Facultatea de Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Proiect Dezvoltarea Durabila a Produselor

Bolog Alexandra Mihaela622CB

Proiectul deDezvoltarea Durabilaa Judetului Constanta

Dezvoltarea durabila a produselor

1. Dinamica notiunii de Dezvoltare Durabila-Istoricul Dezvoltarii Durabile Conceptul de dezvoltare durabila ,a fost legat initial de problemele de mediu si de criza resurselor naturale, in special a celor legate de energie. Termenul insusi este foarte tanar si s-a impus in vara lui1992, dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea, organizata deNatiunile UnitelaRio de Janeiro. Durabilitatea pleaca de la ideea ca activitatile umane sunt dependente de mediul inconjurator si de resurse.Sanatatea,sigurana socialasistabilitatea economicaa societatii sunt esentiale in definirea calitatii vietii. Discutiile prin care s-a ajuns in final ladezvoltarea durabilaau inceput la inceputul anilor '70. In1972, Conferinta privind Mediul Ambiant care a avut loc laStockholma pus pentru prima data in mod serios problema deteriorarii mediului inconjurator in urma activitatilor umane care pune in pericol insusi viitorul omenirii. In1983, isi incepe activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare(WCED), condusa deGro Bruntland, dupa o rezolutie adoptata deAdunarea Generala a Natiunilor Unite.

-Conferinta de la Rio de Janeiro 1992. Angenda 21.

Agenda 21 s-a nascut cu ocazia Conferintei de la Rio (3-14iunie 1992) , a Conferintei Mondiale pentru Mediu si Dezvoltare. Aceasta conferinta vizeaza diversitatea biologica, prin care se doreste anticiparea, prevenirea si abordarea cauzelor reducerii sau pierderii semnificative a diversitatii biologice, datorita valorii esentiale a acesteia si valorii elementelor sale constitutive pe plan ecologic, genetic, social, economic, stiintific, educativ, cultural, recreativ si estetic. Ca urmare a acestei conferinte, statele au dreptul suveran de a-si exploata resursele proprii conform politicii lor de mediu si au datoria de a se asigura cs activitatile desfasurate in limitele jurisdictiei sau sub controlul lor nu cauzeaza daune mediului inconjurator din alte state sau din regiuni care nu apartin niciunei jurisdictii nationale. Agenta 21 este un program global de actiune pentru o dezvoltare durabila, la care participa in strans angrenaj toate nivele: de la Agenda 21 Globala si pana la nenumaratele proiecte din toata lumea, cunprinse in Agenda 21 Locala.

2. Diagnosticarea zonei de studiu

2.1.Factori generali-Judetul Constanta, caracterizare fizico-geografica. Judetul Constanta este situat in extremitatea de sud-est a Romaniei si se intinde pe o supafata de 7071,29 km2 . La nord este despartit de judetul Tulcea printr-o linie conventionala, ce serpuieste intre Dunare si Marea Neagra strabatand Podisul Casimcea si Complexul lagunar Razim . La sud este marginit de frontiera de stat romano-bulgara ce traverseaza Podisul Dobrogei de Sud intre Ostrov (la vest) si Vama Veche (la est). La vest fluviul Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, curgand de-a lungul malului inalt al Dobrogei. La est intre Gura Portitei si localitatea Vama Veche, podisul dobrogean este scaldat de apele Marii Negre. De la linia tarmului spre larg, 12 mile marine(echivalent cu 22.224 km), se intinde zona apelor teritoriale romanesti stabilite conform conventiilor internationale.

Conform datelor recensamantului din 2005, judetul Constanta, are o populatie de 756.053 de locuitori.Din care, 693.301 sunt romani, 24.194 turci, 24.194 tatari, 6.048 lipoveni si restul greci, ucraineni si bulgari. Judetul detine 3 municipii (Constanta, Mangalia si Medgidia), 8 orase (Basarbi, Cernavoda, Eforie, Harsova, Navodari, Negru Voda, Techirghiol), 58 de comune si 189 de sate. Ca resedinta de judet fiind municipiu Constanta.

-Relieful Evolutia indelungata paleogeografica si actiunea diferentiata a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unitati de relief caracterizate prin structura de podis cu altitudine redusa; in cea mai mare parte a teritoriului predomina valorile sub 200 m., diferentele altitudinale intre partile componente fiind reduse. Ca principale unitati naturale se disting: podisul care cuprinde aproape intreg teritoriul este constituit din calcare mezozoice asezate pe marne si calcare tertiare acoperite cu o manta de loess (Pod. Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Voda); campia din punct de vedere geografic, inalta, usor valurita, cu aspect de poduri pe care se practica culturile de camp in special cele cerealiere, se evidentiaza in zona centrala.

Partea sudica corespunzatoare Podisului Litoralului este delimitata spre vest de altitudinile cuprinse intre 85-100 m, unde se face trecerea spre podisul Dobrogei de Sud (Medgidiei si Topraisarului). Latimea acestui sector este cuprinsa intre 10 si 12 km. Zona litorala este marcata de mai multe trpte: 5-15 m, de-a lungul tarmului; 20-30 m, cu o mare continuitate, patrunzand mult in interior, formand o treapta distincta in jurul limanelor si lagunelor; 35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapta mai lata decat celelalte inconjurand limanele si lagunele maritime; 50-65 m, cea mai dezvoltata treapta cu latimi cuprinse intre 500 m si 4-5 km; 70-85 m, cea mai inalta treapta situata la contactul cu podisurile interioare. Aceste 5 trepte sculptate in depozite sarmatiene sunt acoperite de depozite de loess. De remarcat ca pe suprafata judetului relieful de platforma este fragmentat de numeroase vai cu orientari diferite. Dintre cele mai importante vai amintim Casimcea, Saraturi, Nuntasi, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua s.a. In Valea Casimcea, intre localitatile Cheia-Targusor-Gura Dobrogei au fost descoperite 15 pesteri cu mare importanta arheologica si paleontologica: Pestera Mireasa, Pestera de la Ghilingic, Pestera Babei, Pestera La Adam, Pestera Liliecilor etc.

-Clima: Regimul climatic se caracterizeaza prin veri mai putin fierbinti, datorita brizelor marine si ierni mai blande, datorita actiunii moderatoare a Marii Negre. Temperaturile medii anuale inregistreaza cele mai mari valori din intreaga tara, situandu-se la 11,2C. Media maximelor lunare, cu valori de peste 30C sunt atinse in iulie, august si septembrie; in aceste luni valorile minimelor lunare si anuale atingand 12 -13C. Primavara, datorita prezentei marii, temperaturile sunt mai coborate cu 1 3C decat in interiorul Dobrogei, iar toamna, din aceleasi motive, sunt mai ridicate cu cateva grade. Durata de stralucire a soarelui se ridica la o valoare medie multianuala de 2.286,3 ore/an. Energia radianta primita de la soare sub forma de radiatie globala anuala, exprimata in valori multianuale, insumeaza cca. 4.000 calorii/cm2/an, pe timp cu cer acoperit reducandu-se cu peste din valoarea inregistrata pe cer senin. Precipitatiile sunt reduse, sub 400 mm/an, municipiul Constanta aflandu-se in arealul cu probabilitatea cea mai redusa a precipitatiilor din toata Dobrogea. Situat intr-o zona puternic aerata si ventilata, municipiul Constanta nu se confrunta cu probleme majore de poluare a aerului. Emisiile de poluanti in aer sunt in general reduse si provin ca urmare a proceselor tehnologice si industriale, de la autovehicule, ca efect al arderii combustibililor lichizi, de la instalatiile individuale de alimentare cu caldura si producere de apa calda etc.

2.2.Capitalul natural -Flora Vegetatia specifica supralitoralului din dreptul orasului Constanta se caracterizeaza printr-oputernicaantropizare si ruderalizare. Zona fiind intens influentata de vecinatatea mariiaglomerari urbane, in Constanta nu se mai pastreaza in compozitia floristica decat putine specii arenicole si halofile caracteristice fitocenozelor initiale, cum ar fi: Elymus giganteus, Salsola kalissp. Ruthenica, Argusia sibirica, Crambe maritima, Glaucium flavum, Ecballium elaterium,Cakile maritima, Salicornia europaea, Suaeda maritima. Vegetatia din parcuri si spatii verzi se caracterizeaza prin uniformitate, speciile fiindcultivate. In marea lor majoritate sunt specii exotice si ornamentale. Speciile arboricole siarbustive mai reprezentative sunt: castan salbatic, plop, mesteacan, artar, frasin, ulm, sambovina, tei, platan, salcam alb, salcam galben, gladita, salcie, salcioara, otetar, pin negru, molid, dud, catina rosie, merisor, iedera, vasc etc.

Galium humifusum Salicornia europaea Crambe maritima

-Fauna Fauna caracteristica este cea ded rozatoare (popandau, iepure, orbete, dihor, nevastuica), pasari ( graur, cotofana, potarniche), reptile (serpi, vipera cu corn). Fauna padurilor se remarca prin numarul mare de pasari (turturele, sitari, soimi ...) , iar dintre mamifere capriorul, mistretul, veverita si specii de soareci. In randul reptilelor importante sunt: broasca testoasa, gusterul vargat, serpi, tritoul cu creasta si vipera ammodytes montandoni ( vipera cu corn) Exista unele animale aclimatizate- cerbul lopatar ( Podisul Babadag), fazanul ( rezervatiile Valul lui Traian, Fantanita, Murfatlar). Intre speciile de pasari observate in aceasta zona se regasesc: vulturul plesuv brun (Aegypus monachus), hoitarul (Neophron percnopterus), acvila tipatoare mare (Aquila clanga), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), acvila porumbaca (Hieraaetus fasciatus), uliul cu picioare scurte (Accipiter brevipes), sorecarul comun (Buteo buteo), viesparul (Pernis apivorus). Muntii Macinului constituie singurul loc din tara unde cuibareste soimul dunarean (Falco cherrug), de asemeni o specie cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare ce cuibareste in Muntii Macinului, este sorecarul mare (Buteo rufinus). Evidentiem in continuare: garlita mica (Anser erythropus), cristelul de camp (Crex crex), ciuful de padure (Asio otus), ghionoaiele, ciocanitorile intre care ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius) si ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos) care populeaza in mod normal padurile alpine de peste 600 m, pitigoii cum ar fi pitigoiul de livada (Parus lugubris) si pitigoiul sur (Parus palustris), silviile, cinteza (Fringilla coelebs), florintele (Carduelis chloris), sticletele (Carduelis carduelis), caneparul (Carduelis cannabina), sturzul cantator (Turdus philomelus), porumbelul de scorbura (Columba oenas), cotofana (Pica pica), gaita (Garrulus glandarius), prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), mierla de piatra (Monticola saxatilis), prigoria (Merops apiaster), pietrarul (Oenanthe isabellina) acesta existand la limita vestica a arealului mondial, dumbraveanca (Coracias garrulus) etc.

Migratia berzelor

Avifauna cuprinde un numar mare de specii de pasari care traiesc sau tranziteaza Muntii Macinului. Au fost observate in areal un numar de 181 de specii de pasari. Tot aici se gaseste cea mai importanta zona de cuibarit din Dobrogea pentru pasarile de prada. Regiunea acestor munti reprezinta de asemeni o veriga importanta a cailor de migratie care urmeaza cusurile raurilor Prut si Siret.Un numar foarte mare de berze si de alte pasari migratoare tranziteaza acest coridor. Varietatea de ecosisteme terestre, forestiere sau stancoase, combinate cu prezenta unor sisteme acvatice din apropierea lanturilor muntoase, ofera conditii favorabile pentru pasajul si iernarea unui numar mare de specii si exempare de pasari.

PopandauGraur Vipera cu corn

MistretCotofana

Guster vargatBroasca testoas

Vaduva NeagraArgiope lobata Carcaias

-Solul In judetul Constanta particularitatile climatice ale reliefuui determina raspandirea unor soluri specifice climatului arid. Solurile au o dispunere etajata sub forma de fasii in directia vest-est, pe fundalul carora s-au format local soluri intrazonale. Cernoziomurile ocupa cea mai mare parte a suprafetei judetului avand o fertilitate naturala ridicata. Aceste soluri sunt raspandite in partea centrala si estica a judetului , pe loess-uri, argile si aluviuni avand un strat acvifer la adancimea de 20m. Solurile balane sunt raspandite in vestul judetului intr-o fasie ingusta intre Rasova si Cernavoda si cea mai lasa intre Topalu si Garliciu. Solurile balane pe acest teritoriu au profil cu insusiri morfologice specifice ( la Topalu), fiind bine dezvoltate orizonturile A, A/C si C, prezentand mai multe subtipuri ( sol balan tipic, balan inchis, balan moderat etc.) Cernoziomurile sunt foarte fertile fiind cultivate cu cereale, iar solurile balane avand o ferilitate mai scazuta, sunt folosite pentru cultivarea plantelor tehnice, iar cele mai putin fertile, pentru pasunat. Dintre solurile azonale putem aminti: solonceacurile, situate pe grindurileCompexului Razim-Sinoe; solurile hidromorfe, aflate in jurul lagunelor; solurile aluvio-coluviale, cu fertilitate deosebita, situate pe fundul vailor, unde stratul acvifer este aproape de suprafata si rendzinele amplasate in sudulPodisului Casimcea. Molisoluri- Soluri balane Solurile balane sunt cunoscute si sub denumirea de soluri brune deschise de stepa. Denumirea de sol balan a fost data de Gh. Munteanu Murgoci. Se gasesc n zona Medgidia Cernavoda, de-a lungul Dunarii si al litoralului Marii Negre, in jurul complexului de lacuri Razelm Sinoe. Suprafata totala ocupata de solurile balane in Romania este de circa 200 000ha. Solurile balane s-au format pe suprafete plane sau slab inclinate cu altitudini ce nu depasesc 150m. Materialul parental este reprezentat prin loess, depozite loessoide sau luturi.Solurile balane s-au format in zonele cele mai aride ale tarii noastre, cu valori medii anuale ale precipitatiilor de 350-430mm, ale temperaturii de 10,7-11,3C, ale indicelui de ariditate 17-20, ale evapotranspiratiei potentiale peste 700mm, regimul hidric fiind partial percolativ sau stepic. Solurile balane au in general proprietati fizice si chimice favorabile, insa fertilitatea efectiva a lor depinde in mare masura de regimul precipitatiilor. Pe aceste soluri sunt indicate mai bine culturile de toamna (graul de toamna). Pentru imbunatatirea regimului apei din sol se recomanda aplicarea unei agrotehnici speciale care sa duca la pastrarea apei in sol, irigatiile fiind absolut necesare. Pentru obtinerea unor productii mari se impun si fertilizari cu azot, fosfor, potasiu i gunoi de grajd. Solurile balane pot fi cultivate cu bune rezultate cu grau, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, catofi, orz, in pentru ulei, soia, lucerna, precum si cu legume, vita de vie si pomi.

-Subsolul Resursele naturale de sol si subsol ale judetului sunt variate. Astfel, minereurile nemetalifere (diatomice si atgile betonice, nisip verde glauconitic, creta etc.) au o larga raspandire geografica in partea centrala nordica, iar rocile calcaroase (larg folosite in constructii) se afla pe intreg teritoriul acestuia. Subsolul judetului Constanta ofera si ape minerale prin izvoarele de la Topalu si Mangalia.

2.3.Capitalul antropic

-Traditii si obiceiuri In Dobrogea, obiceiurile de sarbatori au fost aduse din toate regiunile tarii de romani care s-au stabilit aici acum mai bine de un veac. In Constanta cele mai cunoscute colinde ce vestesc Nasterea Domnului, Craii, Capra si Mosoaile. Colindele ce rasuna in noaptea magica de Ajun sunt cele mai frumoase traditii de Craciun. Inainte de marea sarbatoare, copiii merg cu Mos-Ajunul sau cu colindetele. Preotul este primul colindat. Micutii vestesc Nasterea Mantuitorului si primesc in dar dulciuri , frucre si bani. Tot in ajun incep si jocurile cu masti. Cel mai cunoscut este Capra, practicat in satele din sudul judetului Constanta. Obiceiul este specific satelor din Moldova, dar este intalnit si in judetul Teleorman, unde se numeste turca. O ceata de tineri insotiti de capra cu botul clampanitor umbla din casa-n casa pentru a face urari de sanatate si belsug. Colindatorii fac mult zgomot, pentru a alunga spiritele rele, explica muzeograful constantean Alina Alboaie.

-Ocrotirea sanatatii populatiei Judestul Constanta dispunde de noua spitale: -Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta ( www.spitalulconstanta.ro )-Spitalul Clinic de Boli Infectioase Constanta ( www.infectioaseconstanta.ro )-Spitalul Municipal Medgidia(www.spitalmedgidia.ro )-Spitalul Municipal Mangalia (www.spitalul-mangalia.ro )-Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta (www.tbc.infomedic.ro )-Spitalul de Pneumologie Agigea (www.spital-tbc-agigea.ro )-Spitalul Orasenesc Cernavoda (www.spitalul-cernavoda.judetul-constanta.ro )-Spitalul Clinic de Recuperare Medicina Fizica si Balneologie Eforie Nord (www.efosan.ro)-Spitalul Orasenesc Harsova-Spitalul de Ortopedie, Traumatologie , Recuperare Medicala Eforie Sud Pe langa aceste spitale, judetul mai dispunde si de serviciul Judeteam de Ambulanta Constanta (www.ambulance-ct.ro ) dar si de doua centre de recuperare, printre cele mai cunoscute din tare, Sanatoriul Balnear Mangalia ( www.balnear.net ) si Sanatatoriul Balnear Techirghiol (www.sbtghiol.ro )

Spitalul Judetean Constanta

-Cultura si comportament in legatura cu protejarea factorilor de mediu; educatie ecologica si activitati comunitare specifice Mediul inconjurator reprezinta un element esential al existentei umane, fiind rezultatul interactiunii dintre elementele naturale: sol, aer, clima, biosfera, cu elemente rezultate din activitatea umana. Toate acestea influenteaza conditiile existente si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii, drept urmare, protectia mediului este o prioritate atat la nivelul Romaniei , cat si la scara globala. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta se reorganizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern privind reorganizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate in subordinea acesteia. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta indeplineste, la nivel judetean, atributiile Agentiti Nationale pentru Protectia Mediului, respectiv: implementarea politicilor, strategiilor si legislatiti in domeniu protectiti mediului la nivel judetean. La inceputul lunii mai, a acestui an, in judetul Constanta , au avut loc mai multe prosteste impotriva defrisarilor masive din tara noastra.

Constana a iesit in strada pentru parcuri si paduri 10.05.2015

Protest impotriva defrisarilor in Mangalia 06.05.2015

2.4.Infrastructura -Patrimoniu fizic - Muzeul de IstorieNationalasi Arheologie- ce adaposteste insemnate vestigii ceramice, statuare, epigrafice, numismatice etc., toate atestand locul anticului Tomis in istoria veche a tarii.- Edificiul Roman cu Mozaic- situat in imediata vecinatate a Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie, cu o suprafata de 700 mp de mozaic ce dateaza din sec. al IV-lea.- Muzeul de Arta- infiintat pe baza colectiei de pictura si sculptura provenita de la Pinacoteca Primariei orasului Constanta, muzeul s-a imbogatit cu lucrari transferate de la Muzeul National de Arta si prin achizitii si donatii facute de Marius Bunescu, Ion Jalea, Boris Caragea.- Muzeul de Arta Populara- expozitia de baza cuprinde toate genurile artei populare repartizate pe zone etnografice, muzeul avand caracter national. Cladirea muzeului dateaza din 1893 si este monument de arhitectura.Colectiile de arta populara din toate regiunile tarii includ: ceramica, icoane pe lemn si sticla, metal, port popular, scoarte, tesaturi, textile, podoabe.-Muzeul de sculptura Ion Jalea- subordonat Muzeului de Arta, a fost infiintat cu lucrarile donate de artistul plastic Ion Jalea: sculptura (108 lucrari), desene si schite, reliefuri, statui, busturi.-Muzeul Marinei Romane- expune obiecte tridimensionale-basoreliefuri, mulaje dupa documente epigrafice, monede, lucrari de grafica, obiecte originale cu valoare istorica considerabila: ancore, amfore romane, machete ce reproduc toate tipurile de nave existente in marina romana militara si comerciala, de la inceputurile ei si pana in zilele noastre, instrumente de navigatie, documente si fotografii, armament alb si de foc, ancore, elice, lentile de faruri, drapele si pavilioane, tablouri, exponate de o deosebita valoare stiintifica si documentara.-Complexul Muzeal deStiinteale Naturii-Muzeul Portului- muzeul functioneaza in cladirea cunoscuta, in perioada interbelica, sub numele de Cuibul Reginei sau Pavilionul Regal, amplasata pe fostul dig de intrare in port si care a fost proiectata si realizata de inginerii portului Constanta sub directa indrumare a lui Anghel Saligny, intre anii 1909 - 1910.Muzeul prezinta traditiile si activitatile portuare din perioada anticului Tomis pana in zilele noastre.-Muzeul Militar National Regele Ferdinand I, Filiala Constanta- muzeu militar dedicat artei militare din Dobrogea, adaposteste obiecte de patrimoniu originale foarte valoroase (drapele de lupta, uniforme de epoca, medalii si decoratii, armanent alb si de foc).-Moscheea- monument de arhitectura si principalul edificiu al cultului musulman din Constanta. A fost construita de statul roman in anul 1910. Edificiul este o imbinare armonioasa intre stilul egiptean-bizantin, cu unele motive arhitecturale romanesti, conceptie arhitecturala pe care nu o mai gasim la alte moschei din Dobrogea.In interior se poate admira imensul covor adus in 1965 din insula Ada Kaleh, donatie a sultanului Abdul Hamid (1876 - 1909), lucrare a celebrului Centru de artizanat Hereke, din Turcia. Covorul, lucrat manual intr-o perioada de 17 ani, are o greutate de 490 de kilograme, o lungime de 14 metri si o latime de 9 metri si a fost daruit de Sultanul Abdul Hamid moscheii de pe Insula Ada-Kaleh, in urma cu 200 de ani.-Teatrul de Stat Constanta-a fost fondat in ianuarie 1951 si in prezent esteo institutie publica de cultura aflata sub autoritatea Consiliului Judetean Constanta, functionand cu un colectiv artistic si tehnic administrativde 60 angajati. Sala teatrului are o capacitate 274de locuri.-Muzeul Histria-expune piese dearheologie greaca, romana si bizantina, provenind din cercetarile de la Histria si din imprejurimi: amfore, inscriptii, vase ceramice, sticla, podoabe, basoreliefuri elenistice si altele. Acest muzeu a fost infiintat in 1982 si se afla in subordinea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta.-Monumentul triumfal Tropaeum Traianiridicat de Imparatul Traian intre anii 108-109 pentru a evoca victoria repurtata asupra dacilor-MuzeulTropaeumTraianicare cuprinde si numeroase vestigii arheologice descoperite in cetate si imprejurimi, colectii ceramice apartinand culturii Hamangia, ceramica getica, amfore grecesti, romane si bizantine, opaite, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptura, documente epigrafice.CetateaTropaeumTraianise afla la 1,4 km de monument si a fost construita in timpul imparatului Traian, imediat dupa batalia de la Adamclisi.- Muzeul de ArheologieCallatis-situat in municipiul Mangalia, adaposteste exponate de arheologie preistorica, getica si greco-romana: vase, amfore, recipiente de sticla, tuburi de apeducte si canalizari, mozaicul unei incaperi de epoca elenistica, colectie numismatica, inventarul mormantului cu papirus, statuete de Tanagra, basoreliefuri.- Colectia muzeala a Manastirii Ortodoxe Dervent-Etc.

DelfinariulPlanetariul Muzeul "Axiopolis" Complexul Muzeal deStiinteale Naturii Colectia muzeala a Manastirii Ortodoxe Dervent Muzeul de ArheologieCallatis

-Patrimoniu institutional In judetul Constanta, exista 70 de sedii de primarii, 3 pentru ele 3 municipii, 9 ale oraselor si 12 ale comunelor.

Primaria Municipiului Constanta Primaria Municipiului Mangalia Ca unitati de invataman, se regasesc 49 de licee, 8 universitati, cea mai cunoscuta fiind Universitatea Maritima Constanta (UMC) , 248 de scoli primare si gimnaziale si 254 de gradinite.

Liceul Teoretic Traian ConstantaLiceul Teoretic Callatis Mangalia

Universitatea Ovidius ConstantaUniversitatea Maritima Constanta

-Cai de comunicare In judetul Constanta converg numeroase cai de acces- terestre, navale si aeriene.1.Caile rutiere: Drumuri naionale DN2A:Pod Giurgeni-Harsova-Constanta- 94 km E60 DN3:Ostrov-Constanta- 133 km DN3C:Centura Vest Constanta-Ovidiu- 15,5 km DN22:Mihai Viteazu-Ovidiu- 48 km E87 DN22A:Harsova-Limita Judetului Tulcea- 21 km DN22C:Cernavoda-Medgidia-Basarabi- 54 km DN38:TechirghiolNegru Voda-Frontiera Bulgaria- 54 km E675 DN39:Intersectia Cumpana-Mangalia-Vama Veche- 63 km E87

Drumuri judetene DJ 222 Limita jud. Tulcea-Ramnicu de Jos-Gradina-Cheia-Targusor-Mihail Kogalniceanu-M. Voda-Medgidia-Pestera-Pietreni DJ 222 DN 22A Garliciu-limita jud. Tulcea DJ 223 Saraiu-Closca-Horia-Tichilesti-Topalu-Capidava-Dunarea-Seimeni-Cernavoda-Cochirleni-Rasova-Vlahii-Aliman-Floriile-Ion Corvin DJ 223A Vulturu-Limita jud.Tulcea DJ 223B Pestera-Ivrinezu Mare-Ivrinezu Mic-Rasova DJ 223C Cernavoda-DN 22C DJ 224 DN 22C-Tortomanu-Silistea-Baltagesti-Crucea-Vulturu DJ 225 DN 22C-Tortomanu-Dorobantu-Nicoale Balcescu-Targusor-Mireasa-Pantelimon-Runcu-Vulturu-Dulgheru-Stejaru-Saraiu DJ 226 DN 22-Lumina-Navodari-Capul Midia-Corbu-Sacele-Istria-Sinoe-Mihai Viteazu DJ 226A Cetatea Histria-Nuntasi-Tariverde-Cogealac-Rm. de Jos DJ 226B DN 2A-Pantelimon-Pantelimon de Jos-Gradina-Cogealac DJ 228 DN 22C-Nazarcea-DN 2A DJ 307 Deleni-Sipote DJ 388 Ciocarlia de Sus-Lanurile-Mereni DJ 381 DN 38-Potarnichea-Baraganu-Ciocarlia de Sus-Valea Dacilor-Medgidia DJ 391 DN 39-Albesti-Cotu Vaii-Negru Voda-Cerchezu-Viroaga-Negresti-Cobadin-Ciobanita-Osmancea-Mereni-Topraisar-Biruinta-Tuzla DJ 391A Oltina-Razoare-Baneasa-Valeni-Sipotele-Tufani-Furnica-Olteni-Viroaga DJ 392 Mangalia-Pecineaga-Amzacea-G-ral Scarisoreanu-Plopeni-Movila Verde-Independenaa-Dumbraveni DJ 393 Techirghiol, Mosneni-Pecineaga-Albesti-Frontiera Bulgaria DJ 394 23 August-Dulcesti-Pecineaga

2.Caile ferate Dintre caile ferate se pot aminti: Bucuresti-Fetesti-Cernavoda-Constanta- 225 km Tulcea-Medgidia-Constanta- 179 km Negru Voda-Medgidia-Constanta- 92 km Mangalia-Constanta- 43 km

3.Caile navaleExista posibilitatea accesului spreConstanta sipe apa: prin intermediulDunarii(porturile Cernavoda si Harsova) prin intermediulCanalului Dunare- Marea Neagra(porturile Medgidia, Murfatlar, Ovidiu si Agigea); prin intermediulMarii Negre(porturile Constanta, Agigea, Mangalia si Midia)

Portul Turistic Mangalia

4.Caile aeriene Aeroportul International "Mihail Kogalniceanu", situat la aproximativ 25 km deConstanta, asigura accesul spre litoral pe calea aerului.

Aeroportul International Mihail Kogalniceanu

-Retele tehnico-utilitareEnergie: Zona de proximitate a municipiului Constanta este strabatuta de magistrale de gaze, importante la scara continentala si de linii electrice de inalta tensiune, interconectate la reteaua europeana. Productia energetica este realizata in cadrul a trei termocentrale cu o putere instalata de 416 MW si in cadrul Centralei nuclearoelectrice, situata la o distanta de cca. 60 Km vest de municipiul Constanta, care asigura o productie anuala de 4,451,418 MWh (10% din productia nationala). Centrala nuclearoelectrica functioneaza in prezent la 20% din capacitatea pentru care a fost proiectata si utilizeaza una dintre cele mai avansate si eficiente tehnologii din domeniu (tip CANDU), fiind cea mai moderna si mai sigura centrala nuclearoelectrica din Europa Centrala side Est.Alimentarea cu energie electrica si iluminat propriu: In municipiul Constanta, distributia si furnizarea energiei electrice este asigurata de ENEL DISTRIBUTIE DOBROGEA S.A. CONSTANTA. In perioada 2001 2003 sistemul de iluminat public in municipiul Constanta a fost reabilitat complet prin intermediul unui program in valoare de 18 milioane euro, initiat de Primaria Municipiului Constanta. In cadrul acestui amplu program de reabilitare si modernizare a iluminatului public din municipiul Constanta au fost montati circa 2.300 stalpi metalici noi, 507 stalpi noi de beton, 4.965 stalpi noi din fibra de sticla si 15.000 lampi de iluminat. De asemenea, reteaua existenta de iluminat public a fost complet reabilitata.In prezent iluminatul public din municipiul Constanta se desfasoara la standarde europene.Alimentarea cu energie termina: In municipiul Constanta, distributia si furnizarea energiei termice este asigurata in regim centralizat de catre R.A.D.E.T. Constanta, regie autonoma subordonata Consiliului Local Municipal Constanta. In prezent, 77,7 % din unitatile locative din municipiul Constanta sunt racordate la sistemul centralizat de distributie a energiei termice. RADET Constanta opereaza un numar de 132 de puncte termice si 2 centrale termice locale care functioneaza cu gaze naturale. Punctele termice sunt alimentate cu apa fierbinte din reteaua primara de catre Centrala Electro Termica Palas. Reteaua primara mai furnizeaza de asemenea agent termic pentru 70 de puncte termice industriale care deservesc in principal operatori industriali. Sistemul centralizat de distributie a energiei termice este structurat pe doua component principale: reteaua de distributie primara, care asigura transportul agentului termic primar de la CET Palas la punctele termice gestionate de RADET, si reteaua secundara, prin intermediul careia se asigura furnizarea apei calde si a caldurii catre consumatorii finali. Lungimea totala a sistemului termic primar este de 82 km, insemnand 164 km de conducte. Punctul final este fixat la o distanta de aproape 9 km fata de C.E.T. Palas. Acest sistem a fost conceput pentru o presiune de 16 barisi o coborare a temperaturii de 150C/70C. In prezent sistemul opereaza la o presiune maxima de 8 pana la 10 bari si o cadere maxima de temperatura de 100-135C/60C, in timpul sezonului cald. Lungimea totala a retelei secundare este de 225 km, iar lungimea totala a conductelor este de 900 km. Numarul total de retele secundare este 685, o medie de 5 retele pentru fiecare punct termic.Alimentarea cu gaze naturale: In municipiul Constanta, alimentarea cu gaze naturale se realizeaza de catre S.C.CONGAZ S.A. In perspectiva extinderii teritoriale si demografice a orasului si in contextul constituirii Zonei Metropolitane Constanta, gazele naturale vor reprezenta o resursa energetica importanta, ieftina si accesibila atat consumatorilor casnici, cat si agentilor economici. In acest context, S.C. CONGAZ S.A. isi propune sa dezvolte exponential infrastructura de distributie si sa-si diversifice serviciile oferite, in sensul asigurarii necesarului de consum si ajustarii la cerintele pietei. In acest sens, pana la sfarsitul anului 2010 reteaua de distributie a gazelor naturale in municipiul Constanta se va dubla.Alimentarea cu apa: In municipiul Constanta alimentarea cu apase realizeaza de catre R.A.J.A. Constanta, regie autonoma aflata in subordinea Consiliului Judetean Constanta.Evacuarea apelor uzate Apa uzata ajunge in statiile de epurare atat gravitational cat si cu ajutorul celor 20 de statii de pompare a apelor uzate. Statiile de epurare a apelor uzate din municipiul Constanta sunt:-Statia de epurare Constanta Sud. In conditii normale apa uzata ce intra in statie este de Q = 3.200l/s, pe timp de ploaie debitul poate ajunge pana la 6.400 l/s. Procesul de epurare se realizeaza in doua trepte: mecanic si biologic.-Statia de epurare Constanta Nord are o capacitate de 1920 dm3/s. Q maxim/zi, respectiv 1.600 dm3/s. Q mediu/zi. La aceasta statie de epurare se desfasoara in prezent ample lucrari de reabilitare finantate prin programul ISPA care vor avea ca rezultat transformarea statiei de epurare Constanta Nord intr-una dintre cele mai moderne de acest fel din tara.

2.5.Mediul economic-Prezentarea principalelor domenii de activitate economica Economia municipiului Constanta si a intregii zone metropolitane are un caracter complex, principalele ramuri cu ponderi fiind: activitatea portuara si transportul maritim, turismul, industria alimentara, comertul, industria constructiilor de masini, industria chimica si petrochimica, industria energiei electrice si termice, industria de prelucrare a lemnului si a producerii hartiei, industria confectiilor. Dupa numarul total al agentilor economici inmatriculati, municipiul Constanta ocupa locul al doilea pe tara, dupa Bucuresti. In prezent, in municipiul Constanta sunt inregistrati peste 18.000 de agenti economici.-Dinamica economica pe ultimii 5 ani In evolutie, numarul firmelor inmatriculate la Oficiul Registrului Comertului Constanta a crescut an de an dupa cum urmeaza: 5.101 firme in 1991, 6.291 firme in 1992, 5.061 firme in 1993, 5.240 firme in 1994, o medie de 2.500 firme anual in 1995, 1996, 1997 si 1998, 1.920 firme in 1999, 1.823 firme in anul 2000 si 4.591 in anul 2002. Dupa tipul capitalului: 97% au capital privat, 0,38 % au capital de stat, 1,89% - capital mixt, restul fiind regii autonome si societati cooperatiste. Dintre firmele cu un capital social mai mare de 3 milioane euro, mentionam: Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta (administrarea infrastructurii portuare), Santierul Naval Constanta (constructii di reparatii nave), Oil Terminal (operator portuar produse petroliere), Servicii Constructii Maritime (dragaje, remorcaj, pilotaj), S.C Dobrogea S.A (morarit, panificatie, patiserie), Argus (ulei alimentar), SOCEP (operator portuar), Convex (operator portuar).-Industria Sectoarele industriale reprezentative pentru municipiul Constanta si perimetrul de proximitate, dezvoltate ca o consecinta a evolutiei istorice a zonei, sunt: constructiile si reparatiile navale, petrochimia, constructii si materiale de constructii, industria alimentara, industria lemnului. In cadrul Santierului Naval Constanta se pot construi atat nave noi cu capacitati de pana la 250.000 tdw, cat si lucrari de reparatii la corpul navei, motoare, echipamente electrice sielectronice cu specific naval, fiind posibila practic, executarea oricarui tip de reparatii. Productie de echipament naval si utilaj tehnologic specific (pompe, armaturi industriale, compresoare, racitoare de apa si ulei, condensatori de abur, hidrofoare) realizeaza S.C. MeconstS.A. Reprezentativa pentru industria constructoare de masini este societatea comerciala Legmas Navodari - producatoare de masini si utilaje agricole. Industria petrochimica si chimica asigura prelucrarea anuala a peste 5 milioane tone detiteisi derivate pentru obtinerea de produse petroliere, combustibili casnici, hidrocarburi aromatice, produse petrochimice, cocs si sulf de petrol. Cel mai important agent economic din acest domeniu este Rafinaria Petromidia Navodari - Rompetrol Rafinare. Prin platforma centrala de foraj marin amplasata in apele teritoriale ale Marii Negre, SCPetrom SA Bucuresti Sucursala Petromar Constanta integreaza activitatea de foraj (extragere titei brut si gaze naturale) cu cea de productie. Exploatarea zacamintelor de pe platoul continental al Marii Negre, reprezinta cca. 10% din productia nationala de titei. Concomitent, se executa lucrari pentru punerea in exploatare a celor noua sonde ale zacamantului de gaz condensat Eocen Lebada Est. Principalele produse care pot fi realizate de industria chimica sunt: materiale plastice, cauciuc artificial, oxigen si azot. Industria materialelor de constructii asigura, in cea mai mare parte necesarul de materiale specifice: ciment, produse de balastiera, confectii prefabricate, piatra compozita din nisipuri silicioase si rasini poliesterice, produse asfaltice etc. Industria usoara produce confectii pentru barbati, femei si copii, echipament de lucru, lenjerie de pat, tricotaje, saci din iuta si polipropilena. Produsele se valorifica pe piata interna, dar preponderent (cca. 70%) sunt livrate pe piata externa: Olanda, Italia, Spania, Franta, Belgia, SUA, Cipru, Marea Britanie. Productia de confectii se deruleaza in special in sistem lohn, in colaborare cu firme straine. Societati comerciale de productie, reprezentative din acest domeniu: Calypso, Lumotex, Gemma Lux, Fantasy Mod, Marlene Topaz, Gen Tin , Xandra Class, Socom Infratirea. Industria de prelucrare a lemnului produce o bogata gama sortimentala de mobilier pentru locuinte, birouri si gradina. Se exporta in Franta, Olanda, Canada, Germania, Italia. Industria celulozei si hartiei este reprezentata in Constanta de doua societati comerciale (Palas si Comp Paper Converting ) ce produc si comercializeaza hartie de scris tipar, hartie innobilata, hartie autocopiativa si hartie pentru imprimanta. Aportul industriei constructiilor civile si industriale este vizibil in intreaga viata economico-sociala a municipiului, concretizandu-se in:-constructii hidrotehnice, lucrari de constructii edilitare, civile si industriale;-lucrari de irigatii si imbunatatiri funciare;-lucrari si reparatii de cai ferate, drumuri si poduri, aeroporturi;-turnuri metalice pentru relee radio si TV;-montare utilaje portuare.

Santierul Naval Mangalia (DMHI)Santierul Naval Constanta

Puncte forte- al doilea mare centru economic al Romaniei, dupa capitala tarii Bucuresti;- constituirea Zonei Metropolitane Constanta- infrastructuraeconomica complexa, bine conturata;- peste 90% din economia locala apartine mediului privat;- sector tertiar bine dezvoltat;- resurse energetice importante;- pozitionarea geografica strategica.Puncte slabe- absenta unor politici si strategii coerente de dezvoltare economica integrata a zonei;- industrii invechite, ineficiente sub aspect economic;- capacitate slaba de adaptare a agentilor economici la cerintele pietei;- distanta considerabila fata de granita Romaniei cu Uniunea Europeana.Oportunitati- constituirea zonei metropolitane si dezvoltarea exponentiala a intregii regiuni;- situarea pe drumul de tranzit al petrolului si a celorlalte resurse naturale provenind din Marea Caspica si Caucaz;- aderarea la Uniunea Europeana si integrarea in cadrul pietei unice europene;- tendinta de crestere a investitiilor private si in special a investitiilor straineAmenintari- mediu fiscal si legislativ instabil care descurajeaza angajarea unor investitii de amploare in domeniul productiv, unde rata de recuperare a investitiilor este moderata iar factorii de risc sunt multiplii;- concurenta exercitata pe piata regionala, nationala si mondiala si capacitatea scazuta a agentilor economici locali de a se adapta la o piata concurentiala unica;- lipsa de resurse financiare destinate dezvoltarii economice, retehnologizarii si eficientizarii economice.

-Turism Vocatia turistica a municipiului Constanta este conferita in egala masura de situarea sa geografica si de profilul cultural-istoric al regiunii. Asezarea geografica a Constantei reprezinta un element esential in ecuatia consolidarii turismului in zona. Situat la confluenta mai multor coridoare de transport pan-european si beneficiind de generoasa proximitate a Marii Negre, municipiul Constanta poate dezvolta cu usurinta o serie intreaga de produse turistice, cum ar fi: turismul estival, turismul balnear, turismul de odihna si recreare, turismul sportiv si nautic, turismul de afaceri si turismul de croaziera si de itinerar. O alta caracteristica importanta o constituie imbinarea dintre vechi si nou, dintre traditie si modernitate. Aceasta complementaritate confera orasului un plus de farmec si creeaza turistilor posibilitatea de a cunoaste si intelege istoria si traditia locurilor pe care le viziteaza. Statiunea Mamaia, situata in partea de nord a municipiului Constanta, are cel mai finnisip si cea mai neteda plaja de pe intreaga coasta. Plaja se intinde pe o lungime de 8 km si are o latime de 100-200 m. Perioada favorabila helioterapiei este mai lunga de 12 ore pe zi.Salinitatea marii este scazuta: 15.5 grame pe litru, iar fundul nisipos complet lipsit de pietre, cu panta foarte mica. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii. In strategia generala de dezvoltare durabila a municipiului Constanta, sustinerea si incurajarea turismului a reprezentat o prioritate absoluta. In acest sens, principala preocupare a administratiei publice locale a constituit-o, in paralel cu modernizarea infrastructurii urbane, reabilitarea statiunii Mamaia, parte integranta a municipiului si principalul pol de atractie turistica din regiune. Primul pas in atingerea acestui deziderat l-a constituit, asa cum era si firesc, realizarea unei infrastructuri aferente, capabile sa sustina si sa incurajeze activitatile turistice in acest perimetru. Astfel, a fost demarat un amplu program de modernizare si reabilitare menit sa inscrie statiunea Mamaia in cadrul circuitelor turistice de referinta pe plan mondial. in cadrul acestui program au fost intreprinse urmatoarele actiuni:-Reabilitarea tramei stradale, a aleilor si parcarilor din jurul hotelurilor;-Reabilitarea iluminatului public si aducerea acestuia la standarde europene atat in ceea ce priveste traficul auto si pietonal, cat si a iluminatului arhitectural (toate imobilele din statiunea Mamaia sunt iluminate prin dispozitive speciale);-Reabilitarea spatiilor publice prin amenajarea Piatetei Cazino Mamaia si Piatetei Perla, reabilitarea zonelor pietonale si a falezei de promenada, achizitionarea simontarea a 256 de banci de odihna tip Italia si repararea si vopsirea a altor 247 debanci existente, montarea de pavele autoblocante pe o suprafata de peste 30.000 mp.De asemenea, au fost montate 7 bariere de limitare a accesului autovehiculelor in zonade promenada si peste 3,5 km de borduri care impiedica parcarea autovehiculelor pezonele verzi. In cele doua piete amenajate in zona Cazino si in zona Perla au fost construite doua scene de spectacole destinate organizarii de manifestari si evenimenteartistice in aer liber, pentru turisti, in perioada sezonului estival;-Renovarea si estetizarea fatadelor tuturor unitatilor turistice din statiunea Mamaia;-Montarea de indicatoare rutiere si indicatoare turistice noi. Pentru a inlesni accesul turistilor spre locurile de cazare, au fost amplasate panouri indicatoare in dreptul hotelurilor din statiune. Panourile sunt realizate in dimensiuni si conditii grafice identice;-Amenajarea a 8 locuri de joaca pentru copii, amplasate intre hoteluri;-Amenajarea a 5 fantani arteziene si bazine ornamentale moderne;-Plantarea, in premiera in statiunea Mamaia, a 146 de palmieri, ca elemente decorative si de atractie turistica;-Reconsiderarea traficului auto din statiune prin amenajarea a 5 noduri de intoarcere cu sens giratoriu, reabilitarea semnalizarilor rutiere si executarea de marcaje de-a lungul intregii statiuni;-Amenajarea de locuri de parcare noi si reabilitarea parcarilor existente. Turistii pot parca autoturismele: in parcarile pazite ale hotelurilor, in parcarile private, pazite si iluminate, in parcarile publice pazite si iluminate, pe prima banda a bulevardului, in zilele de week-end;-Realizarea unui sistem de irigat modern si performant cu ajutorul caruia s-au revigorat spatiile verzi din statiune si suprafetele de gazon din jurul hotelurilor. Sistemul de irigat este format din 3 retele paralele: 2 intinse pe Promenada si una pe malul Lacului Mamaia. Lungimea totala a conductei principale este de 19.000 ml, irigatul facandu-se cu ajutorul a 311 aspensoare;-Infiintarea unui serviciu de salvamar modern. In acest sens au fost amenajate 10 posturi de observare, au fost achizitionate 10 barci cu rame, 2 salupe rapide si 20 de planse de inot. In cadrul serviciului de salvamar activeaza 52 de persoane, majoritatea fosti sportivi de performanta;-Construirea unei arene de volei pe plaja care poate asigura organizarea de competitii profesioniste. Toate aceste investitii publice in zona au constituit atat ipoteza, cat si suportul necesar pentru investitiile private. Astfel, in ultimii patru ani, in statiunea Mamaia s-au finalizat o serie intreagade investitii private avand ca reper fie modernizarea capacitatii de cazare si imbunatatirea gamei de servicii aferente, fie cresterea gradului de atractivitate a perimetrului prin infiintarea unor noi obiective de interes turistic. Astfel, din surse private, au fost construite trei noi hoteluri de 5 stele, iar alte unitati hoteliere si-au imbunatatit sensibil atat clasificarea turistica, cat si calitatea serviciilor oferite turistilor.

Puncte forte- cadru natural propice dezvoltarii activitatilor de turism (Marea Neagra, plaje fine si insorite, fundul marii este nisipos si complet lipsit de pietre, cu panta foarte mica, lipsa mareelor);- capacitate de cazare ridicata, aflata in plina extindere (cca.1/3 din totalul capacitatii de cazarela nivel national, locul 1 pe tara);- traditie deosebita in activitatile cu caracter turistic (peste 100 de ani);- potential balnear ridicat;- interesul deosebit al autoritatilor publice locale si al cetatenilor pentru dezvoltarea sectorului turistic;- Mamaia este clasificata in categoria statiunilor de interes national;- aparitia unor produse turistice noi, inedite pentru aceasta regiune (Aqua Magic, Telegondola,autobuze turistice, decorarea statiunii Mamaia cu palmieri exotici, fantani arteziene, amenajareaunor piatete moderne unde au loc diferite manifestari artistice, cazinouri si parcuri dedistractii);- pozitionare geografica favorabila dezvoltarii unor produse turistice noi (turismul itinerar, turismul de croaziera, turismul de afaceri etc.);- patrimoniu istoric si cultural de mare valoare;- resurse umane calificate si cu experienta in domeniul turistic;- accesibilitatea zonelor turistice, cai de acces moderne (autostrazi, drumuri nationale, cai ferate) conectate la principalele coridoare de transport european;- perimetrul este bine mobilat sub aspectul unitatilor de alimentatie publica si deservire aturistilor;- serviciu modern de salvamar si alte servicii specializate destinate sigurantei si protectieituristilor, ceea ce a condus la cvasieradicarea infractionalitatii in zona.Puncte slabe- supra-aglomerarea statiunii Mamaia in perioada de varf a sezonului estival si in weekend-uri;- locuri de parcare insuficiente, raportat la numarul de turisti din perioada estivala;- lipsa unor produse turistice permanente;- unii agenti economici practica preturi ridicate care descurajeaza infuzia de turisti straini, acestia avand posibilitatea sa aleaga din piata destinatii turistice mai avantajoase sub aspectul raportului calitate/pret;- lipsa infrastructurii adecvate dezvoltarii turismului de croaziera (porturi turistice si de agrement);- valorificarea slaba din punct de vedere turistic a potentialului istoric si cultural decare dispune zona;- prezenta platformelor industriale si a portului comercial in vecinatatea zonelor turistice creeaza unele probleme de imagine si de confort si reprezinta un factor important de poluare a mediului;- lipsa unei strategii comune pe termen lung a investitorilor in turism si a administratiei publice centrale si locale privind dezvoltarea sustenabila si integrata a acestui sector;- informatii turistice si materiale promotionale putine si de proasta calitate.Oportunitati- pozitia in teritoriu, la confluenta a trei mari zone geopolitice, creeaza premizele valorificariisuperioare a potentialului turistic de care dispune municipiul Constanta si arealul din proximitatea sa- prezenta pe piata locala a unor touroperatori de anvergura internationala (TUI, Neckerman etc.);- vecinatatea Deltei, a muntilor Macin, a manastirilor din nordul Dobrogei, potentialul agrozootehnic al regiunii si valentele etnofolclorice ale localitatilor rurale, reprezinta un suport important pentru dezvoltarea turismului in general si a turismului de itinerar in special;- fluviul Dunarea si Canalul Dunarea Marea Neagra pot reprezenta noi artere turistice in perspectiva amenajarii unor porturi turistice de agrement in zona litorala, contribuind la dezvoltarea turismului de croaziera;- dezvoltarea economica a zonei costiere genereaza o circulatie benefica turismului de afaceri.- aderarea la Uniunea Europeana si cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale.Amenintari- concurenta exercitata pe piata regionala a turismului si capacitatea scazuta a agentilor economici locali de a se adapta la o piata concurentiala unica;- scaderea interesului turistilor romani pentru produsele turistice autohtone;- fenomenul de eroziune a plajelor si a falezei poate afecta pe termen lung dezvoltarea activitatilor turistice in aceasta zona;- vecinatatea platformelor industriale si a portului comercial constituie un factor important de risc ce contribuie la degradarea mediului si genereaza poluarea continua a aerului si a apei, amputand astfel din potentialul turistic al zonei;- alocarea fondurilor publice pentru dezvoltare in domeniul turismului pe criteria de apartenenta politica si clientela de partid;- absenta unor politici si strategii coerente de dezvoltare integrata a zonei costiere (infrastructura si echipare tehnico-edilitara, protectia si reabilitarea mediului natural si construit etc.) descurajeaza anumiti investitori.

2.6.Protectia mediului Principalele surse de poluare a sistemului portuar Constanta sunt: accidentele navale, silozurile i operatorii care ii desfaoara activitatea in port i in zonele limitrofe ale acestuia. Poluarea cu hidrocarburi are un caracter cronic, ca urmare a transportului naval care produce poluarea apei marine in mod deliberat sau accidental. In lucrare, autorul propune un set de masuri in vederea diminuarii poluarii in sistemul portuar Constanta.-PROGRAMUL GLOBAL DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI MARINDatorita amplificarii fenomenelor de poluare marina in anul 1995 a fost initiat la Washington Programul Global de Actiune pentru Protectia Mediului Marin (GPA). Programul evidentiaza existenta urmatoarelor categorii de surse poluante:- ape uzate provenite din sistemele de canalizare - pesticide - subsatnte radioactive - metale grele - produse petroliere (hidrocarburi) - nutrienti - aluviuni (sedimente) - deeuri menajere (gunoaie) - alterarea fizica i distrugerea habitatelor In anul 2006, coordonatorii programului GPA au publicat un raport cu privire la starea madiului marin. In acest raport sunt evidentiate tendintele, masurile i progresele realizate in corelatie cu sursele de poluare mentionate anterior i cu dezvoltarea economica in diverse regiuni ale marilor i oceanelor lumii.- SURSE DE POLUARE A PORTULUI CONSTANTA Se poate aprecia ca poluarea marina a portului Constanta apare odata cu dezvoltarea activitatilor economice in zonele costiere ale portului. Manifestari alarmante ale acestei poluari apar insa in a doua jumatate a secolului al XX lea ca urmare a diversificarii surselor de poluare i a efectelor acestora. In consecinta, s-au modificat i adaptat programele de cercetare la noile cerinte i in acelai timp s-a consolidat colaborarea dintre colectivele de cercetare ceea ce a condus la crearea in anul 1970 a Institutului Roman de Cercetari Marine Constanta. Acest institut se reorganizeaza in anul 1999 i devine Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa.Acest institut este o institutie nationala de prestigiu avand o structura pluridisciplinara i interdisciplinara. Dintre obiectivele principale de activitate ale Institutului National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa mentionam: cercetari fundamentale, aplicative i de dezvoltare tehnologica in domeniile ecologiei, protectiei mediului marin, oceanografiei i ingineriei marine. Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa este operatorul tehnic al retele inationale de monitorizare fizico-chimica i biologica al apelor marine. In domeniul poluarii i protectiei mediului, Institutul National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa ii desfaoara activitatea pe baza urmatoarelor programe:- monitorizarea mediului marin i costier - conservarea ecosistemului marin - protectia i dezvoltarea resurselor marine vii - radioactivitate i radioecologie marina Institutul colaboreaza cu organisme internationale de profil ceea ce a facut posibila realizarea suportului organizatoric i legislativ al luptei impotriva poluarii ca fenomen i ca manifestare a efectelor sale. Principalele surse de poluare a portului Constanta sunt: - accidentele navale produse in portul Constanta i in vecinatatea potrului Constanta - silozurile existente in portul Constanta - operatorii care ii desfaoara activitatea in portul Constanta . O sursa importanta de poluare a portului Constanta o constituie silozurile existente in arealul portuar. Astfel, zona de langa silozuri este poluatacu praf i cu resturi de cereale. Reziduurile care raman dupa incarcarea navelor i a tirurilor sunt luate de vant i impratiate in tot sistemul portuar. Principalii operatori care ii desfaoara activitatea in portul Constanta sunt: S.C. MINMETAL S.A; S.C. SICIM S.A.; S.C. CHIMPEX S.A.; S.C.COMVEX S.A. Aceste societati comerciale opereaza cu produse petroliere i produse pulverulente vrac i pot provoca accidental poluarea arealului portuar cu hidrocarburi i emisii de pulberi. S.C.OILTERMINAL S.A. detine depozite in portul Constanta in care sunt stocate produse petroliere. Aceasta societate poate sa produca accidental poluarea sistemului portuar i a panzei freatice prin emisii accidentale de hidrocarburi volatile. Autoritatile portului Constanta sunt sesizate frecvent cu privire la diverse situatii care au drept consecinte poluarea arealului portuar. Astfel, o poluare accidentala cu produse petroliere a fost constatata in luna martie a anului 2005, in danele 17 i 18 ale portului Constanta. S-a constatat ca poluarea cu hidrocarburi provine din scurgerea pluviala situata in dana 17, in dreptul laturii dinspre ora a silozului S.C. Agroexport S.A.

-Rezervatii naturaleMasivul CheiaPe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia.Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste circa 565 specii rare de flora.Rezervatia Fantanita-MurfatlarPusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov.Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha. Incepand cu anul 1962 rezervatia este ocrotita de lege si adaposteste specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean,colilia,spinul de Murfatlar,zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma,migdalul pitic bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei. Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.

Dunele litorale de la Agigea Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha. Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante , printre care se numara varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip.Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip,cuisoara de nisip etc.Padurea Hagieni In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti se intinde Padurea Hagieni.Padurea ocupa 584 ha,din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha. Rezervatia forestiera cuprinde trei parti:o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita Cazane, partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita Cascaia. Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele,ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc. Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul,vipera de padure si diverse specii de4 paianjen.Lacul Techirghiol Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp. Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin.Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari. Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.Canarelele de la Harsov In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium se afla Canarelele de la Harsov. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.Pesterile de la Gurile Dobrogei In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara. Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul etc.Punctul fosilifer de la Aliman Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa. Rezervatia are o mare valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.Punctul fosilifer Seimenii Mari Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii, o suprafata de 0,60 ha din aceasta zona fiind ocrotita de lege.Punctul fosilifer Cernavoda Situata in sudul Vaii Carasu langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha. Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.

Reciful de la TopaluIntre Cernavoda si Harsova , pe malul Dunarii, se gaseste la 3 km de comuna Topalu rezervatia Reciful de la Topalu. Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi etc.

Pestera LimanuReciful de la Topalu

- SISTEME TEHNICE DE LIMITARE A EFECTELOR POLUARII LA SUPRAFATA MARII Deoarece acvatoriul portuar Constanta se confrunta frecvent cu raspandirea de hidrocarburi la suprafata apei, vom prezenta o serie de metode eficiente de limitare a raspandirii hidrocarburilor la suprafata marii. Limitarea extinerii peliculei de hidrocarburi se poate realiza prin utilizarea de baraje. Cele mai utilizate baraje sunt barajele pneumatice i barajele rigide. Sunt situatii in care se folosesc i baraje improvizate, construite din materiale diverse, disponibile pe plan local, in momentul producerii accidentului. Barajele speciale antifoc, filtrante sau recuperatoare se folosesc mai rar datorita pretului lor de cost ridicat. In plus, barajele speciale presupun tehnologii de exploatare pretentioase. In afara de baraje flotante pentru limtarea extinderii peliculei de hidrocarburi la suprafata marii se utlizeaza i diferite procedee fizico-chimice care constau in gelificarea portiunii marginale a peliculei de petrol prin polimerizare sau prin diseminarea unor produse care sa impiedice extinderea panzei de petrol prin modificarea tensiunii superficiale de contact apa- petrol. Barajele antifoc sunt destinate protectiei peliculelor de hidrocarburi care au fost incendiate in conditii controlate i in situatii bine determinate. Barajele filtrante sau absorbante sunt acele baraje care au o structura semipermeabila care retine pelicula de hidrocarburi. Aceste baraje se utilizeaza in cazurile unor poluari cu hidrocarburi pe suprafete reduse, situatii in care desfaurarea unor baraje clasice i a unor sisteme de recuperare de mare capacitate ar fi neecomica. Barajele recuperatoare combina functionalitatea barajelor flotante clasice cu cele ale dispozitivelor de colectare a peliculei. Societatea elvetiana Global Environmental Service ofera o solutie organica performanta pentru absorbtia scurgerilor de ulei i a altor substante care polueaza mediul ambiant. Produsul Nature Sorb fabricat de aceasta firma este un absorbant de hidrocarburi. El este realizat din turba deshidratata ale carei proprietati absorbante se datoreaza structurii sale celulare care asigura o capilaritate i retentie excelente a hidrocarburilor. Din momentul in care hidrocarburile sunt incapsulate in celule, biodegradarea lor este accelerata datorita acidului humic continut de turba. Colectarea peliculei de pe suprafata apei reprezinta actiunea optima de raspuns la poluarea cu hidrocarburi. In acest fel agentul poluant este indepartat diminuandu-se semnificativ actiunea nociva asupra mediului. Totodata, prin recuperarea unei parti de hidrocarburi se obtin avantaje economice importante. Pentru recuperarea hidrocarburilor se utilizeaza doua metode: metoda pasiva i metoda activa. Metoda pasiva (statica) de recuperare consta in dispunerea fixa a utilajelor de recuperare langa mal, pelicula fiind dirijata spre ele cu ajutorul unor baraje flotante deflectoare. Metoda activa (dinamica) consta in colectarea peliculei cu ajutorul unor alupe speciale dotate cu doua aripi de baraj flotant care dirijeaza hidrocarburile spre instalatiile de recuperare aflate la bordul acestora. Randamentul i productivitatea acestor metode sunt influentate de tipul i de complexitatea utilajului, de vascozitatea hidrocarburii, de grosimea peliculei i de regimul de lucru.

3.Prezentarea planului de dezvoltare durabila Planul de Dezvoltare Durabila al Judetului Constanta atinge multe din aspectele explicate mai sus.Avand in vedere ca o aezare urbana nu este un sistem inchis, iar realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare i/sau regenerare urbana, politicile, planificarea strategica urbana, precum i realizarea programelor i proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii, conform Raportului Orae Europene Durabile (European Sustainable Cities, Bruselles, 1996), Declaratiei de la Bremen din 1997 i in spiritul Tratatului de la Amsterdam: dezvoltare durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura i atitudine in ceea ce privete utilizarea resurselor de catre populatie i operatorii economici; intarirea capacitatii institutionale prin management eficient, definirea i restructurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum i cu doleantele i cerintele comunitatii; conectarea municipala la o retea in scopul schimbului de informatii intre municipalitati cu privire la utilizarea celor mai bune practici (in management urban sau management de proiect); realizarea programelor i proiectelor prin parteneriat public-privat; investitii publice programe i proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat i pe verticala, avand in vedere corelarea i integrarea politicilor de dezvoltare a oraului cu politicile de dezvoltare ale judetului i ale regiunii din care face parte; managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare i umane, precum i integrarea fluxurilor de resurse energetice i materiale intr-un ciclu natural; utilizarea mecanismelor de piaTa pentru a atinge Tinta sustenabilitaTii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe i funcTionarea utilitaTilor publice in sistem de piaTa, evaluarea investiTiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local; descentralizarea managementului in sectorul energetic; proiectare arhitectonica durabila, in temeiul caruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construcTii, arhitectura unei cladiri, bioclimatul, densitatea cladirilor intr-un areal, orientarea spaTiala a cladirilor, structuri verzi in jurul cladirilor, microclimat, eficienTa energetica; realizarea unui program sau proiect fara a afecta cultura unei comunitaTi, ori pentru a recupera motenirea culturala a unei comunitaTi i/sau tradiTiile intregii comunitaTi locale; interzicerea multiplicarii serviciilor publice, daca acestea nu servesc unei nevoi locale; fixarea regulilor de utilizare raTionala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaTiala; analiza capacitaTii tehnice de execuTie; evaluarea eficienTei utilizarii resurselor financiare i umane; evaluarea viabilitaTii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obTinute; identificarea nevoilor comunitaTii locale i a prioritaTilor acesteia - corespondenTa intre lansarea unui program sau proiect i nevoile comunitaTii; evaluarea nevoilor comunitaTilor sarace i a capacitaTii municipalitaTii de a asigura accesul acestora la locuinTa, locuri de munca i serviciile publice de baza; protecTia mediului; realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiTii, daca exista oportunitatea de a obTine profituri viitoare; asigurarea publicitaTii informaTiilor cu impact in investiTii (informaTii topografice, informaTii statistice privind economia locala i regionala, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general i planurile de urbanism zonal). (...)

Planul de actiune al programului :

Planul Local de AcTiune - ca instrument de planificare i implementare - conTine un set de masuri i acTiuni concrete, structurate pe domenii specifice, ce urmeaza a se aplica gradual, in scopul realizarii obiectivelor de dezvoltare a municipiului ConstanTa. Termenul de realizare a Planului Local de AcTiune corespunde termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila. Planul Local de AcTiune se adreseaza comunitaTii locale, drept pentru care masurile, numarul acestora i prioritizarea lor, precum i mecanismele instituTionale de aplicare trebuie sa Tina seama de interesele acestei comunitaTi. In Planul Local de AcTiune orice masura ce se concretizeaza intr-un program, subprogram ori proiect ce va Tine cont de urmatoarele aspecte: concordanTa intre Tintele fixate in programe, sub-programe, proiecte cu obiectivele generale cuprinse in Strategia Locala de Dezvoltare Durabila; existenTa unor resurse financiare limitate, care determina modalitatea de finanTare i mecanismele juridice pe care se intemeiaza un program, sub-program sau proiect; evitarea efectului de evicTiune, avand in vedere resursele limitate; autoritatea publica locala va evalua permanent oportunitatea realizarii unei investiTii, nu numai in raport cu resursele sale financiare prezente, ci i cu cele viitoare, dar i cu opTiunile populaTiei, astfel incat sa incurajeze responsabilitatea comunitara i individuala, precum i parteneriatul in realizarea unui proiect de dezvoltare locala; gradul de cunoatere publica i susTinere a unui proiect, prin diseminarea informaTiei in randul comunitaTii locale, care presupune existenTa mecanismului de dezbateri i consultari publice; implicarea parTilor interesate in realizarea unui program, sub-program sau proiect; norme de reglementare versus norme de autoreglementare. Autoritatea locala va avea in vedere ca sunt situaTii in care organizaTiile nonprofit sau asociaTiile profesionale ii pot fixa reguli pe baze voluntare, in situaTia realizarii unui proiect fara intervenTia autoritaTii publice prin reglementari. De aceea, este bine sa se evite supra-reglementarea. Periodic, Planul Local de AcTiune va fi revizuit astfel incat Tintele fixate sa Tina cont de evoluTia macroeconomica la nivel naTional, starea economiei la nivel regional i local, precum i de opiniile comunitaTii locale cu privire la implementarea lui. Cu cat revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atat marja de eroare in privinTa evaluarii resurselor la un proiect este mai mica, avand in vedere ca pe masura ce se inainteaza in timp variabilele economice ce trebuie luate in calcul la o prognoza economica se multiplica. Din acest motiv specialitii recomanda ca Planul Local de AcTiune sa fie revizuit odata la 2 ani, chiar daca este proiectat pentru 10 ani.

In proiectul de dezvoltare durabila mai gasim :-o alternativa la energia conventionala :Dezvoltarea centrului de cercetare pentru energie alternativa care are un cost proximativ de 1.000.000de euro iar durata proiectului este de 12 luni. Entitatile responsabile pentru acest proiect sunt -ICPE CA si Primaria Municipiului Constanta-Cresterea numarului de surse de energie alternativa prin instalarea unor centrale eoliene in vecinatatea stasiunii Mamaia, acest proiect fiind aproximat la 7.000.000 de euro iar durata fiind de 12 luni. Entitatile responsabile fiind Primaria Municipiului Constanta si Agentia de Protectie a Mediului Constanta-Modernizarea retelei de distributie a agentului termic prin reabilitarea retelei de distributie a agentului termic in municipiul Constanta n scopul diminuarii pierderilor si scaderea costurilor-etc.

-CONCLUZIIContributia relativa a fiecarei surse de poluare variaza n functie de arealul maritim datorita gradului de industrilizare, densitatea populatiei, prezenta activitatilor n sistemul portuar i alti factori, corelat cu masurile de eliminare de la sursa a emisiilor poluante. Poluarea cu hidrocarburi are un caracter cronic, ca urmare a transportului naval care produce poluarea apei marine n mod deliberat sau accidental. n mod deliberat, ilegal, sunt deversate n mare ape reziduale de santina sau hidrocarburi provenite din activitati de curatare a tancurilor petroliere. Accidental poluarea apei marii se produce ca urmare a deficientelor de exploatare a instalatiilor de la bordul navelor. Dimensiunile acestor fenomene sunt considerabile daca se are n vedere ca Marea Neagra este traversata anual de un numar de aproximativ 50.000 de nave. Sistemul portuar Constanta este afectat i de poluarea produsa de exploatarea resurselor minerale, petrol i gaze din platoul continental al Marii Negre. Industria petrochimica i chimica, industria grea constructii i reparatii de nave raman activitati potential poluatoare ale portului Constanta i ale bazinului portuar al Marii Negre. Autorul propune un set de masuri n vederea diminuarii poluarii n sistemul portuar Constanta. Dintre aceste masuri mentionam: - modificarea cadrului legislativ n sensul naspririi sanctiunilor aplicabile n cazurile poluarii deliberate a apei marii i a portului Constanta.- instituirea obligatiei ca fiecare nava care tranziteaza Marea Neagra sa detina la bord, n cantitati suficiente, materiale antipoluare pentru a interveni prompt n cazul poluarii accidentale - controlul fiecarei nave care acosteaza n portul Constanta cu privire la materialele antipoluare pe care aceasta le detine la bord. - aplicarea unor sanctiuni drastice n cazul navelor care acosteaza n portul Constanta i care nu detin la bord materiale antipoluare - obligarea comandantilor de nave care acosteaza n portul Constanta la danele de ncarcare descarcare produse petroliere sa prezinte avize de buna functionare a instalatiilor aferente acestor operatii - aplicarea de sanctiuni drastice n cazul navelor care operaza produse petroliere fara a detine avize de buna functionare a instalatiilor aferente acestor operatii sau care se prezinta la operatii de ncarcare descarcare produse petroliere cu instalatii defecte - monitorizarea atenta, sub aspectul poluarii, a tuturor operatorilor care i desfaoara activitatea n portul Constanta. - modernizarea sistemelor de preluare a poluantilor din zona costiera aferenta portului Constanta Se poate aprecia ca, n prezent, ecosistemul Marii Negrese afla ntr-un echilibru fragil. Dei se afla ntr-un uor proces de refacere, ecosistemul marin devine vulnerabil la accidentele ecologice dar i la efectele schimbarilor climatice globale. Pentru actiuni de interventie n cazurile poluarilor de mari proportii, atat n interiorul portului cat i n zona costiera, se impune prezenta unor unitati specializate n dezastre maritime care implica, n anumite situatii, participare internationala.

4.Concluzie REZULTATEEfectele proiectului sunt complexe si se vor rasfrnge asupra multor categorii de beneficiari:*Turistii:- Ruta de acces facila catre puncte de interes situate pe faleza de nord Tomis Mamaia;- Posibilitatea desfasurarii de activitati de agrement pe drumul de faleza (promenada), plimbare cu bicicleta, belvedere;- Facilitati turistice diverse, create ca urmare a mbunatatirii turistice n zona.*Agenti economici:- Infrastructura de acces pentru zona falezei Tomis Mamaia- Cresterea numarului de turisti n zona;- Posibilitatea dezvoltarii de activitati economice, n special n domeniul turismului.*Populatia municipiului Constanta:- Dezvoltare urbana amenajare corespunzatoare a unei zone cu atractivitate ridicata;- Infrastructura de acces potrivita si adaugarea de noi posibilitati de petrecere a timpului liber;- Locuri de munca rezultate att ca urmare a implementarii proiectului, ct si din dezvoltarea activitatilor economice n zona;- Conditii de viata mai bune;- mbunatatirea conditiilor de mediu prin consolidarea falezei si stoparea procesului de eroziune a solului.

*Consiliul Local Constanta:- dezvoltare urbana si cresterea veniturilor la bugetul local din vnzarea si concesiunea terenurilor aflate pe faleza Tomis Mamaia, taxe si impozite aplicate pe activitatile economice practicate n zona si pe terenurile si cladirile care se vor amenaja n acest perimetru.

Bibliografie

http://www.primaria-constanta.ro/Fisiere/Proiecte/AL21Rom.pdfhttp://www.agir.ro/buletine/935.pdfhttp://www.referatele.com/http://www.lumeasatului.ro/articole-revista/1382-obiceiuri-si-traditii-de-sarbatori-in-dobrogea.htmlhttp://adevarul.ro/locale/constanta/constanta-vezi-traditii-obiceiuri-ancestrale-dobrogea-1_50aca0327c42d5a6638715f0/index.htmlhttp://biblioteca.regielive.ro/https://ro.wikipedia.org/http://www.cjc.ro/

Page 2