Culoarea

Se numete culoare percepia de ctre ochi a uneia sau a mai multor frecvene (sau lungimi de und) de lumin. n cazul oamenilor aceast percepie provine din abilitatea ochiului de a distinge cteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiai imagini. Percepia culorii este influenat de biologie (de ex. unii oameni se nasc vznd culorile diferit, alii nu le percep deloc, vezi daltonism), de evoluia aceluiai observator sau i de culorile aflate n imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaia multor iluzii optice). Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost atrai de culori i de tainele acestora, deoarece existena noastr nu poate fi conceput fr ambiana colorat a lucrurilor care ne nconjoar. Culoarea dezvolt primele forme ale personalitii i emotivitii omului, i stimuleaz spiritul creator si exercit o deosebit influen asupra sa, provocndu-i diferite stri psihice, impresii i sentimente.Combinarea culorilorCercul cromatic al lui Johannes Itten este alctuit din: culori primare, binare, nuane, culori calde si reci, complementare.

Culori primare (rou, galben si albastru) numite i fundamentale sau de baz deoarece nu iau natere din combinarea altor culori pigment.

Culori binare de gradul I (oranj, verde, violet) care se obtin din amestecul fizic a culori primare (R + G = O;A + G = Ve; A + R = Vi) in cantitati aproximativ egale.

Culori binare de gradul II (tertiare) se obtin prin amestecul unei culori primare cu o culoare binara de gradul I (R + O; G + Ve; A + Vi).Culori ternare (binare de gradul III) se obtin din amestecul fizic in anumite cantitati a doua culori binare de gradul I (O + Vi = maro; Vi + Ve = gri albastruS Ve + O = acru inchis).Culori luminoase si culori intunecate. Daca vrem sa definim gradul de luminozitate sau de intunecime a unei culori, atunci vorbim de tonalitatea sau valoarea ei. Tonalitatea o putem varia prin amestecarea unei culori pure cu alb sau negru.Culori calde si culori reci Culorile din cele doua categorii sunt determinate de impresia calorica pe care o culoare sau alta ne-o produce cand o privim. Astfel culorile galben, oranj, rosu ne dau senzatia de caldura, ne duc cu gandul la soare, foc, zilele calduroase etc. Din contra, culorile albastru, verde, violet, ne dau senzatia de frig, rece, racoare, ne due cu gandul la zilele friguroase, la racoarea padurilor, a apei etc. Cea mai calda culoare este oranjul, deoarece este obtinuta din amestecul fizic a doua culori calde(R +G). Cea mai rece culoare din categoria culorilor reci este considerata culoarea albastru pur, deoarece celelalte culori reci au in amestec si culori calde (verde = albastru, violet = rosu + albastru).

Culori complementare Complementara elementara unei culori primare este acea culoare asezata diametral opus in cercul cromatic si nu are in componenta ei culoarea primara respectiva. Perechile de culori complementare sunt: - rosu - verde (G + A); galben - violet (R + A) si albastru - oranj (G + R); Din amestecul fizic al celor trei culori primare rezulta griul neutru, griul perfect, deoarece el contine toate culorile spectrului luminii (R, O, G, Ve, A, I, Vi). Din amestecul fizic a doua culori complementare rezulta, de asemenea, griul neutru: R + Ve = R + (G + A). Alaturate aceste perechi se resping, se exalta reciproc, se pun in valoare una pe alta, iar asezate la distanta, se atrag reciproc.Contrastul inchis-deschis sau valoricContrastul inchis-deschis (valoric) este cel mai simplu dintre toate contrastele. El se poate realiza si in lipsa culorii (contrastul dintre alb, griuri si negru) sau in cazul existentei unei singure culori plus alb, gri sau negru.In general intre oricare doua culori se stabileste un contrast valoric. Contrastul valoric mai poate fi realizat si prin contrastele de umbre si lumini.

Contrastul culorilor in sineContrastul culorilor in sineCel mai natural contrast dintre toate contrastele cromatice este cel al culorilor in sine. Acesta este descris ca asocierea a minimum trei culori pure, mediate in general de alb, negru sau gri.Cu cat culorile sunt mai pure si mai apropiate de cele 3 culori principale, cu atat contrastul este clar diferentiat.

Contrastul cald-rece sau caloricAtunci cand asociem o culoare calda cu una rece ne rezulta un contrast de cald-rece sau caloric. Culorile calde sunt galbenul, oranjul si rosul. Culorile reci sunt verdele, albastrul si violetul.Fiecare pereche de complementare are un contrast cald-rece: oranj (cald) albastru (rece), galben (cald) violet (rece), rosu (cald) verde (rece).Se pot stabili relatii cald rece si intre doua nuante ale aceleiasi culori, de exemplu un violet purpuriu va fi foarte cald in apropierea unui lila. Turcoazul poate parea cald in apropierea unui albastru pur.

Contrastul cantitativContrastul cantitativ este usor de inteles si de aplicat. In mare este vorba de combinatii de culori pe suprafete diferite ca intindere.

Contrastul calitativCalitatea culorilor reprezinta gradul lor de puritate, adica saturatia lor. Cu cat o culoare pura vireaza mai mult catre alb sau negru este mai desaturata, cu cat este mai intensa cu atat este mai saturata.Culorile intense au capacitatea de a capta privirea. Culorile pale, desaturate, au proprietatea de a fi mai usor tolerate de ochi pe suprafete largi si pot fi folosite pentru fundaluri etc. Contrastul de calitate se afla in stransa legatura cu contrastul de cantitate. Pentru a putea obtine o armonie este de preferat sa se utilizeze culorile pure, intense, puternice in cantitati mici, iar culorile desaturate, pe suprafete intinse.

Contrastul simultanContrastul simultan se intampla doar in ochii nostri, de aceea el nu poate fi surprins si nici ilustrat prin fotografii fara un anumit grad de manipulare.Contrastul simultan este proprietatea unei culori de a trimite tonurile neutre cu care vine in contact catre complementara sa. Culorile nu influenteaza numai tonurile neutre cu care vin in contact, ci si culorile cu o calitate mai slaba sau care se regasesc intr-o cantitate mai mica, facandu-le sa para mai reci sau mai calde in functie de opusul lor.

Contrastul complementarelorContrastul complementarelor implica contrastul din cadrul unei perechi de complementare. Acestea sunt: oranj-albastru, galben-violet, rosu-verde.Fiecare dintre perechi contine o culoare calda si una rece si o culoare principala si una secundara.

Atunci cand combinam doua culori complementare, aducem in ecuatie fiecare componenta cromatica a intregului spectru.Armonia cromatica nu se rezuma la a utiliza verde langa rosu. Din contra, neimplicand cunostintele despre contrastele de calitate si de cantitate riscam sa generam un dezacord cromatic.

Semnificaia culorilor. Iat cteva dintre semnificaiile culorilor:Rou - scoate n eviden sensibilitile observatorului, fiind deci o culoare foarte puternic. De aceea roul capteaz foarte repede atenia. n acest caz se recomand ca persoanele care opteaz pentru o mbrcminte de aceast culoare s fie stpne pe sine i nu prea timide. Totodat, roul este i culoarea pasiunii, ns el nu trebuie folosit n exces.Rou are un efect stimulator general, provoaca, incita la actiune, indeosebi in plan psihomotor, stimulator intelectual. El este o culoare specifica tipului activ, autonom, locomotor, competitiv, operati.Rosu simbolizeaza caldura, foc, pasiune, entuziasm si agresiune. El poate mari presiunea sangelui si ritmul respiratiei. Are efectul de a stimula oamenii sa ia decizii in mod rapid si creste sperantele.Este indicat ca atunci cnd avei de dus la capt un proiect amnat s purtai haine de culoare roie. Trebuie precizat i faptul c, cuvintele si obiectele care au culoarea roie sunt imediat observate. Ele sunt deseori utilizate in decorarea interioarelor. Se stie ca n ceea ce privete mainile exista o corelaie intre culoarea roie si rata furturilor. Rou este o culoare foarte intensa care naste sentimente extreme. Hainele rosii pot da senzaia de putere, dar i pe cea de conflict, agresiune.Culoarea roie ar trebui folosit doar pentru a sublinia ceva i nu ca o culoare principal. Incaperile n care predomin culoarea roie creeaz nervozitate. n ncaperile n care se folosete doar sporadic rou oamenii pierd irul timpului, motiv pentru care se ntalnete des in cazul casinourilor si barurilor. i restaurantele utilizeaz adesea rou pentru a-i atrage clienii i pentru a le stimula apetitul. Rozul este o culoare care l face pe cel care l poart s iubeasc lumea, fiind deci culoarea dragostei i totodat cea mai romantica si afectiva culoare. Totodat, rozul este i culoarea sexualitii. Este dealtfel i simbolul unei iubiri n tcere. El are rolul de a calma i de a mbuna sentimentele.Studiile efectuate n mai multe nchisori au artata c atunci cand celulele prizonierilor sunt vopsite in roz, atitudinea agresiva se diminueaza vizibil, dar efectul nu este ins durabil. O expunere mai ndelungat la aceast culoare poate duce n final la o explozie de violen.De asemenea se spune c rozul decolorat este culoarea care marcheaz cel mai bine nceputul marii dezvoltri intelectuale, fiind totodat i cea mai potrivit culoare n domeniul investiiilor. Verdele este o culoare excelent pentru realizri financiare, fiind deci culoarea ctigului financiar. Verdele are totodat i un Se spune c persoana care-l poart e nclinat s ia iniiative efect de liniste, buna dispozitie, relaxare, meditatie, echilibru, siguranta. El faciliteaza deconectarea nervoasa.. Caracterizeaza tipul pasiv, defensiv, autonom, retinut. Exprima concentrare, siguranta, introspectie.Important de tiut este faptul c verdele este culoarea potrivit hainelor ce trebuie mbrcate atunci cnd mergei s dai un interviu pentru angajare.Verdele este totodat i culoarea speranei, fiind o culoare foarte potrivit spre a fi utilizat la zugrvirea dormitoarelor.Se spune c verdele nchis este culoarea care indic o concentrare puternic, dar care dureaz doar un moment. Albastrul este o culoare linititoare, fiind culoarea intelectualului. Este dealtfel i simbolul unei iubiri ascunse..Aceast culoare favorizeaza dezvoltarea proceselor de inhibitie si de incetinire a ritmului activitatii; indeamna la calm si reverie, concentrare si liniste interioara, seriozitate, meditatie. In exces, conduce la depresie. Se caracterizeaza prin profunzimea trairilor si sentimentelor. Caracteristica pentru tipul pasiv, senzitiv, perceptivAlbastrul obinuit marcheaz nceputul contactului spiritual.Albastrul deschis sugereaz setea de cunoatere, dar i nevoia de odihn i relaxare.Albastrul electric este culoarea care se potrivete unei persoane care e mulumit cu nivelul su existent de cunoatere sau dorete realizri intelectuale mai nalte. Aceast culoare este foarte bun pentru oratori cci atrage publicul. Este totodat i o culoare potrivit pentru un om disponibil ntotdeauna i mai ales atunci cnd este nevoie.Albastrul pulverizat este culoarea potrivit pentru un vistor, pentru artistul creator, arareori preocupat de lucruri materiale.Albastrul nchis se potrivete mai mult persoanelor care nu sunt satisfcute de aciunile altora. Deseori albastrul se folosete ca o culoare neutr, pentru a produce mbinarea mai multor culori. Galbenul este o culoare benefic, iar n combinaie cu albul pur se obine galben pal. Este totodat i culoarea geloziei. Se tie c aceast culoare stimuleaz si intreine starea de vigilen, sporete capacitatea de mobilizare si concentrare a ateniei, predispune la comunicativitate; d senzaia de caldur i de intimitate. Galbenul este culoarea caracteristic tipului activ, expansiv, investigativ si cu un nivel ridicat de aspiraie. Privit mult timp, da senzaia de oboseal, dar n tonuri palide este suportabil. Violetul este culoarea legat de paranormal, dar este i o culoare a suferinei. Are un efect stimulator, nelinititor si descurajator, dnd senzatia de gravitate. Semnificaia psihologic este de tristee, melancolie. Albul semnific vindecare, purificare, nou, neatins, calm. Albul este culoare puritii. Totodat, albul sugereaz i sinceritatea. Are : efecte de expansivitate, uurin, suavitate, robustee, puritate, raceal; exprim pace, impacare, liniste, inocenta, curatenie, sobrietate.Negrul este o culoare care sugereaz confuzie, nehotrre, durere, desprire. Aceast culoare are o vibraie negativ. Ea are efecte psihologice de nelinite, reinere, depresie, introversie; impresie de adncime, greutate; are o semnificaie psihoa-fectiva de tristee, sfarit, singurtate, desprire, doliu. Poate fi utilizat ca element de delimitare, contrast sau fond pentru celelalte culori.Griul este culoarea specific bancherilor, finanitilor i celor din domeniul asigurrilor, fiind culoarea care sugereaz sprijin financiar i putere. De aceea atunci cnd mergei la banc pentru a contracta un credit(mprumut bancar) este indicat s mbrcai haine de culoare gri, maro, albastru i albastru nchis.Maroul este culoarea care nfrnge extravagana. n unele cazuri, aceast culoare creeaz o senzaie de tensiune. Totodat maroul este culoarea pmntului si pdurii. Este solid, de ncredere si ajut la creerea unei atmosfere neutre, confortabile si primitoare. Este culoarea care comunic sinceritate, putere, maturitate.Auriul este culoarea perfeciunii spirituale, culoarea sfineniei. Pentru a nelege mai bine semnificaia acestei culori este de ajuns s ne gndim la icoane.Orange (portocaliu) - este culoarea care ndemn la un puternic simmnt matern, la nevoia de a oferi protecie, fiind culoarea fericirii. Totodat, aceast culoare are un efect stimulator emotiv,d senzatie de apropiere. Este o culoare sociabil, mai activ decat galbenul, care las impresia de optimism, veselie, ns pe suprafete intinse poate fi iritant.