B.C.P.C. BIROUL DE CONSULTANŢĂ PROIECTARE ÎN CONSTRUCŢII S.R.L.Bulevardul Dinicu Golescu nr. 38, Sector 1, Bucureşti,

Tel / Fax: +4021/ 310 71 14

CAIET DE SARCINI NR. 10

UMPLUTURI

1

BORDEROU

Cap. I. Generalităţi

Cap. II. Executarea lucrărilor de terasamente

Cap. III. Măsuri pentru protecţia şi securitatea muncii, Măsuri P.S.I. Cap. IV. Dispoziţii finale

Anexe :

Anexa nr. 1. - Lista STAS – urilor şi Normativelor în vigoare

A. – Lucrări de terasamente

2

MEMORIU TEHNIC

I. GENERALITĂŢI

I.1. Prezentul caiet de sarcini s-a întocmit în vederea materializării pe teren a lucrărilor pentru umpluturile din material granular si din material local.

I.2. Caietul de sarcini s-a întocmit în conformitate cu :

Ordinul 1.013/873 din 27 iunie 2001 al M.F. şi M.L.P.T.L. privind aprobarea structurii, conţinutului şi modului de utilizare a Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţia publică de servicii; H.G. 766/1997 – Hotărâre pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii; H.G. 272/1994 – Regulament privind controlul de stat al calităţii în construcţii; H.G. 273/1994 – Regulament de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora; Norme de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei; Legea nr. 10/18.01.1995 – privind calitatea în construcţii; Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor; Ordonanţa de urgenţă nr. 231/11.2000, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50; Legea nr. 125/1996 privind modificarea şi completarea legii nr. 50/1991; Legea nr. 453/ 2001 pentru modificarea şi completarea Legii 50/1991; Legea nr. 90/23.07.1996 – Legea protecţiei muncii; Legea nr. 107/1996 – Legea apelor; P 130/1997 – Normativ privind urmărirea comportării în timp a construcţiilor; Legea nr. 137/1995 – Legea protecţiei mediului.

I.3. - Prezentul caiet de sarcini se referă la condiţiile tehnice pentru lucrările de terasamente (umpluturi cu material granular si material local) precum şi modul de folosire, punere în operă a anrocamentelor şi controlul lucrărilor .

I.4. - Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru constructor, beneficiar şi proiectant. El nu scuteşte constructorul şi proiectantul de respectarea STAS-urilor şi NTS-urilor, precum şi a altor normative în vigoare.

I.5. - Constructorul nu va face derogări de la prezentul caiet de sarcini decât în baza acordului scris al proiectantului şi beneficiarului.

I.6. - Pentru executarea lucrărilor se prevăd următoarele obligaţii:I.6.1. - Proiectantul general şi de specialitate

a) va opri lucrările şi va informa în cel mult 24 ore după constatare: beneficiarul, organele superioare ale beneficiarului şi constructorului în următoarele cazuri:

constatarea utilizării unor materiale necorespunzătoare; nerespectarea dimensiunilor pietrei brute; constatarea neprelevării şi neefectuării de către constructor a probelor

solicitate prin caietul de sarcini şi de normativele în vigoare;

1

când se constată, că la schimbarea sursei de aprovizionare cu agregate nu s-a elaborat o nouă reţetă, conformă cu granulometria agregatelor;

neprezentarea buletinelor de calitate pentru materialele procurate.În cazul altor abateri de la caietul de sarcini, lucrările vor fi reîncepute imediat

după remedierea de către constructor a abaterilor constatate pe baza unei dispoziţii de şantier dată de beneficiar.

b) va urmări în permanenţă îmbunătăţirea soluţiilor propuse şi a caietului de sarcini pe care le va ţine la curent cu normativele, instrucţiunile nou apărute şi cu detaliile suplimentare apărute pe parcursul execuţiei;

c) va aduce la cunostinţa beneficiarului şi constructorului orice schimbare de soluţie apărută ca urmare a adaptării proiectului la eventualele date noi rezultate pe parcursul execuţiei.

d) va stabili fazele de execuţie determinante şi va participa pe şantier la verificările de calitate legate de acestea.

I.6.2. - Beneficiarul a) va anunţa telefonic proiectantul în cazul apariţiei unor lucrări neprevăzute, a

unor neconcordanţe ale proiectului cu terenul, a lipsei unor detalii ce împiedică desfăşurarea lucrărilor;

b) va opri lucrările în cazurile şi condiţiile de la punctul 1.6.1. aliniat a); după realizarea condiţiilor solicitate, va da dispoziţie de şantier de reînceperea lucrărilor;

c) va verifica permanent îndeplinirea condiţiilor prevăzute în proiect şi în caietul de sarcini;

d) va întocmi, împreună cu constructorul de specialitate, cartea tehnică a lucrărilor care va include:

- prevederile documentaţiilor de execuţie;- lucrările efective executate;- procese-verbale privind calitatea lucrărilor de terasamente şi construcţii.

I.6.3. – Constructorula) va executa obligatoriu lucrările conform documentaţiilor de execuţie, a

caietului de sarcini şi a dispoziţiilor de şantier;b) nu va efectua modificări ale proiectului şi caietului de sarcini decât cu

acordul scris al proiectantului şi viza beneficiarului;c) va organiza desfăşurarea normală a lucrărilor în scopul respectării

termenelor de execuţie;d) va lua toate măsurile necesare pentru asigurarea securităţii lucrărilor şi

muncitorilor, aprovizionându-se din timp cu materiale şi utilaje necesare;e) va colabora cu proiectantul şi beneficiarul la ţinerea la curent a caietului de

sarcini;f) va anunţa telefonic proiectantul în aceleaşi cazuri cum sunt descrise mai sus.g) va opri lucrările la anunţul scris al proiectantului sau beneficiarului aşteptând

prezentarea comisiei de constatare;h) va opri, la cererea scrisă a proiectantului sau beneficiarului lucrările sistate

condiţionat de aceştia şi va lua măsurile de remediere solicitate; după luarea acestor măsuri, va putea relua lucrările cu acordul scris al beneficiarului;

i) va dota cu echipament personalul aferent laboratorului de şantier care va preleva probele, va efectua verificările în condiţiile prezentului caiet de sarcini;

j) va asigura efectuarea în alte unităţi a probelor ce depăşesc posibilităţile şi acreditarea laboratorului de şantier;

k) va solicita buletinele de calitate pentru piatra brută;l) va transmite lista tuturor rezultatelor obţinute, la proiectant şi beneficiar;m) va organiza serviciul propriu de control al calităţii lucrărilor, care va urmări

execuţia în conformitate cu normele în vigoare, proiectul şi caietul de sarcini;

2

n) va ţine la zi procesele verbale de lucrări ascunse, pe care le va prezenta la recepţia tronsoanelor şi semnare delegatului beneficiarului şi va asigura transmiterea acestora la proiectant şi beneficiar;

o) va anunţa proiectantul pentru controlul lucrărilor în fazele determinante, înainte cu cel puțin 5 zile.

p) pentru respectarea prevederilor caietului de sarcini şi a tuturor prevederilor din normativele şi standardele în vigoare, constructorul îşi va asigura un control intern permanent prin personalul de conducere din antrepriză, brigăzi, laboratorul de şantier şi corpul de control tehnic.

Sarcinile principale ale laboratorului de şantier sunt:

verificarea calităţii materialelor şi certificarea condiţiilor tehnice impuse;

urmărirea condiţiilor de punere în operă a lucrărilor;

semnalarea imediată a beneficiarului şi proiectantului în cazul oricăror neconcordanţe.

II. EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE

Umpluturi

Punerea în operă a materialului de umplutură se va realiza prin dislocarea şi împrăştierea materialului depus pe mal, în straturi de (21-30) cm, compactarea executându-se cu compactor pe pneuri de 12 tf prin 6-8 treceri până la obţinerea coeficientului de compactare optim.

Umplutura de pământ se va aşterne în fâşii de cca. 3 m lăţime.Suprafaţa fiecărui strat trebuie să fie plană, cu o înclinare de 1-2 % spre albie,

pentru a permite evacuarea apelor provenite din precipitaţii.

Pentru determinarea exactă a numărului de treceri a utilajului de compactare şi a umidităţii optime de compactare se va organiza o pistă experimentală asigurându-se un lucru mecanic de compactare de 0,6 dj/cm3 în vederea realizării unui grad minim de compactare de 92% şi mediu de 95%.

Se va căuta ca la umpluturi să se realizeze un amestec pe cât posibil în părţi egale între prafurile nisipoase şi nisipurile prăfoase pentru realizarea la un grad minim de compactare de 92% a următoarelor caracteristici geotehnice:

d prescris (KN/mc) ...... 16,5ال -d admisibil la un grad de compactare de 92% (KN/mc) 15,3ال -- umiditatea optimă de compactare W oc(%) ...... (14-18)% - şi respectiv un الd admisibil mediu la un grad de

compactare mediu de 95% (KN/mc)............................. 15,7

. Execuţia umpluturilor se va întrerupe în următoarele cazuri:- ploaie excesivă sau de durată;- niveluri ridicate Dunarii ce ar pune în pericol stabilitatea utilajelor;- temperaturi de – 5° C;- temperaturi minime permanente şi material îngheţat;- nerealizarea gradului de compactare prescris;- la solicitarea beneficiarului, proiectantului sau a organului de control al

calităţii construcţiilor, când nu se respectă prevederile caietului de sarcini.

3

Compensarea terasamentelor se face în lungul lucrării prin transport cu autobasculanta.

La apararile de mal lucrările de terasamente se vor executa pe tronsoane mici de cca. 40 m ce vor fi urmate imediat de lucrările de construcţii pentru a nu se deteriora profilul realizat, prin variaţiile de nivel ale apei.

Se vor verifica şi recepţiona cota de fundare după care se trece la execuţia lucrărilor de construcţii.

Controlul compactării pământurilor pe şantier se face în mod normal prin controlul greutăţii volumetrice şi a umidităţii materialelor puse în operă.

Gradul de compactare minim admisibil pentru umpluturi este de D = 92% şi mediu D = 95 %.

Gradul de compactare conform STAS 9850/89 este raportul între greutatea volumică a pământului compactat în lucrări în stare uscată şi greutatea volumică maximă în stare uscată obţinută în laborator pe probe din pământul utilizat în lucrare.

Probele pentru determinarea greutăţii volumice şi a umidităţii se vor executa de către laboratorul şantierului conform STAS 1913/1 ÷ 15.

a) Metoda directă cu mularea gropii cu o foaie de material plastic.b) Metoda cu ştanţă.

Probele se vor extrage din fiecare strat pus în operă şi pe fiecare tip de pământ. Conform STAS 9850/89 numărul punctelor în care se verifică calitatea terasamentelor compactate va fi de 1 punct la 500 mc de umpluturi puși în operă.

Odată cu verificarea calităţii compactării se determină la fiecare 500 mc de umpluturi, granulozitatea şi după caz plasticitatea materialului exploatat.

Umpluturile care prezintă la verificarea compactării valori necorespunzătoare se vor trata prin executarea de lucrări suplimentare (scarificări şi apoi recompactări) până la obţinerea valorilor impuse.

În cazul când prin aceste lucrări nu se obţin valori corespunzătoare stratul se va îndepărta, iar costul lucrărilor de evacuare şi refacere va fi suportat de executant.

Nu se admite aşternerea unui nou strat de pământ peste un strat insuficient compactat.

Execuţia pistei experimentale

În vederea stabilirii grosimii optime a stratelor, precum şi a numărului minim de treceri a utilajelor de compactare necesar pentru obţinerea unei greutăţi volumice uscate maxime, înainte de începerea execuţiei umpluturilor, în şantier se va executa o pistă experimentală.

Pista experimentală şi programul de cercetare se vor organiza la cererea beneficiarului, prin grija constructorului şi cu asistenţa personalului de specialitate geotehnică ce asigură urmărirea calitativă a execuţiei lucrărilor.

Pista experimentală se va executa numai în ampriza lucrarilor şi se va îngloba în corpul acesteia.

Anterior depunerii şi compactării materialelor în pista experimentală, constructorul are obligaţia de a se dota cu următoarele:

- utilaje de excavare;4

- mijloace de transport a materialelor din carieră până în zona în care se va executa pista experimentală;

- utilaje de întindere şi nivelare a materialelor depuse;- utilaje de compactare;- ţăruşi pentru demarcarea fâşiilor şi parcelelor, precum şi plăcuţe metalice

(pioneze) pentru determinarea tasărilor după compactare.

Concomitent, constructorul va organiza un laborator de şantier cu aparatura necesară recoltării şi determinării următoarelor proprietăţi fizice ale pământurilor în stare naturală şi compactată:

- compoziţia granulometrică, STAS 1913/5–85;- umiditatea, STAS 1913/1–83;- greutatea volumică, STAS 1913/3–76;- parametrii de compactare – Proctor (normal) STAS 1913/13–85;- conţinutul de materii organice, STAS 7107/1-76.

Pista experimentală va avea dimensiunile în plan de cca. 20x50 m, din care suprafaţa utilă va fi de 15x30 m, restul fiind zone de acces ale utilajului de compactare.

Înainte de depunerea materialelor în pista experimentală se va controla umiditatea acestora.

În afara incintei de lucru, la distanţe convenabile, se vor planta ţăruşi care vor marca limitele dintre fâşii şi parcele (3x3=9 ţăruşi cu h≥1,50 m).

Pe terenul de fundare, în dreptul verticalei de prelevare a probelor, se vor planta şi cota (cu ajutorul topometrului de şantier) plăcuţele metalice reper de la baza stratelor (3x3=9 bucăţi).

După poziţionarea şi cotarea plăcuţelor se va începe depunerea materialelor pe cele 3 fâşii; lăţimea fiecărei fâşii va fi de cca. 5,00 m şi în orice caz cu cca. 1,0 m mai mare decât lăţimea utilajului de compactare.

După realizarea grosimilor de strat şi retragerea utilajului de nivelare, pe verticala fiecărui punct de recoltare a probelor se vor planta şi cota plăcuţele reper de pe suprafaţa stratelor.

Pe toată suprafaţa utilă a pistei (15x30 m) se va trece cu compactorul de 8 ori; se va urmări ca utilajul de compactare să nu execute mişcări bruşte sau întoarceri în cuprinsul suprafeţei utile a pistei.

După efectuarea celor 8 treceri se va stabili prin măsurători topometrice cota plăcuţelor de pe suprafaţa stratelor.

După cotare, în dreptul reperilor, se vor recolta probele de control (se pot folosi ştanţele cu volum de cca. 150 cm3 existente în dotarea laboratorului).

În continuare, operaţiunile descrise mai sus se repetă după executarea de 10-12 treceri ale utilajului de compactare.

Pe probele recoltate, în laboratorul de şantier, se vor determina greutăţile volumice (kN/m3), greutăţile volumice uscate d (kN/m3), umidităţile w (%) şi granulometria.

În paralel, în laboratorul constructorului se vor executa determinări Proctor Normal în vederea stabilirii umidităţilor optime de compactare şi greutăţii volumice uscate maxime a materialului ce urmează a fi depus, şi respectiv, a gradului de compactare realizat pe probele recoltate din pista experimentală.

Toate rezultatele obţinute se vor înscrie în fişa tip “valorile măsurătorilor de compactare efectuate pe pista experimentală”.

În timpul executării pistei experimentale se va acorda o atenţie deosebită colectării fără nici o pierdere a întregului material prelevat în ştanţe, precum şi

5

transportării acestuia la laborator în aşa fel încât să se asigure integritarea probelor şi păstrarea umidităţii.

Toate instalaţiile şi utilajele de laborator (cântare, etuve, ciururi, site, etc.) trebuiesc verificate înainte de întrebuinţare, asigurându-se funcţionarea ireproşabilă a acestora.

Execuţia efectivă a pistei experimentale va începe numai după:

- dotarea şantierului cu toate utilajele de teren şi aparatura de laborator menţionate mai sus, absolut necesare realizării în bune condiţii a operaţiunilor programate;

- solicitarea scrisă din partea beneficiarului (fax, notă telefonică) către S.C. B.C.P.C. S.R.L. a prezenţei personalului de specialitate geotehnică care va coordona, pe teren şi în laboratorul constructorului, desfăşurarea operaţiunilor aferente execuţiei pistelor experimentale.

Orientativ se pot avea în vedere următorii parametrii tehnologici la compactare:

- Greutate volumică max. în stare uscată d-max = 16,8-17,5 kN/m3

- Umiditate optimă de compactare wo.c. = 16,0-19,0%

Condiţii de punere în operă a umpluturilorPregătirea terenului de fundare

Înainte de începerea umpluturilor, laboratorul de şantier va preleva probe din terenul de fundaţie pentru determinarea granulometriei şi naturii terenului de fundaţie (minim 3 probe prelevate pe fiecare profil transversal de execuţie). În cazul în care geologul solicită prelevarea de probe suplimentare, recepţia terenului de fundare este valabilă numai după interpretarea rezultatelor acestor probe.

În cazul unei umidităţi excesive se lasă fundaţia timp de 3-5 zile pentru scăderea umidităţii în limita valorilor prevăzute.

În cazul când umiditatea este sub limita minimă recomandată, se va stropi materialul până la atingerea limitei de umiditate recomandată.

După efectuarea lucrărilor de mai sus se vor recolta două probe pentru verificarea umidităţii şi după aceasta se trece la compactarea terenului de fundare.

Terenul de fundare se va compacta printr-un număr orientativ de 8 - 10 treceri cu compactor tip ˝Liss˝ de 12 tone (Numărul de treceri se va stabilii în prealabil prin încercări pe pista experimentală).

Gradul de compactare necesar pentru terenul de fundare va fi de min. 92% şi de 95 % mediu.

La recepţia terenului de fundare se vor preciza, pe tronsoane, natura materialului din fundaţie şi rezultatele probelor efectuate. Recepţia terenului de fundare constituie “Fază determinantă” prin care se autorizează începerea lucrărilor de depunere şi completare a umpluturilor.

Este interzis să existe băltiri în momentul începerii depunerilor pe suprafaţa de fundaţie. Dacă acestea apar, se vor rezolva după caz, prin colectarea apei şi dirijarea ei în afara suprafeţei de depunere.

Suprafaţa de fundaţie va fi recepţionată pe bază de proces - verbal de lucrări ascunse semnat de beneficiar, constructor şi geologul de şantier.

6

Materiale locale de construcţie

Înainte de punerea în operă a materialelor locale de construcţie se vor realiza următoarele teste de laborator pentru obţinerea caracteristicilor litologice şi geomecanice de calitate:

- granulometrie;

- Unghiul de frecare interna al materialului (minim 330);

- conţinutul de materii organice (sub 8%);

- umiditatea optimă de compactare (woc-%);

- greutatea volumică maximă în stare uscată (gd max-kN/m3)

Condiţii de punere în operă a materialelor

Punerea în operă se va face după recepţionarea terenului de fundare.

Termenul de “depuneri“ reprezintă totalitatea operaţiunilor de transport, descărcare, împrăştiere, aerare, compactare şi scarificare.

Materialele se vor aşterne în straturi cu grosimi estimate la cca. 0,23 ÷ 0,27 m.

Operaţiunile de descărcare, împrăştiere şi compactare se vor executa pe tronsoane distincte, iar trecerea dintre diversele tronsoane se va face lent, pentru a realiza continuitatea umpluturilor prin trepte de înfrăţire.

Circulaţia autovehiculelor ce aduc materialul pentru umpluturi trebuie să se facă pe toată suprafaţa unde se fac acestea, pentru a contribui la uniformitatea precompactării materialului şi pentru a nu favoriza apariţia făgaşelor.

Stratele se vor aşeza înclinat, cu o pantă de 1 - 2 % către exteriorul umpluturii pentru a asigura scurgerea apelor pluviale.

Compactarea pământurilor se va face cu compactor tip ˝Liss˝, pentru care se apreciază un număr de cca 10 – 12 treceri peste aceeaşi fâşie din cadrul unui strat.

Prin “treceri“ se înţelege un dus al compactorului. Compactarea se va executa paralel cu axa longitudinală a lucrarii, urmărind ca la o trecere să se acopere marginea trecerii precedente cu 10 – 20 cm. Compactorul va urmări acelaşi traseu până la realizarea numărului de treceri prescrise. Zonele de întoarcere a compactorului se consideră în afara parcelei în curs de compactare şi se vor trata corespunzător (scarificare, discuire, etc.).

Pentru realizarea unei bune înfrăţiri a stratelor depuse, înainte de aşternerea stratului superior, stratul inferior se va scarifica pe grosimea de 5 cm, prin trecerea scarificatorului în sensul axului longitudinal al terasamentelor. Se va folosi orice tip de scarificator care permite realizarea unor urme ale cuţitelor de cel mult 5 cm adâncime la distanţe de 10 – 15 cm între urme.

Dacă, după compactare, se constată la suprafaţa stratului formarea unei cruste rigide, impermeabile ca urmare a precipitaţiilor de scurtă durată, suprafaţa stratelor se va scarifica pe o adâncime de 5 – 10 cm înainte de aşternerea următorului strat.

Determinarea umidităţii materialelor se va face înaintea punerii în operă, pentru a se determina surplusul sau deficitul de apă tehnologică necesară pentru a atinge umidităţile prescrise, a căror importanţă este hotărâtoare.

Majorarea umidităţii materialului se va face prin stropirea stratului afânat, după care se discuieşte materialul pentru a se evita apariţia lentilelor de apă.

7

Reducerea umidităţii materialului de umplutură la punerea în operă, când acesta prezintă un exces faţă de umiditatea prescrisă, se va face după caz:

- prin împrăştierea în strat şi menţinerea în stare afânată până la obţinerea umidităţii prescrise, în cazul unui exces redus;

- prin aerare mecanică, cu ajutorul scarificatoarelor, pentru un exces relativ mai mare;

- în cazul umidităţii excesive datorate ploii, ninsorii şi dezgheţului, materialului vechi din stratul compactat sau necompactat, protejat sau neprotejat - se îndepărtează pe adâncimea afectată.

Lucrările de umpluturi se vor întrerupe în următoarele cazuri:

- ploaie excesivă sau de durată. Reluarea lucrului se va face numai după determinarea umidităţii în stratul respectiv. Dacă aceasta este foarte mare, se îndepartează stratul;

- când nu se realizează gradul de compactare prescris;

Reluarea lucrului după perioade ploioase necesită următoarele măsuri:

- îndepărtarea apelor care băltesc pe zonele denivelate de pe suprafaţa umpluturilor;

- scarificarea suprafeţei umpluturilor pentru înlesnirea zvântării prin evaporaţie;

- lăsarea umpluturilor un timp determinat pentru reducerea umidităţii în exces, la nivelul umidităţii optime de compactare.

Calitatea umpluturilor

Materialele puse în operă în corpul umpluturii din spatele cheurilor trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate corespunzătoare valorilor indicilor geotehnici stabiliţi pe rezultatelor de laborator şi a pistelor experimentale.

Verificarea compactării terasamentelor se va face conform prescripţiilor din STAS 9850/89: Verificarea compactării terasamentelor şi normativului G.E. 026-97: Ghid pentru execuţia compactării în plan orizontal şi vertical.

Gradul de compactare este principalul parametru de evaluare a calităţii terasamentelor care poate avea valori de :

grad de compactare minim - Dmin (%) = 92%;

grad de compactare mediu - Dmed (%) = 95%.

Caracteristicile geotehnice uzuale – greutatea volumică in stare uscată , umiditatea - care se vor determina in laborator pe probe prelevate din teren (cu o frecventa de 1 probă la cca 200mc depusi,sau un număr de probe pe strat prelevate la cca 100m distanta intre ele măsurată pe lungimea digului) se vor raporta la parametrii optimi de compactare – Proctor.

Frecvenţa valorilor minime pentru Dmin va fi de maximum 5 - 10 % din totalul probelor.

Pentru realizarea gradului de compactare impus, umiditatea de punere în operă a materialelor va fi de ± 3% faţă de umiditatea optimă de compactare obţinută în laborator (sau pe piste experimentale din teren).

8

Realizarea parametrilor geotehnici impuşi prin caietul de sarcini trebuie urmărită de constructor, atingerea acestor parametri reprezentând garanţia siguranţei lucrării în exploatare.

Compactarea se consideră corespunzătoare în cazurile când greutatea volumică în stare uscată umiditatea şi gradul de compactare corespund impunerilor de mai sus.

Compactarea se consideră corespunzătoare în cazurile când greutatea volumică în stare uscată umiditatea şi gradul de compactare corespund impunerilor de mai sus.

Umpluturile care nu respectă aceste condiţii de compactare vor fi considerate necorespunzătoare şi se vor executa lucrări suplimentare până la obţinerea valorilor normale.

În cazul în care nu se poate ajunge la compactarea cerută, volumul de umplutură necorespunzător compactat se va evacua. Costul lucrărilor de evacuare şi refacere va fi suportat de executant.

Calitatea umpluturilor realizate se verifică prin:

greutatea volumică în stare uscată pe probe prelevate din corpul umpluturilor;

unghiul de frecare interna al materialului minim 33o;

granulometria materialelor;

umiditatea acestora;

gradul de compactare.

Determinările de mai sus se fac pe aceeaşi probă, conform standardelor în vigoare.

Nu se pune în operă un nou strat până ce nu sunt îndeplinite condiţiile de calitate pentru stratul precedent.

În situaţia în care nu se respectă prevederile caietului de sarcini privind punerea în operă a materialului (grosimea stratului, tipul utilajului şi numărul de treceri, gradul de compactare, umiditatea optimă) se vor opri lucrările până la reglementarea situaţiei.

CONTROLUL COMPACTARII PÃMÂNTURILOR

Calitatea pãmânturilor se stabileşte pe baza principalelor caracteristici prevãzute în tabelul 3 şi are drept scop cunoaşterea posibilitãţilor de punere în operã, respectiv încadrarea lui în limitele avute în vedere la calculul stabilitãţilor.

TABELUL NR. 3Nrcrt

Caracteristici care se verificã

Frecvenţa Minimã

Limita Metode de determinareconf. STAS

Laboratorul care

executã1. Granulozitatea 350 mc Anexa 1 1913 / 5 – 85 L.B. 2. Gradul de

compactare d350 mc min.92

max.959850-89 L.B.

3. Umiditatea 350 mc Woc 2% 1913 / 1 – 82 L.B.

4. Parametrii rezistenţeila forfecare φ

33 - 36 0.06 -

8942 / 2 – 82 L.B. , L.A.

9

C 0.055. Indice de plasticitate 350mc 1913/4-86 L.A.

L.A. = laborator societate (antrepriza);L.B. = laborator sucursalã (brigadã);L.C. = laborator central.

Daca în urma verificarii se constata ca pamântul are calitatea corespunzãtoare se emite buletin, iar daca se constata o calitate necorespunzatoare, laboratorul va anunţa constructorul. Acesta va convoca beneficiarul şi proiectantul pentru stabilirea de masuri.

Laboratorul executantului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinãrilor de laborator.

ORGANIZAREA CONTROLULUI EXECUȚIEI ȘI RECEPȚIEI

Pentru a se asigura respectarea cu stricteţe a prevederilor prezentului Caiet de sarcini în afară de controlul execuţiei pe care-l face proiectantul şi beneficiarul, constructorul îşi va organiza un control intern permanent care va răspunde de calitatea lucrărilor executate.

Constructorul va organiza un laborator geotehnic de şantier, dotat cu aparatură şi personal tehnic, pentru efectuarea controlului şi determinărilor privind punerea în operă a terasamentelor.

Determinările care vor trebui să fie făcute în laboratorul de şantier sunt următoarele:

granulometria diverselor materiale utilizate la construcţia umpluturilor ; umiditatea materialelor; încercare PROCTOR standard.

Laboratorul de şantier va avea următoarele atribuţii speciale:- colectarea probelor din excavaţiile realizate în gropile de împrumut, din

umpluturile puse în operă, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini;- verificarea calităţii tuturor materialelor care intră în operă şi certificarea

că acestea corespund prevederilor caietului de sarcini;- organizarea pistelor experimentale, prelucrarea rezultatelor şi prezentarea

concluziilor;- efectuarea determinărilor fixate prin caietul de sarcini, ţinerea evidenţei şi

prelucrarea datelor ce se obţin în laborator;- verificarea respectării prevederilor caietului de sarcini;- instruirea şi asistenţa tehnică a personalului care execută lucrările.

Verificarea compactării se va face în mod continuu şi pe fiecare strat.Rezultatele încercărilor şi determinărilor din laborator vor fi înscrise zilnic pentru

a fi avute la recepţie.Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii provizorii şi unei recepţii

definitive.

Recepţia lucrărilor

Recepţia lucrărilor se va face în conformitate cu Legea 10/1995 şi HGR 273/1994.

Recepţia are la bază examinarea directă a comisiei formată din cei trei factori (proiectant, beneficiar, constructor). Pe parcursul execuţiei, se va verifica suplimentar:

10

existenţa şi conţinutul proceselor verbale de lucrări ascunse; verificarea calităţii pietrei brute pe baza verificărilor vizuale şi a buletinelor de

la furnizori(inclusiv a fascinelor); menţiunile consemnate în cursul execuţiei de către beneficiar, proiectant,

CTC sau alte organe de control; confirmarea prin procese verbale a executării corecte a măsurilor prezentate

în diferite documente examinate; dimensiunile de ansamblu şi cotele de nivel; dimensiunile diferitelor elemente în raport cu prevederile proiectului; încadrarea în abaterile admise în prezentul caiet de sarcini; orice altă verificare care se consideră necesară; procese verbale de control al calităţii în fazele determinante.În cazurile în care se constată deficienţe în executarea lucrărilor, se vor stabili

măsurile de remediere, iar după executarea acestora se va proceda la o nouă recepţie.

III. Proiectantul general îşi rezervă dreptul de a opera modificări sau de a completa prevederile prezentului caiet de sarcini înainte de lichidarea lucrărilor.

III MĂSURI PENTRU PROTECŢIA ŞI SECURITATEA MUNCII, MĂSURI P.S.I.

În vederea executării lucrărilor prevăzute în prezenta documentaţie, şeful de şantier şi de lot trebuie să cunoască temeinic prevederile tuturor documentelor, legilor şi actelor normative în vigoare, care se referă la problemele de tehnica securităţii muncii.

Dintre acestea cităm: Legea nr. 319/2006 a securităţii si sănătăţii in munca – M.O nr. 646/26.07.2006; Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii si sănătăţii in

munca nr. 319/2006 – aprobate prin HGR nr. 1425/2006 - M.O. nr. 882 din 30/10/2006;

Hotărârea nr. 300/02.03.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantiere temporare sau mobile – M.O nr. 252/21.03.2006;

Hotărâre nr. 1876 din 22/12/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii - M.O. nr. 81 din 30/01/2006;

Ordin nr. 94/07.02.2006 pentru aprobarea Listei standardelor romane care adopta standardele armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie – M.O nr. 169/22.02.2006;

Hotărâre nr. 493 din 12/04/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot - M.O.nr. 380 din 03/05/2006;

Hotărâre nr. 971/26.07/2006 privind cernitele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de munca – M.O nr. 683/09.08.2006;

Hotărârea nr. 1048/09.08.2006 privind cernitele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de munca – M.O nr. 722/23.08.2006;

Hotărâre nr. 1051 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, in special de afecţiuni dorsolombare – M.O. nr. 713/21.08.2006;

Hotărâre nr. 1091/16.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de munca – M.O nr. 739/30.08.2006;

11

Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea lor la agenţi biologici în muncă – M.O. nr. 762/07.09.2006;

Hotărârea nr. 1136/30.08.2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice – M.O nr. 769/11.09.2006;

Hotărârea nr. 1146/30.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea in munca de către lucrători a echipamentelor de munca – M.O nr. 815/03.10.2006;

Hotărâre nr. 1218/06.09.2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate in munca pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici – M.O nr. 845/13.10.2006;

Legea 481/2004 privind Protecţia Civilă. Publicat in MO nr. 1.094 / 24.10. 2004; Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor – M.O nr.

633/21.07.2006; Ordinul nr. 712/23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind

instruirea salariaţilor in domeniul situaţiilor de urgenta – M.O nr. 599/12.07.2005;

Ordin MAI nr. 786/19.09.2005 al ministrului Administraţiei si Internelor privind modificarea si completarea Ordinul MAI nr. 712/2005 pt. aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor in domeniul situaţiilor de urgenta. Publicat in M.O. nr. 844 din 19.09.2005;

Ordin nr. 163/28.02.2007 al M.A.I. – privind Normele generale de apărare împotriva incendiilor;

HGR nr. 537/06.06.2007 – privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire si stingere a incendiilor;

In cele ce urmează, se atrage atenţia în deosebi asupra unor măsuri de protecţie a securității și sănătății muncii, care vor trebui să fie avute în vedere la desfăşurarea activităţii de execuţie pe şantier, în scopul evitării producerii accidentelor de muncă.

Măsurile de securitate și sănătate a muncii la lucrările prevăzute în prezenta documentaţie se referă, atât pe durata executării, cât şi la exploatarea lucrărilor respective, utilajelor şi maşinilor de ridicat folosite.

Lucrul cu utilajele terasiere trebuie astfel organizat spre a se evita răsturnarea, alunecarea sau înfundarea utilajului.

Este interzis lucrul sau deplasarea cu maşinile terasiere sau de ridicat pe sub liniile electrice aeriene, dacă nu există spaţiul de siguranţă prescris atât pe verticală cât şi pe orizontală.

La executarea lucrărilor de terasamente se vor respecta următoarele condiţii de protecţia muncii:

- în timpul lucrului, se interzice trecerea sau staţionarea persoanelor pe sub săgeata sau cupa utilajului sau în zonele de rotire, marcându-se zona respectivă;

- descărcarea pământului în depozit se va face de la înălţime redusă; - se va controla zilnic starea cablurilor de ridicare ale utilajelor înainte de

începerea lucrului. Se interzic legături improvizate;- se interzic orice fel de reparaţii, curăţiri sau ungere manuală a elementelor în

mişcare ori alimentarea cu combustibil lichid în timpul funcţionării utilajelor;- acolo unde pornirea, funcţionarea sau deplasarea utilajelor, cât şi manevrarea,

este periculoasă, în afara prescripţiilor corespunzătoare, se va asigura şi semnalizarea acustică potrivită;

12

- pentru deservirea utilajelor, cât şi pentru lucrul în zone periculoase, sunt admişi numai lucrători calificaţi profesional pentru lucrările respective, cu instructajul făcut; tinerii cu vârsta mai mică de 18 ani nu au acces în zonele respective;

- starea de echilibru a terenurilor va fi permanent sub supraveghere;- asigurarea cu mijloace necesare a unei evacuări rapide a apelor pluviale.

Se execută şi montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii, pentru marcarea poziţiei hidranţilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instalaţii de incendiu, respectându-se prevederile din STAS 297-2.

Pentru executarea lucrărilor pe timp friguros, se va întocmi de către executant proiectul corespunzător, care să prevadă metodele şi mijloacele ce urmează a se întrebuinţa, calendarul lucrărilor şi măsurile corespunzătoare de protecţia muncii.

Toţi angajaţii vor trebui să cunoască obligaţiile şi răspunderile pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţia şi igiena muncii şi de prevenire şi combaterea incendiilor pentru asigurarea, păstrarea şi folosirea mijloacelor individuale de protecţie.

Se menţionează că textul capitolului de faţă nu scuteşte pe executant de cunoaşterea temeinică, completă a tuturor prevederilor legislaţiei în vigoare privind problema protecţiei muncii atât în timpul pregătirilor pentru execuţie, în timpul execuţiei, cât şi în timpul probelor, până la predarea lucrărilor către beneficiar.

Se precizează că prin proiect s-au asigurat toate condiţiile necesare impuse de legislaţia în vigoare, prevăzându-se măsurile şi procedeele corespunzătoare, executantul fiind obligat să respecte atât prevederile documentaţiei, cât şi prevederile legilor în vigoare.

Indicaţiile pentru sănătate și securitatea muncii cuprinse în acest capitol nu sunt limitative, şeful de şantier şi al locului de muncă având obligaţia de a aplica măsuri impuse de condiţiile specifice ale lucrării respective, dacă este cazul, cuprinse în normele în vigoare.

IV. DISPOZIŢII FINALE

În vederea respectării prevederilor Ordonanţei nr. 2/1994, factorilor implicaţi la realizarea lucrărilor le revin obligaţii şi răspunderi după cum urmează:

Beneficiarul de investiţie: împreună cu proiectantul să stabilească zonele a căror comportare urmează

a fi supusă urmăririi speciale; să asigure întocmirea proiectului de urmărire specială şi fondurile necesare

desfăşurării activităţii prevăzute până la recepţia preliminară;

Proiectantul: să elaboreze proiecte de urmărire specială, pe baza comenzii beneficiarului; să urmărească execuţia lucrărilor conform prevederilor şi să introducă în

acestea toate modificările ce survin până la recepţia preliminară; să elaboreze instrucţiuni scrise privind urmărirea curentă, pe care să le

predea beneficiarului de investiţie.

13

Executantul: să semnaleze proiectantului neconcordanţele şi prevederile proiectului

rezultate pe timpul execuţiei spre a efectua corecturile necesare execuţiei; să întocmească şi să predea beneficiarului de investiţie documentaţia legală.

Sarcina beneficiarului este ca lucrările să respecte strict prevederile din prezentul caiet de sarcini. În cazul când se constată abateri de la prezentul caiet de sarcini, are obligaţia să înştiinţeze organul superior al executantului şi să anunţe proiectantul.

Despre modul de execuţie al lucrărilor, dirigintele de şantier trebuie să facă menţiuni zilnic în caietul de dispoziţii de şantier, consemnând dacă se respectă sau nu caietul de sarcini.

Proiectantul are sarcina să urmărească execuţia lucrărilor şi să consemneze în caietul de note de şantier asupra respectării prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Constructorul are obligaţia de a respecta cu stricteţe prevederile prezentului caiet de sarcini, de a convoca părţile implicate în recepţia calitativă a lucrărilor, inclusiv a fazelor determinante, de a face determinările de laborator necesare lucrării şi de a completa formularele tipizate respective pe măsura execuţiei lucrărilor. În cazul în care se întâlnesc situaţii neprevăzute, executantul va convoca proiectantul şi beneficiarul pentru măsurile ce se impun.

Intocmit, Verificat,Ing. Gabriel Antonescu Ing. Timofte Daniel

14

ANEXA nr.1

LISTA STAS-urilor ŞI NORMATIVELOR ÎN VIGOARE

A. LUCRÃRI DE TERASAMENTE

A1 - STAS-uriNR.CRT

NR. STAS TITLUL STAS-ului

0 1 2MÃSURÃTORI TERESTRE (G08)

1 9824/0-74Mãsurãtori terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor. Prescripţii generale.

2 9824/1-87Mãsurãtori terestre.Trasarea pe teren a construcţiilor civile, industriale şi agrozootehnice.

3 9824/3-74Mãsurãtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.

4 9824/4-83Mãsurãtori terestre. Trasarea pe teren a lucrãrilor de artã. Supraterane.

5 9824/5-75Mãsurãtori terestre. Trasarea pe teren a reţelelor de conducte, canale şi cabluri.

6 9824/6-85Mãsurãtori terestre. Trasarea pe teren a construcţiilor hidroenergetice.

7 9824/7-92Mãsurãtori terestre. Trasarea pe teren a lucrãrilor de îmbunãtãţiri funciare.

8 10493-76Mãsurãtori terestre. Marcarea şi semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasãrii şi deplasãrii construcţiilor şi terenurilor.

TEREN DE FUNDARE (G12,G20, G21, G23, G55, G56, G71, G75,R)

*11100-1/1993

Macorzonare seismica

9 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificarea pãmânturilor.

10 6054-77Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ. Zonarea teritoriului României.

11 2745-90Teren de fundare. Urmãrirea tasãrilor construcţiilor prin metode topografice.

12 3300/1-85 Teren de fundare. Principii generale de calcul.13 1913/1-82 Teren de fundare. Determinarea umiditãţii.14 1913/2-76 Teren de fundare. Determinarea densitãţii scheletului pãmântului.15 1913/3-76 Teren de fundare. Determinarea densitãţii pãmânturilor.16 1913/4-86 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.17 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitãţii.18 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilitãţii în laborator.

19 1913/12-88Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale pãmânturilor cu umflãturi şi contracţii mari.

20 1913/13-83Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Încercarea Proctor.

21 1913/15-75 Teren de fundare. Determinarea greutãţii volumice pe teren.

22 8942/1-89Teren de fundare. Determinarea copresibilitãţii pãmânturilor prin încercarea în edometru.

23 8942/2-82Teren de fundare. Determinarea rezistenţei pãmânturilor la forfecare prin încercarea de forfecare directã.

24 9268-89 Lucrãri de regularizare a albiei râurilor25 8389-82 Lucrãri de regularizare a albiei râurilor. Diguri. Condiţii de execuţie

15

şi metode de verificare.

26 9850-89Lucrãri de îmbunãtãţiri funciare. Verificarea compactãrii terasamentelor.

27 10355-84Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Metode de determinare.

28 10356-75Construcţii hidrotehnice. Materiale locale pentru terasamente. Determinarea deformaţiei şi a coeficientului de permeabilitate sub încãrcare.

29 2914-84Lucrãri de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.

30 1848/1-86Siguranţa circulaţiei. Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri şi amplasare.

31 1848/7-85 Siguranţa circulaţiei. Marcaje rutiere.

32 3300/2-85Teren de fundare. Calculul terenului de fundaţie în cazul fundãrii directe.

33 10716-76Construcţii hidrotehnice. Scheme de amenajãri hidrotehnice. Semne convenţionale şi simboluri.

34 297/1-88 Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.35 297/2-92 Indicatoare de securitate. Reprezentãri.

A2 – NORMATIVE ŞI INSTRUCŢIUNI TEHNICE

NRCRT

NR. NORMATIV SAU

INSTRUCTIUNEDENUMIREA NORMATIVULUI SAU A INSTRUCŢIUNII

0 1 2

1 C 159-89Instrucţiuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrãrii în con, penetrare staticã, penetrare dinamicã, vibropenetrare.

2 P 82-86Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea şi întreţinerea drumurilor de şantier.

3 C 180-88Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactãrii pământurilor coezive prin metode radiometrice.

4Norme tehn.

MAPPMÎndrumãtor privind proiectarea şi executarea terenurilor de fundare compresibile la construcţii hidrotehnice.

5 P 106-85Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea baretelor pentru fundarea construcţiilor.

6 GE-007-96Ghid pentru executarea lucrãrilor de drenaj orizontal şi vertical.

7 C 239-92Îndrumãtor tehnic provizoriu pentru calculul terenului de fundare al presiunii pãmântului pe lucrãri de susţinere şi al stabilitãţii taluzurilor şi versanţilor la acţiuni seismice.

8. C 169-88Normativ privind executarea lucrărilor de terasamente pentru realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale.

9. C 29 – 95Normativ privind îmbunătăţirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice

10. C168- 80Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe pământuri cu umflări şi contracţii mari.

11. C 196 – 86Instrucţiuni tehnice pentru folosirea pământurilor stabilizate la lucrările de fundaţii.

12. C 251 – 94 Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea, executarea, recepţionarea lucrărilor de îmbunătăţire a terenurilor slabe de

16

fundare prin metoda îmbunătăţirii cu materiale locale de aport pe cale dinamică.

0 1 2

13. C 227 – 88Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la lucrãrile de construcţii.

14. P 10 – 86Normativ privind proiectarea şi executarea lucrãrilor de fundaţii directe la construcţii.

15. P 7 – 92Normativ privind proiectarea şi executarea costrucţiilor fundate pe pãmânturi sensibile la umezire.

16. P 70 – 79Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea construcţiilor

17. C 180 – 88Instrucţiuni tehnice pentru controlul compactārii pāmânturilor coezive prin metode radiometrice.

18. P130-97 Normativ privind urmărirea în timp a construcţiilor

19 I22-99Normativ pentru proiectarea şi executarea conductelor de aducţiune şi a reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localităţilor

17