culegere bacalaureat istorie 2014

8/12/2019 Culegere Bacalaureat Istorie 2014

http://slidepdf.com/reader/full/culegere-bacalaureat-istorie-2014 1/125

114

,,Bacalaureat. Istorie. Clasa a-XII-a” Prof. Zidaru Ionuţ

BACALAUREAT

,,ISTORIE”,,ANALIZA ŞI INTERPRETAREADOCUMENTELOR ISTORICE”

CLASA A-XII-A,,CULEGERE DE TEXTE”

2013- 2014

Prof Z!"#r$ Io%$&



114


Analiza și interpretarea documentelor istoriceprevăzute de programa de BAC-2013

Documentul istoric se analizează i se interpreteazăș în baza următorului algoritm:

identificarea i explicarea no iunilor cheie; formularea enun urilor cu termenii sublinia i ceș ț ț ț

exprimă adevărul istoric; identificarea a 3-5 evenimente istorice care au tangen ă sau seț referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor.ț

Complementar, este indicată personalitatea istorică care se raportează la evenimentele

tratate în documente iș hăr ile color pentru documentele analizateț , care facilitează rezolvarea

sarcinilor a hăr ilor de contur.ț

Doc.1“…Imperiul lui Carol cel mare s-a fărîmiţat definiti într-o serie de state independente:!ranţa" #ermania" Italia $i %urgundia. &le erau însă state numai cu numele. 'n secolele I(-(I" peîntreg teritoriul &uropei apusene a dominat fărîmiţarea politică. Ierar)ia feudală" care s-ainstaurat în această perioadă" a consfinţit $i consolidate situaţia e*istentă.Dispunînd de dreptul dea +udeca $i administra" de a aduna dări $i abate monedă"aînd $i o forţă armată" fiecare senior mai puternic se considera un sueran independent" putea să se războiască cu cine dorea ,c)iar $i cusuzeranul său"putea înc)eia tratate de pace $i alianţe cu cine oia. uternica f ărîmiţare feudal $inumeroase graniţe mărunte" acre împărţeau &uropa" $tergeau )otarele dintr emarile state.

storia diploma!iei.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 1

1E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

!ăr/mi are feudalăț 0proces istoric care incepe in &uropa puseană in sec. I( si se caracterizează prin slăbirea puterii regale si întărirea puterii feudalilor.

2ueran-conducator al unui stat monar)ic.In document termenul se referă la-mare feudal" stap/nal unui domeniu"care aea drept de suzeranitatea supraasalilor săi.

2E%$% $r! #r) o% !% $% #")*r!+(or! $ r!!r) /# ().# /# #r) +) r)f)r*"o$.)%($/ț ț

2ec.I(-(I se carcterizează în &uropa puseană prin accentuarea pocesului de făr/mi arefeudalăț :slăbirea puterii regale" întărirea puteii marilor feudali si deselor razboie dintre ei.

'n perioada făr/mi ării feudale fiecare senior se considera unț sueran independent: care dispuneade drepturi +uridice"administratie" aduna dari"putea sa bată moneda proprie" sa aibă armată.

3E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/



114


A. 00- Carolcel 3are a fostîncoronatca ""împarat al romanilor4 în %asilica 2f. etru din5oma.

B. 05 - Carol cel 3are a dispus ca dupa moartea sa"imperiul să fie împar it intre cei trei fiiț ai sai: Crol"epin si 6udoic.

C. 14-40 0 2tatul franc este condus de 6udoic cel ios.

D. 43 - 2emnarea 7ratatului de la 8erdun" care preedea împăr irea Imperiului Carolingianț în trei state separate: #ermania" !ran a si Italia " fară a se ine cont de considerente deț ț ordin geografic" etnic" lingistic.

4 C#$6) #/) f*r7.! *r!! I.)r!$/$! /$! C#ro/ )/ M#r)ț

9Imperiul lui Carol cel 3are" format prin cuceriri" aea o astă stăpinire care era lipsită deunitate economică" lingistică" institu ională.ț

92lăbirea puterii regale dupa moartea lui Carol cel 3are"ca rezultat al luptelor si conflictelordefamilie"care s-au transformat in războaie interne crîncene.

9Cre terea puteriii marilor feudaliș " care au sus inut diferite grupări în lupta pentru putere.ț

8 P)r+o%#/!(#()# !+(or!*/# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

Carol cel "are. domnit între anii ;< si <1=" fiind mai înt/i rege" apoi împarat al francilor.9 întreprins numeroase campanii militare cucerind numeroase teritorii. stfel a fost posibilca" la sfarsitul secolului al 8III-lea i la începutul secolului al I(-lea" statul franc să cuprindă nuș

numai #allia" ci i nordul i centrul Italiei" nord-estul 2paniei" întinse teritorii de la est de 5in"ș ș iar papalitatea se gasea si ea sub protec ia lui Carol.ț

9 fost primul conducător al unui imperiu în &uropa occidentală de la prăbu irea Imperiuluiș 5oman cu capitala la 5oma. 6a >? decembrie <@@" papa 6eon al III-lea l-a încoronat ca împaratroman. ceasta era însă o restaurare doar nominală" deoarece statul nou creat nu cuprindea decato parte a teritoriilor Imperiului 5oman de pus.92tatul condus de Carol era foarte bine organizat" sueranul e*ercitandu- iautoritatea fie direct"ș fie prin intermediul palatului i al organelor locale. nual era conocată adunarea obstească"ș formată din mari proprietari funciari" comiti" slu+basi" asali regali si înalti ierar)i bisericesti" iar pe plan local continuau să e*iste adunari locale" ale marilor proprietari funciari" a/nd mai ales

caracter +udiciar. 'n statul carolingian se generalizaseră rela iile de asalitate pe baza deț beneficiu" dar cresterea autoritatii locale a seniorilor" în dauna puterii centrale" asupra supu ilor"ș accentuată dupa anul <1=" a duce la dezmembrarea imperiului în timpul urmasilor săi.9Domnia lui Carol a reprezentat i o etapă de înflorire fără precedent a culturii. cesta este iș ș motiul pentru care ultimul sfert al secolului al 8III-lea si prima +umătate a secolului al I(-leasunt cunoscute cu numele de A5ena terea carolingianăA. spri+init înfiintarea de scoliș episcopale si mănăstire ti i a initat la curtea sa cronicari" poeti" gramaticieni" teologi"ș ș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumea_occidental%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pr%C4%83bu%C8%99irea_Imperiului_Roman



http://ro.wikipedia.org/wiki/Lumea_occidental%C4%83





114


astronomi si geografi" filosofi" literati renumi i. A5ena terea carolingianăA a facutț ș posibilăreorganizarea scolara episcopală si manastirească" precum si îmbunatatirea scrierii,scrierea de codice" adică de căr i manuscrise" precum i cea de cancelarie numită Aminusculaț ș carolingianăA" folosirea corecta a limbii latine" limba cultă a acelei perioade în care erau scrisedocumentele si codicele" intensificarea studiilor istorice si literare.

5 9#r(# I.)r!$/ /$! C#ro/ )/ M#r) /# :%)$($/ +)o/$! #/ IX-/)#



114


; 9#r(#I.)r!$/ C#ro/!%!#% "$* Tr#(#($/ ") /# ')r"$%, #%$/ 43



114




114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)șr)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013



exprimă adevărul istoric; identificarea a 3-5 evenimente istorice care au tangen ă sau seț

referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor.ț




Doc.>. “…ceastă ruptură s-a ăzut mai ales în încoronarealui Carolcel3are caîmpăratBroman4,<@@.Constituirea lumii romane în două părţi deosebite administratie $i politic prin crearea unei capital noi în răsărit"de către Constantin cel 3are la anul@" a dus lamari consecinţe politice" cultural $i sociale. &*istenţa a două imperii cre$tine" unul grec0

oriental $i altul german-occidental" le punea în opoziţie pe c)estiunea legimităţii titluluideBim pe ri u r om a n 4"reendicat de fiecare din ele împotria celuilalt. 3ai rău"cele două imperiiromane deosebite naţional î$i disputa nu numai titlul ci $i teritorii $i drepturi.,….3isiuneacre$tină a deenit astfel o c)estiune politică $i moti de discordie $i de fricţiuni cu consecinţeimmediate grae4

ptt#$$ %%%.crestinortodox.ro$diverse$marea-schisma-de-la-&'5(-)*()5.html .

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 2

1E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Imperiu 5oman- este termenul utilizat pentru a descrie statul roman postrepublican caracterizatde o formă de guernamint autocratică i de stăpinirea unui imens teritoriu in +urul 3ariiș 3editerane. ltimulîmparat din Imperiul 5oman de pusafostdetronat in =;. Imperiul 5omande 5ăsarit ,%izantul" a continuat să e*iste pina la 1=?" cînd a fost cucerit de otomani.

3area 2c)ismă - numele sub care este cunoscută separarea definitiă dintre bisericile romano-catolică i cea ortodo*ă" proocată de bula de e*comunicare de la 1; iul. 1@?=" depusă în numeleș papei 6eon I(" împotria patriar)ului C)erularie" care" la r/ndul său" a e*comunicat delega iaț papală prezentă la Constantinopol. ceastă separare a afectat de-a lungul secolelor rela iileț dintre cele două mari biserici cre tine.ș

2E%$% $r! #r)o% !% $% #")*r!+(or! $ r!!r) /# ().# /# #r) +) r)f)r*"o$.)%($/ț ț

'n întreaga sa e*isten ă %izan ul s-a considerat unicul mo tenitor i continuator alț ț ș ș Imperiului5oman" Constantinopolul fiind considerat ""Eoua 5omă4.

Conflictelepolitice ireligioasecare au autlocîn sec. I(-(I între Imperiul %izantin i Fccident auș ș dus la separarea celor două biserici i laș marea sc)ismă bisericească de la 1@?=.

http://www.crestinortodox.ro/diverse/marea-cchisma-de-la-1054-96495.html

http://www.crestinortodox.ro/diverse/marea-cchisma-de-la-1054-96495.html



114


3E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș

"o$.)%($/

A 330 - 'mparatul Constantin cel 3are a creat o nouă capitală în răsarit" orasulConstantinopol" fapt care aut ca rezultat grae consecin e politice" sociale i culturale.ț ș

B 3<8 - 'mpar irea Imperiului 5oman în două state: Imperiul 5oman de pus i Imperiulț ș

5oman de 5ăsărit.

C 4;5 = Căderea Imperiului 5oman de pus.

D 00 - 6a ini iatia apei 6eon al III-lea" Carol cel 3are a fost încoronat ca ""împarat alț

romanilor4 la %asilica 2f. etru din 5oma.

E 1084 = re loc 3area 2c)ismă bisericească, care a împăr itț cre tinismul în două mariș

ramuri" estică ,catolică i estică ,ortodo*ă.ș

4 >%().)!)r)# Co%+(#%(!%oo/$/$!

Ideea lui Constantin de întemeiere a unei noi capitale" la Constantinopol" în anul @" aconsfinţit" în fapt" împărţirea în două a Imperiului roman. Din acel moment" cele două capitale $i-au reendicat calitatea de unică continuatoare a 5omei eterne" pe de o parte 5oma cezarilor" iar pe de alta Constantinopolul imperial. 'n realitate însă" cele două capitale aeau să se dezolte paralel $i pe căi diferite. 5oma" continu/nd ec)ile tradiţii italice" aea să se menţină ca ocapitală uneori doar simbolică a părţii occidentale" datorită atacurilor barbare $i a icisitudinilor

interne. Constantinopolul însă" a/nd rădăcini ad/nci în tradiţiile elenistice $i a$ezat într-o poziţiegeografică faorabilă" ocrotit de prime+dia inaziilor barbare" aea să deină capitala părţiirăsăritene a Imperiului roman $i singura continuatoare a tradiţiilor romane după prăbu$irea politică a Cetăţii &terne. legerea locului de amplasare a noii capitale" ce aea să deină în scurttimp capitala lumii" este 0 după cum mărturise$te bizantinologul rus !eodor I. spensGH 0 odoadă incontestabilă a geniului politic $i administrati al împăratului Constantin cel 3are.

8 Co%+)!%&)/) :%().)!)r!! Co%+(#%(!%oo/$/$!?

- 'ntemeierea noii capitale imperiale a consfinţit separarea între Fccidentul latin" ce părea

condamnat unei decadenţe iremediabile" de Frientul grec aflat în plină dezoltare- Crearea Constantinopolului marc)ează ictoria Frientului asupra Fccidentului $i" într-oanumită măsură" a elenismului asupra latinităţii

- fost" de asemenea" punctul de plecare al unei noi ciilizaţii" cea bizantină" care a aut oinfluenţă puternică $i durabilă asupra culturii europene



114


- 6a adăpostul puternicelor sale ziduri de apărare" ridicate de Constantin $i urma$ii săi"Constantinopolul a mai rezistat încă 11 secole" timp în care s-a realizat fuziunea elementelorgreco-latine" a celor orientale $i cre$tine" care or forma ciilizaţia bizantină

-Eoua 5omă a reu$it" de asemenea" să atragă $i să consere elementele culturii clasice greco-

latine" pe care datorită puterii" bogăţiei $i prestigiului său le-a răsp/ndit în întreaga lumecunoscută atunci" sal/nd de la dispariţie sau distrugere comorile inestimabile ale culturii $iciilizaţiei greco-latine.

5 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

Co%+(#%(!% )/ M#r)a fost 'mpărat 5oman între @; iș .

9 rămas cunoscut mai ales pentru &dictul de la 3ilano din anul 1" care marc)ează intrareaîn legalitate a religiei cre tine pe întreg cuprinsul imperiului" pentru prima oară în istorie"ș precum i pentru organizareaș rimului 2inod &cumenic de la Eiceea în anul >? aceste ac iuniț

sunt considerate factori ma+ori ai răsp/ndirii religiei cre tine.ș

9rin întemeierea unei noi capitale" la Constantinopol" în anul @" a consfinţit" în fapt"împărţirea în două a Imperiului roman.

9 continuat i a desăîr it toate reformele ini iate de împăratul Diocle ian în domeniulș ș ț ț administrati" economic" militar.

9&ste ca considerat în ortodo*ie ca aînd statut ec)ialent apostolilor.

; 9#r(# U/(!.# )r!o#"* # I.)r!$/$! Ro.#%, "$* #%$/ 3<8

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_romani

http://ro.wikipedia.org/wiki/306



http://ro.orthodoxwiki.org/Edictul_de_la_Milano

http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic

http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_%C3%AEmp%C4%83ra%C8%9Bilor_romani



http://ro.orthodoxwiki.org/Edictul_de_la_Milano

http://ro.orthodoxwiki.org/Sinodul_I_Ecumenic



114


9#r(#E$ro# "$* M#r)# S!6.*, :.*r !(* :%(r) #(o/!! ! or(o"o!ț ș .



114






114





Complementar, se propun hăr i color pentru documentele analizateț .

Doc.. B6a origine ideii de c ruc ia d ă stau mai mulţi factori" dintre care putem sublinia în primulrind tradiţia pelerina+ului la Ierusalim" central lumii spiritual a cre$tinilor. #reutăţile $i pre+udiiledrumului transforma călătoria la 6ocurile 2finte într-o pocăinţă" care poate aduce omuluimedieal iertarea de păcate. e de altă parte" cuceririle islamice însufleţite de spiritual d+i ) a d ulu i" războiul sfînt musulman" creează reacţii de răspuns în lumea cre$tină $i contribuie la formareaidei legitimităţii războiului împotria necredincio$ilor. Ideea de cruciadă se na$te din întîlnireaacestor două tradiţii…4

+.e off,vulmediu/ina/terea uropei.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 31E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Cruciadă- Eume dat e*pedi iilor cu caracter militar întreprinse în eul mediu de ările din &uropaț ț occidentală în Frientul 3editeranei" care" sub prete*tul eliberării morm/ntului lui Cristos de submusulmani" urmăreau de fapt cucerirea de noi teritorii.

Ji)ad ,cu. arab Befort4" Bluptă4 Brăzboi sf/nt4 - 'ndatorire religioasă" comunitară prine*celen ă" impusă musulmanilor" de a răsp/ndi islamul pe cale pa nică sau prin război i careț ș ș pune un accent deosebit pe lupta indiidului cu sine însu i. După unii înă a i"ș ț ț @ prezintă două

aspecte: 0. mare ,lupta spirituală iș 0. mic ,ac iunea militară. Conform doctrinei islamice" e*istăț mai multe căi de îndeplinire a acestei obliga ii: cu inima ,propria purificare spirituală" cu orbaț ,sus in/nd cea ce e drept i corect/nd răul li cu sabia ,purt/nd război cu Bnecredincio ii4 i cuț ș ș ș du manii credin ei islamice.ș ț trebuie purtat de către bărba i" celor uci i" declara i" martiri"ț ș ț fiindu-lu promis aradisul.

2E%$% $r! #r)o% !% $% #")*r!+(or! $ r!!r) /# ().# /# #r) +) r)f)r*"o$.)%($/ț ț

roclamate ca Arăzboaie sfinteA" cruciadele au fost organizate în numele eliberării a a numitelor ș Alocuri sfinteA" în principal Ierusalimul si împre+urimile sale" de sub domina ia musulmană.ț

&*pansiunea arabă din sec.8II s-a realizat in numele religiei" care propaaduia a a-numitulș +i)ad" adica ""războiul sfint4 "dictat de la) pentru supunera necredincio ilor.ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/



114


A 10; - turcii selgiucizi" care trecuseră la islamism i care se considerau urma i ai arabilor ș ș cuceresc ora ul Ierusalim" interzicînd perelina+ele cre tinilor in locurile sfinte.ș ș

B. 10<8 - în cadrul conciliului de la Clermont" apa rban al II-lea a cerut ca toti cre tinii săș pornească la lupta pentru eliberarea 3ormîntului Domnului.

C 10<< - ca rezultat al primei cruciade" ora ul Ierusalim este eliberat i transformat in regatș ș al crucia ilor.ț

D 10<5-10<< 0 prima cruciadă oficială" care aea ca scop eliberarea 6ocurilor 2finte.

4 Or!!%!/) !")!! ") r$!#"#

9spectul emoti 0 ocuparea Ierusalimului ,1@<" demolarea %isericii 2f/ntului 3orm/nt"interzicerea perilina+ului cre tin de către turcii selgiuciziș

9Ca moti 0 cuintarea apei rban al II-lea ,1@K?.

lte aspecte ale originii ideii de cruciadă:

9Frientul propiat" cuprinz/nd %izan ul"ț 2iria alestina" &giptul" fiind mai dezoltat din punctdeedere economic i cultural dec/tș Fccidentul " e*ercita" la sf/r itulș secolului al (I-lea" o puternică atrac ie asupra claselor sociale din apusul &uropei" care la acea dată trecea printr-oț perioadă de criză ca urmare a înc)eierii procesului de aserire a ărănimii" a cre terii puteriiț ș principilor" a instituirii ordinelor caalere ti" a sporului demografic" precum i a unor factoriș ș naturali: inunda ii" secetă" foamete" molime etc. nar)ia politică aducea pre+udicii at/tț economiei domaniale" pe cale de a se dezolta" c/t i celei oră ene tiș ș ș

9Canalizarea spiritului războinic al caalerilor în afara &uropei" apărea tuturor o solu ie fericită.ț 6a ideea de cruciadă au aderat repede i oră enii" care întrezăreau posibilitatea unor noi pie e deș ș ț desfacere i aproizionare. articiparea masiă a ărănimii la cruciade se e*plică" pe de o parte"ș ț prin pauperizarea ei" pe de altă parte" prin spiritul de colectiitate i solidaritate foarte puternicș în &ul 3ediu" fapt doedit cu prisosin ă în timpulț cruciadelor copiilor. rincipii s-au alăturat iș ei cruciadelor deoarece nu puteau răm/ne în afara unei lupte care le ar fi adus noi stăp/niri" prestigiu i glorie" dar" de la început" între idealul nobiliar i cel popular a e*istat o prăpastie.ș ș

9osibilitatea unor ac iuni militare în răsărit i a unor deplasări de maseț ș a fost creată de însă iș

situa ia politică din Frientul propiat. 'n a doua +umătate a secolului al (I-lea"turcii selgiucizi"ț după ce au cucerit %agdadul în 1@??" au înaintat în sia 3ică" în 2iria iș alestina" pe atuncistăp/nite de Califul din &gipt" iar în anul 1@< a fost cucerit Ierusalimul. !ormarea emiratuluideDamasc i a celor trei sultanate"ș Cappadocia" 5um iș 2mirna reprezentau o mare prime+die pentru %izan " într un moment în carecumanii"ț pecenegii" mag)iarii iș normanzii atacauimperiul. 'n această situa ie împăra ii bizantini au fost neoi i" în mai multe r/nduri" să cearăț ț ț a+utor militar în Fccident.



114


9 a s-a născut ini iatia papalită ii de a organiza e*pedi ii în urma căroraș ț ț ț scaunul apostolic i-ș

ar fi mărit sfera de influen ăț " mai înt/i prin înlăturarea sc)ismei" din anul 1@?=" dintre bisericile catolică iș ortodo*ă" apoi" prin răsp/ndirea catolicismului în noi regiuni.

8 C#$6)/) r$!#")/or

9 1eligioase: Dominaţia musulmanilor asupra 6ocurilor 2finteInterzicerea pelerina+elor 2paimaJudecăţii de poi &*pansiunea islamică.

9 conomice: pusenii doreau să pună stăpînire pe drumurile comerciale dintre Fccident $iFrient" controlate de %izan Interesele negustorilor occidentali în 3area 3editerană" înț ob inerea de noi pie e de desfacere i aproizionare.ț ț ș

9 2olitico-militare# Cre$terea autorităţii papei roblemele Imperiului %izantin 0 %izan ul a cerutț a+utorul occidentalilor împotria turcilor selgiucizi 5efacerea unităţii %isericii cre$tine subautoritatea papei.

9ociale# 3a+oratul feudal" caalerismul 6imitarea războaielor interne de către bisericăDorin a unor nobili de a seț Bfolosi4 de priceperea lor militară.

5 9#r(# r!.)! r$!#"), 10<5-10<< Cr$!#"# o$/#r*

59#r(# r!.)! r$!#"), 10<5-10<<Cr$!#"# ##/)r!/or



114


; S(#()/) r$!#() #*r$() "$* r!.#r$!#"*

A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș



114


r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013






Doc.=" B…Dincolo de ac)iziţiile teritoriale de moment" cr u ciad a a aut consecinţe mai ales pe plan economic $i cultural,…. 3odul de iaţă al no b i lilo r se transform în urma contactului culu*ul orientului" ţăranilor li se cere mai mult pentru a se putea finanţa asemenea e*pediţii"comerţul se dezoltă prin desc)iderea de noi drumuri. Cruciada s-a transformat într-uninstrument la dispoziţia papalităţii" care a folosit-o în lupta împotria ereticilor $i a adersarilor politici. Cruciadele" $i în special a I8-a" au contribuit la definitie îndepărtare dintre Fccident $i

%izanţ" care a răsturna" pentru totdeauna" resentimentele împotria latinilor $i care a refuzaunirea religioasă cu 5oma c)iar în condiţiile în care turcii se aflau sub zidurileConstantinopolului.4

4.rîmba, storia culturii /i civiliza!iei, vol.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 4

1E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Cruciadă 0Eume dat e*pedi iilor cu caracter militar întreprinse în eul mediu de ările dinț ț

&uropa occidentală în Frientul 3editeranei" care" sub prete*tul eliberării morm/ntului lui Cristosde sub musulmani" urmăreau de fapt cucerirea de noi teritorii.

Eobili" nobilime 0 Categorie socială cuprinz/nd ,în societatea medieală" în unele ări" i înț ș epoca modernă pe posesorii de feude i de titluri ereditare sau pe fo tii feudali i peș ș ș descenden ii lor" care au păstrat unele priilegii de castă aristocra ie" noble e " nobilime.ț ț ț

2 E%$% $r! #r)o% !% $% #")*r!+(or! $ r!!r) /# ().# /# #r) +) r)f)r*"o$.)%($/ț ț

Cruciada a I8-a ,1>@>-1>@="care de fapt s-a terminat cu cucerirea si deastareaConstantinopolului" a dus i mai mult la adîncirea sc)ismei religioase" la apari ia sentimentelor ș ț

de neîncredere i ostilitate a popula iei bizantine fa ă de Fccident.ș ț ț

'nurma cruciadelor nobilimea occidentală a împrumutat din Frient noi elemente deestimenta ie" anumite inoa ii în alimenta ie"lu*ul oriental 0care au contribuit la sc)imbareaț ț ț modului ei de ia ă.ț



114


3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 10<8 - 'n cadrul conciliului de la Clermont " apa rban al II-lea a cerut ca to i cre tiniiț ș să pornească la luptă pentru eliberarea ării 2finte. Ț

B 10<5 -10<< 0 re loc prima cruciadă" locurile sfinte sunt eliberate"iar pe teritoriilecucerite crucia ii au organizat patru state feudale.ț

C 1202-1204 0 re loc cruciada a I8 0a "care s-a terminat cu cucerirea i deastareaș Constantinopolului i" s-a tansformat intr-o e*pansiune politică si economicăaș Fccidentului în detrementul cre tinilor din 5ăsăritul &uropei.ș

D 12 #r!/!) 1204 0 Crucia ii cuceresc Constantinopolul.ț

E 1251 0împăratulbizantin3i)ai al 8III-lea aleologul a recuceritConstantinopolul.

4 Co%+)!% )/) r$!#")/orț

1eligioase#

2cade autoritatea $i prestigiul %isericii Catolice

u ad/ncit rupture dintre ortodoc$i $i catolici

u reafirmat spiritul e*pansionist musulman ,războiul sf/nt- d+i)ad.

conomice#

Cruciadele au contribuit la dezoltarea legăturilor dintre Frient iș Fccident. 5ela iileț comerciale ale &uropei apusene cu orientul s-au accentuat" fapt de care au profitat ora ele" maiș ales cele din Italia i sudul !ran ei. ,'n eacul al (III-lea"ș ț 8ene iaț iș #enoa făceau comer cuț Frientul prin porturile 2iriei i &giptului. &le aduceau mărfuri din Frientul musulman i"ș ș indirect" din C)ina" insulele 2onde din Indonezia" din India. 8ene ia i #enoa au înfiin atț ș ț factorii comerciale la Caffa i laș 7ana" de unde făceau nego cuț 5usia iș olonia" astfel că în perioada amintită se poate orbi de o suprema ie maritimă i comercială a celor două ora e înț ș ș întreg bazinul 3editeranei

rin mi+locirea ora elor s-au răsp/ndit unele procedee orientale în domeniul industriei te*tile iș ș al prelucrării metalelor

'n &uropa s-au introdus unele culturi noi ca: orezul" pepenele" caisul" lăm/iul.

2olitice#



114


Cruciadele au înlesnit" în &uropa apuseană" procesul de centralizare i de afirmare a regalită ii"ș ț

ca urmare a slăbirii unei păr i a nobilimii i a tirbirii adusă autorită ii papaleț ș ș ț

Configurarea ideii unităţii europene" prin mobilizarea oamenilor" indiferent de neam" în +urulunui ideal.

ociale;

2tatele cre tine formate" de i au aut un caracter efemer" au contribuit ca timp de două sute deș ș ani" zeci de mii de crucia i să se deplaseze în Frientul propiat i" o dată cu ei" au pătruns iț ș ș moraurile apusene" pe care clasa dominantă din Frient le-a adoptat

6a r/ndul lor" feudalii apuseni au împrumutat forme ale rafinamentului i lu*ului oriental" peș care le-au adus apoi în &uropa

entru ărănime e*pedi iile în Frient au însemnat o sporire a obliga iilor" pentru a acoperiț ț ț

c)eltuielile ce le făceau nobilii. Dar" în acela i timp" ele au stimulat procesul de eliberare aș ăranilor din erbie" eliberarea prin răscumpărare fiind i ea o sursă de enit. ceea i neoie deț ș ș ș

bani a făcut ca nobilii să cedeze presiunii ora elor de a- i răscumpăra libertatea.ș ș

Culturale:

Cruciadele au faorizat contactele cultural dintre Frient $i Fccident. Din cea de-a doua +umătatea secolului al (II-lea" se pun bazele orientalisticii. Cunoa terea Frientului a dat g/ndiriiș filosofice" încep/nd cu 5aHmond 6ulle iș 7oma dLMuino un nou impuls i o nouă orientareș

Cruciadele au dus la îmbogă irea literaturii europene cu noi teme i la dezoltarea ei în limbaț ș

maternă

r)itectura din secolele (III-(I8" mai ales în Italia" se resimte de influen ele orientale" tot a aț ș cum în 2iria iș alestina stilul renan i romanic din nordul !ran ei au lăsat estigiiș ț ,castelele " NeraG" Ibelin" m/năstirea de l/ngă %et)leem

re loclărgireaorizontuluigeografic.

Cr$!#")/) #$ #$( !ș o%+)!% ) %)#(!)?ț

Distrugerile de bunuri iș masacrele ce aeau loc în timpul războaielor

&*ploatarea popula iei supuseț

3ai ales cruciada a I8 0a a sc)imbat caracterul cruciadelor"iar deastarea Consantinopolului decătre cruciati a dus i mai mult la adîncirea s)ismei religioase" în rîndurile popula iei bizantineș ț au apărut atitudini ostile fată de Fccident

Dezbinarea cre tinita ii a faorizat e*pedi ia otomană în &uropa.ș ț ț



114


8 Cr$!#"# # I'-# 1202-1204

Cruciada a patra este legată de numele puternicului pontif Inocen iu al III-leaț i de politica sa deșa- i impune suprema ia asupra întregii lumi cre tine" occidentale i orientale. 'n anul 11K@ papaș ț ș șa început predicarea cruciadei" dar armata se aduna greu.

Cruciadaa I8 a aînsemnat o abaterefă i ă de la scopul de cruciadă.ț ș

'nprimul rind" e*pedi ia a fost plănuită împotria &giptului" central unită ii musulmane" i nu caț ț șo ac iune de cucerire direct a Ierusalimului.ț

'n al doilea r/nd" e*pedi ia a început prin asediul cetă iiț ț Oara ,noiembrie 1>@>" situată pecoasta Dalma ieiț i stăp/nită de regeleș ngariei" rege catolica flat sub protec ia scaunuluițapostolic. Cucerirea Oarei fusese cerută crucia ilor de către dogele 8ene iei"ț ț &nrico Dandolo" însc)imbul transportării trupelor p/nă la le*andria.

'n al treilea r/nd" în urma unei abateri de la planul ini ial al cruciadei" caalerii s-au îndreptatțspre %izan unde lupta pentru tron faoriza o interen ie. i de data aceasta crucia ii erauț ț Ș ț

îndemna i de dogele8ene iei" care dorea să i sporească priilegiile comerciale în Imperiul deț ț ș5ăsărit.

'n luna mai a anului 1>@" crucia ii" îmbarca i pe ase ene iene" au sosit laț ț ț Constantinopol" aucucerit ora ul i au reînscăunat peș ș Isaac al II-lea ngelos" căruia apoi i au pretins despăgubiri băne ti pentru a+utorul dat. Cum bazileul nu a putut ac)ita suma cerută" înanul 1>@= crucia ii auș țdat din nou asalt capitalei" au cucerit o i au luat o înstăp/nire.ș

Consecin a cruciadei a I8-a a fost desfiin areaț ț Imperiului bizantin i împăr irea lui în mai multeș ț state: Imperiul 6atin de 5ăsărit" împărat fiind ales %alduin de!landra" Eiceea"&pirul iș 7rapezuntul. 8ene iaț " dat fiind contribu ia pe care o adusese în aceastăț e*pedi ie" primea priilegii comerciale i stăp/niri teritoriale întinse.ț ș

Imperiul bizantin a fost restaurant în anul 1>;1" dar el nu i-a mai găsit italitatea dinștrecut.Cruciada a I8-a" prin efectele ei" a contribuit la e ecul final al cruciadelor.ș

5 9#r(# I.)r!$/$! L#(!%, 1204-1251

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cruciada_a_patra

http://ro.wikipedia.org/wiki/Inocen%C8%9Biu_al_III-lea


http://ro.wikipedia.org/wiki/Enrico_Dandolo


http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_al_II-lea_Angelos


http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Balduin_I_de_Constantinopol


http://ro.wikipedia.org/wiki/Niceea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Epir

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_din_Trapezunt


http://ro.wikipedia.org/wiki/Vene%C8%9Bia






http://ro.wikipedia.org/wiki/Cruciada_a_patra



http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopol


http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantin

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiu



http://ro.wikipedia.org/wiki/Niceea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Epir






114




identificarea i explicarea no iunilor cheie; formularea enun urilor cu termenii sublinia i ceș ț ț ț exprimă adevărul istoric; identificarea a 3-5 evenimente istorice care au tangen ă sau seț

referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor.ț Complementar, este indicată personalitatea istorică care se raportează la evenimentele tratate

în documente.e propun hăr i color pentru documentele analizate .ț

Doc.?.B…3e)med al II-lea a fostmaiîntîi un războinic" care a mărit considerabil i a întăritș armata terestră" pe care au dotat-o cu o artilerie eficientă: la moartea sa el lăsa în urmă o putere"care făcea &uropa să tremure. 'nsă el n-a negli+at organizarea imperiului... prima sa gri+ă a fost săî i asigure autoritatea personală... 'n ceea ce prie te organizareaș ș imperiului" 3e)med al II-leaa dorit să facă din Istambul o capitalăputernică aconstruirii" dar $i prin deplasarea populaţiilor"ceea ce a dus la împotriiri… 8oinţa de aconsolida imperiul $i influenţa capitalei l-au determinat pe 3e)med al II-lea să organizeze confesiunile nemusulmane într -un mod centralizat" dominatde o patriar)ie aflată la Istanbul c)iar de la cucerirea Constantinopolului… Fcupaţia cea maiimportantă rămîne războiul… F altă măsură economică cu consecinţe politice importante"reforma financiară…6a moartea sa" în 1=<1" 3e)med al II-lea lăsa" deci un imperiu mai mare $i

mai puternic decît oricînd" lăsa însă o armată obosită" un popor epuizat $i nemulţumit" o elităiritată $i fărîmiţată.4

5obert 3antran" storia mperiului otoman.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 8

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț



114


Imperiu 0 1. 2tat monar)ic care are în frunte un împărat împără ie. >.ț 7eritoriu cuprinzînd un statdominant împreună cu teritoriile cucerite si dominate de el.

Confesiune 0 5eligie" credin ă religioasă" cult.ț


'nurma politicii de cucerire" 3e)med al II-lea ,1===-1==; si 1=?1-1=<1 reu e te să lărgescă cuș ș

mult teritoriile imperiului" fiind considerat pe drept unul dintre cei mai puternici sultani dinistoria Imperiului Ftoman.

3e)med al II 0lea a organizat confesiunile nemuslmane într-un mod organizat"care eraudominate de o patriar)ie aflată la Istambul c)iar de la cucerirea Constantinopolului ,1=?.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș

"o$.)%($/

A 1483 - cucerirea Constantinopolului de către turci" eeniment" care l-a transformat pe3a)omed al II-lea în cel mai renumit conducător în lumea musulmană" în unul dintre ceimai puternici sultani din istoria Imperiului Ftoman.

B >%(r) 1484 !ș 1454 - armatele lui 3a)omed al II-lea au pătruns puternic în %alcanila sudde Dunăre" pe care o considera frontiera de nord a Imperiului Ftoman în sud-estul&uropei .,Cucere te %elgradul în 1=??" 2erbia înș 1=?K" #recia în 1=?<" 3oreea ăn 1=;@"%osnia în 1=;=

C 14;0 03. a impus pe italieni să pătrească tribut por ii în urma capturării insuleiț

Eegroponte.

D 14;2 - 3. cucere te întreaga natolie p/nă la r/ul &ufrat.ș

4 A !$%! :%(r)r!%+) ") M#o.)" #/ II-/)# )%(r$ :%(#r!r)# !.)r!$/$!ț

> mărit considerabil armata terestră " dotind-o cu artilerie eficienta

97rupele de elita ale ienicerilor nu aeau egal în acel moment" fiind foarte disciplina i iț ș credincio i sultanuluiș

9După cucerirea Constantinopolului ,1=? " mută aici capitala" sc)imbindu-i denumirea inIstambul.3utarea capitalei a fost foarte reu ită deoarece loca ia ora ulu îi asigura controlulș ț ș asupra comertului pe mare i pe uscat dintre estul 3editeranei i sia Centrala"fapt care le-aș ș adus otomanilor uria e boga iiș ț

9entru a consolida imperiul" după cucerirea Constantinopolului" a garantat libertă i cre tinilor ț ș i a conserat priilegiile genoezilor si enetienilorș



114


9'n timpul lui s-au emis monede de cupru"din argint i prima moneda otomană propriu-zisă dinș aur 0sultani sau altan

9 desair it organizarea administatiă a imperiului "fapt care permitea concentrarea într-unș timp scurt a unei armate numeroase

9'n 1=; a adoptat un cod de legi" prin care erau fi*ate func iile demnitarilor"salariile lor"ț organizarea clerului musulman

9 fost stabilit i statutul confesiilor nemusulmaneș

2ultanul de inea puterea politică nelimitată" cît si cea de calif ,sef spiritual .ț

8 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

"ahomed al -lea 6atih ,Cuceritorul sau "ehmed al -lea a fost sultan al Imperiului Ftomanîntre 1=== i 1==;" i între 1=?1 i 1=<1.ș ș ș

&ste considerat adearatul întemeetor al Imperiului Ftoman

2-a remarcat prin acţiunile sale militare. Incă din primii ani de domnie" sultanul s-a arătata fi un bun comandant de o$ti. cucerit Constantinopolul" mutînd aici capitala"sc)imbîndu-i denumirea în Istambul. 'ntarind e*trem armata" a făcut o serie de cuceriri" pentru care a fost numit !ati) ,Cunceritorul. fost unul dintre cei mai puternici sultanidin istoria Imperiului Ftoman

e plan intern s-a doedit a fi priceput" administr/nd foarte bine întinsul stat ottoman. 'n

timpul domniei sale a fost desairsită organizarea adminitratiă a Imperiului Ftoman

2-a stins din ia ăț :% 141" realizînd" in cei @ de ani de domnie" ce nu reusiseră înainta ii lui înș

peste 1@@ de ani.6a moartea sa statele din estul &uropei au rasuflat u urate.&ra principalulș

inamic.

5 9#r(# I.)r!$/$! O(o.#% ! # I.)r!$/$! B!6#%(!%, 1480ș



114


; 9#r(# I.)r!$/$! O(o.#%, 1300-158



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș



114


Do$.)%()/) !+(or!) r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013

Documentului istoric se analizează i se interpreteazăș în baza următorului algoritm:

identificarea i explicarea no iunile cheie; formularea enun urilor cu termenii sublinia i ceș ț ț ț exprimă adevărul istoric; identificarea a 3-5 evenimente istorice care au tangen ă sau seț referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor.ț

Complementar, este indicată personalitatea istorică care ce se raportează la evenimentele



Doc.;. B…ăgînul împărat al turcilor î$i puse în gînd să-$i răzbune $i să ie"în luna mai" cucapul său $i cu toată puterea sa împotria noastră $i să supuie ţara noastră" care e p oa r tacr e $ ti n ătăţ i i $i pe care Dumnezeu a ferit-o pînă acum. Dar dacă această poartă" care e ţaranoastră" a fi pierdută 0 Dumnezeu să ne ferească de a$a cea0 atunci toată cre$tinătatea a fiîn mare pericol. De aceea" ne rugăm de domniile oastre să ne trimeteţi pe căpitanii o$tri

împotria du$manilor c r e $ ti n ătăţii " pînă mai este reme" fiindcă turcul are acum mulţi potrinici $i din toate părţile are de lucru cu oameni ce-I stau împotriă cu sabia în mînă.Datăîn 2uceaa" în ziua de sfîntul ael" luna ianuarie >?"în anul Domnului1=?. Ptefan o i e o d "domn al Qării 3oldoei.4

in 7pelul lui 8tefan cel "are către principia uropei.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 5?

1E)%!.)%() #r) #$ (#%)% # $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( +#$ /# #r) +) r)f)r*ț ț "o$.)%($/

A. 14;3 0 tefan cel 3are a refuzat sa plătească tribut sultanului" fapt ce ec)iala cuȘ declararea războiului.

B. 14;4 0sultanul 3e)med al II-lea cere ca 2tefan cel 3are să-i aducă personal tributul iș să-i cedeze C)ilia i Cetatea lbă.ș

C. 10 !#%$#r!) 14;8 - bătălia de la 8aslui armata lui tefan cel 3are " mult mai inferioarăȘ numeric obtine o strălucită ictorie împotria armatelor turce ti.ș

D. 28 !#%$#r!) 14;8 - tefan cel 3are trimite o scrisoare catre toti monar)ii cre tini dinȘ ș &uropa" în care arata marea prime+die pentru 3oldoa i pentru întreaga cre tinatate dinș ș partea sultanului" rugindu-i "" să se îndrepte asupra dusmanului cre tinitatii cit mai esteș reme.""

2 E/!#r)# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț

P*:%- termen prin care se întelege o persoană care nu este cre tină"sau care nu are nici o religieșin iziunea cre tinilor.șCr) (!%#(#()ș - totalitatea statelor cre tine ale &uropei" ale lumii.șPo#r(# r) (!%*(* !!ș ț - termen prin care se intelege rolul +ucat de arile 5om/ne in fa a Ț ț e*pansiunii otomane spre ările europene.ț



114


3 E%$% $r! $ ()r.)%!! +$/!%!# !, ) o% !% $% #")*r !+(or! $ r!!r) /# ().# ) +)ț ț ț r)f)r* "o$.)%($/

Fastea turcă suferă doua mari înfrîngeri " la 8aslui ,1=? si 5ăzboieni ,odul 'nalt-1=; " fapt

care a for atț păgînii să părăsescă 3oldoa" fară sa-l poata înlatura pe tefan cel 3are de la tron.ȘDupă cucerirea Constantinopolului de către turci in 1=?"Imperiul Ftoman reprezenta cel maimare pericol pentru întreaga cre tinatate.ș

ara 3oldoei în timpul lui tefan cel 3are ,1=?-1?@= deine o adearată Ț Ș poartă acre tinătă iiș ț în fa a e*pansiunii otomane spre tările &uropei.ț

3 Ar$.)%()/), r!% #r) ()f#% )/ M#r) :%)r# +* o%!%* r!%!!! E$ro)! +#-!Ș #or") #@$(or?

- 3oldoa 0 “oartă a cre tinătă ii4ș ț- ericolul otoman 0 pericol pentru 3oldoa" dar i pentru întreaga cre tinătateș ș

- Dacă 3oldoa o să fie supusă" un mare pericol pentru cre tinătateș- Eumai cu eforturi comune se putea de luptat împotria pericolului otoman.

4 E/!# !! r)f)r!(or /# f#($/ ") ) "o.%$/ Mo/"o)! $%)# #)%($/ ) ”r) (!%*(#()”ț ș

tefan cel 3are punea accentul pe “cre tinătate4" căci aceasta era c)eea care unea ările dinȘ ș ț &uropa: credin a cre tină. Eumai credin a cre tină" religia unicăputea uni statele europeneînț ș ț ș lupta împotria păgînilor" pentru a opri e*pansiunea otomană în &uropa. tefan îndemna laȘ ac iune generală pe mare i pe uscat" arătînd că “a lupta pînă la moarte pentru legeaț ș cre tinească4.ș

8 Ar$.)%()/) ") ) ()f#% )/ M#r) o%+!")r# # )+() .o.)%($/ oor($% ") # /$(# $Ș ($r!!?

-3area ictorie împotria turcilor în bătalia de la 8aslui ,1=?

-8ictoria de la 8aslui" a aut un mare ecou interna ional" c)iar apa 2i*t al = l-a numit pe tefanț Ș ""atlet al lui Crist4" i ""al al cre tinitatii4ș ș

-'nfringerea turcilor în bătalia de la 8aslui nu însemna înfringerea Imperiului Ftoman" fapt decare tefan cel 3are î i dădea perfect seama" a teptind o nouă inazie otomanăȘ ș ș

- tefan se adresează puterilor cre tine ale &uropei" pentru a ataca Imperiul Ftoman" profitînd deȘ ș starea morală a turcilor după înfringerea de la 8aslui"fapt " care realizat ar fi putut măcar pentru oreme să înlature pericolul otoman.

5Ar)!)r! r!!%" r)/# !!/) "!/o.#(!) #/) /$! S()f#% $ +(#()/) )$ro)%)ț

olitica e*ternă a lui 2tefan cel 3are a fost una dinamică i ec)ilibrată" care punea accent peș neutralitatea dusmanilor. rimul său instrument politic a fost diploma ia. purtat ideea deț



114


cooperare cre tina cu Cracoia" %uda" 8iena" 8enetia" 8atican" 3ilan" 8ilnius" 3osGoa" a inutș ț sub o obsera ie continuă ecinii 0olonia" ngaria" Ranatul Crimeei" iar otomanii 0sub oț atentie specială. manerat între marile puteri ale epocii " cu pace i cu razboi" men inînd o arăș ț ț independentă.

; P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

Stefan cel Mare" fiullui %ogdan al II-lea" Domn al 3oldoei întreanii 1=? i 1?@=ș .

Cel .#! !.or(#%( "o.%!(or #/ Mo/"o)! "!% )r!o#"# .)"!)#/? >% (!.$/ "o.%!)!+#/), +(#($/ ro.#%)+ ") /# )+( ") C#r#(! # #(!%+ )r!o#"# ") #o)$ consolidate puterea internă prin c)emarea în apoi în func ii a marii boierimi refugiate" a stimulatțcre terea au iei micii boierimi i ărănimii libere" a restructurat sfatul domnesc" a întăritș ț ș ț resursele militare ale ăriiț

Diplomat iscusit în raporturile medieal europene: încercatsă neutralizeze du maniiș

realiz/nd un ir de ac iuni: accept suzeranitatea oloniei" întră în conflict desc)is cuș țngaria i tătarii a promoat o politică de apropiere de puterile cre tine se implică actiș ș în lupta antiotomană ,lupta de la 8aslui" 1=?" lupta de la 8alea lbă" 1=;

5emarcabil spri+initor al biserici i i culturii medieal rom/ne tiș ș :'n timpul domniei saleau fost construite numeroase lăca e sfinte" multe dintre ele pe locurile estitelor saleș bătălii a pus începutul Bepocii de aur a picturii i ar)itecturii4 medieal rom/ne ti.ș ș

9*r ! Mo/"o#ț :% (!.$/ "o.%!)! /$! ()f#% )/ M#r), 143Ș

http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_al_II-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Domnie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldovei



http://ro.wikipedia.org/wiki/Bogdan_al_II-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Domnie




114




114










Doc.""... Deci să $tiţi că ne-am bătut cu turcul" înainte cu reo trei săptămîni în ţara noastră la

Călugăreni" în care băt ă lie bunul Dumnezeu ne-a a+utat nouă cre$tinilor în c)ip minunat… &ufire$te"cu toate că doresc peste măsură să mă năpustesc iară $i asupra du$manului" socotesctotu$i că trebuie a$teptat a+utorul celorlalţi cre$tini. Iară$i $i iară$i ă rugăm stăruitor să ă

înduraţi de treb u r i le c r e $ tin e$ ti $i să stingeţi focul care arde păcatele ecinului înainte ca el săă a+ungă pe oi.4

in 7dresarea lui "ihai 9iteazul către castelanul vovului.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ ;

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

%ătălie0 1.6uptă între armate" între grupuri" cete armate. >. Istoricul militar britanic 2ir Jo)n Neegan define te bătălia ca fiind Acea care se petrece între douăș armate i care duce laș dezintegrarea morală i mai apoi fizică a uneia sau alteia dintre eleA.ș

7reburi cre tinestiș -necesitate" neoi "obiceiuri cre tinesti.ș


8ictoria ob inută împotria turcilor inț bătălia de la Calugareni,1 august 1?K?" era consideratăde Eicolae %alcescu ""briliantul cel mai strălucitor al gloriei rom/ne4" un e*emplu admirabil de biruin ă" în care oin a de a îninge a oieodului i a osta ilor rom/ni a fost mai presus deț ț ș ș superioritatea numerică a du manului.ș

'n adresarea sa către castelanul 6oului " 3i)ai 8iteazul ruga cre tinii să se îndure deș treburilecre tine tiș ș i să facă un front comun împotria turcilor.ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 18<4 - 3i)ai 8itezul a aderat la 6iga Cre tină" coali ie antiotomană" constituită dinș ț 2pania"Imperiul Rabsburgic" ustria" ducatele italiene 7oscana" 3antua" !erara si 7ransilania.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoric_militar&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Regatul_Unit


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=John_Keegan&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C8%9Be_armate


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Istoric_militar&action=edit&redlink=1







114


B M#! 18<8 0 oarta a abolit statutul de autonomie a 3oldoei i ării 5om/ne ti" declarîndu-ș Ț ș

le pa alîcuri în Imperiul Ftoman" fapt care a mobilizat ările 5om/ne la lupta antiotomană.ș Ț

C 3 #$$+( 18<8 - %ătălia de la Călugareni oastea condusă de 3i)ai 8itezul" compusă din

re-o > mii de oameni" ob ine o strălucită ictorie asupra armatei turce ti care aea circa 1@@ț ș mii .

D12 +)().r!) 18<8 - 3i)ai 8itezul se adresează castelanului 6oului cu o scrisoare "princare ruga să unescă eforturile cre tinată ii împotria prime+diei otomane.ș ț

4Co.#r# !# #r$.)%()/or #"$+) ")ț ()f#% )/ M#r) :% +r!+o#r)# +# *(r) r!%!!!Ș )$ro)%! $ )/) #/) /$! M!#! '!()#6$/ "!% #"r)+#r)# *(r) #+()/#%$/ Lo$/$!

Și tefan cel 3are" i 3i)ai 8itezulȘ ș pun accent pe cre tinătateș

mbii accentuiază importan a ărilor 5om/ne în lupta antiotomanăț Ț "si ca pierderea acesteilupte ar fi un mare pericol pentru ceilal i cre tiniț ș

mbii argumentează ideea unirii eforturilor arilor cre tine în lupta împotriaț ș păg/nilor"pun/nd în primul plan ""treburile cre tine ti4.ș ș

8S).%!f!# !# )r)+!)! ,,fo$/ #r) #r") *#()/) )!%$/$!”ț

'n cazul dat" focul semnifica războiul declarat de turci" compania otomană împotria ărlor Ț 5om/ne. 8ictoria asupra turcillor la Călugăreni" nu însemna înfr/ngerea Imperiului Ftoman.

5 N))+!(#()# #+o!)r!! +(#()/or r) (!%) :% /$(# #%(!o(o.#%*ș

6a ini itia Casei de ustria i sub patrona+ul 2fîntuli 2caun,apa Clement al 8III" se formeazăț ș L!# Cr)+(!%# 18<4 =o#/!(!) #%(!o(o.#%* formată din 2pania" Imperiul Rabsburgic ustiac"ducatele italiene 7oscana" !errara si3antua" 7ransilania. In 1?K= la 6igă aderă i 3i)aiș 8iteazul.

%))+!(#()#

-ericolul otoman tot mai pronun atț

-Con+unctura interna ională era faorabilă luptei antiotomane. Imperiul Ftoman suferiseț înfringere la 6epanto,1?1"iar )absburgii dein principala for a în zonăț



114


-'n 1?K 'ncepe rSzboiul austro-turc" care a durat pînS la 1;@;

-'ntre timp se intensifică lupta de eliberare a popoarelor din %alcani" care obligau oarta sămen ină aici importante for e militareț ț

-opoarele din %alcani i i legau speran ele de ac iunea marilor putri cre tineș ț ț ș

-2e con tientiza faptul"ca numai unindu- i eforturile-cre tinii puteau înlatura pericolul otoman.ș ș ș

; P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

Mihai Viteaul, domnul ării 5om/ne ti ,1?K-1;@1" al 7ransilaniei ,1?KK-1;@@ i al Ț ș ș 3oldoei ,1;@@.

dept al luptei antiotomane" ia una din cele mai importante decizi 0 aderarea la 6iga2f/ntă alături de alte puteri ale &uropei. După 3i)ai 8iteazul la 6iga 2/ntă aderă iș 7ransilania" iar ron 8odă" domnul 3oldoei semnează un tratat antiotoman.

Ini iază lupta antiotomană în 1?K= i ob ine ictorii importante. Ini iază în 1?K paceț ș ț ț cu Imperiul" prin care s-a obligat să plătească tribut în sc)imbul recunoa terii sale caș domn.

6a > mai 1;@@" a realizat pentru prima data unirea politica a celor trei tari romanesticu un singur conducator. In punctul cel mai inalt al destinului sau 3i)ai 8iteazul seintitula intr-un )risto emis la > mai Io M!#! 'o!)o", "!% .!/# /$! D$.%)6)$,Do.% #/ F*r!! Ro.7%)(! ! #/ Ar")#/$/$! ! #/ Mo/"o)!H

9#r(# *r!/) Ro.7%) :% (!.$/ "o.%!)! /$! M!#! '!()6$/, 1500Ț



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013





DoB…entru o perioadă mai scurtă sau mai lungă de timp" otomanii au încasat sume de banide la ma+oritatea statelor cre$tine din central $i sud-estul &uropei. Deregulă" acest tribute eraconsemnat în tratatele de pace" înc)eiate în urma unor războaie relati ictorioase ale otomanilor.Fbligaţia fundamental a oieozilor rom/ni faţă de p o ar tă "era plata la timp a tributului.,…

2emnificaţiile tributului plătit orţii de către Qările5om/ne au depins direct de raporturile deforţe" ele sc)imbîndu-se către mi+locul secolului (8I-lea" odată cu întărirea controlului ottomanla nord de Dunăre. F inariabilă răm/ne" însă:tributul ac)itat însemna" atît pentru otomani" cît $i pentru cre$tini" instaurarea stării de pace temporară sau permanentă.4

8.anainte" 2ace, război /i comer! în islam. :ările 1omne/i dreptul ottoman al popoarelor,

secolele <9-<9.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

7ribut- obliga ie în bani sau în bunuri" pe care o putere cuceritoare o impunea unui popor îninsț i care se platea la date fi*e. 'n cazul arilor 5om/ne 0ș Ț )araci - tribut anual pe care ările asaleț

îl plăteau Imperiului Ftoman.



114


oarta ,oarta Ftomană- denumire dată cur ii sultanului i prin e*tensiune Imperiului Ftoman.ț ș roine de la titulara 2ublima oartă" cum i i spunea cancelaria sultanului în rela iileș ț diplomatice i în tratatele oficiale.ș

2 E%$% $r! #r) o% !% $% #")*r !+(or! $ r!!r) /# ().# /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/ț ț

După reenirea la cea dea doua domnie a lui etru 5are cu a+utor turcesc ,1?=1-1?=;"ș tributul plătit de ara 3oldoei or ii Ftomane spore te la 1>.@@@ mii de galbeni. Ț ț ș

'ncepînd cu mi+.sec.(8I 0 oarta întare te i mai mult controlul la Eord de Dunăre" iar domniiș ș care încercau sa se abată de la prescrip iile impuse de regimul de suzeranitate restrictiă" seț pomeneau în fa a unei eminente interen ii otomane " cum s-a întimplat în scurta domnie a luiț ț Ioan 8odă cel 8iteaz ,1?>-1?=" interen ie care a aut consecin e e*trem de grae.ț ț

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A. 1452 - după înlăturarea de la putere a lui 8lad epe " are loc modificarea statutului ării Ț ș Ț 5om/ne ti" domnia 0 a fost trecută sub controlul sultanului"ș suzeranitatea protectoare aeoluat spre suzeranitate efectivă restrictivă.

B. 1485 0 ara 3oldoei acceptă plata tributului ,>@@@ de galbeni. Ț

C. 145 - semnarea tratatului moldo-otoman " prin care tefan cel 3are recuno teaȘ ș suzeranitatea protectoare a or ii Ftomane i plă ii tributului" dar această pace asiguraț ș ț

3oldoei cel mai faorabil statut fată de oartă" fără a leza independen a.țD. 182;-183 - prima domnie a lui etru 5are .ș

E. 1841-1845 - a doua domnie a lui etru 5are . 8enirea la cea dea doua domnie a lui etruș 5are cu a+utor turcesc" prin cumpărarea scaunului de la sultan" a pus începutul practicii deș scoatere a lui la mezat" sporirii tributului i stabilirii unor plă i suplimentare ,pe c)e uriș ț ș ș sau dări sub formă de cadouri" oferite înal ilor demnitari din Imperiul Ftoman" mituireaț etc..

4 E)%!.)%()/) /# #r) +) r)f)r# +$r+#?

'n sec. (I8-(8I rela iile dintre Imperiul Ftoman i ările cre tine" printre care i ărileț ș ț ș ș Ț 5om/ne"s-au manifestat îndeosebi în plata tributului fa ă de oartă. De i au fost întreprinse unț ș

ir de războaie împotria ărilor 5om/ne" ele nu au putut fi cucerite" obliga ia fundamentală aș Ț ț oieozilor rom/ni fiind obliga ia de a plati la timp tribut or ii.ț ț

C)iar i atunci cînd otomanii reu eau să ocupe un teritoriu rom/nesc ,cazul 3oldoei de laș ș 1?<" sau încercau să instituie par ial i temporar administra ia turcească ,7ara 5om/nească înț ș ț



114


1?>> si 1?K?" ei întotdeauna au fost for a i să trateze cu domnii rom/ni i să confirmeț ț ș statutulde nd al ărilor 5om/ne. Ț

8 S).%!f!# !# /*(!! (r!$($/$!ț

Tr!$($/"consemnat de obicei prin tratate de pace"+).%!f!#?9răscumpararea păcii9nu era afectată organizarea internă a ărilor 5om/ne. Ț

De e*. ara 5om/neacsă de+a la sf.sec.al (I8-lea a fost neoită să accepte plata tributului de Ț @@@ galbeni. 6a 1=?; 7ara 3oldoei platea tribut de >@@@ galbeni.

D#r" :%):%" $ .!@ +)X'I, Po#r(# :%)) # !%+(!($! o%(ro/$/ ! #+$r# "o.%!)!?ș

9se garanta integritatea teritorială a ărilor 5om/ne" cu e*cep ia teritoriilor i ceta ilor de+a Ț ț ș ț ane*ate imperiului

9interesului Imperiului Ftoman îcepe să fie subordonată ipolitica e*ternă a ărilor 5om/ne"ș Ț care încetează să fie o prerogatiă a domnilor.

o%(!%$* +* +) .)% !%* ! +* +) *+(r)6)?ț ș

9etnitatea statală9religia crestină9tradi iile culturaleț

9numirea în scaun a domnitorilor păminteni9interzicerea pentru musulmani de a se stabili cu traiul in ările 5om/ne"de a cumpara aeri" Ț imobil" de a se casatori cu femei bă tina e.ș ș

TTT Ftomanii" nu au transformat ările 5om/ne în pa alîcuri"findca nu le-au cucerit" dar nu le-au Ț ș cucerit" fiindcă nu au putut sa o facăT

5 9#r(# *r!/) Ro.7%) :% +) XI'-X'IȚ



114


; 9#r(# I.)r!$/ O(o.#% :% +) #/ X'I-/)#



114





114






tratate în documente iș hăr ile color pentru documentele analizateț , care facilitează rezolvarea sarcinilor a hăr ilor de contur.ț

Do<B…3arile descoperiri geografice din secolul al (8-lea $i din prima +umătate a secolului al(8I-lea au fost posibile nu numai datorită progresului considerabil în economie" în arta $ite)nica naigaţiei $i în concepţia despre lumea omului medieal. &le au fost pregătite în secolele premergătoare de înainta$ii anonimi sau celebri" într-o epocă în care a aut loc o sensibilămutaţie a frontierelor…Contactele iolente"apoi pa$nice" au pus faţă în faţă Fccidentul $iFrientul. 2c)imbările de bunuri $i apoi de idei se realizau la început lent" apoi mai accentuat.

&*plozia scandinaă" Islamul în e*pansiune" cruciadele" călătorii $i misionari au lărgit orizontul"cuno$tinţele Fccidentului despre lumea necunoscută $i au stimulat scuturarea de orizonturi noi.4

2.#oldenberg" 2. %elu" poca marilor descoperiri geografice.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ <

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Cruciadă -nume dat e*pedi iilor cu caracter militar întreprinse în eul mediu de ările din &uropaț ț occidentală în Frientul 3editeranei" care" sub prete*tul eliberării morm/ntului lui Cristos de submusulmani" urmăreau de fapt cucerirea de noi teritorii.

3isionari - preo iț sau călugări cre tiniș care erau considera i trimi i Domnului pentru a răsp/ndiț ș înă ăturile dinț biblie. 7ermenul se trage din latină missio = trimitereaceastă ac iuneț eraspri+inită de biserică pentru a conerti i a-i aduce pe Bcalea cea bună4 pe a a numi iiș ș ț Bnecredincio i4.ș


Cruciadele medieale , cele opt e*pedi ii cu caracter militar" întreprinse în perioada dintre 1@K;ț i 1>@ au contibuit la dezoltarea rela iilor dintre Fccident si Frient" atît în domeniulș ț

comer ului cît i la lărgirea cuno tin elor Fccidentului despre lumea necunoscută.ț ș ș ț

'n urma marilor descoperiri geografice din sec.al (8-lea i prima +um. a sec. al (8I-lea"ș

biserica catolică a contribuit la răspîndirea cre tinismului în 6umea Eoua mai ales prinș

intermediul misionarilor.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/



114


A 145 0 %artolomeo Dias a făcut încon+urul fricii i a descoperit Capul %unei 2peran e.ș ț

B 14<2 - Cristofor Columb efectuează prima sa e*pedi ie spre 6umea Eouă i descoperăț ș

merica..C 14< - Descoperirea drumului maritim spre India. 8asco da #ama întreprinde călătoria

spre India" ocoleste frica" trece strîmtoarea 3adagascar i acosteză pe coastele apuseneș ale Indiei ,portul Calicut.

D 1800 0 1 corăbii conduse de larez Cabral pleacă spre India" dar" îndreptîndu-se spresud-est" a+ung pe coasta mericii de 2ud" în %razilia ,pe care o numesc 2anta Cruz.

E 181<-1822 - ortug)ezul !ernando 3agelan" aflat in sericiul 2paniei a efectuat primacalatorie în +urul lumii.

4 E)%!.)%()/) /# #r) +) r)f)r# +$r+#?

M#r!/) ")+o)r!r! )or#f!) "!% +)X' ! "!% r!. @$.*(#() # +)#/ X'I-/)# !#$6)/)ș ș care au faorizat aceste descoperiri. 3arile descoperiri se referă i la e*pansiunea europeanăș peste Fceanul tlantic iFceanul acific" aceasta numindu-se Aerioada 3arilor descopeririș geograficeA" c/nd e*ploratorii ăm/ntului depă esc )otarele Alumii ec)iA" a a cum auș ș fost:8asco da #ama" %artolomeu Diaz" !rancis DraGe" JacMues Cartier" Cristofor Columb"!erdinando 3agellan i mai t/rziuș James CooG.

8 C#$6)/) M#r!/or ")+o)r!r! )or#f!)

conomice# .

rogesele economice înregistrate la inceputul sec.(8" necesitatea de materii prime" stimulaintersul pentru comer pe mare" a/nd drept urmare constituirea primelor companii comercialeț

Cre$terea necesităţilor de aur $i argint pentru emiterea masei monetare

Comerţul pe drumurile terestre cu sia ,India" C)ina si cu frica este controlat de negustoriiarabi $i in 3editerana de negustorii italieni. rabii aduc în &uropa:Din sia: mirodenii ,piper"scorţisoară" dafin" anilie" aur" argint" pietre preţioase ,ametist" ambră" cuarţ" cristale" diamante"

perle" rubine" safire" mătase" arme" etc.Din frica: sclai" lemn rar" bi+uterii

în acela i timpș Drumul 3ătăsii î i pierde din importan ă i era necesară descoperirea drumuluiș ț ș maritm spre India" mai sigur" mai ieftin.

ociale#

&*isten a unei burg)ezii interesate sa- i sporeasca eniturile" în acela i timp desc)isă spre nou.ț ș ș



114


2olitice#

Interesele marilor puteri maritime din acea perioadă de a se e*tinde prin colonii. n e*emplueste ARotăr/rea de la 7ordesillasA a papei ,1=K=" care împarte globulîntre2pania iș ortugalia ca un măr tăiat în două.

7e)nice:

rogresele te)nice înregistrate la începutul sec.(8:dezoltarea te)nicii construc iei naale" cuț corăbii mai robuste cu care se puteau efectua călătorii mai lungi" apari ia caraeliiț

Dezoltarea i perfec ionarea instrumentelor de naiga ie" a+utînd la o mai bună orientare peș ț ț mare.

noseologice#

Cre te interesul pentru cunoa trea de noi spatii" mai ales dupa răspîndirea teoriei cu priire laș ș forma rotundă a pămîntului.

1eligioase#

Interesele religioase ale bisericii" în special a celei catolice" de a conerti A6umea nouăAla cre tinism 3ai ales dupa cucerirea Constantinopolului ,1=?" biserica catolică era interesatăș să contribuie la răspîndirea cre tinismului în spa iul e*traeuropean.ș ț

5 Co%+)!% )/) M#r!/or ")+o)r!r! )or#f!)ț

Dintre eenimentele care au marcat începutul erei moderne" nici unul nu a aut urmări maiînsemnate dec/t descoperirea mericii si a drumului maritim spre Indiile Frientale. Cu acestedescoperiri începe e*pansiunea" care aea să impună celorlalte continente stăpînirea &uropei iș suprema ia ciiliza iei europene.ț ț

3arile descoperiri geografice din a doua +umatate a secolului al (8-lea i din secolul al (8I-leaș au constituit o etapă decisiă în domeniul cunoa terii globului pămîntesc" aîndș multipleconsecin e" pe plan economic i social" politic i stiintific:ț ș ș

conomice#

- Cre$te importanţa comerţului maritim:

-*a comer ului european se mută din zona 3arii 3editerane în zona Fceanului tlanticț

- Cre te cantitatea de metale pre ioase aduse din 6umea Eouă în &uropaș ț

- re loc pe termin scurt dealorizarea monezilor ,infla ia i respecti 0cre terea pre urilor ț ș ș ț marfurilor



114


- Dezoltartea băncilor" burselor" companiilor comerciale

- 'n &uropa sunt aclimatizate noi plante: porumbul" cartoful" fasolea" tutnul s.a

ociale #

- Decăderea economică a nobilimii

- Colonizarea europeană a continentului american $i a &*tremului Frient

- Dezoltarea burg)eziei comerciale $i financiare"cre te rolul social al burg)ezieiș

- 2căderea nielului de trai al populaţiei de r/nd.

2olitice#

- 'ntărirea autorităţii monar)ilor în 2pania" !ranţa" nglia

- Colaborarea dintre monar)i $i burg)ezie

- 5ialitatea dintre statele implicate în descoperirile geografice coloniale

- 'ncepe formarea imperiilor coloniale.

Cultural-/tiin!ifice/ireligioase:

- Dezoltareacuno$tinţelorcgeografice

- 6ărgireaorizontuluicunoa terii spa iului terestruș ț

- Intensificareamisionarismuluicatolic

- &*tindereacre$tinismuluiîn merica $i sia

- 5ăspîndirea ciiliza iei europeneț

Co%+)!% ) %)#(!)?ț

-Distrugerea ciiliza iilor amerindiene ,aztecă" inca ă"maHaț ș

-&*pluatarea popula iei bă tinaseț ș



114


-Comer ul cu sclai.ț

P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/?

Cr!+(ofor Co/$. 1=?1 0 1?@; 0 a fost naigator intaliano-spaniol.

.>% r!.# +# */*(or!) "!% 3 #$$+( 14<2 = 18 .#r(!) 14<3 ")+o)r* L$.)#No$* =A.)r!# &*lorează coastea de nord-estul Cubei. adus primii indieni în 2pania lareîntoarcerea sa. 'n a doua călătorie e*pedi ia lui Cristofor Columb stabile te primaț ș a ezare europeană în 6umeaEouă. Descoperirea a pus bazele măre iei 2paniei" aș ț constituirii imperiului ei colonial" dar i" concomitent" pe cele ale declinului.ș

A !%! !#( o/o%!6#r)# L$.!! No!, )/o#(#r)# )!ț creat condi ii pentru dezoltareaț nebănuită a naiga iei" a sc)imbului i a industriei. stat la baza plămadirii lumiiț ș moderne . Cu toate mi+loacele iolente ea a contribuit la punerea temeliilor uneiciiliza ii" ale unei lumi noi.ț

C)/) #(r$) )"! !! #/) /$! Cr!+(ofor Co/$., +$%( r).#r#!/) ! r!% r)6$/(#()/)ț ș )or#f!) o !%$()ț miralul a fost primul european care a strabatut Fceanul tlanticîn regiunea subtropicală i tropicala a emisferei nordice i primul care a naigat în zonaș ș 3editeranei americane" în 3area Caraibilor. Columb a pus bazele descoperirii păr iiț continentale a mericii de 2ud i a mericii Centrale. &l a descoperit ntilele 3ari:ș Cuba" Raiti" Jamaica" uerto 5ico" partea central a ar)ipeleagului %a)amas" o bună partedin ntilele 3ici" 7rinidad. !apta sa a ini iat descoperirea întregului continent merican"ț desă/r ită lent în decursul secolelor următoare.ș

< 9#r(#E)"! !!/) /$! Cr!+(ofor Co/$.ț



114


10 M#r!/) ")+o)r!r! )or#f!) Po+)+!$%! o/o%!#/) +#%!o/) ! or($)6) /# :%)$($/ș

+) #/ X'I-/)#



114






referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor; personalitateaț istorică care se raportează la evenimentele tratate în documente iș hăr i color pentruț

documentele analizate.

Do10.B5egele face tot ce poate pentru a arăta că nu e dominat în niciun fel de mini$tri U...V.5 e g e l e " a/nd o memorie e*traordinară $i dorind ca orice lucru" de orice natură" să-I fie

raportat" mini$trii in întotdeauna la Co n si l iu tremur/nd U...V. 'n public" regale e plin degraitate $i cu totul diferit de cel care este în particular" pe scurt" $tie bine să facă pe regale întoate. rintre altele" el a distrus $efii $i partidele" a abolit folosirea oricăror recomandări U...V elnu are intermediari dacă se rea cea" trebuie să I se adreseze direct lui $i nu altora. &l ascultă pe toată lumea" prime$te memorii $i răspunde mereu cu graţie $i maiestate: W8oi edeaTX"$ifiecare se retrage satisfăcut. 7ot timpul face cea" trece trupele în reistă" face soldaţii sădefileze" ridică fortificaţii" răscole$te păm/ntul el încura+ează naigaţia $i" prin acţiunile sale"ţine în continuă alertă pe prieteni $i pe du$mani $i toată &uropa.Arimi 8isconti" "emorii de la curtea lui udovic al <9-lea.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 10

1 E)%!.)%()/) /# #r) +) r)f)r* +$r+#?

Domnia regelui francez 6udoic al (I8 0lea. 'ncepînd cu sec.al (8I-lea puterea se concenreazătot mai mult in mîinile regilor"care practic încep să rezole personal toate problemele importanteale statului.'ncepînd cu prima +um.a sec. al (8I-lea 2tarile #enerale" care erau alcătuitedinreprezentan ii nobilimii"clerului "burg)eziei încetează să mai fie conocate. rincipalul organț de conducere deine Consiliul regal" care era subordonat complect regelui. 2ub 6udoic al (I8 0lea "numit ""5egele 2oarelui4 ,1;;1-11? "absolutismul francez deine sistem de guernamint"iar persoana regelui 0tipul monar)ului desaîr it" puterea caruia se manifestă prin formula “2taulș sunt euT4

2 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

5ege 0sueranul unui regat" persoană care de ine puterea supremă într-un regat" stat. 'n uneleț state folosit i ca titlu pe l/ngă numele respecti.ș



114


Consiliu 5egal 0 organ central de conducere în !ran a , sec. (III-(8III" format din mariiț feudali laici i biserice ti" care dispunea de mari prerogatie în politica internă i e*tenă" dar eraș ș ș supus regelui. 'n timpul lui 6udoic al (l8-lea Consiliul 5egal era compus din patru sec iiț :consiliul de stat ,conseil dL&tat" conseil dLen )aut - se ocupa de politica e*ternă consiliul dedepe ă ,conseil des depec)es - de politica internă consiliul finan elor ,conseil des finances 0 ș ț

de finan e i consiliul priat ,conseil prieț ș " conseil des parties - de +usti ie.ț


Din 1;;1 i pînă în 11?"ș regele 6udoic al (I8-lea a e*ercitat direct conducerea regatului " fară prim-ministru" el de inind puterea absolută" lucru e*primat prin formula “2tatul sunt euT4.ț

'ncepînd cu 1;;1" regele 6udoic al (I8-lea conduce personal cu Consiliul" timp de ?= de ani" pînă la moarte" a fost propriul sau prim-ministru" instaurînd astfel o putere absolută.

4 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș

"o$.)%($/

A 1514 -1;< - perioada cind regii !ran ei nu au mai conocatț 2tatele #enerale..

B.1543-1;18 -anii de domnie a lui6udoic al (I8-lea" care a condus !ran a timp de > de ani iț ș a aut cea mai lungă domnie din istoria &uropei.

C.1551 0 începînd cu acest an i pînă la moartea sa" 6udoic al (I8-lea" a conduce personal cuș guernul.

D. 158 - &dictul de la !ontainebleau" prin care se interzicea credin a protestantă.ț

8 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

L$"o! #/ XI'-/)# 153 = 1;18 0 rege al !ran ei i al Eaarei. condus !ran a reme de >ț ș ț de ani 0 cea mai lungă domnie din istoria europeană. &ra un copil de aproape cinci ani înmomenul în care a urcat la tron în 1;=" dar a condus personal guernul din 1;;1 p/nă lamoartea sa" el de inînd puterea absolută" lucru e*primat si prin formula A2tatul sunt euTA.ț

'n !ranta" totul era controlat de regele 6." acesta formandu- i un aparat birocratic bineș pus la punct. Intenden ii" reprezentan i ai regelui in proincii" asigurau legatura dintreț ț aparatul central de guernare si cel din teritoriu.

6. (I8 s-a spri+init pecî ia colaboratori priceputi si deotati" dintre care s-a remarcatț Jean-%aptiste Colbert. &l a fost" în cadrul Consiliului de 2tat" controlor general alfinan elor" apoi a mai îndeplinit si alte functii" precum cele de secretar de stat al Caseiț 5egale si secretar de stat al marinei" timp de >? de ani coordonînd ia a economică iț ș financiară a !rantei.



114


e plan economic" măsurile adoptate în perioada în care a actiat Colbert" au asigurat odezoltare fără precedent a !ran ei. Jean-%aptiste Colbert a aplicat ideile mercantilisteț ,urmarea ca balanta comerciala sa fie actia" înfiin înd manufacturi de obiecte de lu*"ț tapiserii" mătase" stofe" oglinzi" por elanuri. stimulat dezoltarea comer ului prinț ț desfiin area a numeroase ămi interne" i a urmărit îmbunătă irea căilor de comunica ie"ț ș ț ț construirea de canale" precum 6anguedoc" care unea 3area 3editerana cu Fceanultlantic" i crearea unei puternice marine comerciale.ș

6a doi ani după moartea lui Colbert" petrecută în 1;<" 6udoic a făcut o gre ealăș politică" care a aut grae urmări i pe plan economic. !ran a a+unsese cea mai puternicăș ț

ară de pe continent" pe plan economic" dar anul 1;<? a fost cel în care regele a reocatț &dictul de la Eantes. 6udoic" prin acest act" a dorit să refacă unitatea religioasa în!ran a" interzic/nd cultul protestant. Consecin ele au fost însă dezastruoase pentruț ț !ran a" deoarece apro*imati >@@.@@@ de )ug)eno i au părăsit ara" refugiindu-se înț ț ț Flanda" nglia" %randenburg. ce tia erau întreprinzători i foarte pricepu i" !ran aș ș ț ț pierz/nd o for ă de muncă de înaltă calificare" de care au beneficiat statele mai sus-ț

men ionate.ț

'n+usti ie 6. (I8 a diminuatinfluen aprofesiei deț ț magistratînfaoareaadministratorilorregali. Colbert" controlorul-general" aintroduscodulciil ,1;;" codul penal ,1;@" codulmaritim ,1;> icodulcomercial ,ș 1;.

Dorind să impresioneze" să sublinieze faptul ca aea o putere cu caracter diin" i pentruș a demonstra stralucirea autorită ii sale" 6. a introdus la curtea de la 8ersailles" unț ceremonial fastuos. mena+area palatului de la 8ersailles a durat din 1;;> pînă în 1@>"

acolo lucr/nd arti ti de renume" care au creat un ansamblu maiestuos. 6a 8ersailles"ș etic)eta stabilită era respectată cu strictete. 7otul trebuia să se desfasoare conformdorintelor lui 6." a carui pasiune pentru lu* era eidenta. Eobilimea a fost obligată să inăla 8ersailles" acolo ea primind bani" slu+be i păm/nturi i participînd la numeroaseleș ș serbari organizate de monar). Curtea regală era plina de nobili" to i fiind considera iț ț seritori ai regelui.

Dar" domnia lui 6. (I8 nu a însemnat doar o perioadă de realizari economice siculturale. 2emne de criza economică au început sa se manifeste dupa moartea lui Colbert"accentuate de imensele c)eltuieli necesare numeroaselor războaie declan ate de 6. (I8.ș

e plan e*tern - în &uropa între anii 1;?K-11"s-a manifestat )egemonia franceză. fostreorganizată armata" regele a declan at numeroase razboie.5azboaiele însă au secatuitș bugetul. 6a sfarsitul domniei lui 6. (I8" deficitul bugetar era de >"? miliarde de lire. 'norice caz" în timpul domniei sale !ranţa a c/$tigat zece noi proincii" un imperiu pesteoceane $i a deenit prima putere pe continent.











114


Domnia lui 6. (I8 a reprezentat i o perioadă de înflorire culturală. tît stiinta" cît siș artele" si literatura au facut mari progrese.'In Asecolul lui 6udoic al (I8-leaA" cum a fostdenumită perioada domniei 5egelui 2oare" au creat scriitori importanti" precum 5acine"3oliYre" 6a !ontaine. 6udoic cel 3are" cum i se mai spunea 5egelui 2oare" a ac ionatț în ederea impunerii idealului clasic" bazat pe ordine" rigoare" respectarea regulilor"tendin a de a imita arta antică.ț

8ictoriile sale politice $i dezoltarea culturală i-au adus !ranţei admiraţia întregii &uropefaţă de succesul" puterea $i spiritul sofisticat francez. Fbiceiurile" alorile $i modul deiaţa francez au deenit un model pentru curţile regale europene" iar în această perioadăfranceza se impune ca limbă a elitei.

Eapoleon spunea despre 6udoic al (I8-lea că a fost nu doar un mare rege" dar $i singurul rege

al 6ran!ei care să merite titlul de monarh.

!ilosoful german 6eibniz îl considera pe 6udoic al (8I-lea ca unul din cei mai mari regi din

toate timpurile.

5 Tr)! #r#()r!+(!! #/) $%$! .o%#r #$(or!(#r ) ))./$/ /$! L$"o! #/ XI'-/)#

2ueranul" suzerain suprem" a$ezat în /rful ierar)iei feudale" este îndreptăţit să ceară

tuturor asalilor săi fidelitate $i spri+in. &*istenţa Curţii permite sueranului săsupraeg)eze $i să domesticească înalta nobilime. Eu putea fi controlat nici de nobilime"nici de reprezentan ii corpului social sau politic ,dunarea 2tărilor #enerale.ț

2tatul se confundă curegele. &l este Bîmpărat în regatul său4 $i în acela$i timp este laoriginea întregii +ustiţii" întregii legislaţii $i întregii autorităţi administratie.

Caracterul sacru al monar)iei. ngerea papală îi conferee dZ+[ monar)ului o dimensiunereligioasă esenţială. 5egele este sf/nt" autoritatea sa este absolută deoarece este deorigine diină" iar el nu trebuie să dea socoteală nimănui.

; 9#r(# E#%+!$%)# ()r!(or!#/* # R)#($/$! r#%&)! :%(r) 1882-1;<



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013



referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor; personalitateaț

istorică care se raportează la evenimentele tratate în documente iș hăr i color pentruț

documentele analizate .

Do11 "B…1. După obiceiul ec)i moldoenesc" toată puterea cîrmuirii a fi pe m/nadomnitorului 3oldoei...11. ăm/nturile principatului 3oldoei" după ec)ea )otărniciemoldoenească" asupra cărora domnul a aea drept de stăpînire sunt cele cuprinse între rîul Eistru" Cameniţa" %ender" cu tot ţinutul %ugeacului" Dunărea" graniţele Qării 3untene$ti $i ale7ransilaniei $i marginile oloniei" după delimitările făcute de acele ţări...1. 'n caz dec/nd as0ar face pace între împărăţia noastră $i s u l ta n ul turcesc principatul3oldoei să nu fie lipsi tniciodată de apărarea $i prot e c ţia 3ăriei Eoastre ţarului...

1;.!ăgăduim că noi $i urma$ii 3ăriei Eoastre ţarului om fi datori să păzim cu sfinţenie aceste

articole" să le întărim în c)ip neclintit $i să le păzim pe ecie.4 in >ratatul încheiat între .Cantemir,domn al :ării "oldovei, /i 2etru, împăratal 1usiei.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 11

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț



114


2ultan - 7itlu dat monar)ului din Imperiul Ftoman i din alte ări musulmane persoană careș ț poartă ,sau purta acest titlu.

rotec ieț - apărare" ocrotire" spri+in.

rotectorat 0 formă de dependentă politică a unui stat fa ă de altul în irtutea unei conen iiț ț conform căreia statul protector conduce politica e*ternă a statului prote+at" acesta păstrîndu- iș autonomia internă.


'n perioada martie - aprilie 1;K" după moartea tatălui său" Dimitrie Cantemir a fost domnal 3oldoei" dar n-a fost confirmat de sultan i 'nalta oartă" astfel înc/t s-a întors laș Constantinopol pentru a- i continua studiile la cademia atriar)iei &cumenice.ș

'nc)eind alian a cu 5usia în 111" Dimitrie Cantemir a sperat să ob ină acelea i preederi ca înț ț ș

în elegerea cu arul rus din 1;?;: renun area la suzeranitatea sultanului i trecerea ării subț ț ț ș ț protec iaț rusească sueranitatea i integritatea 3oldoei domnia ereditară a familiei Cantemir.ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 1;10 - Dimitrie Cantemir este înscăunat de turci ca domnitor al 3oldoei.

B 2 #r!/!)-13 #r!/!) 1;11 - Dimitrie Cantemir a înc)eiat la u ? ț în 5usia" un tratat dealian ăț cu etru cel 3are" în speran a eliberării ării de sub domina ia turcă i preciz/ndț ț ț ș integritatea grani elor i faptul că ele or fi apărate de armata 3oldoei.ț ș

C I$/!) 1;11 - bătălia de la 2tănile ti. ,După ce în primaara anului 111 trupele ruseș conduse de etru I" intră în 3oldoa" dar sunt îninse in bătălia de la 2tănile ti" Dimitrieș Cantemir a fost neoit să plece în 5usia" unde i-a continuat actiitatea tiin ifică iș ș ț ș culturală.

4 S(#($($/ Mo/"o)! o%for. T#(#($/$! ") /# L$ J, 13 #r!/!) 1;11ț

Tr#(#($/ ") /# L$&J a fost înc)eiat la 1 aprilie 111 între etru cel 3are" ţarul 5usiei"$i Dimitrie Cantemir" domnitorul 3oldoei. cest tratat a fost înc)eiat în ederea luptei comuneîmpotria Imperiului Ftoman.'ntreg te*tul 7ratatului a fost redactat de Dimitrie Cantemir" iaretru cel 3are nu a făcut altcea dec/t să confirme acest te*t ce i-a fost trimis de domnul3oldoei.

'n primul articol se stipula că ţarul ia Bsub oblăduire4 pe domn $i întreg poporul ţării.După scuturarea stăp/nirii otomane" 3oldoa a înceta să plătească tribut $i alte dăriorţii" se restabileau )otarele ec)i ale Qării 3oldoei de p/nă la instaurarea dominaţieiotomane.



114


'n continuare se arăta că 3oldoa urma să treacă sub protectoratul 5usiei" care garantaintegritatea teritorială a principatului $i se obliga să nu se amestece în treburile luiinterne.

'n sc)imbul +urăm/ntului de credinţă al domnitorului moldoean" ţarul se anga+ează să

nu pună domn străin în 3oldoa" asigur/nd astfel domnia ereditară afamilieiCantemire$tilor. De asemenea" se preede că toată puterea statului a fie*ercitată de către domnitor" acesta a/nd dreptul de +udecată pe tot teritoriul ţării. 'n cazde ocupaţie" familia domnitorului a aea drept de azil în 5usia.

7otodată" se precizează clar că graniţa dintre cele două state este stabilită pe Eistru" iarintegritatea )otarelor 3oldoei este asigurată.

5usia se anga+a să spri+ine 3oldoa împotria Imperiului Ftoman" iar 3oldoa se aalătura cu oastea sa 5usiei în lupta împotria otomanilor. #arnizoanelor ruse$ti li se

permitea cantonamentul pe teritoriul 3oldoei $i 3unteniei numai pe timp de război.2anGt etersburg-ul se obliga" de asemenea" să nu se amestece în treburile interne ,nunumai pe plan politic sau legislati" dar $i cultural-lingistic. 3o$ierilor ru$i li seinterzicea să ac)iziţioneze păm/nturi $i să-$i strămute aici ţăranii iobagi din regiunileinterne ale Imperiului 5us. Qările 5om/ne$ti răm/neau pe deplin suerane $i în politicalor e*ternă.

Conform ma+orităţii analizelor istorice" 7ratatul de la 6uţG este un model de prudenţă $i abilitatediplomatică" prin care Dimitrie Cantemir urmărea obţinerea independenţei $i integrităţiiteritoriale a 3oldoei" baz/ndu-se pe cea mai mare putere cre$tină din răsăritul &uropei.

8 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

D!.!(r!) C#%().!r % 25 o(o.r!) 15;3 - " 1;23 - domn al 3oldoei ,1;K $i 11@ -111" autor" cărturar" enciclopedist" etnograf" geograf" filozof" istoric" lingist" muzicolog" om politic $i scriitor rom/n.

Dimitre Cantemir 1;-1> - a înc)eiat alianţă cu 5usia ,aprilie 111 $i a participat alături deru$i la lupta de la 2tănite$ti ,iulie 111" unde aliaţii sunt înin$i $i este neoit sa plece în 5usia.

optat pentru instaurarea domniei ereditare a familiei Cantemir.

fost cea mai distinsă personalitate cultural epocii de la medieal la modern.



114


osed/nd o erudiţie enciclopedică a scris lucrări cu conţinut istoric" geografic artistic"filosofic" teologic" muzicologic" etc: Dianul sau gîlceaa în eleptului cu lumea "ț 3etafizica" !izica uniersală a lui 8an Relmont " 7ratat de muzică turcească " Istoria ieroglifică " 2tudiu asupra naturii monar)iilor " Descriptio 3oldaiae " Istoria cre terii $iș descre terii Imperiului Ftoman "ș 8ia a lui Constantin Cantemir ț " &enimenteleCantacuzinilor $i ale %rîncoenilor " Despre con tiin ă " 2istema religiei ma)omedane ,"ș ț Rronicul ec)imii rom/no-moldo-la)ilor .

5 9#r(# Co.#%!# ") /# Pr$(, 1;11

A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013

Documentul istoric se analizează i se interpreteazăș în baza următorului algoritm: identificarea i explicarea no iunilor cheie; formularea enun urilor cu termenii sublinia iș ț ț ț

ce exprimă adevărul istoric; identificarea a 3-5 evenimente istorice care au tangen ă sau seț

referă la sursă; itemi de răspuns care eficientizează în elegerea documentelor; personalitateaț

istorică care se raportează la evenimentele tratate în documente iș hăr i color pentruț

documentele analizate.

Do12""…5uptura definitiă dintre c o l o nii l e americane $i me t r o po l ă s-a produs înmomentul în care arlamentul londonez a introdus noi ta*e $i restricţii comerciale" în ciudaopoziţiei coloniilor. Decizia fatală a fost luată în 1" c/nd coloni$tilor li se cere să cumpereceai numai de la Compania Indiilor Frientale $i să plătească o mică ta*ă direct asupra/nzărilor de ceai în 1merica. $a s-a a+uns la artida de ceai de la %oston din 1; decembrie1" c/nd un grup de oameni deg)izaţi în indieni au aruncat în apele oceanului încărcătura deceai de pe trei ase engleze$ti.\\

espre 2artida de ceai de la @oston.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 12

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

http://www.moldovenii.md/md/library/document/id/1592













114


Colonie - teritoriu ocupat i administrat de o na iune străină i care este dependent de aceasta peș ț ș plan politic" economic" cultural etc.

3etropolă = centru al unui imperiu colonial" în raport cu care coloniile sunt dependente"denumire dată marilor centre urbane din epoca modernă i cea contemporană.ș

2 E%$% $r! #r)o% !%#")*r!+(or! $ r!!r) /# ().# /# #r) +) r)f)r*"o$.)%($/ț ț

'ntre anii 1;@ si 1" nglia a înfiin atț 1 colonii pe coasta răsăriteană a mericii de Eord" încare catre anul 1@ trăiau >"> milioane de oameni" ma+oritatea emigran i din Insulele %ritanice.ț

5eolu ia americană sau razboiul de independen a a coloniilor engezeț ț impotriametropolei, cuprinde o serie de eenimente de natură politică" economică" militară"organizatorică i legislatiă petrecute în a doua +umătate aș secolului al (8III-lea" mai e*actîntre 1; i1K1" care au culminat cu apari ia unui stat independent i sueran înș ț ș merica de Eord" 2tatele nite ale mericii.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș

"o$.)%($/

A 1;53 - 3area %ritanie impune ta*e coloniilor americane" dorind ca ele să contribuiela plata c)eltuielilor cauzate de războiul de ani" în urma caruia a fost ane*ată Canada..

B D)).r!) 1;;3 - “artida de ceai de la %oston4.

C S)().r!) 1;;4 0 rimul Congres Continental.

D M#! 1;;8 0 l doilea Congres Continental.E 4 !$/!) 1;;5 0 doptarea Declara iei de Independen ă.ț ț

4 Pro/).# /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/?

5ela iile dintre coloniile engleze din merica de Eord i metropolă" agraarea acestora către aț ș doua +um.a sec.al (8III-lea. 7ensionarea rela iilor întră intr-o nouă etapă după “%ăutul ceaiuluiț de la %oston4" eeniment care a serit drept prete*t pentru începutul operatiilor militare dintremetropolă i colonii" fapt ce a marcat începutul războiului de Independen ă.ș ț

8 C#$6)/) r*6o!$/$! ") !%"))%")% # # o/o%!!/or )%/)6) "!% A.)r!# ") Nor"?ț

conomice#

- Coloniile nord-americane nu au cunoscut feudalismul" colonizarea s-a făcut dupătransformărilesocial-economice din societatea engleză" adică în eacurile (8II-(8III



114


- Dezoltareaeconomică rapid ă a celor cele 1 colonii " nordul fiind dominat de industria carefolosea munca salariată i mica proprietate agricolă" în timp ce în coloniile sudiste seș dezoltaseră sistemul marilor planta ii lucrate cu a+utorul sclailor negriț

- &conomia coloniilor nord-americane a început să concureze metropola

- nglia a interzis colonizarea la est de mun ii legani" iar sc)imburile de mărfuriț eraucontrolate de metropolă. De aceea" coloni tii făceau contrabandă cu posesiunile franceze iș ș spaniole din merica

- 6ondra dorea ca i coloniile să contribuie la plata c)eltuielilor cauzate de războiul de apte ani"ș ș în urma căruia a fost ane*ată Canada. #uernul regal a impus mărirea impozitelor în colonii. 'n1;?" arlamentul britanic a otat 6egea 7imbrului" prin care redactarea tuturor actelor trebuiafăcută doar pe )/rtie timbrată. rotestul coloniilor a fost prompt. Coloni tii au afirmat însă caș toate impozitele trebuiau otate de dunările locale. &i au amenin at cu boicotarea produselor ț

engleze. 2olitice#

- Coloni tii aduseseră în merica"ș nu doar dorin a de îmbogă ire prin for e proprii precum iț ț ț ș toleran a religioasă" ci iț ș tradi ia constitu ională englezăț ț care î i aea originea în ""3agnaș C)arta 6ibertatumA. stfel" de i recunosteau autoritatea regelui ngliei" coloni tii aeauș ș propriile institu ii de conducere. F adunare aleasă de cetă eni boga i ota legile. utereaț ț ț e*ecutiă apar inea unui guernator numit de regele nglieiț

- Coloni tii sperauș sa aibă acelea i drepturi politice ca i englezii din metropolăș ș

- Coloniile erau conduse de #uernatori ,reprezentan ii regelui i de dunari 6egislatie locale"ț ș dar" nu au ob inut însă dreptul de a aea reprezentan i înț ț arlamentul de la 6ondra. cesta dinurmă a impus coloniilor măsuri restrictie care urmăreau să îi men ină într-o pozi ie deț ț subordonare în raport cu metropola

- ersonalită i ale ie ii politiceț ț precum atricG RenrH" %en+amin !ranGlin sau 7)omasJefferson i asocia iile de oluntari" numite ""ș ț !iii libertă iiA"ț au început să adreseze protesteregelui ngliei"#eorge al III-lea. titudinea acestora nu era determinată de poara financiară" cide neoia respectării unui principiu politic" în sensul că" orice decizie trebuia luată pe bazaconsim ăm/ntului cetă enilor.ț ț

ociale#

- 3a+oritateacoloni tilor engleziș emigraseră în merica după reolu ia englezăț de la mi+loculsecolului al (8II-lea" unde instauraseră noi rela ii socialeț corespunzator mentalită ilor ț burg)eze ce se afirmau riguros pe păm/ntul roditor al “6umii Eoi4



114


- 6iberalismul economic i politic în coloniileș engleze din merica era impiedicat de interesele burg)eziei din metropolă i de cele ale Coroanei britaniceș care urmareau sa ob inăț profiturima*ime din coloniile lor" men in/ndu-le prinț sistemul legislati" dependente petoate planurile

- 5esursele naturale i industriile aparute au asigurat dezoltareaș economică a coloniilor iș afirmarea tinerei burg)ezii americane care deenise în prima +umatate a secolului al (8III-lea un concurent puternic pentru burg)ezia engleză.

KKK !ac" la #nce$ut conflictul %etro$ol" - colonii a&ea o di%ensiune econo%ic", tre$tat

di%ensiunea $olitic" de&ine do%inant", e'$ri%at" de coloni tii care doreau s" ai(" institu ii ș ț

or)aniate de ei #n i i $recu% i $ro$rii re$reentan i #n Parla%entul de la *ondra.ș ș ș ț

5 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

G)or) #+!%(o% ,1> 0 1KK - general $i om de stat american" militant $i factor acti

în obţinerea independenţei faţă de 5egatul nit a coloniilor din merica de Eord" primul pre$edinte al 2tatelor nite ale mericii.

A fo+( /!")r$/ .!/!(#r :%!%*(or :% r#6o!$/ #.)r!#% )%(r$ !%"))%")% *ț .'n 1?a fost numit comandant suprem al tuturor forţelor militare ale coloniilor răsculateîmpotria ngliei. aut un rol decisi în organizarea armatei americane care a repurtatictoriile de la 2aratoga ,1 $i ]orGto^n ,1<1" )otăr/toare pentru obţinereaindependenţei 2tatelor nite ale mericii.

>% 1;;, #+!%(o% # fo+( r))"!%()/) Co%)%&!)! o%+(!($&!o%#/) De i ideile luiș

nu au +ucat un rol ma+or în formularea Constitu iei mericane" spri+inul si prestigiulț numelui sau au contribuit în mare masură la ratificarea acelui document de catreguernele statelor implicate" în acel moment e*ista o considerabilă opozitie fa ă deț noua Constitu ie i" fără influen a lui _as)ington" nu e deloc sigur ca ar fiț ș ț fost adoptată..

#+!%(o% # fo+( r!.$/ r) )"!%() #/ S(#()/or U%!()ș #/) A.)r!!!Ca pre$edinteîntre 1<K $i 1K" _as)ington a dus o politică internă conseratoare" iar pe plan e*terna fost un adept al izolaţionismului.Cu ocazia discursului său de adio" în 1K" recomanda2tatelor nite să interină c/t mai puţin posibil în afacerile politice ale lumii $i" mai ales"

să nu se alieze cu nicio naţiune europeană în cazul unui conflict pe ec)iul continent.

; 9#r(# Co/o%!!/) )%/)6) "!% A.)r!# ") Nor", 1;;8



114


9#r(# Co/o%!!/) )%/)6) "!% A.)r!# ") Nor", 1;53 - 1;;8



114


-

A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013



114





Do13"" I.Famenii se nasc $i răm/n liberi $i egali în dr e p t u ri,....II. 2copul oricărei asociaţii politice este conserarea drepturilor naturale $i imprescriptibileale omului aceste drepturi sunt libertatea" proprietatea $i rezistenţa la opresiune.III.E a ţiun e a este sursa esenţială a principiului oricărei sueranităţi nicio grupare" niciunindiid nu poate e*ercita re-o autoritate care să nu emane de la ea ,…. 6egea este e*presiaoinţei generale.(I. Comunicarea liberă a g/ndurilor $i a opiniilor lor este unul din drepturile cele mai de preţale omului,….4Din eclara!ia repturilor 4mului /i ale Cetă!eanului.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 13

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Ea iuneț - comunitate stabilă de oameni" istorice te constituită ca stat" apărută pe baza unită ii deș ț limbă" de teritoriu" de ia ă economică i de factură psi)ică" care se manifestă în particularită iț ș ț specifice ale culturii na ionale i în con tiin a originii i a sor ii comune.ț ș ș ț ș ț

Drepturi- 7otalitatea regulilor i normelor +uridice care reglementează rela iile sociale dintr-unș ț stat.

2 E%$% $r! $()r.)%!!+$/!%!# !))r!.*#")*r!+(or! !r)f/)(*().# /# #r) +)ț ț ș r)f)r*"o$.)%($/

5eolu ia franceză de la 1<K - 1KK a pus capăt 8ec)iului 5egim"ț na iuneaț unitara a înlocuitstările sociale" iar francezii nu se mai împar eau în prielegia i si supusi" ci dein cu to iiț ț ț ceta eni.ț

Declara ia Drepturilor Fmului ssi ale Cetateanului cuprinde un preambul i 1 articole" careț ș combină dispozi iile priindț drepturile a trei categorii de persoane: Bdrepturile oamenilor 4,francezi" străini sau inamici " Bdrepturi ale cetă enilor ț 4 ,cetă eni francezi" care reamintesc iț ș

întăresc libertă ile ciile i Bț ș drepturi ale societă iiț 4 ,na iunea franceză" care sunt componenteț constitu ionale.ț

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/



114


A .#! 1;< - criza regimului absolutist francez l-a obligat pe 6udoic al (8I-lea ,1=-1K să accepte o%o#r)# A"$%*r!! S(*r!/or G)%)r#/)" pentru prima dată după1;1=.

B !$%!)1;< 0 constituirea dunării Ea ionale.ț

C I$/!) 1;< 0 dunarea Ea ională se proclamă dunare Ea ională Constituantă.ț ț

D 14 !$/!) 1;< 0 ocuparea %astiliei.

E 25 #$$+( 1;< 0 este adoptată Declara ia Drepturilor Fmului si Ceta eanului" cartaț ț

fundamentală" prin care au fost puse atît în !ranta" cît i in lume" bazele democra ieiș ț

moderne.

4 N))+!(#()# #"o(*r!! D)/#r# !)! Dr)($r!/or O.$/$! ! C)(* )#%$/$!ț ș ț

Criza regimului absolutist l-a obligat pe regele 6udoic al (8I-lea sa accepte conocareadunării 2tatelor #enerale" care nu mai fuseseră conocate dela 1;1=. In luna iunie 1<Kreprezentan ii stării a treia" care reprezentau K;` din popula ia !ran ei s-au constitiut inț ț ț dunarea Ea ională" care de+a în iulie s-a proclamat drept dunarea Ea ională Constituantă. 'nț ț noaptea de = august 1<K dunarea Constituantă otează desfiin area priilegiilor feudale" faptț care a pus capăt din punct de edere social 8ec)iului 5egim.

Eoua organizare social0politică necesita i un document programatic" care la constituitș Declara ia Drepturilor Fmului si Ceta eanului" adoptată de dunare la >; august 1<K.ț ț

8C#r#()r$/ D)/#r# !) D)r)($r!/or O.$/$! ! C)(* )#%$/$! I.or(#% # !+(or!*ț ș ț ț

6a >; august 1<K dunarea Constituanta a publicat Declara ia Drepturilor Fmului iț ș Cetă eanuli.ț Declara ia cuprinde un preambul i 1 articole" care combină dispozi iile priindț ș ț drepturile a trei categorii de persoane: Bdrepturile oamenilor 4 ,francezi" străini sau inamici -articolele 1" >" " =" " K i 1@" Bș drepturi ale cetă enilor ț 4 ,cetă eni francezi" care reamintesc iț ș întăresc libertă ile ciile - articolele ; i 1= i Bț ș ș drepturi ale societă iiț 4 ,na iunea franceză" careț sunt componente constitu ionale - articolele 1" 1? i 1;.ț ș

Izorul Declara ieiț se regăseste in ideile ilumini tilor francezi si englezi" precum i înș ș ADeclara ia de independen ăA a coloniilor engleze din merica de Eord.ț ț

&a proclama libertatea" proprietatea indiidului si rezisten a împotria asupririi" caț drepturi naturale i de neatins ale omului" legea trebuia sa fie una pentru to i" to iș ț ț ceta enii fiind egali in fa a legii. Declara ia proclama libertatea opiniilor i gîndirii.ț ț ț ș



114


Idealurile reolu ionareț sunt rezumate în formularea AL!)r(#(), E#/!(#(),r#()r%!(#()A.

Cu toate că e*istau unele limitări în ceea ce prieste libertatea presei" libertateacredin ei" Declara ia a aut unț ț #r#()r rof$%" r)o/$(!o%#r .

Declaratia a pus bazele democra iei moderneț " atît la niel na ional "cît i interna ional.ț ș ț

lterior aproape toate democra iile eurpene au recunoscut ca modelț eclara!ia

repturilor 4mului /i Cetă!eanului $i începutul sistemului parlamentar din 1<K.

Declaratia a inspirat un mare numar de te*te similare" a stat la baza Declara ieiț niersale a Drepturilor Fmului adoptată în 1K=< de către FE.

;9#r(# R)o/$ !# fr#%)6* ") /#ț 1;<



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013




Do 14."" rt.1;. 1. 2ă se acorde...tuturor locuitorilor acestor principate amnistiereatotală,....

. 2ă fie înapoiate mănăstirilor $i diferitor personae păm/nturile $i stăp/nirile" care acum suntnumite raiale,....



114


=. 2ă nu se ceară de la ei nici o co n t rib u ţ ie sau plată pentru întreaga perioadă de război ,... $i pentru doi ani de acum înainte,....;. 2ă li se permit domnitorilor acestor două principate să aibă fiecare din partea sa unîmputernicit pentru c)estiunile cre$tinilor de rit grecesc,... $i or fi trataţi cu bunăoinţă de2 ubl i ma o ar t ă . ,....\\

Din >ratatul de la Auciu?- Aainargi, &BB(.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 14

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Contribu ieț - 2umă de bani pe care un stat înins este obligat s-o plătească unui stat îningător întemeiul unui tratat de pace" depă ind pagubele cauzate de război.ș

2ublima oartă ,sau 'nalta oartă" oarta Ftomană - 7ermenul este folosit pentru desemnareaguernului Imperiului Ftoman" în special în conte*t diplomatic.


Ca rezultat al înfrîngerilor suferite de armatele turce ti în anul 1="ș oarta Ftomană a fostneoită sa semneze pacea de la NuciuG-Nainargi" care reprezenta unul din cele mai importantetratate turco-rusesti pentru ca marcau inceputul dezmembrarii iremediabilea Imperului Ftoman.

Conform preederilor 7ratatului de la NuciG-Gainargi locuitorii rincipatelor 5om/ne erauscuti i de plataț contribu ieiț de razboi i de alte plăti pe o perioadă de doi ani.ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A. 1;5 - începerea razboiul ruso-turc " ocuparea de către o tirile ruse ti a principatelor ș ș rom/ne" înlătrurarea de la putere a domnitorilor Constantin 3arocordat i #)eorg)eș #)ica.

B. 21 !$/!) 1;;4 0 semnarea tratatului de pace de la NucuG-Nainargi 5u$ii nu s-au putut bucura de izb/ndele lor" căci sub ameninţare de război cu Imperiul ustriac" care nu putea să adă principatele rom/ne$ti în componenţa Imperiului 5us" ei fuseseră siliţi să

înc)eie pace" renunţînd la cuceririle făcute.

C. 1;;8 0 ustria ob ine oț compensa ieț teritorială din trupul 3oldoei" partea de nord"numită ulterior %ucoina.

4 Tr#(#($/ ") /# $!$J-#!%#r!



114


fost semnat la >1 iulie" 1=" de Imperiul 5us ,reprezentat de feldmare alulș iotr 5umian eț iș Imperiul Ftoman după înfr/ngerea acestuia din urmă în războiul din 1;<-1=.7ratatul era o

loitură e*trem de umilitoare primită de odinioară puternicul Imperiu Ftoman.

Ftomanii au cedat teritoriul regiunii ]edisan dintre r/urile Eipru iș %ugul de 2ud.

cest teritoriu includea portul Rerson i oferea 5usiei pentru prima oară ie ire laș ș 3area Eeagră.

Ftomanii au pierdut iș Ranatul Crimeei" căruia au fost for a i să îi recunoascăț ț independen a. Ranatul" de i oficial independent" era în realitate sub controlul 5usiei"ț ș care l-a i ane*at înș 1<.

7ratatul a acordat 5usiei i alte beneficii. eliminat restric iile priind accesul 5usieiș ț la 3area zo ,7ratatul de la %elgrad din 1K dădea 5usiei teritoriu la 3area de zo"dar îi interzicea fortificarea zonei sau dezoltarea unei flote.

rin 7ratatul de pace3oldoa $i 3untenia" răm/n subsuzeranitate turcească" însă 5u$ilorli se recunoa$te dreptul de control $i de apărare a5om/nilor contra abuzurilor turce$ti.

cesta a fost începutul protectoratului rusesc în principatele rom/ne. rin consulii de laIa$i $i %ucure$ti" Imperiul 5us e*ercită un control $i au un amestec continuu în toateafacerile ţărilor rom/ne.

Cu toată dorinţa Imperiului 5us de a cuceri ambele rincipate Dunărene" scopul ţinut nuaputut fi realizat" din cauza că la 1> în loc de aceste două ţări" capătă o bucată dinolonia.

Imperiul ustriac însă" folosindu-se de împre+urările faorabile pentru el" ocupă atunciteritorii din nordul 3oldoei" care le or numi ulterior %ucoina $i le ane*ează ca proincie a Imperiului ustriac la 1?.

'n a$a mod două Imperii ecine mic$orează o naţiune cre$tină" care în curgerea secoleloraproape singură ţinuse piept lumii musulmane în mersul ei cresc/nd spre inima &uropei.

8 Co%+)!% )/) Tr#(#($/$! ") #) ") /# $!$J-#!%#r! )%(r$ Pr!%!#()/) Ro.7%)ț

7ratatul de pace de la NuciuG-Nainargi" pe l/nga consemnarea c/stigurilor teritoriale si

economice ale 5usiei" în detrimentul 7urciei" prin unele din preederile sale aea"o$*!.or(#%()o%+)!% ) )%(r$ ro.7%!?ț

:% r!.$/ r7%", marca începutul protectoratului rus asupra rincipatelor5om/ne"aceasta în baza stipula iilor din te*tul sau" iz/nd: dreptul 5usiei de a intereni înț faoarea cre tinilor din Imperiul Ftoman" dreptul 5usiei de a înfiin a consulate înș ț Imperiul Ftoman ,consulii urm/nd a-si e*ercita dreptul de interen ie în faoareaț



114


cre tinilor" în conformitate cu art.(8I în sf/r it" recunoasterea de către oartă aș ș dreptului supu ilor rusi de a se bucura de aceleasi priilegii ca supu ii celorlalte puteriș ș din Imperiul Ftoman.

:% #/ "o!/)# r7%", tratatul stipulează obliga ia or ii de a promulga un )atiserif ț ț garant/nd ec)ile drepturi ,priilegii ale rincipatelor 5om/ne" ceea ce marcaun început al edificarii statutului politic international al 2rincipatelor 1omne subraportul prescrierii într-un act politic" cu aloare interna ională" a acestor drepturi"ț precum si a obliga/iilor sale fa ă de puterea suzerană.ț

5 9#r(# Pr!%!#($/ Mo/"o)!,112-185

; 9#r(# B$o!%# :% o.o%)% # # A$+(ro U%#r!)!, 1;;4-1<1ț



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013





114




Do18""…'nsecolul al (I(-lea" 5egatul nit deenea Imperiul %ritanic" iar 5e gina 8ictoria î$i

adăuga în titlurile regale $i onoarea deB 'mpărăteasă4. 5olul sueranei în conducerea statului era pregnant" at/t pe plan intern" c/t $i pe plan e*tern. Iar preocupările acesteia dea-$i consolidaconstant statutul au propulsat-o pe 8ictoria ca oB figură centrală4 în &uropa. &ste cazul situaţieidin &uropa secolului al (I(-lea" c/nd" prin intermediul alian ţelor matri moniale" e*ista c/te unreprezentant al Casei britanice în ma+oritatea Caselor domnitoare de pe continent. !iii $i fiicele5eginei 8ictoria $i ai rinţului lbert erau pioni de referinţă" direct sau indirect" în circuituldiplomatic &uropean4.

Ion %ulei" #abriel %adea-ăun" "onarhi europeni."arile modele &)(D-&)&(E.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 181 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Imperiu %ritanic - este numele atribuit 1egatului Fnit al "arii @ritanii i rlandei de Gord ș iș fostelor dominioane" colonii" i altor teritorii aflate sub stăp/nirea Coroanei %ritanice de laș sf/r itul secolului al (8I-lea p/nă la mi+locul secolului al ((-lea. pogeul Imperiului %ritanicș a fost atins la începutul secolului al ((-lea" cuprinz/nd peste >@` din suprafa a uscată a 7erreiț

i mai mult de =@@ milioane de locuitori" fiindș cel mai mare imperiu din istorie.

lian ă matrimonialăț 0 uniune legalizata dintre un bărbat i o femeie" căsnicie" căsatorie.ș

2 E%$% $r! $ ()r.)%!! +$/!%!# ! ) )r!.* #")*r !+(or! ! r)f/)(* ().# /# #r) +)ț ț ș r)f)r* "o$.)%($/

Domnia reginei 8ictoria ,1<-1K@1 a fost o perioadă de sc)imbări industriale" culturale" politice" tiin ifice i militare în cadrul 5egatului nit" i a fost marcată de o mare e*pansiune aș ț ș ș Imperiului %ritanic.

rima aliantă matrimoniala a copiilor reginei 8ictoria" este casatoria in 1<?< a prin esei 8ictoriaț ,fiica mai mare cu prin ul mo tenitor al rusiei !rederic" mai tirziu !rederic al III-lea alț ș #ermaniei si rege al rusiei ,1<1-1<<<.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 13;-1<01 0 domnia reginei 8ictoria.



114


B 1.#! 1;5 - e lingă titlul de regină al 5egatului nit al 3. %ritanii si Irlandei" 8ictoria prime te i pe cel de 'mparateasa Indiilor ,arlamentul i-a oferit acest titlu la 1 maiș ș 1<;" titlul a fost proclamat la Del)i Durbar la 1 ianuarie 1<.

C 143 0 5egina 8ictoria a fost primul monar) britanic sau englez care a izitat un monar)

francez ,1<= de la înt/lnirea dintre Renric al 8III-lea al ngliei iș !rancisc Ial!ran eiț din 1?>@.

4 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

R)!%# '!(or!# +#$ '!(or!# A/)#%"r!%# % 24 .#! 11<- "22 !#%$#r!) 1<01 - #fo+( r)!%# R)#($/$! U%!( #/ M#r!! Br!(#%!! ! Ir/#%")!ș "!% 13; 7%* :% 1<01, :.*r*()#+*# I%"!!/or, "!% 1;; 7%* :% 1<01, ! +(*7%* # )/or 2 ") o/o%!! r!(#%!)ș .

aut cea mai lungă domnie din istoria 3arii %ritanii - ; de ani i luni.ș

Domnia 5eginei 8ictoria a fost o perioadă de sc)imbări industriale" politice" tiin ificeș ț i militare în cadrul 5egatului nit.ș

fost marcată de o mare e*pansiune a Imperiului %ritanic" care deine una din cele maimari puteri ale &uropei.

aut un interes deosebit în îmbună irea rela iilor dintre !ran a i 3area %ritanieț ț ț ș . 'n1<= i 1<=?" ea i lbert au rămas cuș ș regele 6udoic-!ilip I" la C)/teau dL&u în Eormandia ea a fost primul monar) britanic sau englez care a izitat un monar)francezde la înt/lnirea dintre Renric al 8III-lea al ngliei iș !rancisc I al !ran eiț din 1?>@.

C/nd 6udoic-!ilip a făcut o călătorie de reciprocitate" în 1<==" el a deenit primul regefrancez care a izitat un sueran britanic.

e plan interna ionalț " i-a cistigat influien a nu atît prin importanta pe care a cîstigat-oș ț nglia " cit mai ales prin legăturile de familie" prin aliantele matrimoniale pe care le aeacu ma+oritatea familiilor regale din &uropa. 2-a căsătorit în 1<=@ cu ărul ei primar" rin ul lbert de 2a*a-Coburg i #ot)a. Ceiț ș nouă copii ai lor i cei >; dinș cei = de nepo iț care au atins /rsta maturită ii" s-au căsătorit în interiorul altor caseț regale sau familii nobile de-a lungul continentului" ea c/ ting/ndu- i astfel renumele deș ș A$%!# E$ro)!4.rintre %)o !! )!ț putem men iona peț _il)elm al II-lea al

#ermaniei iș 2ofia" regină a #recii" regele #eorge al 8-lea , 3.%ritanie iș 3aud" regină a Eoregiei" le*andra" 'mpărăteasă a 5usiei" 3aria" regină a 5om/niei"8ictoria &ugenie" regină a 2paniei s.a.

fost foarte autoritară - pentru alegerea noului prim-ministru - după lordul 3elbourne -nu face uz de prerogatiele sale. ' i asumă rolul de moderator i dreptul de a decide înș ș



114


caz că ma+oritatea nu este clară. 2ere te de arbitru intru ob inerea consensului" în cazulș ț mizelor importante.

&a a fost ultimul monar) britanic din Casa de Ranora . După decesul ei" coroana britanică a trecut Casei de 2a*a-Coburg i #ot)aș ,numele britanic al Casei de _ettin

reprezentată de fiul ei cel mare" &duard al 8II-lea" i nepotului ei"ș #eorge al 8-lea.ltimul" sub presiunea opiniei publice" a sc)imbat numele Casei ,care suna preagermanic în timpul rimului 5ăzboi 3odial în Casa de _indsor ,1K1. ceastă Casă afost reprezentată de strănepo ii reginei 8ictoria"ț &duard al 8III-lea iș #eorge al 8I-lea i de stră-strănepoata ei" actuala regină"ș &lisabeta a II-a.

6unga domnie a reginei 8ictoria este numita si “&ra ictoriană4-era" care răm/neînscrisă cu ma+uscule în istoria 3arii %ritanii" epocă înfloritoare at/t din punct de edereeconomic" c/t i cultural.ș

8 9#r(# I.)r!$/$! Br!(#%!, 1<;



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013

Do15B De$i mult $tirbită" autonomia Qărilor 5om/ne sa păstrat $i în ep o ca f a n a r io t ă . FasteaQărilor 5om/ne" restr/nsă ca număr $i în unele perioade practice desfiinţată-redusă la gardadomnească $i la mici unităţi" care să asigure ordinea internă" n-a intrat în structurile militare aleImperiului otoman. Cele două ţări $i-au păstrat organizarea lor internă.

cademician Ptefan Ptefănescu" storia romnilor în sec. al <9- lea.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 15

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

&poca fanariotă - perioadă din istoria rom/nilor cuprinsă între anii 111 i 1<>1.ș

!anariot iț - 1 Eobil grec" originar din cartierul !anar din Constantinopol. > Dregător saudomn descendent din această pătură.

2 E%$% $r! $ ()r.)%!! +$/!%!# ! ) )r!.* #")*r !+(or! ! r)f/)( ().# /# #r) +)ț ț ș r)f)r* "o$.)%($/

&poca fanariotă,11111;- 1<>1 reprezintă o perioadă controersată în istoria rom/nească"

fiind considerată la o prima edere un regres în eolutia societa ii rom/nesti" data fiindț subordonarea mai accentuată a ărilor 5om/ne fata de oarta otomană" înso ită de stirbirea Ț ț graă a autonomiei de care acestea se bucuraseră p/na atunci

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 1;11 0 instaurarea regimului fanariot in ara 3oldoei. Ț

B 1;15 - instaurarea regimului fanariot în ara 5omănească. Ț

C 1;30 - A/))r# "o.%!/or de către boieri" deenită treptat mai formală" # fo+( ")f)%!(!#o/!(* " a a încît domnii erau numi i direct de sultan i califica i ca fiind înal iș ț ș ț ț dregători ai or ii Ftomaneț

D 1;40-1;4< 0 reformele lui Constantin 3arocordat.

E 121 0 reolu ia lui 7udor 8ladimirescu pune capăt regimului fanariot.ț

4 R)!.$/ f#%#r!o( :% *r!/) Ro.*%)Ț C#r#()r!+(!!/) r!%!#/)



114


2c)imbarea raportului de forţe în spaţiul Dunării mi+locii $i de +os a determinatoarta otomană"care a cunoscut la sf/r$itul secolului al (8II-lea $i începutul celuiurmător înfr/ngeri $i pierderiteritoriale" să instituie în ările 5om/ne regimul fanariot. Ț

R)!.$/ f#%#r!o(?

a fost inaugurat în anul 111" prin domnia lui Eicolae 3arocordat în 3oldoa" iar înanul 11;" prin numirea aceluia$i domnitor în Qara 5om/nească.

durat în ambele ţări p/nă la 1<>1.

Domnitorii proeneau adeseori din familii grece$ti originare din cartierul !anar alConstinopolului ,Istanbul.

C#r#()r!+(!!/)r!%!#/) #/) #)+($!r)!. o/!(! au fost:

I. ccentuarea stării de dependenţă a ţărilor rom/ne în plan politic $i economicfaţă deoarta otomană" concretizată prin:

-limitarea drepturilor statului de autonomie" adică interzicerea legăturilor directecu ţărilestrăine" ceea ce a dus la o izolarea diplomatică a ţărilor rom/ne$ti

-domnii erau numiţi direct de oarta otomană" din clientela politică a!anaruluiconstantinopolitan" fără consultarea clerului $i a boierimii auto)tone

- grecizareadomniei" 2fatuluidomnesc" %isericii" culturii" înăţăm/ntului

-sporirea obligaţiilor $i cererilor orţii" care a dus la înăsprirea fiscalităţii" iar deaici lacre$terea protestelor sociale etc.

.-reducerea puterii combatie a oastei de ţară

II. 7ransformarea ţărilor rom/ne în teatru de război între marile puteri :Imperiul)absburgic" 5usia $i Imperiul otoman.

III. graarea stării conflictuale dintre oarta otomană" pe de o parte" $iImperiul)absburgic $i 5usia pe de alta" la Dunărea de Jos" a dus la cre$tereaimportanţei politice $i startegice a ţărilor rom/ne în iziunea acestor puteri. &fectul a fostcăoarta otomană a numit domni din r/ndul celor mai importanţi oameni politici"care au



114


îndeplinit funcţii de mare dragoman al orţii sau al !lotilei" dregătoriintimi sau mini$tride &*terne sau mari iziri sau Gapudani ,amirali" iniţiaţi în politicae*ternă. 'ntre ace$tia s-au remarcat Eicolae $i Constantin 3arocordat" #rigore al II-lea$i al III-lea #)ica" le*andru Ipsilanti 2carlat Callimac)i$i Eicolae Caragea

I8. F altă caracteristică a regimului fanariot a fost strămutarea la interale scurte de timpa domnilor fanarioţi dintr-o ţară în alta. 7imp de 11@ ani sunt înregistraţi -<desc)imbări de domni. cest obicei a dus la :

- agraarea fiscalită iiț

- dezoltarea unitară a institu iilor" un pas pregătitor pentru unificarea politică a celor ț

două ăriț

- cre tera elementului grec în conducerea statului.ș

8 P)ro"!6#r)#

R)!.$/ f#%#r!o( $%o#() "o$* )r!o#")?

rima - p/nă la 1=" caracterizată:

politic -prin fidelitatea aproape necontestată a domnilor fanarioţifaţă de oartă

cultural - prin răsp/ndirea limbii $i culturii grece$ti prin care seurmărea o Bgrecizare4 asocietăţii rom/ne$ti în secolul al (8III-lea.

doua0 1=-1<>1" caracterizată:

prin modernizarea i laicizarea culturii rom/ne ti" ca urmare a influen ei iluminismuluiș ș ț se factură franceză.

5 Do$* #r#()r!+(!! #/) *+(r*r!! #$(o%o.!)! *r!/or Ro.7%)Ț

mbele ări i-au păstrat organizarea internăț ș

fost păstrată armata" care de i redusă la număr ,se reducea la garda domnească i miciș ș unită i" n-a intrat în structurile militare ale Imperiului Ftoman.ț



114



Do1;B 2c)imbările care se produceau în regimul proprietăţii" ca $i în sistemul deorganizare statală $i administratiă au determinat cre$terea preocupării pentru întocmirea $ieditarea unor coduri de legi: railniceasca condică din 1<@ $i 6 e g iu ir ea Car a g ea ,1<1< în

Qara 5om/nească" 2obornicescul )riso din 1<? al lui le*andru C. 3arocordat $iCod u lCalimac ) i ,1<1;-1<1 în 3oldoa au însemnat pa$i importanţi pe cale modernizăriilegiuirilor" a tendinţei de separare a +ustiţiei de administraţie4.

cademician Ptefan Ptefănescu" storia romnilor în sec. al <9- lea.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 1;

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

6egiuirea Caragea - este primul cod de legi al 7ării 5om/ne tiș fiind promulgat în anul 1<1< peremea domneiei domnitorului fanariot Ioan #)eorg)e Caragea ,1<1>-1<1<. rin acesta se

stabileau noi ta*e feudale pentru ărani" iar femeile erau e*cluse din ia a politică.ț ț

Codul Calimac)i - a fost un cod ciil al 3oldoei" alcătuit la ini iatia domnitoruluiț 2carlatCallimac)i ,Calimach" care l-a promulgat în 1<1. cest cod mai este denumit iș Codica ivilăȚ

a "oldovei. 6a promulgare" codul era scris în limba greacă.plicarea lui a deenit maiconsecentă abia după 1<" c/nd s-a definitiat" prin traducere" redactarea în limba rom/nă acodului.



114



Ioan #)eorg)e Caragea, mare dragoman al or ii Ftomane"ț domn al ării Ț 5om/ne tiș ,1<1>-1<1<

a dus o politică fiscală e*cesiă iș a reglementat renta feudală în defaoarea ărănimiiț prin B6egiuirea Caragea 4 ,1<1<.

ăstr/nd trăsături feudale" Codul Calimac)i,1<1 con inea i norme de drept burg)ez" ceea ceț ș reflecta începuturile descompunerii or/nduirii feudale i ale formării în 3oldoa a rela iilor ș ț bazate pe proprietatea priată i pe capital.ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 112-11 - Io#% G)or) C#r#)#, mare dragoman al or iiFtomane esteț

domn al ării Ț 5om/ne ti.ș

B 1;0 0 intră în igoarerailniceasca condic" întocmit în ara 5om/nească la porunca Ț

lui le*. Ipsilanti" în anul 1?,a intrat în igoar ) )+() 8 #%! datorit opozitiei turcilor.

C 158 0 intră in igoarecodul ciil rom/n.,Codurile de legiadoptate la sf.sec (8III 0înc.sec. (I(" au fostaplicateîn 3oldoa

i ara5om/nească idupăterminareaepociifanariote" pînă la intrarea in igoare a coduluiș Ț ș

ciil roman.

4 E)%!.)%()/) /# #r) +) r)f)r* +$r+#

2ecolul fanariot ,111-1<>1 a influen at toate sectoarele ie ii sociale 0 administra ia" +usti ia"ț ț ț ț fiscalitatea" rela iile agrare" biserica i cultura" care au suportat ample restructurări" fapt ce aț ș condus la instaurarea unei orînduiri statale noi i la modernizarea structurilor sociale iș ș economice ale statului. 5eformele începute în prima +umătate a sec .al (8III-lea" mai ales în perioada domniilor lui Constantin 3arocordat" o%(!%$* i în a doua +umătate a secolului " i laș ș începutul secolului următor. stfel" 2ravilniceasca condică ,1<@ a lui le*andru Ipsilanti iș egiuirea Caragea ,1<1< în ara 5om/nească" Ț obornicescul hrisov din 1<? al lui le*andru

C. 3arocordat iș Codul Calimachi ,1<1;-1<1 în 3oldoa sînt doar cîtea momente +uridiceale timpului.

8 I.or(#% #Co"$r!/or ") /)!:%o%)($/)o!!:%#r) #$ fo+( )/#or#() !#"o(#()ț ș

Importan a acestor coduri +uridice este e*traordinară" aînd în edere atît aplicabilitateaț lor" cît i numeroasele asemănări pe care le prezentau. 6a aceasta au contribuit" în mareș măsură" i obiceiul pe care îl aea oarta de a sc)imba domnii din ara 5om/nească înș Ț



114


3oldoa" fiind create " astfel institu ii asemănătoare si reguli asemănătoare in cele douăț rincipate.

Fdată cu elaborarea lor"apar reguli noi" manifestate în ceea ce prie te:ș

- proprietatea" care capătă acum un caracter contractual" dega+îndu-se de caracterullegal de pînă atunci

- persoanele +uridice" numite toără$ii înrailniceasca Condică $i în 6egiuireaCaragea" sau persoane moralice$ti" în CodulCalima)

- obligaţiile" ale căror izoare sunt legea" tocmeala ,contractul $i ătămarea adusăcuia ,delictul" după actualul Cod Ciil.

!iind un rezultat al epociiîncare au fost elaborate" #)+() #() @$r!"!) confirmăsubstituirea dreptului consuetudinar ,al obiceiului pămîntului prin dreptul scris"reglamentează rela iile sociale" etc." ac iuni strict necesare procesului de dezoltare "ț ț contribuind în mod direct la progresul" modernizarea societă ii rom/ne ti.ț ș

-


Do1""...Frice francez se a bucura de drepturi ciile străinul se a bucura de acelea iș drepturi ciile ,.... Eimeni nu î i poate înstrăina libertatea personală nu e*istă căsătorieș atuncicînd nu e*istă consim ămînt ,.... !iecare este răspunzător de pre+udiciul pe care l-aț proocat ,.... proprietatea este dreptul de a beneficia i de a dispune de lucruri în mod absolutș nimeni nu poate fi constrîns să- i cedeze proprietatea ,.... Copilul" de orice îrstă" datoreazăș cinste i respect tatălui i mamei sale,....ș ș 4

Eapoleon. Codul Civil.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 1

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Drepturi ciile 0 drepturi de care se bucură o persoană fizică sau +uridică" reglamentate iș recunoscute ca atare.



114


Drept ciil 0 acea ramură de drept ce reglamentează rela iile social-patrimoniale iț ș nepatrimoniale între persoane fizice i se aflăpe pozitii de egalitate +uridică" c)iar si atunci cindș una din par i este statul.ț

2 E%$% $r! $ ()r.)%!! +$/!%!# ! ) )r!.* #")*r !+(or! ! r)f/)( ().# /# #r) +)ț ț ș

r)f)r* "o$.)%($/

Codul Ciil a lui Eapoleon ,adoptat in 1<@="a fost un pas înainte în întroducera noilor principiide organizare a ie ii sociale" acordîndț drepturi ciile atît pentru francezi" cît i pentru străini.ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A. 10 %o!).r!) 1;<< - Eapoleon %onaparte dizolă cu a+utorul grenadierilr Consiliul celorcinci sute" astfel Directoratul fiind inlocuit cu o noua formă de guernamint: Consulatul.

B. 12 #$$+( 100 - Conins de necesitatea reglamentării +uridice a raporturilor sociale" Eapoleon nume te o comisie care urma sa redacteze noul Cod" care urma sa deinăș temelia noului stat de tip burg)ez.

C. M#r(!) 104 0 a fost adoptat Codul Ciil"care este considerat , cea mai mare realizare a

Consulatului i personal a lui Gapoleon.ș

4 I.or(#% # #"o(*r!! Co"$/$! C!!/ # /$! N#o/)o%ț

fost cea mai importantă realizare a Consulatului

institu ionalizat sistematic noile principii de organizare a ie ii socialeț ț

consacrat proprietatea" libertatea indiiduală" egalitatea ceta enilor în fa a legii ț ț

stabilit egalitatea mo tenitorilor direc i la succesiuneș ț

stabilit laicitatea statului

Codul Ciil a legalizat noile institu ii i rela ii sociale" a căror ac iune timp de unț ș ț ț

deceniu au transformat societatea franceză într-o societete burgeză

rămas în igoare i după 1<1?" fiind mai tîrziu adoptat fără modificări esen iale în ?ș țde state

Eapoleon scria despre Codul Ciil - “loria mea constă nu în faptul că am cî tigat (' deș

bătălii, ceea ce nimic nu-l v-a putea terge, ceea ce v-a trăi ve nic este Codul meu civil...Hș ș

8I.or(#% # #or"#(* r)/# !!/or *r!% !-o!! :% Co"$/ /$! N#o/)o%ț ț ț



114


Codul acorda o aten ie i o importan ă deosebită organizării familiei" urmînd să facă dinț ș ț familie celula de bază a socită ii.ț

Codul acorda capului familiei puteri i prerogatie foarte întinse asupra persoanelor ș care o alcătuiau ,copii" so ie.ț

Copilul de orice îrstă datora cinste i respect tatălui i mamei sale.ș ș

uterea absolută a so ului asupra so iei se numea Bputere maritală4 sau Bautoritateț ț paternă4.

Butoritatea paternă4 a fost abolită in !ran a în 1K@ 0 fiind înlocuită cu autoritateaț parintească.

8îrsta ma+oratului era considerată >1 de ani.8 P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

N#o/)o% Bo%##r()- 'mpărat al francezilor intre 1<@=-1<1?" cel mai mare lider din istoria!ran ei.ț

M!/!(#r ") )) !), # o !%$( +$)+ .!/!(#r) r).#r#!/)ț ț .

- Eapoleon este recunoscut ca unul din cei mai mari generali ai lumii

- dominat &uropa centrală printr-o serie de războae i ictorii militare" luptînd cu celeș mai mari state europene i repurtînd ictorii răsunătoareș

- c iunile sale au influen at puternic politica franceză i europeană la începutul sec.1Kț ț ș

A r*.#+ :% !+(or!) ! "#(or!(* r)*r!! o"$/$! %#o/)o%!#%,ș care a pus funda iileț legisla iei administratie i +udiciare în ma+oritatea ărilor &uropei de 8est.ț ș ț

- 'n !ran a administra ia a fost reorganizată" sistemul de +usti ie a fost simplificat iț ț ț ș toate colile au fost puse sub control centralizat. 6egea !ranceză a fost standardizată subș forma Codului Eapoleonian sau codul ciil i încă alte sa e coduri. cestea garantauș ș drepturile de libertate cî tigate în 5eolu ie" incluzînd egalitatea în fa a legii iș ț ț ș libertatea religiei.

- P)r+o#%#/!(#()# /$! N#o/)o% se caracterizează prin două calită i 0 intelegen a iț ț ș puterea de muncă" esen iale pentru conducerea unui stat" care se complectau cu o oin ăț ț formidabilă pentru care imposibilul nu e*ista

- Eapoleon %onaparte a fost un om e*raordinar care" dupa ce # f$/)r#( # $% .)()or)o# +#, # *6$( ! +-# +(!%+ ) +(:%!/) Sf E/)%#ș

5 9#r(# I%f/$!)% # o"$/$! %#o/)o%!#%ț



114



Do1<B…Dacă I mperiul lui Eapoleon a desfiinţat unele cuceriri ale reoluţiei" el aconserat esenţa reoluţiei. 'n domeniul politic" economic $i"mai ales" social" Imperiul



114


napoleonean a menţinut mo$tenirea reoluţionară $i a împiedicat reîntoarcerea la8ec)iul5egim. 5ăzboaiele duse în timpul 5epublicii au fost ăzute ca eliberatoare. &le au propagateideile reoluţionare $i dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Dar" armatelereoluţionare" cît $i cele imperial au fost întîmpinate peste tot cu ostilitate. Eapoleon amodificat )arta &uropei" redesenînd-o parte din frontiere. 'n ciuda e$ecului său militar" opera

lui Eapoleon î$i a pune amprenta mult timp asupra ţărilor" pe care le-a cucerit.4Jean-3ic)el 6ambrin , Iistoire.'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 1<

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Imperiu - 1 2tat condus de un împărat împără ie. > 7eritoriu cuprinz/nd un stat dominantț împreună cu teritoriile cucerite i dominate de el. 7eritoriu cuprinz/nd un stat dominantș ,marea metropolă i posesiunile lui coloniale.ș

2 E%$% $r! $()r.)%!!+$/!%!# !))r!.*#")*r!+(or! !r)f/)(*().# /# #r) +)ț ț ș

r)f)r*"o$.)%($/Importan a istoricăa rimuluiț Imperiu !rancez ,1<@=-1<1=" cît i perioada celor 1@@ de zile dinș 1<1? constă în faptul că a consolidat in practică principiile 5eolu iei !ranceze i le-a răspinditț ș în întreaga &uropă.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 2 ")).r!) 104 - Eapoleone %onaparte s-a proclamat 'mparat al !ran ei " fiindț incoronat la Catedrala Eotre Dame din aris. 'ncepe rimul Imperiu !rancez.

B 1;<<-118 0 războaiele napoleoniene.

C 111 - Imperiul Eapoleonian atinge apogeul" cind direct sau indirect" prin state asale" elcontrola +umatate de &uropă.

D 112 0 inazia franceză în 5usia.

E 118 - profitînd de nemul ămirile francezilor de noul rege" 6udoic al (8III-lea"ț Eapoleon debarcă în !ran a" redeenind împarat" dar este inins de englezi si prusaci înț bătalia de la 8aterloo" in %elgia si e*ilat pe insula 2f. &lena.

4 R*6o#!)/) %#o/)o%!)%)

+"(oaiele lui a$oleon - reprezintă o serie de războaie globale purtate în timpul domniei lui Eapoleon %onaparte în!ran a ,1KK - 1<1?. Eu e*istă un consens printre istorici priindț momentul în care s-au înc)eiat razboaiele reolu ionare franceze si au început războaieleț napoleoniene. n astfel de moment poate fi considerat data de 1< %rumar , noiembrie 1KK"



114


c/nd Eapoleon a preluat puterea. F alta dată posibilă poate fi considerată aceea a izbucniriirăzboiului cu 5egatul nit al 3arii %ritanii iIrlandei" dinș 1<@.

Dupa 1<@= Eapoleon a dus un lug sir de războaie cu nglia si cu monar)iile absolutiste,5usia"ustria"rusia #$6#() printre altele de:

- rialitatea dintre burg)ezia franceză i cea engleză pentru suprematie economicaș

- dorin a monar)ilor europeni de-a opri accesiunea lui Eapoleonț

- ambi ia lui Eapoleon de a stapani intreaga lume.ț

Cu o armată mare"Eapoleon a reu it sa obtină multe ictorii asupra ustriei in 1<@?"prin bătaliaș de la ustrerlitz i asupra rusiei in 1<@;.2ingura putere continentală care îi stătea in cale eraș 5usia.Cu aceasta a înc)eiat un acord in 1<@" prin care &uropa era împar ită între împaratulț !ran ei i arul 5usiei"le*andru I. In anul 1<1> Eapoleon face o încercare dezastruasă de aț ș ț

inada 5usia" în care este inins. stfel a început căderea lui.. 'n %ătalia de la 6eipzig din 1<1" Eapoleon este înfrant de către cele cinci na iuni. Eapoleon este obligat sa abdice si este e*ilat inț insula &lba" in anul 1<1=.'nsă un an mai tarziu" el reine la tron" dar după 1@@ de zile" el esteînfr/nt de o armată anglo-prusiană la _aterloo în 1<1?. bdică i este e*ilat din nou" de dataș aceasta pe insula 2f.&lena. &l moare acolo în anul 1<>1" la arsta de ?1 de ani" de cancer sauotrăit cu arsenic.

8 Ur.*r!/) r*6o!)/or %#o/)o%!)%) .

u reprezentat o continuare a războaielor declan ate de 5eolu ia franceză din 1<Kș ț .

u dus la profunde sc)imbări în &uropa

De i Eapoleon a ob inut o serie de ictorii"ș ț dupa înr/ngere - !ran a nu mai de ineaț ț rolul conducător pe continent" acest rol fiind preluat de 3area %ritanie

u răspindit în întreaga &uropă principiile 5eolu iei !rancezeț . 'n cele mai multe ăriț europene0adoptarea ideilor 5eolu iei !ranceze au rămas ca mo tenire genera iilor ț ș ț iitoare

3onar)ilor europeni le-a fost foarte greu să restaureze starea de lucruri prereolu ionarăț

,monar)iile absolute i aufost obliga iș ț să păstreze anumite reforme făcute în perioadadomniei napoleoniene

3o tenirea institu iilor napoleonieneș ț a ramas ie pină in zilele noastre" in multe ăriț sistemul legal purtînd amprenta Codului lui Eapoleon

!ran a a deenitdupăreolu ie unț ț model politic .rin ocuparea unei mari par i aț continentuluieuropean s-au impus în practică numeroase idei iluministe" precum



114


egalitatea ceta enilor în fa a legei" desfiin area priilegiilor feudale si altele. &uropa aț ț ț aderat la principiile de egalitate" libertate" fraternitate" dar popoarele ei au trăit curînddezamagirea ocupa iei napoleonieneț

Ca raspuns la domina ia franceză 0 a apărut o mi care nouă:ț ș na ionalismul.ceasta -ț

amodela cursul istoriei &uropei postnapoleoniene

Din această perioadădatează începutul unor na iuni i state i sfî itul altoraț ș ș ș .Rartaeurpeană afost redesenată în secolul ce a urmat epocii napoleoniene

Domina ia bonapartistă a &uropeiț a pus bazele statelor na ionale ca #ermania si Italiaț " prin începerea procesului de consolidare a oraselor-state" regatelor si principatelor.'ncepind cu 1<@K au loc mi cări patriotice într-un ir de state germane" rusiaș ș

pregatindu- i rena terea în +urul ideilor de unitate natională. 6a rindul lor italienii auș ș

dorit i ei după modelul francez " să deină o natiune unită i independentăș ș

Ideile 5eolu iei !rancezeț au impulsionat i procesul de afirmare a na iunii rom/ne.ș ț Constituirea societa ilor iacobine au dus la afirmarea scolii ardelene i mai tirziu laț ș

reolu ia lui 7udor 8ladimirescuț

Eapoleon men iona cu mai multe ocazii despreț dorinta formării unui stat unic european.'n această perioadăaapărut conceptul nou al spatiului european comun

u reolu ionat armatele europene"ț precum si te)nicile si sistemele militare si au autloc la o scara nemaiînt/lnită p/nă în acel moment" în special datorită aplicarii sistemuluimobilizarii generale

'nfringerea lui Eapoleon a dus la reinstaurarea dinastiei %urbonilor în !ran aț

Cei de ani de ca%$anii %ilitare duse de a$oleon Bona$arte au costat &ie ile a $este douaț

%ilioane de solda i. Iar des$re ci&ilii %or i ca ur%are a %oli%elor, foa%etei si a ororilorț ț

r"(oiului, nu se cunosc cifre.



114


5 9#r(# E$ro# %#o/)o%!#%*



114


. !arta. "mperiul #rancez$



114



Do20B…rticolul I8. Rotarul dintre cele două state să fie rîul rut ,.... Dar fiindcă'nalta 'mpărăţie a cedat statului 5usiei teritoriul situate în stînga rutului" cu cetăţile e*istente$i cu ora$ele $i cu toţi locuitorii lor" tocmai de aceea mi+locul rîului rut să fie )otar între celedouă state,....rticolul 8. 'mpărăţia 5usiei să înapoieze $i să predea 'naltei 'mpărăţii Ftomane pămîntul 3oldoei de pe partea dreaptă a rîului rut" de care s-a amintit mai înainte" precum $i Qara 5om/nească $i Fltenia a$a cum se află în prezent,....4Din >r a tatul d e pace ruso-turc încheiat la &*$JDmai&D&J, la @ucure/ti.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 20

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

7ratat de pace - este un acord între două sau mai multe entită i aflate în conflict" ,de obicei ăriț ț sau guerne" care pune capăt în mod oficial stării de război dintre cele două păr i.ț

7ratatul de pace diferă dearmisti iuț " care este un acord pentru oprirea ostilită ilor" deț capitulare"în care o armată este de acord să depună armele" sau o încetare a focului" în care păr ile cad deț acord să înceteze luptele temporar sau pe termen nelimitat.


rin articolele = i ?" aleș tratatului de pace semnat la 1;>< mai 1<1> la %ucure ti" Imperiulș Ftoman ceda Imperiului 5us un teritoriu de =?.;@ Gm" cu =<>.;@ de locuitori" ? cetă i" 1ț ora e i ;K? de sate" ,conform cu recensăm/ntul ordonat de autorită ile ariste înș ș ț ț 1<1"autorită ile ariste denumind înț ț 1<1 noua regiune ocupată în A%essarabiaA.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 105-112 0 războiul ruso- turc.

B I$/!) 10; - pacea de la 7ilzit din iulie 1<@" conform căreea rincipatele sînt întroduseîn sfera de influen ă a 5usiei" care deenea astfel protectoarea lor ț

C o(o.r!)111 - tratatiele ruso-otomane de la #iurgiu" care aeau drept obiecti principal determinarea )otarului dintre 5usia i Imperiul Ftoman în &uropa" rusii cerîndș



114


ca )otarul să fie stabilit între 3oldoa i ara 5om/nească" care ar fi aut ca rezultatș Ț încorporarea întregii 3oldoe la Imperiul 5us.

D .#! 112 0 ca urmare atratatului de pace semnat la 1;>< mai la %ucure ti" Imperiul 5usș ane*ează teritoriul dintre Eistru i rut " numit mai tîrziu %asarabia.ș

4 Co%+)!% )/) Tr#(#($/$! )%(r$ o$/# !# "!%(r) Pr$( ! N!+(r$ț ț ș

A+!.!/#r)# o$/#&!)! #$(o(o%) # B#+#r#!)!? 'n urma ane*ării %asarabiei"autorităţile ţariste au procedat la acţiuni de asimilare a populaţiei. 5usia a impus regimulde ocupaţie 0 o administraţie formată din străini 0 $i a trecut treptat la asimilarea populaţiei auto)tone. 'n 1<@ 5usia a înc)is frontiera pe rut . “6imba rom/nă UnumităBmoldoenească4V" care după 1<1> era facultatiă în $colile basarabene" a fost suprimatădefiniti la 1<4. Conform unor estimări" înainte de unirea %asarabiei cu 5om/nia în proincie erau 1@<> $coli primare ruse$ti $i nici o $coală primară rom/nească.

similarea ,rusificarea a continuat $i în perioada soietică. Co/o%!6#r)# B#+#r#!)!? 'n urma ane*ării s-a efectuat o colonizare a noii proincii: în

partea din nord $i centru cu ucraineni ,care au format sate întregi" dar mai ales în sud 0în %ugeac. stfel" în primii ani după ane*are" %asarabia a fost colonizată cu =< de satede bulgari ,după Ion Pi$canu: @ adu$i de peste Dunăre ,inclusi găgăuzi" Bcu > desate cu populaţie germană în %ugeac Uo colonie germană a e*istat $i în oră$elul 5/$canidin +udeţul %ălţi" notă .6.V" cu 1; sate de erei" cu 11 sate ruse$ti $i căzăce$ti" cu > satede ţigani $i cu 1 sat de eleţieni" în total 1>= de sate" ceea ce ec)iala cu o +umătate dinnumărul t/rgurilor $i satelor mari ale %asarabiei4 U><V. 2e $tie că în %ugeac e*istă $i un

sat albanez 0 comuna Caracurt" plasa %olgrad" +ud. Ismail. Către 1<=< în %asarabia erau peste 1;@ de sate" oră$ele $i t/rguri . Colonizările ora$elor au continuat $i în perioadasoietică" în timpul industrializării 5223.

R*/$!r)# B#+#r#!)!? Datorită colonizării din sudul %asarabiei" după reane*area%asarabiei din >< iunie 1K=@" autorităţile soietie de ocupaţie au impus o graniţăucraineano-moldoenească în interiorul %asababiei" sub prete*tul respectării criteriuluietnic" adică a fost stabilită o graniţă în %asarabia între localităţile populate de moldoeni$i localităţile coloni$tilor basarabeni din sudul %asarabiei. #raniţa respectiă este înigoare $i astăzi.

R)r)+!$%)# "!% 1<40 ! ") "$* r*6o!$/ #/ "o!/)# .o%"!#/? F consecinţă a ane*ării%asarabiei în 1<1> a fost represiunea efectuată de autorităţile soietice în 1K=@ $i dupărăzboiul al doilea mondial: e*ecuţii $i deportări în masă" foamete organizată"colectiizare forţată" industrializare forţată $i colonizări etc.. Dacă nu ar fi e*istatane*area din 1<1>" regimul stalinist nu ar fi aut reun temei să ceară %asarabia în modultimati" în iunie 1K=@" de la statul rom/n.



114


Or!r)# ro)+$/$! ") ")6o/(#r) # o%(!!%&)! %#&!o%#/) # o$/#&!)! #$(o(o%) #B#+#r#!)! ! +!.#r)# .)%(#/!(*&!!?'n urma ane*ării %asarabiei" a fost oprit procesul de dezoltare a con$tiinţei naţionale a basarabenilor auto)toni. 'n prezent" populaţia din 3oldoa de 8est ,din cadrul 5om/niei $i din nordul %ucoinei ,raioaneleRerţa" 2toro+ineţ $i d/ncata din regiunea Cernăuţi se identifică din punct de edereetnic ca rom/ni" în timp ce o bună parte a populaţiei 5epublicii 3oldoa $i din raioanele Eoua 2uliţă" 5eni $.a. ,%asarabia se identifică drept moldoeni. 'n timp ce în cadrulstatului rom/n $i în Imperiul ustro-ngar procesul de dezoltare a con$tiiţei naţionale a populaţiei auto)tone de pe teritoriul ec)iului rincipat al 3oldoei s-a dezoltat în modfiresc" în %asarabia acest proces a fost întrerupt. 'n proincia ţaristă nu a e*istat ointelectualitate numeroasă $i influentă" care să contribuie la dezoltarea con$tiiţeinaţionale a maselor largi ale populaţiei ,personalităţi notorii basarabene au fost neoitesă se refugieze în dreapta rutului: %.. Rasdeu" Constantin 2tere $.a.. ne*area la 1<1>a %asarabiei are drept consecinţă faptul că p/nă $i în prezent în cadrul unui popor e*istă

o diizare: peroane aparţin/nd aceleia$i culturi" a/nd acelea$i tradiţii" orbind acela$igrai ,moldoenesc al limbii rom/ne se identifică diferit ,rom/ni $i moldoeni" e*ist/ndc)iar disensiuni între cele două mari grupuri în 5epublica 3oldoa $i în regiuneaCernăuţi.

Pr)()%&!!/) "!% r)6)%( #/) #$(or!(*&!/or )r)"#&!)! R$+) o%for. *ror# B#+#r#!#)+() *.7%( r$+)+”? Datorită ane*ării %asarabiei în 1<1>" p/nă în prezent autorităţile5usiei consideră teritoriul în cauză drept rusesc.

8 9r(# E$ro# :% #%$/ 112



114


5 9#r(# E#%+!$%)# r$+* :% @$r$/ M*r!! N)r), 1;00-112 .



114


5 9#r(# G$)r%!# B#+#r#!#, 13



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș



114


r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013

Do21""…Călăuzindu-se după principiul că supunerea locuitorilor acestui ţinut cere" cu odeosebită prudenţă" de a aea o atitudine corectă $i cumpătată" bazată pe legile $i o b i c e i u r i lem o l d o e n e $ ti priitoare la impozite. Rarting)" sprea-$i atinge scopurile" include în comitetul

pentru stabilirea impozitelor pe cei mai onorabili boieri din %asarabia.6a acest apel însă s0a răspuns astfel: 3itropolitul #aril0nicidecum nu mă pot )otărî să particip C. aladi0 pleacă la Ia$i cu treburile mo$iei D. 5ă$canu0 bolna",... 'n aceastăsituaţie delicată esc)iarea sub dierse motie era mai curînd o atitudine. %a c)iar a$ zice un p rotest tacit " o neîmpăcare cu trista realitate.4,, 7titudinea boierilor basarabeni fa !ă de impozitarea locuitorilorH&D&5, 6.9ighel

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 21

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Fbiceiuri moldoene tiș 0 deprindere consacrată mod de a se purta" de a se îmbraca " rînduială"uz" datinile" tradi iile etc.comune unui popor sau unei comunitati omene ti ,în document se areț ș în edere popula ia %asarabieiț

rotest tacit 0 protest care nu este e*primat formal" dar care este subîn eles.ț


,,1egulamentul administrării provizorii a @asarabieiH adoptat la > august 1<1>" acorda inutuluiț o oarecare autonomie" preedea utilizarea limbii rom/ne i respectarea ec)ilor legi iș ș obiceiurimoldoene tiș " precum i păsrarea ec)ii împăr iri administratie.ș ț

olitica promoată de general-maiorul I. Rarting în %asarabia a pocat un protest tacit din parteaunora" cît si un protest acti" e*primat prin o serie de plîngeri a boierimii în instan ele superioare"ț tulburări ărăne ti" cît i prin fuga masiă a popula iei rom/ne ti în dreapta rutului.ț ș ș ț ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 112 - în func ie de guernator al inutului este numit un reprezentant al boierimii localeț ț

" 2carlat 2turdza" boier moldoean refugiat de mai multă reme în 5usia.B 2 f)r$#r!) 113 - în scopul asigurării unei guernări mai eficiente a fost creat guernul

proizoriu al %asarabiei alcătuit din 1> pesoane" dintre care fiind numite din rîndul boierilor moldoeni"iar ? 0 din rîndul fun ionarilor ru i stabili i în %asarabia" astfelț ș ț punînduse începutul limitării “autonomiei4 proinciale.



114


C !$%!) 113 - din moti de boală a fost destituit pînă la însănăto ire" primul i ultimulș ș guernator auto)ton. 'n locul lui este numit generalului-maior. I.Rarting" care de ineaț func ia de guernator militar al regiunii.ț

D #r!/!) 115 - Rarting este distituit din func ia de guernator al %asarabiei.ț

4 Po/!(!# #r!+.$/$! r$+ :% B#+#r#!#ț

D!% .o.)%($/ #%)*r!! ! ) #r$r+$/ "))%!!/or +)o/$/$! #/ XIX-/)# &#r!+.$/ #$r.*r!( "o$* +o$r! r!%!#/) :% o/!(!# +# :% B#+#r#!#U% +o r)+$$%)# !%()r#r)#:( .#! r#!"* # ro!%!)! :% +(r$($r!/) +o!#/-o/!(!) #/) !.)r!$/$! , /!!"#r)#+)!f!$/$! %#&!o%#/ /o#/ ! r$+!f!#r)# o$/#&!)! #$(o(o%)C)/ ")-#/ "o!/)# +o &!%)#") !%()r)+)/) )oo/!(!) ! +(r#()!) #/) F#r!+.$/$! : % S$"-E+($/ E$ro)!E/ r)+$$%)#$/(!#r)# $%)! !.#!%! #(r#(!) # .o")/$/$! r$+)+ ") $%* $)r%#r) :% o!! o#r)/or#/#%!) A)+() "o$* +o$r! +) #f/#$ :% )r.#%)%(* o%(r#"!&!) >% r!.)/) "o$* "))%!!

"$* #%)#r) +-# #or"#( r)f)r!%&* )/$! ")-#/ "o!/)# +o, %)f!!%" %)/!@#( %!! r!.$/,#r) # "))%! "o.!%#%( :%):%" $ +f:r!($/ #%!/or 20 #! +)o/$/$! #/ XIX-/)#

'n iaţa politică în scopul e*cluderii unor eentuale tensionări a situaţiei în proincia ane*ată"/# 23 !$/!) 112 a fost semnată de către amiralul .Ciceago " comandantul armatei Dunărene dinrincipatele 5om/ne" o lege specială " numită ,,+e)ula%entul ad%inistr"rii $ro&iorii a

Basara(iei” r!% #r) # fo+( !%(ro"$+* o %o$* #$(o%o.!) #".!%!+(r#(!* . 6ocuitorilor le se permitea să se folosească de legislaţia locală" adică de cea a statuluiQara 3oldoei. G$)r%#(or$/!!/ #/B#+#r#!)!, )r# ")/#r#( )f$/ #".!%!+(r*r!! /o#/)

#uernul era subordonat direct comandantului suprem al rmatei Dunărene ,miralul

.Ciceago. 6imba rom/nă î$i păstra dreptul de a fi utlizată în organele administratie " +uridice"în oficierea sericiului diin $i în $coală. celea$i drepturi au fost acordate $i limbii ruse.

entru a da senzaţia unei perpetuări a ec)ilor stări de lucru $i pentru a asigura o tranzaţie lentăde la un regim la altul" amiralul . C!)#o # %$.!( /# 23 !$/!) 112, # %o$/ $)r%#(or !!/#/ B#+#r#!)! ) $% o!)r ro.7% S#r#/#( S($r"6#, refugiat de multă reme în 5usia.

>% ")$r+$/ r!.$/$! #% ") o$#&!) &!%$($/ # fo+( #".!%!+(r#( o%for. )!/oro!)!$r! ! /)! #/) Mo"o)!A!# /# 2 f)r$#r!) 113 )+() !%+(!($!( $)r%$/ ro!6or!$ #/B#+#r#!)!" alcătuit din două departamente. %oierii moldoeni deţineau ma+oritatea funcţiilor în

guern ,în proprţie de :1>. Celelalte fuctii le deţineau fo$tii funcţionari ru$i care au actiat înrincipatele 5om/ne în perioada 1<@-1<1>.

L# ; !$%!) 113 S#r/#( S($r"6# )+() )/!)r#( ) .o(! ") o#/* "!% f$%&!) ") $)r%#(or#/ B#+#r#!)! ! :%/o$!( ") )%)r#/$/ I9#r(!% A)+(# , !%or:%" +(!$/#&!!/)R)$/#.)%($/$! r)f)r!(o#r) /# o%+)r#r)# /)!+/#&!)! ! o!)!$r!/or /o#/), #)/)r)#6*ro)+$/ ") (r#%+for.#r) # B#+#r#!)! :%(r-o o!%$!(* $)r%!) r$+)#+* Ar) /o



114


+$+(!($!r)# f$%&!o%#r!/or .o/"o)%! $ f$%&o%#r! r$!, /)!+/#&!# /o#/* (o( .#! fr))%()+() !%or#(*

%oierii moldoeni alarmaţi de aceste abuzuri" prin intermediul mitropolitu lui #.%ănulescu-%odoni" e*pediază împăratului le*andru I" Consiliului de mini$tri $i Consiliului de stat o suită

de plîngeri" c)iar $i numirea unui guernator din rîndul boierilor auto)toni.

Dezacordul $i totodată protestul faţă de răsluirea 3oldoei de răsărit $i faţă de politicarusificatoare $i-a gasit e*presie $i strămutările masie ale populaţiei din %asarabia în dreaptarutului.

mplificarea migraţiei alarma autorităţile ruse$ti. cest fenomen dăuna imaginea ţarismuluiîn faţa popoarelor balcanice. entru a opri procesul a fost fortificat )otarul pe rut . Cu toateacestea " e*odul n-a fost curmat.

Datorită izbucnirii acestor conflicte " etersburgul a însărcinat în 1<1? pe un funcţionar

alministerului de e*terne cu studierea obiceiurilor $i legilor moldoene$ti. 6a începutul anului1<1;" pentru a calma populaţia " s-a luat măsura înlocuirii generalului Rarting din funcţia deguernator. rin uGazul de la 1 aprilie" le*andru I promitea a$ezarea cîrmuirii noii proincii petemeiul ec)ilor ""ei obiceiuri $i drepturi 4. 6ocuitorii au fost scutiţi de orice obligaţii financiarefaţă de stat" pe termen de ani.

rin rescriptul de la 1 aprilie 1<1;" adresat mitropolitului #ariil" le*andru I intenţiona săspulbere irascibilitatea boierilor basarabeni $i să contribuie la stoparea migraţiei. Qarul se obligasă ofere acestei regiuni o cîrmuire politică "" potrivită cu nărăvurile, obiceiurile /i legiuirile eiH. 6a >K aprilie 1<1< " cu ocazia izitei lui le*anru I la C)i$inău" este promulgată legea numită "

" 7/ezămîntul pentru înfiin!area regiunii @asarabiaH .Conform lui " în fruntea proincieifuncţiona un guernator ciil împreună cu un Consiliu 2uprem ,'naltul 2fat care era organuladministrati " legislati suprem $i +udiciar compus din 11 membri " dintre care ? erau numiţi" ;-ale$i pe un termen de ani din rîndul boierilor bă$tina$i. 'n timpul otării ace$tia aeau preponderenţă numerică.6imba rom/nă alături de cea rusă este recunoscută oficială în instituţiile publice din %asarabia. cest act legislati a aut o anumită importanţă pentru ţinutul dintre rut$i Eistru" deoarece îi consera " pentru o anumită peroadă" o relatiă autonomie.

8 So$r!/) $r.*r!() ") 9#r(!% r!% #(!($"!%)# +# f# * ") /)!/) ! o!)!$r!/)ț ș .o/"o)%) (!?ș

1ccelerarea procesului de tranza ie la sistemul rus de administratie.ț

>7ransformarea %asarabiei într-o obi nuită gubernie rusească" prin:ș



114


- înlocuirea func ionarilor moldoeni cu ru iț ș

- limitarea substan ială a aplicării ec)iului drept moldoenesc" sub prete*t că aceastăț

proincie nu dispunea de legi proprii.eneralul Iarting, întrunind att autoritatea militară, ct /i cea civilă a provinciei, î/i permitea

să ceară la &' decembrie &D&3 "inisterului 0usti!iei să i se admită să-i 0udece pe func!ionarii

moldoveni, Kdin cauza lipsei totale de legi în "oldova, în afară de dreptul celui mai tare.H l

cerea ca ace/ti func!ionari să fie 0udeca!i conform legilor ruse/ti.

B i romniiE ascund situa!ia exactă /i împre0urările locale /i stăruie ca ru/ii să aibă mai pu!ine

func!ii /i dimpotrivă moldoveni să fie mai mul!i.4

&l cerea c)iar ca B @asarabia să fie transformată într-o gubernie de tip rusesc general,

păstrndu-se doar unele particularitătiH.

TTT Despre politica promoată de Rarting in %asarabia:

Qarul spunea despre Rarting adres/ndu-se noului guernator: B4dată cu schimbarea primului

guvernator turdzaE, lucru ce devenise necesar în anul &D&3, în ocrmuirea acestei provincii au

apărut toate viciile# pe de o parte ea a fost lăsată pe mna oamenilor nepricepu!i, iar pe de altă

parte pe seama func!ionarilor incorec!i...H



114



Do22,B După prăbu$irea Imperiului napoleonian" reconfigurarea )ărţii europene a fostdecisă în cadrul Congresului de la 8ienaunde" între 1noiembrie1<1= $i K iunie1<1?" s-aureunite reprezentanţii puterilor îningătoare ,ustria" 5usia" rusia $i 3area %ritanie alăturide alti >1 plenipotenţiari mandataţi de entităţile suerane europene"de la rincipateleitaliene $i Fra$ele 6ibere #ermane pînă la F r d i n ul Ca a l e r i lor 7 e u toni $i cel s u e r an alc a a l eri l o r de l a 3 a lta . rincipele Nlemens 6._.on 3eternic)" 3inistrul facerilor &*terneal guernului austriac" cel care aea să +oace un rol de prim plan în negocierile priindstabilirea unui nou ec)ilibru internaţional" a fost amfitrionul tuturor acestor oaspeţi.,…Congresul de la 8iena,…4a sîr$it prin a reconfigure sistemul internaţional european" nouarealitate geopolitică $i teritorială" fiind sintetizată în cele 1>1 de articole ale ctului final dela8iena ,Kiunie 1<1?.

iploma!ie /i istorie politică, &D&(-&DBD- Congresul de la 9iena /i noul echilibru

uropean.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 22

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Frdinul Caalerilor 7eutoni - este un ordin religios german catolic format la sf/r itul secolului alș (II-lea la cra" în alestina.

'n &ul 3ediu" ordinul era unul religios-militar cruciat. După ce for ele cre tine implicate înț ș

cruciade au fost îninse" ordinul a fost neoit să se retragă i s-a mutat" în 1>11" în ara %/rsei"ș Ț 7ransilania" pentru a a+uta regatul ngaria la apărarea grani ei estice de incursiunile cumane iț ș să întărească pozi ia bisericii catolice într-o zonă în care ma+oritatea popula iei era ortodo*ă.ț ț După e*pulzarea lor din ara %/rsei" în 1>>; ordinul începe campania de cre tinare a pru ilor" Ț ș ș pe teritoriul cărora înfiin eaza un stat. Frdinul teutonic a fost desfiin at în 1<@K de Eapoleonț ț %onaparte. lterior i-a reluat actiitatea" continu/nd să e*iste sub conducerea Rabsburgilor. 'nș prezent Frdinul teutonic desfă oară actiită i nemilitare caritatie în &uropa Centrală.ș ț

Frdinul 2ueran al Caalerilor de 3alta ,numit iș 4rdinul Cavalerilor oani iț - este unul dintrecele mai ec)i ordine nobile catolice e*istente" a/nd ca scop slu+irea credin ei i a+utorareaț ș

aproapelui.

Frdinul 2ueran al Caalerilor de 3alta" a cărui denumire completă este uveranul 4rdin

"ilitar i 4spitalier al fntului oan de erusalim, de 1hodos i de "altaș ș a fost înfiin at înț +urulanului 1@?@" la Ierusalim" cu scopul de a administra un spital pentru pelerinii din ara Ț 2f/ntă. 'n 111" apa ascal al II-lea a recunoscut Frdinul 2ueran al Caalerilor de 3alta caordin religios. lterior" Frdinul a deenit militar pentru a-i apăra pe bolnai" pelerini i teritoriileș



114


cre tine din ara 2f/ntă. Ca recunoa tere a realizărilor sale Frdinul se bucură de dreptul deș Ț ș sueranitate i între ine rela ii diplomatice cu peste K@ de ări.ș ț ț ț


'n anul 1<@K Eapoleon %onaparte desfiin eazăț Frdinul Caalerilor 7eutoni" care îsi -a reluaactiitatea după Congresul de la 8iena" continuînd să e*iste sub conducerea Rabsburgilor.

rintre participan ii la Congresul de la 8iena ,septembrie 1<1= 0 iunie 1<1? s-au aflat iț ș reprezentan iiț Frdinului 2ueran al Caalerilor din 3alta.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 104-111 0războaele napoleoniene a fost sc)imbată )arta politico-teritotială a &uropei"

!ran a deenind un mare Imperiu &uropean.ț

B 113 0 bătălia de la 6eipzig" unde Eapoleon suferă înfrînger in fa a coali iei ausrtro-ț ț

ruso-prusaco-suedeze.

C 114 - Eapoleon a fost obligat sa abdice de la tron.

D 118 - rofitînd de nemul ămirile din !ran a fa ă de noul rege" Eapoleon reine la tronț ț ț pentru “ o sută de zile4" dar este înins la _aterloo ,1< iunie " apoi e*ilat pe îndepartatainsulă 2f. &lena.

4 I.or(#% # Co%r)+$/$! ") /# '!)%#ț

reocupările ma+ore au fost:

• realizarea unui ec)ilibru al rela iilor de for e între state" fără a ine seama deț ț ț particularită ile lingistice" religioase" de tradi ii ale teritoriilor pe care i le împăr eauț ț ș ț

• faorizarea autorită ii tradi ionale" adică for ele feudale" conseratoare i clericaleț ț ț ș

Importan a:ț

Cuintele c)eie ale Congresului au fost Brestaura ie“ i Blegitimismț ș “. 1estaura iaț constaîn readucerea pe tron a dinastiilor care fuseseră îndepărtate în urma unor reolu ii sau aț altor eenimente cu rezonan ă" iarț legitimismul era o teorie monar)ică ce considera drept principiu fundamental al statului dreptul la tron al dinastiilor legitime i puterea absolutăș a acestora.

Congresul de la 8iena a desc)is o nouă eră în istoria BContinentului“ prin care s-a puscapăt ultimei încercări a !ran ei de a- i impune )egemonia asupra &uropeiț ș .



114


Congresul de la 8iena a instituit o nouă ordine în care &uropa era sub controlul unuiansamblu de patru puteri: ustria" rusia" 5usia i ngliaș . entru a păstra ec)ileregimuri dinastice" nelu/nd în seamă dorin ele i aspira iile na iunilor care doreau să- iț ș ț ț ș creeze state proprii" na ionale" monar)ii rusiei" ustriei i 5usiei creau" în 1<1?" 2f/ntaț ș lian ă" un pact de asisten ă mutuală între monar)ii absolu i europeni îndreptatăț ț ț împotria frăm/ntărilor reolu ionare" i care" p/nă în 1<>" a permis împiedicareaț ș tuturor mi cărilor liberale sau na ionale europene.ș ț

Din punct de edere al securită ii europene" Congresul de la 8iena" din 1<1=-1<1?"ț reprezintă o noutate absolută" constituindu-se într-o primă încercare a unui organism politic de securitate. !ără a înc)eia un tratat formal" prin institu ia Congresului" marileț puteri europene au a+uns la un consens" în sensul de a- i respecta reciproc interesele"ș fiecare în interiorul propriilor grani e i în zonele adiacente de interes" adică a sferelor ț ș de influen ă în accep iunea modernă a sintagmei. Consensul marilor puteri" respecti"ț ț 3area %ritanie" 5usia" ustria i rusia" aea să fie consemnat de istorie ca fiindș BConcertul european“" a/nd rolul de a asigura men inerea ec)ilibrului de for e înț ț &uropa i" pe acest fond" asigurarea stabilită ii i păcii. Independent de criticile pe careș ț ș unii istorici le aduc Congresului de la 8iena" ideile de creare a unui organisminterna ional pentru rezolarea conflictelor au fost reluate cu un secol mai t/rziu" înt/iț prin crearea 6igii Ea iunilor" apoi a Frganiza iei Ea iunilor nite.ț ț ț

Rotăr/rile Congresului de la 8iena au reprezentat ultima răbufnire a feudalită ii înț &uropa. 6uptele ulterioare care au aut loc în statele acestui continent s-au dat întreec)iul regim aristocratic i noul regim democratic. ceste lupte au impus principiulș egalită ii în locul priilegiilor i ec)ilor ierar)ii" iar dogmatismul clerical i regal a fostț ș ș înlocuit cu libertatea de g/ndire i de e*primare" în timp ce imobilismului economic i-aș luat locul libera concuren ă.ț

8 D)!6!!/) /$#() :% #"r$/ Co%r)+$/$! ") /# '!)%#?

- !ran aț î i ede teritoriul redus la frontierele sale din 1<K în plus" aea obliga ia de război iș ț ș de a primi trupele străine care să sta ioneze pe teritoriul eiț

- 5egatul nit al ărilor de Jos Ț reune te roinciile nite i ările de Jos ustriece i trebuieș ș Ț ș să constituie o barieră utilă împotria de teptării dorin elor franceze de e*pansiuneș ț

- 5egatul rusiei c/ tigă" la est" _estfalia i 5enania" iar în est" omerania" i deine unulș ș ș dintre membrii cei mai importan i ai Confedera iei #ermaneț ț

- ustriei i se restituie teritoriile pierdute" 7irolul" 2alzburgul p/nă la %aaria i prime teș ș proinciile ilirice" 6ombardia i 8ene ia pozi ia sa se consolidează prin enirea pe tronulș ț ț 7oscanei a ar)iducelui !erdinand" iar în ducatul de arma" a 3ariei 6uiza" a doua so ie a luiț Eapoleon I



114




114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș



114


r)*6$() ") ror#.# ") BAC-2013

Do23B…rt.8. principatele 3oldoei $i 8ala)iei" punîndu-se" în urma unei capitulaţiisub s u zeranita t ea 2ublimei orţi $i 5usia garantîndu-le prosperitatea" este de la sine înţeles" căele î$i or păstra toate priilegiile $i imunităţile carele-au fost acordate" fie prin capitulaţi i le

lor"fie prin tratatele înc)eiate între cele două imperii,…. 'n consecinţă ele se or bucura delibera e*ercitatea culturiilor" de o siguranţă perfectă" de o administraţie naţională independent$i de o deplină libertatea comerţului: clauzele adiţionale stipulaţiilor de mai înainte"considerate necesare pentru a asigura acestor două proincii posibilitatea de a se bucura dedrepturile lor" sunt consemnate în actul separate ane*at" care este $i a fi socotit ca făcînd parteintegrantă din prezentul tratat.4

>ratatul de la 7drianopol, &DJ).

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 23

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

2uzeranitate 0 Dreptul unui stat asupra altui stat" care are guern propriu" dar nu are autonomiecompletă.

Capitula ieț - Conenţie prin care un stat stabilea un regim de priilegii pentru cetăţenii străiniaflaţi pe teritoriul său.


7ratatul de la drianopol semnat la finele 5ăzboiului 5uso-7urc din 1<><-1<>K" a fost tratatul

prin care marile puteri au B smuls4 3oldoa $i 8ala)ia de sub suzeranitatea otomană" aînd propriile interese economice în regiune.

'n urma unor cr/ncene" s/ngeroase războaie" ările 5om/ne i-au păstrat indiidualitatea statală" Ț ș a/nd un statut recunoscut de oartă" dar prin capitulatiile lor s-au aflat într-un “prizonierat4 politic i economic fa ă de Imperiul Ftoman" care s-a men inut p/nă în 1<>K" anul semnăriiș ț ț ăcii de la drianopol" dintre ru i i turci.ș ș

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 12-12< - 5ăzboiul ruso-turc " care a izbucnit ca urmare a suspendării Conen iei de laț GGerman i înc)idrea str/mtorilor ș %osfor iș Dardanele de către oarta Ftomană dupădistrugerea flotei sale în %ătălia de la Eaarino.

B 12-134 0 ocupa ia militară rusă a ărilor 5om/ne.ț Ț

C 12<-134 - Contele ael Niselio"este numit de arul Eicolae I" în calitate deț pre edinte al Dianurilor unite.ș



114


D I$/!) 131 ! !#%$#r!) 132ș 0 intrarea în igoare a 5egulamentelor Frganice" în ara Ț

5om/nească " i " respecti în 3oldoa.ș

E #r!/!)134 0 5usia i Imperiul Ftoman numesc primii domni regulamentari: 3i)aiș

2turdza în 3oldoa i le*andru #)ica în ara 5om/nească.ș Ț

4 Pr))")r!/) (r#(#($/$! $ r!!r) /# &*r!/) ro.7%)

7ratatul aea ane*at A 7ctul osăbit pentru prin!ipaturile "oldova /i 9alahiaA care preedea:

raialeleturce$ti din st/ngaDunăriisuntrestituiteQării5om/ne$ti

autonomia administratiă

domnipăm/nteniale$ipeiaţă

libertateacomerţuluipentrutoateprodusele

dreptul de naigaţiepeDunăre cu ase propriirom/ne$ti$iliberafolosire a porturilorrom/ne$ti

scutirea de obligaţia de aproizionare a orţii

limitareadreptului de interenţie a ImperiuluiFtomanîn rincipate

menţinereaocupaţieiruse$tip/nă la platadespăgubirilor de război de cătreturci

interdicţiapentrumusulmani de a stăp/nipăm/nturiîn rincipate.

8 Co%+)!% )/) (r#(#($/$! ") /# A"r!%oo/ )%(r$ !%!#()/) ro.7%) (!ț ș

Tr#(#($/ ") /# A"r!#%oo/ :%)!#( ") *(r) R$+!# ! T$r!#, :% #%$/ 12< " a însemnat uneeniment important pentru politica $i posibilităţile economice ale rincipatelor 5om/ne.

Documentul stipula continuarea răm/nerii rincipatelor sub suzeranitate turcească"concomitent cu plasarea lor sub protectoratul 5usiei" care a oit să slăbească" în faoareasa" influenţa 7urciei în Qările 5om/ne

7ratatul preedea autonomia administratiă a 3oldoei $i 8ala)iei ,titlul 8 al acestuitratat" inclusi retrocedarea celei din urmă a cetăţilor turce$ti de la 7urnu 3ăgurele"#iurgiu $i %răila

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Raialele_turce%C5%9Fti

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Raialele_turce%C5%9Fti



114


reederile economice ale tratatului pentru rincipatele 5om/ne$ti au constituit un puternic imbold pentru agricultură $i comerţ" scutindu-le de obligaţia de a aproizionaConstantinopolul $i recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările. 'nlăturareamonopoluluiotoman asupra comerţului rincipatelor dunărene a desc)is calea pentru pătrunderea lor în marele circuit economic european. reederile tratatului cu priire la ţările rom/ne urmăreau tocmai asigurarea condiţiilor prielnice comerţului liber$i dezoltării capitaliste în principate

oarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administratiereferitoare la rincipate" sub supraeg)erea 5usiei" $i a acceptat ocupaţia rusească dinrincipate" pînă la plata unor mari despăgubiri de război

rin tratat s-a consolidat astfel poziţia 5usiei în rincipate" dar" totodată" s-au făcut pa$iimportanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori" de scuturare a dominaţieiotomane

cum rămîneau alabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană - tributulanual $i dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor

Fcupaţia e" care a continuat pîna la ac)tarea contibu ilor de război" a adusț sc)imbăriradicale cu priire la iaţa politică din rincipate. F importanţă deosebităaaut-o introducerea unei legi fundamentale" numită 5egulamentul Frganic" pentrufiecare dintre ele" ce oferea cadrul guernării ordonate $i eficiente. 'n baza lui au fostinstituite domnia constituţională" controlul dunării Fb$te$ti asupra autorităţii centrale a principelui" precum $i separarea deplină a puterilor în stat.



114


A%#/!6# ! !%()rr)(#r)# "o$.)%()/or !+(or!)ș

B,…8iziunea ortodo*ă americană" a$a cum a fost ea elaborată de guernul american,…"constă în idea că r ăz b o iul rece era replica esenţială $i cura+oasă a oamenilor liberi împotria

a g re s i u nii comuniste.nii s-au întors mult înaintea celuide-al Doilea 5ăzboi 3ondial pentru

a detecta sursele e * p ansio n i s m ului rusesc. #eopoliticii descopereau urmeleBr ăzboiului rece4în ambiţiile strategice ale 5usiei imperial ce duceau în secolul al (I(-lea la războiuldinCrimeea"în penetraţia rusă în %alcani $i Frientul 3i+lociu $i în presiunile asupra 3arii%ritanii cu priire la Bportiţa de salare4din India,… Fbseratori atenţi,…concluzioneazăcă imperialismul classic rus $i panslaismul au fost puse cap la cap după 1K1 lamesianismul 6eninist $i au confruntat 8estulla sfîr$itul celui de-al Doilea 5ăzboi 3ondial cutendiţa ine*orabilă către dominaţie.

,…7eza reizionistă este diferită. 'n forma ei e*tremă" ea se reflect în faptul că" dupămoartea lui !ranGlin 5ooseelt $i sfîr$itul celui de0al Doilea 5ăzboi 3ondial" 2tatele nite auabandonat în mod deliberat politica de colaborare în timpul războiului $i" însufleţite de deţinerea bombei atomice" au abandonat o tactic de agresiune pe cont propriu cu scopul de a eliminainfluenţa rusă din &uropa de &st $i de a stabili state capitaliste democratice pe fiecare laturăe*ternă a niunii 2oietice. 'n iziunea reizioni$tilor" această politică radical $i nouă aamericanilor" sau mai degrabă această reluare de către 7ruman a unei politici anticomunisteinumane" i-a lăsat 3oscoei doar alternatie de a lua măsuri în apărarea propriilor ei graniţe.5ezultatul a fostBrăzboiul rece,….4

. _inGler. >recutul apropiat. seuri /i documente despre 7merica de după cel de-al oilea 1ăzboi "ondial.

S#r!%!?

1 E/!# ! ()r.)%!! +$/!%!# !ț ț

2 or.$/# ! $ f!)#r) :() $% )%$% , #r) +* o% !%* $% #")*r !+(or! $ r!!r) /#ț ț ț ().# /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

3 N$.) () ! "#()#6* !%! ))%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!%ș ș ț ț "o$.)%( +#$ /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/, /#+:%"$-/) ) ## ro%o/o!*

4 I")%(!f!* or!!%!/) r*6o!$/$! r)) :% !6!$%)# or(o"o* #.)r!#%*



114


8 Co.#r* ()6# r)!6!o%!+(* $ !6!$%)# or(o"o* #.)r!#%* :% ))# ) r!) ()ș or!!%)# r*6o!$/$! ! %$.) () !%o#($/ o%fr$%(*r!!ș ș

5 N$.! ! #r#()r!+(!!/) r*6o!$/$! r))? :% "o.)%!$/ o/!(!, )o%o.!,.!/!(#rț

; I%"!* # #r(* r!% # $r#r) "!f)r!(* ()r!(or!!/) # "o$* +(#() $%$/ .).r$ #/ș NATO ! #/ "o!/)# = .).r$ #/ OT'ș /$lic" inscri$ iile: nu%ele statelor, ca$italele,ț

(locurile %ilitare din care fac $arte i co%$letea" le)enda.ș

D).o%+(r)#6* r)/# !# ") #$6#/!(#() "!%(r) ,,%o$# .)%(#/!(#(),, o/!(!* ! +f:r !($/ț ș ș r*6o!$/$! r))

A%#/!6# +$r+)! !+(or!)

1T)r.)%!

R*6o! r)) 0 stare de încordare" neîncredere i ostilitate" care a caracterizat reme de pesteș patru decenii rela iile dintre &st i 8est" dintre lumea comunistă i lumea occidentalăț ș ș democratică stare de încordare arela iilor interna ionale" caracterizată de o confruntare politică"ț ț diplomatică" psi)ologică" etc." de goana înarmărilor.

Ar)+!$%) 0 atac armat al unui stat sau a unei coali ii de state împotria altui statstate" încălcîndț integritatea teritorială sau independen a politică i economică a ataca ilor..ț ș ț

E#%+!o%!+. 0 politică agresiă de e*tindere teritorială sau a sferelor de influen ă ale unui stat.ț

2E%$% $r!ț

5ăzboiul 5ece ,1K=;-1KK1 a fost o perioadă de tensiuni i confruntări politice i ideologice" oș ș stare de tensiune între inută care a apărut după sf/r itul celui de-al Doilea 5ăzboi 3ondialț ș i aș durat p/nă la căderea regimurilor comuniste din &uropa i destrămarea 522.ș

F figură semnificatiă în timpul 5ăzboiului 5ece" a fost secretarul de stat al lui &isen)o^er"Jo)n !oster Dulles,1K?-1K?K" ini iatorul unei politici noi"ț o/!(!# N) LooJ " o strategiede !6o/#r)" care punea un accent mai mare pe armele nucleare împotria du manilor 2" iș ș care a enun at" de asemenea" doctrina Arepresaliilor masieA" amenin /nd cu o seeră reac ieț ț ț americană la orice agresiune soietică.

Friginea razboiului rece trebuie cautată în îngri+orarea de care au fost cuprinse marile puterioccidentale ,2..." nglia" !ranta" #ermania Fccidentala" fa ă de cursul politicii din ărileț ț unde s-au instaurat dictaturi totalitare" ca e*presie a e*tinderii e*pansionismului soietic dupăterminarea celui de-al Doilea 5ăzboi 3ondial.

3 C!%! ))%!.)%()

A 1<45 = 1<<1 0 perioada războiului rece.



114


B M#r(!) 1<45 0 _.C)urc)il" în prezen a re edintelui 2" R. 7ruman" roste teț ș ș cuîntarea de la !ulton" în care s-a pronun at pentru crearea unei uniuni militare anglo-ț

americane" în ederea stăilirii comunismului din 5ăsărit. 3ul i cercetători considerăț acest fapt ca începutul războiului rece.

C 1<4< 0 formarea E7F.

D M#! 1<88 0 formarea 7ratatului de la 8ar oia.ș

E O(o.r!) 1<52 0 Criza din 3area Caraibelor" considerată apogeul războiului rece.

.

4 Or!!%!/) r*6o!$/$! r)) :% !6!$%)# or(o"o* #.)r!#%*?

Conform iziunei ortodo*e americane" a a cum a fost elaborată ea de guernulș american"originile războiului rece constau în replica esen ială i cura+oasă a oamenilor liberiț ș împotria agresiunii comuniste" împotria e*pansionizmului rusesc după cel de-al Doilea 5ăzboi3ondial" dar care are rădăcini încă în ambi iile strategice ale 5usiei imperiale din sec . al (I(-ț

lea.

8 D) o.#r#( ()6# r)!6!o%!+(* $ !6!$%)# or(o"o* #.)r!#%* :% ))# ) r!) ()ș or!!%)# r*6o!$/$! r)) ! %$.) () !%) )+() !%o#($/ o%fr$%(*r!!ș ș

Conform !6!$%)! or(o"o) #.)r!#%)"originea razboiului rece consta in lupta împotriaagresiunii comuniste după cel de-al Doilea 5ăzboi 3ondial" i ș !%o#(# de această confruntareera considerată U%!$%)# So!)(!*.

Conform ()6)! r)!6!o%!+() originile războiului rece constau în politica de agresiune promoatăde 2" insufle ită de de inerea armei atomice" cu scopul de a elimina influen a rusă din &uropaț ț ț de &st. olitica radicală americană" reluată de 7rumen" politica anticomunistă i-a lasat 3oscoeidoar alternatia de a lua măsuri de apărare...'!%o#(* de confruntare era considerată SUA.

5 Tr)! #r#()r!+!! #/) r*6o!$/$! r))?

1 L# %!)/ o/!(!o-.!/!(#r a fost o confruntare între Gorth 7tlantic >reatL

4rganization ,E7F" Frganiza ia 7ratatului tlanticului de Eord iț ș actul de la 8ar oia.ș

2L# %!)/ )o%o.! a fost o confruntare între capitalism iș comunism.

3P) /#% !")o/o!o-o/!(!" a fost o confruntare între democra iile liberale occidentale ,a a-ț ș

numita Blume liberă4" Bsocietatea desc)isă4 i regimurile comuniste totalitare ,a a-numitaș ș Bsocietatea înc)isă4.



114


#uernul republican ce a luat na tere ca rezultat al5eolu iei de la 1<=< a supraie uit p/nă laș ț ț loitura de stat a lui 6ouis-EapolZon %onaparte în 1<?>.

5eolu ia !ranceză de la 1<=<" cu toate ca a aut un preponderent accent social" punea totu iț ș accentul pe unitatea na iuniiț franceze" care trebuia să cuprindă toate clasele si ceta enii.ț

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A )r$#r!) 14 - 5eolu ia franceză începe cu puternice manifesta ii de stradă la aris"ț ț care sunt reprimate brutal" ca rezultat regele 6udoic-!ilip a fos obligat sa abdice i afostș proclamată 5epublica ,5epulica a II-a" >? februarie.

B .#r(!) 14 - a fost aleasa dunarea Constituanta" care a elaborat o Constitu ieț democratică în care se preciza ca puterea e*ecutiă era e*ercitată de re edinte" iar ceaș legislatia 0 de dunarea Ea ională.ț

C )r$#r!) 14 0 s-a format #uernul roizoriu" al carui componen ă a e*primatț solidarietatea na ională reolu ionară" i care a instituit pe plan politic otul uniersalț ț ș pentru barba i" precum i libertatea deplină a presei si întrunirilor" iar pe plan social " aț ș decis infiin area telierilor Ea ionale.ț ț

D D)).r!) 14 0 6udoic %onaparte este ales pre edinte.ș

E 2 ")).r!) 182 06udocic %onaparte se proclamă ca împărat sub numele de Eapoleonal III-lea.

4 Co%+)!% )/) r)o/$ !!/or ") /# 14 "!% E$ro#ț ț

R)o/$ !!/) ") /# 14ț au fost o reoltă na ionalistă a burg)eziei europene desfă urată în aniiț ș 1<=< - 1<=K" îndreptată împotria ordinii încă suprana ionale stabilite de Congresul de la 8ienaț ,1<1= - 1<1?.

Deoarece !ran a era un stat na ional unitar" reolu ia de aici a aut un preponderent caracter ț ț ț social" pe cind in celelalte ari a luat diferite forme" dupa necesita ile locale. stfel că principiulț ț liberta ilor ceta enesti cerute de catre reolu ionarii francezi a eoluat si s-a transformat inț ț ț liberta i na ionale pentru popoarele supuse" iar peste reendicările sociale s-a suprapus ideea deț ț

unitate na ională.ț

Consecin e:ț

u dat semnalul de teptării na ionalismului european" fiind cunoscute de aceea i subș ț ș denumirea de Aprimăara popoarelorA



114


u dus la procesul de afirmare a na iunilor si al con tiin ei na ionale" a intesificat luptaț ș ț ț de eliberare natională a popoarelor sub+ugate

u fi*at pe termen lung obiectiul creării statelor na ionale în &uropa" obiectiț definitiat cu a+utor american , conform programului în 1= puncte al lui _ilson" abiadupă rimul 5ăzboi 3ondial

Cu toate ca au fost înfrante " reolu iile de la 1<=< au stat la baza tuturor infaptuirilor ț istoriei moderne

5eolu iile de la 1<=< au format o nouă genera ie de oameni politici care s-au afirmat inț ț perioadele următoare.

8 O!%!! $ r)f)r!% * /#ț r!%!!!/) for.$/#() ") #r!6!)%!

Incă la >; august 1<K "adoptînd Declara ia Drepturilor Fmului si ale Ceta eanului" idealurileț ț reolu ionare erau rezumate in formularea “6ibertate" &galitate" !raternitate4.ț

3onitorul niersal anun a la > februarie 1<=< că #uernul roizoriu a decis să inscrie subț drapelul reolu ionar cuintele “5epublica !ranceza"6ibertate" &galitate" !raternitate4.ț

5ene 2edilot in lucrarea sa “Costul reolutiei franceze" adearuri si legende4 scria- “Ciudatdeznodamînt" 5eolu ia realizată c)ipurile in numele egalita ii i-a imboga it si mai mult pe ceiț ț ț boga i si i-a saracit si mai mult pe cei saraci4.ț

u trecut mai bine de >@@ de ani i modelul instaurat in !ran a" apoi raspîndit în intreaga lumeș ț nu a reu it să aducă omenirii nici libertatea" nici egalitatea si nici fraternitatea" ci reolu iiș ț singeroase" crime cumplite" masacre si razboae" sărăcie pentru marea ma+oritate" putere i baniș centralizate doar in mîinile cîtora. ristocra ia" omorită" ca era considerată sursa tuturor relelor ț a fost inlocuită cu o nouă clasă socială 0 burg)ezia 0 a)tiată dupa putere" onoruri i bani"ș alcatuită în principal din comercian i" negustori si banc)eri" adică nu a sc)imbat nimic.ț



114




114



Do 28B…e scurt poporul rom/n recapitul/nd decretează: 1. Independenţa sa administratiă $i

legislatiă. >. &galitatea drepturilor politice. . Contribuţie generală. =. dunarea general

compusă de reprezentanţi ai tuturor stărilor societăţii. ?. D o mn responsabil" ales pe cinciani $icăutat în toate stările societăţii,.... <. 6ibertatea absolută a tiparului,.... 1. &mancipareaclăca$ilor ce se fac proprietarH prin despăgubire ,.... 1=. Dezrobirea ţiganilor prin despăgubire,....1;. Instrucţie egală $i întreagă pentru tot rom/nul de am/ndouă se*ele. >>. Conocarea ,...unei dunări generale ,... care a fi datoare a face Co n s t it u ţia ţării.4 2roclama!ia de la slaz, iunie &D(D.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 28

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

Domn 0 titlu purtat de sueranii ării 5om/ne ti i a 3oldoei oieod. Ț ș ș

Constitu ieț - 6ege fundamentală a unui stat" inestită cu o for ă +uridică superioară celorlalteț legi" care cuprinde principiile esen iale ale organizării lui" stabile te drepturile i datoriileț ș ș principale ale ceta enilor" sistemul electoral" organizarea organelor supreme i locale etc."ț ș reflect/nd astfel stadiul de dezoltare socială" economică i politică la un moment dat a statuluiș respecti.


roclama iunea de la Islaz preedea" că în fruntea statului răm/nea unț domn" ales pe cinci ani decătre toate clasele sociale" iar dunarea legislatiă nu mai era formată doar din boieri" ci dinreprezentanţi ai tuturor păturilor societăţii.

5eolu ia din ara 5om/nească începe laț Ț K iunie 1K=< 6a Izlaz" prin adoptatarea programuluireolutionar,Aroclamatia de la IzlazA" care timp de trei luni a reprezentatconstitu iaț trii.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A < !$%!) 14 - la Islaz se formează primul guern reolutionar,IonReliade-5ădulescu"tefan #olescu" Cristian 7ell" Eicolae le oianu" 5adu apcă i a fost proclamatȘ ș Ș ș

programul reolutiei întitulat 2roclama iunea.ț

B 11 !$%!) 14 - reolu ia ob ine ictorie la %ucure ti" unde sub presiunea maselor"ț ț ș domnitorul #)eorg)e %ibescu aprobă programul reolu ionar.ț



114


C 11 !$%!) 14 - a fost modificată componen a #uernului proizoriu" prin alegerea înț fruntea lui a mitropolirului Eeofit.

D 21 !$/!) 14 0 este instituită comisia pentru proprietate" care aea drept scop rezolarea problemei agrare.

4 C#$6)/) r)o/$ !)! ro.7%) ") /# 14ț

Eaţionale:

- asuprirea străină în cele trei ţări rom/ne$ti

- e*istenţa regimului politic bazat pe 5egulamentele Frganice în Qara 5om/nească $i3oldoa:

- apariţia pericolului ane*ării 7ransilaniei la ngaria" în urma izbucnirii reoluţiei

mag)iare $i al refuzului mag)iarilor de a recunoa$te drepturile naţionale alerom/nilor

&conomice:

- necesitatea unei reforme agrare pentru rezolarea problemei ţărăne$ti $iîmproprietărirea ţăranilor

2ociale:

- e*istenţa priilegiilor feudale

- absenţa drepturilor $i libertăţilor cetăţene$ti

8 O!)(!)/) r)o/$ !)! ro.7%)?ț

Eaţionale:

- eliberarea Qărilor 5om/ne de sub dominaţia străină: unirea ,în prima etapă 3oldoa

$i Qara 5om/nească" în a doua etapă unirea cu 7ransilania

2ociale:

- eliberareaţăranilor din dependenţă$iîmproprietărireaacestora cu păm/nt



114


6iberale:

- drepturi$ilibertăţicetăţene$ti ,libertateapersoanei" libertateapresei" egalitateînfaţalegii"

desfiinţareapedepselorcorporale.5 Pro/#.# !$%)# ") /# I+/#6ț

Pro/#.#&!# ") /# I+/#6" dată pe C/mpia 6ibertăţii" la data de K iunie 1<=<" a fost programulconstituţional întocmit de Comitetul reoluţionar din 3untenia în timpul 5eoluţiei de la 1<=<din Qara 5om/nească. roclamaţia cuprinde douăzeci$idouă de articole" redactate eliptic" în prealabil e*plică celor cărora le era adresat documentul sensul declaraţiilor" iar apoi e*puneîntregul program de emancipare $i reforme. 'n cele >> de articole se remarca:

• se renunţa la 5egulamentul Frganic" pun/ndu-se bazele unei noi ordini constituţionale"

declar/ndu-se egalitatea politică a cetăţenilor" supunerea tuturor la contribuţie

• independen a administratiă i legislatiă"ț ș

• separa ia puterilor"ț

• egalitatea drepturilor politice"

• alegereaunuidomnresponsabilpetermen de cinciani"

• reducerealisteiciile a domnitorului"

• emanciparea clăca ilor"ș

• emanciparea israeli ilor ț idrepturipoliticepentrucompatrio ii de altăcredin ă"ș ț ț

• dezrobirea iganilor"ț

• instruc iune egală"ț

• înfiin area unor a ezăminte penitenciare"ț ș

• crearea gărzii na ionale.ț

;I.or(#% # #(!!(* !! r)o/$ !o%#r) # ro.7%!/or /# 14ț ț ț

fost un rezultat firesc al procesului de dezoltare a societă ii rom/ne ti" fiind o parteț ș componentă a reolutiei europene



114


Fbiectiele trasate în programele reolu ionare au determinat dezoltarea societă ii înț ț deceniile iitoare

&*peren a reolu ionară a con tietezat poporul că rezolarea problemelor sociale esteț ț ș imposibilă fără ob inerea libertă ii i in dependen ei nationaleț ț ș ț

'nfrîngerea reolu iei a amînat pentru un deceniu posibilitatea romănilor de a forma unț stat national.

9#r(# R)o/$ !# ro.7%* ") /# 14ț



114





114


Do25 ""rt. ((II. rincipatele 3untenia $i 3oldoa or continua să se bucure" subsuz e r anita t e a orţii $i garanţia puterilor contractante" de priilegiile $i de imunităţile pe care leau,.... rt. ((I8. 3a+estatea sa sultanul promite să conoace imediat" în fiecare dintre celedouă proincii"un dian ad-)oc" alcătuit în a$a fel încît să constituie reprezentarea cea mai e*actăa intereselor tuturor claselor societăţii. ceste d ian u ri or fi c)emate să e*prime dorinţele

populaţiilor referitoare la organizarea definitiă a principatelor.4>ratatul de la 2aris, &D5*.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 25

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

2uzeranitate 0 Dreptul unui stat asupra altui stat" care are guern propriu" dar nu are autonomiecompletă.

Dian - ,'n Imperiul Ftoman Consiliu cu atribu ii politice" administratie i +uridice" alcătuitț ș

din cei mai înal i demnitari ,în ările rom/ne ti sfat domnesc.ț ț ș Dian ad-)oc - dunare"edin ă a dianului.ș ț ivan ad hoc ,or special - adunările na ionale constituite în %ucure ti iț ș ș

Ia i la 1<? ca să arate &uropei dorin ele poporului.ș ț


rin tratatul de pace de la aris ,1<?;" rincipatele au rămas sub suzeranitate otomană" beneficiind de regimul garan iei colectie ale celor apte puteri semnatare" ce interzicea uneiaț ș dintre ele să interină" fără consim ămîntul celorlalte" în problemele interne ale rincipatelor.ț

Din cauza că 3arile uteri nu au aut o pozi ie unică în problema niri rincipatelor laț Congresul de pace de la aris ,1<?;" în cele din urmă s-a decis" ca rincipatele să-$i decidăsingure soarta în cadrul unor dianuri ad-)oc.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 183-185 - razboiul Crimeei.

B 185 - la desc)iderea edin elor Congresului de pace de la aris" ministrul de e*terne alș ț

!ran ei"ț o%()/) A/)#%"r) #/)+!, #ro$+ $%!r)# Pr!%!#()/or +$ $% r!!)+(r*!%, propunerea fiind su inută de 2ardinia" rusia i 5usia.ț ș

C 130 .#r(!)185 0 semnarea tratatului de pace de la aris.

D I$/!) 18; 0 alegerile pentru dunările ad-)oc ,3oldoa i ara 5om/nească.ș Ț



114


E 18 0 Conen ia de la aris" care a fînd formulat statutul interna ional i principiile deț ț ș organizare internă a principatelor.,noul stat urma să se numească rincipatele nite ale3oldoei i 8ala)iei" aînd fiecare domnitor" adunare" guern i capitală deosebite.ș ș

4 I.or(#% # (r#(#($/$! ") /# P#r!+ )%(r$ ro.7%!ț

Pr!%!#/) .*+$r! #r) #$ !6#( Pr!%!#()/) ! !.or(#% # /or?ș ț

D)+f!!%&#r)# ro()(or#($/$! r$+)+ $i înlocuirea lui cu o #r#%&!) o/)(!* # M#r!/orP$()r!. TTT rin acest fapt s-a reu$it eliminarea influenţei ruse$ti $i asigurarea că trupeleţariste nu or mai putea străbate teritoriul rincipatelor fără acordul puterilor garante.stfel" era se stopată posibila înaintare a 5usiei în %alcani.

C)"#r)# +$"-)+($/$! B#+#r#!)! rincipatului 3oldoei.%asarabia răm/nea" în

continuare" în stăp/nirea Imperiului 5us" dar partea sa sudică ,Ca)ul" %olgrad iș Ismal" i" implicit" controlul asupra gurilorDunării era retrocedată 3oldoei. TTTș ceastă măsură a îndepărtat 5usia de gurile Dunării.

L!)r# !r$/#&!) ) D$%*r) sub atenta supraeg)ere a Comisiei &uropene aDunării. TTT 2coaterea Dunării de sub influenţa rusească era o prioritate strategică pentru puterile din centrul &uropei.

S$6)r#%!(#()# o(o.#%* )r# .)%&!%$(*. TTTT !iind sub suzeranitate otomană"rincipatele nu puteau aea propria politică e*ternă" fapt ceea ce constituia o garanţie în plus că cele două teritorii nu or cădea sub sfera de influenţă rusească.

Ar.#(# %#&!o%#/*. TTT 3ăsura dădea rincipatelor posibilitatea de a-$i asigura ordineainternă.

'n ceea ce prie$te U%!r)# Pr!%!#()/or" opiniile 3arilor uteri au fost împărţite înfuncţie de interesele lor strategice de politică e*ternă. 2-a )otărît ca rincipatele să-$idecidă singure soarta în cadrul unor dianuri ad-)oc



114


Pr!% Co%r)+$/ ") /# P#r!+ M#r!/) P$()r! #$ r)$!( +* +(o)6) )#%+!$%)# R$+!)!, +*#.7%) ")+(#!/!6#r)# )!/!r$/$! )$ro)#% ! +* .)%&!%* +(#($+ $o-$/ D) #)#+(*+!($#&!) ) /#% !%()r%#&!o%#/ #$ rof!(#( Pr!%!#()/) #r), :% )/) "!% $r.*, :%#%$/ 18<, :! or :%")/!%! !")#/$/ $%!f!*r!!

8 Pr!%!#()/) Ro.7%) 185-18<



114



Do2;"" #ermania urmăre$te cu atenţie nu liberalismul rusiei" ci puterea sa%aaria"_urtemberg $i %aden n-au dec/t să arate înclinaţii în sens liberal" pentru acest lucru

nimeni nu le a atribui rolul rusiei rusia trebuie să-$i întărească puterea $i să o ţină pregătită pentru acel moment faorabil pe care de mai multe ori l-a pierdut problemele mari ale epocii nuse mai decid prin cuîntări $i )otăr/ri ma+oritare-aceasta a fost marea gre$eală din anii 1<=<-1<=K-ci prin fier $i s/nge.4

Ftto on %ismarcG - despre unificarea ermaniei.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 2;

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

6iberalism - Doctrină politică i economică apărută în epoca de ascensiune a burg)ezieiș industriale" c/nd aceasta lupta împotria aristocra iei feudale pentru cucerirea puterii" care tindeaț să lărgească dreptul de ot i să admită în anumite limite libertă i democratice.ș ț


6iberalismul european a oferit o baza intelectuală pentru unificare prin contestarea modelelordinastice i absolutiste de organizarea socială si politică manifestarea sa in regiunile germane aș pus accent pe importan a tradi iilor" educa iei i a unită ii lingistice a popoarelor dintr-o zonăț ț ț ș ț geografică.

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A 1;1-1<0 0 Ftto on %ismarcG de ine func ia de cancelar al Imperiului german.ț ț



114


B 14-14< -& ecul tentatiei de unificare pa nica a statelor germane" care l-a determinatș ș pe cancelarul prusac Ftto on %ismarcG sa recurga la calea “prin fier i sînge4.ș

C 155 0 înfringerea ustriei" desfiin area ec)ei Confedera ii #ermane i la înlocuirea eiț ț ș cu a a-numita Confedera ie #ermană de Eord" din care ustria nu mai facea parte" iar ș ț

rusia detinea suprema ia .ț

D 1;0-1;1 - razboiul franco-prusian.

E 1 !#%$#r!) 1;1 - are loc proclamarea Imperiului !ederal #erman , în 2ala Fglinzilordin alatul de la 8erssailles" fapt ce insemna de facto unificarea #ermaniei.

4 Mo"$/ :% #r) (r)$!# f*$(* $%!f!#r)# G)r.#%!)!, :% o!%!# /$! O((o o% B!+.#rJ

In timpul lui %ismarcG" rusia deine unul dintre cele mai puternice state germane. 6a 1<;> 0 indescursul sau rostit in fa a Comisiei pentru buget a Camerei Deputa ilor rusiei deineț ț celebrăe*presia “fier si sînge4. 6a scurt timp după ce deine 3inistru-re edinte el men iona:ș ț “3arile c)estiuni ale timpului nu se or rezola cu discursuri i decizii ale ma+orita ii 0 dar prinș ț fier i sînge4.ș

Cuintele lui au fost citate i interpretate gre it ca fiindo doada a dorin ei de sînge i putere aș ș ț ș germanilor. ccentul pus pe fier i sînge nuînsemna doar for a militară fară rial al armateiș ț prusace" dar i alte două aspecte importante:ș

- abilitatea statelor germane de aproduce fier i multe alte materii prime pentru război,se aea inș

edere reorganizarea te)nică a armatei" asigurarea ei cu materii prime in caz de război"

- disponibilitatea de a le folosi" cind i dacă ar fi neoie.ș

'n ciuda conseratorismului sau" %ismarcG a fost primul care a recunoscut ineitabilitatea uneiînfruntari cu ustria" dacă se dorea sa fie asigurată )egemonia rusiei in #ermania. In opt ani" prin trei războaie i o diploma ie foarte abilă" a ob inut unificarea #ermaniei. entru metodeleș ț ț sale autoritare i )otărîrea de nezdruncinat de care a dat doada in urmărirea obiectiului de aș face din #ermania o mare putere stăpănitoare in &uropa" a fost numit BCancelarul de fier4.

i-a asigurat mai întîi neutralitatea bineoitoare a 5usiei i a !rantei. rmata prusacă a îninsȘ ș apoi Danemarca ,1<;= i ustria ,1<;;" ultimul război aînd drept scop distrugerea" o dataș pentru totdeauna" a oricarei influen e a austriecilor asupra #ermaniei. Cu toate acestea" %ismarcG ț le-a oferit austriecilor conditii de pace e*trem de generoase" nedorindu- i un inamic iner unatș ș la grani a de sud. pretins ustriei o sumă simbolică drept despagubire de razboi" a cedat Italieiț 8ene ia i a acceptat dezmembrarea Confedera iei #ermane. Cu toate ca regele a cerutț ș ț dezmembrarea ustriei" %ismarcG s-a opus. tia ca o ustrie ininsă nu trebuie umilită" caciȘ umilin a acesteia n-ar fi facut altcea decît sa între ina spiritul de rean ă i sa facă instabilăț ț ș ș



114


noua ordine din moment ce nu ar fi fost acceptată de partea adersă. ceste succese i-au asiguratspri+inul liberalilor conseratori i ai na ionali tilor germani.ș ț ș

n realism politic crud - 5azboiul franco-prusac ,1<@-1<1" proocat cu abilitate de%ismarcG" a dat ocazia unei adearate încercari Bna ionale4 la care c)iar i statele germane dinț ș

sud" care pană atunci graitaseră in sfera de influentă a ustriei" au fost constrînse sa adere.Dupa înfrangerea !rantei" s-a a+uns la triumfala proclamatie a celui de-al Doilea 5eic) german"%ismarcG deenind cancelar. nificarea #ermaniei s-a realizat Bprin foc i sabie4" cum a spusș insu i %ismarcG" recurgînd la cel mai crud realism politic si separînd principiul na ional de celș ț liberal.

8 C#$6)/) %)#)(*r!! ") #(r) Pr$+!# +! ") #(r) #%)/#r$/ )! # /!)r#/!+.$/$! +! #o(*r!r!/or .#@or!(#r) !% ro)+$/ ") $%!f!#r) # G)r.#%!)!?

& ecul reolu iilor de la 1<=<-1<=K 0 care n-au putut infaptui unificarea.ș ț

& ecul liberalilor in arlamentul de la !rancfurt" care a condus la un compromis alș burg)eziei cu conseratorii ,1<=<.

Cu toate ca ei au oferit titlul de 'mparat regelui rusiei" _il)em" acesta s-a temut dereac ia altor principi germani" a ustriei i 5usiei i a refuzat coroana. ublic elț ș ș declara ca nu poate accepta o coroană fară consim amîntul statelor" referindu-se laț principi. In realitate el se temea de o interen ie militară austriei" 5usiei si a celorlaltiț principi" nu-i placea acceptarea unei coroane de la un parlament ales de popor" cum elsingur spunea nu putea accepta o Bcoroană de lut4

6iberalii n-au reu it unificarea" dar au reu it să elaboreze o constitu ie i să înfaptuiascăș ș ț ș mai multe reforme sociale.

Cu tote ca nu era de acord cu liberalismul de la 1<=<referitor la unire" unele idei iș programe ale lor au fost încorporate mai tirziu in programele sociale ale lui %ismarcGasigurarea socială" programele educa ionale" dierse legi electorale.ț

5 I")!/) r!% #r) +-# r)#/!6#( $%!f!#r)# G)r.#%!)! ! I(#/!)!ș

Către mi+locul secolului al (I(-lea ideea crearii unor state na ionle-italian si german-ț

deine una dominantă.

'n Italia" ca de astfel i in #ermania" mi carea na ională s-a manifestat la inceput peș ș ț plan cultural" iar ulterior pe cel politic.

!or ele motrice italiene au pledat pentru eliberarea"unificarea si democratizarea Italiei" înț forma unei federa ii de republici.In #ermania" insa for ele patriotice erau tot mai multț ț dispuse sa renun e la ideea unei republici si sa accepte un compromis cu regimurileț



114


monar)ice in lupta pentru unificarea ării. 6a această etapă miscarea natională italiană"ț mai putin cea germană"mizau pe o actiune colectiă a maselor in lupta pentru realizareaunitatii na ionale.ț

'n timpul reolu iei din 1<=<-1<=K democra ii italieni si liberalii germani au inceput saț ț

recurgă la metoda reolutionară"dar atit in Italia cit si in #ermania"numeroasele reolutiiau aut un caracter local"sporadic si s-au terminat cu înfringerea for elor reolu ionare.ț ț & ecul acestor reolu ii i-a determinat pe liderii celor două mi cari " mai ales pe ceiș ț ș germani" să colaboreze cu autorită ile de stat ale 2ardiniei" i respecti"a rusiei in luptaț ș pentru unitate natională.

Dacă nificarea #ermaniei s-a facut doar prin intermediul 2tatului"prin metode politice"impuse prin forta armelor de monar)ia prusiană" unificarea Italiei a fost realizatain rezultatul con+ugării eforturilor 2tatului si cele ale maselor populare.

rima etapă ,1<?K a unificarii Italiei s-a realizat prin concursul aproape e*clusi,militar si diplomatic al statului pirmontez"apoi cealălaltă etapă ,1<;@ a fost una în caremasele populare au aut un rol coăr itor. n ir de mi cari plebiscitare in stateleș ș ș italiene din partea centrală a eninsulei penine au contribuit la alipirea 5egatului2ardiniei la aceste teritorii.

%ismarcG miza doar pe rolul decisi al rusiei" iar C.Caour a făcut tot posibilul să- iș asigure i spri+inul diplomatic "dar mai ales militar al unei mari puteri europene-!rantaș lui Eapoleon al III-lea"dîndu- i seama ca era imposibil să- i impună &uropei" dar maiș ș ales ustriei"unitatea italiană fară spri+inul acesteia.

2pre deosebire de Italia unde toată popula ia era catolică"in statele germane e*istau douaț confesii oficiale: protestantă luterană si catolică ,in statele din sudul #ermaniei.cestfapt a constituit un serios impediment in realizarea unită ii germane.ț

tît constiuirea Imperiului #erman" cît i unificarea Italiei s-a produs in detrimentulș Imperiului Rabsburgic.

; P)r+o%#/!(#()# !+(or!* /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

O((o o% B!+.#rJ - a fost prim-ministru al rusieiintre 1<;> $i 1<K@. 'n 1<;" el a

deenitcancelar al Confederaţiei #ermane de Eord. &l a proiectatImperiul #erman în 1<1"deenindprimulsăucancelar al Imperiului$idomin/ndafacerileacestuiap/nă la demitereasaîn 1<[email protected]ţialui" numită 5ealpolitiG" $imodulautoritarîn care conduceastatul i-au adusporecla deACancelarul de !ierA.

!iindun BJunGer4 ,mare latifundiar aristocrat" aeaprofundeconingericonseratoare"monar)iste$iaristocratice. rincipalulsăuobiecti politic a fostridicarearusiei la



114


rangulceluimaiputernic stat al Confederaţiei #ermane. rofit/nd deiscusinţasaîndiplomaţie" %ismarcG a purtatdouărăzboaiepentru a-$iatingescopul. 3aimult" a reu$itsăimpunărusiaca mare putereeuropeanădupăîningerea!ranţeiînrăzboiul!ranco-rusac din 1<@" aceastaîncet/nd a maideţinesupremaţiacontinentală.

fostun om de stat moderat$iec)ilibrat" care a unificatstatele germane într-un singurstat-naţiune. &l a folositbalanţaputeriiîndiplomaţiepentru a menţine &uropa pa$nicăînanii1<@ $ianii 1<<@.

&l a creat o nouănaţiune cu o politicăsocialăprogresistă" unrezultat care a mersdincolo deobiectiele sale iniţialeîncalitate de practicant al politicii de forţaînrusia.

9#r(# I.)r!$/ G)r.#% 1;1-1<1



114





114


Do2.""…6uînd in edere că dorinţa cea mai mare ,..." aceea care împlinită a face fericireageneraţiilor iitoare" este nirea rincipatelor intr-un singur stat" o unire firească ,..." pentrucă în 3oldoa $i în 8ala)ia suntem acela$i p o po r"omogen "identic ca nici un altul" pentru căaem acela$i început"acela$i nume"aceea$i limbă" aceea$i religie"aceea$i istorie" aceea$iciilizaţiune" acelea$i instituţii" acelea$i legi $i obiceiuri ,.... d u n ar e a a d-)oc a 3oldoei,...

declară că cele mai mari $i mai generale $i mai naţionale dorinţe ale ţării sunt:I. 5espectarea drepturilor rincipatelor $i în deosebi autonomiei lor ,....

II. nirea rincipatelor intr-un singur stat sub numele de 5omania.

III. rinţ străin cu mo$tenirea tronului" ales dintr-o dinastie domnitoare a&uropei.4

1ezolu!ia 7dunării ad-hoc a "oldovei, &D5B.

'#r!#%() ") r*+$%+ )%(r$ "o$.)%($/ 2

1 E/!# !# ()r.)%!/or +$/!%!# !ț ț

opor - Comunitate de oameni care locuiesc pe acela i teritoriu" orbesc aceea i limbă i auș ș ș acelea i tradi ii culturale. Ea iune" neam" norod.ș ț ț

dunare ad-)oc - adunări conocate în 1<? în ara 5om/nească Ț i în3oldoa" care trebuiau săș se pronun e asupra organizării politice i sociale a ărilor rom/ne.ț ș ț


Deoarece la Congresul de pace de la aris ,1<?; nu s-a a+uns la un numitor comun iîn problemanirii rincipatelor" s-a a+uns la concluzia consultării poporului celor două principate prin

"propunîndu-se în acest scop organizarea unor dunări d-)oc.

5ezolutiile celor două dunări d-)oc" ane*ate la raportul comisiei europene" au fost înaintateConferin ei 3arilor uteri întrunită la aris în mai 1<?<.ț

3 E)%!.)%() #r) #$ (#%)% * $ !%for.# !!/) "!% "o$.)%( ! /# #r) +) r)f)r*ț ț ș "o$.)%($/

A I$/!) 18; - alegerile pentru dunările ad-)oc" care s-au desfă$urat" în condiţii diferite încele două ţări:In Qara 5om/nească"fostul domn" caimacamul le*andru #)ica" a adoptato poziţie de înţelegere faţă de partida unionistă" pe cînd In 3oldoa insa"caimacamul E.

8ogoride" agent al 7urciei $i al ustriei" a recurs la la un adeărat regim de teroare siintimidare" pentru a zădărnici nirea.

B O(o.r!) 18; - Intr-o atmosferă de mare a/nt patriotic" dunările ad-)oc au adoptatrezoluţii asemănătoare" în care cereau cu )otăr/re nirea rincipatelor într-un singur statcu numele de 5om/nia"respectarea drepturilor"a autonomiei $i a neutralităţii acestui stat $io dunare Fb$tească care să reprezinte “toate interesele naţiei4.



114


C ; #$$+( 18 0 semnarea Conen iei de la aris" care fără alua in calcul dorin eleț ț rom/nilor"preedea ca cele două ţări să se numească rincipatele nite ale 3oldoei $iQării 5om/ne$ti" fiecare cu c/te un domnitor" guern $i o dunare 6egiuitoare proprie siînfiinţarea unei Curţi de Casaţie comune pentru ambele rincipate"cu sediul la !oc$ani.

4 Pro/).# /# #r) +) r)f)r* "o$.)%($/

Congresul de pace de la aris ,1>? februarie - 1<@ martie 1<?; care pune capăt războiuluiCrimeii" pe l/ngă alte clauze referitoare la rincipatele 5om/ne" preedea conocareade adun"ri ,divanuri ad-hoc care să se pronun e asupra organizării iitoare a celor două ăriț ț potriit dorin eiț rom/nilor. 'n urma alegerilor sunt conocate" în 18;" adunările ad-)oc a/ndcaracter consultati" alcătuite din reprezentan i aiț bisericii" marii boierimi" burg)eziei" ărănimiiț clăca e" cu scopul de a face propuneri referitoare laș realizarea unirii rincipatelor 5om/ne.

'n iș K octombrie 1<?,la Ia i i %ucure ti"ș ș ș sunt elaborate 5ezolu iile prin care se cerea:ț

respectarea drepturilor rincipatelor i îndeosebi a autonomiei lor în cuprindereaș ec)ilor lor capitula ii înc)eiate cuț 'nalta oartă în anii 1K" 1=;@" 1?11 iș 1;=

unirea rincipatelor într-un stat sub numele de 5om/nia

prin străin cu mo tenirea tronului" ales dintr-o dinastie domnitoare dintreț ș

cele europene i ai cărui mo tenitori să fie crescu i în religia ăriiș ș ț ț

neutralitatea păm/ntului rincipatelor

puterea legiuitoare încredin atăț dunării Fb te ti" în care să fie reprezentate toateș ș interesele na iei.ț

7oate acestea - sub garan ia colectiă a puterilor care au subscrisț tratatul de la aris.

8 So$/ r!%!#/ #/ o$/# !)! "!% Mo/"o# ! '#/#!# #r), f!!%" r)#/!6#( Hț ș &a face

fericirea )enera iilor &iitoareț ”?

EI5& rincipatelor într-un singur stat.

5 Ar$.)%()/) #"$+) ") A"$%*r!/) A"-o )%(r$ # @$+(!f!# %))+!(#()# $%!r!!?



114


3oldoa i 8ala)ia are:ș

acela i popor"omogen" identicș

acela i numeacela i începutș ș

aceea i limbă" religie" istorie" ciiliza iuneș ț

acelea i institu ii" legi i obiceiuri.ș ț ș

; 9#r(# Pr!%!#()/) Ro.7%), 185-18<




9#r(# U%!r)# Pr!%!#()/or, 18<

culegere bacalaureat istorie 2014

Documents