1

9,610,5

13,8

-21,9-19

-9,1

-2,8

-13,5-23,8

CA realizata de companiile cu cod CAEN 4120

CA realizata de TOP100

CA realizata de TOP10

PROFITUL TOP100 -2010

462,1



437,67

380,39


575,04


802,35

9,6

-28,33

2009 vs. 2008

Cifra de afacere

2010 vs. 2009 2011 vs. 2010 2012 vs.

2011

-23,8

-19,64 -19

-5,29

-13,1

3,5

10,5

Variatia anuala in procente a cifrelor de afaceri realizate

Evolutia profi tului si a ratei de profi tabilitate a top 100 Antreprenori Generali in Constructii

Profi turile realizate de primele 100 companii de constructii (exclusiv pierderi) mil RON

Evolutia cifrei de afaceri si a profi tului total al primilor 100 de antreprenori generali din Romania (datele nu includ pierderile)

2008

2009

2010

rata profit %

profit mld. lei

2011

2012

0,8

0,57

0,46

0,43

0,38

5,76

5,39

5,37

4,54

3,88

http://ibcfocus.ro/news/top100/2013/discount/

cuprins · 2014. 4. 16. · in top 100 antreprenori generali in construc i. mai jos va prezentam...

Documents