Cum se face recuperarea bolnavilor cardiovasculari

DATA PUBLICARII: 14/02/2007Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de mortalitate (50% din toate decesele si 30% din decesele pina la virsta de 65 de ani), cu o crestere a incidentei indeosebi in tarile din Europa Centrala si de Est in ultimii ani (9 la 1.000 de locuitori, fata de 2 la 1.000 de locuitori in Europa de Nord, Vest si Sud). Peste 70% din toate decesele de natura cardiovasculara sint determinate de complicatii ale aterosclerozei (50% de cauza coronariana si 20% prin accidente vasculare cerebrale). Boala cardiaca ischemica reprezinta principala cauza de mortalitate in intreaga lume (3,8 milioane decese la barbati si 3,4 milioane la femei). Infarctul miocardic acut (cea mai grava manifestare a cardiopatiei ischemice) reprezinta in prezent cea mai frecventa cauza de mortalitate (intre 6-10% in primele 30 de zile), urmarea procesului de ateroscleroza care are ca efect direct ingustarea arterelor coronare. „Rezultatele cercetarilor din ultimele patru decenii au demonstrat o legatura clara intre activitatea fizica si aparitia bolilor cardiovasculare. Chiar si numai cresteri moderate ale activitatii fizice determina scaderea mortalitatii cardiovasculare. Tocmai de aceea, recuperarea bolnavilor cardiovasculari trebuie sa aiba in vedere in principal activitatea vizica“, spune conf. dr. Florin Mitu, medic cardiolog in cadrul Spitalului de Recuperare Iasi.

Ce este recuperarea cardiaca

Recuperarea cardiaca este reprezentata de programe comprehensive pe termen lung care includ evaluarea medicala, prescrierea activitatii fizice, modificarea factorilor de risc, educatia si sfatul medical.

 „Aceste programe au ca scop limitarea efectelor fiziologice si psihologice ale bolii cardiace, reducerea riscului mortii subite si reinfarctizarii, controlul simptomelor cardiace, stabilizarea sau regresia aterosclerozei si ameliorarea statusului psihosocial si vocational al pacientilor", mentioneaza prof. dr. Florin Mitu.

Recuperarea cardiaca, adauga medicul iesean, este indicata dupa un infarct miocardic, dupa operatiile de revascularizatie (angioplastie coronariana sau by-pass aortocoronarian), alte operatii pe cord, la bolnavii cu insuficienta cardiaca, post transplant cardiac, pentru boli arteriale sau venoase periferice recuperarea cardiovasculara are indicatii clare.

Efortul fizic scade frecventa cardiaca si tensiunea cardiaca

Exercitiul fizic are efecte benefice asupra conditiei fizice si asupra factorilor de risc. Antrenamentul fizic de anduranta (efort aerobic efectuat cu mai multe mase

musculare) determina cresterea capacitatii de efort si influenteaza mai eficient factorii de risc ai cardiopatiei ischemice.

„Acesta scade procentul de grasime (influenteaza deci obezitatea), creste densitatea minerala osoasa (scade deci osteoporoza), scade raspunsul insulinic la incarcarea cu glucoza, insulinemia bazala (amelioreaza deci diabetul zaharat), sade nivelul lipidelor serice, creste HDL colesterolul (deci amelioreaza dislipidemiile si riscul aterogen), scade frecventa cardiaca si tensiunea cardiaca (deci amelioreaza debitul cardiac si performanta cardiaca), creste capacitatea de efort (la testarea de efort), amelioreaza metabolismul bazal, creste calitatea vietii, reduce mortalitatea la pacientii postinfarct miocardic, amelioreaza simptomele la pacientii cu angina pectorala, creste capacitatea de efort, calitatea vietii, scade reinternarile, stenoza coronariana reziduala si evenimentele cardiace la bolnavii cu by-pass aorto-coronarian. In insuficienta cardiaca, antrenamentul fizic creste capacitatea de efort (VO2 max), amelioreaza debitul cardiac, creste marimea si densitatea mitocondriilor, imbunatateste metabolismul si functia musculaturii scheletice, reduce disfunctia endoteliala si scade nivelele catecolaminelor plasmatice. De asemenea, amelioreaza calitatea vietii si creste supravietuirea. La pacientii cu arteriopatie aterosclerotica a membrelor inferioare, exercitiul fizic este foarte eficace in ameliorarea distantei de mers, a durerii maxime tolerata", explica prof. dr. Mitu.

Volumul de activitate fizica este recomandat in functie de gravitatea bolii

Inaintea prescrierii exercitiului fizic, pacientii cardiovasculari sint evaluati in vederea stratificarii riscului (risc scazut, moderat sau crescut). Evaluarea consta in evaluare clinica (consult la cardiolog), biochimica (glicemie, colesterol total, HDL-colesterol, trigliceride, glicemie, uree, creatinina, probe hepatice), evaluarea capacitatii de efort (testare la ciclorgometru, covor de mers, sau la pacientii cu insuficienta cardiaca test de mers 6 minute), evaluarea performantei cardiace (ecocardiografie, coronarografie, uneori alte teste).

„Pacientilor cu risc scazut li se poate prescrie un program de efort similar cu al persoanelor aparent normale, adica o activitate de intensitate moderata, de 1.000 Kcal/saptamina, cu individualizarea frecventei si duratei sedintelor. Cheltuiala energetica de 1.000 Kcal/saptamina se poate realiza prin 30 de minute de activitate fizica moderata, zilnica, sau in majoritatea zilelor saptaminii. Cele 30 de minute pot fi realizate intr-o singura sedinta sau in mai multe sedinte de cel putin 8-10 minute. Activitatile recomandate pot fi de tip sportiv (alergare, jogging, ciclism, inot, vislit, sedinte la sala de gimnastica) sau recreational (plimbare, urcat scari, activitati in gospodarie sau gradinarit)", arata prof. dr. Mitu.

La pacientii cu risc moderat sau crescut, adauga medicul, se vor indica programe strict individualizate in functie de testarea prealabila a capacitatii de efort (nu se va depasi pragul de 1.000Kcal/saptamina). La pacientii cu limitare

importanta a efortului (de exemplu, cei cu insuficienta cardiaca), se recomanda sedinte mici si repetate de mai multe ori pe parcursul zilei, cu scopul de a mentine posibilitatea de independenta in activitatea zilnica si a diminua depresia.

Corectia factorilor de risc

Recuperarea cardiovasculara moderna inseamna, pe linga antrenament fizic dozat si individualizat, si corectia factorilor de risc cardiovascular. „Bolnavii trebuie sa opreasca fumatul, sa respecte o dieta hipocalorica (pentru cei cu obezitate), hipolipidica (indeosebi cu reducerea consumului de grasimi animale si cresterea aportului de legume fructe, peste, cereale), hipoglucidica (la diabetici). Medicatia cardiovasculara trebuie urmata sub sfatul si monitorizarea cardiologului.

Este nevoie de multe ori de sfatul nutritionistului, psihologului, psihoterapeutului, kineto si fizioterapeutului care, impreuna cu medicul cardiolog si medicul de familie, reprezinta echipa de recuperare. In Iasi exista o veche traditie in recuperarea bolnavilor cardiovasculari la Clinica Medicala de la Spitalul Clinic de Recuperare, unde exista atit aparatura necesara cit si specialisti cu experienta in recuperarea bolnavilor cardiovasculari", incheie conf. dr. Florin Mitu.

Contraindicatiile recuperarii cardiace

* Insuficienta cardiaca cu sindrom congestiv prezent;

* Angorul instabil;

* Aritmiile ventriculare severe;

* Hipertensiunea arteriala pulmonara;

* Tromboza intracavitara voluminoasa sau pediculata;

* Revarsat pericardic moderat sau mare;

* Antecedente recente de embolie pulmonara sau tromboflebita;

* Cardiomiopatiile obstructive (obstructie moderata-severa);

* Stenoza aortica severa sau simptomatica;

* Afectiunile inflamatorii sau infectioase evolutive;

* Handicapuri motorii.