csm-management.pdf

7/27/2019 csm-management.pdf

1/23

1

PROIECT

1. Managementul, componentnecesar a organizriiDezvoltarea civilizaiei determinat n mod necesar de dinamismul

istoric, presupune organizarea mai bine structurat i mai complex a societii,

cu nlturarea empirismului vizionar, n favoarea planificrii i previziunii luate

pe baze fundamentate tiinific pe reguli bine conturate impus de o anumit

ordine a elementelor componente ale sistemului.

Organizarea social pe principii sistemice este indispensabil pentru

eficacitatea ansamblului i a subansamblelor particulare in msur s rspund

adecvat condiiilor i dinamicii manifestate la nivel general sau particular,

afectate de tendinele de dezvoltare sau inhibate de reactivitate retrograd,

generate de aciunile colective sau individuale ce apar ca element funcional

primar.

n teoria sistemelor, organizarea, structurarea, funcionarea, eficacitatea

i responsabilitatea n interdependena lor cu elementul uman, reprezint

componentele indispensabile, n raport cu care se contureaz atributele de

comunicare, echilibru i decizie ca rezultat al interaciunii individ-societate.

Aadar activitatea de conducere a societii ca sistem, care inglobeazi

conceptul de management, a devenit riguros tiinific prin caracteristicilemetodologice i tehnologice utilizate, care constau n aplicarea principiilor

rezultate din experien i cercetare.

Managementul ca tiin a organizrii i conducerii operative prin

elaborarea de sisteme, programe, metode ori tehnici menite s sporeasc

competitivitatea, este supus unei continue adaptri induse cu precdere de


2/23

2

intervenii exterioare menite seficientizeze sistemul n condiiile cunoaterii

interaciunii lor .

Teoria evoluionist a comportamentului organizaional, care

mbraieaz trei concepii de baz, ii gsete rezonana i in organizarea

activitii judiciare. Astfel, rutinele ca aspecte de repetabilitate regulate i

previzibile de comportament, de cele mai multe ori benefice activitii

organizaionale, relev continuitatea i o oarecare standardizare flexibil

necesar procesului decizional; cutarea ca activiti asociate cu evaluarea

rutinelor care angajeaz variate operaii de descoperire i reconsiderare aschimbrilor, au efectul direct n modificarea sau nlocuirea lor, n procesul

dinamic al dezvoltrii ; i mediul de selecie ca ansamblul caracteristicilor

individuale ale populaiei, care determin bunul mers al organizaiei, creterea

sau contracia ei - altfel spus bazinul resurselor umane care conteaz n

revigorarea sistemului, reprezint pilonii de sprijin ai dezvoltrii tiinifice a

organizaiei ca sistem .1

Utilitatea acestor concepte este dat, n cazul particular al organizrii

activitii judiciare, de distincia pe care o fac intre organizarea cunoaterii

situaiilor, dinamicii legislative i a etiologiei fenomenului conflictual, dar mai

cu seam in diferenele comportamentale individuale care afecteaz, att din

interior ct i din exterior activitatea judiciar i sistemul judiciar in ansamblu.

Un studiu relativ recent care abordeaz concepul de management

judiciar2

apreciaz ca elemente indispensabile sistemului: a) concepiile despre

drept - valorizate de sistematizare i interpretare ca masur a perfecionismului

dreptului n sine; b) activitatea de legiferare - care vizeaz factorii ce determin

coninutul i procedura de creare a normei juridice, cu tendine uneori

1A se vedea S. Chiric: Inteligena organizaiilor. 2003 p 105-127

2V. Patulea: Tratat de management juridic si jurisdictional. 2010


3/23

3

evolutive alteori nu, strns legate de modelul juridic, politic, etic sau doctrinar;

c) punerea n aplicare a normelor imonitorizarea aplicrii lor; d) corectarea i

complinirea lacunelor.

Proiectul propune o viziune de ansamblu privind exercitarea atribuiilor

funciei de conducere, cu elementele necesare bunei realizri a actului de

asigurare a organizrii nfptuirii justiiei n concordan cu principiile

fundamentale de drept( legalitatea, independena judectorului, dreptul la un

proces echitabil), ncercnd s identifice posibilitile de atragere i folosire a

resurselor pentru asigurarea condiiilor necesare garantrii desfurriiactivitii judiciare i a obinerii unor rezultate bune.

Opiunea conductorului este aceea de a alege ntre diverse posibile

variante de aciune pe cea mai eficient, mai stabil i mai potrivit

momentului, cu perspectiva continu de mbuntire n scopul de a atinge

obiectivele i rezultatele asumate. Orice decizie trebuie s fie corect,

complet, oportuni eficient, pentru a influena colectivul i a-l determina n

atingerea scopurilor propuse. Pentru aceasta, mai nti trebuie identificate i

evaluate situaiile ce creaz premisele unei dificulti de funcionare a

sistemului, apoi stabilite alternativele, evalundu-le i pe acestea n raport cu

obiectivele propuse, pentru a msura varianta optim fa de rezultatele

dorite. Astfel, funciile generale de conducere precum previziunea, organizarea,

decizia, antrenarea i evaluarea, controlul i corecia sunt prezente i utilizate.

Strategia de aciune, poate reprezenta momentul iniial al conducerii,

prin stabilirea obiectivelor precis exprimate, realiste, msurabile, acceptate

dac nu unanim, cel puin ntr-o majoritate confortabil -, cu prevederea unor

termene i a unor responsabiliti.


4/23

4

Sunt msuri ce uneori trebuie explicate i asumate, cu consultri i

uneori negocieri asupra sarcinilor i responsabilitilor personale, pentru

stabilirea unui standard de performan ridicat, innd cont cu precdere de

alocarea resurselor i de termenele de realizare.

Strategia de aciune, n concret, are ca principal obiectiv crearea

condiiilor pentru asigurarea independenei magistrailor i nfptuirea actului

de justiie in condiii optime, cu respectarea drepturilor i libertilor

fundamentale, asigurarea transparenei i calitii actului de justiie,

responsabilizarea factorilor direct implicai, dar innd cont i de soluionareantr-un termen rezonabil a litigiului.

2. Independena , scop i mijlocNecesitatea unui sistem judiciar independent, imparial i eficient

reprezint o obligaie asumat de Romnia n tratatele internaionale, prin

aderarea la Uniunea European stabilindu-se ca obiectiv crearea unui spaiu de

siguran, libertate i justiie. Aceasta reprezint pentru fiecare magistrat un

deziderat major, n msur s fie realizat prin intervenia eficient a Consiliului

Superior al Magistraturii, n aplicarea mecanismelor i procedurilor cele mai

adecvate, care s garanteze principiul separaiei puterilor n stat i protejarea

sistemului judiciar de orice ingerin extern, politic sau economic, de natur

a o subordona.

Tratatele europene intrate n vigoare n ultimii ani ( Maastricht,

Amsterdam i Lisabona) au definit problematica de interes comun n care

procedurile de cooperare n domeniul justiiei i afacerilor interne sunt


5/23

5

subordonate obiectivului principal de mbunatire a calitii actului de justiie

i responsabilizare a sistemului judiciar.

Raportul C.E.P.E.J. asupra strii justiiei n Europa din ultimul an, elaborat

pe baza rspunsurilor date de Statele membre la grilele de evaluare transmise

Comisiei, a evideniat continuarea crizei justiiei n Europa, persistena n ultimii

ani ca o criz instituional de celeritate, calitate i eficacitate.

Revine astfel, ca obligaie a Consiliului Superior al Magistraturii,

intensificarea dialogului cu organismele europene i organismele similare din

celelalte state ale Uniunii Europene, dar mai cu seam participarea, cu scopuri

bine stabilite la activitile Reelei Europene a Consiliilor Judiciare, fr a ignora

ns toate celelalte organisme europene interesate, n vederea explicitrii

dificultilor de sistem, care nu sunt strine nici altor state cu tradiie

democratic secular.

Raportul Comisiei europene privind progresele realizate de Romnia ncadrul Mecanismului de cooperare i verificare a remarcat inconsecvena i

uneori incoerena legislativului, dar i progresele limitate n privina

mbuntirii eficienei procesului judiciar i a consecvenei jurisprudenei,

recomandnd stabilirea unui echilibru din punct de vedere al volumului de

munc, cu previzibilitatea fluctuaiilor de personal, situaie care, dei relevat

nc din anul 2011, rmne o problem nerezolvat.

Pe de alt parte, garaniile oferite magistrailor, integrate ntr-un statut

care are caracter legislativ sau constituional, sunt eseniale pentru

independena i imparialitatea de care trebuie sdea dovada acetia; iar rolul

esenial al Consiliului Superior al Magistraturii este de a asigura consolidarea

independenei i statutului magistratului.


6/23

6

Avizul nr. 1 al Consiliului Consultativ al Judectorilor Europeni consacr

independena judectorilor nu ca pe un privilegiu sau ca pe o prerogativ n

interesul acestora, ci ca pe o garanie n interesul preeminenei dreptului i a

celor care caut i cer dreptatea.

Rolul constituional al Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al

independenei justiiei reprezint principalul obiectiv al activitii acestuia,

realizat prin mecanisme specifice respectrii separaiei puterilor n stat i

asigurrii independenei fiecrui magistrat, independen care presupune

respectarea necondiionat a legii dar i asigurarea celui mai nalt standard decalitate i eficien a muncii.

3.Organizarea intern

Prevederile art. 23 din Legea nr. 317/2004 stabilesc funcionareaConsiliului ca organ colectiv cu activitate permanent, ale crui hotrri se iau

n plen sau secii, prin vot direct i secret.

A. Plenul Consiliuluin seciunea a doua a legii sunt stabilite atribuiile plenului, referitoare la:

- cariera judectorilor i procurorilor prin: propunerea de numire i eliberare

din funcie a judectorilor i procurorilor, numirea i eliberarea din funcie ajudectorilor i procurorilor stagiari, promovarea judectorilor i procurorilor,

ori propunerea pentru conferirea de distincii.

- admiterea n magistratur: stabilete numrul cursanilor I.N.M., concursurile

i tematica pentru admiterea n magistratur i promovare, aprob programul

de formare continuprofesional a auditorilor de justiie, aprob regulamente,

numete comisiile de examinare, valideaz concursurile i examenele, numete

comisiile de evaluare.


7/23

7

-organizarea i funcionarea instanelor i parchetelor: convoac adunrile

generale, aprob msurile pentru suplimentarea sau reducerea numrului de

posturi pentru instane i parchete.

- elaborarea normelor de conduit structurate ntr-un cod deontologic almagistrailor.

B. Seciile Consiliului

Au atribuiile definite de art. 40-43 din lege, respectiv cele privind:

-cariera magistrailor: acelea de delegare, de numire n funcii de conducere,

propunere sau avizare a propunerii ministrului justiiei de numire sau revocare

din funcia de preedinte, vicepreedintesau preedinilor de secie ai .C.C.J.,respectiv a procurorului general, procurorul ef al D.N.A. i D.I.I.C.O.T., a

adjuncilor acestora precum i a efilor de secii din aceste parchete, aprobarea

transferului magistrailor, soluionarea contestaiilor mpotriva calificativelor

acordate de comisiile de evaluare, luarea msurilor pentru soluionarea

sesizrilor justiiabililor, dispunerea suspendriidin funcie a judectorilor sau

procurorilor;

- organizarea i funcionarea instanelor i parchetelor: aprob nfiinarea saudesfiinarea seciilor curilor de apel i parchetelor, aprob propunerea de

numire a procurorului general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie

i Justiie si a procurorului efal D.N.A., avizeaz lista localitilor care fac parte

din circumscripiile judectoriilor, stabilete categoriile de procese care se

soluioneaz de anumite instane n municipiul Bucureti, stabilete numrul

vicepreedinilor curilor de apel, a adjuncilor procurorilor generali ai curilor

de apel, numete ipromoveaz magistraii asisteni ai naltei Curi de Casaie

i Justitie, ncuviineaz percheziia, reinerea i arestarea magistrailor.

C. Aparatul propriu

a) Secretarul general - este numit de Plenul C.S.M. dintre judectorii cu

cel puin 8 ani vechime i coordoneaz, sub autoritatea preedintelui i

vicepreedintelui, funcionarea aparatului propriu, prin dispoziii i ndeplinete

orice alte atribuii ncredinate de plen, preedinte sau vicepreedinte.


8/23

8

Secretaul general adjunct este numit n aceleai condiii i nlocuiete de

drept secretarul general, atribuiile sale fiind stabilite de preedintele

Consiliului la propunerea secretarului general.

b) compartimentele Consiliului sunt conduse de directori, efi de serviciii efi de birouri, care coordoneaz, ndrum i rspund de activitatea

compartimentului. Structura aparatului propriu al Consiliului este stabilit de

Plenul C.S.M., prin Hotrrea nr. 326/2005, cu modificrile ulterioare,

aprobndu-se Regulamentul de organizare i funcionare al C.S.M.

constituindu-se: direcia de resurse umane i organizare cu serviciile de resurse

umane pentru instane i pentru parchete, birourile de statistic judiciar,

concursuri i formare profesional; direcia economic i administrativ

alctuit din serviciile salarizare i buget, administrativ i aprovizionare i biroul

contabilitate; direcia legislaie , documentare i contencios structurat in

serviciul legislaie i documentare i biroul contencios; direcia afaceri

europene relaii internaionale alctuit din serviciul programe i serviciul

afaceri europene i relaii internaionale; direcia sinteze, pregtirea lucrrilor

i grefa seciilor din care fac parte serviciul de sintez i pregtire a licrrilor i

biroul de gref a seciilor ; i serviciul de relaii cu publicul,registratur,

secretariat i arhiv ce cuprinde biroul de relaii cu publicul,biroul registratursecretariat i arhiv biroul de protocol i biroul de informatic. Alturi de

acestea funcioneaz biroul de audit intern, birou de informare public i relaii

cu mass-media i biruol de documente clasificate.

D. Comisiile i colectivele de lucru

Hotarrea Plenului C.S.M. nr. 564/2008 ( cu modificrile ulterioare)a

stabilit, pentru eficientizarea activitii, infiinarea comisiilor de lucru, cu rol

consultativ, pe domenii de activitate, formate din cel pui 3 membrii,

reprezentani ai inspeciei judiciare i ai compartimentelor de specialitate, la

care in calitate de invitai, pot participa i reprezentani ai instanelor sau

parchetelor, ai I.N.M. i S.N.G., reprezentani ai asociaiilor profesionale sau ai

personalului de specialitate din instane i parchete.

Comisiile sunt coordonate de un membru al Consiliului care propune

planul de msuri,organizeaz desfaurarea activitii, informeaz asupra

stadiului implementrii programelor. In actuala structur, cele 3 comisii


9/23

9

urmeaz a-i desfura activitatea cu mai mult celeritate, in condiii mai

flexibile, cu invitarea reprezentanilor instanelor i parchetelor in condiiile

abordrii unor probleme ce vizeaz activitatea instanelor i parchetelor sau

statutul magistratului.

Colectivele ( grupurile) de lucru sunt entiti infiinate cu scopul de a

menine un contact permanent cu instanele i parchetele, pe un domeniu de

activitate, repartizate in considerarea atribuiilor membrilor Consiliului i

asigurrii echilibrului funcional. Este de remarcat in aceast structur

organizatoric subsidiar elaborarea unor proiecte de perspectiv precum

specializarea multipl a judectorilor, infiinarea unui institut naional pentru

informaii statistice ori pentru transparena sistemului judiciar evideniat

Raportul M.C.V . Acelai raport recomand i crearea unui grup de lucru prin

reunirea actorilor cheie care s monotorizeze reforma sistemului judiciar.

4. O analiz SWOT a sistemului

Activitatea de conducere presupune cunoaterea rutinelor, definirea

cutrilor i stabilirea mediului de selecie, astfel cum au fost expuse mai sus.

De aceea, este esenial ca persoanele careocup funcii de conducere s aib

reprezentarea exact a oportunitilor ( punctele tari) dar i a insuficienelor i

pericolelor ( punctele slabe ) care sunt prezente, in general, in activitatea

instituieisau organizaiei.

Astfel, in sistem, sunt considerate puncte tari: pregtirea profesional

foarte bun a majoritii magistratilor, buni utilizatori ai mijloacelor de

informatizare; buna pregtire a personalului auxiliar de specialitate, la rndul

lor buni utilizatori ai mijloacelor informatizate; colectivele in care relaiile

promoveaz o atmosfer pozitiv de lucru; ocuparea in proporie mare a

posturilor vacante; starea disciplinar bun ; utilizarea sistemului aleatoriu de


10/23

10

stabilire a termenelor care a atras o relativ echilibrare a incrcturii edinelor

de judecat, dar mai cu seam a condus la nlturarea suspiciunilor

justiiabililor asupra repartizrii dosarelor pe completele de judecat; existena

unei practici relativ unitare i disponibilitatea judectorilor de a realiza o

practic unitar la nivel national ; publicarea anual a culegerilor de decizii ale

curilor de apel i .C.C.J. , publicarea in Buletinul Casatiei a unor solutii

relevante, dar i iniiativa unor magistrai de a analiza sub aspect doctrinar

jurisprudena;

Pe lng acestea, instituirea obligativitii publicrii integrale ahotrrilor pronunate, responsabilizeaz redactorii hotrrilor, cu efecte

pozitive n privinta calitii motivrilor.

Adoptarea noului Cod Civil i a noului Cod de Procedur Civil, pot

reprezenta circumstane cu efect pozitiv, cu condiia ca ele sa aduc o

stabilitate normativ, o simplificare procedural dar i o modificare a

competenelor.

Analiza activitiidin punctul de vedere al punctelor slabe, relev, la

nivelul instanelor, disfuncii determinate cu precdere de reglementri

neadecvate, lacunare sau chiar contradictorii.

Astfel, volumul de activitate in raport cu resursele umane este foarte

mare, avnd in vedere obiectivele i calitatea lucrrilor ce trebuie efectuate.

Insuficiena resurselor umane, a unor scheme necorelate cu volumul de

activitate, conduce implacabil la disfuncionaliti care se reprecuteaz in

eficiena i calitatea actului de justitie. La aceasta se adaug perioadele lungi in

care posturile vacante nu sunt ocupate, din pricina unor proceduri greoaie inc

neadecvate sau a reticenei ocuprii unora. Relevant este ins situaia


11/23

11

actual, cu manifestri de criz profund a resurselor umane in condiiile

iminentei aplicri a noului Cod de procedur civil.

Spaiul in care funcioneaz majoritatea instanelor este inadecvat

reprezentativitii acestora i functionalitii lor : birouri supraincrcate, arhive

neincptoare, circuitul fluxului uman greu de rezolvat, sli de edin

neincptoare. Aceastdisfuncionalitate este cu att mai vizibil in contextul

noilor reglementri procedurale privind judecata in camera de consiliu.

Dotarea material este incapabil s satisfac necesitile instanelor. Nu

numai aparatura necesar informrii sau transmiterii datelor i actelor nu

corespunde nivelului actual, dar mai cu seama materialele documentare sunt

insuficiente eficientizrii muncii i obinerii rezultatelor scontate fa de efortul

depus.

Ins una dintre cele mai grave stri, este aceea a instabilitii i

incoerenei legislative, cu conotaii direct negative in stabilirea uneijurisprudene unitare pe tremen mediu i lung . Efectele negative se regsesc i

in lipsa de eficien actului de justitie prin scderea ritmului de soluionare a

cauzelor, in ateptarea unor soluii de principiu care s conduc la unificarea

jurisprudenei.

In cadrul aceste seciuni considerm necesar a fi analizate msurile ce

trebuiesc luate impotriva disfuncionalitilor activitii instanelor ,

excluzndu-le pe cele care afecteaza intregul sistem socio- politic.

In privina volumului de activitate, astfel cum sunt prezentate in datele

statistice anuale, numrul de dosare ce revin spre soluionare este mult prea

mare raportat la resursele umane i ateptrile societii. Modificarea

competenelor materiale a devenit prioritate legislativ in aceste conditii, prin


12/23

12

coborrea competenlor ctre judectorii a unor litigii care nu comport

dificulti in aplicarea sau interpretarea legii.

In situatia dat, pentru dinamizarea activitii se impun msuri de

accelerare a ritmului de solutionare a cauzelor, cu efect direct in scderea

numrului de dosare aflate pe rolul fiecrui complet i evident in imbunatatirea

actului de justitie.

Alturi de acestea, normarea activitii judectorului, prin volumul

optim, apare ca fiind necesar. Prin ea se poate asigura o planificare mai

eficient a resurselor umane, dar mai ales se creeaz premisele creterii

nivelului operativitii, creterii calitii actului de justitie i cu precdere

crearea premiselor unei reale unificri a practicii judiciare.

Eficiena activitii se traduce prin celeritatea soluionrii cauzelor sau

operativitatea instanei i reprezint o prioritate european, in condiiile in

care in majoritatea statelor criza de sistem afecteaz in mod direct termenulrezonabil de soluionare a cauzelor. Nu numai deciziile Curtii Europene a

Drepturilor Omului prin care diverse state au fost condamnate pentru ritmul

lent de soluionare , dar i capacitatea de organizare i planificare reprezint

premise serioase pentru o atenie deosebit in abordarea soluionrii intr-un

termen rezonabil a cauzelor.

Toi factorii implicai in rezolvarea operativ a cauzelor trebuie s fie

responsabilizai, aa inct rutinele existente s fie inlocuite de reprezentarea

real a necesitiijudecii i executrii rapide, fr ins a fi inclcate drepturile

fundamentale i fr a face rabat de la calitate.

5.Obiective


13/23

13

Principalele obiective urmrite in activitatea desfurat in Consiliul

Superior al Magistraturii sunt determinate i de necesitile stringente cu care

se confrunt instanele in prezent: lipsa unui cadru normativ adecvat de

organizare i desfurare a activitii, in condiiile noilor reglementri

procedurale, lipsa sediilor corspunztoare activitii desfurate in majoritatea

lor, insuficiena resurselor umane i materiale - situaie care se perpetueaz de

o perioada lung de timp.

1. Consiliul Superior al Magistraturii in indeplinirea rolului su

constituional, are obligaia de a asigura independena justiiei, de a consolida

statutul magistratului, i de a eficientiza sistemul judiciar.

Cu toate acestea, rolul Consiliului este i acela de a frna manifestri

excesive ale libertii de expresie, considerate uneori ca atribut al

independenei individuale.Libertatea de expresie, ca form a contiinei

individuale, constituie cmpul in care se poate manifesta omul eliberat de

constrngeri in demersul de a domina legile naturii dar i pe cele care

guverneaz propria natur, condiia sine qua non a cunoaterii necesitii, a

alegerii, a deliberarii i a deciziei. Ins, orgoliul voinei umane de a se erija in

cauz primar, in desconsiderarea determinismului social, este modelul negativ

al unei liberti imaginare, dependent numai de necesitate, redus lamomentul cognitiv, ce ignor capacitatea axiologic de adeziune la promovarea

idealurilor.3

In asigurarea independenei justiiei i consolidarea statutului

magistratului, principalele direcii de aciune au in vedere importana justiiei

ca factor de echilibru intre puterile statului; demnitatea funciei de judector i

3A se vedea DAP Florescu, A Bordea: Medierea 2010 p 5-6


14/23

14

procuror, rolul acestuia in statul de drept; redobndirea imaginii justiiei prin

mecanismele care s readuc increderea in actul de justiie, prin probitatea

profesional i moral a magistratului.

In acest demers, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie s se

preocupe in continuare de asigurarea:

- unui sistem transparent, flexibil, obiectiv i exigent de admitere in

sistem i de promovare a magistrailor;

-unui sistem de raionalizare a volumului de activitate al magistrailor, ca

o condiie sine qua non a soluionrii legale, impariale i intr-un termen

rezonabil a cauzelor;

-degrevriijudectorilor de obligaiile fr caracter jurisdicional;

-unui sistem eficient privind aplicarea unitar a legii, prin mecanismele

specifice de unificare a jurisprudenei in conformitate cu jurisprudena

instanei supreme , a Curii Constituionale i a instanelor europene;

-aplicarea deplin a principiului constituional al separaiei puterilor in

stat, prin instituirea unui dialog deschis i a unei colaborri in spiritul

respectrii principiului legalitii.

2. Eficientizarea sistemului judiciar presupune identificarea problematicii

cu care se confrunt la un moment dat, dar i pentru un viitor previzibil. In

acest sens la nivelul organizrii Consiliului Superior al Magistraturii presupune

msuri relative la:

- revizuirea Regulamentului, fa de vidul de reglementare constatat in ultima

perioad, eficientizarea comisiilor i grupurilor de lucru, in raport de

problemele ridicate, in principal, de punerea in aplicare a noilor coduri,de


15/23

15

iminenta revizuire a Constituiei, dar i pe termen lung, prin evaluarea

fenomenului conflictual i a dinamicii legislative;

- incurajarea constituirii unei asociaii a magistrailor reprezentativ prin

numrul membrilor i aciunile promovate, pentru participarea la edinele

comisiilor, cu vot consultativ, ca alternativ viitoare a sistemului greoi de

consultare;

- continuarea consultrii magistrailor asupra hotrrilor care intereseaz

statutul acestora;

- organizarea intlnirilor cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea

fenomenelor care conduc la nesincronizri sau erori ale sistemului;

- stabilirea celui mai adecvat cadru normativ de desfurare a activitii

inspeciei judiciare, ca organism independent, cu posibilitatea selectrii ca

inspectori judiciari i a unor judectori ai Inaltei Curi de Casaie i Justiie;

- intensificarea participrii Consiliului Superior al Magistraturii, de regul prin

purttorul de cuvnt, la dezbaterile publice privind sistemul judiciar, pentru o

informare corect i transparent despre hotrrile luate.

Una dintre msurile necesare o constituie creterea transparenei

activitii i obiectivitii in luarea hotrarilor Plenului i Seciilor, prin

motivarea corespunztoare a soluiilor adoptate i publicarea lor in termen

scurt, iar cele care privesc problemele generale ale sistemului judiciar s aib i

avizul consultativ al colegiilor de conducere ale instanelor i parchetelor.

3. In domeniul resurselor umane Consiliul Superior al Magistraturii

trebuie s-i asume:


16/23

16

-elaborarea unor noi strategii pe termen mediu i lung prin care s

stabileasc redimensionarea schemelor de personal de la instane i parchete

in raport cu dinamica social-conflictual i legislativ, adaptndu-se

standardelor elaborate de CEPEJ.

-imbuntirea procedurilor de promovare pe funcii de execuie sau de

conducere, prin introducerea unor modaliti mai transparente de evaluare i

examinare, in care ponderea s fie deinut de logica juridic i evaluarea

activitii anterioare;

-reaezarea sistemului de evaluare, pe criterii de departajare practice,

uor de verificat, pentru creterea nivelului de pregtire, dar i pentru

responsabilizarea fiecrui magistrat in creterea performanelor sistemului

judiciar;

-coordonarea strategiei INM in formarea continu a magistrailor i a

SNG in formarea grefierilor, mai cu seam a specializrilor in domenii deficitare.

6. Management cooperativ specific sau leadership

Pn la jumtatea anilor 90 tiina conducerii se confunda cu

managementul. Diferena dintre cele dou const in faptul c tiina conducerii

se referea la influena asupra oamenilor, in timp ce managementul se

concentreaz asupra meninerii sistemelor i proceselor aferente. Pentru a

determina oamenii s se indrepte ctre o noudirecie trebuie s-i influentezi

pe termen lung s te urmeze s le ari i s-i convingi c drumul propus

este cel mai bun .


17/23

17

tiina conducerii inseamn influen. Iar in organizaiile in care oamenii

sunt egali, singurul instrument ce poate fi folosit este tiina de a conduce,

adic influena pe care o determini:esena puterii pe care o exercii const in

capacitatea de a-l determina pe cel de lng tine sse implice4

Abilitatea de a conduce este un cumul de talente care in marea lor

majoritate pot fi invate sau prefecionate i care presupune : respect,

experien, putere emoional, talent, disciplin, viziune , sincronizare,

optimism, toate angrenate intr-un sistem empatic de comunicare.

Un studiu pe 90 de lideri din diverse domenii (efectuat de Seattle

Institute in iunie 1996) a concluzionat asupra relatiei dintre tiina conducerii i

dezvoltare : liderii de succes inva, iar procesul de invare este permanent

un rezultat al perseverenei i disciplinei. Scopul lor este ca in fiecare zi s

devin mai buni i s continue progresul din ziua precedent. Inainte ca liderii

s-i duc oamenii intr-o cltorie, eitrebuie s treac printr-un proces care s

asigure cei mai buni parametrii caracteristici ai cltoriei te bazezi pe

experiena din trecut, asculi ce au de spus ceilali, examinezi condiiile inainte

de hotrre, ai o atitudine pozitiv, ai incredere c poi proteja oamenii , nu

minimalizezi obstacolele i nu evii provocrile.

Conducerea presupune metode i tehnici pentru realizarea obiectivelor

previzionate, specifice fiecrui domeniu de activitate; ea stabileste o strategie

determinat de planificarea aciunii, de conturarea elurilor, de alegerea

prioritilor, atenionarea oamenilor cheie, intrarea in aciune, previziunea

unor dificulti i revizuirea zilnic planului in funcie de noile condiii aprute.

Conducerea administrativ judiciar este un proces de direcionare a

activitii curente i de perspectiv, a desfurrii activitii judiciare bazat pe

4A se vedea J. Maxwel: Cele 21 de legi supreme ale liderului.2001


18/23

18

eficiena folosirii mijloacelor materiale i a resurselor umane in scopul

asigurrii unui echilibru a volumului de activitate pe fiecare membru al

colectivului, innd cont de atribuii i competene; iar pentru realizarea unei

activiti performante a colectivului, este necesar antrenarea fiecrui

mecanism specific pentru obinerea unor rezultate semnificative.

Alturi de funcia amintit, conductorului i este necesar pregtirea

profesional necontestat creia i se altur n egal msur aptitudinile i

cunotinele de conducere i comunicare. Sunt caliti ce trebuie ndeplinite

cumulativ i imperativ pentru conductorul care dorete puterea emoional,viziunea i respectul grupului din care face parte, caracteristici eseniale

pentru a-i determina pe cei de lng tine s se implice. Altfel spus, dac nu

imbini in mod egal calitile de bun profesionist cu abilitile de bun

conductor, creezi in mod necesar bariere in responsabilizarea i antrenarea

colectivului i disfuncii in capacitatea de coordonare i control impus de

funcia de conducere.

Conducerea administrativ-judiciar in exercitarea functiei de control-

reglare, are in vedere inainte de toate independena judectorului i

impiedicarea oricror ingerine in desfurarea actului de justitie. Chiar dac

acestea sunt reglementate legislativ, in exercitarea atribuiilor sale

conductorul este obligat s le contureze i s le aplice concret . In aceeai

msur, activitatea de conducere are ca fundament, in toate aspectele care

privesc cariera magistrailor, criterii obiective de operare dintre care nu pot

lipsi competena profesional, integritatea, eficiena sau nivelul de comunicare

empatic.

Legea nr. 317/2004 nu reglementeaz in mod distinct atribuiile

vicepreedintelui C.S.M., art. 24 stabilind c acesta ajut preedintele in


19/23

19

activitatea sa, iar in caz de absen a celui din urm, exercit atribuiile

prevzute de alin. (3) i (4) ale textului citat.

Cu toate acestea prin Regulament ( art.7 alin 6) preedintele Consiliului

stabilete atribuiile vicepreedintelui innd seama de prevederile alin.1, 4 si 5.De aceea, este necesar colaborarea deplin in asigurarea funcionrii

instituionale ca sistem structurat in cele dou secii.

Uzanele, in lipsa unei reglementri specifice, au statuat c judectorul

i respectiv procurorul ales in funcia de conducere, coordoneaz secia din

care face parte,conduce edinele de secie i rezolv chestiunile administrative

specifice competenei sale, iar in aplicarea prevederilor legale i

regulamentarea emite decizii.

Un proiect managerial real pe perioada mandatului de un an, este greu

de realizat, managementul presupunnd alturi de msuri decizionale de

moment, mai cu seam previziuni i prognoze pe termen scurt ,mediu i lung,

iluzorii perioadei de referin. De aceea, Consiliul trebuie sa acioneze unitar pe

perioada celor 6 ani de mandat, s decid de la constituire, organizarea,

funcionarea, prioritile i perspectivele sistemului stabilind un program

flexibil pe termen mediu ce va reprezenta punctul de plecare in realizareamandatelor viitoare de conducere . Altfel, totul va rmne in sarcina politicilor

guvernamentale relative la justiie, pierznd sau dilund initiative ori previziuni

de valoare ale grupului profesional.

Aceasta presupune o unitate de aciune pe termen mediu, derivat din

proiectele asumate in competiia de alegere ca membrii ai CSM, pornind de la

nevoile justiiei i societii, cu observarea politicilor i perspectivelor statale i

europene .

Este de remarcat, c nivelul managementului sistemului judiciar realizat

de Consiliu, reprezint mai mult. El se manifest ca o punte de legtur cu

diferitele nivele de leadership ale fiecrui magistrat membru care trebiue

conexate procesului decizional, dat de axioma: nivelul de eficien este dat de

capacitatea colectiv de a conduce.

7.Inspecia judiciar


20/23

20

Desprins din subordonarea fa de Consiliu, Inspecia Judiciar este

organizatca structur cu personalitate juridic,in dou secii, condus de un

inspector ef, ajutat de un inspector ef adjunct, care acioneaz pe principiul

independenei operaionale cu competene in analiza, verificarea i controlul

domeniilor specifice de activitate. Astfel inspecia judiciar are competena de

a efectua cercetarea disciplinar si exercitarea aciunii disciplinare, de a verifica

instanele i parchetele cu respectarea normelor procedurale, repartizarea

aleatorie, sau pe criterii obiective ( in cazul parchetelor) stabilirea termenelor,

respectarea principiului continuitii, verificarea eficienei manageriale i a

modului de indeplinire a atribuiilor, verificarea sesizrilor sau sesizarea din

oficiu in legtur cu conduita magistrailor, verificarea condiiei bunei reputaii

sau pentru aprarea bunei reputaii a magistrailor.

Independena funcional a inspeciei judiciare reprezint acea garanie

in interesul preeminenei dreptului, limitat numai de principiul legalitii in

exercitarea atribuiilor inspectorilor. De aceea, Consiliului ii revine obligaia

uniformizrii deciziilor i creerii unei practici unitare i previzibile att in

activitatea jurisdicional, ct i in aceea de soluionare a verificrilor

efectuate.

Se impune sprijinul Inspeciei Judiciare in indeplinirea atribuiilor, prin

declanarea procedurilor de ocupare a posturilor vacante i prin stabilirea

prioritilor verificrilor, intr-un program anual realizat in colaborare cu seciile

Consiliului. In acelai demers, ar fi de preferat i recrutarea ca inspectori dintre

judectorii ICCJ.

Odat cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedur civil, Inspeciei

Judiciare i revine sarcina unei mai active verificri a modului de respectare a

dispoziiilor legale privind stadiul procesual al cauzelor, in vederea atenionrii

asupra eventualelor disfuncionaliti in aplicarea noilor norme procesuale.

Totodat, Inspecia va trebui s evalueze necesitatea organizrii activitii de

formare profesional continu, propunnd teme asupra normelor ce se

dovedesc a fi aplicate neunitar.

Cea mai important activitate a Inspeciei, ramne efectuarea

cercetrilor disciplinare, Consiliului revenindu-i sarcina de a confirma o practic

unitar in privina rspunderii magistrailor pentru soluiilepronunate. In acest


21/23

21

sens, considerm c rspunderea pentru greita aplicare a dreptului material,

trebuie s capete aspecte de repetabilitate, in condiiile existenei unei

jurisprudene unitare, lipsite de controverse in aplicarea i interpretarea

dreptului material. Aspectele relevate de ultimul raport MCV implic inspecia

judiciar in verificarea mai atent a activitii de unificare a jurisprudenei i

atenionarea asupra actualizrii sistemului informatic, depit i care limiteaz

capacitatea de informare a judectorilor cu privire la hotrrile pronunate n

alte cauze

Apreciem c se impune participarea inspeciei judiciare la edinele

comisiilor 1 i 2, cnd problemele dezbtute se refer la activiti conexe celei

de verificare i control al instanelor sau parchetelor.

8. Raportul cu instituii i autoriti ale statului i organismele

internaionale

Integrat in structura statal Consiliul, are obligaia consolidrii statutului

n raport de celelalte instituii, prin comunicarea in mod rezonabil, motivat a

aciunilor asumate i hotrrilor luate cu scopul de a spori increderea in

funcionarea sistemului judiciar in ansamblul su.

Necesitatea raportului cu instituiile i autoritile statului, mai cu seam

cu Ministerul Justiiei i puterea legislativ, este dictat de nevoiaasigurrii

unei efective independene a autoritii judectoreti in condiiile separaiei

puterilor in stat. Independena, bazat pe principiul separaiei, nu reprezint

ins instrinarea sistemului judiciar de restul societii, ci integrarea lui in

structura statal cu specificul determinat de drepturile i obligaiile reciproce

stabilit de raportul general-particular.

Astfel, Consiliul are obligaia unei colaborri instituionale cu puterea

executiv n domeniul legislaiei care privete sistemul judiciar, cunoscut fiind

calitatea de iniiator legislativ a ministrului justiiei; n aceeai msur, are

obligaia s transmit Ministerului Finanelor necesitatea finanrii sistemului,


22/23

22

in vederea atingerii aceluiai scop fundamental, de asigurare a independenei

justiiei. Din aceast perspectiv, iniiativa transmiterii bugetului instanelor la

.C.C.J. reprezint unul dintre succesele realizate in asigurarea principiului

menionat. Participarea membrilor Consiliului in procesul legislativ, reprezint

in mod egal nevoia puterii legislative de colaborare, resimit benefic de sistem

in ultima perioad de timp referirea are in vedere participarea grupurilor de

lucru la elaborarea normelor privind competenele instanelor i parchetelor i

buna funcionare i organizare a acestora.

Raporturile Consiliului cu celelalte instituii, se vor realiza printr-o

comunicare coerent, unitar i activ, bazat pe principiul transparenei,

parteneriatului i cooperrii funcionale, in vederea transmiterii unei imagini

reale asupra dificultilor cu care se confrunt sistemul judiciar in ansamblul

su.

n evoluia legislativ a ultimilor ani, adoptarea i punerea in aplicare a

noilor coduri reprezint un punct de referin cu impact major asupraactivitii

judiciare, cu nevoi inc nesesizate i care va necesita o maistrns colaborare

cu celelalte instituii statale implicate in asigurarea infrastructurii i finanrii

justitiei.

n raporturile internaionale, Consiliul va trebui s continue asigurarea

reprezentrii cu precdere in structurile europene ce intereseaz justiia, s

transmit coerent mesajele privind evoluiile sistemului judiciar. Reprezentarea

Consiliului in proiectele de finanare iniiate de Banca Mondial sau B.E.R.D.

pentru reformarea sistemului judiciar constituie in egal masur o prioritate.

In acelai timp, Consiliul va avea n vedere rapoartele Comisiei europene

n cadrul M.C.V. acestea reprezentnd msura evoluiei sistemului judiciar.Raportul din 30.01.2013 recomand respectarea angajamentului Guvernului

fa de independena sistemului judiciar i supremaia statului de drept,

constatnd o dat n plus presiunea exercitat de volumul de munc asupra

sistemului judiciar.

Judector,

dr. Adrian Bordea


23/23

23

csm-management.pdf

Documents