cugetari despre dumnezeu

7/28/2019 Cugetari Despre Dumnezeu

1/19

Copyright UN

4


2/19


3/19

Cand Dumnezeu s-a referit inca de la Facere: ca femeia safie supusa barbatului, sotului ei in toata existenta vietii ei, Dumnezeu alansat un indemn de s al va re , a ra ta nd u- i a ce st ei a c al eamantu i ri i e i u l te ri oa re , p os i bi la n umai p ri n sot u l de l an gaea. femeie care doreste sa at inga cu lm i le sp i r i tual i tat ii nuo poat e face de cat pr in sotul de langa ea. !l este pentru ea suflulspiritual de evolutie si inaltare a constiintei intru nemurire. "stfel barbatuldevine pentru femeie, calea ei de evolutie spirituala dar nu si liberul eiarbitru. Desi el si ea pot constitui un cuplu, liberul lor abitru este diferitdar c#iar si atunci femeia nu isi poate instraina calea ei de evolutie prinbarbatul de langa ea, c#iar daca alegerile ei sunt diferite, credinta ei insase spri$ina in evolutia ei spirituala, pe atributele spirituale ale barbatului.%epune intrebarea, cum se poate pastra armonia in asemenea conditii deevolutie, in care alegi cursul caii de evolutie al barbatului dar pastrezipropriul tau liber arbitru&& !vident ca nu poti lua sau da, dar poti respecta incel de langa tine, 'C(!D)*+" ) ce el a atins si atunci Dumnezeu terasplateste potrivit credintei barbatului de langa tine. Dar daca nu crezi

totusi si te indoiesti, atunci alegerile tale ulterioare vor fi indoielnice. Dardaca crezi desi nu ai avut moti ve atu nci cre ezi de$a cee a ce nuexista si ulter ior a$unge sa se manifes te in plenititudinea sa.Concluzia acestei abordarii este clara, ceea ce Dumnezeu a dat fiecarui om ,str/inul 0i v ic leanul de langa t ine nu it i poate lua: *1!!,ce ea ce po ar t/ omul su b gr umaz C(C!", ce i-a daruit D1*!2!prin 3+!2 cu "5 %F6*+5 si C(!D)*7". Domnul este "D!8"( siD(!+"+!.


4/19

Duminica este indicat/, fie 0i pentru c9teva momente s-o dedicaiascult/rii cuvintelor sfiinte, venite din gura preoilor c9t 0i a altor oamenicare vorbesc cu pl/cere 0i din inim/ despre Dumnezeu pentru a face

cunoscut oamenilor, "dev/rata realitate divin/ a ui Dumnezeu.Dumnezeu este nul, !l nu reprezint/ o completitudine de con0tiine

colective ;nsumate din varii medii sociale la un moment dat ;n societ/iileumane.

Dumnezeu este o Fiin/ transcedental/, multidimensional/ - infinita,nica, "totputeric/ 0i a "tot0tiitoare,


5/19

universal/ profund/, care pune ;n mi0care con0tiina multidimensional/ a uiDumnezeu. Credina nu trebuie s/ fie oarb/ ca 0i c9nd i-ai propune un scop0i prin mi$loace de scrupule trebuie s/ le duci la ;ndeplinire, indiferent demi$loace, niciodat/ Dumnezeu nu a asimilat aceste fapte, manifest/rilor unei

credine cre0tine. Credina pe care i-o manife0ti trebuie s/-l p/streze peom cu sufletul cald 0i ;ntr-o profund/ dragoste 0i simpatie fa/ de faptelecare se pretind a fi bune 0i demne de a-l ;n/la pe om spre con0tiina divin/a ui Dumnezeu. mul trebuie s/ iubeasc/ dreptatea ca printr-un act demanifestare natural/ a %inelui s/u existenial perfect ci nu ca pe ceva indus,ce te oblig/ dar c#emarea ta interioar/ spre acele fapte nu exist/.


6/19

Dumnezeu 0i lumea ui este ;ntr-o continu/ armonie, iar Fiinele cepopuleaz/ aceast/ minunata lume perfect/ a ui Dumnezeu este departe deorice sentiment lumesc, efemer 0i trec/tor.

ristos. n exemplu de proverb falseste ca 0i cand ai spune c/?49n/ la Dumnezeu te m/n9nc/ %fiin:i. %fiininu au fost ;nzestrai de Dumnezeu cu aceast/ manifestare existenial/niciodat/, ei nu ;0i manifest/ sentimentele 0i con0tiinele lor extinse divine

;ntr-o manier/ asemenea oamenilor de pe /m9nt. %fiini au a$uns laDumnezeu tocmai pentru c/ s-au debarasat de asemenea g9ndiri 0i tr/iri

sentimentale 0i au ales s/ tr/iasc/ ;ntr-o continu/ lumin/ divin/ care se;ntensific/ de la zi la zi ;n forma lor existenial/.

)ar oamenii care vor s/ a$ung/ asemenea sfiinilor, nu au de ce seteme de ace0tia at9t timp c9t cunoa0terea este ;ndreptat/ spre revelarealucrurilor ui Dumnezeu. %fiini 0i ristosse ;nmule0te 0i spore0te pe /m9nt cu fiecare om care se ;ndreatp/spre "dev/rata lui s/m9n/ de lumin/ divin/care i-a fost dat/ ;nc/ de laFacere de ristos pe /m9nt. Fiecare om


7/19

care ;0i duce existena sa pe p/m9nt trebuie s/ ;0i tip/reasc/ ;n aceast/via/ de0art/, proverbe ce conin cuvinte pline de lumin/ 0i ;nelepciunedivin/care se propag/ ;nclusiv prin minunimenite s/ traduc/ ;n existenanoastr/ ristos, care ne ;nva/ c#iar pe ascuns

pe fiecare. n astfel de sfat ar trebui s/ ni-l reamintim tot timpul pentrus/n/tatea inimilor noastre, pentru a spori ;n fiecare zi 0i cu fiecare clip/spre luminacare triumf/ cu fiecare sclipire spre umea ui Dumnezeu.

)at/ un porverb s/n/tos ;ng/duit tinerilor s/-l tip/reasc/ cu lumin/;ninimile lor: Cutai mai nti mpria Lui Dumnezeu, i toate celelalte se voraduga vou. C/ci "dev/rsunt cuvintele Domnului0i ele vor ;nmuli umina ui

;n inima vaostr/ 0i optimistul de care avei nevoie nu va ;nceta s/ existe ;nfiina voastr/ care se ;ntemeiaz/ pe o ;nv//tur/ dreapt/ 0i sf9nt/ pentrucunoa0terea umii ui Dumnezeu 0i implicit a Fiinelor %fiinte care o

populeaz/, 0i care sunt tot timpul desc#ise s/ ne primeasc/ pe noi, cufiecare g9nd pentru a cre0te cuno0tiina ui Dumnezeu ;n noi, ;n fiecare caredesc#ide inima lui unei asemenea manifest/ri existeniale de a primi umina%f9nt/ 0i %tr/lucitoare a Domnului )isus >ristos.


8/19

umina divina a Fiintelor %fiinte, implicit umina Domnului )isus>ristos, se propaga catre noi fapturile umane cu sensuri de desavarsire siinvatatura spirituala, care trebuie insusita si cultivata in activitatile noastrecotidiene pentru a ascensiona catre minunata lume manifestata a ui

Dumnezeu.)n umina Domnului exista #arul de invatatura, care ne desavarsestein permanenta in toate aspectele vietii noastre. "ceasta umina %fanta arerol de vindecare si transfigurare a energiilor metabolice ce strabatmeridianele energetice ale organismelor umane. !ste minunta lumina divinacare a stralucit la *asterea Domnului )isus >ristos si continua neincetat sane cultive semnintele divine provenite de la Domnul in noi )nsine, care princredinta fiecaruia le inmulteste in sclipire si luminozitate in fiecare )nima siimplicit in toate celelalte centre energetice care se pun in miscare prin

minunata lumina transcedentala transfigurata in sacralitatea mediului prinpicuri divine care se ridica catre aura energetica si reflecta apoi stralucireain contact cu campul energetic al %oarelui @alactic care prin lumina sivibratia stelelor si a fiintelor angelice multidimensionale din $ur, pun inmiscare continua lumina %oarelui din prea$ma noastra, care se amplifica destralucire si radiaza razele de lumina, aprind luminile in icoanele sfiintite de>arul Domnului )isus >ristos.

Domnul ne sfatuieste sa savarsim fapte prin care sa devenim luminosi,sa radiem lumina vindecatoare, care transfigureaza mediul din prea$ma

naostra in sacralitatea sa, implicit cu tot ce exista in cadrul acestuia,obiecte si oameni.mul se vindeca prin credinta sa iar obiectele stralucrescprin aceeasi credinta luminoasa. Cu a sa credinta, omul acceade la uminaDomnului care transfigureaza in fiecare, picurile de lumina, care transmitesensul de armonie si vindecare in orice organ lipsite de vitalitate. Domnulcunoaste de ce sufera fiecare, !l este medicul spiritual cel mai capabil satransmita prin razele sale vindecatoare, sensul de vindecare al fiecaruiadintre noi.

*e rugam si ne tintim privirile cu constiinta la minunata umina a

Domnului )isus >ristos din )coana %a, iar Domnul ne regaseste pe fiecare sine transmite vindecarea prin umina %a. 1anifestam constant, actul decredinta in umina Domnului care amplifica, gandurile eterate ce vor ficaptate de cristalele eterice ale Fiintelor de umina, ale Domnului )isus>ristos, care le va proiecta prin aura energetica, tintind catre obiectele dinprea$ma noastra, care se sfiintesc cu umina care le strabate de la Domnul,facandu-le sa straluceasca si sa se aprinda in umina multidimensionala prinuterea divina a Domnului )isus >ristos.


9/19

%arbatoarea %fintelor asti, )nvierea Domnului )isus >ristosreprezinta pentru fiecare crestin, o noua speranta, o intinerire spirituala a

constiintelor si )nimilor noastre de bucurie du#ovniceasca. "sa cum spune3iblia:?C/ci nu numai cu p9ine va tr/i omul, ci 0i cu tot Cuv9ntul ce iese din

gura ui Dumnezeu.Cuvantul Domnuluieste menit sa transfigureze in aceasta minunata zi

de sarbatoare orice crestin, sa-l determine sa inteleaga ca viata poate fiprivita si inteleasa si altfel, mult mai elevata decat au obisnuit oamenii derand a crede viata obisnuita adancita in munca si uitata profund deDumnezeu.

Cu fiecare celebrare a %fiintelor asti, de la an la an, umanitateacrestina, se straduie sa transceada aceasta lectie de )luminare spiritualacolectiva, care se celebreaza cu aceasta minunata zi, )nvierea Domnului.

regatirea spirituala pentru aceasta zi trebuie insusita de fiecare omca o zi profunda de %arbatoare a uminii, care se propaga pana in Fiintanoastra umana, existentiala cotidiana. *u sarbatorim o zi de reamitiere aunui fapt care s-a petrecut, ci ne pregatim sa celebram o zi de bucuriespirituala in devenirea noastra viitoare, ca Fiinte de )nalta Constiinta si)ubire Divina, Fiinte )ntelepte care trebuie sa se manifeste cu un tel si scop

de transformare a lumii, a societatilor noastre in care traim intr-una maibuna, mai pura in care oamenii traiesc in armonie in orice ar intreprinde.Cu fiecare celebrare a )nvierii Domnului noi primim de la Domnul )isus

>ristos, grauntele de umina %pirituala care se propaga in Fiintele spiritualeale oamenilor, prin )nima si 1intile noastre care ambele trebuie sa fie peaceeasi lungime de unda spirituala pentru a primi sc#imbarea care ne vatransforma. *umai asa, Domnul va tine treaza Faclia uminii din noi )nsine,care ne va lumina drumul existentialitatii noastre care impune a desavarsiaceasta tranformare existentiala in vietile noastre. rin aceasta sarbatoare

Domnul nu ne invita la un drum al vietii continuu al suferintei, !l ne-ademonstrat c#iar, ca Domnul a suferit la propriu pentru noi, ca noi sa pasimdincolo de poarta suferintei, sa desc#idem oc#ii 1intii si )nimilor noastra, saintelegem ca a deveni mai buni este in aceasta zi o prioritate de acum cat sio pricepere de mare spiritualitate, care ne va #rani in materialitateaexistentialitatii noastre de zi cu zi.

Cu fiecare an cu care celebram aceasta sarbatoare a uminii, )nviereaDomnul )isus >ristos aduce o alta si o alta sclipire spirituala de uminadivina in noi )nsine, si aceasta sclipire creste de la an la an tot mai mult iar

noi trebuie sa constientizam aceasta celebrare ca o devenire colectiva


10/19

armonioasa viitoare, o transcedere in Fiinte pure de umina ci nu fiinte carese straduie sa obtina bunuri si foloase materiale care sunt efemere. Daca nepregatim de aceasta sarbatoare ca sa devenim mai bogati materialiceste,mai ambitiosi, ca sa obtinem si mai multa prosperitate pentru noi )nsine, ci

nu ca pe o insusire de daruire si celui care nu are, nu indeplinim sensulacestei sarbatori. Cum poate omul care are bogatii sa renunte la acestea infolosul altuiaA %a presupunem ca ar trebui sa renunte la ceea ce s-adobandit dincolo de ceea ce nu-i mai apartine caci multi dintre acestia sunt,care dobandesc si peste ceea ce nu este al lor. Cati oameni in ziua deastazi, au o afacere si mai au si o slu$ba bine platita de la %tat&& )nsa siacesti oamenii sunt totusi c#emati la bucuria )nvierii Domnului, si ei nutrebuie sa inteleaga aceasta bucurie ca pentru sine, ca o bucurie materialape care ei au atins-o in devenirea lor de bunastare materiala, ci ca pe o

bucurie de comuniune spirituala, in care Domnul le binecuvinteaza munca sifructule, ca au avut priceperea sa inmulteasca talantii in folosul lor dar maiales al comunitatii ci nu i-au pus deoparte pentru ei, ca aceea sluga farapricepere ca nestiind ce sa faca cu talantii stapanului lor dur, lasandu-i farainmultire si fara nici un sens.

3ucuria )nvierii Domnului este totodata si o bucurie de )ntelepciune siumina in priceperea lucrurilor celor mai ample, economice si socialeprofunde si atunci cand )nimile noastre sunt indreptate sus catre Domnul, !lne lumineaza alegerile cele mai demne de realizat.

Domnul )isus >ristos sa ne fie umina desavarsita care lumineazapentru fiecare, in fiecare an de %fiintele asti, cu )nteleciune, cu voiciune,cu daruire si pricepere inteleapta fata de munca fiecaruia, demna siacceptata cu bucurie atat cat rezulta. Domnul sa ne fie %fesnic 8esnic inviata noastra, sa ne arate priceperea lucrurilor prioritare iar noi sa damsens si ascultare acestei priceperi spirituale care ni se transmite de fiecaredata prin %fantul Du#.


11/19

)storia natiunilor trebuie scrisa in completitudine cu manifestarea sacralitatiipentru ca aceasta nu este doar o stocare cronologica a unor evenimente istoricecare s-au derulat in trecutul mai putin sau mai mult indepartatat al unei natiunii -

cetati. "ceste evenimente trebuie sa aiba o completitudine cu religiosul, sacrulcotidian, mai ales cand fac trimitere la celebrarea unei sarbatori precum )nviereaDomnului B %fiintele asti, care este corolarul istoriei lui )srael si a intregii lumiuniversale religioase.

)storia lui )srael isi are corolarul, cum s-ar zice la noi romanii, vatra inistoria sacra indepartata. *oi ramanii trebuie sa pastram invatatura sacra, in vatracoexistentiala a fiecaruia pentru a- manifesta pe Dumnezeu in zilele de celebrarea unor evenimente cu conotatie sacra. "mintim in acest sens persona$e centralecare au facut prin manifestarea lor, aceasta istorie sa fie atat de sacra precum:1oise, "ron, "vraam, (egele David pe care )nsusi 1antuitorul )isus >ristos ii

pomeneste in timpul vietii sale, ca fiind radacina ui spirituala vesnica in )mparatiaui Dumnezeu, in )erusalimul Ceresc.De ce este important ca un documentar cand prezinta succesiunea in istorie a

unor evenimente ce descriu existenta social - istorica unei natiuni sau celebrareaunor sarbatori sacre& entru ca aceste evenimente, sa nu se prezinte doar ca oadulare comerciala a unor locuri incarcate de o simpla istorie fara corespondent insacralitatea manifestata existential prin raportare la )nsusi Dumnezeu, care semanifesta prin fapte concrete in acele locuri, precum umina %acra provenita din)erusalimul Ceresc in candelabrele din pre$ma si care se amintesc si se celebreazaca o conotatie de invatatura spirituala de perpetuat in randul tuturor generatiilor

viitoare.%i pentru ca, numai asa se va perpetua, mentinerea legaturii lumescului cusacrul prin (evelatia si 1ediera la 3unul Dumnezeu. Deci nu comercializam osarbatoare sau s-o cosmetizam cu evenimente care nu au incarcatura insacralitatea manifestata a ui Dumnezeu. entru ca aceste evenimente sacre, scotin evidenta, valoarea sacra si o situeaza intr-o atemporalitate unica in istoriasacralitatii moderne.

!ste atat de importanta aceasta completitudine a lumescului B sacruluicotidian pentru ca posteritatea sa inteleaga capacitatea de reliogizitate a acelorconducatori B (egi )ntelepti ce au avut capacitatea spirituala de a- revela peDumnezeu in randul maselor, a- face prezent prin credinta lor, ca Dumnezeu, sase manifeste prin minuni diverse in existentialitatea sociala. %unt exemple clare,probabile ale sacralitatii istoriei care s-au centrat in $urul unor lideri precum:1oise, care a fost ales de )nsusi Dumnezeu pentru a se urca pe 1untele +abor, celsfant, pentru a lua +ablitele egii %acre din 1ana ui Dumnezeu si a le facecunoscute vesnic generatilor care vor urma pretutindeni.

"poi David, ca (ege primeste cura$ul si uterea de al invinge pe imensul@oliat cu piatra. )nsusi (egele David avea daruri divine, provenite de la DomnulDumnezeu prin care se manifesta minunea divina in cotidianul uman al aceleisocietati organizat/ ca o cetate fiind atat de priceput si )ntelept inaintea Domnului

pentru ca lui i s-a transmis prin (evelatia %fanta a Du#ului %fant, cum sa


12/19

procedeze in +aina privind astrarea C#ivotului %fant pentru ca Domnul sa ramanamniprezent si 1anifestat in cotidianul lumesc al societatii israeliene.

(egele David este mai mult dec9t un persona$ al istoriei )erusalimului, eleste totodat/,


13/19

prin miracol si manifestare divina, prin inaltarea simturilor spirituale tot timpul innoi.

umina Domnului straluceste si ilumineaza vesnic pe cei puri din Cetatea)erusalimului Ceresc, Cetatea cea ura, cea 3inecuvantata. Domnul este uminaCet/ii 0i ea str/luce0te ne;ncetat. amenii trebuie cultivati cu "devar in Du#urilelor, sa inceapa sa cultive formele de energii care le vor ridica valul de pe oc#iimintiilor si )nimilor pregatite sa se indrepte spre minunata cetate divina prinlucrarea lor. amenii patrund in aceasta Cetate %fanta cu )nima curata nu curealizarile lor profesionale care uneori sunt strabatutate de mestesuguri care nusunt demene de manifestarea sacralitatii ui Dumnezeu.

Dumnezeu este atat de aproape in aceste zile sa reveleze celor alesi siacestia sa faca cunosct tuturor, )erusalimul Ceresc in sufletele si )nimile lor. )nsanoi trebuie sa vibram )ntelept tot mai intens prin )nimile noastre, vibratiile deDragoste si )ntelepciune care ne vor desavarsi Fiintele in launtrul nostru printr-o

lucrare perfecta si desavarsita ca devenirie viitoare in Desavarsita Cetate a)erusalimului Ceresc.


14/19

Ziua regalitatii nu poate fi omagiata daca nu am spune *i#il sine Deoadica*imic fara Dumnezeu.

u este un slogan pur si simplu ci reflecta !tri"utul spiritual al #egeluiinrelatia sa cu Dumnezeu prin care isi pozitioneaza intregul neam in sferele derelatii cultural $ spiritual cu alte %opoare. &i in virtutea relatiei pe care tre"uies$o ai"a cu Dumnezeu, #egele tre"uie sa faca cunoscut neamului, neamurilor,adevarata 'ointa divina a Lui Dumnezeu in manifestarea e(istentiala.

'ointa Domnuluieste sa ne respectam, sa ne iu"im si sa ne reamintim cucinste si demnitate cele"rarea &a"atului, celei de a ) zile, pe care Domnul

Dumnezeu a declarat$o &fanta la fel ca celelalte zile pe care *isericile leomagiza ca fiind sar"atori.

&a incetatenim in mintea oamenilor aceasta &ar"atoare a zilei a ) +asi s$ocele"ram cum se cuvine inaintea Domnului, sa le dam oamenilor prileul de a faceaceasta optiune in mediile lor de munca. !sa ne vom reaminti cum se cuvine si deacei inaintasi #egi care au contri"uit la propasirea si fundamentarea %oporului#oman, incepand cu #egele Carol -.

Doar prin #ege, %oporul isi conserva iinta &pirituala ationala si valorilecultural$religioase care decurg din iintele spirituale ale indivizilor carealcatuiesc natiunea $ Cetate. /tim c #egele conduce prin &ceptrul su,manifestnd voina divin i nsuire dumnezeiasc pe pmnt. #egele crede nmicile i marile mistere sacre cel nzestreaz prin sceptrul cel poart cucapaciti de a nelege corect i demn realitatea cotidian spre perpetuareasocial ntru nemurire n naiunea sa cetate. 0n #ege demn de Dumnezeu este pe%mnt alesul Lui Dumnezeu, este unsul &au care dup trecerea la cele vesniceurc n Cerul Lui n care se aeaz ca o &tea + Cetate vesnic sau 1ras celest ncare i va duce nemurirea ntr$o alt form de coe(istenialitate mai pur, maistrlucitoare alturi de toi &fiini i ngerii care l$au susinut n timpul veii luipe %mnt.


15/19

-naltarea Domnului este o sar"atoare de profunda lumina spirituala pentru

intreaga umanitate. 1mul de pretutindeni ia astazi contact cu un fapt petrecut inistoria spirituala a omenirii cand Domnul -isus 2ristos desavarsit in toate, searata apropiatilor lui sfatuindu$i sa continuie sfanta invatatura crestina si s$operpetueze in toate neamurile de pe %amant si dupa ce Domnul -isus se va -naltaspre #aiul Lui Dumnezeu.

-naltarea Domnului -isus 2ristos spre #aiul Lui Dumnezeu demonstreazaclar, scopul si rolul omului spiritual in viata sa pe %amant, rolul de a duce o viatacumpatata si inteleapta in toate pentru ca in cele din urma sa do"andeascac3eile -mparatiei Lui Dumnezeu prin viata sa aici pe %amant.

-isus 2ristos este cel mai desavarsit mentor spiritual pentru ca Lumina &aspirituala, sufleteasca nu a putut fi cuprinsa de -ad, 4l dezleaga sufletele celorde mult adormiti pana la !dam si le ia cu 4l in imparatia vesnica si nemuritoare aLui Dumnezeu.

-naltarea Domnului mai poate reprezenta pentru oamenii aflati pe drumulcunoasterilor spirituale, credinta in nemurire a sufletului pe care Domnul -sus2ristos il spriina in toata faptura umana prin 4l. %rin acest act de credinta,oamenii cautatori de valori spirituale si nu materiale isi dramuiesc in viata lor pepamant, scara catre #aiul Lui Dumnezeu. Domnul -isus 2ristos s$a -naltat la #aiul

Lui Dumnezeu pe cea mai demna si morala scara spirituala de desavarsire umanain viata de pe %amant.

Dumnezeu ne arata modelul de viata spirituala unica a Lui 2ristos, trimispe %amant pentru ca sa comunice tuturor fapturilor de pe %amant si din intregul0nivers ca adevarata scara de -naltare la #aiul Lui Dumnezeu se do"andeste inviata de pe %amant.

Din #aiul Lui Dumnezeu, Domnul -isus 2ristos ne spriina pe fiecare inLumina spirituala sa ne do"andim prin vietile noastre pe pamant, darul sacru alvesniciei al fiecaruia dintre noi, care este do"andirea cu intelepciune a scarii

care duce spre #aiul Domnului.!devarat a -naltat spre #aiul Lui Dumnezeu5


16/19

3otezul Domnului )isus >ristos este o zi de mare s/rb/toare, nereaminte0te an de an pe )anuarie, vremurile primordiale ale vieii19ntuitorului nostru )isus >ristos.

Du#ul %f9nt s-a cobor9t ;n c#ip de orumbel alb asupra Domnului cuprile$ul 3otezului ui ;n apele )ordanului iar )oan a spus atunci: %e poate caun rob s/ ;0i boteze %t/p9nulA !u am trebuinta sa fiu botezat de +ine.

)ar Domnul )isus a r/spuns: *u fugi si nici nu impiedica botezul acesta,

pentru ca socotesti ca nu se cuvine sa fiu botezat de tine. +ocmai de aceea: asa- boteaza-1a - pentru ca asa se cuvine.Du#ul +/u Doamne a str/lucit 0i ast/zi ca o minunat/ %tea "lb/ 0i a

d/ruit pic/tura de ap/ vie, %f9nt/ din ristos ca 1are ristos.

a muli ani& )ar Du#ul minunat "l Domnului s/ r/m9n/ cu noi mereu ;nvrednicie, s/ ne cultive adev/rata compasiune 0i ;nsufleire ;n relaiilenoastre sociale ca s/ cre0tem pe zi ce trece ;n Du# spre o des/v9r0ireperfect/ a Fiinei de umin/ pe acest /m9nt aflat ;n profunde vremuri desc#imbare 0i transformare existenial/ spre un *ou /m9nt plin de )ubire 0icompasiune ;ntre oameni.


17/19

Cea mai controversata viziune a lui !dgar CaEce fata de )isus, este cea princare americanul l-a vazut ca pe o reincarnare a atlantului "milius, primul legiuitordivin din istorie, a lui "dam, primul om, a lui 1elc#isedec si a lui !no#, bunicul lui*oe.


18/19

>ristos a )naltat & )naltarea Domnului catre Cele 8esnice undesalasuieste perfectiunea si iubirea universala este un prile$ de mare bucurie

pentru credinciosii de pe amant. )ar pentru Fiintele de umina B )ngerii detoate nivelele ceresti, bucuria manturii este c#iar mai mare pentru caDomnul )nviat urca spre cele vesnice unde salasuieste bucuria eterna. 1aduc sa va gatesc loc si iarasi voi venii si va voi lua la 1ine, ca sa fiti si voiunde sunt !u. !ste un mesa$ adresat de )isus credinciosilor de pretutindeniaratand ca bucuria si credinciosia du#ovniceasca se perpetueaza ineternitate intr-un fapt religios care duce la mantuirea omului credincios sistaruitor in fapte bune. Domnul s-a )naltat cu "devarat in umina !terna deunde ne a$uta sa staruim in insusirea invataturii celei Drepte si "devarate

care ne va prile$ui pe viitor intalnirea cu Domnul )isus si )ngeri in %lava si@lorie.


19/19

cugetari despre dumnezeu

Documents