proiectarea voiajului cta-anvers

8/10/2019 Proiectarea Voiajului Cta-Anvers

1/114

4.1.1 Elemente generale:

Pregtirea voiajului navei presupune parcurgerea mai multor etape, dintre care,proiectarea i trasarea drumului preliminar ocup un loc special.

Arta planificrii voiajului este practicat din vremuri ndeprtate. Selecia drumuluioptim de urmat necesit deprinderi deosebite ale navigatorului n a evalua factorii de control irisc ai voiajului, precum i ai procesului de modificare i ajustare a drumului.

n trecut, cltoriile pe mare erau planificate pe baza cunotinelor dobndite din voiajeleparcurse anterior, precum i pe baza informaiilor meteo ! climatice din statisticile disponibile.


2/114

Aceste statistici, bazate pe "rile climatice, ofer un element general, ns nu in cont devariaiile sezoniere, sau cele cu perioade mai scurte #zilnice, sptmnale$.

%utele prezentate n documentaia nautica sunt inde&ate portului de destinaie. 'ac rutade parcurs nu se nscrie n una din rutele standard prezentate n aceste documente, atunci aceastase va e&trage din documentele ane&e, ori prin e&ploatarea informaiilor disponibile.

'istanele ce urmeaz a fi parcurse se pot e&trage din urmtoarele documente nautice()cean Passages for t"e *orld+ ra-ns autical Almanac.

/tapele pentru proiectarea i trasarea drumului preliminar sunt urmtoarele( studiulamanunit al condiiilor de navigaie, utiliznd documentaia nautic cea mai recent+ trasarea,pe baza studiului efectuat, a drumului preliminar al navei+ e&ecutarea atent a conducerii navei,meninnd permanent nava pe drumul preliminar trasat.

4.1.2 Porturi de escal i de rezerv

0.1.2.1 Porturi de escal

a) b)

Fig.4.1 : a)Reprezentarea schematica a portului Constanta ; b) Reprezentarea schematica aterminaelor de tancuri chimice si petroliere.

Localizare:

Portul 3onstanta # %omania $


3/114

4 5atitudine ( 00167 +

4 5ongitudine ( 289:7 /

/ste situat pe coasta de * a ;rii egre , la 1


4/114

onditii de navigatie:

a$ 5itoralul romnesc este orientat , n general pe directia 4S , avnd o lungime de 200?m i o naltime a falezei de 2=496 m n zona Portului 3onstana . 3aracteristicile platformeicontinentale romnesti permit o navigatie usoar i sigur , deoarece nu implic ocolirea unorobstacole de navigatie i nici a unor insule , sc"imbri de drum dificile sau treceri periculoase.

b$ 5imita mrii teritoriale a %omniei este stabilit la 12 ;m de coast , dincolo de carese e&tinde zona contigu pn la 20 ;m de la liniile de baz spre largul mrii , zona n care%omnia e&ercit controlul n vederea respectrii legilor si reglementrilor sale n domeniulvamal , sanitar i al trecerii frontierei .

c$ 3urentii marini nu influienteaz manevrele n rad si activitatea portuar . n radactioneaz curentul general ! S de pe coasta de vest a ;rii egre , a crui vitez variabil#6,= ! 1,= d$ este n functie de intensitatea vntului din sectorul ord . n port se inregistreazcurenti slabi, cu antrenarea apelor spre Sud #iesirea din port$ n cazul vnturilor de si !*#cnd nivelul apei scade$, sau antrenarea apelor spre ord , n cazul vnturilor dinspre S si S/#cnd nivelul apei in port crete$.

d$ Fariatia nivelului apei pe coasta de * a ;rii egre

Enfluena mareei este nensemnat #96cm$ . n port variatiile nivelului apei ating uneoriscaderi de pn la =6 cm sub nivelul mediu #n cazul vnturilor de durat dinspre !*$ icresteri de pn la


5/114

;eridianul de 6280B7< / si 6280872 / npart rada in 9 zone de ancoraj numerotate de

la * la / astfel(

4 zona 1 ! ancoraj pentru nave de pn la 06 666 D% #e&ceptnd petroliere$ +4 zona 2 ! ancoraj pentru nave mai mari de 06 666 D% #e&ceptnd petroliere$ +

4 zona 9 ! ancoraj pentru petroliere, nave cistern #gaze lic"efiate $, mrfuri periculoase#indiferent de tonaj$.

%ada permite un ancoraj sigur, cu adncimi cuprinse ntre 2=496 m pentru 064=6 navemari, cu posibilitatea de a face o rotaie complet n caz de sc"imbare a vntului sau acurentilor.

Pe vreme nefavorabil, navele mici pot intra n acvatoriu portuar numai cu aprobarea3pitniei Portului 3onstana.

3ontrolul supraveg"erea si dirijarea navelor de la rad este facut de P)%D 3)D%)5

3)SDAGA pe 3analul B< FH>. )rdinele Port 3ontrol 3onstana sunt obligatorii.

"$ Accesul n port

avigaia spre Portul 3onstana se face pe drumuri recomandate conform @Avizelorctre navigatori, trecnd obligatoriu prin sc"ema de separare a traficului .

Sc"eme de separare a traficului pentru intrarea I iesirea navelor are 9 zone(

4Pasa de intrare in port , avnd directia general *, 'a J91B, pe coordonate(

00667.


6/114

5imea unei pase J 6,8 ;m

Lona de separare a traficului J 6,= ;m #lime$

%espectarea regulilor i semnalelor din colreg este obligatorie .

avele care intra n port acord prioritate celor care ies, cu e&ceptia cazurilor de for

major avele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri .

Entrarea I iesirea concomitenta a doua nave este interzis .

!n"rastructuri #ortuare:

a$ 3i navigabile interioare

En Portul 3onstana debuseaza 3analul 'unare ! ;area eagra care este o parte aimportanei ci navigabile 'unre ! ;ain ! %"in . 3onform standardelor //34MN) , 3analul'unre ! ;area ! eagr se ncadreaza n clasa @f de canale interioare #5 J B0,0 ?m,

adancime J


7/114

prin care se transport produsele petroc"imice si petroliere. Se apreciaza c sistemul detransport prin conducte are o capacitate actual suficient pentru a raspunde cresterilorsemnificative din viitorul apropiat .

e$ /lementele de infrastructur care asigur functia de distributie .

Pentru a4i e&ecuta funcia de distribuie #marfuri i pasageri$, Portul 3onstana posedelementele de infrastructur corespunzatoare unui mare port modern . Derminalele specializatepe categorii de marf ofer toate facilitile necesare( ec"ipamente portuare , dispozitivespecifice, forta de munc specializat, spatii de depozitare nc"ise si desc"ise i alte faciliticare conduc la realizarea unui nivel nalt al capacitii de operare, al productivitatii si calitiiprestaiei portuare.

Derminalele de marfuri din Portul 3onstana pot fi mpartite astfel(

terminale pentru operarea mrfurilor vrac solide ( Derminal de minereu , crbune si cocs

Derminal de produse c"imice Derminal de ciment Derminal de cereale

terminale pentru operarea marfurilor vrac lic"ide ( Derminal petrolier Derminal de vrac lic"id( ulei comestibil i melas

terminale pentru mrfuri generaleterminale pentru containereterminale pentru mainiterminal %)4%)terminal ferrC4boat

n afara terminalelor pentru marfuri, n Portul 3onstana ord e&ist i un terminal depasageri. 'e asemenea, se preconizeaz construirea unui terminal pentru operarea navelor detransport al gazelor lic"efiate .

Terminalul de minereu de fier , crbune si cocs

;inereul de fier , crbunele si cocsul pot fi operate la cele 19 dane cu o lungime totalde 2B0< m i ale cror bazine au adncimi cuprinse ntre 0,= si 18 m . n bazinul maritim sibazinul fluvio4maritim #0 dane, adncimi ntre 0,=412 m$ sunt amenajate sectoare de

transbordare a minereurilor, cocsului si crbunilor direct n barje ce au acces pe 3analul 'unre;area eagr .

)perarea mrfurilor se realizeaz cu( 8 poduri descarcatoare, 0 poduri ncarcatoare #labarje$ cu capacitati de 126642666 tI", benzi transbordoare i benzi transportoare, macarale dec"eu, macarale plutitoare etc .

3apacitatea de depozitare este de 9 milioane toneIan .

Rutele maritime de linie asiurate!


8/114

4 3onstana 4 'erince #Durcia$

4 3onstana 4 Samsun #Durcia$

4 3onstana 4 atumi #eorgia$

"lementele de infrastructur care asiur funcia de depozitare

n Portul 3onstana , mrfurile pot fi depozitate n scop tranzitoriu prin creerea unorstocuri de ec"ilibrare a cantitilor mari de mrfuri descrcate de pe nave i a posibilitilor depreluare a acestor mrfuri pn la ncrcarea ulterioar pe alte mijloace de transport n scopule&pedieri lor spre alta destinatie.

'up natura mrfurilor depozitarea se face(

pe platforme

n incinta portuli

n magazii special amenajate n silozuri

n alte constructii amenajate

Portul 3onstana are o suprafat de depozitare de cca 226 "a #1:6 "a descoperite si 96"a acoperite$ pentru mrfuri generale, vrac uscat, containere, produse metalurgice, materiale deconstructii, maini e.t.c.

'e asemenea, are tancuri pentru petrol i produse petroliere #1,< m Q$ tancuri pentru uleicomestibil i melas #2= 666 t$, silozuri pentru ciment #06 666 t$, silozuri pentru fosfai iapatite #96 666 t$, siloz pentru uree #2= 666 t$, depozite frigorifice

#16 666 t$.

onstruc$ii si re#ara$ii navale %n Portul onstan$a


9/114

Fig.4.2

n Rantierul aval 3onstana se construiesc i se repar nave de pn la 266 666 td-.Rantierul are n dotare(

docuri plutitoare #unul de 8 666 tf i altul de 1= 666 tf$

docuri uscate #unul pentru nave de pn la 1=6 666 td- iar altul pentru nave de pn la

266 666 td-$ .n afara S3, n port e&ist i alte firme de reparaii navale care asigur o gam larg dereparai

Firme si dane s#ecializate #entru #reluarea si de#ozitarea #roduselor c&imice si#etroliere:


10/114

Fig.4.'

Petrol si melasa (4 o 1: 4 Pier )il terminal4


11/114

Fig.4.4 :Reprezentarea schematic a portului #n$ers

Localizare :

5atitudine ( =1 10U

5ongitudine ( 660 28U /

>us orar ( ;D V1

5ocatie ( Portul An-erp este situate la


12/114

Linia de incarcare :

Se foloseste linia de incarcare de iarna in Atlanticul de ord zona 2. Earna de la 1 nov la21 mar, vara de la 1 apr la 91 oct.

asrimea ma*ima +nava):

3ea mai mare nava care a fost manevrata in port a fost X;ain )re #bul? carrier$ de2


13/114

43ontact ( FH> # 3" B0$ si 3etntrul de Drafic *andelaar #3" B=$ pot ficontactate 20 de ore din 20.3entrul de 3ontrol al Draficului *andelaar trebuie contactat cu 96de min inainte de a ajunge in zona FDS.

4 /DA la statia de pilot va fi transmis cu B ore respectiv 2 ore inainte deaajunge.Acest mesaj trebuie sa contina (

A. umele navei, call sign,natinalitate

. Dimpul MD3.

E. 'estinatia

T. Pilot

).Pescajul ma&im in metrii

D. umele agentlui

M. 'imensini si tipul navei

Y.Alte remarci

4 Pilota0ul este obligatoriupentru toate navele cu o lungime mai mare de B6m.

4 Pozitia de ambarcare a #ilotului(

1. Steenban? Pilot se ambarca la 1 ;m de Sc"ou-enban? uoC #%acon$.

2. *andelaar Pilot se ambarca 2 ;m la S- de A??aert uoC.

4 Distanta de #ilota0 :

Steenban? *andelaaar

'in zona de ancoraj 20 ;m 90 ;m 3ea mai apropiata dana 2= ;m 9= ;m 3ea mai indepartata dana


14/114

Lona de ancoraj este indicatasi cu ajutorul gemanduilor rosii si deluminile c"euluiSf.Anna.

areea :u e&ista mare intre docuri. Pe fluvial Sc"eldt este de 0.8 m. Denistatea a#ei : 1666 lIm9

onditii meteo : Fanturi slabe , regulate din directia S*. arti : A 19:, 126, 92=, 106B. AdmiralitC Pilot P28. emorca0ul : Sunt operationale apro&imativ B6 de remorc"ere cu o plaja de putere

intre #066 ! 11 666 N-$

3#erare si mar"a :

Fig.'.

Facilitati : Portul este deservit de o gama variata de macarale. De##ozaitarea : Spatiul de depozitare depasteste 0,8 mil m2.Lonele special de

depozitare includ ( magazii rigorifice ( 1,= mil m9, marfuri periculoase ( 106 166m2,silozuri de acfea ( 290B t, siloz ptgranule de plastic 2:9 12= m9si rezervoarecuun volum total de 16 ,1 mil m9

ece#tia de ballast5slo# : 3ateva companii ofera servicii de primirea balastului

murder si slopului.

-lte "acilitati :

e#aratii : se pot face tot tipul de reparatii. /ste valabil si serviciul de

scafandrii. ombustibil5-#a5-lte bunuri : Doate serviciile sunt valabile.3ombustibilul

este oferit de peste 96 de firme diferite. Probleme edicale : Ant-erp.


15/114

,rans#orturi : Ant-erp ! 'eurne la 16 ?m si ru&elles la 06 Nm.3ea mai

apropiata gara este in Ant-erp.

Peste 2= de firme private care administreaza peste 86 de dane si c"euri sunt specializate inmanipularea si stocarea produselor petroliere, c"imice si gazoase (

A'P), Luidelij? Enstee?doc?4 o 1111 4 uaC4 o 1119 Enner 4 uaC4 o 1119 )uter 4 TettC Ant-erp as

4 as Derminal 112 4 TettC4 as Derminal 119 4 TettC4 o 111< 4 Pier4 o 1121 4 Pier AS>4 o Ant-erpen

4 o Ant-erpen aCer %ubber, Sc"eldt %iver4 aCer %ubber 4 Pier4 elg %ef.3o, Nanaal 'oc? 24 as 'oc? BB= 4 TettC4 )il 'oc? BB1 4 TettC P 3"emical, Sc"eldt %iver4 P 3"emical 4 Pier4 3astrol, Sc"eldt %iver4 3astrol Pontoon 4 TettC

3itC Petroleum, Sc"eldt %iver4 3itC Petroleum ort" 4 Pier4 3itC Petroleum Sout" 4 Pier 3leaning Z Storage4 )il 'oc? 0:: 4 uaC4 )il 'oc? =61I=69 4 uaC /sso, Hansa 'oc?

4 )il 'oc? 01< 4 TettC /sso elgium4 )il 'oc? 01: 4 uaC /sso, Endustrie 'oc?4 as 'oc? 9ina )lefins, ;ars"all 'oc?4 ;'P = 4 uaC4 P3 1I2I9I0I= 4 Pier4 P3 B 4 Pier


16/114

>ina %affin, ;ars"all 'oc?4 ;'P2 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp4 ;'P9 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp4 ;'P0 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp >ina, Hansa 'oc?4 )il 'oc? 02: 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp

4 )il 'oc? 091 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp4 )il 'oc? 09= 4 Pier4 )il 'oc? 09< 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp amate&, Nanaal 'oc? 24 o B21 4 Pier4 o B29 4 TettC4 o B2= 4 TettC4 o B2


17/114

Localizare:

4 5atitudine( 9


18/114

Portul Central( Are apro&imativ 9866 m de c"eiaj pentru uz comercial, i 9666 mpentru traficul de pasagere.

Adncimile variaz ntre =.6 ! 2< m. /&ist o dan pentrucontainere de 0=6 m lungime si 12.6 m adncime i dou dane %)4%).

Portul Hecules( Are =066 m de c"eiaj pentru nave cu linia ma&im de ncrcare de pnla 16 m i este folosit n general pentru descrcareIncarcarea crbunilor, cerealelor, dar deasemenea acapareaz traficul de coast i ambarcaiunile de pescuit. Portul Hecules are unterminal pentru containere i patru dane %)4%).

Gofurile >oron, 'rapetsona, Lea i ;icrolimano alctuiesc grupul de golfuri ce sealtur portului Pireu.

Localizare:

4 5atitudine( 9=o=0U

4 5ogitudine( 66=o18U *

Portul 3euta aparine Spaniei i este situat pe coasta de a ;arocului la S/ deStrmtoarea ibraltar +

(eneralita$i:are o intrare de 01B m cu o adncime de 10 m+

i"rele de tra"ic( apro&imativ 2.B66.666 tone marf i 11 666 D/M anual+

Linia de %ncrcare( var+

rimea ma*im#nav$( lungime 222 m i pescaj ma&im de 19,= m+

/aviga$ie:geamanduri, sc"eme de separare a traficului i canale+ nu dispune de sc"emede separare sau canale pentru intrarea n port+ gura de intrare are o lime de 966 m i oadncime de 1


19/114

b$ Ancorajul din partea de S a portului se caracterizeaz printr4o adncime deapro&. 1= m sau mai mult. /ste destinat pentru ancorajul navelor mici.

aree ma*im:1,0 m

Densitatea a#ei( 162=

emorca0ul:remorcajul este disponibil +

4.1.'. ondi$ii &idrometeorologice

1. MAREA NEAGR

%aionul la care ne referim este situat n dou zone climatice( temperate #la nord deparalela de 00K $ i subtropical #la sud de paralela de 00K $. Pentru zona cu climat temperatsunt caracteristice ierni relativ blnde i umede i veri calde i secetoase. Lona subtropical secaracterizeaz prin ierni calde i destul de uscate, iar verile sunt clduroase i ploioase.

Principalii factori ce influeneaz climatul ;rii egre sunt poziia geografic a mrii icirculaia atmosferic. Poziia mrii pe latitudini relativ joase determin temperaturi ridicate aleaerului. 3ondiiile circulaiei generale a atmosferei deasupra mrii sunt determinate de

modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de aciuneaatmosferei. Astfel, iarna prin e&tinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din estul /uropeideasupra ;rii egre se formeaz vnturi puternice i constante de la / pn la /, care aducmase de aer continental rece i relativ uscat de pe latitudinile medii.

Slbirea dorsalei anticiclonice asiatice favorizeaz dezvoltarea deasupra ;rii egre aunei activiti ciclonice, care este nsoit de creterea temperaturii aerului i de vnturi dinsectorul sudic.


20/114

n timpul verii, ;area eagr se afl sub influena anticicbnului subtropical. Mneleregiuni ale acestui anticiclon, ce se stabilesc deasupra ;rii egre, creeaz deseori perioadendelungate de vreme linitit cu un numr mare de zile senine i uscate.

Deasu#ra rii /egre se #ot deosebi urmtoarele ti#uri de vreme:

,!P7L -/,!!L3/!4 se caracterizeaz prin vnturi slabe cu caracter de briz de

cel mult fora 0, cu cer senin sau cu nebulozitate de timp frumos+ ,!P7L !L3/! 8L-94 se caracterizeaz prin vnturi slabe i moderate cu direcii

instabile, cu nebulozitate medie din nori inferiori i mijlocii ce produc uneori ploi slabe+ ,!P7L !L3/!4 este caracterizat prin vnturi slabe din sectoarele sudice i nord4

vestice cu fora 04


21/114

Earna, n ;area eagr, cei mai adesea bat vnturile din i /, iar n partea sud4estica mrii sunt destul de frecvente vnturile din SF iF. Fara vnturile sunt relativ instabile ndirecie. 3ele mai mari viteze ale vntului se observ iarna i variaz n medie de la 9 pn la 8mIsec. Fara viteza este mai mic i variaz n medie ntre 2 i = mIsec.

>urtunile se observ n special iarna, cnd n medie numrul zilelor furtunoase atinge 94

8 pe lun+ n aceast perioad a anului ele sunt de durat mai lung. >urtunile din sud se producn general rar i pentru ele este caracteristic o vreme mai puin nc"is+ de obicei ele se observn partea nordic a mrii.

Doamna vnturile sunt instabile. Lilele fr vnt n aceast zon sunt rare i frecvena lornu depete 04


22/114

uren$ii

%egimul curenilor ;rii egre este determinat de regimul vnturilor debitulcontinental, variaia densitii apei, configuraia rmului i de relieful fundului. Principalulfactor care determin sistemul de cureni l constituie vnturile. Enfluena celorlali factori estevizibil numai n unele raioane.

Sistemul de cureni al ;rii egre poate fi prezentat ca o circulaie nc"is unic amaselor de ap, care are n anumite raioane litorale particulariti deosebite. Acesteparticulariti sunt determinate att de condiiile generale de formare a curenilor pentru toatmarea, ct i de condiiile fizico4geografice locale. 3urentul principal al ;rii egre se observbine la distana de 24= ;m de rm i cuprinde toat marea sub forma unui cerc cu diametrul dela 264=6 ;m. 3urenii n aceast zon se caracterizeaz printr4o mare stabilitate i viteze relativmari de la 6.=41.6 d. 5a vnturi puternice vitezele curenilor pot s ating 249 d. 3el maiadesea curentul principal al ;rii egre are aspectul unei circulaii nc"ise, n care micarea areloc n sensul invers acelor de ceasornic, paralel cu litoralul. >oarte rar curentul are direcie

invers+ el este mai puin stabil i dup ncetarea vnturilor care i4au provocat se sc"imbrepede n curentul predominant obinuit, n golfuri, bi i la capuri se observ cureni circularice se rotesc n sensul acelor de ceasornic cu viteza de 6.246.= d. En regiunile centrale aleprilor vestice i estice ale ;rii egre se observ cureni circulari pe suprafee mari, cucaracter ciclonic#n sens invers acelor de ceasornic$, alturi de ei fiind vrtejuri mici i instabile.Fiteza medie a curenilor n regiunile centrale ale mrii la vnturi, slabe si moderate este de 6.246.= d.

alurile

'imensiunile nsemnate ale ;rii egre, adncimile mari, rmurile puin crestate ivnturile relativ puternice i dese determin dezvoltarea unor valuri puternice att n zoneledesc"ise ale mrii, ct i n raioanele de litoral.

Falurile puternice n ;area eagr se observ cel mai adesea n perioada rece a anului,cnd frecvena lor n anumite raioane atinge 16W.

En majoritatea cazurilor n ;area eagr se observ valuri lungi de 964=6 m, cu operioad de B sec. En raioanele de est i de sud4est ale mrii se formeaz frecvent valuri de vntlungi de apro&imativ 166 m, cu o perioad de 16412 sec, iar valurile de "ul pn la 1=64266 mi cu perioada de 1941< sec.

Demperatura apei n timpui iernii la suprafaa ;rii egre este foarte diferit. 'ee&emplu n partea central, estic i sudic a mrii temperatura medie a apei este de 8419K, iarn fia de litoral din partea de vest, nord4vest i strmtoarea Nerci ea coboar pn la valorinegative. 5a nceputul primverii temperatura apei crete pretutindeni, numai n partea nord4vestic a mrii rmne cu 940K mai sczut dect n celelalte pri ale mrii. 5a sfritulprimverii temperatura apei la suprafa se egalizeaz pe ntreaga mare i este n jur de 1041BK.Fara temperatura apei pe toat suprafaa mrii este aproape aceeai n jur de 2642=K.


23/114

5a nceputul toamnei temperatura apei pe toat suprafaa mrii se menine ntre 26420K.5a mijlocul toamnei ntre1B426K. 5a sfritul toamnei coboar pn la 1BK.

Salinitatea apei la suprafaa ;rii egre variaz de la valori apropiate de 6, n gurile rurilor,pn la 18.=Won raioanele centrale i estice.

'ensitatea apei la suprafaa mrii, n apropierea rmurilor este de 1.666641.6166, iar nraioanele de larg de 1.6186.

,rans#aren$a i culoarea a#ei

Dransparena mrii egre este relativ mic. En partea vestic a mrii este de 1B422 m, npartea central 18420 m, iar n partea estic 26492 m. En zona de litoral transparena apei scadepn la B48 m iar n partea nord4vestic a mrii i n strmtoarea Nerci ea este de 94= m.3uloarea apei ;rii egre , n funcie de suspensiile coninute n ea, variaz n limite foartemari. En partea nord4vestic a mrii culoarea apei are o nuan albstruie4verde iar n parteacentral i estic culoarea apei are o culoare verzuie4albastr.

2. MAREA MARMARA

Lona la care ne referim este situat n zona climateric temperat, unde suntcaracteristice ierni relative blnde i umede i veri calde i secetoase.

Principalii factori ce influeneaz climatul zonei n discuie, sunt poziia geografica amrii i circulaia atmosferic, poziia pe latitudini relativ joase determina temperaturiridicate ale aerului. 3ondiiile circulaiei generale ale atmosferei deasupra mrii sunt

determinate de modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i deaciunea atmosferei. Astfel, iarna prin e&tinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din /stul/uropei deasupra mrii se formeaza vnturi puternice i constante de la / pn la /, care aducmase de aer continental rece i relativ uscate de pe latitudinile medii. En timpul verii ;area;armara se afl sub influena anticiclonului subtropical. En unele regiuni acest anticicloncreeaz deseori perioade ndelungate de vreme linitit cu un numr de zile senine i uscate.

Demperatura i umiditatea aerului

3ele mai mari deosebiri de temperatur se observ iarna, cnd temperaturile

medii lunare ale aerului variaz de la 42K pn ia :K. En partea nordic a mrii, iarna,temperaturile medii lunare ale aerului oscileaz intre 0K i 8K, pe rmul rsritean ntre =K i :K,pe cel sudic ntre


24/114

En general, clima acestor regiuni , pe timpul verii, se aseamn cu clima de pe coastelede ale ;arii ;editeraneene, iar pe timpul iernii au loc cele mai mari variaii de temperatura.3"iar si in S iernile sunt mai reci dect in zona ;editeranei, iar in partea de iernile sunt foartegeroase.

Falorile medii ale presiunii atmosferice sunt influenate mai ales de larga fluctuaie de pe

parcursul anotimpurilor, a presiunii de peste Asia.

Presiuneacea mai mare are loc pe timpul iernii, cnd ma&imul de presiune se gsetedeasupra Siberiei.

En timpul verii, presiunea cu cele mai mici valori are centrul in Pa?istan.

En afara de fluctuaia ce are loc pe parcursul anotimpurilor, trebuie sa mai inem cont side o mica variaie diurna. Astfel, presiunea medie are valorile ma&ime in jurul orelor 16.66 si22.66 si valorile minime in jurul orelor 60.66 si1B.66.

/&ceptnd partea de in timpul iernii, este o tendina pentru fronturile reci, de a fi maiactive dect fronturile calde.>ronturile reci sunt marcate de o sc"imbare mai brusca sau maiputin brusca a direciei vntului.

>enomenul este nsoit si de o scdere puternica a temperaturii si o ridicare a valoriipresiunii. Adesea apare ploaia sau zpada. Fanturile devin puternice in vecintatea fronturilor sitrecerea lor este marcata uneori de rafale.

En partea nordica a acestei regiuni, in timpul iernii, prezenta fronturilor calde , poate fi nsoitade ceuri dese de mica altitudine si de precipitaii.

;nturile

3ele mai ntlnite vanturi in toate anotimpurile sunt cele de nord si nord4est. /lereprezint un transport de aer din regiunile ;arii egre spre ;area /gee. 3nd vanturile nu batdin aceste direcii, in mod obinuit, se produc vanturi de sud4vest. Aceste vanturi sunt maifrecvente iarna.

rizele slabe din S si S* pot sufla peste malurile din sudul osforului, in timp cevanturi din / sunt mai mult prezente in partea de a strmtorii.

Pe timpul iernii, vanturile din si / sunt uneori violente si pot sufla mai multe zile la

rnd. /le produc valuri mari in ;area ;armara, dar frecventa lor nu este prea mare ca vara sivariaz mult in timpul anului. Aceste vanturi, adesea, sunt nsoite de averse de ploaie sau dezpada.

Fanturile de S*, care alterneaz cu cele precedente, sunt mai frecvente iarna, ele suflndcu mare fora. En acelai timp ele sunt nsoite de un cer acoperit si de ploi abundente. Fanturilede S* de la intrarea in 'ardanele , nu sunt observate in ;armara.


25/114

Fanturile de S/ si S* din luna martie pana in septembrie sunt mult mai rare si mai putinputernice.Fanturile de * sunt simtite in toata perioada in 'ardanele. Fara sunt destul de slabe,iarna bat cu destula putere. 3and incep ninsorilepe coasta /uropei, se anunta apropierea acestorvanturi.

,em#eratura aerului

;edia pe luna a temperaturii aerului pe deasupra marii este cea mai inalta in luna iuliesau august, iar cea mai scazuta in ianurie si februarie.

5a Estanbul media zilnica ma&imasi minima a temperaturii in luna august, este de 28\3si respectiv 1:\.

En luna februarie, care este cea mai rece, valorile corespunzatoare sunt de 8\ si 2\.

Demperaturile ma&ime si minime din aceasta zona, de 01\3 si respectiv 4:\3, s4auinregistrat in cazuri foarte rare.

Mmiditatea relativa este foarte variabila. /a depinde de anotimpuri si de ora, in plus devanturile ce sunt in aceasta regiune si de natura maselor de aer pe care le transporta.

7miditatea este mai ridicata cand bat vanturile de sud si mai slaba cand bat vanturile denord.

S4a observat ca umiditatea este mai mare in lunile de iarna si mai scazuta in cele de vara.

ebulozitatea este ma&ima iarna. Pe timpul iernii, cerul este acoperit de nori stratificati,uneori fiind prezenta o stratificare de nori stratocumulus. 3onditiile de nebulozitate sunt instransa legatura cu situatia sinoptica. Apropierea unei depresiuni duce la cresterea, marirea saumicsorarea plafonului norilor.

Preci#itatii

Faloarea medie a precipitatiilor variaza considerabil de la o regiune la alta.

5anga Estanbul valoarea medie anuala a precipitatiilor este de circa


26/114

En vecinatatea Estanbulului, ceata variaza cosiderabil de la o zona la alta. En cela maimulte locuri, ceata este mai densa intre lunile septembrie si aprilie si mai rara in luna iulie. Enaceasta regiune , ceata este mai frecventa si joasa in timpul diminetilor.

Pe mare, cea mai proasta vizibilitate, corespunde in general, la un timp calm, iar cea maibuna pe timpul brizelor slabe sau moderate din .

Earna, vizibilitatea este uneori foarte limitata de aversele de zapada care insotesc rafalede vant din sectorul nordic.

%. MAREA ME$TERAN

azinul ;rii ;editerane beneficiaz de climatul mediteranean ce se caracterizeaz prinierni blnde i bogate n precipitaii i veri secetoase i clduroase, cnd nu de puine orimercurul termometrelor urc dincolo de 0= K3 laumbr.

;area ;editeran are aproape aceeai temperatur pe toat suprafaa.

En luna februarie#luna cea mai friguroas$, temperatura este de 12K3 pe coasta de sud a>ranei, de 16K3 n nordul ;rii /gee i de 1ranei, 2=K3 la ;alaga, 2


27/114

"omotermia nu este peste tot aceeai. En bazinul alearelor este de 12,8K3, n ;area Direniande 19,2K3, n ;area Eonic de 19,=K3, iar n ;area ;editeran oriental de 19,enomenul acesta de pstrare a temperaturii constante de la 966 m adncime pn lafundul mrii se e&plic prin faptul c ;area ;editeran comunic cu )ceanul Atlantic prinStrmtoarea ibraltar, pe fundul creia se gsete un prag situat la o adncime de 9=6 m.

Demperatura de la suprafaa ;rii ;editerane este n general superioar aceleia din )ceanulAtlantic, de la aceeai latitudine. 'e la suprafa i pn la nivelul orizontal al pragului de laibraltar, temperatura scade la ambele pri ale pragului. 5a aceast adncime ns, temperaturaapelor Atlanticului este de 12,


28/114

/ebulozitateaare o valoare mai ridicata in partea de nord a regiunii si scade odata cuscaderea latitudinii .

Preci#itatiile sub forma de ploaie sunt repartizate apro&imativ uniform de4alungulcoastelor vestice ale /uropei . Precipitatiile sub forma de burnita sau de ninsoare sunt comunein partea de nord si destul de rar intalnite in sud.

3eata si vizibilitatea redusa se intalnesc mai des in perioada de vara decat in celelalte sezoane .Pe estuare si gurile de varsare ale raurilor , in perioada de iarna , numarul zilelor cu ceata cresteodata cu cresterea distantei de mare desc"isa .

,em#eratura a#eimarii inregistreaza cele mai scazute valori la sfarsitul perioadei deiarna , apro&imativ in luna februarie si cele mai ridicate valori la sfarsitul verii , respectiv inluna septembrie .

8alinitatea si densitateaapei de mare creste proportional cu cresterea distantei fata detarm .

En partea de vest a Peninsulei Eberice si in dreptul olfului iscaCa , mareelesunt destulde mici , ele devenind destul de puternice in apropierea 3analului /nglez si in interiorulacestuia.

3aracterul general al curentilor cara actioneaza in partea de vest a /uropei e determinatde curentii oceanici din partea de vest a )ceanului Atlantic . 3irculatia generala a acestorcurenti de suprafata reprezinta o mica parte a circulatiei curentilor din Atlanticul de ord , dincare 3urentul ord Atlantic este cel mai important , fiind o continuare a 3urentului olfului .


29/114

i0eliiledinspre * si , in iernile furtunoase , sunt violente.renurile pot aparea inorice luna si pot actiona in orice directie.

Presiunea atmos"ericadin aceasta zona este mult influentata de anticiclonul Azoric, inspecial in vara, cand a&a acestei regiuni cu presiune medie ridicata se intinde apro&imativ de4alungul paralelei de 9=\ .

). MAREA M*NEC

,em#eratura mediea aerului in timpul iernii se situeaza intre valurile V2\4 V


30/114

Furtuni

>recvena medie a furtunilor din ;area ;necii(

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

4 3 3 2 1 rare

Iulie AugustSeptembri

eOctombrie Noiembrie Decembrie

rare rare 1 2 3 4

+. MAREA NOR$(!(

Limite geogra"ice

;area ordului, care se ntinde pe o suprafa de =00 666 ?m2, are "otarul vestic formatdin rmul rsritean al ;arii ritanii pn la insulele )r?neC i S"etland. /ste desprit de;area orvegiei printr4o linie convenional care unete insulele S"etland cu insula Storfosendin fiordul Drod"eim. Hotarul estic coboar de4a lungul coastelor norvegiene, traverseazstrmtoarea S?agerra? i urmeaz coastele daneze ale peninsulei ]utlanda.

/atura i "orma coastelor

Apele ;rii ordului, ncrcate cu sedimente aluvionare i rscolite de cureni, suntcontinuu agitate de valuri care ating nlimea de 04= m. 'e multe ori valurile puternice i nalte,ajung la rm unde au fcut pagube incalculabile. 'in punct de vedere morfogeografic aceastmare este un elf, cu o adncime medie de :B m, pe fundul platoului continental se ntlnescondulaii mici, cu e&cepia gropii S?agerra? care se ntinde de4a lungul coastelor orvegiei pnla fiordul Sogne i care are adncimi cuprinse ntre 926 m i 0B9 m.

Strmtorile daneze fac legtura ntre ;area ordului i ;area altic. Aceste strmtorisunt( S?agerra?, Nattegat, Sund, eltul ;are i eltul ;ic. Aceste strmtori reprezint uncomple& navigabil care asigur legtura natural ntre cele dou mri sus numite ct i ntreinsulele Leelanda, >Cn, 5angeland, 5angeland, /c"marn, >olster. Prima din acest comple&,navigabil dinspre ;area ordului, este strmtoarea S?agerra? cu o lime de B6 ;, lipsit deinsulele i de obstacole maritime, navigaia prin aceast strmtoare neprezentnd dificulti.

Fiordurile.


31/114

>iordurile sunt brae ale mrii care ptrund n uscat, golfuri mici, cu care ntreaga coasta orvegiei este zimat. n multe din fiorduri munii coboar aproape perpendicular, pn la oadncime considerabil. n locurile unde stncile sunt abrupte pn la suprafaa apei de obiceise ntlnesc i adncimi mari n jur, iar n numeroasele vi cu pante nverzite care se termin cuo plaj nisipoas apa se va adnci treptat. ;ulte dintre fiorduri au o adncime mai mare dectmarea desc"is din apropiere.

Principalele fiorduri n aceast zon sunt(

S?udems #care se continu n interiorul rmului pn n apropiere de Stravanger,

Hardanger, Sogne, ord i Drond"eim$.

>iordul Hardanger, intr n interiorul rmului apro&imativ 11= mile i este adesea

frecventat de turiti datorit poziiei sale sudice n comparaie cu celelalte fiorduri, darca frumusee el este depit de Sogne i ord.

>iordul Sogne este cel mai adnc i cel mai ntins fiord norvegian avnd o lungime de

19B ;m i atingnd adncimea de 1209 m.

Mn alt fiord remarcabil al acestei zone este eirabger o ramur a fiordului Stor, care,ptrunde pn n apropiere de Alesund.

3el mai nordic fiord al ;rii ordului, fiordul Drond"eim, ptrunde n rm printr4o

intrare ngust cu pereii verticali dar i lipsete totui grandoarea fiordurilor din sudulorvegiei.,em#eratura

Demperatura medie a apei la suprafa n timpul verii este de V:K la latitudinea Scoiei ide V19K la latitudinea )stende. Earna fenomenul este invers. n sudul ;rii orduluitemperatura medie este de V9K, pe cnd n Scoia se menine la VBK3. Aceasta se datoreaz uneiramificaii a 3urentului olfului care influeneaz clima coastelor norvegiene.

3bstacole de naviga$ie

5a sud de linia ce unete captul nordic al insulelor S"etland i fiordul Drond"eim mareaeste puin adnc, totui mai n interior de coasta norvegian cu B6 ; se remarc adncimiconsiderabile, n ambele pri ale acestor depresiuni subacvatice se afla cteva bancuri de nisip,din care cele mai importante sunt(

Little Fisher Ban !"#!!$ %"#2%$

&reat Fisher Ban !'#%%$ %4#%%$

N( )( *ough !+#1%$ %3#4%$

N( ,( Ling Ban !+#1%$ %2#2%$

-oral Ban !+#3%$ %2#!!$


32/114


33/114

iarna dect n alte zone ale coastelor norvegiene. 'eci i g"eurile se ntlnesc mai rar i doar niernile foarte geroase se ntmpl ca unele porturi s fie blocate de g"ea.

Drumuri maritime

'rumurile maritime din aceast zon leag coasta de est a Angliei cu porturile ergen,;olde, Nristian Sund i Drond"eim.

n afar de aceste drumuri maritime mai e&ist o zon de mare trafic. Aceast zon estecuprins ntre bariera de insule i stnci i rmul norvegian. Aceast zon navigabil care sentinde de la Stravanger pn la 3apul ord , este cunoscut sub numele de Endrelaia.

'rumul 3oasta de est a Angliei ! ergen

%uta este direct spre coasta orvegiei fiind cea mai bun i cea mai scurt legtur cuergen. Entrarea se face prin fiordul Nross #sau Nors$ i deci la nord de drumul prin Endrelaia.Alte canale de ptrundere dinspre mare sunt( fiordul omla la 9= ?m, sud de Nross i Pedjeosen

apro&imativ la aceeai distan dar spre nord aceste canale duc spre Endrelaia, prin care pe ruteledin apropierea coastei se poate ajunge la ergen.

'rumul 3oasta de est a Angliei ! Holde

%uta este direct ctre coastele orvegiei i navele cu pescaj pn la B,< m pot intra nEndrelaia prin reidsunddjupet i de aici ia drum spre nord pn la ;olde. Apropierea pentrunavele de mare pescaj trebuie fcut prin fiordul ogva.

'rumul 3oasta de est a Angliei ! Nristian Sund i Drond"elm

'rumul este direct ctre coastele norvegiene cu un mic ocol la rovers 'e NristianSund. Pe vreme bun farurile Svinar, Stor"olmen i )na marc"eaz foarte bine recifurile iinsulele mici. 3analele principale de traversare a brului de insule i stnci sunt Pugleleia,Dreflisleia i rip4Holen aceasta din urm este cea mai bun intrare pentru navele de marepescaj. 'e la Nristian Sund pn la Trond"eim drumul este prin Endrelaia.

'rumul este determinat de punctele de sc"imbare de drum #*P$ prezentate n tabelul demai jos i Ane&a EE.

4.2.1. ,abelul #unctelor de sc&imbare de drum


34/114

4.2.'. Documente nautice :

1. 3atalogul Hrilor

2. Hri 'e avigaie

9. %utele )ceanice ;ondiale

0. Hri %utiere Sau Hri Pilot

=. %utele 'e avigaie Ri 3rile Pilot

B. 3artea >arurilor


35/114

1. atalogul r$ilor

/ste publicat anual de Amiralitatea ritanic #n Anglia$ cu numrul P 191 i deAgenia 3artografic a ;inisterului Aprrii #n Statele Mnite ale Americii$ cu seria3ADP2F)1M.

2. r$ile De /aviga$ie +vezi -ne*a ll )

>oarte multe nave comerciale folosesc "ri publicate de Amiralitatea ritanic. )ricum,sunt unele zone ale lumii n care navigatorii consider oportun folosirea "rilor publicatelocal. )biectivul Amiralitii /ngleze este de a edita toate "rile pentru zonele britanice, ale/uropei precum i pentru cteva zone din )rientul ;ijlociu la o scar suficient pentrunavigaia n deplin siguran. 'e4a lungul a multor coaste neatinse n detaliu de "rilebritanice, navigatorii pot utiliza ou aceeai eficien "rile direciilor "idrografice ale statelorriverane n cauz.

Pentru buna desf^urare a voiajului sunt necesare urm^toarele categorii de "^ri (

4 "^ri oceanice, la sc^ri n jur de 1 I B.666.666 , necesare pentru studiuldrumului la efectuarea traversadelor+

4 "^ri generale, la sc^ri cuprinse ntre 1 I 0.=66.666 i 1 I B66.666 , careservesc pentru studiul drumului, i pentru inerea navigaiei la larg sau n apropierea coastelorlipsite de pericole de navigaie+

4 "^ri costiere generale i "^ri de drum, la sc^ri cuprinse ntre 1 I 1.666.666 i

1 I 266.666 , care conin suficiente detalii pentru a fi utilizate n apropierea coastelor lipsite depericole "idrografice deosebite+

4 "^ri costiere speciale #"^ri de aterizare$, la sc^ri cuprinse ntre 1 I 166.666 i1 I B6.666 , care reprezint^ strmtori, zone pentru acces n porturi i, n general, zone cunavigaie dificil^+

4 planuri, la sc^ri ntre 1 I =6.666 i 1 I =.666 sau c"iar mai mari, reprezentndrade i porturi.

'atorit^ modific rilor survenite ulterior edit^rii "^rilor, autorit^ile "idrografice

naionale emit periodic documente pentru corectarea "^rilor #Avize c^tre navigatori$.

'. utele 3ceanice ondiale#)cean passages for D"e *orld$

/ste o publicaie a Amiralitii ritanice # P 19B $ i conine informaii despreplanificarea marurilor oceanice, informaii oceanografice i informai ii despre cureni.

4. r$i utiere > r$i Pilot


36/114

Hrile rutiere sunt publicate de Amiralitatea ritanic cu numerele =120_=128. Acesteasunt similare cu "rile pilot publicate de Agenia 3artografic a ;inisterului Aprrii # SMA $i pot fi e&trase din AD5AS/5/ FPM 16=_16: i PE5)D 1B, PE5)D ==.

Ambele variante ofer informaii lunare despre rutele oceanice, cureni, vnturi i limiteale g"eurilor i numeroase informaii meteo.

. utele De /aviga$1e > r$ile Pilot

3rile pilot britanice sunt publicate n


37/114


38/114

Pescajul i asieta anticipate ale navei n diferite etape ale marului vor trebui cunoscutepentru a permite calcularea rezervei de ap sub c"il n apele cu funduri mici. nlimea ma&ima navei deasupra liniei de plutire, cunoscut i sub denumi ea de pescaj emers, trebuie cunoscutn permanen.

1@. 8urse -le -rmatorilor 8urse !n"ormale

Drebuie consultate inclusiv sursele provenite din partea armatorilor navei, cnd suntdisponibile, ca dealtfel i surse provenite de la alte nave, de la piloi i ageni, de la autoritileportuare precum i din "idul Entrrilor n Porturi.

1A. E*#erien$a Personal

/&periena personal a fiecrui membru din ec"ipajul navei care au mai fost prin uneleporturi sau zone i s4au mai confruntat cu situaii similare, poate fi de cele mai multe ori e&tremde preioas.

1B. arnetul /avigatoruluiPublicat de 'irecia Hidrografic ritanic, aceast carte conine informaii de interes

general pentru navigator.

)dat colectate toate aceste informaii i confruntate laolalt, comandantul mpreun cuofierii si va fi capabil s elaboreze o evaluare general a voiajului.

4.2.4 ,abelul "arurilor de #e ruta de naviga$ie +vezi -ne*a ll )


39/114

4.1.2 Elemente generale:



n trecut, cltoriile pe mare erau planificate pe baza cunotinelor dobndite din voiajeleparcurse anterior, precum i pe baza informaiilor meteo ! climatice din statisticile disponibile.Aceste statistici, bazate pe "rile climatice, ofer un element general, ns nu in cont de

variaiile sezoniere, sau cele cu perioade mai scurte #zilnice, sptmnale$.




40/114




b) b)


Localizare:





41/114

Aezarea sa n partea de S4/ a /uropei , i4a creat posibilitatea de a deveni un punctnodal important intr4un lant logistic de transport spre i dinspre /uropa . Situat la captulcoridorului 0 paneuropean , Portul 3onstana asigur legaturi cu ari din )rientul ;ijlociu ,arile transcaucaziene sau alte ri asiatice , tinznd s cstige teren in refacerea @drumuluimtasii.

Date generale:Portul 3onstana este cel mai mare port al %omniei , fiind in acelasi timp si cel mai

mare port al ;arii egre si al cincilea port maritim al /uropei . /l este punctul terminus al caiide navigatie transeuroene ;area ordului ! %in !;ain ! 'unare ! ;area eagra , fiind astfelin legatur navigabil directa cu portul %otterdam , cel mai mare port al /uropei .

Suprafata total a portului este de 9.B2B "a, din care 2.=92 "a este suprafata de ap#acvatoriul portului $.

Portul este impartit in dou (

- Constana Nord,cu o suprafat de


42/114


c$ 3urentii marini nu influienteaz manevrele n rad si activitatea portuar . n rad

actioneaz curentul general ! S de pe coasta de vest a ;rii egre , a crui vitez variabil#6,= ! 1,= d$ este n functie de intensitatea vntului din sectorul ord . n port se inregistreazcurenti slabi, cu antrenarea apelor spre Sud #iesirea din port$ n cazul vnturilor de si !*#cnd nivelul apei scade$, sau antrenarea apelor spre ord , n cazul vnturilor dinspre S si S/#cnd nivelul apei in port crete$.

d$ Fariatia nivelului apei pe coasta de * a ;rii egre

Enfluena mareei este nensemnat #96cm$ . n port variatiile nivelului apei ating uneoriscaderi de pn la =6 cm sub nivelul mediu #n cazul vnturilor de durat dinspre !*$ icresteri de pn la


43/114

4 zona 9 ! ancoraj pentru petroliere, nave cistern #gaze lic"efiate $, mrfuri periculoase#indiferent de tonaj$.

%ada permite un ancoraj sigur, cu adncimi cuprinse ntre 2=496 m pentru 064=6 navemari, cu posibilitatea de a face o rotaie complet n caz de sc"imbare a vntului sau acurentilor.

Pe vreme nefavorabil, navele mici pot intra n acvatoriu portuar numai cu aprobarea3pitniei Portului 3onstana.

3ontrolul supraveg"erea si dirijarea navelor de la rad este facut de P)%D 3)D%)53)SDAGA pe 3analul B< FH>. )rdinele Port 3ontrol 3onstana sunt obligatorii.

"$ Accesul n port

avigaia spre Portul 3onstana se face pe drumuri recomandate conform @Avizelorctre navigatori, trecnd obligatoriu prin sc"ema de separare a traficului .

Sc"eme de separare a traficului pentru intrarea I iesirea navelor are 9 zone(4Pasa de intrare in port , avnd directia general *, 'a J91B, pe coordonate(

00667.


44/114

avele care intra n port acord prioritate celor care ies, cu e&ceptia cazurilor de formajor avele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri .

Entrarea I iesirea concomitenta a doua nave este interzis .

!n"rastructuri #ortuare:

a$ 3i navigabile interioare

En Portul 3onstana debuseaza 3analul 'unare ! ;area eagra care este o parte aimportanei ci navigabile 'unre ! ;ain ! %"in . 3onform standardelor //34MN) , 3analul'unre ! ;area ! eagr se ncadreaza n clasa @f de canale interioare #5 J B0,0 ?m,adancime J


45/114

Pentru a4i e&ecuta funcia de distribuie #marfuri i pasageri$, Portul 3onstana posedelementele de infrastructur corespunzatoare unui mare port modern . Derminalele specializatepe categorii de marf ofer toate facilitile necesare( ec"ipamente portuare , dispozitivespecifice, forta de munc specializat, spatii de depozitare nc"ise si desc"ise i alte faciliticare conduc la realizarea unui nivel nalt al capacitii de operare, al productivitatii si calitiiprestaiei portuare.

Derminalele de marfuri din Portul 3onstana pot fi mpartite astfel(

terminale pentru operarea mrfurilor vrac solide ( Derminal de minereu , crbune si cocs Derminal de produse c"imice Derminal de ciment Derminal de cereale

terminale pentru operarea marfurilor vrac lic"ide ( Derminal petrolier Derminal de vrac lic"id( ulei comestibil i melas

terminale pentru mrfuri generaleterminale pentru containereterminale pentru mainiterminal %)4%)terminal ferrC4boat

n afara terminalelor pentru marfuri, n Portul 3onstana ord e&ist i un terminal depasageri. 'e asemenea, se preconizeaz construirea unui terminal pentru operarea navelor detransport al gazelor lic"efiate .

Terminalul de minereu de fier , crbune si cocs

;inereul de fier , crbunele si cocsul pot fi operate la cele 19 dane cu o lungime totalde 2B0< m i ale cror bazine au adncimi cuprinse ntre 0,= si 18 m . n bazinul maritim sibazinul fluvio4maritim #0 dane, adncimi ntre 0,=412 m$ sunt amenajate sectoare detransbordare a minereurilor, cocsului si crbunilor direct n barje ce au acces pe 3analul 'unre;area eagr .

)perarea mrfurilor se realizeaz cu( 8 poduri descarcatoare, 0 poduri ncarcatoare #labarje$ cu capacitati de 126642666 tI", benzi transbordoare i benzi transportoare, macarale dec"eu, macarale plutitoare etc .

3apacitatea de depozitare este de 9 milioane toneIan .

Rutele maritime de linie asiurate!

4 3onstana 4 'erince #Durcia$

4 3onstana 4 Samsun #Durcia$

4 3onstana 4 atumi #eorgia$


46/114

"lementele de infrastructur care asiur funcia de depozitare

n Portul 3onstana , mrfurile pot fi depozitate n scop tranzitoriu prin creerea unorstocuri de ec"ilibrare a cantitilor mari de mrfuri descrcate de pe nave i a posibilitilor depreluare a acestor mrfuri pn la ncrcarea ulterioar pe alte mijloace de transport n scopule&pedieri lor spre alta destinatie.

'up natura mrfurilor depozitarea se face(

pe platforme

n incinta portuli

n magazii special amenajate

n silozuri

n alte constructii amenajate

Portul 3onstana are o suprafat de depozitare de cca 226 "a #1:6 "a descoperite si 96"a acoperite$ pentru mrfuri generale, vrac uscat, containere, produse metalurgice, materiale de

constructii, maini e.t.c.

'e asemenea, are tancuri pentru petrol i produse petroliere #1,< m Q$ tancuri pentru uleicomestibil i melas #2= 666 t$, silozuri pentru ciment #06 666 t$, silozuri pentru fosfai iapatite #96 666 t$, siloz pentru uree #2= 666 t$, depozite frigorifice

#16 666 t$.

onstruc$ii si re#ara$ii navale %n Portul onstan$a


47/114

Fig.4.2

n Rantierul aval 3onstana se construiesc i se repar nave de pn la 266 666 td-.

Rantierul are n dotare(

docuri plutitoare #unul de 8 666 tf i altul de 1= 666 tf$

docuri uscate #unul pentru nave de pn la 1=6 666 td- iar altul pentru nave de pn la

266 666 td-$ .n afara S3, n port e&ist i alte firme de reparaii navale care asigur o gam larg dereparai

Firme si dane s#ecializate #entru #reluarea si de#ozitarea #roduselor c&imice si#etroliere:


48/114

Fig.4.'

Petrol si melasa (4 o 1: 4 Pier )il terminal4


49/114

Fig.4.4 :Reprezentarea schematic a portului #n$ers

Localizare :

5atitudine ( =1 10U

5ongitudine ( 660 28U /

>us orar ( ;D V1

5ocatie ( Portul An-erp este situate la


50/114

Linia de incarcare :

Se foloseste linia de incarcare de iarna in Atlanticul de ord zona 2. Earna de la 1 nov la21 mar, vara de la 1 apr la 91 oct.

asrimea ma*ima +nava):

3ea mai mare nava care a fost manevrata in port a fost X;ain )re #bul? carrier$ de2


51/114

43ontact ( FH> # 3" B0$ si 3etntrul de Drafic *andelaar #3" B=$ pot ficontactate 20 de ore din 20.3entrul de 3ontrol al Draficului *andelaar trebuie contactat cu 96de min inainte de a ajunge in zona FDS.

4 /DA la statia de pilot va fi transmis cu B ore respectiv 2 ore inainte deaajunge.Acest mesaj trebuie sa contina (

A. umele navei, call sign,natinalitate

. Dimpul MD3.

E. 'estinatia

T. Pilot

).Pescajul ma&im in metrii

D. umele agentlui

M. 'imensini si tipul navei

Y.Alte remarci

4 Pilota0ul este obligatoriupentru toate navele cu o lungime mai mare de B6m.

4 Pozitia de ambarcare a #ilotului(

1. Steenban? Pilot se ambarca la 1 ;m de Sc"ou-enban? uoC #%acon$.

2. *andelaar Pilot se ambarca 2 ;m la S- de A??aert uoC.

4 Distanta de #ilota0 :

Steenban? *andelaaar

'in zona de ancoraj 20 ;m 90 ;m 3ea mai apropiata dana 2= ;m 9= ;m 3ea mai indepartata dana


52/114

Lona de ancoraj este indicatasi cu ajutorul gemanduilor rosii si deluminile c"euluiSf.Anna.

areea :u e&ista mare intre docuri. Pe fluvial Sc"eldt este de 0.8 m. Denistatea a#ei : 1666 lIm9

onditii meteo : Fanturi slabe , regulate din directia S*. arti : A 19:, 126, 92=, 106B. AdmiralitC Pilot P28. emorca0ul : Sunt operationale apro&imativ B6 de remorc"ere cu o plaja de putere

intre #066 ! 11 666 N-$

3#erare si mar"a :

Fig.'.

Facilitati : Portul este deservit de o gama variata de macarale. De##ozaitarea : Spatiul de depozitare depasteste 0,8 mil m2.Lonele special de

depozitare includ ( magazii rigorifice ( 1,= mil m9, marfuri periculoase ( 106 166m2,silozuri de acfea ( 290B t, siloz ptgranule de plastic 2:9 12= m9si rezervoarecuun volum total de 16 ,1 mil m9

ece#tia de ballast5slo# : 3ateva companii ofera servicii de primirea balastului

murder si slopului.

-lte "acilitati :

e#aratii : se pot face tot tipul de reparatii. /ste valabil si serviciul de

scafandrii. ombustibil5-#a5-lte bunuri : Doate serviciile sunt valabile.3ombustibilul

este oferit de peste 96 de firme diferite. Probleme edicale : Ant-erp.


53/114

,rans#orturi : Ant-erp ! 'eurne la 16 ?m si ru&elles la 06 Nm.3ea mai

apropiata gara este in Ant-erp.

Peste 2= de firme private care administreaza peste 86 de dane si c"euri sunt specializate inmanipularea si stocarea produselor petroliere, c"imice si gazoase (

A'P), Luidelij? Enstee?doc?4 o 1111 4 uaC4 o 1119 Enner 4 uaC4 o 1119 )uter 4 TettC Ant-erp as

4 as Derminal 112 4 TettC4 as Derminal 119 4 TettC4 o 111< 4 Pier4 o 1121 4 Pier AS>4 o Ant-erpen

4 o Ant-erpen aCer %ubber, Sc"eldt %iver4 aCer %ubber 4 Pier4 elg %ef.3o, Nanaal 'oc? 24 as 'oc? BB= 4 TettC4 )il 'oc? BB1 4 TettC P 3"emical, Sc"eldt %iver4 P 3"emical 4 Pier4 3astrol, Sc"eldt %iver4 3astrol Pontoon 4 TettC

3itC Petroleum, Sc"eldt %iver4 3itC Petroleum ort" 4 Pier4 3itC Petroleum Sout" 4 Pier 3leaning Z Storage4 )il 'oc? 0:: 4 uaC4 )il 'oc? =61I=69 4 uaC /sso, Hansa 'oc?

4 )il 'oc? 01< 4 TettC /sso elgium4 )il 'oc? 01: 4 uaC /sso, Endustrie 'oc?4 as 'oc? 9ina )lefins, ;ars"all 'oc?4 ;'P = 4 uaC4 P3 1I2I9I0I= 4 Pier4 P3 B 4 Pier


54/114

>ina %affin, ;ars"all 'oc?4 ;'P2 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp4 ;'P9 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp4 ;'P0 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp >ina, Hansa 'oc?4 )il 'oc? 02: 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp

4 )il 'oc? 091 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp4 )il 'oc? 09= 4 Pier4 )il 'oc? 09< 4 TettC >ina %efinerC Ant-erp amate&, Nanaal 'oc? 24 o B21 4 Pier4 o B29 4 TettC4 o B2= 4 TettC4 o B2


55/114

Localizare:

4 5atitudine( 9


56/114

Portul Central( Are apro&imativ 9866 m de c"eiaj pentru uz comercial, i 9666 mpentru traficul de pasagere.

Adncimile variaz ntre =.6 ! 2< m. /&ist o dan pentrucontainere de 0=6 m lungime si 12.6 m adncime i dou dane %)4%).

Portul Hecules( Are =066 m de c"eiaj pentru nave cu linia ma&im de ncrcare de pnla 16 m i este folosit n general pentru descrcareIncarcarea crbunilor, cerealelor, dar deasemenea acapareaz traficul de coast i ambarcaiunile de pescuit. Portul Hecules are unterminal pentru containere i patru dane %)4%).

Gofurile >oron, 'rapetsona, Lea i ;icrolimano alctuiesc grupul de golfuri ce sealtur portului Pireu.

Localizare:

4 5atitudine( 9=o=0U

4 5ogitudine( 66=o18U *

Portul 3euta aparine Spaniei i este situat pe coasta de a ;arocului la S/ deStrmtoarea ibraltar +

(eneralita$i:are o intrare de 01B m cu o adncime de 10 m+

i"rele de tra"ic( apro&imativ 2.B66.666 tone marf i 11 666 D/M anual+

Linia de %ncrcare( var+

rimea ma*im#nav$( lungime 222 m i pescaj ma&im de 19,= m+

/aviga$ie:geamanduri, sc"eme de separare a traficului i canale+ nu dispune de sc"emede separare sau canale pentru intrarea n port+ gura de intrare are o lime de 966 m i oadncime de 1


57/114

b$ Ancorajul din partea de S a portului se caracterizeaz printr4o adncime deapro&. 1= m sau mai mult. /ste destinat pentru ancorajul navelor mici.

aree ma*im:1,0 m

Densitatea a#ei( 162=

emorca0ul:remorcajul este disponibil +

4.1.'. ondi$ii &idrometeorologice

1. MAREA NEAGR

%aionul la care ne referim este situat n dou zone climatice( temperate #la nord deparalela de 00K $ i subtropical #la sud de paralela de 00K $. Pentru zona cu climat temperatsunt caracteristice ierni relativ blnde i umede i veri calde i secetoase. Lona subtropical secaracterizeaz prin ierni calde i destul de uscate, iar verile sunt clduroase i ploioase.

Principalii factori ce influeneaz climatul ;rii egre sunt poziia geografic a mrii icirculaia atmosferic. Poziia mrii pe latitudini relativ joase determin temperaturi ridicate aleaerului. 3ondiiile circulaiei generale a atmosferei deasupra mrii sunt determinate de

modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i de aciuneaatmosferei. Astfel, iarna prin e&tinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din estul /uropeideasupra ;rii egre se formeaz vnturi puternice i constante de la / pn la /, care aducmase de aer continental rece i relativ uscat de pe latitudinile medii.

Slbirea dorsalei anticiclonice asiatice favorizeaz dezvoltarea deasupra ;rii egre aunei activiti ciclonice, care este nsoit de creterea temperaturii aerului i de vnturi dinsectorul sudic.


58/114

n timpul verii, ;area eagr se afl sub influena anticicbnului subtropical. Mneleregiuni ale acestui anticiclon, ce se stabilesc deasupra ;rii egre, creeaz deseori perioadendelungate de vreme linitit cu un numr mare de zile senine i uscate.

Deasu#ra rii /egre se #ot deosebi urmtoarele ti#uri de vreme:

,!P7L -/,!!L3/!4 se caracterizeaz prin vnturi slabe cu caracter de briz de

cel mult fora 0, cu cer senin sau cu nebulozitate de timp frumos+ ,!P7L !L3/! 8L-94 se caracterizeaz prin vnturi slabe i moderate cu direcii

instabile, cu nebulozitate medie din nori inferiori i mijlocii ce produc uneori ploi slabe+ ,!P7L !L3/!4 este caracterizat prin vnturi slabe din sectoarele sudice i nord4

vestice cu fora 04


59/114

Earna, n ;area eagr, cei mai adesea bat vnturile din i /, iar n partea sud4estica mrii sunt destul de frecvente vnturile din SF iF. Fara vnturile sunt relativ instabile ndirecie. 3ele mai mari viteze ale vntului se observ iarna i variaz n medie de la 9 pn la 8mIsec. Fara viteza este mai mic i variaz n medie ntre 2 i = mIsec.

>urtunile se observ n special iarna, cnd n medie numrul zilelor furtunoase atinge 94

8 pe lun+ n aceast perioad a anului ele sunt de durat mai lung. >urtunile din sud se producn general rar i pentru ele este caracteristic o vreme mai puin nc"is+ de obicei ele se observn partea nordic a mrii.

Doamna vnturile sunt instabile. Lilele fr vnt n aceast zon sunt rare i frecvena lornu depete 04


60/114

uren$ii

%egimul curenilor ;rii egre este determinat de regimul vnturilor debitulcontinental, variaia densitii apei, configuraia rmului i de relieful fundului. Principalulfactor care determin sistemul de cureni l constituie vnturile. Enfluena celorlali factori estevizibil numai n unele raioane.

Sistemul de cureni al ;rii egre poate fi prezentat ca o circulaie nc"is unic amaselor de ap, care are n anumite raioane litorale particulariti deosebite. Acesteparticulariti sunt determinate att de condiiile generale de formare a curenilor pentru toatmarea, ct i de condiiile fizico4geografice locale. 3urentul principal al ;rii egre se observbine la distana de 24= ;m de rm i cuprinde toat marea sub forma unui cerc cu diametrul dela 264=6 ;m. 3urenii n aceast zon se caracterizeaz printr4o mare stabilitate i viteze relativmari de la 6.=41.6 d. 5a vnturi puternice vitezele curenilor pot s ating 249 d. 3el maiadesea curentul principal al ;rii egre are aspectul unei circulaii nc"ise, n care micarea areloc n sensul invers acelor de ceasornic, paralel cu litoralul. >oarte rar curentul are direcie

invers+ el este mai puin stabil i dup ncetarea vnturilor care i4au provocat se sc"imbrepede n curentul predominant obinuit, n golfuri, bi i la capuri se observ cureni circularice se rotesc n sensul acelor de ceasornic cu viteza de 6.246.= d. En regiunile centrale aleprilor vestice i estice ale ;rii egre se observ cureni circulari pe suprafee mari, cucaracter ciclonic#n sens invers acelor de ceasornic$, alturi de ei fiind vrtejuri mici i instabile.Fiteza medie a curenilor n regiunile centrale ale mrii la vnturi, slabe si moderate este de 6.246.= d.

alurile

'imensiunile nsemnate ale ;rii egre, adncimile mari, rmurile puin crestate ivnturile relativ puternice i dese determin dezvoltarea unor valuri puternice att n zoneledesc"ise ale mrii, ct i n raioanele de litoral.

Falurile puternice n ;area eagr se observ cel mai adesea n perioada rece a anului,cnd frecvena lor n anumite raioane atinge 16W.

En majoritatea cazurilor n ;area eagr se observ valuri lungi de 964=6 m, cu operioad de B sec. En raioanele de est i de sud4est ale mrii se formeaz frecvent valuri de vntlungi de apro&imativ 166 m, cu o perioad de 16412 sec, iar valurile de "ul pn la 1=64266 mi cu perioada de 1941< sec.

Demperatura apei n timpui iernii la suprafaa ;rii egre este foarte diferit. 'ee&emplu n partea central, estic i sudic a mrii temperatura medie a apei este de 8419K, iarn fia de litoral din partea de vest, nord4vest i strmtoarea Nerci ea coboar pn la valorinegative. 5a nceputul primverii temperatura apei crete pretutindeni, numai n partea nord4vestic a mrii rmne cu 940K mai sczut dect n celelalte pri ale mrii. 5a sfritulprimverii temperatura apei la suprafa se egalizeaz pe ntreaga mare i este n jur de 1041BK.Fara temperatura apei pe toat suprafaa mrii este aproape aceeai n jur de 2642=K.


61/114

5a nceputul toamnei temperatura apei pe toat suprafaa mrii se menine ntre 26420K.5a mijlocul toamnei ntre1B426K. 5a sfritul toamnei coboar pn la 1BK.

Salinitatea apei la suprafaa ;rii egre variaz de la valori apropiate de 6, n gurile rurilor,pn la 18.=Won raioanele centrale i estice.

'ensitatea apei la suprafaa mrii, n apropierea rmurilor este de 1.666641.6166, iar nraioanele de larg de 1.6186.

,rans#aren$a i culoarea a#ei

Dransparena mrii egre este relativ mic. En partea vestic a mrii este de 1B422 m, npartea central 18420 m, iar n partea estic 26492 m. En zona de litoral transparena apei scadepn la B48 m iar n partea nord4vestic a mrii i n strmtoarea Nerci ea este de 94= m.3uloarea apei ;rii egre , n funcie de suspensiile coninute n ea, variaz n limite foartemari. En partea nord4vestic a mrii culoarea apei are o nuan albstruie4verde iar n parteacentral i estic culoarea apei are o culoare verzuie4albastr.

2. MAREA MARMARA

Lona la care ne referim este situat n zona climateric temperat, unde suntcaracteristice ierni relative blnde i umede i veri calde i secetoase.

Principalii factori ce influeneaz climatul zonei n discuie, sunt poziia geografica amrii i circulaia atmosferic, poziia pe latitudini relativ joase determina temperaturiridicate ale aerului. 3ondiiile circulaiei generale ale atmosferei deasupra mrii sunt

determinate de modificarea intensitii i a locului de dispunere a centrilor barici, precum i deaciunea atmosferei. Astfel, iarna prin e&tinderea unei dorsale a anticiclonului Asiatic din /stul/uropei deasupra mrii se formeaza vnturi puternice i constante de la / pn la /, care aducmase de aer continental rece i relativ uscate de pe latitudinile medii. En timpul verii ;area;armara se afl sub influena anticiclonului subtropical. En unele regiuni acest anticicloncreeaz deseori perioade ndelungate de vreme linitit cu un numr de zile senine i uscate.

Demperatura i umiditatea aerului

3ele mai mari deosebiri de temperatur se observ iarna, cnd temperaturile

medii lunare ale aerului variaz de la 42K pn ia :K. En partea nordic a mrii, iarna,temperaturile medii lunare ale aerului oscileaz intre 0K i 8K, pe rmul rsritean ntre =K i :K,pe cel sudic ntre


62/114

En general, clima acestor regiuni , pe timpul verii, se aseamn cu clima de pe coastelede ale ;arii ;editeraneene, iar pe timpul iernii au loc cele mai mari variaii de temperatura.3"iar si in S iernile sunt mai reci dect in zona ;editeranei, iar in partea de iernile sunt foartegeroase.

Falorile medii ale presiunii atmosferice sunt influenate mai ales de larga fluctuaie de pe

parcursul anotimpurilor, a presiunii de peste Asia.

Presiuneacea mai mare are loc pe timpul iernii, cnd ma&imul de presiune se gsetedeasupra Siberiei.

En timpul verii, presiunea cu cele mai mici valori are centrul in Pa?istan.

En afara de fluctuaia ce are loc pe parcursul anotimpurilor, trebuie sa mai inem cont side o mica variaie diurna. Astfel, presiunea medie are valorile ma&ime in jurul orelor 16.66 si22.66 si valorile minime in jurul orelor 60.66 si1B.66.

/&ceptnd partea de in timpul iernii, este o tendina pentru fronturile reci, de a fi maiactive dect fronturile calde.>ronturile reci sunt marcate de o sc"imbare mai brusca sau maiputin brusca a direciei vntului.

>enomenul este nsoit si de o scdere puternica a temperaturii si o ridicare a valoriipresiunii. Adesea apare ploaia sau zpada. Fanturile devin puternice in vecintatea fronturilor sitrecerea lor este marcata uneori de rafale.

En partea nordica a acestei regiuni, in timpul iernii, prezenta fronturilor calde , poate fi nsoitade ceuri dese de mica altitudine si de precipitaii.

;nturile

3ele mai ntlnite vanturi in toate anotimpurile sunt cele de nord si nord4est. /lereprezint un transport de aer din regiunile ;arii egre spre ;area /gee. 3nd vanturile nu batdin aceste direcii, in mod obinuit, se produc vanturi de sud4vest. Aceste vanturi sunt maifrecvente iarna.

rizele slabe din S si S* pot sufla peste malurile din sudul osforului, in timp cevanturi din / sunt mai mult prezente in partea de a strmtorii.

Pe timpul iernii, vanturile din si / sunt uneori violente si pot sufla mai multe zile la

rnd. /le produc valuri mari in ;area ;armara, dar frecventa lor nu este prea mare ca vara sivariaz mult in timpul anului. Aceste vanturi, adesea, sunt nsoite de averse de ploaie sau dezpada.

Fanturile de S*, care alterneaz cu cele precedente, sunt mai frecvente iarna, ele suflndcu mare fora. En acelai timp ele sunt nsoite de un cer acoperit si de ploi abundente. Fanturilede S* de la intrarea in 'ardanele , nu sunt observate in ;armara.


63/114

Fanturile de S/ si S* din luna martie pana in septembrie sunt mult mai rare si mai putinputernice.Fanturile de * sunt simtite in toata perioada in 'ardanele. Fara sunt destul de slabe,iarna bat cu destula putere. 3and incep ninsorilepe coasta /uropei, se anunta apropierea acestorvanturi.

,em#eratura aerului

;edia pe luna a temperaturii aerului pe deasupra marii este cea mai inalta in luna iuliesau august, iar cea mai scazuta in ianurie si februarie.

5a Estanbul media zilnica ma&imasi minima a temperaturii in luna august, este de 28\3si respectiv 1:\.

En luna februarie, care este cea mai rece, valorile corespunzatoare sunt de 8\ si 2\.

Demperaturile ma&ime si minime din aceasta zona, de 01\3 si respectiv 4:\3, s4auinregistrat in cazuri foarte rare.

Mmiditatea relativa este foarte variabila. /a depinde de anotimpuri si de ora, in plus devanturile ce sunt in aceasta regiune si de natura maselor de aer pe care le transporta.

7miditatea este mai ridicata cand bat vanturile de sud si mai slaba cand bat vanturile denord.

S4a observat ca umiditatea este mai mare in lunile de iarna si mai scazuta in cele de vara.

ebulozitatea este ma&ima iarna. Pe timpul iernii, cerul este acoperit de nori stratificati,uneori fiind prezenta o stratificare de nori stratocumulus. 3onditiile de nebulozitate sunt instransa legatura cu situatia sinoptica. Apropierea unei depresiuni duce la cresterea, marirea saumicsorarea plafonului norilor.

Preci#itatii

Faloarea medie a precipitatiilor variaza considerabil de la o regiune la alta.

5anga Estanbul valoarea medie anuala a precipitatiilor este de circa


64/114

En vecinatatea Estanbulului, ceata variaza cosiderabil de la o zona la alta. En cela maimulte locuri, ceata este mai densa intre lunile septembrie si aprilie si mai rara in luna iulie. Enaceasta regiune , ceata este mai frecventa si joasa in timpul diminetilor.

Pe mare, cea mai proasta vizibilitate, corespunde in general, la un timp calm, iar cea maibuna pe timpul brizelor slabe sau moderate din .

Earna, vizibilitatea este uneori foarte limitata de aversele de zapada care insotesc rafalede vant din sectorul nordic.

%. MAREA ME$TERAN

azinul ;rii ;editerane beneficiaz de climatul mediteranean ce se caracterizeaz prinierni blnde i bogate n precipitaii i veri secetoase i clduroase, cnd nu de puine orimercurul termometrelor urc dincolo de 0= K3 laumbr.

;area ;editeran are aproape aceeai temperatur pe toat suprafaa.

En luna februarie#luna cea mai friguroas$, temperatura este de 12K3 pe coasta de sud a>ranei, de 16K3 n nordul ;rii /gee i de 1ranei, 2=K3 la ;alaga, 2


65/114

"omotermia nu este peste tot aceeai. En bazinul alearelor este de 12,8K3, n ;area Direniande 19,2K3, n ;area Eonic de 19,=K3, iar n ;area ;editeran oriental de 19,enomenul acesta de pstrare a temperaturii constante de la 966 m adncime pn lafundul mrii se e&plic prin faptul c ;area ;editeran comunic cu )ceanul Atlantic prinStrmtoarea ibraltar, pe fundul creia se gsete un prag situat la o adncime de 9=6 m.

Demperatura de la suprafaa ;rii ;editerane este n general superioar aceleia din )ceanulAtlantic, de la aceeai latitudine. 'e la suprafa i pn la nivelul orizontal al pragului de laibraltar, temperatura scade la ambele pri ale pragului. 5a aceast adncime ns, temperaturaapelor Atlanticului este de 12,


66/114

/ebulozitateaare o valoare mai ridicata in partea de nord a regiunii si scade odata cuscaderea latitudinii .

Preci#itatiile sub forma de ploaie sunt repartizate apro&imativ uniform de4alungulcoastelor vestice ale /uropei . Precipitatiile sub forma de burnita sau de ninsoare sunt comunein partea de nord si destul de rar intalnite in sud.

3eata si vizibilitatea redusa se intalnesc mai des in perioada de vara decat in celelalte sezoane .Pe estuare si gurile de varsare ale raurilor , in perioada de iarna , numarul zilelor cu ceata cresteodata cu cresterea distantei de mare desc"isa .

,em#eratura a#eimarii inregistreaza cele mai scazute valori la sfarsitul perioadei deiarna , apro&imativ in luna februarie si cele mai ridicate valori la sfarsitul verii , respectiv inluna septembrie .

8alinitatea si densitateaapei de mare creste proportional cu cresterea distantei fata detarm .

En partea de vest a Peninsulei Eberice si in dreptul olfului iscaCa , mareelesunt destulde mici , ele devenind destul de puternice in apropierea 3analului /nglez si in interiorulacestuia.

3aracterul general al curentilor cara actioneaza in partea de vest a /uropei e determinatde curentii oceanici din partea de vest a )ceanului Atlantic . 3irculatia generala a acestorcurenti de suprafata reprezinta o mica parte a circulatiei curentilor din Atlanticul de ord , dincare 3urentul ord Atlantic este cel mai important , fiind o continuare a 3urentului olfului .


67/114

i0eliiledinspre * si , in iernile furtunoase , sunt violente.renurile pot aparea inorice luna si pot actiona in orice directie.

Presiunea atmos"ericadin aceasta zona este mult influentata de anticiclonul Azoric, inspecial in vara, cand a&a acestei regiuni cu presiune medie ridicata se intinde apro&imativ de4alungul paralelei de 9=\ .

). MAREA M*NEC

,em#eratura mediea aerului in timpul iernii se situeaza intre valurile V2\4 V


68/114

Furtuni

>recvena medie a furtunilor din ;area ;necii(

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

4 3 3 2 1 rare

Iulie AugustSeptembri

eOctombrie Noiembrie Decembrie

rare rare 1 2 3 4

+. MAREA NOR$(!(

Limite geogra"ice

;area ordului, care se ntinde pe o suprafa de =00 666 ?m2, are "otarul vestic formatdin rmul rsritean al ;arii ritanii pn la insulele )r?neC i S"etland. /ste desprit de;area orvegiei printr4o linie convenional care unete insulele S"etland cu insula Storfosendin fiordul Drod"eim. Hotarul estic coboar de4a lungul coastelor norvegiene, traverseazstrmtoarea S?agerra? i urmeaz coastele daneze ale peninsulei ]utlanda.

/atura i "orma coastelor

Apele ;rii ordului, ncrcate cu sedimente aluvionare i rscolite de cureni, suntcontinuu agitate de valuri care ating nlimea de 04= m. 'e multe ori valurile puternice i nalte,ajung la rm unde au fcut pagube incalculabile. 'in punct de vedere morfogeografic aceastmare este un elf, cu o adncime medie de :B m, pe fundul platoului continental se ntlnescondulaii mici, cu e&cepia gropii S?agerra? care se ntinde de4a lungul coastelor orvegiei pnla fiordul Sogne i care are adncimi cuprinse ntre 926 m i 0B9 m.

Strmtorile daneze fac legtura ntre ;area ordului i ;area altic. Aceste strmtorisunt( S?agerra?, Nattegat, Sund, eltul ;are i eltul ;ic. Aceste strmtori reprezint uncomple& navigabil care asigur legtura natural ntre cele dou mri sus numite ct i ntreinsulele Leelanda, >Cn, 5angeland, 5angeland, /c"marn, >olster. Prima din acest comple&,navigabil dinspre ;area ordului, este strmtoarea S?agerra? cu o lime de B6 ;, lipsit deinsulele i de obstacole maritime, navigaia prin aceast strmtoare neprezentnd dificulti.

Fiordurile.


69/114


70/114

Scotch Ban !+#4!$ %3#1%$

.almsme/grunn !+#!%$ %!#2%$

Bergen Ban "%#%%$ %2#%%$

0iing Ban "%#3!$ %2#3%$

uren$i

n Atlanticul de ord, la est de meridianul de 06K*, 3urentul olfului se manifest caun curent sub form de band cu limi apreciabile. 'e aici el se micoreaz i se lrgete lundforma unui evantai i traverseaz oceanul Atlantic spre insulele britanice.

>iind adiacent coastelor europene este cunoscut sub numele de curentul Atlanticului deord. Partea cea mai de nord a acestui curent care antreneaz apa cu temperaturi relativ ridicate,

curge n direcia / la deprtare de coasta Hebridelor i insulelor S"etland, atingnd coastaorvegiei care este situat apro&imativ la latitudinea de B2K. Aici se ntlnete cu curentul depe coasta orvegiei care curge de la nord de 5indesnes de4a lungul coastei vestice a orvegiei.Acest curent de coast este o continuare a curentului de ieire din strmtoarea S?agerra?, care semanifesta de4a lungul coastelor de sud i sud4est a orvegiei.

3urentul combinat urc pe direcia nord de4a lungul coastei, la nord de latitudinea deB2K. Partea e&terioar a curentului Atlanticului de ord care poart denumirea de 3urentulAtlantic orvegian se ndreapt pe direcia /. 3omponenta interioar a curentului este maipuin uniform ca direcie urmnd toate neregularitile coastei. Aceast component poart

denumirea de 3urentul orvegian de 3oast. Partea principal a acestui curent ine direcia *pentru a da ocolul insulelor 5ofotoCane. Aceast desprire la sud de insulele 5ofotoCane laB:K, d posibilitatea ocolirii acestor insule.

3urentul Atlantic norvegian i 3urentul de coast norvegian au putere mic i nu suntconstante astfel c la nord de B2K se observ o vitez a curentului de 6,= d i uneori maimare. 5a o distan de 964B6 ; de rm curentul deriv navele vizibil spre i /, aceast derivfiind mai vizibil iarna dect vara. 'e4a lungul coastei norvegiene de la 5indesnes la latitudineade B2K viteza medie a curentului a fost estimat la 0,= ;Izi.

Ambii cureni sunt influenai de direcia i fora vntului. Astfel, vnturile din direcia

est au tendina s dea curentului o direcie de deprtare de mal, iar vntul care bate dinspre vestorienteaz curentul spre litoral.

3urentul de maree pe aceste coaste este neglijabil.

(&e$urile

n aceast regiune datorit 3urentului olfului, temperaturile apelor sunt mai ridicate


71/114

iarna dect n alte zone ale coastelor norvegiene. 'eci i g"eurile se ntlnesc mai rar i doar niernile foarte geroase se ntmpl ca unele porturi s fie blocate de g"ea.

Drumuri maritime

'rumurile maritime din aceast zon leag coasta de est a Angliei cu porturile ergen,;olde, Nristian Sund i Drond"eim.

n afar de aceste drumuri maritime mai e&ist o zon de mare trafic. Aceast zon estecuprins ntre bariera de insule i stnci i rmul norvegian. Aceast zon navigabil care sentinde de la Stravanger pn la 3apul ord , este cunoscut sub numele de Endrelaia.

'rumul 3oasta de est a Angliei ! ergen

%uta este direct spre coasta orvegiei fiind cea mai bun i cea mai scurt legtur cuergen. Entrarea se face prin fiordul Nross #sau Nors$ i deci la nord de drumul prin Endrelaia.Alte canale de ptrundere dinspre mare sunt( fiordul omla la 9= ?m, sud de Nross i Pedjeosen

apro&imativ la aceeai distan dar spre nord aceste canale duc spre Endrelaia, prin care pe ruteledin apropierea coastei se poate ajunge la ergen.

'rumul 3oasta de est a Angliei ! Holde

%uta este direct ctre coastele orvegiei i navele cu pescaj pn la B,< m pot intra nEndrelaia prin reidsunddjupet i de aici ia drum spre nord pn la ;olde. Apropierea pentrunavele de mare pescaj trebuie fcut prin fiordul ogva.

'rumul 3oasta de est a Angliei ! Nristian Sund i Drond"elm

'rumul este direct ctre coastele norvegiene cu un mic ocol la rovers 'e NristianSund. Pe vreme bun farurile Svinar, Stor"olmen i )na marc"eaz foarte bine recifurile iinsulele mici. 3analele principale de traversare a brului de insule i stnci sunt Pugleleia,Dreflisleia i rip4Holen aceasta din urm este cea mai bun intrare pentru navele de marepescaj. 'e la Nristian Sund pn la Trond"eim drumul este prin Endrelaia.

'rumul este determinat de punctele de sc"imbare de drum #*P$ prezentate n tabelul demai jos i Ane&a EE.

4.2.1. ,abelul #unctelor de sc&imbare de drum


72/114

4.2.'. Documente nautice :

1. 3atalogul Hrilor

2. Hri 'e avigaie

9. %utele )ceanice ;ondiale

0. Hri %utiere Sau Hri Pilot

=. %utele 'e avigaie Ri 3rile Pilot

B. 3artea >arurilor


73/114


74/114

Hrile rutiere sunt publicate de Amiralitatea ritanic cu numerele =120_=128. Acesteasunt similare cu "rile pilot publicate de Agenia 3artografic a ;inisterului Aprrii # SMA $i pot fi e&trase din AD5AS/5/ FPM 16=_16: i PE5)D 1B, PE5)D ==.

Ambele variante ofer informaii lunare despre rutele oceanice, cureni, vnturi i limiteale g"eurilor i numeroase informaii meteo.

. utele De /aviga$1e > r$ile Pilot

3rile pilot britanice sunt publicate n


75/114

1C. !n"orma$ii utiere

Sunt publicate de E;), i dau informaii despre toate rutele mondiale, sc"eme dereparare a traficului, rutele cu ape sigure, i ariile ce trebuie evitate.

Enformaiile rutiere sunt, de asemeni, incluse n "ri i n direciile ie navigaie.

11. artea adio"arurilor

5istele amiralitii britanice cu radiofaruri const n < volume cuprinznd te&te i 0volume de diagrame acoperind urmtoarele arii(

F)5. 1 #1Z2$ staiile radio de coast, E;A%SAD, ;'SS, sisteme de comunicare

navale+

F)5. 2, ajutoare radio de navigaie, staii radiogoniometrice, balize radar #%A3)$,

perioadele semnalelor, sisteme electronice de poziionare a punctului navei+

F)5. 9 4 servicii radio de informare meteo i avertismente de navigaie +

F)5. 0 4 staii de observare meteorologic + F)5. B 4 #1Z2$ operaiuni portuare, servicii de pilotaj, conducerea traficului naval,

servicii informative.Enformaii similare pot fi e&trase din MS ';A publicaii %A PM 11


76/114

Pescajul i asieta anticipate ale navei n diferite etape ale marului vor trebui cunoscutepentru a permite calcularea rezervei de ap sub c"il n apele cu funduri mici. nlimea ma&ima navei deasupra liniei de plutire, cunoscut i sub denumi ea de pescaj emers, trebuie cunoscutn permanen.

1@. 8urse -le -rmatorilor 8urse !n"ormale

Drebuie consultate inclusiv sursele provenite din partea armatorilor navei, cnd suntdisponibile, ca dealtfel i surse provenite de la alte nave, de la piloi i ageni, de la autoritileportuare precum i din "idul Entrrilor n Porturi.

1A. E*#erien$a Personal

/&periena personal a fiecrui membru din ec"ipajul navei care au mai fost prin uneleporturi sau zone i s4au mai confruntat cu situaii similare, poate fi de cele mai multe ori e&tremde preioas.

1B. arnetul /avigatoruluiPublicat de 'irecia Hidrografic ritanic, aceast carte conine informaii de interes

general pentru navigator.

)dat colectate toate aceste informaii i confruntate laolalt, comandantul mpreun cuofierii si va fi capabil s elaboreze o evaluare general a voiajului.

4.2.4 ,abelul "arurilor de #e ruta de naviga$ie +vezi -ne*a ll )


77/114

4.1.' Elemente generale:



n trecut, cltoriile pe mare erau planificate pe baza cunotinelor dobndite din voiajeleparcurse anterior, precum i pe baza informaiilor meteo ! climatice din statisticile disponibile.Aceste statistici, bazate pe "rile climatice, ofer un element general, ns nu in cont de

variaiile sezoniere, sau cele cu perioade mai scurte #zilnice, sptmnale$.




78/114




c) b)


Localizare:





79/114

Aezarea sa n partea de S4/ a /uropei , i4a creat posibilitatea de a deveni un punctnodal important intr4un lant logistic de transport spre i dinspre /uropa . Situat la captulcoridorului 0 paneuropean , Portul 3onstana asigur legaturi cu ari din )rientul ;ijlociu ,arile transcaucaziene sau alte ri asiatice , tinznd s cstige teren in refacerea @drumuluimtasii.

Date generale:Portul 3onstana este cel mai mare port al %omniei , fiind in acelasi timp si cel mai

mare port al ;arii egre si al cincilea port maritim al /uropei . /l este punctul terminus al caiide navigatie transeuroene ;area ordului ! %in !;ain ! 'unare ! ;area eagra , fiind astfelin legatur navigabil directa cu portul %otterdam , cel mai mare port al /uropei .

Suprafata total a portului este de 9.B2B "a, din care 2.=92 "a este suprafata de ap#acvatoriul portului $.

Portul este impartit in dou (

- Constana Nord,cu o suprafat de


80/114


c$ 3urentii marini nu influienteaz manevrele n rad si activitatea portuar . n rad

actioneaz curentul general ! S de pe coasta de vest a ;rii egre , a crui vitez variabil#6,= ! 1,= d$ este n functie de intensitatea vntului din sectorul ord . n port se inregistreazcurenti slabi, cu antrenarea apelor spre Sud #iesirea din port$ n cazul vnturilor d

proiectarea voiajului cta-anvers

Documents