ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICEA REPUBLICII SOC1ALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"SI INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orlentale privind Istorla Roman lei

II

CRONICI TURCESTIPRIVIND TARILE 'ROMANE

ExtraseVOL. II

Sec. XVII inceputul sec. XVIII

Volum intocmit deMIHAIL GUBOGLU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE_ ROMANIABUCURETH

1974

S.

.

CRONICI TURCESTIPRIVIND TARILE 'ROMANE

ExtraseVOL. II

Sec. XVII inceputul sec. XVIII

ABREVIERI

E. I. = Encyclopedic de l'Islam ., tome I IV, Leiden-Paris, 19081934 + 5 fasc., 1937-1938.

G.A.L. C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,1898-1902, 5 vol.

G.O.D. = Joseph von Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest,1936, 4 vol.

G.O.W. = Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke..., Leipzig, 1927.

/.A. = Islam Ansiklopedisi ..., Istanbul, 1941-1972, 15 vol.= Bursali Mehmed Tahir, Osmanli mii'ellifleri ..., Istanbul, 1338

1343 (1919-1924), 3 vol. (Are si o editie noug).S.A.O. = Studia et Acta Orientalia, Bucarest, 1958-1972, 8 vol.S.O. = Mehmed Siireia, Sigill-i 'Osinani ., Istanbul, 1308-1315 (1890

1897), 4 vol.T.O.E.M. = Tarih-i 'Osmani Engiimeni Megmuasi", Istanbul, 1910-1927.T.T.E.M. = Türk Tarih Engiimeni Megmuasi" Revue Historique publiée

par l'Institut d'Histoire Ottomane", Istanbul Constan-tinople (1910-1930).

T.K.S.M. = Topkapi Sarayi Milzesi, Istanbul.

a. = arab.pr. = persan.lc. = turc.H. = Hegira.Evl. = evail prima decadá.Evt. = evasit a doua decadà (mijloc).Evr. = evahfr a treia decada (sfirsit).

.

0.51.

INTRODUCERE*

Reluind unele probleme ale istoriografiei otomane din veacul alXVII-lea 0 inceputul celui urmator, reamintim ca, vechea activitatecronicareasca 1, in proza §i in versuri, redata de obicei intr-o turceascagreoaie 0 stingace, adesea fara o legatura cauzala in succesiunea eveni-mentelor istorice, a fost destul de saraca pina la domnia sultanului Meh-med al II-lea (1451 1481) 0 chiar a urma§ului sau Baiazid al II-lea(1481-1512) 2 In tiny ce istoriografia otomand abia se nd§tea, cea bizan-tina, era la apogeul dezvoltarii sale 3. Spre deosebire de vechile croniciturcesti din sec. al XV-lea, cele bizantine, ale lui Laonic Chalcocondil 4,M. Ducas 5, Critobul de Imbros 6 0 Georgios Sphrantzes 7, se prezintaca ni§te creatii artistice de o reala valoare, avind la baza traditia uneivechi §coli istorice. Din acest punct de vedere, cronicile bizantine con-stituie un izvor important nu numai pentru trecutul statului turco-sel-giucid inainte de 1300, ci §i pentru istoria Imperiului otoman in primeledoua veacuri ale dezvoltarii sale 8.

* Vezi si Introducerea la vol. I a Cronicilor turcesti ..., Bucuresti, 1966, p. 7-13, NOde care aducem in unele probleme completäri, precizdri si rectificdri.

1 Despre aceastd activitate, vezi F. Babinger, Originea si fazele dezuolliirii istortografielolomane, in Revista Fundapilor", 4 aprilie 1938, 16 p. (extras) ; Mihail Guboglu, L'Iustorto-graphie ottomane des XVe XV Me siecles. Bref apercu, in Revue des etudes sud-est euro-péennes", III, 1965, 1 2, p. 81 92 ; Sehabettin Tekindag, Osmanli tarih gaziciliai (Istorio-grafia otomand), In Belleten", XXV, 140 (Ankara, 1971), p. 655 663.

2 Au fost desigur si citeva exceptii, ca Tursun Beg (cf. Cronici turcesti ...,I, p. 65-82),M. Nesri (ibidem, p. 107-134) si Idris Bitlisi (ibidem, p. 149 179). Din acesta din urindIn volumul citat lipseste paitea originald, de dupd 1444. In acelasi timp, precizAm cd traducereas-a fdcut dupd o versiune turcd din 1733 (1146 H.) si nu dupd manuscrisul original, persan(Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fond Hazine, nr. 1655, 668 f.), microfilmat mai tirziu pentru Arh.stat. Buc.

3 Cf. Akdes Nimet Kurat, Bizansin son ye Osmanitlartn ilk tarihcileri (Ultimii istorio-grafi bizantini si primii cronicari turci), in Tiirkiyat Mecmuasi", 3, 1926 1933, Istanbul,Devlet Matbaasi, 1933.

6 Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice. Cresterea puterii turcesti. Caderea imparatieibizantine. In româneste de Vasile Green, Bucuresti, Edit. Acad., 1958, VIII + 355 p. (Scrip-tores Byzantmi", II).

5 Ducas, Istoria turco-bezantinii (1341 1462 ). Editie criticd de Vasile Green, Bucuresti,Edit. Acad., 1958, 503 p. + facs. (Scriptores Byzantini", I).

6 Critobul din Imbros, Din domma lin Mahomet al II-lea. Anii 1451 1467. Editie deVasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad., 1963, 380 p. (Scriptores Byzantini", IV). Cf. si versiu-nile turcesti : In caractere arabe : Kritovulos, Tarih-i Sultan Mehmed Han Sani, supliment laT.O.E.M., Istanbul, fasc. 1 13, 1326 H. (1910), 1328 H. (1912)91328 1330 H. (1912 1914) ;in caractere latine : Muzaffer Gokman, Istanbul fethi (Cucerirea Constantinopolului) Krito-yulos, Istanbul, Aksam Kitap Kulubu, 1967, XIV 252/255 (vezi recenzia noasträ in Re-vista de referate si recenzii. Istorie-arheologie", VIII, 1971, 5, p. 680-694).

7 Georgios Sphrantzes, Memorii (1401-1477 ). Cronica 1258 1481. Editie criticdde Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad., 1966, XVII + 618 p. (Scriptores Byzantini", V).

8 Incepind din a doua jumdtate a secolului al VI-lea, sub impdratul Iustin al II-lea, cro-nicile bizantine vorbese despre hanatul turc din Asia Central:A. Solia lui Zemarchos, din 568 e.n.,este cunoscutd.

6 ENTRODTICERE

Dacg, pin /. la inceputul veacului al XVI-lea izvoarele istorice oto-mane slut ca num/r abia satisfac/toare, abundenta cronicarilor §i isto-riografilor din epoca ulterioarA ne incurcá. Odatà cu Soliman I (15201566), zis in istoriografia otoman/ Legislatorul" (Kanuni ) 8, activita-tea cronicAreascg' a Mat o mare dezvoltare, in frunte cu Gelalzade Mus-tafa 1°, Ferdi 11, Nasuh Matrakci 12 §i altii. Spre sfiqitul veacului al XVI-lea,apar figuri §i mai proeminente, ca Sadeddin Hogea efendi 13, MustafaAli 14 §i Mustafa Selaniki (m. 1599)15, cel mai bun statistician al impe-riului. in acela§i timp, incepe sa. se observe tendinta spre reflectii isto-rico-filozofice, ca la bosniacul Hasan al-Kiafi Akhisari 18 §i la Veysi 17

din Skoplje. Aceste inceputuri au dus, spre mijlocul veacului al XVII-lea,la diverse opere didactice §i la tratate politice relative la cauzele mgretiei§i decAderii puterii turce§ti. Tratatul cel mai cunoscut ( Risale ) apartinelui Koci bei (m. 1650), din Korita (Macedonia), numit Montesquieu alosmanior" 18.

0 fazá caracteristicg a istoriografiei otomane de la finele secoluluial XVI-lea §i Inceputul celui de-al XVII-lea o constituie aparitia poetilorde curte (sahnameei ), ale cAror opere, cu toatg latura kr artistic/ ivaloare pentru miniaturisticA, nu au o important/ deosebitA pentru cer-cetArile istorice. Din aceastg pleiad'a merit/ sa' fie retinutg figura lui Talik-zade Mehmed (m. 1599/1008 H), care, in cronica sa rimatA ,,ahname-ial-i 'Osman (Cartea impgratilor otomani)19, descrie expeditia turcilor,din 1595 (1003 H.), impotriva T 'aril Roma,ne0i, avind unele tiri §i pentrudomnia lui tefan RAzvan ( Ridvan ) din Moldova, dar se ocup/ mai multcu cucerirea Agriei de catre sultanul Mehmed al III-lea (1597). 0 alta

9 Cf. Prof. Tayyib Gabilgin, Kanunt Sultan Sdleyman, Istanbul, 1967, 57 p. (extrasdin Islam Ansiklopedisi ).

19 Traducerea fragmentelor inserate in vol. I al Cronicilor turcegt. . . (p. 259-278) s-a fácutdupd editia defectuoasä a lui S. Tokdemir (1937), deoarece manuscrisul original pdstrat la Bibl.T.K.S.M., fd. Emanet Hazinesi, 1427, 427 f., a putut fi microfilmat pentru Arh. stat. Buc.abia ulterior.

u Pseudonimul lui Mustafa (m. 1555), fiul lui Soliman Magnificul ; este autorul cronicilSuleimanname, biografia tatalui sdu (ms. la Bibl. Nat. Viena, Hist. Osm. 42 A). Despre Ferdi,cf. F. Babinger, G.O.W., p. 83 si Hiliseyin Yurdayin, Ferdr run Sdlegmannamesuun yeni birniishast (0 noud copie a cronicii Suleunanname a lui Ferdi), In Ankara 0 niversitesi Dil ve TarihCografya FakUltesi Dergisi", 8, 1 2, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1950.

12 Vezi Cronici 1urce4i .. ., I, p. 219-232.13 Ibidern, p. 297 332.14 lbidem, p. 332-356.15 Ibidem, p. 358-398. Intre timp a apárut o noud editie a cronicii Tarili-i SelcIniki

(Breslau, 1970), dar tot incompleta (pina In 1592).16 Despre AkhisarI, vezi G.O.W., p. 144. Opera sa, intitulata. Usul al-hikam fi Arizam

al-alam (Bazele guverndrii si rinduiala lumii), a fost editatk la Istanbul In 1861 (1278 H.), 1868(1285 H.) si 1870 (1287 H.), (40 p.). Are si o traducere francezd : Princepes de sages, touchantPart de gouverner, par H. Gamin de Tassy, In Journal Asiatique", IV (Paris, 1824). Un manu-scris se gaseste In Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei R.S.R., fd. T. Cipariu, Ms. or. 258,79 p., din 1597 (1005 H.).

17 Vezi G.O. W., p. 152-153.16 Despre Koci bei vezi G.O.W., p. 184 185 (Qoci Beg ) §i I. A., fasc. 64 (1955),

p 832-835 ; un manuscris frumos din Risale-i Koci bei se gdseste in colectia de manuscrise orien-tale a Bibliotecd Academiei (cf. Mihail Guboglu, Manuscrisele orientate dtn Biblioteca Acade-mtei, In Studii si cercetdri de documentare si bibliografie", 1967, 2 3, p. 283 + facs.(fig. 3 si 4).

19 Bibl. Turk ve Islam Eserleri Muzesi, Istanbul, ms. turc. nr. 1963, 120 f. cu miniaturisplendide ; despre autor si opera sa, cf. G.O.W., p. 167-168 ( ... und des walachischen Kriegs-zuges " 1003 H./1595); vezi si Arh. stat. Buc., mf., rola 25, cadre 415 542.

INTRODUCERE 7

exceptie o constituie opera lui Seid Lokman (1601/1010 H.) 20 , indeosebipartea numita Oguzname sau Seleiukname, devenita mai accesibila printraducerea turcologului J. J. v. Lagus 21, in care este vorba de colonizareaDobrogei cu tatari si turci din Anatolia, de-ai lui Sari Saltuk Dede (Baba).

Daca in primul volum din aceasta colectie am renuntat usor la ope-ra lui Seid Lokman, trebuie sa regretam ca nu am putut insera cronicaselgiucida Tarih-i al-i Se lock, scrisa pe la 1424 de Iazigizade Ali (14211451) 22, care contine fragmente interesante pentru prima colonizare aDobrogei cu turci selgiucizi de-ai lui Izzeddin Kaykaus (vagaus), pe la1263 1264 (662 H.), si alte stiri privind Moldova §i Tara RomOnea sea.

In ceea ce prive§te adunarea si valorificarea materialelor arhivis-tice, un urma§ demn al lui Ruksanzade Ahmed Feridun (m. 1583/991 H.)in a doua jumatate a secolului al XVII-lea este Sari Abdullah (m. 1661/1071 H.) 23. Acesta, in calitatea sa de reis efendi, a adunat o pretioasacolectie de 150 de firmane si alte hrisoave imparatesti, vizirale, in limbileturca, persana si araba, pe care a intitulat-o Diistur-iil-ima 24, unele fir-mane fiind privitoare la tarile române.

Pe baza traditiei acumulate si a unei evolutii rapide, istoriografiaotomana din veacul al XVII-lea, indeosebi din a doua jumatate, si ceade la inceputul secolului urmator a inregistrat un numar surprinzatorde mare de cronicari sau istoriografi turci, de o valoare inegala 25. Multidintre ei nu prezinta o importanta deosebita pentru cercetarile istorice.Din multimea lor, ies insa in relief o serie de figuri exceptionale, care faccinste istoriografiei otomane din aceasta perioada. Spatiul nu ne-a permissä incadram in acest volum decit un numar de opt cronicari sau istorio-grafi mai reprezentativi.

La loc de frunte primul cu care incepem volumul de fata esteKiatip Celebi (1609-1657), cunoscut sub denumirea de Hagi Kalfa (tc.Khalife). El a fost cel mai mare polihistor" al turcilor osmanlii, avind23 de luerari, unele de o mare importanta pentru cercetarile istorice, ling-vistice, bibliografice, etnografice si geografice sud-est europene. Intr-omasura mai mare decit contemporanul sat]. Ibrahim Pecevi sau Peceli(1574-1650) 26, Kiatip Celebi a folosit in mod critic izvoare turcesti(materiale arhivistice) si europene pentru fundamentarea stiintifica aoperelor sale. In acest scop invatase latina medievalà, greaca §i franceza,lucru foarte rar printre turcii de atunci. In bogata sa opera a reusit saasimileze si sa sintetizeze cunostintele istorico-geografice apartinind celordoua marl culturi de atunci : musulmana (turca-araba-persana) si greco-latina. In 1957, cu ocazia comemorarii la Istanbul a 300 de ani de lamoartea lui Kiatip Celebi, secolul al XVII-lea a fost numit veacul lui

20 Despre Seid Lokman si opera sa, cf. G.O. W., p. 164-167.21 Seid Locmani ex Itbro Turcno gm Oghuzname inscribitur excerpla (Helsingfors 1854),

cu text in latina medievald si turcd, la Bibl. Nat. Viena, nr. 1001, f. 109-117 r. (Hist. Osin .17 B) ; cf. si articolul Sart Sallik Dede, in E.I., IV (1934), p. 177-178 (Franz Babinger).

22 Ms. turc., Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fd. Bevan, nr. 1390 (288 f.), nr. 1391 (455 f.) si1392 (304 f.) (apud F. E. Karatay, Topkapt Sarayi Kutuphanesi Farsca Ya:malari Katalogu . ..,I, Istanbul, 1961, p. 201-202) ; Arh. stat. Buc., mf. rola 31.

23 Despre acest istoriograf, cf. G.O. W., p. 206-207.21 Ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 316 (cf. Flugel, Katalog, I, p. 286).25 In G.O. W., p. 132-209, shit citati pentru aceasta" perioada 125 de cronicari cuno scuti

lui F. Babinger, dar in ultimele decenn numarul celor cunoscuti s-a ridicat la 150.26 Despre I. Pecevi, cf. Cronici turcegi .. ., I, p. 469 525.

8 INTRODUCERE

Hagi Ka lfa". In cinstea acestui eveniment s-a publicat i un volum consa-crat vietii, personalit'Atii i operelor lui Kiatip Celebi 27, de care am tinutseama. Unul dintre initiatorii acestei actiuni culturale, colaborator si lavolum, a fost profesorul Tayyib Gokbilgin 28 de la Universitatea din Is-tanbul. In anii din urmg, un alt colaborator, Orhan Saik Gokyay 22, apublicat o serie de bucAti alese, adicä o antologie sau crestomatie, din ope-rele lui Kiatip Celebi, in frunte cu cele istorice. Dintre fragmentele incluse,semnal5m pe cele privind asedierea si cucerirea cetdii Agria (1596) 36,asedierea ceteilii Hotin 31, reiscoala lui Abaza papa 22, care a avut relatiistrinse cu donlnii nostri pe cind era sangeacbei de Silistra, i indeosebidramatica bAtalie navath i infringerea cazacilor (1626) de &are amiralulotoman Regep pasa pe Marea Neagrà si la gurile Dundrii, lingA locali-tatea Karaharman (azi comuna Vadu, Dobrogea) 33. Valoarea stiintific5, alui Kiatip Celebi, indeosebi contributia sa la cartografia i geografia isto-rica, cu care turcii Otrund in stiinta european6, a fost cercetatA maiindeaproape de invatatul turc A. Adnan Adivar 34, autorul unor studiipretioase.

Cinci dintre operele istorice i geografice ale lui Kiatip Celebi careintereseazA direct si trecutul tarilor române sint puse in fruntea acestuivolum. In primul rind este vorba de Cronica sau Istoria sinopticii (Fezleke-itarih), in doug volume, in care se trateaz6 cronologic, pe ani, evenimenteleImperiului otoman intre anii 1591 si 1654 (1000-1064 II.). Este un izvorde baza" pentru lupta tArilor române, sub conducerea lui Mihai Viteazul,impotriva dominatiei otomane. Acelasi interes prezint i alte fragmente :pentru domnia Movilestilor in Moldova, rgzvratirea (1620) lui GasparGratiani, voievodul Moldovei, impotriva turcilor, relatiile incordate dintreMatei Basarab si Vasile Lupu, precum i pentru evenimentele din Transil-vania, din prima jumalate a secolului al XVII-lea, a cAror descriere esteaxatà mai mult pe politica filootomang, a lui Stefan Bocskay (1604-1606dec.), Sigismund Rákóczy (1606-1608) si Gabriel Bethlen (1613-1629).In acelasi timp, se insistA asupra politicii hazardate a principelui GabrielBáthori (1608-1613), numit in cronicile turcesti Deli Kiral, adicA prin-cipele cel nebun" 33, care de fapt reluase intr-o altg forma, ideea lui Mihai

" Katip celebi, Hagatt ye eserleri hakkinda incelemeler, Ankara, T. T. K. Basimevi, 1957,225 p.

28 Prof. Tayyib Gokbilgin, Kdlip celebinin kronolojik eseri : Taknimmullevarili, loc.cit.,p. 101-120.

28 Kahl) celebi'den secmeler. Hazirlayan Orhan aik Gokyay. Devlet kitaplari, Istanbul,1968, II + 580 p.

3° Burt Muhasarasi, op. cit., p. 48-49.31 Hotin muhasarasinda, Ikinci sultan Osman faciasi, op. cit., p. 60-66.32 Abaza pagt isgani, op. cit., p. 72-73.33 Karaharman Cenginde Kazaklarin bozguna wiradtklart sefer, op. cit., p. 105-106.34 Achvar (dr. Abdulhak Adnan : 1882 1955), Osmanli Turklerinde dim (Stiinta la turcii

osmanlii),Istanbul,Remzi Kitabevi, 1970, 220 p. Unul din capitolele (V) acestei opere merituoaseeste intitulat : XVII XVIII. Y u:gllar ye .Kdtip celebt (Secolele XVII XVIII si KiatipCelebi) (p. 110 141).

35 Despre evenimentele din Transilvania de pe la inceputul veacului al XVII-lea, cf.Tayyib Gokbilgm, XV II. asir boularinda Erdel hadiseleri ye Bethlen Gabor' in Beglige intihabi(Evenirnentele din Transilvania la inceputul secolului al XVII-lea i alegerea lui GabrielBethlen), in Tarih dergisi", I, Istanbul, 1949, p. 1-28 ; Mihail Guboglu, documente tar-cesti din arhivele Braoyului privindrelaitile Transtivaniei ea Poarta otomand la inceputul secolulutal XV II-lea, in Revista arhivelor", VIII, 1965, 1, p. 212 253 + facs., etc.

Teal, . . .

$aple

INTRODUCERE 9

Viteazul de unire a celor trei fciri romcine. Nu se pot trece cu vederea niciinformatiile cu privire la domnia lui Gheorghe IlakOczy I (1630-1648)si a fiului sail Gheorghe Rakóczy al II-lea (1648-1660), care due o politicade independenta fata de Poarta otomana. Toate aceste fragmente dincronica prezinta un interes deosebit pentru istoria relatiilor romano-turce, fiind, scrise de un contemporan si martor ocular al multor eveni-mente. Cel care vrea sa studieze istoria medievala a Romaniei din ultimuldeceniu al veacului al XVI-lea si ping la ineeputul celei de-a doua ju-matati a veacului urmator nu poate trece cu vederea Istoria sinoptieda lui Kiatip Celebi.

A doua opera istorica a acestui istoriograf inserata in acest volumeste Cronologia universalci sau Calendarul istorillor (Takvim et-tevarih),o istorie cronologica generala, cuprinzind stiri razlete si pentru tarileromane. In aceasta luerare se prezinta simultan un numar de evenimenteistorice din Asia, Europa si Africa. Este de retinut faptul ca istoria tarilorromane este introdusä intr-o cronologie universala, scrisa de un mareinvatat ture.

A treia opera a lui Kiatip Celebi, avind uncle fragmente care ne in-tereseaza direct, este märeata sa Cosmografie universalci (Cihanniima),din care un manuscris important, poate chiar originalul, se pastreaza incolectia de manuscrise orientale a Bibliotecii Aeademiei (inv. nr. 265,pe care 1-am mai semnalat in alta, parte :A. Numai citeva fragmente dinaceasta opera sint consaerate tarilor romane, si anume acelor parti careau fost sub administratia direeta a turcilor : Dobrogea, Braila (Ibrail ),Giurgiu si orasele sau cetatile banatene, in frunte cu Timisoara, Ineu siLipova. Este de retinut ca. in colectia de manuscrise a Bibliotecii TopkapiSaraym din Istanbul se gaseste un fragment din aceasta, opera care privestenumai Rumelia 37, adica, Peninsula Balcanica, avind si o interesanta hartaa Dobrogei (fig. 5). Acest manuscris, avind in plus fata de Gihannicmao serie de stiri din domeniul geografiei istorice, completeaza extrasele dinaceasta opera.

De fapt literatura geografica otomana, care prezinta interes sipentru tarile române, nu se reduce la Gihannuma a lui Kiatip Celebisi la Cartea ceilcitoriilor (Seyahatname) a lui Evliya Celebi. Inainte si maiales dupa veacul al XVII-lea exista o bogata literatura din domeniulgeografiei istorice 38. Este indeajuns sa amintim descrierea Tarii Roma-

36 Cf. Mihail Guboglu, Manuscrisele orientate din Biblioteca Acaderniel, loc. cit., p. 284.Prima editie tura a acestei opere, datoratã clujeanului Ibrahim Muteferrika, dateazd din 17321733 : Kalil) Celehi Mustafa bin Abdullah, Cihannuma, Istanbul, 1145 (1732), 698 p.

37 Cihannuma'nin Rumeliye aid kismi, ins. turc., Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bevan,nr. 1651, 67 f. (19 x 29 cm.), cu 18 harti (cf. F.E. Karatay, Katalogu . . , I, p. 452, nr. 1362),Arh. stat. Buc., rola 27, c. 762 828. Dupá manuscrisul pbstrat la Biblioteca Nationald dinViena, J. v. Hammer a publicat o traducere germaná : Rumeli und Bosna, geographisch beschrie-ben von Mustafa ben Abdulla Hadschi Chalfa, Wien, 1812.

38 Franz Taeschner, Die geographische Literatur der Osmanen, In Zeitschrift der DeutschenMorgenlandischen Gesellschaft", Neue Folge, Bd. 2(77), Leipzig, 1923, p. 32, 64 70 ; idem,Osmanlilarda Cografya (Geografia la otomani), trad. tura de Cemal Koprillu, In TiirkiyatMecmuasi ", II, Istanbul, 1928, p. 309 si urm ; Cengiz Orhonlu, XVIII. Yu:: yilda Osmanlilardacografya ye Bartinli Ibrahim Hamdi' nin Allan (Geografia la osmanlfi In secolul al XVIII-leasi atlasul lui Ibrahim Hamdi), In Tarih dergisi", XIV, 19, Istanbul, 1964, p. 115 140 ; CevdetTurkay, Osmanli Turklerinde COrafya (Geografia la turcii otomani), Istanbul, 1959, 11+52 p.

10 INTRODUCERE

nesti si a Moldovei inainte de 1740 de un anonina 39. Un interes si mai mareprezinta descrierea Tgrii Romanesti, pe la 1759-1760, de cretanul AhmedResmi 4°, nu numai sub raport geografic, ci si economic, statistic, institu-tional, istoric etc.

0 opera mai mica a lui Kiatip Celebi este Irsadit'l Hayara ila tari-hil-Yunan ve'n Nasara (Cai le norocoase din istoria grecilor i cresti-nilor) 41. Este de retinut un mic fragment despre campania sultanuluiSoliman I in Moldova (1538/945 H.) i ultimele pagini cuprinzind odescriere succintg, a tarilor romane. Aceste fragmente mici incheie extra-sele din operele marelui carturar otoman prezentate in volumul de fata.

In fine, marele sau Lexicon bibliographicum et encyclopedicum (Kestal-zunun'an asami' 1-kutub l-funun) 42 are o valoare universala. AiciKiatip Celebi, in articolul sau despre Cronicile dinastiei osmane ( Tevarih-ial-i Osman), semnaleazg, printre altele, i o Cronia a expedifiei la Hotin( Tarih Sefer-i Hotin) de pe timpul sultanului Osman al II-lea (1621/1030 H.), pe care o atribuie lui Mehmed Kilari. Pln acum nu se cunoastenici un manuscris al acestei opere.

Se poate spune c Kiatip Celebi este primul invatat turc de renumemondial. Trgind la rgspintia culturior orientale i occidentale, KiatipCelebi a reusit s dea in vasta sa opera o sintezg originala a marilorcurente care se intilneau la intersectia celor doug lumi din Asia si Europa,in capitala Imperiului otoman. Din acest punct de vedere, se poate spune

Kiatip Celebi a fost un predecesor al marelui invatat si domn al Mol-dovei, Dimitrie Cantemir (1673 1723).

0 cronica succinta, dar pentru o perioadg istorica mult mai intinsga scris Mehmed. Solakzade (rn. 1658), contemporanul lui Kiatip Celebi.Cunoscuta mai mult sub nurnele de Solakzade tarihi, cuprinde descriereaevenhnentelor din Imperiul otoman incepind cu secolul al XIII-lea pingpe la 1657. Faptul c aceasta' cronica, inserata in volumul de fatg, a fosteditata in Turcia de trei ori 43, arata ca datorita claritatii expunerii eaa fost apreciatg mai mult decit alte cronici mai importante, dar redateintr-o forma greoaie. Privitg, in ansamblu, lucrarea oferg un material

39 Tradusd si publicatá pentru prima oara de C.M. Ottokar Freitherr v. Schlechta-Wssehrd1Valachei, Moldau, Bessarabien, die Krim, Taman und Asow, in Sitzungsberichte der Kais.Akademie der Wissenschaf ten in Wien", Wien, 1862, p. 550 593 ; vezi si Mihail Guboglu,Turefkit istociruki 1740 g.o Valatui, Moldavii i Ukraine (rez. : Une source histortgue turgue de1740 concernant la Valachie, la Moldavie et l'Ukraine), in Vostocinie istocinikz po istorit narodoviugo-vostocinoi i fentral'noi Evropi Fontes orientates ad historiam populorum Moscova,Izd. Nauka", 1964, p. 131 161.

42 Diplomat, om politic si istoriograf otoman (1700 1783) ; vezi G.O. W., p. 309-312.Opera Risale-i Ef lakeyn, cuprinzind o descriere a celor Doud Valahii", nu este mentionata deF. Babinger. Un manuscris se pbstreazas In Bibl. V. A. Urechia" din Galati (nr. II 60/105 cr),altul (copie) in Bibl. T.K.S.M. , Istanbul, fd. Hazine, nr. 445 (58 f.) (vezi F. E. Karatay, Katalogu

p. 459) ; vezi si Arh. stat. Buc., mf. rola 6, cadre 511 567 (Turcia, 1966).41 Probabil necunoscut5. lui F. Babinger, cAci In G.O. W. nu este semnalata". Un manuscris

In Bibl. Koyunoglu Izzet din Konya, mf. la Bibl. Nat. Ankara (cf. Orhan *aik Gokyay, op. cit.,p. 16, nr. 8).

42 Editat de G. Fltigel, Leipzig, 1835 1858 (un exemplar In colectia T. Cipariu, Filialadin Cluj a Academiei B.S.R. si altul in Bibl. Inst. de istorie N. Iorga", Bucuresti) ; existi ialte editii, dintre care una turcA, in douä volume (Istanbul, 1941 1943).

43 Dar nu dupà cele mai bune manuscrise. Un manuscris, necunoscut probabil lui F. Babin-ger, se pastreazA in Biblioteca Muzeului Topkapi Saray din Istanbul, fd. Bagdad, nr. 199 (382 f.) ;vezi Arh. stat. Buc., mf. rola 26, cadre 1 385 (Turcia, 1968).

toa'

ca

1,..,

rNTRODUCERE 11

bogat pentru istoria relatiior romano-turce, incepind din a doua jumatatea veacului al XIV-lea pina dincolo de mijlocul secolului al XVII-lea.Unele afirmatii pentru epoci mai vechi, ea participarea Tarn Romanestiin lupta de la Cirmen, de pe Marita (1371), trebuie privite cu mari rezerve,fiind interpolari ulterioare. Cronicile veacului al XV-lea, desi mult maiapropiate de aceste evenimente, nu au astfel de stiri. Pina la sfirsitulveacului al XVI-lea, opera lui Solakzade este mai mult o sinteza, daca nuchiar o compilatie, pe baza cronicilor lui M. Nesri, Idris Bitlisi, Sadeddin,Hasan Beyzade s.a., pe care le citeaza destul de des, aratind uneori sidiferentele dintre ele. Mult mai originala este partea privind secolul alXVII-lea, cind traieste Solakzade.

In istoriografia otomana, din veacul al XVII-lea s-a incetatenit totmai mult obiceiul consemnarii evenimentelor contemporane sau foarteapropiate de viata autorului (30-40 de ani), pe care cronicarul respectivle putea cunoaste mai bine. In aceasta serie se incadreaza si Cronica luiHasan Vegihi ( Tarih-i Vecihi), inclusa in acest volum. Autorul, un tatardin Bagce-Saray, capitala hanatului din Crimeea, descrie istoria Imperiu-lui otoman intre anii 1637 si 1660 (1047-1070 H.). Este o cronica intere-santa, in care se trateaza amanuntit marile evenimente istorice dintr-operioada scurta, facind legatura intre sfirsitul cronicilor lui Kiatip Celebisi Naima si inceputul cronicilor lui Silahdar Fmdiklih Mehmed aga siMehmed Rasid. Din acest punct de vedere, Cronica lui Vegihi umpleun gol in istoriografia otomana. Fragmentele care privesc istoria -priorromâne sint destul de intinse si contin o serie de stiri noi. In general, serefera la relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, la expeditia luiGheorghe It akóczy al II-lea pentru ocuparea tronului polon (1657), mazi-lirea si inlocuirea domnilor din Tara Româneasca si din Moldova Con-statin erban si Gheorghe tefan din cauza sprijinului acordat princi-pelui Transilvaniei (1657-1658) ; cucerirea cetatii Ineu de catre marelevizir Kbpriilii Mehmed pasa (1658) ; expeditia turcilor in Moldova pentruintronarea lui teMnita" Lupu si alungarea lui Constantin erban Cirnul(Burunsuz), instalat la Iasi cu sprijinul lui Gheorghe Rakóczy al II-lea(1659) ; se reda destul de amanuntit razvratirea lui Radu al III-lea Mih-nea din Tara Romaneasca si inabusirea acesteia de atm for-tele expedi-tionare turco-tatare (1659-1660) ; in fine, expeditia turcilor §i tatarilorin Transilvania, incheiata cu asedierea dramatica si ocuparea cetatiiOradea (1660). Toate aceste evenimente sint descrise intr-o forma mai porn-poasa, cu unele naivitati si multe exagerari, §i de vestitul calator tuneEvliya Celebi (1612-1682/83) 44. Cronica lui H. Vegihi este insa mult maiterneinica si mai sobra. In editia noastra am tinut seama si de traducereafragmentara a lui N. lorga (1899)45, facuta dupa versiunea italiang adragomanului venetian Giacomo Tarsia (1679), talmaciul ambasadoruluiMorosini de pe linga Sublima Poarta.

44 Andrei Antalffy, Cálcitoria lui Evlia Celebi prin Moldova in 1659, In BuletinulComisiei istorice a României", XII (Bucuresti, 1932), P. 5-56 ; Gh. Zerva, Cellatorza lui EvliaCelebi efendi in Tara Románeascd, ibidem, XVI (Bucuresti, 1937 1938), p. 247 281 ; cf. siarticolele noastre In : Studia et acta orientalia", IV (1962), p. 153-196 ; V VI (1967),p. 3 47; VII (1968),p. 35-75 ;Apulum",V (1964),p. 347-374 ; Studii de istorie a Banatultu",II (Timisoara, 1970), p. 23-60 ; etc.

45 In Manuscripte din bibliotecile strdine relative /a istoria romthulor, Bucuresti, 1899,p. 53-62.

12 INTRODUCERE

In aceasta serie de cronici mai mici, tratind o perioada scurta saunumai un anumit aspect, se incadreaza §i opera istorica intitulata Cronicapajului ( Tarih-i gilmani) a lui Mehmed Halifa, care repeta intr-o altäforma, completeaza §i continua cronica lui H. Vegihi, tratind perioadadintre 1632 (1042 EL) §i 1665 (1075 H). Printre evenimentele descriseamintim, de pilda, rascoala lui Gheorghe Rákóczy I, expeditia nereu§itaa lui Kenan pa§a din Buda §i infringerea lui Hiisein pa§a in Transilvania(1635-1636). In descrierea altor evenimente istorice care ne privesc,de§i este mult mai succint decit H. Vegihi, contine amanunte in plus.Unele §tiri, de pilda cu privire la cucerirea Oradiei, completeaza pe celeale lui H. Vegihi. Ultimele fragmente privitoare la tOxile romane privescparticiparea domnilor Tarii Romane§ti §i Moldovei, cu o oaste de 30 000de calareti §i pedestra§i, inarmati cu pu§ti, arcuri §i sabii, la asediereacetatii Uivar, in august 1664 (muharrern 1075 H).

In cursul celei de-a doua jumatati a veacului al XVII-lea §i la ince-putul celui urmator, in istoriografia otomana se observa tot mai multtendinta spre istoria universalà, depa§indu-se sfera popoarelor islamice.Printre lucrdrile de acest gen pe care le-am inserat in volumul de fafamintim, in primul rind, opera istorica a lui Ahmed MiinegAimba§1 (m.1702), Sahaif (Pagini informative). Am dat traduceri, in extrase,din cele trei volume, dar in special din vol. III, care se ocupa de tätari§i osmani, de la inceputurile lor istorice §i ping, la cucerirea cetatii Came-nita de catre turci (1672/1083 H.). Se §tie c aceastä data a fost considerata§i de Dimitrie Cantemir ca ultima mare cucerire a turcilor, dupa careincepe descre§terea puterii otomane" 46. Expunerea este cit se poate declara §i autorul reda relatiile romano-turce incepind din a doua jumatatea veacului al XIV-lea pina in cel de-al treilea sfert al secolului al XVII-lea.Miineggimba§i, dealtfel ca §i Solakzade, are consideratii interesante cuprivire la politica inteleapta a lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei,socotit drept om chibzuit §i cu minte".

0 alta figura exceptionala a istoriografiei otomane din a doua juma-tate a secolului al XVII-lea este, desigur, Hasein Hezarfenn (m. 1691/1103 H.) 47, originar din insula Kos (tc. IstankOy), autorul unei istoriiuniversale : Tenkih-i tevarih-i muluk. Spre deosebire de MunegAimba§i§i de alti cronicari, H. Hezarfenn se ocupa in opera sa §i de Grecia anti*Roma §i Bizant. In ce prive§te istoria Imperiului otoman, merge pin'a lacucerirea Camenitei (1672). Pentru istoria tarilor noastre, nu contine §tirinoi 48, dar se bucura de aprecierea elogioasa a lui Dimitrie Cantemir 49,care il folose§te ca izvor istoric.

Dupa cum pe la finele secolului al XVI-lea, poetii de curte, zi§i§ahnamegi, au inlprimat istoriografiei otomane un caracter specific, tota§a, de pe la mijlocul jumatatii a doua a veacului al XVII-lea, aceastaistoriografie este reprezentata de istorici oficiali aulici" a§a-zi§ii

46 Isloria Imperiului oloman. Cresterea si scriderea lui .. de Demetrius Cantemir, trad.de dr. Iosif Hodos, Bucuresti, 1876-1878, 2 WO (Acad. Rom).

47 Despre viata si opera sa, cf. F. Babinger, G.O.W., p. 228-229.48 Cele cloud manuscrise pe care le-am parcurs, unul la Institutul de studit orientale din

Leningrad (B. 719 Tyr.) si altul la Istanbul (Bib!. T.K.S.M., fd. Revan, nr. 1180, 220 f.), ne-auIdsat aceastä impresie.

46 Cf. Isloria Imperiului oloman ..., I, p. 13, 62 si 297 : un istoriograf turc foarte dreptcinstit ...".

iil-akbar

,

INTRODUICERE 13

analisti ai imperiului, cunoscuti sub denumirea de vak'aniivis 5°, termenfolosit si de IenachitA Va,cgrescu. In stadiul actual al cercetärilor istoricese consider6 c primul care a ocupat postul institutiei Vak'anuvis a fostAbdurrahman Abdi pasa (m. 1692/1104 H.) 51, autorul unei cronici caretrateazg istoria Imperiului otoman sub sultanul Mehmed al IV-lea (16481685) si confine unele fragmente si stiri razlete privitoare la taxile romame.Mai tirziu, istoriograful Silahdar Findikhlt Mehmed aga märturis este caindatä dupa, intronarea sultanului Mustafa al II-lea (6 febr. 1695) a pri-mit insàrcinarea de a scrie o cronia, am'anuntitä, numitä Nusretname(Cartea victoriilor) 52, asupra cgreia vom reveni. Odatä cu inceputul seco-lului al XVIII-lea, Mustafa Naima (m. 1716) si urmasul s'au Mehmed Rasid(m. 1735) au intgrit, prin calitdfile lor deosebite, institutia istoriograffloraulici :

Nu numai in secolul al XVII-lea, ci inc l. de la inceputurile istorio-grafiei otomane exista obiceiul de a se scrie cronici minore cu ocazia anu-mitor evenimente istorice : expeditii, cuceriri de cetAti, orase, t'ari etc.53.0 succint5, trecere in revista, a acestor Fetihname (Carte sau scrisoare decucerire), Gazavatname (Cronica expeditiei), Cihadname (Cartea ràzboiului),Nusretname (Cartea victoriilor), Sefername (Cronica campaniei), Zafer-name (Cronica victoriei) etc. a fost Mena, sub forma unui catalog, deAgah Sirri Levend 54. Printre acestea amintim Cronica sau scrisoarea decucerire (Fetihname ) din 1416 (818 H.) in care sultanul Mehmed I Celebidescrie, in limba persang, expeditia sa impotriva Tarii Românesti (Kara-bog"dan) i Cuceriri pleicute i Intmplàri ciudate (Futuhat-i camila Yehavadis-i gariba) 56, tot in limba persanä, in care se povesteste asedierea§1 cucerirea dramaticg a Timisoarei si a altor cetati si paranci banatene(1552/959 H.). In veacurile XV si XVI au mai fost scrise citeva croniciminore care privese direct istoria farilor romAne. Cele mai cunoscute sint :cronica lui Ebu Ishak privitoare la expeditia sultanului Baiazid al II-lea

50 Despre aceastil onstitutie otomand, cf. Midhat Serto,glu, Vahanuvis, in Resimli OsmanliTanli Ansiklopedisi (Enciclopedia ilustrata" a istonei otomane), Istanbul Matbaasi, 1958, p. 332.

Despre aces t istonograf, vezi G.O. W., p. 227-228. Un manuscris in stare bund acronicii sale intitulate Vakayz' name-i Abdi pasa se gaseste in Bibl.T.K. S.M., Istanbul, fd. Hazine,nr. 1363 (cf. F. E. Karatay, Katalouu , p. 269, nr. 835) ; vezi Arh. stat. Buc., rnf. rola 29,cadre 334-538.

52 Ms. la Bibl. Baiazid, Istanbul, fd. Vellytddin, nr. 2369, f. 203 r. 326 v.53 Prof. dr. Kopruluzade Mehrnet Fuat, in studiul sdu Bizans Musseselennin Osmanli

Muesseselenne tesin hakkinda bdzi muldhazalar (Remarques sur l'influence des Institutions byzan-tines sur les institutions ottomanes (in Turk Hukuk ve Iktisat Tarthi Meentuasi, Istanbul, EvkafMatbaasi, 1931, I, p. 272-273), ii exprima" parerea cS osmanliii au mostenit obicetul de a scriefetihnamele de la turch selgrucizi si nu de la bizantini.

54 AgSh Sirn Levend, Oazaudt-Ndineler ve Mihaly() lu Ali Bey'in Cazavdt-Namest (Cronicide expeditii i cronica campannlor ha Mihaloglu Ali Bey), Ankara, T. T. K. Basimevi, 1956. p.15-177. In acest volum este semnalatd cea mai veche cronied minorS intitulatS Gazavdt-nOnwsau Gazavdt-i Sultan Murdcl Han (in curs de publicare de prof. dr. Halil Inalcik-Mevlat Oguz),in care se descriu expedit ble sultanului Murad al II-lea (1421 1451), in special luptele de la Zia-tia Varna. (Despre opera lui A. S. Levend, Gazavdt Niimeler . . vezi Cronin tui resit

., vol. I, p. 141 147).55 Topkapr Sarayi Arsivi, Istanbul, E. 9510 (34 X 257, 50 cm) ; \ ezi Arh. stat. Buc.

Bibl. T. K. S.M., Istanbul, fd. Hazine, nr. 1592, 31 f. (22,4 x 33 cm), scris ta'lik cu mi-niaturi (vezi F. E. Karatay, Katalogu p. 61 62, nr. 161) ; Arh. stat. Buc. mf. rola 19,cadre 404 435.

Vak'aniivis.

(Isla&

55

14 INTRODU10ERE

impotriva Moldovei (1484)57 si indeosebi cea a lui Nasuh Matrakci inti-tulata Fetihname-i Kara Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei)58, din 1538(945 H.), privind campania sultanului Soliman I Magnificul impotrivaMoldovei, dupa care aceasta ii pierde independenta pentru trei veacurisi mai bine.

Din secolul al XVII-lea, pe lingg "ahname-i Nadiri (Cartea sahuluiNadiri)53, impodobitg cu miniaturi, consacratg expeditiei sultanuluiOsman al II-lea (1621/1030 H.) Impotriva polonilor la Hotin, s-au pgstratdoug manuscrise privind cucerirea cetatii Oradea (Varad)6° in anul 1660(1070 H.), de Kose Ali. Unul din ele este o cronica rimata, in 648 deversuri mesnevi", intitulata Zafername, scrisa de Gilfti Ali din Adria-nopol (Edirne li) 61. De pe la sfirsitul aceluiasi secol s-a pgstrat in citevavariante in bibliotecile din Istanbul 62, iar un exemplar la BibliotecaNationala din Izmir, manuscrisul intitulat Feth-i Lipova ye muharebe-iLugos (Cucerirea Lipovei i lupta de la Lugoj) 63, in care se descrie primacampanie, din 1695 (1106 H.), a sultanului Mustafa al II-lea impotrivaaustriecilor in Banat si infringerea generalului Veterani In lupta de laLugoj, precum i raoartea sa in drum spre cetatea Sebes, ucis de un gra-nicer otoman.

Odata cu secolul al XVIII-lea, numarul acestei categorii de cronicicreste. Expeditia din 1711 (1123 H.) a marelui vizir si serdar BaltagiMehmed pap, infringerea rusilor la Stgnilesti pe Prut, cu participarealui Dimitrie Cantemir, i incheierea pacii la Vadul Husi (Hus-Gheeidi)au ocazionat, pe lingg o condica (defter) 64 de porunci vizirale (buyuruldu),

o cronica intitulata Tarih-i Moskov sene-i 1122 (Cronica Rusiei in anul1711 ) 65, atribuita lui Hasan Kurdi, care credem insa el este copistul,

57 Intitulatä : llIdns'at-i felihname-i Kara BOdan. Autorul, Ebu Ishak, este numit uneori si Kogia Cihan" (vezi G.O. W., p. 60, n. 1), dar acesta este de fapt epitetul lui Baiazid at1I-lea, Insemnind stapinul lumh" (cf. si dr. Andrei Antalffy, Doud documente din Bibliotecaegipteand de la Cairo despre cucerirea Chtliei si Celdfii-Albe in 1484, In Revista istoricA",XX, 1-3 (Bucuresti, 1934), p. 33-42, si mai cu seamd Nicoard Beldiceanu (Paris), La conqueledes cites marchandes de KIWI et de Cetatea -Alba par Bayezid II, Sonderdruck aus Sud-OstForschungen, XXIII (Munchen, 1964), p, 36-90 (Etudes ottomano-roumaines) ; idem,La Moldcune Ottomane a la fun du XVe siecle et au debut du XVI.' siecle, In Revuedes Etudes Islamiques", Année 1969/2, Paris, 1969, p. 239 266 + facs.

58 Btbl. T. K.S.M., Istanbul, fd. Bevan, nr. 1284, f. 106-122 (dupA Selimnarne a luiSugdi) ; cf. si Cronici turcestu ..., I, p. 33-42.

Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Hazine, nr. 1124, 77 f. (24 x 41 cm), scris nesih (cf. F.E. Karatay, Katalogu , II, p. 138, nr. 2377, si Filiz Ogutmen, XII XV III. Yiizyllararasunda Minyalyur Sanatinda 6rnekler (Modele de artA mmiaturisticA in secolele XIIXV III),Istanbul, 1966, 48 p., ; cf. recenzia in Studia et acta orientalia", V VI (1967), p. 437-438 ;de asemenea, Arh. stat. Buc., mf. rola 72, cadre 209-249).

68 Intr-un manuscris miscelaneu (Kanunname) din Bibl. Ttirk Tarih Kurumu, Ankara,T. Y., nr. 34 (Arh. stat. Buc., mf. rola 10, cadre 1-339).

67 In colectia personala a lui AgAh Sirri Levend (op. cit., p. 117).62 Vezi A. S. Levend, op. cit., p. 131-133.63 Izmir Milli KUttiphanesi, nr. 35/110 ; alte cinci manuscrise in bibliotecile din Istanbul

(vezi A. S. Levend, op. cit., p. 132-133).64 Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bagdad, nr. 221, 27 f. (cf. F.E. Karatay, Kataloãu

I, p. 276, nr. 859).65 L. V. Dmitrieva, A. M. Muginov, S. N. Muratov, Opisanie tOrskih rukopisei Instiluta

Narodov Azii, I, Istoria, sub red. A. N. Kononov, Moscova, Izd. Nauka", 1965, p. 189-190,nr. 179 ; recenzie in Studia et acta orientalia", V VI (Bucarest, 1967), p. 444-448 (MihaiMaxim).

ii

rNTRODUCERE 15

nu autorul. Intr-un alt manuscris, intitulat Vak'ayi-i Eflak (intimplaredin Tara Roma.neasc6) 66, un anonim (probabil Abdul Baki Sadi efendi,pe atunci defterdar de Hotin) descrie lupta din 1716-1717 (1129 H.)a lui Mihail Racovitg, domnul Moldovei, ajutat de 9 000 de Catari buge-ceni si 700 de turci din Hotin, impotriva austriecilor din Transilvania,condusi de Ferentz (Ferevó ), cápetenia podghiazului. Existg si o versiunegreacA, a lui N. Chiparissa, Croniea Moldovei (1716-1717 ), publicatgde E. Legrand (Paris, 1888), tradusI in romaneste de C. Erbiceanu (Buc.,1888) si Al. Sutu (Iasi, 1889-1890).

0 altà serie de cronici de acest fel, citeva apartinind lui Milnif Mus-tafa din Antakya (Antakyali), intitulate Zafername-i Miinif sau.Fetihname-i Belgrad (Cartea victoriei lui Maud sau cronica cuceririi Bel-gradului)67, altele lui Musaffa Mustafa, avind ca titlu Belgrad ye Adakalesefer ye zaferi (Expeditia si victoria de la Adakale si Belgrad), trateazAdespre expeditia turcilor impotriva insulei Adakale, condus6 de Ivaz pasa,despre cea din Banat si cea asupra cetatii Belgrad (1737-1739). Un fostcadiu, Ibrahim Naira ed-Din din Timisoara (Tamasvarh ), intr-o cronicAintitulatA Hadikat0-0,heda-i es-serhad (Gr6dina martirilor eroi lahotare) 68, face o istorie a Banatului, in general, si a Timisoarei, in special,intre anii 1682 si 1755. Citeva manuscrise : Osmanh-Rus tarihgesi (Isto-rioarg osmano-rusä) 62, Tarih-i gedid-i Silistre (Cronica nouA a Silistrei)de Mahmud Sabit ", Rusya seferi (Expeditia impotriva Rusiei) 71 privescràzboiul ruso-turc din 1768-1774 care s-a desfasurat in Moldova, TaraRomAnease6 si Dobrogea, incheindu-se prin tratatul de pace de la KUciuk-Kainargi (21 iulie 1774). Din aceastA serie face parte si opera lui KiridiResmi Ahmed, Hültiset ftl-itibar (Sinteza consideratiior) 72, care a parti-cipat la tratativele de la Kiiciuk-Kainargi ea prim imputernicit al Portii.

Rgzboiul ruso-turco-austriac din 1787-1791, care s-a purtat totpe teritoriul tArilor rom'ane, a prilejuit o alta, serie de cronici : Vakayi-isefer-i Moskov (Eveniment privind expeditia impotriva Rusiei), Sefer-name-i serdar ekrem Yusuf passa (Expeditia ilustrului serdar Iusuf pasa)

66 Acest titlu apare pe coperta cu o and cerneald si cu alt tip de scris, ceea ce ne face sdbAnuim cd a fost adaugat ulterior. Titlul corect ar fi fost Yak 'ayi-i Bogdan, hind vorbade evenimentele din Moldova. Ms. in Bibl. Millet, Istanbul, fd. Emiri, Tarih, nr. 80, 20 f.(Arh. stat. Buc., rola 10, cadre 340-360). Vezi ed. rom. Demostene Russo, In Revistaistorica romând", 3, Buc. 1933 ; vezi si Studii istonce greco-romône, II, p. 463 465.

67 Vezi A. S. Levend, op. cit., p. 143-147.68 Doud manuscrise In Turcia la Bibl. Turk Tarih Kurumu, Ankara, Y., nr. 40 si Bibl.

Millet, Istanbul, fd. Ali Emiri, nr. 273, 117 f. (Arh. stat. Buc., ruf. rola 8, cadre 243-467), altulla Bib]. Nat. Viena, nr. 1113. AmAnunte la A. S. Levend, op. cut., p. 149-151. Despre I. Nairned-Dm, vezi G.O.W., p. 279-280.

69 Ms. Bibl. Millet, Istanbul, fd. Resit efendi, nr. 625, 67 f. (cf. A. S. Le N end, op. cit., p.155) (Arh. stat. Buc., mf. rola 14, cadre 403-471).

79 Despre autor vezi G.O.W., p. 308-309 ; ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 1121/2 (cf. Flugel,Katalog . . ., vol. II, p. 302).

71 Ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 1115, 26 f. (cf. Flugel, 'Catalog .. ., II, p. 298-299 si A.S. Levend, op. cit., p. 155).

72 Are o traducere germand datoratà lui H. F. v. Diez, Wesentliche Betrachlungen ...,Halle si Berlin, 1813, 307 p. ; ed. turcd Istanbul, 1282 H. (1866), 92 p.

16 IN TRODUCERE

de Resmi Ahmed, Gazavat-i Yusuf pasa (Expeditiile lui Iusuf pasa) deCiziedarzade Ahmed Baha ed-Din, Vak'ayi-i Hamidiye (Evenimenteledomniei lui Hamidi) de Zaimzade Mehmed Sadik §i Nemve seferi (Expe-ditia impotria Austriei) de scribul (divan efendisi) lui Abdi pasa 73 etc.

In afara de aceste cronici marunte, din care am semnalat pe celemai reprezentative, mai sint inca numeroase altele privind diverse eve-nimente istorice din Imperiul otoman si avind parti si fragmente intinsecu privire la tärile romane. Este indeajuns sa, amintim cele doua cronicidespre cucerirea Camenitei : Kamanive seferine dair tarihee (Istorioaraprivitoare la expeditia impotriva Camenitei) de Hagi Ali 74 §i Fetihname-iKamanige (Cronica cuceririi Camenitei) de Yusuf Nabi 73, in care se des-crie expeditia din 1672 (1083 H.) a turcilor prin Dobrogea si Moldova,impotriva Poloniei. Fragmentele care ne privesc din aceste doua sursenarative sint traduse in acest volum. Indeosebi cronica lui Hagi Ali, ine-dita, cuprinde stiri pretioase nu numai sub raport politic-militar si adminis-trativ, ca mazihrea lui Gheorghe Duca (august 1672) si inlocuirea luicu Stefan Petriceicu, caftanirea domnilor români etc., ci si multe dateeconomice, ca aprovizionarea ostii cu zaherea si alte produse, atit inDobrogea, cit si in Moldova, indicindu-se si preturile pe ocale si chile.Aceasta cronica cuprinde cea mai veche mentiune despre Hotarul luiHalil pasa 76, mar de discordie intre Moldova si tatarlicul din Bugeac,care a preocupat pe geografii si istoricii romani 77. Nu se poate trece cuvederea importanta acestor cronici pentru toponimia istorica medievalaa Dobrogei si chiar a Moldovei, desi unele toponime nu se pot identifica.

Cu ocazia editarii primului volum din aceasta colectie nu ne-aufost accesibile nu numai cronicile inedite in manuscrise unice sau rare dinbibliotecile straine, ca ale lui Idris Bitlisi (1502) 78, Ferdi (m. 1553), Gelal-zade Mustafa (in. 1567) 79, Hasan Beyzade (m. 1636) 80, Abdul Kadir

73 Despre toate acestea vezi aindnunte la A. S. Levend, op. cit., p. 155-158 ; unele dinele, ca cea a lui Mehmet Sadik Zaimzade, Vak'ayi-1 Hamidrye (1787 Rus-Avusturya-OsrnanlzSeferi hak.), Istanbul, 1289, 125 p., sint publicate.

74 Vezi schita bio-bibliografica de la p. 203-204 a prezentului volum.75 Vezi schita bio-bilbliograficá de la p. 276 277 a prezentului volum.76 Halil-pasa yurdu, o portiune de teren intre Moldova si Bugeacul tdtaresc, afectat no-

ga ilor ; cele mai vechi stiri in cronica lui Kuciuk Celebizade Ismail Asim efendi ( Tarzh, p. 470),din 1727 (1139 H.) ; din a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea avem un manunchi de documenteturcesti privitoare la aceastá problema (cf. Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcestl . . .,II, nr. 1064, 1119, 1344, 1398, 1410).

77 Gheorghe Nastase, Hotarul lui Halil pasa si cele cloud ceasuri (Schilarea unei problemede geografie politica si rstorzca moldoveneascei), Bucuresti, 1932.

78 In loc de manuscrisul original din Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Hazine, 1655, 668 f.(22,5 x 35 cm),cu miniaturi splendide (cf. F. E. Karatay, Katalocju, p. 57,nr. 149),a fost folosita"o traducere turceascá din secolul al XVIII-lea, defectuoasd si incompleta, apartinind lui Abdul-baki Sadi (m. 1748) (cf. Cronici turcesti .. . , I, p. 149 151). Azi exista un microfilm dupamanuscrisul persan si anexa lui (zeyl) la Arh. stat. Buc., rola 27, cadre 270 338 si 31, cadre 1 668.

79 In Cronici turcesti ..., I, p. 257-278, a fost folosità editia defectuoasA a lui S. Tok-&mu- (Istanbul, 1937), in loc de manuscrisele din Bibl. T. K. S. M., Istanbul, fd. E. Hazine,nr. 1427, 427 f. sau fd. Bagdad, nr. 298 si 299, 431 f. (cf. F. E. Karatay, Katalqu . . . , p. 220 221,nr. 674 si 675), microfilmate ulterior (Arh. stat. Buc., mf. rola 5, cadre 379-824 ; rola 6, cadre1 79 si rola 68, cadre 578 1011).

80 Ms. Bibl. T. K.S.M., Istanbul, fd. Bagdad, nr. 207, 405 f. (cf. F. E. Karatay, Katalogit. . . , p. 245 246, nr. 745 (Arh. stat. Buc., rola 6, cadre 80 478) ; un manuscris mult mai bunin Bibl. Nuru Osmaniyye, nr. 2 661 (Arh. stat. Buc., mf. rola 73, cadre 1 612).

INTR ODU1C ER E 17

efendi (m. 1645) 81, Mehmed Defterdari (m. 1717) 82 etc., dar nici chiarunele cronici edite. 1Dm acest punct de vedere, dacd se poate renunta u§orla colectia de Cronici otomane 83 din secolul al XV-lea, editate de cift-cioAlu, in afard doar de Tevarih es-Selatin ul-Osmanie a lui KaramanhNi§anci Mehmed pa§a (editata, de Konyah Ibrahim Hakki), cu unele §tiripentru noi, precurn §i de cronica mai veche a lui Ahmed Da'i (1412) 84, nuse poate spune acela§i lucru despre cronicile lui Be§ir Celebi 85 §i Kivami 86,din a doua jumdtate a secolului al XV-lea, care contin fragmente micidar interesante cu privire la tdrile române. Tot aici se incadreazd §i oCronicei otomanei rimatei (Manzum Osmanli tarihi), editatd de AbdullahSabri ibn Ali (Istanbul, 1311 H. (1894), I, 120 p.).

Desigur, cercefatorul istoric trebuie sd tind searna §i de cronicileotomane scrise in alte tipuri de scris §i in alte limbi decit cea turcd. 0astfel de cronicd a fost semnalatd de Franz Babinger : Eine altosmanischeanonyme Chronik in hebraischer Umschrift (Mit zwei Abbildungen), Praha,1932 (in Archiv orientalni", IV, 1), iar dr. Mayer A. Halevy a publicatfragmentar Les guerres d'Etienne le Grand et de Uzun Hassan contre Mahom-met II, d'apres la Chronigue de la Turguie" du candiote Elie Capsali(1523), in anuarul S.A.O., I (Bucarest, 1958), p. 189-198. In fine, decronicile otomane in limba greacd s-a ocupat bizantinologul turc dr.Serif Ba§tav, care dupd, Ordo Portae ( 1451), Description graeque de laPorte . . . Budapest, 1947, a publicat un articol intitulat : XVI. asirdayazzlmis Grekce Anonim Osmanli tarihine Ore Istanbulun muhasarasi yezapti (Asedierea §i cucerirea Istanbulului dupd o cronicd anonimd, scrisdin grece§te in secolul al XVI-lea) 87 etc.

Amintim cd, ultimul istoriograf otoman de mare valoare prezentatde noi este Silahdar Findikhh Mehmed aga (m. 1723), un demn continua-tor al operei lui Kiatip Celebi. Prima parte a operei sale a fost intitulatdchiar Zeyl-i Fezleke-i tevarih (Anexd la Cronica sinopticd) §i trateazd ama-nuntit evenimentele istorice din Imperiul otoman incepind din 1655(1065 H.) pind, la 1694 (1106 H.). Cel care studiazd istoria tdrilor romane inperioada respectivd nu poate trece cu vederea acest izvor pretios. Bazat

81 Manuscris original, cu fnceputul lipsS, In Bibl. Suleymaniye, Istanbul, fd. Esad efendi,nr. 2151, 320 f. ; copie din 1685 (1096 H.) la Bibl. Nat., Viena, Cod. Mixt 130, 540 f. 0 fotocopiese aflä si in Biblioteca Institutului de turcologie (Turkiyat Enstitusu) a Universitatii din Istan-bul, alta la Arh. stat. Buc., mf. rola 3 (Austria) si rola 10, cadre 362-692 (Turcia, 1966).

82 Despre Damad Mehmed pasa vezi G .0 . W., p. 247-249. Opera sa, intitulatä Zubda-1vakagrat (Esenta evenimentelor), trateazd perioada 1655-1703 (1066-1115 H.). Ms. Bibl.Suleymaniye, Istanbul, fd. Hamidiyye, nr. 949 (Arh. stat. Buc., mf. rola 12, cadre 1-533).

83 Osmanli Tarihleri, I, 5, Kitap Birarada : 1, Dastan ye Teyarilt-i Al-i Osman (Ahmedi)(p. 3-35), 2, Behcetuttevarth (SUkrullah) (p. 37-76) ; 3, Teyarih-i Al-i Osman (AsikpasaogluAsfkf)(p.77-319) ; 4,0smanli sultanlart Tarihi(Karamanli Nisanci Mehmed pasa) (p. 322-369) ;5, Cam-i Cern-Agin (Bayath Mahmudoglu Hasan) (p. 371-403), Istanbul, Turkiye Basimevi,1949, 406 p.

84 Ahrned-z Da-1 Hagati ye eserleri, Hazirliyan Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, 1952,121 + 429 p.

Besir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman, ed. Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, AyaydinBasimevi, 1946, III + 189 p. (Turk Edebiyati Ornekleri IV), dupä ms. Bibl. Izzet Koyunoglu,Konya (Arh. stat., Buc., rola 34, cadre 352-442).

Fetihname-i Sultan Mehmed, Muellifi Kivamf, ed. Franz Babinger, Istanbul, MaarifBasimevi, 1955, VIII + 322 p.

87 In Belleten", XVIII, 69 (1954), p. 51-82 ; idem, Grekce Anonim Osman( Tarihr ninKaynaklari (1374-1421 )-Les sources d'une Histoire de l'Empire Ottomane redigee par un au-teur anonyrne grec (1374- 1421), ibidem, XXI, 81 (1957), p. 149-160, 161-172.

86

18 INTRODUCERE

pe ultima parte a cronicii lui H. Vegihi (m. 1661/1071 H.) descrie expeditialui Gheorghe Rakóczy al II-lea in Polonia, mazilirea voievozilor romani,inabusirea razvratirilor impotriva turcilor in cele trei tari romane (16581659) si pacificarea Transilvaniei prin numirea lui Acatiu Barcsai, careplateste Portii un tribut anual de 40 000 galbeni, in loc de 15 000. Urmeazastiri bogate pentru domnia lui Mihail Apafi in Transilvania, participarea,domnilor romani cn ostile lor la diversele expeditii turcesti impotrivaAustriei, Poloniei i Rusiei, aliata cu cazacii hatmanului Petru Dorosenko(la Ujvar (1664), Camenita (1672), Cehrin (1677), Viena (1683) etc.), undesint folositi mai mult pentru construiri de poduri, desfundari de drumuri

alte corvezi. Odata fiind indemnati s participe si la lupta, domniiromani riposteaza : Nu ajunge c platim haraci !".

Dupa cronica de mai sus, se dau in continuare partile care ne pri-vesc i dintr-o alta opera' a lui Silahdar Findikhh Mehmed aga, intitulataNusretname (Cartea victoriilor), scrisa foarte amanuntit sub forma dejurnal (ruzname ), la cererea sultanului Mustafa al II-lea (1695 1703).Ea continua de fapt prima sa lucrare, Zeyl-i fezleke, §i merge pina in anul1721 (1133 H.). In prima parte se trateaza foarte amanuntit, zi cu zi,expeditiile sultanului Mustafa al II-lea, din anii 1695 si 1696 (1106-1107H.), impotriva austriecilor in Banat. Exista o foarte ampla descriere aluptelor de la Bocsa (Pofca), Lipova, Lugoj i Sebes, cind austriecii sintinfrinti. Sfirsitul generalului Veterani din Sibiu, confirmat si de o scrisoarea lui Constantin Brincoveanu catre sultan, este redat zguduitor. Autorul,care 1-a insotit pe sultan in aceasta expeditie, descrie foarte amanuntitTimisoara, impreuna cu toate cetatile i palancile banatene. Celor doua-victorii le urmeaza campania din 1697, care se incheie cu dezastrul de laZenta si retragerea sultanului la Timisoara, devenita un fel de capitalaa imparatiei. Urmeaza descrierea unor evenimente care au precedatpacea de la Carlowitz (ian. 1699), unde austriecii cistiga Transilvaniaunde sufera unele rectificari hotarele tarilor romane. A doua parte dinNusretname, scrisa dupa 1703, cind autorul este indepartat de la palat,desi mult mai succinta din lipsa de informatii directe, are unele fragmenteinteresante : ceremonialul investiturii lui Dimitrie Cantemir la palatulimparcitese Topkapt (25 noiembrie 1710), chiar in zilele de bairam, impotrivaobiceiului, dar pentru. a fi pe placul hanului tatar Devlet Ghirai (17081713), care II recomandase calduros la Poarta, pirindu-1 in. schimb lasultan pe domnul precedent, Nicolae Mavrocordat. Marele vizir spuneautorul luase mita (rwvet ) de la beizadeaua moldoveneasca. Mai sint

alte citeva fragmente care privesc ceremonialul primirii i caftaniriidomnilor romani la Poarta, cu acordarea insignelor respective. Moarteatragica a lui Constantin Brincoveanu, domnul Tarii Românesti, si a urma-.sului sau la domnie, Stefan Cantacuzino, sint coplesitor redate. Multestiri privesc actiunea haiducilor, nesiguranta drumurior, impilarea

suferintele maselor populare, numite raia. Atit pentru prima parte aacestei cronici, cit si pentru a doua, am luat ca baza, manuscrisul original,autograf, din pretioasa colectie de manuscrise a fondului Veliyiddin, nr.2369 (326 fol.) (Bibl. Beyazid, Istanbul) 88. Pentru unele comparatii am

Despre bogatia acestei biblioteci cf. MujgAn Cunbur, egh iii islam Veliyuddin efendiVakiflan ye Kutuphanesi (Fundatiile i biblioteca marelui muftiu VeliyUddm efendi), NecatiLugal Armagandan ayrl baski, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1969, p. 166-189 + facs.

si

si

si

INT.RODUCERE 19

parcurs doug copii pAstrate in Turcia, una la Istanbul 89 alta la Manisa's°.Am tinut, de asemenea, seama atit de editia primei pArti, in caracterearabe, intoemit5, de (Altinay) Ahmed Refik (Istanbul, 1928, 2 vol.) 91,cit §i de editia pArtii a doua (Nusretname), in caractere latine, pe careo datoram lui Isrnet ParmaksizoAlu (Istanbul, 1962 1969, 2 vol.), desinici una din ele, dar mai ales a doua, nu corespund intru totul exigente-lor unor ediii tiintifice 92.

De fapt, una din dificultAtile intimpinate in alcátuirea colectieinoastre a fost cu foarte rare exceptii lipsa unor ediii bune, critice a cro-nicilor turcesti. Atit vechile editii (in caractere arabe), inaugurate derenegatul clujean Ibrahim Muteferrika 93, fondatorul tipografiei otomane,cit i cele noi (in caractere latine), n-au fost totdeauna intocmite dup.&principiile criticii moderne a textelor. In acelasi timp, n-au fost editatepe baza celor mai bune manuscrise pg,strate. Azi, in Turcia nurn 'arul cunos-atorilor vechiului scris otoman (arab) fiind in disparitie, cronicile otomanese editeazg tot mai mult in transcriere lating si cu anumite adapfari laturca moderng, caci altfel n-ar fi intelese de cititori. Cronicile lui I. Pe-cevi94, M. Naima95, Asik Pasazade98, Tursun Bey etc., editate in ultimii aniin caractere latine, au mai mult un caracter de popularizare, avindu-si rostullor pentru cultura tureä. Editii stiintifice au intocmit Faik Resit Unatsi dr. Mehmed Koymen pentru opera lui M. Nevi (1949) 97, ea si profeso-rul erafettin Turan pentru cronica lui Ibn Kemal. In volumul I (p. 191218) al acestei colectii am folosit unele fragmente din Cartea a ITII-aa ultimei cronici. In anii din urmg Turan, reluind publicarea ei siste-maticg, a scos o editie criticg a primelor volume, pina la domnia lui Baia-zid I Fulgerul 98. Avind in vedere importanta acestei cronici (ms. Bibl.Nuru Osmaniye, nr. 3078 s.a.) pentru cercetarile istoriee, am microfil-mat-o integral pentru Arhivele statului din Bucuresti, &del, spre deosebire

Bibl. T.K.S.M., fd. Hazine, nr. 1336, 443 f. (F. E. Karatay, Katalogu p. 282,nr. 879) si Istanbul Ktp. Tarth-Cogr. Yazm. Kat. (Catalogul manuscriselor istorico-geograficedin bibliotecile orasului Istanbul), Istanbul, 1944.

99 Ismet Parmaksizoglu, Manisa Genet Kutuphanesi Tarth-Cografya Yazmalart Katalogu(Catalogul manuscriselor istorico-geografice din biblioteca generala a orasului Manisa), Istanbul,1952, I, p. 3.

91 A carei traducere a fost inceputa de Seit Abdullah Abdurrahman Muratcea la Insti-tutu] de istorie N. Iorga" al Academiei (1952).

92 Vezi recenzia noastra in Revista de referate i recenzii. Istorie-Arheologie", IX, 1972,3, p. 408-436.

93 0 lista a editiilor lui I. Muteferrika publicate din 1729 pind in 1743, la Selim NuzhetGereek, Turk Malbacullzgz I. Miaeferrika Matbaast (Imprimeria turca ...), Istanbul, 1939,p. 84-85.

" Pecevi Tanhi, ed. Murat Uraz, Istanbul, 1968 1969, 2 vol.95 Ncurna Tarthi, ed. Zuhuri Danisman, Istanbul, 1967 1969, 6 vol., recenzat de noi

In Revista de referate i recenzii, Istorie-Arheologie", VIII, 1971, 3, p. 264-280 ; Old in1656 cronica este a lui Sarih ul-Menaroglu Ahmed, dupa cum mdrturiseste insusi Naima (vezims. Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bevan, 1169, 673 f. ; Arh. stat. Buc., mf. rola 26, cadre 3861059).

96 Asikpasaoglu Tarihi, ed. Atm, Devlet Kitaplari, Istanbul, Milli Egitim Basimevi,1970, V + 234 p. Cu prefata de dr. Orhan Oguz ; recenzat, de asemenea, de noi (ibidem, X,.1972, 6, p. 807-818).

97 Mehmed Nesri, Kitab-, Cihan-numa (Neqri tarihi) ..., I, Ankara, 1949, XVI + 419 p.i II, Ankara 1957, VIII + 421 843 p.

98 Ibn-i Kemal, Tevarih-i Ali Osman I. Defter. Yayina hazirhyan Serafettin Turan, An-kara, T.T.K. Basimevi, 1970, 45 + 245 p. (Turk tarih yayinlarindan XVIII. Seri Sa. 2).

§i

99

E}.

20 INTR ODUCERE

de alte cronici, Ibn Kemal are unele stiri si precizgri in plus privind ex-peditia lui Baiazid I impotriva T 'aril Românesti : lupta crinceng in san-turi (hendek ) cu ghiaurii" lui Mircea, retragerea turcior cu mari pierderi,incheierea pacii eu plata unui tribut anual (f. 82 r. 83 v.). Este, poate,singurul izvor, care prin folosirea termenului hendek, va ajuta la preciza-rea locului mult discutatei bgtg,lii de la Bovine 99, toponimic care in vecheaslavä insemna tot sant".

Volumul al II-lea din coleetia de fao, cuprinde 13 opere istoriceale unui nuniar de opt cronicari si istoriografi otornani din secolulal XVII-lea si inceputul celui urmAtor. Operele incluse sint aranjatein ordinea cronologica a autorilor si nu a perioadei tratate. Unii din-tre ei an fost contemporani, martori oculari si participanti la eveni-mentele istorice descrise, ceea ce face ca valoarea acestor lucran sg, creascg.Astfel, Solakzade nfarturiseste cg a participat la asedierea Oradiei (1597),Hagi Ali la cucerirea Camenitei (1672), Findikhh Mehmed la asediereaVienei (1683) etc. Pentru evenimentele anterioare vietii lor, unii din ei(Solakzade si MfinegAimbasi) au folosit izvoare istorice mai vechi, unelecunoscute, altele pierdute sau Inca' nedescoperite.

Pe baza materialului din acest volum, cercetgtorul roman poateurnfari raporturile romano-turce pe o intinsä perioadä istoricd, incepinddin a doua jumgtate a veacului al XIV-lea ping, la capgtul celui de-aldoilea deceniu din secolul al XVIII-lea. Bineinteles ca, aceste raporturisint oglindite in functie de natura relatiilor de moment dintre tarile no-mane si Poartg. Unele calificative negative date domnilor români ca,de pild'a, Vlad Tepe§, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, apar ca urmarea relatiilor incordate din perioada respectiv6. Cronicile contin stiri bogatesi pentru legáturile noastre cu alte popoare din sud-estul si centrul Euro-pei, indeosebi cu austriecii, polonezii, cazacii, rusii, ungurii si tatarii.

Ca si volumul I, dupg cum am argtat rnai sus, si acesta s-ar puteacompleta cu o serie de cronici importante, ca AIVraciPz-zafer (Scara vie-toriei) de Hilsein Behceti (m. 1683/1094 H.) 100 in care se descriu expedi-tide vizirilor Koprnlii Mehmed si Fazil Ahmed asupra cetgtii Ineu (1658),asupra Camenitei (1672), a Cehrinului (1677) din Ucraina etc., la careparticipg si domnii români, Tarih-i veka-i (Cronica evenimentelor) deDamad Mehmed Defterdari (m. 1717/1129 H.) si multe altele. Cu ocaziacercetgrilor noastre din ultimii ani (1966-1973), am ggsit numai in biblio-tecile din Turcia peste 200 de manuscrise istorice 101, majoritatea croniciturcesti, care ar putea sg completeze aceasta," colectie, initiat'a in treivolume, cu cel putin Inca,' zece. Un manuscris cu mmiaturi splendide

99 Constantin C. Giurescu, Cdulind pe harM Posada, Rovine si V ieina, in Magazin istoric".-V, 1971, 1, p. 52-56.

113° Despre cronicar si viata sa, cf. G.0.117., p. 219 ; A. S. Levend, op. cit., p. 128 130,mai citeazd clteva manuscrise :t.Tarilt-i sidale-i Kopruld (Istanbul, nr. 212), Cehrin sef en (BibbNat . Paris, nr. 927, f. 12) etc. (Arh. stat. Buc., mf. rola 11, cadre 336-522).

101 Pentru materialele documentare din Turcia, microfilmate pentru Arhivele statuluiBucuresti, cf. Mihail Guboglu, Despre materialele arhivithce otomane din Turcia si importanfa lorpentru islorza fardor romdne, in Revista arhivelor", IX, 2/1966, P. 174-194 + facs. ; idem,Douez cdIdloriz in Turcia pentru cercelarea arhivelor bnperiuluz Woman, in Revista arhivelor",2/1969, p. 221-236 + facs. ; idem, 0 cdIdtorie in Turcza, in Revista arhivelor", 1 (1972), p.158-169. Pentru unele materiale documentare, printre care si cronici turcesti, microfilmate denoi in Turcia, vezi Aurel Decei, Sursele turcesti privind sldpinirea otomand asupra Banatului.In Studil de istorie a Banatului", II, Timisoara, 1970, p. 9-21 (Univcrsitatea din Timisoara)

,

Fig. 1. Miniaturà in culori (ms. Hiinername I Bibl. TKSM, Istanbul, fd. Hazine,nr. 1523, f. 121a), reprezentind u wol. Elia° lui Mehmed I Celebi

Impotriv ii Rornanesti CI ).

* WRITE A

;7, 1.7'

7." 4( ;:' 31ft 'fi. 11 ;, .k.a , .7. 4.,I

Ilk -7., 1, v.- 73tti. ..i..---4- ,.. _A.; ,,,Ild'l:;:di:V V ../' /...,.. . . 4 i

tt ' , +

,p--, .,.4........, _ -;.

iv:,;,,-,..,i.. , ...,:;, 4 1'." . .1. ''......47.,

kk-, &I,Ierli_ V 4: A..p.t ... .5 ' 1. iri., v- C.kc

0.- '2: % ';:.P` ),,,,,.. .4/1.,:if;?/;44F.,-V; 3

- .1...4,..1...; , i-...,e Ot 4 . 11 t 'il ,:, ..r

b.. x Nst ,S.& s A-,4,...k .-- 4- -s', - i-. lir' (z.;.

'''ir, WA' Rt'-'-'-:.-Al .;I:

".' .., il 4. ,.or Ns.._-4::,- ,

rg,

1N0 '451'1 reaMit ,

-. 1.t

et 1 4,

It. i02

-

.

n 11i

41-F. V;

Ara.;

L

.:

"

4. r.34: - ,:

-7.

it II

. ' ,,2

LI N's.1

ps.0 "Ak-qo

,

' N`7..a. 11. ..S..

-,2 -,-, a .r...

- sr , .

..

r.

.

OA ler711

)044.4

-ssf r 2

4 .2.KV .r1

1" 1-

1. . ,,..

'11...

n :Pi. -2. 1.11$

T.., .

1 ..t 07,2 4. a I I4... c'X', ....L. . .....

. ..... :.,, l';f61 ...... si r.. . ) ,....4.

1.

I.,...:

-:. .N 4, 1 -.s.10. \

1. ".4416.11' "'IIVI

.6.. .1%. /.. 1'.

,..WW1:111=ii :1.,A,,,,,..4----.... ...1. 11.

.1.. ,

4.41

1

I s

i VI,

\\\

V44- s.7*. '

..,s .4.-r ss

I

:.:' r

s-:4 "' 1

1,

1

:,_ - if, c,''' t,,VLL-',.: ' Z-

i

/

TI

r

'-4114b

1

t. 1344".'

r*ft

,7

IN. , 4,

.... .1 1:1 ....Sy.

..... r : i.... 11.4.'

..,

*VI

..1 I L. L

i . e .- 41s- 444s I, . .

4.'..s.

44-, . r .. ; '

.. . ,, .,., . '"'' ;2... / ..

t '.1. :4 : l,.

1... .11.1r

L...7.4

\,, 'e N.

''*? a .

1

s

II,

1 44 --Etnotair."'.

,4.

A .' I 44,4 I.

rorm. 4, 't ,

0

41°A,

O's

' it, ,

111 , ell a I

AA. V

-V

,

4011,

,11'

,

,..,

ts6,T.

'er

t7 `

10,11 241

ar

It .

.. I

"1"4,4

!SIP 70. ..... .

I ., , * . .II, .....:: :11.4..,...........ir . ._.

... -"1.7.77I*' . s . - -.

1I-A .81,

.... '

k.,_I

rI,

11.

.1.. te,0".

1t II,.1t,... .41.S 1.

/,,, ,or # . 4. 0 . is r

a:..t. ,

^

-ditia

es4A

INTRODUCERE 21

este Hinnername (vol. III) de Arifi, Hazani si S. Lokman din sec.al XVI-lea (Bibl. TKSM, Istanbul, Hazine 1523 si 1524). Din vol. Iam dat o miniatura in culori, in vol. II se pAstreaz'a o miniatura privindcampania lui Soliman I in Moldova la 1538/945 H. (f. 264 a) si altainfisind primirea Isabel lei, regina Transilvaniei, cu copilul in brate,de catre Soliman I in 1540 (f. 266 a).

Dar toate aceste materiale contin relat'ari privind mai mult aspectepolitice, militare si administrative ; stirile de natura social-economicesint razlete. Golurile din acest domeniu pot fi completate cu date pastratein izvoarele diplomatice, cu care sint pline diversele condici din arhiveleturcesti, in frunte cu Mithimme defterleri (Condicile afacerilor importante),Ahketm defterleri (Condicile pentru porunci), Maliye defterleri (Registrelefinanciare), Tepifat kalemi defterleri (Condicile de ceremonial), Romanyadefterleri (Condicile României) etc., conservate in marea Arhiva a Prey-dintiei Consiliului de Ministri (Basbakanlik Ansivi ) din Istanbul 1".

*Trebuie sa, recunoastem din capul locului ca" si in acest volum am

avut unele dificultati in delimitarea pärtilor care ne privesc din izvoarelenarative prezentate. Redarea lor exclusiva este uneori aproape cu nepu-tintA, deoarece evenimentele istorice adesea se impletesc si o fragmentareexcesiva ar ingreuna intelegerea textului. De aceea, unele parti sau frag-mente care nu ne privesc direct, dar sint necesare in vederea legaturiidintre fapte si idei, au fost rezumate si puse in paranteze ascutite.

Se stie ca traducerea vechilor texte otomane narative, diplomatice,epigrafice sau de alta, natura prezintä, in general, dificultati atit in cepriveste terminologia, vechile institutii otomane neavind corespondentein limba romana, cit si limba si stilul. De aceea, traducerea este uneorigreoaie, dar s-a cautat s'a exprime pe cit se poate sensul adevarat, cacio traducere libel* mai frumoasa ca stil, mai curgatoare, risca sa denatu-reze sensul frazelor, uneori destul de incilcite si chiar confuze, ale croni-carilor. Caci nu numai editiile, dar chiar si manuscrisele pastrate au nume-roase scapari, impreciziuni, greseli si pasaje obscure.

Pentru redarea scrierii arabe s-a adoptat sistemul de transcriereturca, avind la baza alfabetul ture modern in caractere latine (folositin Republica Turcia Inca din 1928) "3. De fapt, asa, cum se recunoaste,acesta nu este altceva decit adoptarea alfabetului romanesc 104 cu citevamodificari : c se pronuntg, ge, gi (dj, A) ; c ce, ci (6) ; g dupa vocalelea, o, u ca o prelungire a lor ; 1i ; i ca dublu i ; ö o moale ; a umoale si y i scurt. In paranteze rotunde s-a dat totdeauna forma intranscrierea turca moderna. Alte turcisme din text sint redate ay cums-au incet'atenit in limba romana.

Cele mai man l. dificultati le-am intimpinat, desigur, la identificareatoponhnelor, de multe ori traduse corupt de turci sau disparute farà arasa urme in alte categorii de izvoare istorice. 0 serie de localitati de pe

1" Pentru toate acestea, cf. Midhat Sertoglu, Multleva Bakzmindan Basvekdlet Arpvi(Arhiva Consilioltu de Ministri din punct de vedere al continutului), Ankara, T.T.K. Basunevi,1955, XV + 90 p.

103 Vent Imld Kzlavu:u (Nona edlsauza ortografick), Ankara, T.1.K. Basunevi, 1965,XXI + 288 p.

101 Vezi art. Turks in E.I., IV (1934), p. 968 (J.H.Kramers).

-

22 INTRADDucERE

itinerarul spre Camenita, citate in cronica lui Hagi Ali, ca si In cea a luiSilahdar aga, cu toate incercgrile noastre, au ramas neidentificate. Citevaelemente toponomastice greu de identificat sint si in cronica lui KiatipCelebi. De pildá : Kamudi sau Kamudai, sat ruinat la 1595, situat intreDun'are i cimpia CAlugareni (Cronici turcoti, I, p. 53) ; citeva toponimede sate dobrogene din cronica lui Hagi Ali : Musa-Bei, sat situat la nordde Bazargic (Hagioglu Pazari) ; Belyi sau Ben li (f. 15) ; Kurnalf-Deresi(f. 15) ; Deli Ali Vasiila Yayla (f. 16 r.) ; Uzum Ali cairi (f. 16 r.) ; Hagi-

indata" dupA Babadag (f. 17 r.). Aceeasi situatie se intilnestepe itinerarul din Moldova.

Pentru identificarea unor localitati din tarA am folosit i JudeteleRomeiniei Socialiste "5.

GreutAtile sint mai marl pentru localit54ile de dincolo de raza tg-rilor romane. Toate aceste loca1itäi (identificate i neidentificate) Ii auimportanta lor pentru cunoasterea toponimei istorice.

Deformgri greu de identificat se observa, si la unele elemente ono-mastice sau denumiri de institutii strAine. Este indeajuns s amintim,de pildd, formele Aromadi sau Erdemedi pentru denumirea unui sfetnical principelui ardelean tefan Bocskay (Kiatip Celebi, I, p. 279), sau fikicrq,care dupg sens ar desemna calgreti austrieci (Kiatip Celebi, II, p. 98) etc.

In aceast privintg am resimtit lipsa instrumentelor de lucru. Invechi-tele dictionare geografice i istorico-geografice ale lui G-. Mostras "6 si SamyBey Fraschery 107 pentru Imperiul otoman nu ne-au fost de prea mare folos.Se simte tot mai mult necesitatea unor dictionare istorice ale localiatilor dinTara Romaneascg, Moldova si Dobrogea, in genul celor intocmite de NicolaeDra,ganu 108 indeosebi de regretatul Coriolan Suciu pentru Transilvania 109

In schimb, pentru explicarea terminologiei turcesti, in general,0 a yechilor institutii otomane, in special, ne-au fost de un real folos,pe lingA cunoscuta Encielopedie islamice 10, indeosebi editia turcVn,Enciclopedia ilustratei a istoriei otomane de Midhat Sertoklu 112 si mai alesDiclionarul termenilor i expresiilor istoriei otomane de M. Z. Pakalm113 etc.

In ce priveste transformarea datelor Hegirei in ale erei noastre,ne-am bazat atit pe Tabelele noastre sincronice 114, cit I pe cele ale luiFaik Resit TJnat 115. Numeroase liste de sultani, demnitari i dregatoriotomani, intocmite de noi, cu ani in urnA," 116, precum i listele de suverani,

105 Edit. politicS, ed. a II-a, Bucuresti, 1972.156 Dictionaire geographique de l'Empire Ottoman, Moscova, 1871.107 Kamus ul-' Alam (Dictionaire de la Geographie et d'Histoire Universelle ), Istanbul,

1898-1899, 6 vol.108 Romanii in veacurile IX XIV pe baza toponimiei si a onomusticii, Bucuresti, 1933

(Academia RomfinA ..., XXI).108 Diclionar istoric allocalildtilor din Transilvania, Edit. Acad., 1967 1968, 2 vol.110 Encyclopédie de l'Islam t. I IV, Leyden, 1908 1936 + supl. (1940).111 Islam Ansiklopedisi, Istanbul, Mull Egitim Basimevi, 1950-1973 (ajuns la litera V).112 Resimli Osmanli Tanta Ansiklopedisi ..., Istanbul, 1958, 356 p.113 Mehmet Zeki Pakalin, Osmanli Tanh Degimleri ye Terimleri Sozlajd, Istanbul, 1946

1954, 3 vol. (are i o editie nouS, din 1971 1972).114 Mihail Guboglu, Tabele sincronice. Datele hegirei si datele erei noastre, Bucuresti, 1955,

LXIII -I- 330 p. (Directia Arhivelor Statului).115 Hien tarihleri Milddi tarihine fevirme lalavuzu ., Ankara, T.T.K. Basimevi, 1959,

XVI + 175 p.115 Vezi Mihail Guboglu, Sultani si marl dregatori otomani, in Hrisovul", VII (Bucuresti,

1947), p. 49-136 ; idem, Paleografia fi diplomatica turco-osmand. Studiu si album, Edit. Acad.R.P.R., Bucuresti, 1958, p. 95-116.

Ktiglaki, si

INTRODUCERE 23

de domni români etc. publicate de Aurelian Sacerdoteanu 117, apoi de IonIona§cu §i Francisc Pall 119 ne-au servit in cea mai mare m'asur6.

De§i con§tienti de faptul eg o metod5, cu adevgrat §tiintifica a publi-ekii izvoarelor otomane presupune Inartirea traducerii, oricit ar fi ea defidel6, de reproducerea in caractere arabe a textului original §i chiar defacsimile pentru fragmentele mai importante 119, asa cum au procedatinc6 Kraelitz §i Fekete, scopul pe care il urm6re§te aceast/ colectie dea pune la indemina istoricilor români o informatie cit mai bogatá din surseincg, aproape neexplorate cit §i anumite greuati de editare ne deter-min6 s publicdm, asa cum am aratat de la inceput, numai o traducerefragmentar6.

In ce priveste un vocabular de turcisme i indeosebi un indice, atitde utile pentru o mai bunA intelegere a unor termeni i expresii, mai alesa institutiilor turce§ti, ca §i pentru folosirea rapid5, a acestei colecii, nepropunem sa le intocmim ca pe o anex6 a volumului al III-lea.

Ajumi la eapAtul acestor rinduri, tinem sá multumim, inainte detoate, turcologilor-istorici : NicoarA Beldiceanu (Paris) 120, H. J. Korn-rurnpf (Hamburg) 121, dr. Hasan Kaleshi (Pri§tina) 122, Sherman D. Spec-tor 123 etc., care au facut recenzii pentru volumul I al acestei serii, aducindnu numai laude, ci §i observatii critice utile, de care in limita posibilità-tilor am tinut seama. Pentru acela§i lucru, exprim un cuvint de multumireistoricilor §i cercetatorilor no§tri Ion Matei 124, Constantin C. Serban 125,I. Capro§u 126, tefan Sorin Gorovei 127 §i scriitorului Paul Anghel 129.

Nu putem incheia aceast6 introducere fará sa, aducem un cuvintde multumire celor care ne-au ajutat cu referate §tiintifice : Mariana

117 Lisle de suverani. Imperiul oriental Imperiul otoman Bucuresti, 1941, 56 p.(extras din Hrisovul", I, 1941).

118 Vezi Documente privind istoria Romdniei. Introducere, Edit. Acad. R.P.R., 1956,p. 485 si urm.

118 Pentru astfel de editii vezi : Fr. Kraelitz, Osmanische Urkundenirittirkischer Sprache ausder zweiten Halfte des 15. Jahrhunderts . . ., Wien, 1921 ; Fekete, L'edition des chartes turques etses problemes, In KCsA", Budapest, 1939, I ; vezi i versiunea tura. In trad. Tayyib Gokbilgin,Turk vesikalarirun nesre ye bu isin arzettiN meseleler, In Belleten", V, 20, Ankara, octombrie1941, p. 607-616 ; Turski izvori za Beilgarskata istoria (Fontes Turcici historiae Bulgaricae ),seria XV XVI, I, ed. Bistra A. Cvetkova, Vera Mutafcieva, Sofia, 1964 ; II, ed. Nicola Todo-rov si Boris Nedkov, Sofia, 1966 (Balgarskata Akademia Naukite ...) ; cf. si recenzia noastra inReN ista arhivelor", XLV II (1970), XXXI, 1, p. 320-324 ; Lufta Shqiptaro-Turke né ShekullinXV - Burime Osmane pergatitur per shlypnga Selami Pulaha, Tirane, 1968, 496 p. ; vezi sirecenzia din Revista de referate si recenzii. Istorie-Arheologie", X, 1973, 1, P. 112-125(D. Polena si Marcel D. Clued). Pentru istoria tiparului arab in Wile române, vezi Dan Simo-nescu, Impression de bores arabes et karamanlis en Valachie et en Moldavie au XV III siecle, inStudia et acta orientaha", V - VI (Bucarest, 1967), P. 49-75. In Rusia introducerea tiparu-lui arab s-a datorat lui Dimitrie Cantemir (1722).

120 Cf. Revue des etudes islamiques", XXXVI/2, Paris, 1968, p. 343 -345.121 Cf. Der Islam" ..., Berlin, Marz, 1970, 46, p. 183-185.122 Cf. Iugoslavenski istorijski Casopis", 1-2 (Beograd, 1969), p. 243-245 (Sirpska

Akademia Nauka. Organ istoriskog Instituta S.A.N.).123 Cf. Canadian slavic studies", Montreal, Canada, 1970, IV, p. 132 si urm.124 In Studia et acta orientalia", V - VI (Bucarest, 1967), p. 458 - 460.128 In Revista de istorie", 20 (1967), 6, p. 1261 -1263 (la rubrica Bibliografie, arhi-

'visticã muzeografie").126 In Anuarul Institutului de istorie si arheologie-Iasi", III (Iasi, 1966), p. 256-257.127 Cf. art. Instrumentele de lucru ale istoricului, In Contemporanul" din 21 ian. 1972,

p. 1, col. III.128 Arhiva turco-romdne, In RomAnia literard", anul II, nr. 13 (25),

joi 27 martie 1969, p. 1,4.

si

politic&

-

-

24 INTRODUCERE

Vlasiu, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, colegilor no§tri Ion Matei0 Mustafa Ali Mehmet pentru unele verificari.

Cu publicarea acestui al doilea volum din cronicile turce§ti nu epui-zam, dupg cum am aratat §i mai sus, sursele narative otomane cu privirela trecutul patriei noastre, ci abia incepem scoaterea lor la lumina. Num--rul mare de manuscrise istorice turce§ti din bibliotecile Turciei, Austriei,Frantei, României, U.R.S.S. etc., depistate §i microfilmate de subsemnatulin cursul anilor trecuti, unele semnalate 0 in aceasta introducere, .5i pentrucare pregatesc un catalog, va deschide perspective pentru publicarea intre-gului material turcesc in conditii mai bune.

Cu aceasta ocazie, imi exprim gratitudinea directiei celor douainstitute ale Academiei, sub auspiciile carora apare aceasta colectie deizvoare orientale turce§ti. De asemenea, multumesc Editurii AcademieiR. S. Romania, redactiei ei de istorie, care s-a straduit sa publice inconditii bune o lucrare cu dificultati numeroase reclamind mari eforturi.

Autorul

I

'KIA TIP CELEBI

Kiatip Celebi, pe numele sau adevarat Mustafa bin Abdullah, s-anascut la Istanbul in februarie 1609 (zilkade 1017). In copilarie a primito educatie mai mult religioasa, iar la virsta de 14 ani (1623) a fost inrolatin corpul cavaleri§tilor, numiti silihdari, unde slujise §i tatal sau (m. aug.1625). In acela§i timp, incepe sa, functioneze ca ucenic in calemurile con-tabilitatii din Anatolia (Anadolu muhasebe kalemi). In aceasta calitate,din 1624 (1033 H.) i ping la 1635 (1045 H.) a insotit expeditiile armateiotomane duse la frontierele de est ale Anatoliei, fie impotriva rebelilor(numiti gelalii), fie asupra per§ilor schizmatici (ii,Ii). Astfel, intre 1624i sfir§itul anului 1628 (1038 H.), participa, mai intii la expeditia impotrivalui Abaza pa§a, care se revoltase impotriva Portii (oct. 1624), la bataliade la Cezareea O. la cea contra per§ilor, cind a avut loc asediul Bagdadului(1624-1625). In cursul anilor urmatori a luat parte la a doua §i a treiaexpeditie impotriva lui Abaza pa§a, inclusiv la asedierea cetatii Erzerum,luptele de la Alep, Diarbekir etc. In decembrie 1628 se intoarce la Istanbul.Intre timp, a primit un post la calemul de control al trupelor de cavalerie(suvari bas mukabele kalemi). Incepind de pe la finele lunii mai 1629, ainsotit iara§i trupele marelui vizir Hüsrev pap in Orient, de unde s-aintors la Poarta la sfir§itul anului 1630. In fine, intre 1633 §i 1635, a parti-cipat la campania impotriva per§ilor, sub comanda sultanului Murad alIV-lea. In timp ce armata stationa la Alep (1634), a intreprins un peleri-naj la Mekka, de unde i se trage §i nurnele de Hagi (el-Hace). La intoarce-rea sa la Istanbul (dec. 1635), mo§tenind o avere considerabila de la tatalsau i de la o ruda negustor bogat , demisioneaza din postul sail §i sededica studiilor pentru care avea o deosebita pasiune. In acest scop,cumpara un mare numar de carti rare. In 1648 (1058 H.) este din noureintegrat cu gradul de khalifa (secretar adjunct) 1, numindu-se de atunciHagi Khalfa. Moare la Istanbul in ziva de 6 oct. 1657 (17 zilhicce 1067).In ultima parte a vie.tii sale a invatat latina medievala limba interna-tionala a timpului i franceza, spre ali insu§i operele invatatilor euro-peni, pe care le-a folosit in vasta sa opera.

Kiatip Celebi a fost printre putinii invatati turci care au acord ato deosebita atentie §i §tiintelor pozitive, depa§ind limitele gindirii musul-mane. Studiind Inca din tinerete, timp indelungat, operele cele mai repre-zentative ale culturii Orientului, avea cuno§tinte temeinice in domeniulistoriei, geografiei, matematicii, astronomiei, §tiintelor naturale etc.,hicru destul de rar printre turci. Mai tirziu asimileaza, §i cultura greco-lating. Serie o serie de lucrari §tiintifice, unele de marl pro portii, care au

,

1 In turcwe : khalife scrib, secretar.

26 KIATIP CELEBI

fost traduse si in citeva limbi europene. In intreaga sa opera se observanumai tenclinte progresiste.

Kiatip Celebi a ramas cunoscut in cultura i istoriografia otomanlprintr-o opera vasta. Din autobiografia sa rezulta ca a scris circa 23 delucrari, in turca i araba. Mai importante, in ordine cronologica, sinturmatoarele :

1. Fazleka-at-tavarih, cuprinzind istoria sinoptica a vreo 150 dedinastii, intocmita dupa opera lui al-Cenabi (m. 1000/999 H.), pe care acompletat-o. Lucrarea a fost scrisa in araba, pe la 1642/1051 H., apoitradusa in turca (ms. Bibl. Suleymanie din Istanbul, fd. Es'ad efendi,nr. 2109, si Nuruosmaniye, nr. 3153) ; o unica copie in araba se pastreaza,Ta Biblioteca Beyazit (nr. 10318/436) din Istanbul. Are doua volume,dintre care unul trateaza evenimentele istoriei otomane de la 1591 la 1639,iar cealaltà pina la 1642. Merge, deci, paralel cu o alta opera a sa, Fezleke-itarih. Din ea ne intereseaza mai mult partile care privesc raporturile turco-romane 2, dar care sint foarte succinte, reducindu-se uneori la stiri razlete 3.

2. Takvim et-tevarih, adica Calendarul sau cronologia istoricit, scrisa,la 1648/1058 H., in tura, i persana, cuprinzind evenimentele istorice dela inceputul lumii" ping, pe timpul sau. Are stiri razlete i pentru tarileromâne, pe care le-am tradus dupa o editie tiparita 4, pastrata in BibliotecaAcademiei. Desigur, am tinut seama si de un manuscris din Bibl. T.K.S.M.,Istanbul, fd. Revan, nr. 1199, 157 f., dupa care am facut un microfilmpentru Arh. stat. Buc. (rola 33, cadrele 574-726).

3. Sullam al-wasul ila tabakat al-fuhul, in araba, reprezentind undictionar biografic al oamenilor ilutri, un fel de De virus ilustribus. Des-criind vietile unor sultani otomani, arata totodata i relatiile lor cu tarileromâne.

4. Kasf al-zunun'an asami al-kutub wal-funun, in araba, mare enci-clopedie a cartilor i tiintelor, fiind considerata opera principala a auto-rului, la care a lucrat 20 de ani ; are o traducere latina (ed. Flugel, Leipzig,1835-1858), sub titlul Lexicon bibliographicum et encyclopaedicum. Uneleindicatii bibliografice ne arata existenta unor vechi cronici turcesti (Teva-rih-i al-i Osman) privitoare la tarile române.

5. Tiihfetu'l-kiabir fi esfar al-bihar, terminata in noiembrie 1656(safer 1067), trateaza luptele navale i istoria flotei otomane. 0 traducerein limba engleza a aparut in 1831. Amintim, printre altele, descrierea bata-liei de la Caraharman (1626) din nordul Dobrogei.

6. Gihannuma (Cosmografia universalà) 5, prima redactie, inceputain 1648/1058 H., a fost dedicata sultanului Mehmed al IV-lea. Din versiunea

2 0 prezentare mai build a acestei opere istorice, intitulatd si Fazlaka akvalal-tarth va'l-ahbar, ne-a dat-o Orhan aik Gokyay, Kdttp celebt Hagati,Wsigeti-Eserleri (Viata,personalitatea si operele lui Katip Celebi), In vol. Kith') celebi (Ankara, 1957), p. 40-43.

3 Aceastd impresie mi-a ldsat-o lectura fugitiva a celor douá manuscrise din Bibl-Beyazit, Istanbul.

4 Despre aceasta operA vezi prof. M. Tayyib Gokbilgin, Kdtip celebe nin kronologlk esert(Opera cronologicA a lui Kiatip Celebi) Takvimultevdrih, in op. cit., p. 101-120.

5 Primul care a tradus din aceasta opera' partea privind Turcia europeanil : Rumelta stBosnia a fost J. V. Hammer, Burnett und Bosna, geographisch beschrteben von Mustafa Ben AbdallaHadscht Chalfa (Wien, 1812), bazindu-se pe manuscrisul nr. 1282 din Bibl. Nat. din Viena.

al-ahktr fellm

:

KIATIP CELEBI 27

In turca a acestei opere, un manuscris se &este si la Biblioteca Academiei(ms. orientale, inv. nr. 265). Pentru intocmirea ei, Kiatip Celebi nu s-amultumit cu operele geografilor arabi, ci a studiat temeinic §i lucrärilegeografilor si cartografilor europeni (Ortelius, Gerard Mercator, Cluveriusetc.). La inceput contine stiri vagi si razlete cu privire la tarile romane.Partea finala a acestui manuscris cuprinde o succinta descriere geograficaa vilaieturilor otomane din sud-estul Europei (Rumeli), in general, si dinPeninsula Balcanica, in special. Are o sumara, descriere a Dobrogei, Giur-giului (Yerkeiku) si a Banatului, in frunte cu cetatea Timisoara, deci aleunor tinuturi romanesti care au fost administrate direct de turci.

Din aceasta, interesanta opera, geografica s-au pastrat citeva manu-scrise in bibliotecile din Istanbul, Paris si Viena (vezi Hamit Sadi Se len,Cihanniima, in vol. Kt itip Celebi..., Ankara, 1957, P. 125), precum siunul in Biblioteca Academiei (ms. orientale, inv. nr. 265, 556 p.), care,judecind dupa miniatura de la inceput si dupa alte elemente interne siexterne, ar putea fi original. ITn manuscris intitulat Cihanniima'nzn Rume-liye aid ktsmi 6 , aflat in Biblioteca Topkapi Sarayi din Istanbul, fd. Revan,1651, 67 f., cuprinde o parte din aceasta lucrare §i a fost microfilmatpentru Arh. stat Buc. (rola 27, cadrele 762 828). Desi este un mic flag-ment din ultima parte a operei, are totusi o serie de stiri in plus, in specialpentru Dobrogea, Braila si Giurgiu. De asemenea, cuprinde unele informatiiprivitoare la Tara Romaneasca, cu orasul Bucuresti si Moldova, cu Iasii,care lipsese in Cihanniima. Acest fapt ne-a determinat sa, dam extrase intraducere si din aceasta, opera, geografica cu unele elemente istorice.

7. 0 opera a lui Kiatip Celebi mai putin cunoscuta, cel putin judecinddupa faptul ca. n-a fost semnalata nici in G.O.W. §i nici in E.I., este ceacu titlul Irpd-iil-hayetra Rd tarih el-Yunan ve'n'nasara (Cai norocoase dinistoria grecilor si crestinilor). Nu este exclus sa fie traducerea turceascaa cronicii frince" (fränkischen Chronik") a istoriografului bizantinLaonikos Chalcocondil (G.O.T., p. 200, nr. 8). Dar in timp ce cronicaacestuia atinge abia anul 1463, Irsad-iil-hayara. . . are citeva fragmenteprivitoare la situatia tarilor romane in secolul al XVI-lea. Manuscrisulacestei opere 1-am gasit in 1969 in Turcia (Bibl. Turk Tarih Kurumu,Ankara, ms. nr. 19, 32 f.) si 1-am microfilmat pentru Arh. stat. Buc. (rola 35,cadre 351 388). Aceasta este ultima opera a lui Kiatip Celebi din care amtradus fragmentele care ne privesc.

8. Dintre operele istorice ale lui Kiatip Celebi, cea care prezinta celmai mare interes, atit pentru trecutul tarilor romane, cit §i pentru altetaxi sud-est europene, este desigur Fezleke-i tarih (Istoria sinoptica). Con-ceputa, in araba si scrisa in turca osmana, este destul de incilcita in expune-rea evenimentelor istorice, neavind claritatea expunerii lui Solakzade sia altor istoriografi otomani. De fapt este o continuare a cronicii Fazlaka(nr. 1), tratind amanuatit, cronologic, pe ani, evenimentele istoriei oto-mane, incepind de pe la anul Hegirei 1000 (1591) pia, la 1065 H. (1655).Metoda expunerii, caracteristica aproape tuturor istoriografilor din ultimiiani ai domniei sultanului Murad al III-lea si ping la Mehmed al IV-lea,este, desigur, cea biograficar. Este unul din izvoarele de baza pentru situa-tia tarilor române de la sfirsitul veacului al XVI-lea pina la mijlocul celui

6 0 descriere succintd la F. E. Karatay, Kalalogu..., vol. I, p. 452, nr. 1362.

28 KIATIP CELEBI

urnagtor. Prezintg un interes deosebit nu numai pentru istoria tgrilorromâne sub Mihai Viteazul, ci i pentru domnia Movilestilor, timpurilelui Matei Basarab si Vasile Lupu, cu care a fost contemporan. Aceastgcronia, a fost continuatl de istoriograful Silahdar Findiklih Mehmed aga,care si-a intitulat chiar opera Zeyl-i fezleke (Anexä la cronica sinopticg).Extrasele pe care le prezentgm au fost traduse dupg editia din Istanbul,1286-1287 H. (1869-1870), 2 vol., 412 p. (I) si 398 p. (II). Deoareceaceastg editie nu este bazatg decit pe cel mult un manuscris, am tinutseama si de alte citeva manuscrise din bibliotecile din Istanbul 7, in fruntecu manuscrisul de la Muzeul Topkapi Sarayi, avind cota Hazine, 1341,321 f., microfilmat pentru Arh. stat. Buc. (rola 25, cadrele 37-369).

0 bung prezentare a acestei opere a dat-o istoricul ture Orhan SaikGrOkyay 8, care ne aratg cl Hagi Khalfa a folosit ca izvor cronicile lui HasanBeyzade, I. Pecevi, Topciular Kiatibi Abdul-Kadir Gerrahzade, PiriPasazade Fahri etc.

Bibli ogr a f i e: S.'0., IV, p. 395 ; III, p. 127 si urm.; J. v. Hammer,G.O.R., VI, p. 36 ; G. Flugel, Verzeichniss der Handschriften der Wiener Hofbibl.I, p. 49 ; F. Wustenfeld, Die Geschichtsschrezber der Araber.. nr. 570 ; C. Brockel-man, Geschichte der arab. Litt., II, p. 428 ; E.I., II, p. 217-218 (J. H. Mordtmann) ;G.O.W., p. 195-203 ; Orhan Salk Gokyay, Kdtip Gelebi, in I.A., VI (Istanbul,1955), P. 632-638 ; Bursalt Mehmed Tahir bin Rirat, Katip celebt, Istanbul,1331 H. (1913), 30 p. ; Kdtip celebi. Hayati ye eserleri hakkinda incelemelerCelebi. Cercetdri privind viata si operele sale), Ankara, Turk Tarih KurumuBasimevi, 1957, 225 p. ; Vasfi Mahir Kocaturk, Turk Edebigati Tarilii (Istorialiteraturii turcesti), Ankara, Edebiyat Yaynevi, 1970, p. 482-485 ; idem, TurkEdelnyati Antolojzsi. Baslangiclan bugune kadar (Antologia literaturii turcesti),Ankara, 1967, p. 169-173 ; Altinay, Ahmet Refik, Kdtip Gelebi, Istanbul, AhmetSait Matbaasi, 1932, 63 p. Kutuphanesi Tarth Serisi : 1). 0 antologie pre-tioasä din operele lui Hagi Khalfa a publicat Orhan Saik Gokyay, Kdtip Gelebe denSecmeler (Bucgi alese din Kiatip Celebi), Istanbul, Devlet Kitaplart, 1968, II -I-580 p.

7 Fezleke are numeroase manuscrise. Pentru cele din bibliotecile din Europa, cf. F. Babin-ger, G.O. W., p. 201, iar pentru cele din bibliotecile din Istanbul, cf. Turk Tarih Yazmalart Kata-logu (Catalogul manuscriselor istorice turcesti), fasc. 2 (Istanbul, 1944), p. 161 si urm. i F. E.Karatay, Katatouu..., I, p. 254-255, nr. 776-781.

8 o descriere succintá la F. E. Karatay, Katalogu. ., I, p. 452, nr. 1362.

(Kiatip

FEZLEKE-I TARIH(ed. Istanbul, 1869-1870/1286-1287 H., 2 vol.)

Volumul I

<Dupd ce (là corespondenta anului crestin 1590 In diferite cronologii, autorul noteazd 1-4unele schimbdri in ierarhia Portil : mazilirea marelui vizir Ferhad pasa si viziratul lui SiyaNuspasa, destituirea marelui niuftiu Bostanzacle numirea lui Zekeriya efendi>.

APARITIA UNOR TULBURARI LA GRANITA BOSNIEI, UNGARIEI SI 4ACTIUNEA DUSMANILOR...

DESCRIEREA LUPTEI SI INFRINGEREA DUSMANULUI

In anul mai sus arAtat 1000, gernazi iil-evvel 1, cind era inceput deprimävarä <dupa, man l. pregAtiri de lupra si dupA plecarea lui Hasan pasa,beilerbei de Bosnia, in tinutul croat (Hirvat )>, beii renumitd ai aceleimargini si st'apinii de ceati, banul de Transilvania (Erdel bani ) 2 si gene-ralul din Croatia, adunindu-se la un loc, 1-au intimpinat cu oaste mare peHasan pap. Dupa ce au luptat citva timp, oastea islarnic'a a obtinut vic-torie asupra armatei dusmane, care a fost invinsg.

<Capturarea multor munilii, tunuri kolanborna, a numerosi prizorneri etc., fugsrireadusmanilor austrieci>.

$EIHUL MEHMED AL-BUHARI 3

<Preocupdrile sale la Buhara, unde a infiintat o sectä monahald>.

In zilele norocoase ale domniei lui Murad 4, a venit in orasul Constan-tinopol. Apoi, fiind surghiunit, a locuit un timp la Silistra i pe la sfir§itulanului o mie 5 a murit. A fost ingropat intr-un mausoleu (türbe ) special,din centru...

ANUL UNA MIE UNU6VIZIRATUL LUI SINAN PASA SI MAZILIREA LUI SIAVUS PASA :

MOARTEA LUI HASAN PA$A LA HOTARUL BOSNIEI

In acest timp, Sinan pasa 7, fiind sup'grat pe mai sus-arAtatul Kirli 8Hasan pasa, 1-a mutat pe acesta din Rumelia la Timisoara, in ziva de douä-

14 februarie 14 martie 1592.2 Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei : 1581 1597 (Intiia card) ; 1598 1599

(a doua oard).3 Din orasul Buhara (U.R.S.S.), pe atunci in Imperiul timurid.4 Murad al III-lea (1574-1595).5 August octombrie 1592.6 8 octombrie 1592 26 septembrie 1593.7 De cinci ori mare vizir.8 Hasan cel murdar.

5

8

10

1

Ii

416'4!,7r

JU, J1 i"."Yrj.)!7_11,kjc11141....'

vk'

tf.41t).3:Ct*-^::21:te*LA.'13-,i,),:.:./.;114t):7C;:tA.4;.;:k.*Y",/\ LrL":2-';')

] 6:L.;!).,lit:Si;)i02) 4:7) -:'.4-8-4,4 '145,-

e '

:165/..Z:jteL:ve.-,J.12y/CAI:jU.Zet..Cf. C.:J1)14..

Ll',1j1"L'Sik'114'als

% ''',4/1"A\ C)it;''\}VAZ.1jju. te-) .

4.1* 3.;

-7 :.0=./:;:.

,46;;, 60) c).y4),...11=-

Fig. 2. Kiatip Celebi, F e: 1 e-ke-t Lan ms. Bibb TKSM,Istanbul, 1341, f. lv. cuminiaturd In culori. Arh. stat.Buc., Mf. (Turcia), rola 25,c. 38.

t , T ,

4.

t;,111.Ait

6-44:16"114:11.71.7ZA.

-1,1

, ..........-6- 1,0.7 _..74..) ,.......i.k.,2 4.111- f".:1:..., 44,;,......._

LI:..),ti

. ,u...-.thi?0,1:,.540,,..).4----.1

,.

..e..4.-L.,.;44,!I iai4,0(..-.),-;.),(ica.;-9cmattl;a-ttc,ttNi:4'1;.!_i:

1 "Lir. -:-..). ql);':pel...,14,,ft.:- , Lt.*! _

4 .-(

1

'1

1, J IV zwilln.y.%if %ay..) "i;.44 L:wi ' 1 -S, n ..

1

i''.... .- :fte.c.v.-1.w. ....1.:.1j-,L....,,Lop...

I V ' ' .. ''. 1 1 .1 c, ..,2;41

ItLt16.-,.4/Yeav a.-A.4.;-if-1:irel ,: 1.;:Z-r.,

tz...--,:, ^D, sj,..N1..:si

.1.1 .-$1,;;414

-

,

lifiowr4 ,* 7:0

I.

vc:Ls.

. . .

.. .

(

%/4`,(4-\.*:),.:1.)

1,v.AM

..-avatassui,

i

"

FEZEKE-I TARrH 31

zeci si trei a lui rarnazan 9, cu rangul de vizir, iar locul lui 1-a dat fiului sau,Mehmed

UNA MIE UNU, REBI CL-EVVEL 17 1°

<Intrarea turcilor in Belgrad, descmderea lor la seraiul Hanbei i trimiterea lui Ridvan 17aga cu scrisori de cucerire la Poarta>.

In timp ce eetei de spahii i s-a dat un firman sa ierneze la NicopoleVidin impreuna cu silihdarii 11. , cinci sute de ostasi pedestrasi,

recrutati mai inainte, carora ii s-au dat ca binefacere cite patru aspri(akce ) pentru gebegilik 12, au fost trimisi cu o ceata de ieniceri la Timisoara.

ATACUL OSTII DUSMANILOR ASUPRA CETATII CSTUNI-I BELGRAD5I A ALTOR ORASE ISLAMICE"

<Descrierea luptelor dintre turci si austrieci in Ungaria>.

18-24

ASEDIEREA STRIGONIULUI14 25-2G

...In a aptea zi a lui ramazan 15 venind. eu oaste Apardi beidin partea marelui serdar 17, iar in a opta zi pasa de Timisoara,Hasan pasa, si in a noua zi pasa de Bosnia, au intrat in Buda si s-auasezat in partea Pestei ( Pe?te ). De aici se auzea bubuitul tunurilor de laStrigoniu, dar serdarul nu tinea seama de aceasta.

27

RASCOALA POPULATIEI DIN TIMISOARA 28

In acest timp, pe cind beilerbeitil de Timisoara, care venise in ajutor,statea in fata Pestei, a sosit stirea c populatia unei palänei (palcunga )din eialetul su, spunind ca-i prilejul, s-a räsculat si a ocupat palanca. Maisus-aratatul pasa, luindu-si oastea in grabà, s-a indreptat in acea parte.Ajungind acolo, i-a supus i i-a pedepsit cu lovituri de säbii pe razvra-titi..

DESCRIEREA LUPTELOR DINTRE TURCI SI AUSTRIECI IN UNGARIA

In acest timp, venind aga, unul dintre agalele lui Gazi Ghirai han 19,adus scrisori de la aeesta i i-a anuntat sosirea. In scrisoarea sa hanul

facea cunoscut ea in fruntea unei osti numeroase, pornind din Ciimeea

9 23 lunie 1593.10 21 ianuarie 1593.

Trupe de cavalerie.Inarmare, armuri.

13 IstolniBelgrad, Stuhlweissenburg, azi Székesfehérvar (Ungaria).14 Estergon, Gran ; cetate cuceritii de Sohman Magnificul. Azi Esztergom (Ungaria).15 7 iume 1593.

Nume deformat ; sA fie Erdel beyi, adica principele Transilvaniei?Sman pasa,

18 Gazi Ghira, al II-lea, hanul Crimeei (1588 1594 si 1596 1608).

99,

pasa...

si

11

12

17

16

33a

1°

32 KIATIP ,CELEBI

trecind apa Ozü 1°, apoi prin Bender 2°, Chilia ( Kili ) §i Cetatea Alba(zikkerman ) 21, precum §i prin vilaieturile Moldova §i Tara Romaneasca,§i traversind apoi Timi§oara §i riul Mure§, e pe cale de a ajunge, prinSeghedin, la Buda ( Budun ).

34 Gazi Ghirai, hanul Crirneei, participind cu oastea sa la, expeditie,a pornit din Crimeea §i, ca sa," nu calce oastea tatareasca tarile islamice,a gasit de cuviinta sa treaca prin hotarul vilaietului le§esc ( Leh ) §i prinhotarul Transilvaniei.

Trecind peste fluviu i mergind pe marginea apei Nistru ( Turla ),el a strabatut tinuturile le§e§ti. Dupa ce a trecut §i hotarul Transilvaniei,a ajuns la cunoscuta §i anevoioasa trecatoare (derbend ) numita Balkan 22,iar la intrarea in trecatoarea mai sus-amintita se afla fortareata numitaHust, care era una dintre cetatile Transilvaniei 23 Voievodul ei sfatuindu-ipe zabitii cetatii, ace§tia au adunat multe mii de du§mani dintre pedes-tra0, calareti §i raiale, care, aducind din munti grinzi mafi i pietre, auastupat locurile de trecere, iar pu§cmii du§mani s-au mezat in locuri acid-postite. Astfel, trecerea n-a fost cu putinta in nici un chip. Atunci, dupa ceau tinut sf at, gloriosul han cu oastea ginghizida 24 au devenit pedestra§i§i fara sa a§tepte, luinduli in miini arcurile §i sagetile, au dat atac asupraacelei populatii nenorocite. Unii dintre vitejii tatari trecind pe apa, iaraltii inaintind prin locuri parasite, i-au risipit pe du§mani §i pe cei maimulti dintre ei i-au trecut prin foc §i sabie. In felul acesta, cu ajutorulpreainaltului Allah, trecind prin acea strimtoare foarte periculoasä, s-aua§ezat in fata cetatii mai sus-aratate. De aici, trecind riul munit Tisa,au intrat in Tara Ungureasca ( Macaristan ) . . .

35 DESCRIEREA INCEPUTULUI RASCOALEI LU1 MIHAI (MI11.11.) 25,

VOIEVODUL TARII ROMANESTI

Voievozii Tàrii Romaneti dadeau cai pentru transportul tunurilornecesare expeditiilor imparate§ti. Mai inainte, in timpul expeditiei impo-triva cetatii Vesprem ( Pesprim ) 28, el <Mihai > trimisese doug-trei sutede cai, dar sosind din partea marelui vizir oameni din Belgrad spre a-icere iarki alti cai §i spre a aduna banii vistieriei, Mihai nu s-a ingrijit cabanii i caii sa ajunga cit timp vizirul se afla Inca la Belgrad, fapt pentrucare a meritat rnustrare. Pe cind turcii se aflau in §esul Ianik 27, au sositoameni cu vreo patru sute de cai, cu vistierie §i cu unele daruri, dar pentruca nu sosisera la timp, omul san a fost mustrat §i dus la locul de executie.Atunci fiul serdarului 28, fiind de fata, a mijlocit §i 1-a scapat de la moarte.Darurile sale nefiind primite, i s-a spus : indata dupg aceasta, cu ajuto-

Linga cetatea Oceakov (6zu) ; in izvoarele moldovenesti apare sub forma Vozia.20 Tighina (U.R.S.S.).21 Bielogorod-Dnestrovski (U.R.S.S.).22 Este vorba de Muntli Carpati.23 De fapt mai la nord, in U R.S.S.24 Adica a Itti Ginghis han.25 Mihai Viteazul, domnul Tarii Românesti (1593-1601).26 Wesprirn, Agram.21 Raab, azi Gyor (Ungaria).28 Mehmed pasa, fiul (oulu) lui Sinan pasa.

19

FEZEKE-I TARIH 33

rul lui Allah, expeditia noastrd va porni impotriva Tani Româneti. La cebun ea tara padiphului sd fie data unor du§mani nepdsätori ?". Oameniicare veniserd, au fost inchi§i, iar la intoarcere i-au eliberat din Belgrad §ii-au trimis lui Mihai <Viteazul> cu o poruncd, strknied in sensul de mai sus.

Rdtacitul de Mihai, fiMd un nenorocit de duman, cu poftd, de rk-coald, in anul urmdtor s-a rdzvrAtit deodatd §i felul in care s-a desfkuratrdscoala va fi istorisit mai departe.

ANUL UNA MIE TREI 29, CUCERIREA CU EFORTURI A CETATII IANIK 38

<Cucenrea celdlii Papa de cdtre Gan Chiral, asedierea cetath Comran>. 39-40

POVESTIREA STA.RILOR DE LA FRONTIERA MOLDOVEI ,SI INTOAR- 41

CEREA TURCILOR

...FiMd lipsa, de zaherea i lemne §i furaje §i alte lucruri necesare,la Buda sdrAcia a atins culmea. De asemenea, la aceste lipsuri addugindu-se§i faptele du§manilor, situatia de la frontierd a devenit jalnicd. Dar ivin-du-se nenorocirea din Tara Rornaneased 3°, aceasta a Mcut sd, fie uitatd,räzvrdtirea ungurilor.

MASURILE NENOROCITE ALE SERDARULUI *I INFOLUTATIREACUSURURILOR

0 alta grewald, a serdarului era aceea ed, neardtind prietenie prefa-cutd fao, de voievozii Tárii Romdne§ti §i Moldovei, i-a fäcut pe ace§tiasa se rascoale.

Faptul ea expeditiile se prelungeau i du§rnanii erau rnereu victorio§i,precum §i. ed pacea nu s-a incheiat potrivit cu denmitatea islamicd, toateau fost urmdri ale mkurilor sale <nechibzuite>.

RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI31 1 MOARTEA LUI MUSTAFA PASA

Incepind. expeditiile ungure,$ti, cezarul 32 a trimis scrisori tuturoremirilor du§mani. De asemenea, papa invitind cetele de cre§tini la atacimpotriva musulmanilor, Ardealul §i Tara Itornâneasca §i Moldova, unin-du-se in acela§i seop, au hotärit sa se rascoale §i au inceput sd atace §i sddevasteze tirgurile §i satele care se gdseau la tärmul Dunarii. In aceavreme, caimacamul Ferhad pap, cerind mazilirea voievodului Moldovei 33,pus de Sinan pap, a acordat locul sau unui tindr cunoscut sub numele debeizadea moldoveneasca, 34. Despre acel tindr, care se intretinea din averea

29 16 septembrie 1594 5 septembrie 1595.3° Ridicarea lui Mihai Viteazul impotriva turcilor.31 Aron Tiranul (1592-1595).32 Imparatul Rudolf al II-lea (1572-1608).33 Aron Tiranul.34 Bogdan betzadesi : beizadeaua Moldover ; tefan Razvan.

42

34 KIATIP CELEBI

sa proprie (hazine), se spune ca ar fi imbratisat islarnismul. Potrivitobiceiului, Ferhad a trimis cu el un capugibasi, atasindu-i si un ceausde inscaunare (iskemle-caup I ). Dar predecesorul sau <voievodul Moldovei >,rasculindu-se, i-a intors inapoi. Cind acestia au cerut ajutorul Portii,a fost numit, cu o ceata de ostasi, Mustafa pasa, care fusese maziit dinMaras 25, unde era beilerbei din vremea hi Sinan pasa. El <Sinan pasa>a trimis impreuna, eu doug mii de ieniceri si pe agalele sale posesoare defeude mari (zeamet), pentru a le scapa de darile la care erau impuse potri-vit unui firman. La sosire, gasind Dunarea inghetata, s-au asezat in sesulRuseiukului si tocmai cind au inceput sa treaca tunurile spre partea Giur-giului (Yerkokii), oastea dusmana trecind pe neasteptate la Ruseiuka ataeat ordia turceasea. Atit pe serascherul Mustafa pasa, cit si pe uniiostasi din jurul sau i-a ucis, iar pe altii i-a facut prizonieri. Apoi rascoalamoldoveneasca s-a intarit din zi in zi.

VESTEA RA.SCOALEI LUI MIHAI (MIHAL), VOIEVODUL TARIIROMANESTI

In Bucuresti (Rare?), care era capitala mai sus-aratatului voievod,acesta avea peste patru mii de creditori.

Cei mai multi dintre camatari erau ieniceri si supusi bogatasi (ekia-bir ). Acestia, räzvratindu-se in fiecare zi, in semn de revolta aruncau enpietre in palatul lui si, luind in miini <diferite> obiecte, ii bateau si-i raneaupe oamenii care se gaseau la poarta palatului. Mai sus-aratatul voievod,necajindu-se, i-a chemat intr-o zi pe acesti creditori si, dindu-le unelesfaturi, aratind curaj in fata hr, le-a spus : Dad, ma omoriti, Irg vetipierde in intregime avutiile. Aseultati ce va spun : mergeti cu oameniinumiti pentru stringerea avutiilor in Tara Romarreasel si aduceti de acoloveniturile si luati-va apoi din ele banii vostri". Intr-adevar, dupa, multa,ezitare si indirjire, acestia au consimtit si, despartindu-se, vreo cinci sutedintre ei au plecat. Peste citeva zile, cind bunurile au fost aduse, acesteanu le ajungeau creditorilor. Fiind necesara o impartire proportionala,au invitat pe cadiul din Giurgiu sa faca socoteala. Acesta fiind bolnav,a plecat ajutorul sau (naib ) Ali-Gian efendi, care a facut impartirea cuve-nita. Asa, de exemplu, vine cineva si prezinta o chitanta (temesslik ) pentruo datorie de saizeci de poveri (ya ) de aspri 26, spunind : este adevaratca dovada este a mea, dar in schimb ce-mi dal '1 Spune ce fel de obiecte si

43 fixeaza'-le preturile". Dupa multa, insistenta, omul se multumea cu ceea cei se spunea. Bunaoara, zece poveri de bani, un hanger impodobit eu pietrepretioase, de dougzeci de poveri, un harnasament (raht) cu franjuri, decinci poveri, si asa mai departe..., toate la un loc se ridica, la saizeci depoveri. Deci omul spune : musulmane, fiecare lucru pe care 1-ai dat valo-reaza de trei sau de patru ori mai putin decit costul lui. Ceea ce mi-ai datcu douazeci de poveri, eu ti-1 dau cu cinci poveri". Dupa multe discutiisi gilcevi, el <Mihai> facea ca 60 de poveri sa fie reduse la 30. Apoi 11punea pe cadiu sa scrie si sa sigileze. De asemenea, ii punea si pe scribiisai sa scrie. Ceea ce valora mai putin de 10 poveri nici nu punea la soco-

35 Oras In Asia Mica.36 60 yuk = 6 000 000 de aspri (akce).

FEZEKE-I TARM 35

tealg, spunind ea' e o suing foarte mica. In felul acesta datoria se ridicala sapte mii de poveri de aspri 37. Mai sus-arätatul cadiu povesteste urma-toarele : Dupa ce am iesit afarg, apropiindu-se de mine o raia 38 prietena,mi-a spus : « Ali Gian Hogea, de citi ani mincam impreung piine i Bare ».

Indata ce i-am rgspuns cà trebuie sa, fie vreo dougzeci, mi-a spus eg « acumrasplgtind piinea i sarea pe care le-am mincat impreung, iti voi spuneo vorbg pe care s-o asculti i s-o tii in taina. ». L-am rugat sg-mi spuna,de indata, si el mi-a zis : « SA nu mai ramii aici ping la chindie i &a nu teopresti nici la Giurgiu, ci s faci tot posibilul ea 0, ajungi la Rusciuk cuun ceas mai devreme ». L-am intrebat care e pricina, dar el a refuzatsa-mi rgspunda, zicindu-mi : « in astfel de momenta m copleseste mari-nimia si spun citeodatg aiureli. Ia seama la ceea ce ti-am spus ! ». Vazindin oras o zarvg neobinuit i o multime tumultuoasa, am pornit de acolo,urcindu-ma intr-o trasurg (koci) in mare grabg. Cind. am sosit la Giurgiu,in timp ce povestearn cadiului despre starea de lucruri, afurisitii aceiai-au ucis pe toti musulmanii care se ggseau acolo <in Bucuresti> i apoi,venind alaiuri dupa alaiuri, au atacat Giurgiul. Neggsind o alta posibili-tate, m-am dezbrgcat i, fiind un foarte bun inotator, am trecut inot inpartea cealaltä a Dunarii. A mai trecut, inotind, incg un om. Dintre locui-torii Giurgiului am scgpat numai noi doi. Din vreo trei sau patru miide suflete, barbati i femei, unii au fost ucii, iar altii au fost luati prizo-nieri, dupa care Giurgiul a fost incendiat".

Acest eveniment s-a intimplat in luna gemazi iil-evvel Cei carese ggseau in tinuturile Moldovei, fugind in partile Chiliei, Akkermanului

Hirsovei (Kauova) §i apoi trimitind, din Rusciuk, oameni cu mahzarurila Poarta, au facut cunoscuta, aceasta situatie. In vremea aceea fiind timpde iarna, nu a fost cu putintg sa se pregateasca, de indatg oaste. PopulatiaRusciukului, ridicindu-se, s-a imprastiat prin munti si prin imprejurimi.

ACORDAREA MARELUI VIZIRAT LUI FERHAD PA5A LA 6 6EMAZI1.11,-AHIR 1003 "...

ATACUL LOCUITORILOR DIN TARA ROMA NEASCA 5 I MOLDOVA

Inainte de a ataca Braila si Akkermanul, voievodul Moldoveis-a ngpustit asupra eetatii Bender. Beiul Ahmed, bei de Bender, adunindu-ipe gaziii vilaietului i asezindu-se cu spatele la fortgreata, a dat o luptacrinceda" . Locuitorii Moldovei (Boodan) fiind infrinti, au fost urmäritipina la granita vilaietului lor. Apoi, cel mai sus-aratat <voievodulMoldovei>, venind din nou prin spatele Chiliei i Akkermanului, a asediatAkkermanul. El a adus i tunuri cu care a bgtut <Akkermanul> cu Inver-sunare. In acest timp, populatia vilaietului ceruse ajutor de la hanul GaziGhirai42. Acesta, la rindul sgu, pe Adil Ghirai 43 CU o ceata

37 7 000 de poveri 700 000 000 de aspri.38 Rata, supus nemusulman clintr-un stat musulman ; erestin ; aiei este vorba de un romAn.39 12-21 mnuarie 1595.48 16 februarie 1595.

tefan Räzvan.42 Gazi Glurai al II-lea, hanul Crimeei.43 Mo5tenitorul tronulm, zis kalgai sultan.

46

47

".

=

41

trimitindu-1

36 KIATIP CELEBI -de ostasi, acestia au ajuns in mare graba tocmai cind populatia cetatiislabise rezistenta. In momentul cind tatarii au atacat, dusmanii au fugit,neasteptind A, raining pe loc. Unii din ei au fost fkuti prizonieri, altiiau fost nimiciti. Fkind o incursiune in vilaieturile lor <in Moldova>,oastea tatareasca a luat o prada bogata. In felul acesta, Akkermanul a fostsalvat. Apoi, Mihai trimitind impotriva Brailei pe seraskerul sau, numitMihalcea 44, populatia a aflat aceasta si a intrat in cetate. Dupà ce dusmaniiau devastat orasul, acestia 1-au si incendiat. Apoi, asezind tabka, pe cindil asediau, cei din provincie (vilaiet) au trimis scrisoare lui Musa ceausdin Dobrogea cerindu-i ajutor. Atunci acesta, stringind 3 000-4 000 deostasi, a trecut Dunarea pe ghiata. In clipa cind i-au atacat pe dusmani,acestia dezorganizindu-se, tabara lor a fost distrusa impreuna, cu peste1 000 de dusmani. Mihalcea a fugit intorcindu-se teaMr si sanatos si s-adus la Mihai voievod. Acesta dindu-i vreo 20 000 de ostasi maghiari iardeleni, precum si dintre rebelii romani, 1-a trimis iarasi cu tunuri sa ase-dieze Braila. De asemenea, Dunarea dezghetindu-se, se ingreuiase trimi-terea de ajutoare. La sosirea lor <a romanilor >, au fost intimpinati de locui-torii Brailei, care s-au luptat un timp cu ei. Dusmanii fiind multi, ei <turcii >s-au inchis in cetate si au stat in pozitie de apkare cu tunuri si cu pusti.De asemenea, necredinciosii, construind adaposturi (meteres ) i sapindsubterane (lagim) in trei locuri, au habit cetatea cu mare violenta, timpde 16 zile si 16 nopti. Cind locuitorii si-au pierdut speranta de a mai salvacetatea, sfatuindu-se intre ei, s-au vazut nevoiti s-o predea prin capitu-lare (vire ). Mai sus-nmnitul Mihalcea era din Braila. El insista, zicind :

' 77Fratilor, sa, TA luati familiile voastre, iar uneltele si proviziile sa, raminape loc". Kara Ceaus Mehrned bei si Mustafa Ceaus, intrind in tratativeerr beii maghiari, acestia <ungurii > au jurat pe legea lor ca nimeni nu vasuferi pagube. Dupa, ce au la'sat pe loc vreo mi e de poveri cu diferite obiecte,ei <turcii > au iesit din cetate, tipind si suspinind sa fie ti ecuti cu vaselein partea cealalta. Oastea dusmana, impresurindu-i pe acestia <pe turci >dupa ce i-a trklat, pe cei mai de seama" dintre ei i-a fkut prizonieri, iarpe unii i-a 'leis. Cind Kara Ceau§ le-a spus : Bre, mincinosilor, unde-icuvintul vostru ? Se poate asa ceva la o natie ?", atunci beii maghiari,impiedicindu-i cu sabiile pe necredinciosi, i-au ucis pe citiva dintre ei,apoi i-au trimis pe locuitori peste Dunare.

SERDARUL FERHAD PA$A IN PARTILE TARII ROMANESTI

Mai inainte 45, Giurgiul fiind instrginat, sosise la Poarta imparkiei48 0 scrisoare de disperare (feriadname ) cerindu-se ajutor. Populatia din

Rusciuk s-a imprästiat prin pktile Provadiei (.Pervadi ) §i in MuntiiBalcani. Pe la inceputul iernii, rebelii TArii Românesti, impreuna cu rata,-citul de Mihai, trecind Dunarea pe ghiata, au incendiat orasele numiteRusciuk si Turtucaia ( Tutrakan ) §ii§tov (Zistovi ) §i Rahova si Silistrasi Hirsova. Din aceasta cauza, venind din non strigatorii de ajutor (feriadci )la Poarta, sangeacul Silistra a fost acordat fostului ceau§ Mustafa aga.Dindu-i-se sub comanda, o mie de ieniceri si opt tunuri imparatesti (sahi)

" Banul Mihalcea.45 Adica dupa luarea Giurgiului de atre Mihai Viteazul.

FEZEKE-I TARII-I 37

si cuirasieri (cebecii), el a ajuns serasker, dar neputind sl fac6 fatA,vilaieturile acelea au fost devastate in intregime. Unii dintre locuitoriau fost ucisi, iar altii dusi in robie, iar cei bogati (maldar ) au fost pusiin lanturi. Cind toate acestea au fost infkipte la scara impArkeasc6,marele vizir Ferhad pasa a devenit serdar, fiind inskcinat s'A piece in pri-m6vara aceea intr-acolo <in Tara Româneascä >.

PLECAREA LUI FERHAD PASA IN PARTILE TARII ROMANESTI 49

La sosirea primgverii, in a 17-a zi a lui ramazan din anul cel maisus-arkat 46, intr-o zi de joi, marele serdar, pornind in expeditie impotrivaTkii Românesti, a iesit cu alai din capitala sultanatului si a descins laDavud-Pasa. Ibrahim pasA, hind pe atunci al doilea vizir, a fost numitin postul de caimacam. De ast6 datg, agaua de ieniceri, Iemisci, rAminindla Poarta, in locul sau a fost numit zagargi basi 47, CU 10 000 de neferi.Illufegiii 48 de stinga, impreung cu bulucurile de dreapta, rArnase la PoartA,au scos cortul <in luna saban> si I-au intins in afara orasuhii. Pregatindu-semai intii o flot'a compusA dintr-un numk de zece galere (kadirga ) entunuri si alte unelte, a fost trimisa de la Varna la Rusciuk, pe Dunke.Apoi, str6bAtind un mare numk de menziluri, s-a ajuns in apropiere deHezargrad 43.

<Se arat'a mai departe pregkirea unui complot impotriva lui Ferhadpap de cAtre demnitarii din Istanbul>.

Acestia, fiind partizanii lui Sinan pap, s-au unit cu totii, si au ince- 5oput sA spung cu acest prilej ea", <Ferhad pap> nu doreste sä mearga, inTara ItornâneaseA ea sa, lupte cu dusmanul. Si au mai spus cI faptul vainfluenta treptat mersul expeditiei. Pe de ala parte, Ferhad pap in 21 allui saban 50, pornind din Davud-Pap, a ajuns la Ciorlu 51

<Se descrie mai departe inaintarea o5tii, recrutarea de noi trupe 5i acordarea agaliculuide ieniceri unui oarecare Husein bei>.

CEARTA DINTRE TUNARI SI OSATSII VETERANI LA ADRIANOPOL

<Ciocnirea dintre puscasii ieniceri 5i plingerea lor in fata serdarului>.

...In acest timp, in a cincea zi a lui ramazan 52, vilaieturile TäriiRomânesti si Moldovei fiind transformate in eialeturi 53, Moldova a fostacordatl lui 6-afer pasa, fost beilerbei de Sirvan 54, Tara Româneasega fost data lui Saturgi Mehmed pasa, iar pentru impunerea la contributiia intregii taxi, defterdarlicul a fost dat beiului Muharrem din Yeni-§ehir 55.

46 26 mai 1595.47 Comandantul companiei a 64-a." Lefegii, mercenari.42 Azi Razgrad (Bulgaria).50 1 mai 1595.51 Localitate in Turcia europeana, linga Adrianopol.52 14 mai 1595.53 Provincii turce5ti sub administratie otomana.54 Ora5 in Anatolia.55 Ora5u1 Nou" in Asia Mica.

38 KIATIP CELEBI

De asemenea s-a dat firman pentru adunarea unui numdr de cloudsprezecemii de ostasi din oastea permanentd.

SOSIREA SERDARULUI LA DUNARE

Hasan pasa, 66, beilerbei de Rumelia, pregatind vase (tonbaz) pentrupod, pe cind Rahova era schell, Mihai eel räu si-a pus in gind s pricinuiasca,'pagube cordbiilor de acolo. In acest scop, trecind cu citeva mii de dus-mani, au intrat intr-o ascunatoare de pe lingd Nicopole si au pornita doua zi, dis-de-diminea, pe cind oastea rume1iot i secbanbasi 57

51 pdzeau cordbiile. In acel loc prinzindu-se o limbd (dii) 58, aceasta a datde stire asupra situatiei dusmanului. Oastea a intrat indat5, intr-un ascun-zi i dimineata alaiul dusmanior a atacat prin surprindere dinspre farm,apoi a fugit infrint. Pe la sfirsitul lunii sevval 5°, sosind marele vizir, cinda intrat in Rusciuk, cheresteaua pentru pod era pregAtitd. De asemenea,sosiser5, din Nicopole i corabiile pentru pod si in prima zi a lunii zilkade6°s-a inceput construirea podului.

Din partea lui Mihai s-a prins o iscoadd care a dat de stire c acumla Bucuresti are loc o mare adunare, unde yin ajutoare ardelene si maghiare,si e oastea se ridicd, la vreo 70 000 de neferi. In a treia zi a hi zilkade 61,Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, sosind eu vreo cinci sute de prinsiromâni si ostasi unguri i inc5, vreo patru mii de capete tdiate, a intratcu mare alai si cu mare pompà in ordie. Secbanbasi fiind numit pentrupaza podului, unii dintre beii din Rumelia i-au lost dati in serviciul decaraulg. Marele vizir, de asemenea, stind sub un cort (sayvan) sustinutde opt coloane, privea starea podului si a ostii si era atent i prezent tottimpul. In fata Rusciukului se gdsea o insul cu suprafata ca un ses, aco-peritd, cu sàlcii. In vreo cinci sau sase zile, podul fiind legat de insuld,, aufost intinse corturile, iar in partea cealalt5, se intindea pind la cetateaGiurgiului. Abia cu cinci sute de vase plutitoare (tonbaz ) putea fi corn-pletat. Dar in apropiere de cetate fiind un loc mai putin adinc, au fostnumiti sangeacbei spre a -Oda stilpi mari.

Saturgi pasa, hind invitat la oaste, i s-a acordat Tara Rornânease5,pentru a fi transformata, intr-un beilerbeiic 62. Acesta, la rindul sàu, sosindin a 17-a zi a hi zilkade 1003 63, a intrat in ordia impdrAteased.

Pe cind se construia podul in acest scop, fostul defterdar Ibrahimpasa statea la Belgrad cu ostasii celor patru bulucuri, impartindu-le sol-dele. Beilerbeiul Anatoliei, chehaiaua de ieniceri, a fost insdreinat eupaza Budei.

...Marele vizir Ii pusese in gind ca, dupd, inldturarea lui Mihaidin Tara Romd,neascA, s5, plece la Belgrad.

Fiul lui Mehmed Sokollu pasa (m. 1579).Capetenia trupelor numite seimeni.AdicA o iscoada.

59 28 tunie 1595.60 8 iulie 1595.61 10 iulie 1595.69 Adica pa,alic sau provincie otomaniL63 24 inlie 1595.

54

"22

,

FEZEKE-T TARIH 39

MAZILIREA LUI FERHAD PASA SI NUMIREA LUI SINAN PASA

In urma uneltirilor lui Sinan pap si ale partizanilor s6i, Ferhadpap a fost maziit la 29 sevval 1003 64, pe baza unei sentinte (fetva)a lui Bostanzade 65.

Informat prin oarnenii sal, Ferhad pasa predA comanda armateilui Saturgi Mehmed. pap si se intoarce cu suita sa la Istanbul. Pe cindSinan pasa se ggsea Inca, la Istanbul sosirA si ostasii din Siria (Sam)pentru expeditia impotriva rarii Românesti.

Sinan pasa trimite gonaci pentru omorirea lui Ferhad, dar nu reu-seste si, in timp ce Ridvan, aga de silahdari, era ocupat cu prada, Ferhadscapa, in munti, se aaposteste un timp la ciflicul s'au de linga, Istanbul,apoi este ucis la Yedikule 66

PLECAREA LUI SINAN PASA SPRE TARA ROMANEASCA

52

Serdarul mai sus-amintit a Minas citeva zile la divan, dupA care aiesit cn alai din Istanbul si a ajuns la Davud-Pap. Apoi, in a unsprezeceazi a lui zilkade 67, plecind din aceastI localitate s-a indreptat spre Rusciuk. 53Ibrahim pasa s-a indreptat din nou spre Rusciuk. Ibrahim pap a devenitdin nou caimacam la Poarta. Cind Sinan a ajuns la Adrianopol, au sositsi ostasii siriaci. In dou'azeci si unu ale lui zilkade 68, plecind din Adriano-pol, s-au indreptat spre Karinabad 69. De asemenea, in a douAzeci si douazi a lunii mai sus-argtate 70 , venind si chehaiaua de capugii in acel menzil,a fost predat sigiiul (midair ) si. i-a Mcut cunoscut plecarea lui Ferhadpap la PoartA. Sinan pap, trimitind telhis-uri n la Poartg, a cerutomorirea acestuia, apoi trecind prin defileul Cialik-Kavak, prin Surnlasi Hezargrad, pe la sfirsitul lui zilkade 72 a ajuns la ordie, unde oasteai-a iesit in intimpinare.

Mai inainte de aceasta, venind dusmanii asupra lui Hasan pap,acestia au fost infrinti. Iscoadele si. cgpeteniile lor au fost aduse inainteaserdarului.

De asemenea, construirea podului se apropiase de fortgreata Giur-giului, iar serdarul trecind. la Giurgiu a vizitat cetatea.

La terminarea podului, in a paisprezecea zi a lui zilhiae 73, au trecutmarele vizir si oastea sa. Beilerbeiul de Rumelia, Hasan pasa, a fostnumit cerhagi 74. Mehmed Saturgi ( Satirel ) a fost numit cu ostasii din

64 7 iulie 1595.66 Bostanzade Mehmed efendi era pe atunci seih Ul-islam sau mare muftiu al musulmanilor." Fortdreata celor sapte turnuri (cf. art. lui Mihail Guboglu, In Magazin istoric", nr.

3 /1968, p. 18 21).67 1 8 iulie 1595.69 28 mhe 1595.69 In Bulgaria.7° 29 iulie 1595.71 Raport scris al marelui vizir cAtre sultan.72 28 iuhe 6 august 1595.73 20 august 1595.74 Oaste de avangara, cercetas.

40 KIATIP CELEBI

Siria la aripa dreaptà. Beiul de Salonic ( Seleinik ) §i cel de Nicopoleau rAmas pentru paza podului. De asemenea, cele sapte galere sosite de laPoart i numite la paza podului au tras la Rusciuk cu unelte i munitii(cebehane ). In a saptesprezecea zi a lui zilhigge 75, pornind de acolo, s-auasezat intr-un sat ruinat din fata Kamudaiei 76. De aici se intinde valeaspre Bucuresti si la patru mile depArtare se afra Bucurestii. In a optspre-zecea zi a lui zilhigge 77 au descins caraulele la Caluga,reni (Kalukeran ),mergind spre valea Bucurestilor. In timp ce toti se odihneau, s-a ivitun nor de praf dinspre valea Bucurestilor i an apArut alaiurile dusmane.Pdzitorii de cai (at-qtanlari ) 75, speriindu-se, au venit la corturi.

Ostasii ineglecind pe cai i beilerbeiul de Rumelia inaintind cu saptetunuri marl. impArgesti (sahi ) dinspre aripa dreaptà, au mers in intimpi-narea dusrnanului. Marele vizir si-a asezat rindurile ggrzii sale in spateletunurilor. Au pus in graba% scinduri i eopaci peste mlastina care se aflain fata bor.

CApetenia de seimeni (segbanbasi ), stind cu ienicerii in p'aduriceade stejari, a urcat sus, pe virful dealului, un numgr de zece tunuri impArd-testi si a batut en tunurile alaiurile dusmane.

Apoi, oastea islamieä mergind pe drumul de mijloc a respins pedusmani. Cind au gasit o elipá de rkaz, dusmanii au asezat pe pedestrasiin pädurea de stejari si au insirat tunurile in fata lor. Arkind Ca sint

s-au intors inapoi si au plecat spre valea Bucurestilor. Oastea isla-mica, atacind, a nimicit un numar de dusmani. Era pe la chindie. Dupàce au iesit imprktiati din vale, dusrnanii au stat pe loc.

Marele vizir, la rindul san, s-a asezat la capatul de dincoace a vAiiCalugareni. Intreaga oaste pazea la lumina tortelor toate imprejurimile.De asemenea i oastea ghiaurilor, aprinzind focuri in valea care duce spreBucuresti, Mcea mare zgomot i miscare, iar noaptea trimitea cu steagulcite o ceata (alay ) de iscoade.

5.4 In cronica Netige-iit-tevarih 79 este scris c5, in apropiere de podulCalugareni se afla un loc mlästinos i pàduros. Odata cu sosirea in acelloc, ivindu-se un alai al dusmanilor, au inceput sa se lupte, asezind tunurisi pusti, care la intrarea in padure au pricinuit otinii o zapaceala totala.In acest timp, Saturgi Mehmed pasa i Thisein pasa i Aias pasaoklu Mustafapasa i oastea siriaca i o ceatà de ieniceri, trecind podul, i-au intimpinatpe dusmani. De diminea i pin'A la rugaciunea de chindie s-a dat o luptacrincena. Luindu-se dou6sprezece tunuri ale dusmanului, turcii au cistigatvictoria si dusmanul a fost respins. Dar locul acela fiind mlAstinospAduros, pasa mai sus-pomenit 8°, pe cind fugea, a fost ränit, iar beiler-beiul de Sivas, Haidar pasa, i Aias Pasaoglu <Mustafa > i Hasein pasa,viceguvernatorul (mutesarrif ) de Nicopole, si-au Osit moartea de martini,

75 23 august 1595.76 Kamudat (Kamudt), probahil forma corupta a localitiitti Dam din aproplere de G turgat.

La Al. Atanastu, Balalta de la Ceilugarent, Buc., 1928, p. 52, n. 2, apare sub forma Kamurt,localitate necunoscutd, dar presupusd a ft fost in aproptere de SerptItesti.

77 24 august 1595.78 Are si sens de rindasi" ; pe lingt1 aceasta poate insemna i minp".79 Graf la t gresit. Corect : Nuhbel-ul-levarill ye'l ahbar (Cronica selectit ii t informattv5)

de cronicarul Mehmed bin Mehmed (yen Cronict lurcegi..., vol. I, p. 418, n. 104. La M. NalmaTarth..., vol. I, fasc. 2, ed. Z. Danisman, p. 129) Behcel-ul-leyarth.

Saturgi Mehmed pasa.

victo-rio§i,

8°

hi

FEZEKE-I TARM 41

infundindu-se in mlastini. Insusi serdarul Sinan pasa, impotmolindu-seintr-o mlasting, a cgzut de pe calul sgu. Rdminind pe jos, cind se ridica,cind se aseza. Atunci unul dintre vitejii Rumeliei, numit Deli Hasan,un viteaz puternic, luindu-1 in spate, 1-a scos din mlasting 81.

INFRINGEREA I FUGA DUplANULUI 82

In noaptea aceea, din intimplare, un ienicer, stind pe unul dintretunuri ( darbzen ), a atins cu fitilul traista cu pulbere, care s-a aprins.Intinzindu-se apoi focul la praful de puscd din apropiere, s-a produs unmare zgomot a apdrut fum. Zgomotul rgspindindu-se in oaste, strigdterepetate de chemare la luptg sfintd ( giabank ) au cuprins väzduhul sispunindu-se cd, oastea dusmand a dat un atac peste noapte, turcii aufugit pe la miezul nopii, invälmgsindu-se intre ei.

Mihai cel rgufgcgtor, ajungind in mare grabg la Bucuresti ( BiikrW ,o parte a ostii sale s-a dus spre Moldova. Apoi, ostile, s-aasezat la Bucuresti.

In ziva luptei, din lipsd, de timp, nu a fost cu putintg sd se meargdping la sesul din capdtul celglalt al pädurii si din aceasta pricing turciis-au intors si au rdmas in acel be timp de doud zile. Dimineata oasteaislamicg, vdzind cg nu este nici o miscare din partea dusmanului, s-a intorsin tabdra sa, gdsind aici niste lucruri de imbrgaminte usoarg si citevatunuri. Dupg aceea, vitejii repezindu-se au prins o limbd din tabdra du-man i aceasta le-a explicat toatg situatia ostii lui Mihai

In a 18-a zi a lunii zilhie 83, Hasan pasa, trecind valea cu oastea,s-a asezat in cimpie. Acingiii 84 si dobrogenii, Mad trimii s devastezeBucurestiul, s-au intors la oaste aducind de prin comune prizonieri, zahe-rele i animale.

De asemenea, Mihai, evacuind Bucurestiul, a plecat cu suita laTirgoviste 85 Neputind s raming nici acolo, s-a intgrit in muntii prdpas-tiosi de la granita Transilvaniei.

La doudzeci ale lunii zilhigge 86, marele vizir, trecind cu oastea prinvalea Cdluggreni, s-a asezat pe cimpia satului numit Copdceni 87 de pepartea de dincoace a riului Arges (Arhi$ ), iar la dougzeci si cloud <alelui zilhigge> 88 a ajuns cu alai la Bucuresti. Asezindu-se in cimpia Bucures-tiului, in marile sale biserici s-au citit ezanuri 89 De asemenea au fostdistruse globurile strdlucitoare i crucile asezate deasupra cupolelor, iarchipurile din interiorul kr au fost stricate. In biserica cea mare, fgcindu-semihrab 99 §i mimber 91, in dougzeci i cinci ale lunii mai sus-ardtate 92 s-a

81 M. Naima adaugA : Mai sus-zisul cistigat porecla de o inhistinarul i Deli Hasan,devenind apoi delibasiul lui Kogea Murad pasa".

82 La M. Nanna : fuga ghiaurilor".83 24 august 1595.84 Veche cavalerle turcá neregulatà, cornandatä de renegatii greci85 In text grafiat gresit : Biragosla in loc de T irgovWe.86 26 august 1595.87 In text : Kopaaan.88 28 august 1595.

Chemarea la slujbA a musulmanilor.99 Locul de unde imamul oficiazA rugdciunea." Locul de unde se predicá in timpul slujbei de vineri.92 31 august 1595.

55

si

ridicindu-si

sl-a

Mihaloglii.

89

42 KIATIP CELEBI

citit rugaciunea de vineri. De asta data, impreuna cu serdarul, in expeditiaimpotriva ghiaurilor venisera §eihul Mustafa pap §i Hasan efendi. Acestaa adus laude unicului Allah.

SFATUL SERDARULUI 93 *I CONSTRUIREA UNEI FORTARETE

Dupa ziva de vineri, a avut loc o adunare a demnitarilor 94 in cortulmarelui vizir. S-a spus ca vilaieturile Tara Itomaneasca §i Moldova nutrebuie predate du§manior, ci desfiintindu-le de indata §i cu totul sa fietransformate de azi inainte in eialet, construindu-se §i o cetate puter-nica. De asernenea §i la trecatoarea Tirgovi§tei (Bergosta) sa fie ziditäo cetate. Cei de fata, considerind ca aceasta parere este buna, s-a hotaritpotrivit acesteia. Scriindu-se telhisuri, au fost trimise la Poarta, iar eiale-tul Tarii Romane§ti a fost dat lui Saturgi Mehmed pap.

Apoi marele vizir §i ceilalti notabili, mergind in ora§ul Bucure§ti,au poruncit ca biserica din manastirea voievodului Alexandru 95, care seafla la locul vechii cetati, sa fie transformata in geamie, iar celelalte sa fietransformate in cetati interioare §i. arhitectii sa masoare fortaretele exte-rioare i interioare. S-a dat in grija beilerbeilor §i osta§ilor de Poarta(kapu-kulu), precum §i restului o§tii, sa pregateasca stilpi §i cherestea§i impletituri.

in douazeci §i §ase ale lui zilhine 96, incepindu-se construirea cetatii,aceasta a fost dusa la bun sfir§it in dougsprezece zile. Completarea acesteipovestiri se va face in cursul tratarii evenimentelor privind anul urmator.

DESCRIEREA SITUATIEI DE LA SERHATUL UNGURESCMEHMED PAVi, FIUL LUI SINAN PASA, SERDAR IN UNGARIA

El a tinut sfat la vechea Buda <in §evval 1003 > 97 cu Mehmed pap,beilerbei de Anatolia, precum §i cu beii de Bosnia, de Karaman, de Sivas,de Buda, de Timi§oara, de Alep §i de Sighetvar 98.

56 PLECAREA OSTII ISLAMICE SPRE STRIGONIU (ESTERGON) *IINFRINGEREA TURCILOR

In prima zi a lui zilhigge 99, serdarul mai sus-aratat, Mehmed pap,si Sofa Sinan pap, beilerbei de Buda, §i Tiriyaki Hasan pap, beilerbeide Timi§oara, §i Mahmud pap, beilerbei de Alep (Haleb), §i Osman pap,beilerbei de Ianik, inaintind cu vreo zece mii de osta§i spre Strigoniu,s-au a§ezat in fata du§manului...

93 Sinan pasa." Ekrian-i denlei: coloanele Imparatier.95 Probabil Alexandru al II-lea, nepotul lui Mircea thobanul. Este vorba de biserica numitil

astdzi Radu Voclà".96 1 septembrie 1595.97 9 iunie 7 iuhe 1595.99 Szigetvar (Ungaria).99 7 august 1595.

FEZEKE-I TABU-I 43

DESPRE FUGA TURCILOR

...Tiriyaki Hasan pasa din Timisoara fiind. la aripa stingg cu oastea 57de Sighetvar, indatg ce a vgzut fuga acestora <a turcilor >, venind la ordiele-a stricat corturile...

ANUL UNA MIE SI PATRUno, OCUPAREA FORTARETELOR BUCURESTI$1 T1RGOVISTE DE CATRE MIHAI

Marele vizir Sinan pasa, impreung eu oastea islamicg, construindla Bucuresti o cetate de lemn, a pus intr-insa tunuri care arunel ping lapaisprezece ocale 1°1, o cantitate suficientg de praf de puseg, precurnmunitii i zaherele.

Dupg ce a numit o mie de neferi ieniceri i o mie de kuloglii 102 pentrupaza Bucurestiului, ridicindu-se in a opta zi a lui muharrem 103 a descinsin cimpia Tirgovistei. Orasul mai sus-argtat era intr-un vilaiet infloritorde la granita Transilvaniei. Deoarece populatia sa fugise mai inainte,a fost ggsit pustiu. Ca si la Bucuresti, s-a inceput i aici construirea uneicetäti de lemn.

Fãcindu-se eforturi mari, palanca a fost terminatg in rgstimp detreizeci de zile. In jurul cetgtii s-au sgpat doug rinduri de santuri adinci,asezindu-se apoi in ea doug bedeva?ka 14, patru filanburna 1°5, precurn

tunuri impgrgtesti ($ahi), ea si o cantitate indestulatoare de munitiizaherele. Apoi, acordindu-i-se lui Haidar pasa oglu Ali bei, bei de Cioriim,

beilerbeilicul de Trapezunt, a fost numit pentru paza cetgtii cu un numárde cinci sute de ostasi voluntari ( g Oniilli ), din oastea de Poartg (kapu-kulu ) §i dintre alti ostasi. De asemenea, impreung cu el, a fost insgrcinat

KoAa bei, beiul de Amasia. Dindu-li-se apoi soldele, in a dougsprezeceazi a expeditiei a avut loc intoarcerea.

Cind s-a ajuns la primul menzil, Mihai cel rgu, iesind en oastea sa dinpgdure, s-a näpustit asupra Tirgovistei. Asezindu-si in grabg tunurile,a inceput s-o batg. Bubuitul tunurilor se auzea atunci ping la ordie. Luind-oin trei zile cu lovituri <de tun> si violentg, el a infipt sulita in Ali pasa,in Koga bei si in alti aiani care rgmäseserg in cetate i apoi i-a fript.Bestui ostirii a fost hat in robie, iar cetatea, dupg ce a fost ineendiatg,a fost prefleutg in ruing. Venind olacii in ziva aeeea, au adus serdaruluistirea asedierii Tirgovistei si i-au cerut ajutor. Pe cind ostasii stgteau ingri-jorati la menzilul din pgdurea in care se asezaserg, au apgrut vreo treisute de ghiauri. Ostasii rumelioti, iesindu-le in cale, s-au intors cu totiirgniti si infrinti. Temindu-se eg va fi urmgritg, toatg oastea a fost cuprinsgde spaimg, de groazg. Tinindu-se slat, cind erau gata sg se intoareg iarásila cetate, in a patra zi a lui safer 106 a venit stirea c Tirgovistea a fostluatg de ghiauri.

100 6 septembrie 1595 24 august 1596.101 In text "Ikiye : oca, veche greutate turceascá de 400 dirhem --- 1,285 kg.102 Recrut ieniceresc ; categorie de ieniceri casatoriti.103 13 septembrie 1595.pie Bedeva0ca (badaluOca sau bacaluM.a ): tun usor folosit de turci.los Filanburna sau kolomborna (provenind din it. colivrina) : o altä categorie de tun.106 9 octombrie 1595.

59

60

si

sisi

si

44 KIATIP CELEBI

Neavind nici o posibilitate de a se preggti, in cele din urrng au venitla Bucuresti in doug popasuri. Facindu-se striggri cg e un popas de 15 zile,au pus oameni la pod pentru ca oastea i restul negustorilor sg nu treacgpodul, deoarece i oastea i negustorii se grabeau sd-1 treacg care de caremai inainte. Acestia <pgzitorii> au primit porunci strasnice. Din pricinazgpgcelii si a necazului au fgcut iaräsi controlul ostii. Dar indatg ce s-avgzut c oboseala i nergbdarea ostii e intr-o continua crestere, au fostretrase, in mare grabg, tunurile care se ggseau in Bucuresti, iar muniVileau fost incgrcate in harabale. Apoi, dupg evacuare, au incendiat fortareatape care o construiserg. De azi inainte, neavind putere sa,' mai earning acolo,au pornit pe la miezul noptii, plecind in mare grabg spre podul de pesteDungre.

Hasan pasa rgminind in urmg cu oastea rumeliotg, marele vizira trecut prin valea Cgluggreni in paisprezece ore si s-a asezat acolo ; indougzeci i patru de ore au venit tunurile i munitiile.

Apoi, ajungind. in grabg la Giurgiu, s-a anuntat prin striggri sg se61 facg un popas de trei zile. Din pricina zgpgcelii s-a luat mAsura nechib-

zuitg de a se incasa pengik 1" de la vreo zece mii de harabale ce erau insi-rate, deoarece mai inainte, cind ostasii islamici, fgeind incursiune (akin)in tinuturile Tarn Rornânesti, ajunseserg ping la granita Ardealuhnluaserg multe mii de robi i animale, le vinduserg cu un pret de nimicin ordie. Cind negutgtorii, luind multe turme de oi, le treceau cu celelaltelucruri peste pod, emeniul i scribul, stind la capgtul podului, luau, potri-vit legii, vaing si a cincea parte (pengik ), adunind astfel boggtii. in acesttimp, s-a primit stirea Ca a sosit pe neasteptate oastea du§mang a luiMihai cel rgu. Atunci s-a renuntat la acea dare si noaptea oastea a fostlgsatg sa, treacg. Ping dimineata au trecut spre partea Rusciukului cortulvizirului, ordia i ienicerii. De asemenea au trecut tunuri i o parte a muni-tiilor, dar restul poverilor (agirlik) au rarnas, fiind parasite. Cind dincauza invglmäselii ca din ziva Apocalipsului oamenii nu stiau unii de altii

erau uluiti de ceea ce se intimpla, s-au ivit spre chindie alaiurile dusmanecare si-au asezat tabgra in sesul Giurgiului. Apoi, dind un atac asupralucrurilor parasite de turci, au inceput sa le prade i sa, le devasteze. 0ceatà a inaintat cu tunuri spre tgrmul Dunarii. Patru alaiuri cu pedes-trasii lor, improscind din pustile aruncgtoare de foc 108, au mers asuprapodului. Stricind podul cu tunurile, oastea i bagajele care se allan pe elau cazut in Dungre ; unii din oaste ducindu-se pe apa Dunarii strigau pepod ajuta-ne Allah" Copiii suspinau i ipau i lumea se vaita ; multioameni au pMrit, murind in acel loc. Cea mai mare parte din munitiitunuri fiindluate de dusmani, orasul Giurgiu de asemenea, in vgzul tuturor,a fost incendiat si in acelasi timp ghiaurii au inceput sa batg cetatea, prici-nuind atitea nenorociri i pagube, incit o astfel de infringere nu se maiintimplase in nici un secol. In acel timp punindu-se capAt zilelor cetelorde acingii, sosise ziva decgderii lor.

Nergminind nimeni lingg Hasan pasa, acesta trecuse mai inaintepe insula i, impreung cu Mehmed Saturgi, instalind aci tunurile, a ince-put sg-1 bata pe dusmanul din tabara. Dar toate acestea au fost in zadar.

I" Dare datind diin 1361 In favoarea padi5a1iu1ui, care consta din a cincea partedin prada, robii i prizonierii luati.

108 in text : pyron, gr. foc".

FEZ EKE-I TARIH 45

OCUPAREA UNEI FORTARETE DE CATRE DU5MANI

In timpul acela, un numar oarecare de oameni din rindurileintrind in cetatea Giurgiului, s-a inchis acolo. Atunci dusmanii, asezindtunuri man i batind-o continuu timp de trei zile si de trei nopti, cei careerau intr-insa au ramas fara puteri si in cele din urma, in a zecea zi a luisafer 109, cetatea fiMd cucerita prin iures, toti cei care se aflau in ea aufost ucii. Apoi, indreptindu-si tunurile, au tras spre ordie.

SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATARESC 110

In acest timp, sosind scrisoarea (name ) §i agalele hanului tatarescGazi Ghirai han, se arata c oastea tatara si hanul au intrat in Moldova.Totodata, ei cereau s supun i sa aduca la ascultare raiaua moldove-neasca i s-au oferit sa puna mina pe raufacatorul Mihai, precum i perenegatul Razvan, care erau cauza rautatilor. De asemenea, in scrisoarese mai cerea ea de azi inainte sa, fie numit stapin asupra lor <moldovenilor >unul dintre emirii tltarilor. Agalele sale <ale hanului> au intarit toateacestea i prin viu grai. Dar sultanul, neconsimtind la aceasta, a trecut-oen vederea.

INTOARCEREA LUI MIHAI IN CAPITALA SA

62

Cind a sosit stirea c Gazi Ghirai han a intrat in Moldova, Mihai eelrgu, terminindu-si treburile i oastea sa fiind cuprinsa de spaima, a fugitspre Bucuresti. Pe cind mergeau, din pricina neglijentei si a zapacelii,o mica parte din prizonierii musulmani a scapat si a venit la ordie. LaRusciuk Sinan pap, con trolind oastea, a numit secbanbasi pe Iahia aga,iar pe Saturgi Mehmed pasa la paza Vidinului. De asemenea i-a atasatun numar de kuloglii, impreuna cu agaua lor, Kiigiik Osman. In cetatilede pe tärmul Dunarii a fost pus un mare numar de ostasi, iar el, Sinanpasa, pornind cu ordia in ziva de Ruz-i Kaszm "1, s-a intors la Hezargrad.Acolo 1-a pus pe Hasan pasa ea serasker, impreuna cu uncle sangeacuridin oastea rumeliota, lasindu-1 i pe zagargibasi cu munitii i cu tunuri.Apoi a dat un firman ca agalele sale sa ierneze la k,Svumni 112 El insusis-a pregatit s mearga la Belgrad...

<Se descrie situatia jalnic5 din Ungaria clupà pierderea cet5tii Strigoniu de c5tre 63-66Manned pasa, fiul lui Sinan pasa>.

OCUPAREA TRANSILVANIEI SI A TIMISOAREI

Sinan pasa, dupa' ce a intrat in tinuturile Tarii Romanesti, a trimiso scrisoare printr-un eeaus umilului ardelean 113. In aceasta scrisoare sespunea : Mihai eel rau 114 renegatul numit Razvan 115, care sint capii

109 15 octornbrie 1595.Gazi Ghirai al II-lea.

111 26 octombrie.112 *urnla (Bulgaria).113 Sigismund Báthory.114Mihai Viteazul.xi5 Stefan Rdzvan, ucis in august 1593.

110

ii

4 6 KIATIP CELEBI

populatiei rgzvrgtite, au intrat, din pricina atacului ostii islamice, in vila-ieturile Transilvaniei. Dad, esti supus i devotat padisahului cel mgret,atunci sg-i trimiti pe cei mai sus-amintiti, ferecati in lanturi, la ordia impg-ráteascg". Mai sus-amintitul insg, dindu-si pe fata, rgzvratirea, a spus totfelul de cuvinte si dupg ce I-a intors pe ceaus cu rgspuns de jale, trimisoastea pentru a asedia Timisoara.

Impotriva ardelenilor a fost trimis Hadim Giafer pasa.La inceputul expeditiei, Hadim Giafer pasa, plecind din Istanbul,

venise la Belgrad, hind. numit serdar la serhatul Budei. Fiind numit serdarpeste oastea din acel tinut, a fost trimis in partea aceea cu oamenii sgi.Indatg ce s-a indreptat intr-acolo, afurisitii ardeleni, frà sg mai astepte,au renuntat la cetate tunurile, au plecat in vilaieturilebor.

MAZILIREA LUI SINAN PASA SI NUMIREA LUI LALA MEHMED PASA

67 Padisahul ocrotitor al lumii, fiind instiintat despre mAsurile rele aleserdarului Sinan pasa in pgrtile Tgrii Românesti si despre victoria obtinutgde ghiauri asupra fortgretei Strigoniului, 1-a maziit duminicg, in a 16-a zia lui rebi ill-evvel <1004 > 116. Postul sgu a fost dat lui Lala Mehmed pasa,care era cu slujba in sangeacuri. Chehaiaua de capugii a luat sigiliulimpgrgtesc de la Sinan pasa i potrivit cu inaltul firman impgratesc 1-a dusla Malgara .

VIZIRATUL LUI SINAN PASA A CINCEA OARA

<Descrierea supararii padisahului pe Ibrahim pasa, care il lndemnase sA-1 omoare fàrávinà pe Ferhad>.

68 <La cererea partizanilor lui Sinan pasa, acesta este numit mare vizir, pentru a cincea()ark dupá moartea lui Lala Mehmed pasa, pe la sfirsitul lunil rebi I 1004 117>.

Mai sus-numitul Gafer pap, in rebi 118, intrind in Belgrad,a trimis la Timisoara pe beii de Alagea-Hisar n9 si Velcerin 120 si de Semen-dria, impreung cu zaimii lor, pentru a izgoni pe dusmanii maghiari careatacaserg cetatile Lipova, Ineu (Yanova) i Cenad din apropiere de Timi-soara. De astg data Sinan pasa, trimitind poruncg lui Mehmed. pasa, beiler-bei de Anatolia, i-a incredintat acestuia paza i conducerea treburilor de lagranitg, iar Gafer pasa a fost insgrcinat cu paza tinutului Timisoarei.

69 MOARTEA LUI SINAN PASA SI VIZIRATUL LUI IBRAHIM PASA

70 <Cearta dintre Ibrahim pasa i Sinan pasa. Indreptarea padisahului asupra cetatii71 Agria. Sfatul marilor demnitari ai Imparattei privitor la expeditie. Oastea otomana trece riul

Sava si ajunge la menzilul Islan-Kemen. Gigalazade Inainteazd asupra cetatii Komorn>.

Ceilali viziri i aiani au preferat plece cu mgria sa padisahul asupracetatii Agria (Egri) 121 de la hotarul Ardealuhil. Ei au crezut cg prin luarea

116 1 9 noiembrie 1595.iv 25 nmembrie 3 decembrie 1595.us 4 decembrie 1595 1 ianuarie 1596.no Kruiavad (Iugoslavia).120 Vu6itrn, localitate la vreo 27 km <le Cossovo (Iugoslavia).121 Eger (Ungaria).

sá

ei, ridicindu-ei

fil-ahlr

FEZEKE-1 TARI11 47

Agriei vor intra in stapinirea unor mine de metale. In cronica Nuhbetet-tevarih 122 se mentioneaza, el la Belgrad, tinindu-se un sfat, cind. s-a dis-eutat pe care dintre podurile construite pe Dungre i pe Sava 81 se facatrecerea i apoi in ce directie sa se porneasca, cei mai multi dintre aianiau spus : Principele Ardealului (Erdeloalu ) era tributar de multa vreme,dar a devenit hain de citiva ani incoace si de acea este important sa semearga impotriva lui i sa fie devastata tara sa". Unii oameni, bine infor-mati, au spus c asa este bine, dar c drumurile Ardealului fiind locuricu balti mlastinoase i cu stufarie, nu este pe unde s inainteze o oastenumeroasa. Cind au auzit acestea, au sovAit daca sg, mai aleaga aceasta,cale.

<Sosirea stini despre asedierea Hatvanului. Turcii trec 'gut Sava spre Agria In 22zdhigge 1004 123>.

Hizir pasa, beilerbeiul de Karaman, trecind mai inainte de cealaltaparte a riului, a fost trimis cu oastea sa linga 6-afer pasa, care era la paza

Lui Cafer pasa i s-a trimis porunca s5 vin'a la Seghedin impreung cubeilerbeii de Sivas, de Karaman, de Roka, de Maras si de Diarbekir, carese gaseau lingg el. I s-a mai spus s faca in asa fel ca vasele flotei i muni-tiile trimise pe Tisa sa ajunga la fortareata Solnoc.

GEARTA DINTRE H06A EFEND I SAADEDDIN 124 .51 sEIHUL BOSTANZADE

In cronica lui Hasan Beizade 125 se povesteste ea a treia zi dupa ceDamad Ibrahim pasa 126 a ajuns mare vizir, toti marii demnitari ai devle-tului s-au prezentat pentru felicitari intr-o zi de vineri. Cu acest prilej,venind i Mevlana Hoga Saadeddin, precum si mai marele omenirii muftiulBostanzade, pe cind discutau despre treburile imparatiei si ale credintei,au sosit arzuri si mahzaruri din partea lui Hasan pasa, care se afla la pazaDunarii, precum si din partea voievodului Tarii Romanesti, Mihai cel rau,si din partea boierilor Tarii Romanesti. Dupa ce Hoga efendi a inceputciteasca scrisorile i dupa ce s-au lamurit pe deplin asupra lor, Saadeddina dat raspunsul urmator : Deoarece Mihai i boierii Tárii Romanesti aucerut iertare pentru vina i rautatile lor, se cuvine ca sa nu li se dea ras-puns suparator i pentru a se vedea daca pocainta lor este sincera sa fiecerut ca ostatec fiul lui Mihai 127 O. s, i se trimita scrisori in acest sens".Dar muftiul timpului, considerind nepotrivita parerea lui Hoga <Saaded-din>, s-a ridicat impotriva acestuia, spunind ea de azi inainte nu trebuieacceptat nici leggmintul (akd ) lui Mihai i nici salutul s'au. Au urmat apoiintrebari si raspunsuri care, repetindu-se, au maxit cearta i gilceava dintreei. In sfirsit, intelegerea hind cu neputint i socotind c gilceava va con-tinua si va duce la suparare, muftiul s-a ridicat de la locul lui i intor-cindu-se catre vizir < > i-a spus : Noi am venit pentru felicitare si nu

122 A cronicarului Mehmed bin Mehmed (cf. ed. Istanbul, 1860/1276).123 1 0 august 1595.124 Istoriograf otoman si mare muftiu (m. 1599).125 Cronicar otoman (m. 1636).126 Ginerele sultanului, mare vizir In 1596-1597.127 Nicolae Fltrascu (1599-1 600).

72

sa

76

77

48 KIATIP CELEBI

pentru ceartd. Prea inaltul Allah sd binecuvinteze demnitatea i postul Dv".Apoi a pornit spre locuinta sa. Hoga efendi, nelinistindu-se, a gritit : Eunu rn-am ferit sä indeplinesc slujba de reis 128 si am citit arzurilecare au sosit. Oare se cuvine ca reprezentantul islamatului s ni seopund in acest fel si s plece, pdrdsind sfatul?". Spunind in felul acestamulte vorbe aspre, 1-a pus in cele din urmd, prin propria sa hotärire, pereis sg, scrie scrisoarea i s-o trimità. Mevlana cel mai sus-ardtat<Saadeddin > care caTatorea cot la cot, pe aceleasi drumuri, cu padisahul,ocrotitorul lumii, hotdra in treburile impArdtiei lumesti.

FERHAD PASA DE ORIGINE ALBANEZA

In anul una mie trei, in Aemazi nl-ahir 129 a devenit pentru a donaoard mare vizir. Mergind in expeditia impotriva Tdrii Românesti, in timpce construiau podul <RuschikG-iurgiu>, a fost mazilit prin viclenia unorperfizi i in 1004, in a cincea zi a lui safer 13°, a fost

ANUL UNA MIE CINCI131INDREPTAREA PADISAHULUI SPRE FORTAREATA EGRI

inaintarea ostii turcesti dinspre Varadin spre sesul Tisei.

OCUPAREA FORTARETEI HATVAN DE CATRE DUSMANI

Gigalazade Sinan pasa a fost trimis cu 10 000 de ostasi in aceaparte.

Se emisese Erman ca i Gafer pap, care era la paza tinuturilorbeilerbeiul din Karaman, Hizir pasa, sd, rneargd en oastea aflat'd

lingd ei la Hatvan. Ajungind acolo, Gigalazade s-a intilnit cu Sinan pasaIn apropiere de Solnoc. Dar dusmanul, venind inaintea lor, ocupase cetatea

apoi plecase incendiind-o.<Urmeaza' intoarcerea lui 6afer la ordia din Solnoc>.

De asemenea, Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, venind cu oasteaprovinciei sale de la paza Vidinului in menzilul Seghedin, intrase, maiinainte, cu oastea in ordie.

Fiind nemultumiti, ostasii, feudalii i diferite cete de rdzvratiti78 au atacat cu pietre pe defterdar, cerindu-i soldele. Dupd citeva menziluri

ajungindu-se in sesul Solnoc, a venit de asemenea Fetih Ghirai, fratelelui Gazi Ghirai han, cu mai multe mii de tdtari si a fost primit cu marlonoruri de suita impArdteased.

<Popas la Solnoc, dupd care urmeazA asediul Agriei 132 de cAtre turci>.

128 Reis efendi, mare cancelar, mai tirziu (sec. XVII) ministru de externe (pina laTanzimat 1839).

129 1 februarie 1 martie 1595.130 10 octombrie 1595.131 25 august 1596 13 august 1597.132 Inceput la 28/29 muharrem 1005 H. = 22 septembrie 1596.

ill-kiittabseih-ul

fil-küttab

ucis.

Timi-soarei, si

si

FEZEKE-I TARIH 49

...in a treisprezecea zi de asediere a Agriei, limbile prinse au dat sode §tire cl principele Ardealului (ErdeloAlu) impreuna, cu Maximilian 138,serdarul ghiaurilor, se pregatesc sa, puna, in cetate o§ti puternice. Dinaceastä pricina,, au fost numite caraule in toate pArtile.

CUCERIREA FORTARETEI INTERIOARE A AGRIEI

Beiul de Solnoc, numit Bektal bei, a fost trimis ca ostatec in cetate.<Urmeaza" incheierea p5cli si Invesehrea ostii>.

Iscoadele prinse de Fetih Ghirai au anuntat urmatoarele : Toticraii §i ducii, precum §i vecinii lor §i episcopii au dat ajutor cezarului 134,din porunca papei".

De asemenea, venind §i Sigismund, craiul Ardealului, au pregatitcu totii un numar de o suta, cincizeci de tunuri i peste o suta, de mii deostasi, cu scopul de a distruge oastea islamica, sau de a fi nimiciti de catremusulmani.

<La 4 rebi Ol-evvel 1005 135, vineri, padisahul ia pozitie de lupta la Agria. Infringereaaustriecilor si cucerirea cetatii>.

<Marele \ izir Gigalazade Sinan pasa ia ma'suri clrastice impotriva fugarilor de la blitäliade la Keresztes. Astfel, au lost confiscate feudele mari si mici (limar i zeamet ) ale unui numarde 30 000 de oameni. Au loc diverse rascoale si rdzbundri de tot felul>.

<Nemultumitu si acei care erau pedepsiti pe nedrept au mkit numkul gelallilor> 138

. . . Cele nouazeci i ppte de tunuri luate din tabara du§mana §i tiritein cetatea Solnoc au fost distribuite beilerbeilor, sangeacbeilor §i altorostasi.

ANUL UNA MIE SASE137EXPEDITIA SERDARULUI MUSULMAN SATUR GI MEHMED PASA

IMPREUNA CU TATARII

...in a douasprezecea zi a lunii mai sus-arAtate <rebi ill-evvel> 138a venit Hasan pa§a. in acest timp a sosit §tirea despre asedierea cetatiiTimi§oara de catre principele de Ardea1.139. S-au trimis porunci lui Mahmudpasa, beilerbei de Sivas, Ali pa§a, beilerbei de Roka, §i Ramazanzade Meh-med pap', principe (hakim) de Adana, care Inca, nu intrasera, in ordie, s'a,"mearga, cu Wile lor in ajutorul Timi§oarei.

<Inaintarea armatei otomane spre Vacs (Vag)>

Ceata tatIreasca, a hat (la 18 rebi I 1006) un numgr de dougzeci delimbi (dii) din taba'ra du§mana. De asemenea, au dat de §tire despre sosireain ajutor a principelui de Ardeal. Apoi, plecind mai departe, in a doudzeci§i una zi a lunii sus-numite 14°, au sosit in apropiere de Vacs.

133 Impkatul Austriei (1563-1572), comandantul armatei austriece.134 /mparatului Austriei.135 26 octombrie 1596.136 Rebels care au provocat mari tulburki in Imperiul otoman pe la inceputul veacului

al XVII-lea.137 14 august 1597 3 august 1598.138 23 octombrie 1597.139 Sigismund Bathory.140 1 noiembrie 1597.

86-93

94

98

100

50 KIATIP Ti

101 <Pe la 26 rebi 1141, turch s-au asezat la Deghermenler din sesul Koium.

Sosind feriadcii in acea localitate au anuntat ca de vreme indelun-gata principele Ardealului asediaza Timisoara. Atunci s-au luat masurica sa fie trimisa oastea bosniaca i citiva emiri din Rumelia, sub comanda

102 lui Mahmud pasa, beilerbei de Sivas. In a doua zi a lui rebi 142,

mai sus-numitul Mahmud pay, a pornit la drum, iar ostasii s-au razvratitpentru solda. Intre timp s-a aflat e asediatorii ei <Timisoarei >, ardelenii,s-au imprktiat.

105 INCEPUTUL EXPEDITIEI IMPOTRIVA ORADIEI (VA RAD)

<Pregátirtle si plecarea lui Saturgi Mehmed pasa din Belgrad Impotriva Transilvaniei.Au participat i tatarii>.

In cursul anului trecut, turcii suferisera pagube mari, pierzindcetatea Ianik.

De asta data au trimise oaste si vistierie (hazine) indeajuns. Avindloc un sfat la Poarta imparateasca, cei cunoscatori 143 ai treburilor de serhatau spus : la serhatul Timisoarei principele de Ardeal, intinzind mina,a luat eetkile Lipova, Ineul, Oradea (Varad).i Cenadul. Asa incit, dacade asta data nu se va face expeditie in acea parte, si Timisoara poate sane scape din mina".

De asemenea, venind rnahzaruri de la serhatul Timisoarei, au adusserdarului telhisuri in acest sens. Gerrah Mehmed pay a spus : E mai bineea acele parti sä fie date pe seama serdarului. In timp ce dusmanii au taberein tinuturile Strigoniului si in Ianik, este importanta paza acelor parti".Acestea fiind zise, s-au inteles ea, dupa ce se vor acorda eetatilor ajutoaresuficiente in zaherea i oaste, sa se intreprinda in acest an o expeditieimpotriva Ardealului. S-a mai spus In acelasi timp, Tara Romaneaseasi Moldova nu pot fi stapinite atita timp cit vilaietul Ardealului nu va fiprädat i devastat". Dupa ce au inaintat un telhis sultanului, s-a emis inacest sens un hatt-i serif ...

<Se porunceste hanului sá se intilneasca* cu serdarul pentru expeditie. Ajutoarele primitecomponenta ostii serdarului>.

106 Hotarindu-se expeditia in vilaietul Ardeal, in a noua zi a lui144 s-a inceput construirea unui pod pe fluviul Dunarea, in localitatea

numita Tas-Burun 145 Cu maxi sfortari, in a optsprezecea zi, terminindu-sepodul lung de vreo mie opt sute i cincizeci de arsini 146 (zira), oasteaislamica a inceput sa treaca in tinutul Ardeal. Tot in aceeasi zi, prezen-tindu-se un cm din partea hanului tatarese, a instiintat sosirea acestuiala, Rusciuk. Oastea eialetului de Karaman i Maras, insareinata pentrupaza Budei, iesind din Belgrad, dupà sarbatoarea sacrificiilor" Hi, a plecatin partea aceea <in Transilvania >.

141 6 noiernbrie 1597.142 12 noiembrie 1597.143 Ehl-i vukuf : cei care cunosteau situatla de la frontierà.144 13 iunie 1598.145 Prornontoriul de piatrá", localitate in apropiere de Belgrad.146 Unitate de mAsurá egala cu 0,65-0,75 m ; cot.147 in text : Iyd adha (a.), kurban bayranu (tc.), sArbAtoare care dura patru zile la incheierca

lunii ramazan.

si

zil-higge

1

t

FEZEKE-/ TARIH 51

Pe la sfir§itul lui zilhine 148, serdarul islamului, de asemenea trecindpodul, a descins in §esul Panciova 142.

Continuarea desfa§urarii acestei expeditii se va povesti la evenimen-tele anului care vine...

ANUL UNA MIE SAPTE '5°CONTINUAREA DESCRIERII EXPEDITIEI DIN ANUL TRECUT ASUPRA

ORADIEI (VARAD)

Trimitindu-se un hatt-i humaiun 151 lui Saturgi Mehmed pa§a, serdarrenumit la serhatul unguresc, se spunea : In acest an, intrind in tinutulArdeal §i netinind seama de nici o for-area-VA, sal. devastezi §i sag pustie§ti,incendiind §i ruinind totul §i provocind pagube, astfel sa-1 aduci la ascul-tare §i supunere pe voievodul sau, care este Sigismund ( Zidmun ) 152blestematul.

Mehmed Saturgi, fiind insarcinat astfel, a trecut Dunarea pe poduldin apropierea Belgradului §i a descins, pe la sfir§itul anului trecut, in§esul Panciova pentru a-§i aduna oastea.

<Descrierea drurnului de la Belgrad spre Oradea>.

SOSIREA LUI GAZI GHIRAI HAN

<30 000-40 000 de Mari yin in ajutorul serdarului ; primirea fastuoasa a hanului inmuharrein 1007153>.

Dupg rugaciune, in vederea tinerii unui sfat in ceea ce prive§te inde-plinirea cuprinsului scrisorii imperiale, au ie§it in fata batrinii din serhat§i oamenii bine informati asupra situatiei de acolo. Cind au fost intrebatipe ce drum este mai potrivit sa se mearga in tara Transilvaniei, toti auraspuns intr-un glas ca. afar a de Oradea nu mai este alt drum prin careoastea islamiog, sa poata patrunde in Ardeal".

Hanul, iarg§i, adresindu-se acestora, i-a intrebat : Oare oasteadu§mana, fiind in numar mare in cetatea Oradea, nu va pricinui pagubeo§tii islamice la ducere §i intoarcere ? Oare nu este mai bine sa cucerimmai intii aceasta cetate §i apoi sa mergem mai departe ? Daca cetatea esteputernica atunci nu trebuie mai multe zile pentru asediere ?". S-a raspuns :Cucerirea §i supunerea ei va fi posibila in timp de trei sau patru zile,in urma citorva lovituri de tun. 8i sintem de parere sa fie cuceritä mai intiicetatea §i pe urma sa se porneasca, incursiunea ( akin )" .

Luindu-se in consideratie aceasta parere, s-a hotarit plecarea in.partea aceea. Dindu-i-se defterdarului Etmekcizade cele necesare, s-aupregatit §i munitii spre a intra in cetate.

Dar de la ie§irea din Belgrad §i ping la sosirea hanului trecusera vreodoua luni §i intre timp vremea de expeditie se apropiase de jumatate. Apoi,

145 25 iulie 3 august 1596.149 0 localitate cu acest nume exista si In Banat.lso 4 august 1598 23 iulie 1599.151 Autograf imperial", diploma.152 Sigismund Báthory, principele Transilvaniei.153 4 august 2 septembrie 1598.

107

109

52 KIATIP CELEBI

dupg un popas de cincizeci de zile la Becicherec, au descins de acolo in110 a §asea zi a lui safer 154, in apropiere de Cenad, care a fost asediat. Dupa

citeva lovituri de tun, rebelii (eOcia) asediati, pargsind cetatea, au fugitsa se ascunda in padurile (cenkülistan) din imprejurimi. Oastea tätareascai-a prins pe cei mai multi ; pe unii i-a ucis, iar pe altii i-a luat in robie.Dupd ce au fost uci§i o suta cincizeci de du§mani in fata cortului, sangeaeulCenad a fost acordat lui §ak§aki Ibrahim pa§a, care pe atunci era nazir 155al Belgradului.

<Urineazd o eptgramá pentru Saksaki>.

Apoi, mezindu-se in §esul cetatii Oradea, au luat-o in stapinireggsind-o pgrasita.

venind un sol (el9i, ) din partea principelui de Ardeal (Erdelq1u ),acesta a prezentat scrisorile in care se spunea : Maria sa hanul sá neimpace en majestatea sa padi§ahul".

In aceasta vreme, cazind ploi mari, oastea obosise. Ind, in a nouazi a lunii mai sus-ardtate 156, venind Mustafa pa§a, beilerbei de Erzerum,cu oastea eialetului Oa, a intrat in ordie. In a unsprezecea zi 157, oasteaislamica a trecut riul Mure§ cu mii de greutati ; dupà ce au mers citevaconace pe malul acestei ape, au descins la capatul unui pod in apropierede o palanca ruinata numitg Ererkik. Acolo au fost intimpinati de serdarulostii din Gyula §i au fost procurate din Gyula doug tunuri becillqa §i Incaunul din Timisoara.

In douäzeci §i patru 158 i in dousazeci §i cinci 159 ale lunii mai sus-arg-tate, trecindu-se cu mare greutate peste citeva riuri i mla§tini mari, s-aajuns in §esul Oradiei. In acel loc a sosit §i Yusuf pap,, beilerbei de Van 160,§i a intrat in oaste.

Pornind din Cenad pe alt drum, hanul mergea devastind tara du--mang. Ajuns in apropiere de Oradea, s-a algturat ostii otomane.

In a dou'azeci §i noua zi a lunii mai sus-aratate 161 au ajuns la Oradea.Fortareata mai sus-aratata, aflata intre Ardeal §i Austria (Nonce ), era ocetate puternica, inconjurata de un ora, (varos ) infloritor §i bogat.

Mai inainte de aceasta, intrind aici citeva mii de ostmi austrieci(nentce ), timp de citiva ani au stat in satele §i tirgurile < > näpas-tuindu-le.

RAZBOIUL SI ASEDIEREA ORADIEI

Cind a sosit mai intii oastea tatareasca §i s-a apropiat de du§mani,ace§tia, ie§ind afara, s-au batut o zi §i o noapte.

In sfir§it, gaziii tgtari incendiind orawl, du§manii au inceput safuga in alte parti, ducinduli in carute famiiile. Ceata mai sus-aratata,ajungindu-i din urma, i-a ucis pe cei mari, iar pe cei mici i-a luat in

151 8 septembrie 1598.155 Intendent, administrator, supraveghetor.15611 septembrie 1598.157 13 septembrie 1598.158 26 septembrie 1598.159 27 septembrie 1598.160 Provincie in Anatolia r'Ssariteand.161 1 octombrie 1598.

FEZEKE-I TARTH 53

robie. Cu acest prilej, au luat si prazi nenumarate. Hanul tataresc, tinindsfat cu demnitarii ostii serdarului, a pus intrebarea dad, este necesarse depuna eforturi pentru supunerea Oradiei. Toti fiind de aceeasi parere,au spus : Oradea este o cetate atit de puternica in apropierea Imperiuluiotoman, incit este cheia Ardealului si a Austriei, alcatuind o bariera latrecerea afurisitilor. De aceea nu se cuvine sa, fie lasata". S-a constatat 111

acest Mc este potrivit pentru a fi atacat. Era o zi de vineri, prima zia lui rebi 162. Datorita celor trei tunuri aflate in oaste nu a fostnevoie sa, se sape santuri (metres ). De asemenea, n-a fost nevoie de meterezedatorita caselor puternice ale orasului, acestea hind construite din card-mida impodobita.

Cetatea mai sus-aratata, a fost gasita puternic intarita si nu asa cumfusesera tiri1e despre ea. Cele trei tunuri n-au fost suficiente. De aceeatrimitindu-se Erman catre Sofu Sinan pasa, beilerbei de Agria, caruia i seacordase mai inainte eialetul Anatoliei, i s-a dat urmatoarea porunca :SA, vii la ordie cu cele trebuincioase, aducind i un numar de zece tunuridintre acelea care se gasesc la Agria". Bair-tilkisioglu 163 Ahmed bei,care era capuchehaia sa <a lui Sofu Sinan pasa >, ori de cite ori eraintrebat raspundea c tunurile au fost incarcate in. harabale" sau cà//sint pregatiti bivolii care sa, le traga". Mai sus-aratatul Ahmed bei, pre-zentind scrisori false si spunind minciuni frá rusine, 11 amagea pe serdar§i pe cei din oaste. Din cind in cind se ispraveau praful de pusea sau ghiule-lele. Atunci ostasii aduceau o oarecare cantitate fie din Gyula, fie dinIneu. Asteptind sosirea tunurilor de la Agria, ei au sapat subterane, careinsa n-au fost de nici un folos. Plouind necontenit mai mult de o luna, iarin imprejurimile cetatii fHnd un pamint argilos si in multe locuri formindu-se

<astfel incit> oastea islamica a fost cuprinsa de ulinire, intaritu-rile ienicerilor au fost inundate, apa patrunzind in cele mai multe corturi.Greutatile zabitilor 164 au fost destul de mari. Riul care curgea prin orasse revarsa zilnic nepermitind trecerea peste el. Ostasii nu puteau mergede la un cort la altul, dar corturile fiind prinse cu táruse zdravene nu erauridicate de vinturile puternice. Animalele se infundau in noroi pina lapintece. In cele din urma, ostasii s-au imbogatit in citeva zile cu camede vaca, si de berbec, Mind o oaie pe unul sau doi aspri. Cea mai mareparte din oi fusesera aduse din raiaua Solnocului, iar o parte apartinearaialei din regiunile de lupta. esul Oradiei se umpluse cu turme. PrincipeleArdealului se intarise, intrind in muntii greu de patruns. Dupa sapte zilede asediu, venind din Buda strigatori dupa ajutoa,re, au dat de stirevreo 80 000 de dusmani asediaza cetatea Buda. Ei au mai spus c daca'ajutoarele nu vor sosi la timp, cu siguranta se va pierde si Buda. Odatacu prezentarea arzurilor si mahzarurilor, hanul si serdarul parca, si-aupierdut mintile, deoarece stiau ca. daca s-ar trimite oaste in ajutor, inafara de faptul c distanta era prea mare, mai era nevoie si de trecereaei peste cele doua ape : Dunarea, si Tisa, care seamana cu niste mari. Deaceea, tinindu-se sfat cu Gazi Ghirai han i cu ceilalti notabili, s-a hotaritca pentru moment maria sa hanul s trimita in graba, citeva mii de tataricare sa apara din partea Pestei si sa strige c yin serdarul i hanul, pentru

162 2 octombrie 1598.163 Fiul Vulpoitilui de la munte".161 Comandant, ofiter.

sA

c4Ol-evvel

cA

mlastini,

54 KIATIP CELESI

ea cei asediati sa prinda puteri. Dupg aceastg poruncg, oastea tgtareasega pornit in grabg spre aeele parti. In timp ce oastea era in asteptarea tunu-rilor de la Agria, Sofu Sinan pasa, apgrind cu mina goalg, a spus c.nu s-au gasit bivoli pentru transportul tunurilor. La un astfel de rgspuns

112 §i in urma nenorocirilor care au urmat unele dupg altele, oastea islamicapierdut mice speranta in tot ceea ce astepta. In dougzeci de zile nerd-

minind nici provizii in imprejurimile Oradiei, tatarii au fost nevoitisa le procure de la distaate mari. 0 chila 165 de orz se vindea ell 3 5galbeni. La inceput, cind hanul cerea ea oastea tatareaseg sl plece intr-oincursiune, serdarul spunea : dacg Allah va voi, peste o zi sau dougvom merge impreunV. Cu aceastg speranta a trecut timpul, asa cg nus-a faeut nici o incursiune dupg cum s-a dorit i niei cetatea nu a fostluata, iar din pricina gerului mare nu mai rezistau nici miinile, nici picioa-rele ostasilor.

113

INTOARCEREA OST II ISLAMICE LA BEL GRAD

Neputind fi cuceritg repede cetatea <Oradea >, ei s-au ridicat dinOradea si s-au indreptat spre Solnoc sub pretextul cá plead, spre Pesta,pentru salvarea Budei. Pe drum, din pricina abundentei ploilor, torentelepareau ea marea de Oman. Inca de la plecare, lui Ismail pasa, pasa deTimisoara, i se recomandase sa repare podurile. Acesta insg nu le-a prega-tit si nici un pod nu a fost gata. In drum spre Oradea trecuserg doar treiriuri i numai unul din ele avea pod. De astg data, au fost nevoiti s'atreaca eu plutele peste douasprezece riuri mari. Peste fiecare din ele s-a,treeut cii mii de necazuri i greutati. Animalele celor mai multi au pierit

ei jnii s-au imbolngvit din cauza gerului mare. Din pricina lipsei dezaherele mincind numai griu, cei mai multi dintre ostasi au capatat boalade zaherea" 166 (zahire marazi ) i multi s-au risipit pe drumuri. Tunurileau fost trecute peste apele mai sus-ardtate, hind trase cu sirme. In aceastg,expeditie, Koca Murad pasa, beilerbei de Alep, a tras tunurile inhämindu-sela ele. La ducere, de la Gyula la Oradea s-a mers trei zile. De asta data,aceeasi distantg a fost parcursa in douasprezece zile cu mii de necazurigreutati. Din pricina frigului si a foametei, intre un conac i altul rami-neau in mlastini sute de oameni.

<UnneazA descrierea sosini la Solnoc i rAscoala ienicenlor Inselati de comandantb.Aceasta expeditie, intreprinsg cu multe greutati, iii numai ea nu

a avut un sfirsit bun, ci dupg cum s-a vazut a pricinuit numai pagubepierderi...

NAPUSTIREA DUSMANILOR ASUPRA CETATILOR VESPREM SIPALOTA SI INCEPUTUL ASEDIERII BUDEI

Cind s-a hotarit plecarea gaziilor islamului in vilaietul Ardealului,Maximilian, serdarul dusmanilor, a venit cu cinci mii de ostasi, jefuitori,primind i ajutoare inca din anul trecut de la frinci <europeni>. De ase-menea fratele sau, hertogul Mateias 167, a venit cu osti austriece (nemse)

165 1 kile =22 ocale de Istanbul.166 PelagrA sau scorbut.167 Arhiducele Matias (1557-1619), viitorul lmpArat romano-german.

si-a

si

FEZEKE-I TARIH 55

si germane (alman) §i maghiare si cu alte osti. Fratele Om avea mai multde 60 000 de pedestrasi si ealgreti. Ei s-au strins la un loc si s-au pregatitcu toii in apropierea cetAtii Ianik. Era cn neputinta sg, fie ajutat princi-pele Ardealului (Erdeloglu) 188, care se intArise in muntii prOpastiosi.Marginile Budei rAminind pustii, ei au zis cá e timpul si prilejul sa asediezecetatea Buda, si au spus : Ori, obtinind victorie, o vom lua, ori daca nu,atunci cu aceast1 actiune poate fi salvat5, eel putin Oradea".

<Asedierea Budei de cAtre austrieci si rezistenta turcilor>.

... Gaziii musulmani, desi erau asediati, totusi stOteau la locul lorde aparare potrivit cu porunca pentru aparare. Ei trimiteau una dupa altascrisori de disperare pentru ajutor serdarului si hanului, <care záboveau >lingO Oradea. Astfel, ei all-tau ea daca nu vor ajunge in persoang, cetatea<Buda> va fi pierduta. Dar unii dintre tatari si alti ostasi fiind la asedierea<Oradiei > si altii fiind imprktiati, nu a fost cu putintO sä meargA <in aju-torul Budei >...

Pe cind <turcii> stAteau Meg sperante, beiul Kulaksiz Osman, beide Solnoc, care arátase mai inainte multa bravura la Portile de Fier (Demir-Kapu), a sosit intr-o dup6-amiaza, tocmai la timp, cu gaziii serhatuluiSolnoc si a spulberat gindurile rele ale altor comandanti care sustineauea nu pot apara in acelasi timp Buda si Pesta.

111

INFRINGEREA LUI HAFIZ AHMED PASA LA NICOPOLE 115

Hafiz Ahmed pasa, beilerbei la Bosnia, fiind insárcinat mai inaintecu paza tOrmurilor Dunarii, plecase la serhatul Vidin.

in rebi iil-evvel al acestui an 169, Ramazan-zade, stOpinul Adanei,care era numit Rugg el in slujba apOrOrii, a pornit din Vidin cu citivasangeacbei, indreptindu-se spre pOrtile Rusciukului si ale Silistrei pentrupazA. Pe drum, au descins intr-un Joe cunoscut sub numele de sesul Sena-din 170, in apropiere de Nicopole. In acest timp, adica la ivirea in Ardeala expeditiei lui Mihai eel rOu, acesta ascunzindu-si dusmOnia s-a prefOcutea se cOieste de ra'scoala sa. Dar aflind despre situatia ostii durcesti > dinOradea, s-a ridicat cu 20 000 de ostasi, a trecut pe neasteptate pe tOrmulde dincoace al Dunarii si a dat un atac asupra pasei cel mai sus-aratat,Ahmed pasa. Linga" pasO se aflau numai trei mii de ostasi, care la rindul lorerau nestatornici. De aceea, dupg o scurtA lupta, ei au ales fuga. Pasa,la rindul sau, fiind infrint, a pornit spre pArtile Tirnovei. Adunind lingä elo multime de ostasi din populatia Dobrogei si a Zagrei 171, 1-a atacat peMihai eel fau pentru a-1 alunga si a-I indepOrta, deoarece, dupa, victorie,el asediase cetatea Nicopole. Dupa o lupta de dougzeci de zile eu populatiacetatii Nicopole, vOzind si atacul din afara, el <Mihai Viteazul> a renuntatla asediu si, trecind Dungrea, s-a intors la Bucuresti. Se povesteste &á ela devastat tot avutul lui Hafiz Ahmed pasa. Hainele pe care le imbraca,precum si turbanul acestuia intrasera in miinile lui Mihai cel afurisit,

169 Sigismund Báthory.169 26-31 octombrie 1598.170 Toponimic azi dispärut.171 Zagora, localitate in nord-estul Bulgariei.

56 KrATIP CELEBI

care, vrind sd-si batà joc, a imbfacat o femeie u§uraticg cu anteriul §i cuturbanul pa§ei §i apoi, aatind-o osta§ilor, ridea de bucurie i spunea :Vedeti, 1-am prins pe serdar. Nu este nici o deosebire intre el §i aceasta,<femeie>".

Dupl aceea, mai sus-argtatul pa§g, venind la Nicopole, a reparatp6rti1e distruse ale cetAtii. De aici, mergind la Hezargrad, tocmai cind luam'asuri pentru a-§i petrece iarna acolo, paza malului Dungrii a fost acor-data de catre Poarta impàfatiei lui Mahmud pap, care era al patrulea vizir.Hafiz Ahmed pa§a a sosit la Istanbul pe la mijlocul lunii gemaziH 172, aici a fost nurnit al patrulea vizir <in locul lui Mahmud pap>.

122 <Jaful tkarilor in tinuturile Urvarului (Ujvar )173 i Somborului>.

La invitatia hi Saturgi Mehmed pap, §eihul Ali Dede, plecind. inexpeditia impotriva Oradiei, i§i indeplinea slujbele sale religioase in raz-boiul sfint §i tinea predici §i incuraja vitejia osta§ilor .

123 ANUL UNA MIE OPT174. PLECAREA MARELUI SERDAR IBRAHIMPAM SPRE UIVAF,

<Inaintarea ostii turcesti spre Uivar. Supararea hanului Gazi Ghirar pentru moartea liiiSaturgi Mehmed pasa la Sornbor. Insistenta turcilor de a-I convmge pe han sa" ra'rnina inexpeditie>.

Dupa un popas de vreo saptarnina, in a §aptea zi a lui safer 175 ajun-gindu-se la Bratu§ek, a venit acolo Mustafa Ceau§ Balikcizade 176 CU solulArdealului. In a unsprezecea zi 177, cind au descins pe malul unui lac delingá Dunare, s-a fäcut cunoscut, printr-o scrisoare a hanului tataresc,ca el a fost rugat pentru pace printr-un om trimis de inamic.

La sosirea flotei pe Dunare, au avut loc petreceri §i veselii. In ras-timpul unui popas de patru zile, a sosit hanul, care s-a odihnit la margineaClujului 178 Generosul serdar, mergind cu un caic, s-a intilnit cu hanul.

124 <Asedierea cetaln Istuni-Belgrad si a altor cetatt. Devastarea regiunii Uivar de cdtretatari>.

125 In a doua zi a lunii rebi 179 , trecindu-se apa Oradiei 180 §iriul Ampoiul 181, in a cincea zi 182 au ajuns la ; aici a sosit vesteadespre sosirea du§manilor la Comorn (Komran).

Kehaiaua de capugii, sosit de la Poarta, anunta moartea §eihSadeddin efendi. Popas Rugg riul Agria. In acest timp, s-a raspindit

vestea despre ocuparea Ardealului de &are Mihai <Viteazul>. In douazeci§i noua ale lunii rebi 183, cind s-a ajuns la Sombor 1842 sosind un sol 185

172 9 1 8 ianuarre 1599.173 Ujvár (Ungaria).174 24 iulie 1599 12 iulie 1600.175 29 august 1599.176 nut pescarulm".177 1 septembrie 1599.178 In text : Kultq.178 22 octombrre 1599.rso Crisul Repede.181 In text : Anpul.182 25 octombrie 1599.183 17 noiembrie 1599.184 In text : Sonborn.185 In text : adam: om" ; este vorba de solul lui Mihai Viteazul, Dirno.

fil-ahirUivar

metal

iil-ahir

FEZEICE-1 TARITI 57

cu o scrisoare din partea lui Mihai eel mai sus-arätat, acesta a rdcut cunos-cutA (ilam) cucerirea vilaietului Ardeal, precum i statornicia sa in supu-nere, ca mai inainte.

in a treia zi a lui gemazi til-evvel 186, trecindu-se podul de la Varadin,s-a descins in apropierea acestuia.

DESCRIEREA I LAUDA CALITATILOR SERDARULUI <IBRAHIM PASA>

. . . Astfel, multi Mai puternici i supusi musulmani i nemusulmani,capabili de lupfa, care se aflau in sangeacul Semendire si in tinutul <Timi-soara >, prezentindu-se la el <la serdar >, au luat steaguri i toate ceteles-au unit pentru inraturarea rebelilor. Ca semn de binefacere si favoare,ii s-a dat cite o pislà (keve) de Salonic, eu un desen in forma" de leu, eucare ei se mindreau mergind pe drum printre raiale.

De asemenea, in acest timp, nemusulmanii, abuzind de incredere,au ucis, printr-un atac, pe eadiul de Posega (Pujga). Dar serdarul, atri-buind aceastä pierdere entuziasmului lor leonin, le-a dat in min6 o dovadA(temessuk), spunind ca, el a permis omorul. Celor care se opuneau, el lertispundea : Fiind prea aspri eu raialele de serhat nu-i determinAmsá fug6 in tara dusmand ?". Mai tirziu, s-a vdzut rezultatul frumos alacestei mAsuri.

inainte de toate, vilaietul a devenit mai infloritor, deoarece au nimi-cit din rAddeini cetele de haiduci, care mai bine de treizeci de ani erau opacoste sangeacurilor de dineolo de Drava.

<Despre haiducn din regiunea Kanizsa (Kamja). Inceputul marii rdscoale a gelahilorin Anatolia, condusi de Kara Iazigi si Deli Hasan>.

ANUL UNA MIE N0UA187...

126

127

128

135<Cucerirea Kamzsei i Inaintarea turcilor spre tinutul Bobofca>.

...In acest timp, dupa, trecerea podului, venind solul lui Mihai 188eel rduMator, numit Dimo 189, a adus damn i scrisoare pentru a fi trimis 136la Poarta impar6tiei, impreunä cu reisul 180 Hamza efendi, in a saisprezeceazi a lui safer 191.

INFRINGEREA OSTII DUSMANE A LUI MIHAI144

De multi ani incoace rlseulindu-se mult de tot in toate pärtile TàriiRomfmesti, Ardealului si Moldovei, rguMcgtorul de Mihai luase, prinsiretenie, acele vilaieturi in stdpinirea sa si prelungise tulbura. rile si rdz-vriltirea.

186 21 noiembrie 1599.187 13 iuhe 1600 1 lithe 1601.189 Mihai Viteazul.189 La cronicarul otoman Pecevi : kapukehaia Dimu".190 Reis-efendi (1603-1604).191 27 august 1600.

58 KIATIP CELEBI

Atunci serdarul-vizir Mahmud pasa care, mai inainte, fusese trimisin acele parti, mergind acolo cu oastea de sub conducerea sa si cu flotade pe Dunare, pe baza unui firman emis mai inainte pentru repararea,construirea si intArirea cetatii Giurgiu, a inceput ssa construiasd, un podpeste Dunare si s'a repare as'a cum trebuie cetatea. In acest timp, gaziiipurtaori de victorie au facut incursiuni, din toate partile, in vilaietulTArii R ornânesti.

Oastea islamicA ajungind in orasele numite Bucuresti si Tirgoviste,Mihai cel rlufacgtor a trimis impotriva armatei purthtoare de victoriepe sfetnicul (vizir ) §i cApetenia ostii sale Kara Iani, numit afurisitul banKalita 192, cu multA caste. Cind s-a dat lupta, oastea islamicä devenincicu ajutorul lui Allah victorioasg, cei mai multi afurisiti au fost màcelA-riti en sabiile, iar serdarul kr, intrind de asemenea in miinile noastre,a devenit oaspetele nostru. Luindu-le steagurile cu virfuri aurite, precumsi tobele si timbalele kr, oastea islamicI a venit la Divanul impArkesc.

Mihai afurisitul, de asemenea, a fost de dou6 ori invins in lupta sinorocul s-a intors de tot de la el. Cei mai multi dintre blestematii din jurullui fiind nimiciti, i s-au Mat toate tunurile si praful de puscá, iar el si-apierdut speranta in viatà. Atunci, Ibrahim Ceaus a fost trimis cu o seri-scare de cucerire (fetihname) la sahul Persiei (Agem).

173 174 <Infringerea rebelilor lui Kara IazIgi de catre serdarul Hasan pasa la 13 safer 1010 193.Din 3 000 de rebeli, vreo mie slut ucisi. Restul se refugiaza In munti>.

in locul cunoscutului rebel Kara Iazigi, mort in gemazi ill-ahir 1010 124,urmeazA fratele s'Au Deli Hasan. Hafiz Ahmed pasa, al treilea vizir, estenumit pentru apárarea Anatoliei. La 20 zilkade 1010 125 are kc o rascoall(zorba) a ienicerilor pe drumul spre Belgrad.

175-176 <Impuscarea lui Hasan pasa de cätre rebeli la finele lui sevval 1010 H.196 si dominatiarebelilor timp de sapte-opt ani In Anatolia sub conducerea lui Deli Hasan>.

178 ANUL UNA MIE UNSPREZECE 197

<Plecarea serdarului Iemisci Hasan pasa pentru cucerirea cetiltii Ustuni-Belgrad (AlbaRegala)>.

179 DESCRIEREA PLECARII SERDARULUI IN PARTILE TRANSILVANIEI

Voievodul Transilvaniei, ca de obicei, intrind cu forth' si violentlin cetatea beiului numit Seikel Mozes 122, care era unul dintre beii indepen-denti ai tarii Ardealului, a hat din vistierie si din depozitele de munitiiale acestuia atit cit a dorit, ucigindu-i oamenii. Atunci, mai sus-numitul<Moise Secuiul>, fugind pe vreme de iarnA, s-a refugiat la serdar si i-acerut ajutor, obligindu-se totodata sA recucereascA Ardealul. Serdarul,

192 Calotä Buzoianu, spátar si mare ban, care intr-adevAr a cazut In hipta de la Argescu turcil in 1600 ; dupá crorucarul M. Naima s-a dat o lupta si la Karaciova.

193 13 august 1601.194 Noielllbrle decembrie 1691.195 1 2 mai 1602.196 Aprilie 1602.197 21 iunie 1602 10 iunie 1603.199 Moise Secuiul, principe al Transilvaniei intre mai si 17 iulie 1603.

FEZE10E-I TARm 59

luind in consideratie cuvintul sari, se hotAri sg plece cu el, ins'a cucerireaIstuni-Belgradului fiind mai importanta, a dat intiietate acesteia. Cuajutorul lui Allah reusind sa cucereasca cetatea, nu i-a mai rAmas in gindnici o altá grija. De aceea, sosind la Buda cn gindul supunerii Ardealului,a trecut peste pod in sesul Pesta, spre Ardeal. Tabgra dusmanA, era laGeyerdilem, in fata Estergonului. tn fiecare seara se auzeau tipetele deAllah, Allah" ale ostii musulmane...

<Beilerbeiul Kadizade Ali pasa si Habil efendi, cadiu de Buda, Ii sfátuiesc sA nu piecespre Transilvania, deoarece in aproptere se auzea bubuitul tunurilor austriece>.

Atunci Hasan pasa le-a raspuns : Cu toate c i noi auzim tunuriledusmane austriece, totusi, pentru ca principele Ardealului, luind multecetati in eialetul Timisoarei, a cucerit Lipova i Ineul, nu se cuvine sa fiepedepsit pentru aceasta ? Ei, austriecii, fac viclesuguri sidesi in tabara sint numai sase sau sapte mii de dusmani. Ei fac aceastanumai ea musulmanii sa nu plece in Ardeal". Apoi el i-a eonsolat, spunin-du-le sa fie Lira grija pentru ca dusmanul nu are putere sá vina, in aeestelocuri. Atunci Ali pasa i-a rAspuns : In noaptea asta mi-a sosit iscoada

mi-a dat de stire cä (i in tabara dusmana se aflà mai mult de optzecide mii de dusrnani, cu patruzeci de tunuri. Scopul lor este sa asediezeBuda. Habil efendi sa inregistreze aceastá afirmatie si daeA va fi altfel

nii se vina de hac »".Temici Hasan pasa era un arnaut indaratnic i, nerenuntind. la

vorba sa, a spus : Viclesugul dusmanului a devenit ceva obisnuit. Dorintalui cea mai arzAtoare este ea aceasta oaste sä nu plece in Ardeal. El nu areputere nici pentru asediu, nici pentru lupta".

<PArerea lta Mehmed pasa, bellerbei de Rumelia, este de a face o incursiune, dar 1 serefuzà>.

In ziva urmatoare, ridicind tabAra, an plecat spre Solnoc. In primazi a lui rebi iil-evvel 100, traversind patru menziluri, au intrat in Solnoccu cinci tunuri si cu un numár de o suta de tunuri imparatesti ).In patru zile au trecut podul de peste Tisa. In a paisprezecea zi a luniimai sus-aratate 200 s-au asezat la palanca Sarvas 201 Venind de asemenea

oastea din Gyula si Timisoara, s-a atasat la ordie. Tocmai eind se pre-gateau sa tina, sfat, sosind feriadciii de la Buda, au si plecat in parteaaceea.

180

SOSIREA LUI GAZI GHIRAI CU OASTEA TATAREASGA 183

Cind marele vizir Hasan pasa, trecind podul de la Oradea ( Varad)20 2,a ajuns in sesul Zemun20 3, a aparut un ostas care a anuntat sosirea hanuluiGazi Ghirai.

<Descrierea evenituentelor dm Orientul persan>. 202-217

199 1 9 august 1602.299 2 septembrie 1602.291 Probabil Szarvas (Ungaria).299 Gresealã de grafie ; corect Varadin.203 Semlin (Iugoslavia).

.

§i

sä

siretheuri,

.

60 ICIATIP CELEBI

218 MOARTEA SULTANULUI MEHMED (III) HAN... I URCAREA PE TRONA SULTANULUI AHMED HAN (I)

MARII VIZIRI <VIATA>

219 Sinan pasa, pe cind venea la Poarta, a fost trimis la Malgara, iarFerhad pasa a devenit pentru a doua oara, mare vizir si serdar. Mergindin expeditia impotriva, rii Românesti, <Ferhad pasa > a fost mazilitin timp ce construia podul pe Dunare i apoi a fost ucis in una mie patru 204

220 Sinan pasa, in anul una mie si trei 205, intr-o zi de miercuri (a patrazi), a fost numit mare vizir. Pornind in graba in expeditie, a cazut, inlupta cu Mihai, intr-o bà1toac i s-a intors la Rusciuk dezonorat si rusinat.In anul una mie patru 2°6, Lala Mehmed. pasa a devenit mare vizir in locullui Sinan pasa, dar murind in a zecea zi, Sinan pasa a fost numit pentrua cincea oard, mare vizir.

226 POVESTIREA INTIMPLARILOR LUI DELI HASAN IN BOSNIA

242

<In 1603 (1012 H.) Deli Hasan a prima provincia Bosnia>.

In ceea ce priveste schimbarea postului, Ruznamegi Mehmed efendia intervenit ca Deli Hasan sa fie mutat in eialetul Timisoarei.

Aratindu-se bunavointa, Deli Hasan a fost mutat din Bosnia labeilerbeilicul de Timisoara. Mai sus-aratatul, la rindul su, fr s deape la Belgrad, a ajuns la Timisoara, trecind prin Panciova. Raminindacolo doi ani, a fost ucis.

ANUL UNA MIE TREISPREZECE 207

248 <Discutia dintre Sanullah efendi i Hasan pa5a despre inceputul r5scoa1ei lui 8tefaBocskay>.

RASCOALA LUI BOCIKAI ISTVAN 208, UNUL DINTRE EM1RIITRANSILVANIEI

249 Imparatia Austriei (Nemce) apartinea dinastiei (taife) austrieceungare (Hunkar). Cu timpul, aceasta dinastie s-a intarit astfel incit

dupa ce a pus stapinire pe toate cetatile ardelene i maghiare, a supustoate posesiunile, oastea i spahiii i toate popoarele slave care se gaseau

dincolo de Dunare.Afar/ de acestea, ei <austriecii > persecutau i atacau i pricinuiau

diferite chinuri, necazuri i suferinte locuitorilor, precum i familiilor lor,de neam ardelenesc i unguresc.

Pentru e, n-aveau suficienta putere pentru a se apara, acestia si-auplecat capul in fata dinastiei austriece, dar in inimile lor clocoteau de minie.

2" Strangulat la Yedikule in iulie 1595.2" 1 6 septembrie 1594 5 septembrie 1595.206 6 septembrie 1595 24 august 1596.207 30 mai 1604 18 mai 1605.208 tefan Bocskay, princ)pele Transilvaniei (1604-1606).

si

si

FEZEKE-I TARIH 61

Unul dintre beizadelele maghiare de atunei, numit Bocskay, un dus-man viteaz, adunindu-i pe notabilii (aian) de neamul sau, le-a vorbitin felul urniator : Pia, cind vom suporta noi batjocura i nedreptatileacestui neam <austriae> ? Invinsi, sub stapinirea tronului, pina cind vomsta nenoroeiti, cu onoarea i cu cinstea calcate ? Domnul fie laudat, padi-sahii familiei osmanesti sint din vechime marii nostri bineMcatori. CraiulIanos 20 s-a refugiat la Poarta sultanului Suleiman han 21°, locul sau sd fiein rai, i tara sa a fost fericita si a rams mai departe in miinile fiilornepotilor sai care au murit. Eu, la rindul meu, urmind exemplul stramosilornostri si bazindu-ma pe acest act (senet ) puternic, pun urmatoarea intre-bare : nu este mai bine sd, ne razbunam pe dusmanii nostri i s luptampentru eauza noastra dreapta ?". Atunci demnitarii, considerind justeaceste vorbe ale lui Bocskay, au inteles c e potrivit s intre sub ocrotireasultanului pentru apararea situatiei, avutiilor i familiilor lor. De aceea,unindu-se intre ei, aianii au trirnis scrisori pe la mijlocul anului mai sus-aratat catre mai sus-mentionatul Mehmed pap, spre a-I alege crai si serdaral lor pe Boeskay. Tot in scrisoare ei mai spuneau : Vom fi prieteni enprietenii padiphului si dusmani cu dusmanii säi. Primim supunere fata,de Poarta fericirii si intrind sub aripa ocrotitoare a tronului ei, scoatemsabia impotriva dusmanului austriac, care este vechiul nostru dusmansub stapinirea caruia ne gasim astazi cu forta, i ne angajam cu trupsuflet in slujba voastra. Pentru a ajunge la adevarata stare de libertate,rugam sa, se aprobe cererea noastra fath de Poarta fericirii".

Cind aceasta situatie a fost prezentata la Inalta Poarta, cerereade sprijinire a fost aprobath de sultan, iar serdarul a prirnit poruneäprocedeze asa cum se euvine. De asemenea, mai sus-aratatul serdar, dupadorinta inimii sale, a trimis raspuns favorabil mi Bocskay, indirjind dusma-nia lor impotriva austriacului...

LUPTA DINTRE AUSTRIECI SI MAGHIARI

In a dougzeci si saptea zi a lui gemazi ill-evvel, in anul mai sus-ara-tat 211, cei doi dusmani <austriecii i maghiarii> s-au intilnit i s-au hiptatcrincen. Dupa, ce Bocskay facut aparitia cu oastea is1amic, obtinindvietorie asupra nemtilor, el a trimis cu oamenii sai la oastea imparateascamai mult de 10 000 de eapete dusmane thiate, numerosi prinsi (dil ), pre-cum si citeva steaguri. Atunei serdarul, la rindul sau, ca multumeasca,i-a trimis lui Bocskay o sabie i un caftan (kaftan ). Bocskay, la rindul sdu,prinzind curaj, a hat prin asediu cetatea Oradea, care rnai inainte era unadin vechile cethti ale Ardealului i pe care austriecii o uzuipaser i pecare o asediase Saturgi Mehmed pasa. Bocskay, afara de faptul c i-aucis pe toti nemtii care se &eau inlauntrul ei, a distrus i un pile de-allor <austriecilor >, omorind dupa aceea acolo mai multi nemti. Trimitindscrisori catre serdar, Bocskay facea cunoscut ea a cucerit renumitele cetatisi ea a hat in miinile sale, ca robi, multe beizadele impreund, cu cetateaFa§ 212, precum si o bunk parte din tinuturile lor. El mai arata c cea mai

209 Ioan Zapolya, voievod al Transilvaniei, rege al Ungariei (1526-1540).210 Solirnan I Ma gn ificul (1520 1566).211 20 noiembrie 1604.212 Bede Kaca : Cmovia (Kassau, Kasova). Azi Kaice (Celloslovacia).

250

sa

0-a

sa-I

sisi

62 ICRATIP CELEBI

mare parte a Ungariei a fost anexata si ea de azi inainte, dad, i se vor daajutoare, vor fi cucerite, cu siguranta, si multe alte tinuturi de-ale austrie-cilor. Pentru aceasta, el cerea ajutor. Vestitul serdar, la rindul sau, 1-aacordat cinste si onoruri, trimitindu-1 pe beilerbeid de Buda, Bektaspasa 213, CU o ceata de ostasi din ordia de la Poarta, precum si un numar de4 000 de tatari de-ai lui Tohtamis Mirza, fiul lui Gazi Ghirai <al II-lea > 214,

sub capetenia nepotului lui Tohtamis. Bektas pasa a fost onorat eu comandaacestor ajutoare. Din partea Portii i s-a trimis principelui Transilvanieidiploma (menpr) de craie a Ardealului, impreuna cu un hilat §i un steag.

ALTA. POVESTIRE DESPRE RASCOALA LUI BOCSKAY

Pecevili 216 spune ca fostul emir, care se distinsese printr-o apropierefata de Bocskay, devenind rob la dusmani, cazuse in miinile lui Bocskay.Intr-o zi, pe cind Bocskay isi ingrijea gradina, a inceput sa-i vorbeascadespre slabiciunea lor in fata austriecilor. Atunci emirul i-a spus : Tri-mite-ma la serdar ca sa aduc toatO, armata musulmand in ajutorul tau sitotodata sa garantez numirea ta ca principe in Ardeal". Atunci Bocskay,cazind pe ginduri i-a zis celui mai sus-amintit : Exista deja posibilitateade razvratire". Cind i se Meuse cunoscuta cezarului aceasta situatie, el<Bocskay > fusese pus in inchisoare, dar negasindu-se dovezi sigure impo-triva lui, fusese eliberat. El a mai spus emirului : Toata populatia Ardea-lului este de neam crestin si nu se va inchina turcilor. Altfel ne-am supune".Atunci emirul zise : Pe vremea sultanului Suleiman, supunindu-se, ei<ardelenii > au fost multumiti si au trait bine. Acum de ce n-ar putea safie la fel ?". Dupa multe vorbe si discutii, Boeskay 1-a trimis pe emir laserdar. Pe vremea aceea, Kain Mehmed pasa era talmaciul lui Bektaspasa. Acesta prezentindu-1 pe emir in fata vizirului, toti trei s-au sfatuittimp de doua zile numai intre ei si apoi 1-au trimis pe emir. Acesta ducin-du-se si intorcindu-se de vreo trei sau patru ori, au incheiat o intelegeretemeinica, dupa care <Bocskay> s-a rasculat. Luind in stapinirea sa cetà-tile din ambele parti ale riului Tisa, care se aflau sub autoritatea cezarului,el a cerut ajutor de la musulmani. Cind cezarul s-a convins de razvratireacelui mai sus-aratat, a trimis impotriva acestuia pe serdarul sau, numit

251 Gheorghe Basta 216, impreuna cu oastea austriaca. In ciocnirea care a avutkw, oastea austriaca a fost distrusa. Atunci, marele vizir a trimis in ajuto-rul sail <al lui Bocskay > o ceata de tatari, precum si oastea din Timisoara.Bocskay, prinzind putere, a devastat imprejurimile si satele supuse impd-ratului si a cinstit oastea islamica cu nenumarate prazi, a ospatat-o si i-afacut tot felul de favoruri. Vizirul s-a angajat pentru numirea celui mai sus-aratat ea rege (kiral ) peste toata tara ungureasca, dindu-i coroana. Elsi-a indeplinit acest angajament cind a ajuns la Poarta, asa cum se va

252-260 descrie mai departe.<Schimbäri de ierarhic la Poartà si luptele turco-austriece in Ungaria>.

213 muhafiz de Buda.214 Han al Crimeei din 1588 pina In 1608 (cu o intrerupere in 1596).215 Ibrahim Pecevi, cronicar otoman (vezi Cronict turcefli. . ., vol. I, p. 510-515).216 in text : PaWti lorghin; general al lui Rudolf al II-lea (1572-1612).

FEZRICE-I TARTH 63

ATACUL LUI BOCSKAY ASUPRA CETikTII UIVAR 261

Sprijinit de oastea marii imparatii, Bocskay s-a indreptat in toatepartile, repurtind victorii. Pe la mijloeul lui rebi iil-ahir 1014 217, pe cindmarele vizir asedia Strigoniul, Bocskay a cerut ajutor de la oastea islamicapentru a cueeri cetatea Uivar. Pentru a o anexa, au fost trimisi Sinan pasa,beilerbei de Agria, si beii de Sirmium 218 si de Semendria si de Crusavat 219,precum i beiul de Tirhala, Cerchez Cil Aga bei, cu o ceata de tatari si decerchezi. Pe dusrnanul numit Hommonai 220, care era unul dintre beiimaghiari, 1-a numit serdar peste oastea sa si mai sus-aratatul Bekta§pap, mergind la el, au plecat cu totii si au asediat cetatea Uivar. Dupg,cucerirea Strigoniului, dind lui Husrev pap, beilerbei de Bosnia, o miede neferi ieniceri, impreunä cu zagargibasi, precum i oastea citorva san-geacuri, 1-a numit serdar pe mai sus-aratatul si asupra ostii islamice dinUivar. Cind au ajuns acolo, nemtii din cetate au inehis mai intii portilesi apoi au inceput lupta. Dupa aceea, plecindu-si capul in fata lui Bocskay,au predat maghiarilor cetatea, cerind iertare. Bocskay s-a rugat ea cetateaUivar sa fie data in stapinirea sa personala si a cerut din partea serdaruluiun orn special, in vederea ineheierii unei intelegeri. Desi s-ar fi pututnumi acolo un bei, totusi, aprobindu-se cererea mi Bocskay, a fost trirnisKose Hasan pap, beilerbei de Rumelia, impreung cu Vildanzade, cadiu deAvlonya 221, pentru a se intelege cu el <Bocskay >. Acestia, la rindul lor,merginek acolo, au predat lui Bocskay cetatea rnai sus-aratata <Uivar >,potrivit poruncii serdarului. Dupa aceea, au venit cu oastea islamica' sis-au asezat la ordie.

<Ocuparea cetAtilor Palota i Vesprem de catre Hasan pasa>.

In acest timp, a fost mazilit beilerbeiul de Buda, Bosnak Mustafapma 222, iar lui Kadizade Ali pap, care a fost numit vice-guvernator(mutasarrif), i s-a dat ca feuda (arpalik) sangeacul Silistra.

Sangeac<beii > de Semendria si de Nicopole si de Silistra si de Cir-men 223 si de Vize 224 au fost numiti pentru paza Budei. Dupa rep arareacetatilor, serdarul cel victorios s-a indreptat spre Belgrad.

VENIREA LUI BOCSKAY LA SERDAR

In cursul anului trecut, cind marele vizir plecase la Poarta, prezen-tase in fata imparatiei <padisahului> 225 situatia pactului incheiat enBocskay. El adusese i o coroang pretioasa luerata artistic, valorind vreotrei mii de galbeni, deoarece avea si pietre pretioase. De aceasta data,curtile si corturile impodobite au fost intinse in partea Pestei ; oastea isla-mului, inarmata, dupd ce si-a asezat rindurile impodobite, a ramas in astep-

217 26 august 3 septembrie 1605.212 In text : Serem.212 In text : Algahisar.220 In text Hurimai; Hommonai Balint.221 Vlore (Valonia), oras In Albania, provincia Ianina.222 "muhafiz de Buda.223 Gernomen, pe riul Mari/a, in Bulgaria.224 oras In Turcia, in apropiere de Adrianopol.225 Sultanul Ahmet I (1603-1617).

262

64 KIATIP CELEBI

tare. Tronul (sandal, ) i scaunele (terpeze ) fiind rinduite potrivit obiceiu-lui lor, a avut loc un ospat (ziyafet); apoi au venit cu zece mii de ostasimaghiari i cu beii lor renumiti, s-au intilnit cu serdarul cel gloriosAcesta, la rindul sàu, asezindu-i pe cap coroana promisd mai inainte, 1-aincins Cu o sabie artistic 1ucrat i i-a predat din partea padisahului steagulimpardtesc care i-a fost incredintat. Apoi, intretinindu-se i discutindacolo unele situatii, au intdrit pactul i legdmintul. S-a tras din tunuri

dupà ce au avut loc mari petreceri i ospdturi, s-a ridicat si a plecat 226 .

dupd aceasta a adus servicii marl credintei islamice. Dusmanii austriecirdminind neputineiosi, nu le-a r5mas decit speranta rázbundrii...

263 <Descrierea incoronkii lui Bocskay i laudele ce-i sint aduse pentru servicille indepli-nite. Urrneazä relatarea läsàrii liii Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, la paza acestor tinuturi

plecarca serdarulut la Belgrad>.

INCEPEREA TRATATINELOR DE PACE CU AUSTRIECH (A EWE)

Bocskay pricinuia mune pagube si pierderi austriecilor, iar frateleimpgratului austriac, ducele de Ungaria, stätea in crawl Viena (Bey).Hertogul (hersek ) Mateias, care se rdzboia si ducea lupte cu mahomedanii,vdzuse puterea ostii islamice i impotrivirea lui Bocskay. Ardealul eratocmai sprijinul ostii sale. Cunoscind slàbiciunea serdarului laiscris, el<Mateias> a trimis oameni la serdarul cel mai sus-amintit, propunindu-isd se facd pace. Afard de aceasta, el a trimis scrisoare i fratelui sdu dinorasul Praga, din tinutul Boemiei, adicd Cehia, i i-a fdcut cunoscute urmd-toarele : Daca, in aceste zile nu se va putea incheia o pace cuatunci cu sigurantd tara noastrd ne va scdpa din mind, putin cite putin,o parte intrind in stdpinirea tarilor islamice, iar o parte fiind càlcatd decopitele eailor ardeleanului".

<Descrierea condithlor preliminare ale p5cii de la Szik atorok, 1606. Matias, indiferentde pa'rerea Papei si a fratelui säu, nu mai vrea sá dea inapol de la tratativele incepute. Zicindca va lupta impotriva fratelui sail, se allaza cu maghiarii si cu oastea care .% enise in ajutorulTransilvaniei st apot se indreapta' spre Praga cu o oaste mare.

264 Moartea impAratulur de la Viena si problema succesiunii la tron. Pacea de la Szitvatorokdin 11 noiembrie 1606 a fost inchelatä de Murat pasa pentru a se putea duce cu succes luptaimpotriva rasculatilor din Anatolia>.

227 LUPTA LUI SARHOS IBRAHIM PASA CU CROATII

Pe cind Bocskay ajuta oastea is1amic, marele vizir Mehmed pasa,dupa, cucerirea Strigoniului, 1-a trimis in anul mai sus-ardtat pe energiculSarhos Ibrahim pasa, beilerbei de Kanizsa, pentru devastarea tinuturilordusmane. Iar din partea lui Bocskay a pornit Capetenia ostii sale, cu numelede Lami Iorgi 227

226 Despre ceremonia incorondrii principlAur Transilvamei, Stefan Bocskay, \TM dr.Faruk Sumer, Kirallara lac guythren Osmanli sadeazami (Mamie vizir otoman care a incoronatregi), in Resimli Tarih mecumasr", vol. 3, nr. 28, aprilie, Istanbul, 1952,

227 De fapt Németi Jorgi (cf. I. Karácson, Torok lorlenzlirok (Istoriografi turci), vol. II(Budapesta, 1914), p. 360, nota 1).

siSi

5i

musulmanii,

FEZEKE-I TABrH 65

De asemenea, a mai plecat si un num'ar oarecare de ostasi tAtarisi maghiari, precum i devastatorii de la serhatul Bosniei, formind cu totiivreo douàzeci de mii de ostasi.

<Luptele cu croatii i infringerea lor la hotarele Croatiei>. 268

OMORIREA LUI DELI HASAN LA TIMISOARA

Mai inainte, pentru linistirea situatiei, lui Deli Hasan, fratele rebe-lului Kara-Iazigi, i se dAduse eialetul Bosnia. El fusese mutat de acolola Timisoara, unde stAtuse ca guvernator (vali ) timp de aproape doiani. Purtarea lui nepotrivitg cerea totusi ca el sg, fie suprimat. Deaceea, dupA cucerirea Strigoniului, serdarul suprem Mehmed pasa a fficutsemn cgtre populatia Timisoarei. Razbungtorii pindeau ivirea unui prilej.Ei 1-au atacat intr-o zi, pe cind acesta, iesind din cetate, mergea la ving-toare, ucigind pe cei din suita sa. Deli Hasan a fugit la Belgrad si acolos-a dus la conacul caimacamului serdarului, care era Tiriyakii Hasan pap.Acesta 1-a inchis in cetate si cind a fAcut cunoscut la PoartA, s-a trimis,potrivit legii seriatului, o fetva §i o poruncA pentru omorirea lui. impreunacu el <Deli Hasan pap > a fost ucis i nepotul s'au Küeiuk bei. Se povestesteea,' mai sus-numitul <Deli Hasan>, pe cind era in Bosnia, incepuse o marerAutate. Trimitind scrisoare cltre venetieni i cAtre Papa 228, el le spusese :Voi s veniti cu flotele voastre i s fortati cetatea Resne 229 §i sà v apro-piati de Nova 23°, pentru ca eu s v predau cetatea mai sus-arAtatA.Apoi s5 iau i alte cetati de pe *muffle Mgrii Mediterane i s5 vi le predau.Dar voi sa-mi dati acum, in fata cet64ii Resne, o sutg de mii de florini".Deoarece nu venise raspuns pe cind el se afla Inca in Bosnia, a trimis dinnou din Tirnisoara un bldnar, dindu-i o suta de galbeni. Mai sus-numi-tul blAnar 231, la rindul sau, mergind la serdarul Murad pap, i-a Meatcunoscuta situatia i i-a arAtat scrisoarea.. .

(Urmeaza descrierea descoperirii complotistilor si pedepsirea Mr).

ANUL UNA MIE CINCISPREZECE 232

(Discutia dintre vizirul Dervis Mehmed pasa i Nasuh pasa cu privire la hotareleunguresti>.

Nasuh pap spune : Eu sa tree in Moreea, iar Bosckay sa, mearga",la Pojata 233 si daca, cele dou$6. osti s-ar intilni lingà Viena, nu ar mai raminenimic din tara austriaca". El s-a plins zicind c acum teama mea ceamai mare este aceea ea" <turcii > nu vor araa prietenie fat a. de neamulmaghiar vor face sa, se rAscoale din nou si in felul acesta va fi irositAo munc de doisprezece ani".

<Pregdtiri in ederea incheierii tratatului de la Szidvatorok>.

228 Paul al V-lea (Camillo Borghese) (1605-1621).222 Fortareata dalmatiana Resen (?).230 Castelnuovo, tot In Dalmatia.231 zuhuri Danisman, editorul cronicii lui M. Naima, citind kdrekci in loc de karkvu,

i-a dat sens de vislas" (vezi Naima tarila, vol. I, fasc. 4, rnartie 1968, Istanbul, p. 459). Acelasicuvint se poate citi si gevrekci, Insemnind covrigar".

222 9 mai 1606 27 aprilie 1607.233 In text : Pojalt ; la M. Nairna (ed cit., p. 463) Pojon.

272

273

275

276

279N

1

11-1

66 KIATIP CELEBI

Tratatul care s-a incheiat era de fapt pacea care mma intre Invigoare de la aceasta, data, <1 regeb 1015 H. 224 >.

Populatia ungureasca, care se intelesese cu Bocskay si cu Mehmedpasa, va intra in intregirne sub stapinirea mi Bocskay.

Cetatile Fiilek i Ianik, unde se citise odata rugaciunea mahomedana,precurn i alte cetati, urmau sa, fie predate. Hotarindu-se in felul acesta,asa se incheiase armistitiul de atunci .

Dupa moartea lui Mehmed pasa, Bocskay nu a mai putut s depuna,singur eforturi in acest sens. Murat pasa incheiase o pace convenabila,,potrivit cu dorintele tratatului de pace.

280 Clauza a VI-a. . . . Cetätile care au fost predate principelui Bocskaysa rämina acestuia, dupa, cum s-a hotarit la Viena.

Clauza a VIII-a. In serhaturile Timisoarei i Bosniei, AgrieiKanizsei, daca, se iveste ceva care sa prejudicieze pacea, atunci sa, se faca,cunoscut (arz) comandaatilor acestor cetati i daca nu se va face dupa,dreptate, atunci se va apela la beilerbeiul de Buda, care va fi numit coman-dant asupra tuturor, spre a face dreptate...

283 La moartea lui Bocskay (Pogifai), Petrus, episcopul (papa) deCasovia (Papa ).. precum i Erdemidi 235, sfetnicul craiului, trimitindscrisoare la Poarta au fdcut cunoscut : Craiul Bocskay a murit in a cinceazi a lui ramazan din anul mai sus-aratat" 26 . Ei au mai scris ca. Bocskay,invitind la el pe cei mai sus-aratati, le-a cerut ca dupa, el sa, fie crai ginerelesorei sale, numit Hemun 237, care era unul dintre sfetnicii viteji ai emirilormaghiari, deoarece s-a scris inca mai inainte c dupg el acesta va fi crai.Numindu-se crai in locul sax., s-a dat poruncI imparateasca, beilor i capi-tanilor maghiari i impreuna cu aceasta s-a trimis i noului crai, cel maisus-aratat, un caftan (hilat) i un buzdugan de seama, precum i un steagdintre acelea cu semne de noroc.

Mai sus-aratatul Humun Batori 238 era unul dintre urmasii vechilorcrai ai vilaietului .Ardeal i statea retras intr-un colt, 1-au dorit i 1-au alespe acesta.

284 Astfel, cu timpul, acea familie (taife ) a domnit avind independentadin partea sultanului.

289 ANUL 0 MIE SAISPREZECE 239PLECAREA MARELUI VIZIR MURAD PAVs. LA POARTA sI DE MCI IN

ANATOLIA PENTRU INABUSIREA RASCOALELOR

DESCRIEREA CETELOR DE REBELI

Mai inainte, pe vremea raposatului sultan Mehmed han, din cauzadusmanilor din Tara 11 omaneasca, si din Ungaria, cu toate eforturile depusepentru indep'artarea intrigior i rautatilor, nenorocirile razboiului n-au

234 2 noiernbrie 1606.235 Sau Eradomidi, Aradomadi (2).236 5 ianuarie 1607 ; dupd sursele europene la 29 decembrie 1606.237 Hommonai Balint.238 De fapt-B-ither-y-a fost fnlocuit cu Sigismund Rákóczy (1606-1608). Diploma lui

de numire, p5strata In Arhiva Bisericii Negre din Braov, a fost publicatà de mine In Revistaarhivelor", 1965, p. 232-237 + facsimil.

2 39 28 aprilie 1607 16 aprilie 1609.

St

si

FEZEKE-I TARIH 67

putut fi inlAturate din pricina neglijentei si a cusururior comandantilor.De aceea, räscoalele rebelilor au continuat i s-au inthrit rnereu aproapetimp de cincizeci de ant

<Se motiveaza rAscoala gelallilor din Anatolia sub Kara-Iazigi si Deli Hasan>.

De asemenea, unul era Deli-Hasan, fratele sus-numitului Iazigi,care, devenind caimacam 24° in locul fratelui sgu, a continuat rAutAilerebeliunii. Acesta, venind de la Timisoara la Belgrad, a fost ucis asa cums-a vAzut mai inainte.

<Descrierea vietii rebelilor lui Kalenderoglu>.

REFUGIEREA LUI 6ANPULADZADE LA POARTA SI DEVASTAREABRUSEI DE CATRE FIUL LUI KALENDER

290

298

<Lupta cu rebelii zisi gelalii in Anatolia>.

In aceasa vreme, cind beiul de Silistra, Dalgici Ahmed pasa, a fostinsArcinat cu leventii 241 din Dobrogea, el a trecut prin Galipole cu spe- 299ranta de a se uni cu oastea otomang si a venit in apropiere de Miha-lici 242.

<Lupta lui Kalenderoglu cu Ahmed pasa i fuga celui dintli. Confiscarea averii rebehlordanpuladzade i ibn Kalender >.

Apoi Mustafa pasa, nepotul lui 6-anpulad, a fost trimis la serhat cutitlul de beilerbei de Timisoara. Dar dupl un an de sedere, a inceput sg,persecute ceata de ostasi, spunind c e trimis in locul gindit de sultan.Atunci acestia, atacindu-1, au incercat sa"-1 omoare, dar el a fugit la Belgrad.Kadizade Au pasa, spre a-1 pgzi pe mai sus-numitul de cei din Timisoara,1-a ada'postit in cetate.

<Moartea lui Kalenderoglu si a lui Mustafa pasa>.

DESCRIEREA ALTOR EVENIMENTE ALE ANULUI LA POARTA

Gazi Ghirai moare in 16 zilkade 243, marti, i Tohtarnis, fiul sau, seurea, pe tron la'r6 avizul Portii. La 19 zilhiAge 1016 244 Poarta numesteea han in Crimeea pe Seleamet Ghirai, iar pe Mehmed Ghirai 11 numestekalga sultan 243

De asemenea, pe chid Tohtamis venea la Poartl, pe uscat, impreunA,cu 6-anbek, a fost atacat pe neasteptate in apropiere de Akkerman de c'atreMehmed Ghirai, care i-a ucis pe amindoi. Apoi, mergind in Crimeea, s-aasezat ca han in locul

240 Kaim-mekan: loctiitor, urmas ; locotenent.242 Trupe de marina si de uscat in vechea armata. otomana ; vezi Mustafa Cezar, Osmanli

larihinde Levendler (Leventii In istoria otomana), Istanbul, Celikcilt Matbaasi", 1965, IX -I-552 p.

242 Localitate ling or. Brusa din Asia Mica.243 3 martie 1608.244 5 aprilie 1608.245 Mostenitor al tronului tataresc.

300

68 KIATIP CELEBI

301 PREZENTARI LA POARTA IN VEDEREA REINNOIRII PACII

<Sosirea unui sol polon la Poarta. Clauzele tratatului de pace In care, printre allele,se precizeaza ea' daca se va face vreo expeditie, hanul tdtdrese sa nu treaca prin Po Ionia si salajute pe cralul lesesc daca va fi atacat. Cetele dm Moldova si din Tara Româneasca sd nu atacevilaletul lesesc. Bell din Silistra si Akkerman, precum i emirii si vamesii de scheld sä nupermita nimanui sa intre in vilaietul lesesc, gall de cei trimisi de catre cei doi purtatoride coroana. Robii care se gdsesc in miinile celor ce cdlatoresc dintr-o parte in alta sa fie luatide autoritati>.

310 <Luptele marelui serdar cu rebelii gelalii din Anatolia in 1608 246. Multi dintre rebeliau infiartat emirate independente in Anatolia si Karaman. Capul rdscoalei era 6anpuladog1u,

320 care a pretins ca in numele sau sd fie citità predica (hulbe), sã se bata monede321 <Atacul flotei spaniole asupra cetdtii Nova din Dalmatia>.

Beiul sangeacului de Nova fiind plecat in expeditia din Ardeal(Erdel), a venit defterdarul de Bosnia i, intrind in cetate, a tras salvede tunuri, dupd care s-a intors si a plecat.

351 ANUL UNA MIE DOUAZECI $1 DOI 247352 OCUPAREA UNOR CETATI DE SERHAT $1 NIMICIREA DU$MANILOR

Mai inainte, Ketengi 948 Omer pasa, mergind in Tara Romaneascasi in Moldova, i-a inscaunat pe voievozii numiti de imparatie. El a pusordine in acele locuri unde, de la vremea lui Mihai 949 incoace, nu lipseaustärile de rdscoala.

Din aceasta pricing ardeleanul, de asemenea, ocupase unele cetatiale tinutului Timisoara. Cind marele padisah a sosit la Adrianopol, arde-leanul, speriindu-se, a parasit Lipova i Ineul. Mergind apoi emirii de ser-hat 259, au hat in stapinire acele cetati. Dupa aceea, cind s-a aflat ed ela atacat tabala dusmana, a Moldovei, a fost trimis Deli Ibrahim pasa,valiul de Silistra, care a distrus aceastà tabara, duman i i-a nimicit peghiauri.

<Rascoald in Iemen i inabusirea ei>.

355 ANUL 0 MIE DOUAZECI $1 TREI251-

358 In regeb 1023 959, cetele cazacesti, dupa ce au atacat tot tarmulDunarii i Marii Negre, au patruns in orasul Sinope. Ele au luat robibogatii si au fost alungate de pasa, 253, care incercase s ascunda, ocupareaorasului Sinope de saicile cazacesti.

DESCRIEREA CONSTRUIRII CETATII DE PE RIUL OCEAKOV (OzU)

In acest timp <1614>, Ahmed pasa, beilerbei de Rumelia, trecind359 Dunarea eu oastea eialetului sau i mergind prin Moldova, a primit Er-

man s construiasca cetati pe ambele parti ale riului Bug (Aksu), careera local de trecere a cazacilor rebeli.

216 1017 H.241 21 februarie 1613 10 februane 1614.248 Vinzdtor de in, cinepa" ; In alte izvoare kaapei.249 Mihai Viteazul.250 Bei de margme, un fel de margrafi.251 11 februarie 1614 30 ianuarie 1615.252 August septembrie 1614.253 Nasuh pasa, mare vizir (1611 1614).

$.a.>.

si

..

FEZEKE-I TARIH 69

Din pricina intirzierii si a lipsei de cherestea, s-a renuntat la construi-rea cetatilor.

DESCRIEREA SITUATIEI LUI GABRIEL BETHLEN254 363

Mai sus-aratatul Beth len Gabor era unul dintre emirii Ardealuluidin familia Báthory lor. Báthory Gabor 255, care a fost craiul Ardealuluiinaintea lui, era cunoscut sub porecla de craiul cel nebun" (Deli Kiral).Fiind un nebun cu apucaturi ciinesti (kelb), el ataca avutiile i familiilebeilor i notabililor din Ardeal. Pe unii dintre cei care i se opuneau Iiucidea, pe altii Ii exila. Unii reuseau s fuga de persecutiile lui. Beth lenGabor, la rindul sau, fugise pe vremea lui Iemici 252 la Belgrad, unde

daduse o sold& speciala de 120 de aspri. Ilarninind in iarnaaceea la Semendria, Gabriel Beth len a plecat ialasi in Ardeal. In anul1021 257, temindu-se din nou de mai sus-numitul <Báthory> , el s-a refu-giat din nou la Poarta imparatiei.

<Sosirea solului austriac Andreas Negroni 258 acordarea tinutului Kanizsa lui Isken-der pasa>.

In timpul acela, mai sus-aratatul Bethlen, prin mijlocirea lui Isken-der pasa mergind la Nasuh pasa, a obtinut increderea inaltei curti si apovestit starea <in care se afla> craiul cel nebun, care era dusmanul sau.Atunci, vechilii imparatiei au spus ca trebuie sa se treaca la inlaturareatotala a uneltirilor celui naravas. De aceea s-au trimis porunci emirilor deserhat, spunindu-li-se ca este nevoie de multa oaste, deoarece unele locuriale cetatii Buda necesita reparatii radicale. Atunci Iskender pasa, mergindpe sesul Serem, a strins oaste. Apoi, ridicindu-se de acolo, a plecat laTimisoara. El a intrat cu oastea in vilaietul Ardeal prin partile Portilorde Fier. Nasuh pasa a fost numit de Poarta imparateasca serascher asupraostii din acele parti. Au mai fost insarcinati 252 Ketengi Omer pasa si*ahin Ghirai 262, precum i domnii (bey )T6rii Romanesti 261 j Moldova 262.Trecind prin Tara Romaneasca ei au intrat in Ardeal. Pe de alta parte,Deli Kiral <Gabriel Bathory> s-a intarit In cetatea Oradea. iIskenderpasa, mergind acolo <in Transilvania>, 1-a inscaunat pelBethlen Gabor in

254 Principele Transilvaniei (1613-1629).255 Gabriel Báthory, principele Transilvaniei (1608-1613).256 Hasan pasa.257 1612 1613.258 In text Nekron. A fost in solie si pe la 1609, fiind bun cunoscator al limbilor arabá

si turcA.259 Izvoarele narative otomane 11 omit de obicei pe Magiaroglu Ali pasa, de la care s-a

pastrat un mdnunchi de documente romanesti i turcesti, privind aceastä expeditie, adresatejuzilor din Brasov (Mihail Guboglu, Saple documente turcesti din Arlwiele Brasoyului priyindrelapile Transilyarnei cu Poarta Otomand, la inceputul secolului al XV II-lea, in Revista Arhi-velor", VIII, 1 (1965), P. 212-253 -I- fasc., vezi si M. Tayyib Gokbilgin, XVII. Asir baslarindaErdel hddiseleri ye Bathlen Gdbor'in begli#e intihabi (Evenimentele din Transilvania pe la ince-putul veacului al XVII-lea i alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe), in Tarih Dergisi", I,1 (Istanbul, 1949), p. 1-28.

260 Sahin Ghirai era kalga-i sultan, han fiind Canibek Ghirai (prima oarà : 1610 1623 ;a doua oara : 1624 ; a treia oarä : 1627-1635).

2" Radu Mihnea (1611-1616).262 Stefan Toinsa (1611-1615).

364

Iemisci ii

51

si

70 ICEATIP CELEBI

Belgradul din Ardeal (Erdel Beigrad) 26 3. Dar cit timp traia acel afurisit,era greu ca aceasta hotarire sa fie mentinuth. Prin mijlocirea lui Bethlen,Iskender pasa a atras cu nenumarate promisiuni citiva voievozi de incre-dere ai Transilvaniei. In felul acesta, a cistigat o parte a populatiei deacolo. Dupa ce insa Iskender pasa, oastea, a plecat din Transil-vania, Deli Kiral, iesind din Oradea, a inceput s faca pregatiri impotrivalui Bethlen. in acest timp, unul dintre voievozi, punind citiva puscasila trecatoare, acestia 1-au omorit pe Deli Kiral in timp ce trecea pe acolo.Apoi Bethlen, trecind la criie, i-a trimis lui Iskender pasa aceastà tire.Cind a sosit aceasta stire imbucuratoare, el <Iskender pasa > se afla incala Portile de Fier. Bethlen, devenind crai independent, a luat cetatile sitinuturile Hust si Kovar i Szatmar <Sakar) i Tokaj si altele, care erausupuse Ardealului 264, anexindu-le din nou principatului Transilvania.

TRATATUL (AHIDNAME) CU TRANSILVANIA

Bethlen Gabor, care slujise cu sinceritate imparatia (devlet), eratotdeauna prieten cu prietenii si dusman cu dusmanii Porii. Avind invedere &á, in afara de atasamentul aratat prin propria sa scrisoare, el adat dovada §i de o purtare devotata, Bethlen s-a rugat pentru <reinnoirea >tratatului care fusese incheiat pe vremea raposatului sultan Suleimanhan. De aceea, in a douazeci si treia zi a lui gemazi iil-evvel din anulsus-aratat 265, a fost scris tratatul (ahidname) pe care il solicitase. Clan-zele acestuia sint urmatoarele : Odata cu moartea principelui din Ardeal,sau datorita unei alte situaii, daca va fi nevoie ea principele sa fie rein-noit, atunci potrivit inaltului firman va fi numit de catre sultanat unuldintre cei mari, dintre transilvani, care va fi dorit i acceptat de catretoti beii Transilvaniei si de &are notabilii celor trei neamuri. Nu se va dacraiia fara' consimtamintul notabililor si al raielei, daca o vor solicita ceicare nu au dreptul, precum nici celor care vor incerca s ia puterea prin

365 uzurpare. Atita timp cit principele, emirii i notabilii, precum si raiauavor arata asucultare, beii care sint in vecinatate, precum si ostasii dinimprejurimi nu vor ataca nici unul hotarele vilaietului Ardeal. Prizonieriivor fi inapoiati daca vor fi gasiti nevinovati. Satele si orasele de la hotarelecetatilor : Solnoc si Gyula, si Ineu, Lipova si Timisoara, care au dat odataharaci celor din Solnoc si Gyula, si Ianova i Lipova si Timisoara, deasemenea si orasul Dioszeg (Dirsek), dependent de Solnoc, care a datharaciul 266 si s-a supus in partea aceasta <la turci > pina la rdscoala dedinainte, care izbucnise in Transilvania, fiind anexate partii acesteiadinperiului otoman> pina la rascoala lui Sigismund Bathory, sa-si deadarile lor obisnuite. Transilvanul sa nu se amestece 111 nici un fel si sa nuprovoace gilceava si de asemenea sa nu intervina in nici un fel ... Dacase afla raiale care plecind din Imperiul otoman s-au dus in Ardeal, sa fietrimise inapoi. Ca si mai inainte, Ardealul sa-si trimita in mod sigur hara-ciul, dupg cum s-a angajat in trecut, iar cu voievozii Tarii Românesti

263 Alba-Iulia. Mai exista Belgradul sirbesc, cel unguresc (Istolni- Belgrad) i un BelgradIn Albania.

264 Au fost uzurpate de austrieci.265 1 iulte 1614.266 Aici mat mutt in sens de d'ari.

1ulndu-0

FEZEKE-I TARIM 71

Moldovei sg, trAiaseg, in unire i intelegere, respectind conditiile de buna'vecing,tate i atunci cind se va ivi dusmanul sg, ajute dupg, cum va finevoie la inlgturarea lui. De asemenea, dacg, la hotarele Imperiului oto-man, beii de aici vor cere, in caz de nevoie, serviciul sail <al principeluiTransilvaniei >, sg, indeplineaseg, aceastg, slujba i sg, dea ajutor cu sinceri-tate. SA nu fie atacate i caleate hotarele Transilvaniei care au lost pre-vazute din timpuri mai vechi in tratatele i intelegerile dintre principiidin Transilvania i Viena. Nici unul dintre emirii maghiari care sint supusiiprincipelui din Transilvania sg, nu fie persecutat de cineva.

ALT TRATAT (AHIDNAME)

Beii Ungariei superioare, care mai inainte, incg, de pe vremea sul-tanului Suleiman han, se supusesera parii noastre, arataserg, mai tirziu,de nevoie, supunere fatg, de imparatul Austriei. In cnrsul anior precedenti,in timp ce i se supuneau acestuia, aparuse i craiul Bocskay, care, Impreung,cu toti beii Ungariei superioare, Ii intorsese chipul de la austrieci i arA-tase supunere fatg, de imparatia otomang. De aceea, mai sus-numituluiBocskay i se acordase, impreuna cu actul de craiie, i o eoroan i unsteag imparatesc. In felul acesta, ei au salvat cet4ile care se aflau inmiinile craiului Austriei.

In timp ce se supuneau cu sinceritate Portii si erau in dusmanie cuaustriecii, a murit craiul Mr, Bocskay, i intre ei an inceput neintelegerile.De aceea, s-au supus din non craiului nemtesc. Acesta s-a purtat farg, milafata de cei mai sus-argtati, rivnind totodata si la ceatile care se aflau inmiinile lor <ale transilvanilor >. De asemenea, au depus eforturi caconverteasca cu forta <pe transilvani> la credinta Mr. Din aceastg, pricing,transilvanii au aratat dusmgnie fatg, de austrieci, dorind sg, se supunA,de azi inainte, fatg, de inalta Poarta, asa cum se supusesera in trecut.Pentru aceasta, Balazy Sigmond '67, care era una dintre capeteniile lorvestite, 1-a trimis pe Bethlen Gabor, care este acurn crai al Transilvaniei,sa se roage pentru reirmoirea tratatului. Atunci s-a scris un tratat, cuprin-zind uncle clauze, si a fost trirnis la data de mai sus. Conditiile acestuitratat (ahidname) sint urmAtoarele : Intrucit beii maghiari i capudaniiMr, precum si ceilalti notabili, supunindu-se din toatg, inima data dePoarta>, vor fi prieteni en prietenii i dusmani eu dusmanii nostri sivor fi uniti intre ei si se vor intelege intre ei, precum cu Bethlen Gabor,si vor depune eforturi pentru inlaturarea dusmanului care s-ar ivi, pentrua dovedi supunerea Mr, sg, trimitg, la Poarta, cu consimtgmintul i cu apro-barea tuturor, peschesurile tarii Mr ping, la acest an, potrivit roadelort6rii lor. Cind va fi nevoie de mice fel de ajuor i sprijin, sg, li se dea.Nirneni sg, nu atace cetatile i tinuturile care se 2116, in miinile lor si infelul acesta ei sg, fie linistiti. Din vilaietul mai sus-aratat sa nu se cearadare (virgii) mai mult decit in trecut. Daca eineva din parte domnilor(kiral) §i principilor din Tara Romaneascg, si Moldova ar dori sg, cumperefortarete dintre cetatile Ardealului, sg, li se dea permisiune. Daca, vreunuldintre voievozii Tarii Bomânesti i Moldovei, rgzvratindu-se, va pleca in

267 Sigismund RákOczy sau Gabriel Báthory?

366

sa-i

i

l

72 KIATIP CIDLEBI

Ardeal, si dm/ de acolo va incerca s plece in alte parti, sa fie trimis laPoarta Meg nici un fel de intirziere. Robii sa fie eliberati, luindu-li-seasprii. Cind. fostii principi ai Transilvaniei vor fi reinnoiti, atunci s, li sedea de la Poarta steag i buzdugan i hilat, ca si mai inainte. Acestea fiindserise, au fost trimise in taina

370 INCHEIEREA TRATATULUI DE PACE CU IMPARATUL AUSTRIEI "8374 ANUL 0 MIE DOUAZECI SI CINCI289. PLECAREA MARELUI VIZIR SPRE

REVAN378 SERDARIATUL LUI ISKENDER PASA IN PARTILE CAZACESTI SI

TRIMITEREA UNEI SCRISORI /N ARDEAL

Iskender pasa, din Bosnia, este insarcinat cu oastea rumeliota pentruurmarirea cazacior care veneau pe Marea Neagra.

In aceasta vreme, sosind solul Ardealului 270, acesta a facut cunos-cut ca : Mai inainte de aceasta, beii cu numele de Hommonai si Sehbat 271din partea austriamlui devastasera granitele noastre, dar ei au fost asprupedepsiti. Dupa ce au plecat rusinati i disperati in cetatile lor, ei s-auintors insa din nou la serhat cu cetele lor". De asemenea, el a mai fdcutcunoscut c ei <transilvanii> au plecat la granita cu o ceata de ostasiin vederea apararii tärii <Transilvania>. Atunci s-a scris o scrisoare cuurmatorul cuprins : Unul din cele douasprezece articole ale tratatuluiincheiat mai inainte cu imparatul 272 era in legatura cu atacarea vilaie-tului Transilvania. De aceea nu e cu putinta sa se intre pe acolo <in Tran-silvania >. Ambasadorii celui mai sus-aratat se afla la Poarta imparatiei

fiind intrebati de atacul lor <al austriecilor > asupra granitei Transil-vaniei, au raspuns ca, in aceasta privinta cezarul lor nu are nici o stire.

379 In astfel de timpuri, plecarea ta <a principelui Transilvaniei >, cu oastemare si cu tunuri, la serhat ar aprinde focul razboiului. De aceea, inaceasta privinta nu se da permisiunea imparateasca. Iskender pasa estenumit serascher impotriva cazacilor si el se va indrepta in acele phrti.De aceea, sa v atasati lui in graba cu un numar de 15 000 de puscasipedestri i calari adunati din tara noastra si sa fie condusi personal detine sau de un serascher care sa fie de o seama cu tine. In felul acesta

depuneti eforturi pentru predarea cetatii Ineu.<Inapoterea solului in Transihania cu aceasta scrisoare>.

In cronica lui Tahvil 273 se povesteste cá sotia dusmanului numitEremie 274, fost mai inainte voievod al Moldovei 275, care se chema Doamna

268 In text : 6asar-i Roma.269 20 ianuarie 9 decembrie 1615.279 Vezi Vencel Biró, Erdely Kovetei a Porldn (Sold Transilvarnei la PoartS), Cluj, Edit.

Minerva", 1921.271 La M. Nairna (ed. cit., II, p. 148) : Hamlet bet §i Sahbat bet ; in ed. Z. Danisman, fasc. 6

(mai 1968), p. 691 : niste bet" (ban beyter ).272 Matias al II-lea (1612-1619).273 Nu cunosc un cronicar cu numele de Tahvil (cel lung") ; s-ar putea sã fie o greseald

de grafie, in loc de Pecevi, citat de M. Naima.274 Ieremia Movilä, voieNodul Moldovei (1595 aug. 1600 mat ; 1600 sept. 1606

275 In text grafiat gresit : Bagdad.iunie).

sA

...

si

FEZEKE-I TARIH 73

(Romna) 276, avea un ginere (leah ) care &Mita s pund, mina cu forta pevilaietul Moldovei pentru fiul mai mic ad lui Ieremia 277 De aceea, ridieindnumai de la rebelii rusi vreo douazeci de mii de oameni si tot atitia ostaside la poloni, el a venit sa ocupe cu forta vilaietul Moldovei pentru fiulmai mic al lui Ieremia. Ocupind-o cu 20 000 de neferi de la rusi si de lalesi, 1-a alungat pe Stefan 278, numit din partea imparatiei (sultanat ).Pentru a lua din nou in stapinire aceasta taxa au fost trimisi : stapinulsangeacului de Silistra, Saro§ Ibrahim pasa, beii de Bender si Akkerman,precum si oastea tatareasca. Mergind acolo, acestia la rindul lor, s-auinapoiat infrinti. Pe vremea aceea, Iskender pasa se afla la Poarta, caslujbas, fiind mazilit de la Agria. Gurgi Mehmed pasa, caimacamul mare-lui vizir, a acordat celui mai sus-ad:tat eialetul Bosnia si dindu-i oasteadin Bosnia si Sirmium si din Semendria si din Crusevat, precum si oastea

Siistrei 1-a trimis in partea aceea <in Moldova>, impreuna cu Ibra-him pasa. Mai sus-amintitul pasa Iskender, mergind cu oastea purtatoarede victorie, s-a ciocnit cu oastea Doamnei mai sus-aratate in apropierede orasul numit Stefänes,ti (Istefane0i), care era unul din orasele Moldo-vei. Prin gratia lui Allah obtinind victorie si distrugind oastea ghiaurd,ei au pus mina pe Doamna, impreuna cu cei doi fii 279 ai ei si cu ginerelenumit Koretki (liorska) 280 .

Dupa aceea, ei au pornit cu noroc spre Poarta fericirii avind si unnumar de cinci sute de puscasi cazaci rebeli, ferecati in lanturi. In ultimavreme nu mai fusesera prezentati la Divanul imparatesc atitia clusmanivii. Sosind aceasta stire, populatia a apiobat si a admirat lupta sfintaa lui Iskender pasa impotriva ghiaurior. Moldova a fost acordatä din nouvoievodului Radu 281, care a fost inscaunat fiind adus in persoana. FiicaDoamnei, care era sotia lui Koretki, era o femeie foarte frumoasa. Intimpul luptei ea a cazut in miinile tatarilor si nu a putut fi gasita. Maitirziu, ea a aparut cu pretul a treizeci de mii de gurusi i, venind insarci-nata de la tgari, a nascut doua fetite. Povestea ei a circulat mult timpin tara leseasca.

ANUL UNA MIE DOUAZECI SI SASE 222... 383INCHEIEREA PACII CU POLONII DE CATRE ISKENDER PASA 384

Pentru alungarea cetelor de cazaci care pricinuian pagube la t'armu-rile Marii Negre a fost insa'rcinat mai intii Iskender pasa, serdarul ostiivictorioase din eialeturile Rumelia si Buda si Kanizsa. Apoi, ridicindu-secu o astfel de oaste din Bosnia, i s-au alaturat cu osti principele (hakim )Ardealului, Gabriel Bethlen, si domnul Moldovei, Radul voievod, precum§i domnul Tarii Românesti, Alexandru 293, §i au descins in fata unei pa-

276 In text greseala de grafie : Romna in loc de Doamna : doamna Elisabeta, sotia liiiIeremia Movila.

277 Alexandru Movilà domneste in Moldova de la 22 noiembrie 1615 pinas la 2 august 1616.27$ tefan Tomsa.272 Alexandru si Bogdan.280 Samuil, fiul lui Ioachim, print de Korecki, descendent din voievozii Voliniei, sotu I

Ecaterinei Movila281 Radu Milinea.282 9 ianuarie 1617 28 decembrie 1617.282 Alexandru Ilias (1616-1618).

...

74 KIATIP CE.LEBI

nurnite Beveili 254, care se afla pe malul apei Nistrul (Tur la), dinvilaietul Moldovei.

Esnanislar-Jilgoz 285, serdarul i vechilul ostii craiului lesesc, precumsi hatmanul eialetului lesese, Sigismund (Jidmun ), patrunseserg in loca-litatea numitä Bazar#a 286. Tocmai cind era sa' se dea lupta, s-a facutun schimb de solii intre cele doua parti <turd i polonezi>. S-a vorbitdespre situatia cazacilor, s-a aratat c pricina stricarii sint cetelede tatari si rebelii cazaci i ca de aceea este necesar6 indepartarea i alum-garea bor. Mai sus-numitul hatman, de asemenea, potrivit pcii incheiatemai inainte, a garantat ea cetele cazacesti nu vor mai cobori la MareaNeagrl pe apa Ozü i raiaua va fi linistita. De asemenea, vilaieturile

285 Transilvaniei si Moldovei j Tarii Românesti nu vor fi atacate i calcate.Dana, Hutaliogdu 257 si Seiran 288 si alii vor incerca sa vina asupra aces-tor trei fah cu dorinta de stapinire, nu li se va da permisiune s treacaprin vilaietul lesesc. Dindu-se peschesurile care se acorda hanului tataresc,se va trimite sole mare la Poarta. Hatmanul mai sus-aratat, scriind. ast-fel dona acte (temesiik ), unul in limba turceasca i altul in limba leseasca,

intarindu-le cu sigiliul sau propriu, precum i cu sigiiie beilor dintabara, s-a rugat pentru pace ca mai inainte. Mai sus-arätatul Iskenderpap, la rindul sau, scriind o scrisoare de pace (sulhname ), la data de doua-zeci i ase ale lui ramazan din anul mai sus-aratat 289, a dat un act (te-messiik ) in conditiile mai sus-aratate. El a mai garantat ca de azi inaintenu se vor mai pricinui pagube si stricaciuni in vilaietul s'au <Polonia> de&are ceata tatareasca, iar negutatorii vor putea trece dintr-o parte inalt a.

389 DURMUS DEDE

Pe cind staretul Durmus (Durmus dede) umbla singuratic in par-tile Akkermanului, a fost luat de niste corabieri care 1-au lasat in una dinfortaretele Rumeliei, intr-o manastire (tekke) a bektasiilor 290

390 ANUL 0 MIE DOUAZECI SI SAPTE 1)1.

394 x <Sosirea solului polon Gargarofce (Gragragi) 292 la Poartä si trimiterea unei scrisori luitianbek Ghirai de catre marele vizir Haiti pasa ca sä nu mai atace vilaie tul lesesc, calcind condi-tiile pAcii>.

398 VENIBEA SI INTOARCE REA LUI BETHLEN

Anul trecut, Gabriel Bethlen, navalind in tinutul Ardealului, 1-aocupat. Apoi, pe cind Iskender pasa, facind preghtiri de luptà impotrivaghiaurilor lesi, se afla la Akkerman, a trimis stire lui Bethlen, invitindu-1

284 Bivolari ( ?) In jud. Iasi.285 Stanislav Jilkovski.286 Probabil Bosnaci, in jud. Suceava.287 Probabil greseahl de grafie In loc de hatmanoalu (Hommonai).288 Sehbat (?).289 27 septembrie 1617.

Sectä ortodoxä islamicä.291 29 decembrie 1617 18 decembrie 1618.292 Grzegorz Fery.

pacii

...

290

Mnci,

si

FEZEKE-I TARIH 75

sa villa' la el. Atunci Bethlen, la rindul su, pornind impreuna cu vreotreisprezece mii de pedestrasi i cu vreo douasprezece mii de cälareti, avenit sub zidurile cetatii numita Sadorafta 293. Dar in urma sosirii soluluilesesc, incheindu-se pace, Bethlen s-a intors si a plecat in vilaietul sau.

ANUL 0 MIE DOUAZECI I NOUA 234_...INFRINGEREA TABEREI LESESTI IN LUPTA CU ISKENDER PASA

Cauza acestei lupte impotriva ghiaurilor a fost urmatoarea : unfrinc 295, cu numele de Gaspar 296, care se ocupa cu negotul de cumpärareii eliberare a prizonierilor musulmani care se gäseau in ... Europa, fiindsocotit <om > de isprava, a fost trimis de citeva ori la nemti, cu per-misiunea lui Iskender pasa. Ca rasplata pentru serviciile aduse in slujbade solie, i se acordase in arena (iltizam) ducatul insulei Nanos (Naksa).Apoi, dorind domnia Moldovei, a luat-o cheltuind averi. Iskender pasa,beilerbei de Oceakov, a fost chezas ca mai sus-pomenitul Gaspar va slujicu credinta. Apoi, dupa ce a stapinit-o timp de aproape doi aM, domniaMoldovei fiind acordata altuia, el a ridicat steagul rascoalei la indemnu-rile unor rebeli. Cu ajutorul lesilor, a strins o multime de ostasi i s-a ase-zat in localitatea numita, Difora (cupda) 297 din fata tirgului Iasi, careera capitala Moldovei.

Gaspar alesese aceasta localitate considerind-o norocoasa, caci GaziGhirai han, pe cind mergea in expeditie impotriva cetatii Ianik, II surprin-sese acolo pe renumitul serdar al 0111 lesesti, CU numele de Kapcalad 298,care dupa ce daduse multe lupte cu Gazi Ghirai han incheie pace accep-tind sa dea hanului, anual, cite zece mii de galbeni i irmahi 299 si samur.

Cind Iskender pasa a aflat, in ramazan 39°, despre rascoala acelorcete, avea pe linga el peste o mie de oameni. A pornit asupra lor <a caza-cilor > dupa ce i-a ridicat i i-a adunat pe tatari linga Akkerman, precum

oastea a cinci sangeacuri i pe fratele hanului i pe Devlet Ghirai, calgnuasa, cu un mare nurnar de oaste tatareasca. Mergind in localitatea maisus-aratata i purtindu-se neincetat lupte mari timp de peste treizeci dezile, in cele din urma oastea islamica a cistigat victoria. Dusmanii fiMdinfrinti si despartindu-se de tabarä, au rupt-o la fuga. Dar ei s-au ginditsa plece astfel : insirind in jurul lor cite trei rindmi de barabale, vreodouazeci de mii de puscasi i vreo treizeci de mii de calareti dusmani, caredescalecati de pe cai au devenit pedestri. Si asa au fácut din harabale inta-rituri (metereze), i pe cind nlergeau tragind cu pustile in toate pärtile,oastea tatareasca nu a tinut seama de pustile dusmanului, ci 1-a atacatsi I-a imprastiat. Ei <tatarii> s-au saturat de prada, luind o suta douazecide tunuri i atitea mii de harabale incareate i alte zaherele, precumtot felul de lucruri (emtia) in numar asa de mare ineit nu se poate inchipui.

293 Soroca (U.R.S.S.).294 8 decembrie 1619 29 nmernbrie 1620.298 Firenk : Italian, venetian, prin extindere european.296 Gaspar Gratiani, domnul Moldovei (1619-1620).297 Gre§ealA de grafie ; corect cucora.298 Eirf6alad : Stanislav Koniecpolski, hatman.399 BlanA de leu" (?).300 31 julie 29 august 1620.

399

400

si

§i

76 KIATIP CELEB1

In aceastä math' se aflau peste o sutl de bei renumiti si de-ai neamuluilesesc. Zilkoski 3°1, care era primul (bas ) serdar, a fost ucis si al doileaserdar Koniposki 3°2, fiind luat prizonier, a fost trimis la scara ImpArà-teasa, ferecat in lanturi. El era hotärit sl dea ca pret <de rascumpArare>o sutá de mii de gurusi...

PLECAREA FLOTEI PENTRU PUSTIIREA MAZDONIEI

In acest an, marele amiral (kapudan ) Hall pasa, iesind cu 40 degalere (kadirga) in Marea Mediterana', dupà ce si-au uns coràbiile la Avarin<? > (Avadin ), a Mat doug cornii moldovenesti (iki Bog"dan gemisi)pe limanul Mermezkona ( Marmazkona) din Durazzo (Drae). CApeteniilelor (reisleri ) au putut sl treacg seara pe tarmul dusman. Pe timpul rugA-ciunii de dimineata", ei au ajuns la Iardina ( Bardina? ), in apropiere decetatea Mazdoniei.

<Luarea fortAret.ei, incendierea si jefuirea ei, luarea de prizonieri>.

402 ANUL 0 MIE TREIZECI 303

<1nghetarea Cornului de Aur.>

403 1NCEPIJTUL EXPEDITIEI LA HOTIN SI VIZIRATUL LUI HUSEIN PASA

<La cererea marelui vizir Ah pasa, se fac pregAtiri mari pentru o expeditie irnpotrivalesilor si cazacilor de prin pArtile Hotinului. Ali pasa murind la 15 rebi I 1030 3", viziratula fost acordat lui 1-hisein pa§a>.

404 PLECAREA PADISAHULUI ISLAMIC IN EXPEDITIE IMPOTRIVA NECRE-DINCIOSILOR DE LA HOTIN

<Expeditia porneste din Istanbul la 7 gemazi II (30 martie 1621), iar la 10 regeb (31 mai)este la Adrianopol>.

S-a anuntat c5, adunarea va avea loc pe podul de peste Dungre,la 20 regeb 305 De asemenea a sosit stirea c'a hanul tatAresc a pornit inincursiune eu oastea sa. S-a prins o limbg, care i-a Instiintat despre mareaadunare a dusmanului.

<La 1 saban 1030 (21 iunie 1621) 60 de bArci cdzAcesti n .duná sub Mesivri si apoi.devasteazA si incendiazA orasul Ahioli din Bulgaria>.

301 Zolkiewski, hatman polon.302 Koniecpolski.303 26 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621.304 7 februarie 1621.305 9 iunie 1621.

FEZEKE-I MARTH 77

NAVALA CAZACILOR LA AHIOLI. ADUCEREA UNUI PRINS (DIL) D INPARTEA LUI HAGIKI PASA

<Culegerea unor stiri de la prinsi de cdtre Abdul-Kerim pasa>.

La 8 saban 306 padisahul primeste informwtii asupra situatiei dusma_ 405nului si porneste o expeditie impotriva lui, trecind peste Muntii Balcani.

ACORDAREA DE DARURI OSTII LA ISACCEA (ISAKGI) DE CATRE PAD I-SAHUL ISLAMULUI

In dougzeci si doug a lui saban 307 s-a descins la Isaccea, locul undese construia un pod. Ping la terminarea podului au stationat la menzilulmai sus-argtat.

<Ceremonia acordArii de daruri si solde ostii la 26 saban 300 Padisahul trece de vreodouA ori podul, beilerbeml de Anatolia isi prezintA alaiul. Se anuntA din partea lui Husein pasa,beilerbei de Oceakov, Infringerea a opt bArci cazAcesti>.

In prima zi a lui ramazan 30, venind o iscoadg, a fgcut cunoscutcg fiul craiului 310 , trecind in a dougzeci si opta zi a lui saban 311 cu vreopatruzeci de mii de ostasi in partea de dincoace a Nistrului 312, s-a asezatla hotarul Moldovei si impreung cu oastea Si-a intins tabgra pe margineaacestei ape. In a treia zi, podul fiind gata, s-a dat firman pentru trecerealui. Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, si cu chehaiaua Nasuh pasa, Tayarbei de Urfa, fiul vizirului Mustafa pasa, si-au prezentat alaiurile, trecind.dincolo.

... Apoi, trecind si ceilalti beilerbei cu multe cete de ostasi, s-auasezat dincolo, in cimpia Moldovei (Boffelan sahrasina).

<Distrugerea a cinci caice cAzAcesti In Marea NeagrA, la 5 ramazan 313, de cAtre capudanulflotei otomane Halil pasa>.

SOSIREA UNOR VEST! DE LA HANUL CRIMEEI

<La 13 ramazan31 el cere ldmuriri uncle anume sA-si aseze tabAra pentru aceastAexpeditie>.

SO S IREA LUI DILAVER PASA SI A OSTII TARII ROMANESTI

In a dougzecea zi a lui ramazan 313, dud au descins la menzilul numitTatgrani 316, venind Dilaver pasa, beilerbei de Diar-Bekir, a prezentatu.n mare alai. Cei mai multi dintre cglgretii sgi erau inarmati si impodobiti.

306 28 iunie 1621.302 12 iulie 1621.302 16 iulie 1621.309 20 iulie 1621.310 Pe atunci domnea Sigismund al III-lea Wasa (1587-1632).211 18 iulie 1621.812 In text : Tunla.312 25 iulie 1621.314 1 august 1621.315 8 august 1621.816 In text : Tataran.

406

78 K1ATIP CELEBI

De asemenea si beiul Tkrii Romanesti 317 prezentat alaiul de vreosase mii de ghiauri inarmati.

407 In doukzeci si patru ramazan 218, thud adusi citiva prini, cind au fostintrebati, acestia an spus : dusmanii construind fortificatdi si adaposturiin fata cetatii numite Hotin, au pus acolo vreo cincizecilaizeci de miide puscasi. De asemenea este pe cale de a veni acolo si fiul craiului §i oceatä de eazaci au fost trimisi impotriva cefatii Oceakov". Indatk ceau spus acestea, a fost trimis in acele parti Hagiki Abdul Kerim cu oceatk de ostasi.

INFRINGEREA AUSTRIECILOR IN LUPTA CU BETHLEN

In aceastk vreme, sosind o scrisoare de la principele Ardealului,Gabriel Bethlen, acesta facea cunoscut c cezarul austriac a trimis In ascunso ceatä de dusmani pentru ajutorarea craiului lesesc i ek, aflind despreaceasta, ajungindu-i din urmk, i-a nimicit trecindu-i prin sabie. Mai spuneaea' a trimis acum steagurile si capetele hate. Oamenii ski, impreunä custeagurile ( sancak ) i cu capetele mai sus-ark-tate, au fost prezentatila picioarele prea fericitului tron.

Pecevili spune ck in acest an mai sus-arktatul Bethlen, ridicindu-secu oaste mare si luind pe linga dinsul pe musulmanii de la serhat, a pornitasupra Budei si a asediat-o. Asezind tunurile, el a bátut-o, iar oastea,fAcind incursiune in imprejurimi, a devastat si a incendiat totul. Venindasupra lor tabára nemteaseá, au facut mare rkzboi. Bethlen, obtinindvictorie, a trimis pe serascherul sku Bizgia Gherghi 319 la hotarul Kanizsei.Bekianolu 320 si toatk oastea maghiark a acelei regiuni, intorcindu-se lael, a devastat satele nemtesti i eroate. Apoi, mergind in fata Vienei, aupustiit imprejurimile acesteia, hind pradä fark numar. Ei s-au intorspustiind partea de sus <nord > a Vienei.

S-a arktat mai inainte dorinta ostii tktkresti de a face incursiunein tara dusmanului. Sosind skrbAtoarea (tyd), a doua zi, la menzilul numitsatul Degirmen 321, a venit vizirul hanului, Mirza bek, care a cerut invoirepentru incursiune (ahn). Parerea hanului fiind potrivitá dorintei impkrà-testi, acesta a fost trimis inapoi cu kilat §i scrisoare de invoire. Beilerbeiulde Ahiska 322 si Hagiki pasa, beilerbei de Silistra, precum §i voievodulMoldovei 323, venind, si-au prezentat alaiurile.

IN SPECTAREA IENICERILOR

In a sasea zi a lui sevval 324, cind s-au asezat in menzilul numitBogdknesti 325, rkspindindu-se zvonul ek nu a rkmas nici jumktate din

317 Badu Mihnea (1620-1625).319 12 august 1621.319 La M. Naima (ed. cit., fasc. 6, 1968, p. 744) : Hams Yorki, adica Hamos Gheorghe (?).

Nu este exclus sa fie vorba de Gheorghe Basta.320 In text grafiat gresit : Banaoglu.321 DedIrmen : moard". Localitate In Moldova ?322 Ahaska (in Asia Mica).323 Alexandru Inas (1620-1621).324 24 august 1621.329 Localitate in jud. Suceava.

si-a

FEZEKE-/ TARIH 79

ieniceri", din aceasta pricing li s-a dat cite o jumatate de gurus ca darau trecut unul cite unul prin fata padisahului.

SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

S-a rkpindit zvonul ca beiul Moldovei argta neglijenta atit la cued-tirea drumurilor i trecatorilor, repararea podurilor i procurarea de zahe-rele, cit si la intimpinarea sultanului. De asemenea, s-a raspindit vestea cael trimisese ajutor in partea leahului. Pentru toate acestea el a fost pusin inchisoare, iar locul sail a fost acordat crestinului numit *tefan(Istefan) 328.

LUPTA TATARULUI IN TABARA CAZACEASCA 408

In a opta zi a lui sevval 327, in menzilul numit KongAan 328, venind.un om de la hanul tatarese, a facut cunoscute urmatoarele : Cazacultrecind apa cu numele Turla 329, j venind doug conacuri incoace, a fostatacat in timpul noptii de oastea tatareasca. 0 parte din cazaci au fostucisi i harabalele lor au fost devastate. Nemaiavind incotro, ei au facuttabara pe cimpul de bgtaie, iar calaretii lor au iesit in fata. In ziva aceeas-a dat o mare lupta in care au fost ucisi vreo mie de cazaci".

Cerind citeva tunuri, a fost trimis Nogai pasa cu oastea siriaca, si-Hasan pasa din Elbasan 330 , si beiul de Aidin, cu un numar de 25 de tunuri.Dar dusmanul, prinzind de veste, a fugit prin partile unde se afla tabgracea mare. Vreo suta de dusmani, jefuind zaherelele din Moldova, in timpce se intorceau au fost atacati de Hagi pasa. El a luat vreo saizeci delimbi 331 si a Vadat capetele celorlalti, aducindu-le, in zece ale lunii maisus-aratate 332, in fata sultanului.

INFRINGEREA DUSMANILOR SI LUPTA CARE S-A DATINTR-0 PESTER A

Voievodul Moldovei 333 Meuse cunoscut mai inainte de aceasta caun numar de vreo cinci mii de dusmani se indrepta pentru devastareaMoldovei. De aceea, fusesera tnimii indata, cu oaste nenumgrata, citivasangeacbei i Cerchez Hüsein pasa i voievodul Tarii Românesti 334.Acestia au plecat cu totii i cind au ajuns acolo au dat o mare batalie, intimpul ckeia dusmanii au fost uimieiti. Cei mai multi fiind. trecuti prinsabie, capetele taiate i limbile luate au fost prezentate sultanului. In

328 Stefan al II-lea Tomsa (1621 1623).327 26 august 1621.328 probabil Concesti, jud. Botosani; la M. Naima (ed. cit., p. 745) : Kolcian.329 Nistru.330 In text : Elbesai (localitate in Albania).331. Adica iscoade.332 28 august 1621.333 Stefan al II-lea Tomsa.334 Radu Mihnea (1620-1623).

si

§

i

80 KIATIP CELEBI

a 11-a zi a lui sevval 338, descinzindu-se in valea unde avusese loc lupta,au vg,zut Ca pe drum, intr-o stinca, se aflg o pestei a intortochiatg si cgvreo optzeci sau nougzeci de dusmani, asezindu-se cu pustile in grotaaceea, au inceput sg se lupte cu oastea care venea asupra bor. Maria sasultanul a pornit numaidecit intr-acolo si s-a asezat, intinzindu-si cortulsi poruncind sg se afume pestera aceea. Intr-adevär, imprOstiindu-4se inimprejurimi foc si fum si pulbere, cei care ieseau afai A din grota au fostmist In menzilul mai sus-aratat, un numgr de vreo doug sute de cazacise intärise intr-o padurice de stejari, dincolo de Prut 3'-6 S-a tras cu tunu-rile asupra lor din partea de dincoace. Lupta a durat ping seara. Dardusmanul facind intárituri in paduricea de stejar, tunurile si pustile nuajutau la nimic. Atunci a trecut pe partea cealalta o ceatg de seimeni, carea dat un atac. Maria sa marele padisah, asezindu-si cortul intr-un loc bunlingg riul mai sus-aratat, rgsplatea pe cei care aduceau capete taiate siprizonieri. Hilsein pasa, plecind cu o bard, in partea cealalta, a continuatlupta ceva mai incolo. La cMerea noptii, ei s-au impartit in doug grupuri,dintre care unul a luat-o la fugg in sus, iar celAlalt in jos. 0 parte din eia scápat, iar ceilalti au fost nimiciti cu sgbiile. in ziva urmatoare s-a pornitde acolo si in a dougsprezecea zi au fost aduse, din partea hanului tätgresc,doua sute de capete Vaiate si douO sute de dusmani vii, care au fost ucisi.De asemenea, din partea lui Hilisein pasa au fost adusi 30 sau 40 de captivi,precum si numeroase capete (kelle).

409 SOSIREA OSTII ISLAMIGE LA HOTIN 3"

In a cincisprezecea zi a lui sevval 338 au descins intr-un loe stincos,in apropierea cetgtii Hotin. LIDO cetate se gasea o palancg. Linga zidulcetgtii stg,tea asezatg tabgra leseascg, iar in partea de jos, lingg apa Nistru-lui, se afla tabara cazaceasca. Ceata cazaceasca nu intrase Inca in tabarOsi se afla pe locurile deluroase mai sus-aratate. Oastea siriaca a dat peneasteptate un atac asupra lor si i-a respins pina in apropierea taberei.Maria sa sultanul, pornind din menzilul mai sus-aratat la rasaritul soa-relui, si-a asezat cortul intr-un loc inaintat, de uncle se vedea tabara, apro-piindu-se astfel de locul bgtgliei. In ziva aceea, hartuitorii dind o marebatglie, au luat vreo patruzeci sau cincizeci de iscoade. Spre searg dusmanii,ingramadindu-si oastea lor pedestrg, au dat multe lupte. Vitejii musulmani,dind atacuri, au adus luptgtori ghiauri si capete tgiate, precum si iscoade,pentru care au fost rasplgtiti. Dusmanii asezaserg pe harabalele lor stea-guri, pentru ea oastea vgzindu-le sa le recunoasca.

SOSIREA HANULUI TATARESC

<6anbek Ghirai a venit la Rutin, unde a primit diferite daruri din partea sultanuluisi a marelui vizir>.

335 29 august 1621.336 in text : Berut.331 In text : Hofun.338 2 septembrie 1621.

FEZEKE-I TAitrx 81

ASEDIEREA TABEREI

In a 5aisprezecea zi a lui 5evval 339, pornind din menzilul mai sus-ara-tat, Hotin, au ajuns intr-un loc apropiat de tabara du§mana.pe du5man de la locul de lupta spre tabara, ei <turcii > au gasit un terenunde s-au aranjat pentru lupta in felul urmator : ... Mai departe deace5ti muteferrika 340 §i scribi se afla beiul Tarii Romane5ti 341, iar maiincolo, la marginea padurii, se mezase hanul tataresc. In aceasta ordineei au pornit la lupta. Cdzind seara, ambele parti s-au despartit una de alta

du§manii nu au ie5it afara in ziva aceea, ci au tras cu pu§tile dinguntru,omorind multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia, fiind lovit de un glontela gura, a cazut.

INTRAREA IN INTARITURI 51 BATALIA

In a §aptesprezecea zi a lin 5evval 342 au pornit iara5i la lupta. Dinloc in loc au fost a5ezate tunuri i ienicerii au intrat in intarituri. Dusmanii,la rindul lor, ie5ind pentrn a-i intimpina, s-a produs o mare incaierare.In momentul acela, sultanul, dind porunca pentru a se a§eza in cortulimparatesc, privea desfa5urarea luptei. Vitejii au adus opt capetepatru limbi. Fiecare dintre ei fiind onorat cu favoruri, sultanul s-a indreptatapoi spre cort, iar spre seara s-a intors i oastea. In timp ce duceau cele-lalte tunuri la locul lor, s-a lasat noaptea 5i ienicerii au pornit din intariturispre corturi. In timp ce mergeau, dusmanii, ie5ind din tabara 5i dind unatac impotriva lor, an luat numero5i cai. In acel moment, cetele de osta§idin bolukhalkt "43, ajungind mai inainte, pe cind se luptau, s-au prefacutca fug 5i i-au despartit in felul acesta pe dusmani de tabdra lor. Apoi,intorcindu-se deodata, au zdrobit vreo qapte-opt <sute de > cazaci i autaiat cinci sau 5ase sute de capete i <au luat > prizonieri, precum i stea-gurile a trei alaiuri, iar ceilalti au fugit la tabara. In ziva mai sus-aratata,pe cind se transportau citeva tunuri marl la oastea aflata pe drumul demai sus, dumanul a dat un atac asupra lor, dar ajungind acolo marelevizir Husein pap, precum i cei din Siria, i-au trecut prin sabie pe ceimai multi dintre dumani. In acest timp, unul dintre pagii lui Dilaver pa5a,renuntind la islamism, a fugit la dumani. In a noudsprezecea zi a lui5evval 3", recrutindu-se ostasi de sacrificiu (serdengeciti ), s-a dat firmanpentru construirea unui pod peste Nistru. Voievodul Tarii Romane§tia luat asupra sa indeplinirea acestui serviciu. Apoi s-a fault strigare,.spunindu-se ca miine va fi un iure§".

ATACUL OSTII ISLAMICE ASUPRA TABEREI

In a 21-a zi a lui 5evval 343, dis-de-dimineata, fund pregatiti cu totii,s-a dat firman ca silahdarul 5i steagul alb sa-i insoteasca pe ieniceri, iar

339 3 septentbrie 1621.340 Unitäti de cavalerie otomanA.341 Radu Mihnea.342 4 septembrie 1621.343 Boluk bolukler-halki, categorie de ostasi in organizarea armatei otomane.3" 6 septembrie 1621.345 8 septembrie 1621.

6 c 167

410Respingindu-1

si

si

82 KIAT/P CELEBI

beilerbeii sh, meargh in fath. Recrutindu-se vreo mie de ieniceri i inaintind.restul ostii, au dat cu totii un atac asupra ghiaurilor. Spre amiazh, cind.

s-a intetit focul luptei, s-au tras cu tunurile din ambele parti i s-a rhspin-dit fumul si focul pustilor. La sosirea serii s-au linistit din nou i tabAradusmana', fiind asediath, in intregime cu foc si sabie, dusmanul nu puteainainta in nici un fel. In sfirsit, trezindu-se zelul vitejilor musulmani,au inaintat spre searh dinspre aripa ostii din Rumelia. Dusmanii care veni-serh de la nemti se aflau in fata bor. Luind un rind de fortificatii ale taberei,ei au nimicit citeva sute de dusmani. Au adus un numgr de douhsprezecetunuri i o suth treizeci de steaguri, precum i douà drapele mari de la lesisi nemti. Dar, in acel loc, beii ocupindu-se cu procurarea de prAzi, dusma-nul a inaintat iarki i i-a respins. Ienicerii, de asemenea, au dat iures

411 din partea portii de jos 346 In momentul cind urma sh fie adus steagul,socotind ch a trecut timpul i ch. a sosit seara, ienicerii s-au intors.

Cind prinsii au fost intrebati asupra luptei de mai sus, acestia aurhspuns dach ati fi depus efort ceva mai mare si dach nu v-ati fi ocupatcu prada, cu siguranth lhsam cu totii tabAra i fugeam in munti". In aceasta,lupth au fost ucisi cu sbii1e vreo mie de dusmani. In ziva urrngtoare tunu-rile au bhtut tabAra, dar dusmanii nu s-au ardtat. Neavind incotro, eiau fheut inch o tabara aproape de aceasta i s-au inthrit acolo.

ACORDAREA TINUTULUI OCEAKOV LUI KANTEMIR MIRZA

<Incursiunile lui Kantemir Mlrza cu clteva mil de Mari in tara dusman4 si räspratirealui de catre sultan cu tinutul Oceakov>.

in ziva urmhtoare, trecind apa Nistrului (Turla), el a plecatdevasteze tara dusmana. Luind un mare numar de robi si de vite, el a thiatdrumurile de zaherele ale dusmanului.

CEL DE-AL DOILEA IURE

In douazeci i dual sevval 347, strigindu-se din nou ea' va fi hires,tooth oastea, atit pedestrasii, cit i calaretii, a asteptat prilejul, mergind.spre partea taberei. Duph amiazà, s-au strhduit sh dea un atac, dar speriin-du-se de focul deschis de dusmani, ori de cite ori incercau sa inainteze,tunurile i pustile ii intorceau pe ostasi. Aceasta nu a folosit la nimic.

AL TREILEA IURE

In douazeci i patru sevval 348, cind s-a dat iari firman de atacasupra taberei, din aripa superioara oastea a inaintat in valuri. S-au insiratastfel : mai intii s-au asezat pe malul Nistrului cei din Diar-Bekir, apoiau urmat cei din Anatolia si Karaman si Sivas ; mai sus de acestia erau

346 in text : Ap§i kapu.347 9 septembrie 1621.348 11 septembrie 1621.

:

FEZEKE-1 TARN-1 83

ienicerii, iar in spatele lor erau gloatele 343, mai sus de acestia se aflau ceidin Siria i Alep i oastea de muteferrilca i beiul Tärii Românesti 35°. Maiineolo, aproape de padure, se asezase hanul fatgrese.

Dusmanii, fiind instiintati asupra atacului din partea de sus, aseza-serl oastea lor cea mai buna, in partea aceea. Spre amiazA, rAzboiniciiintrind in cimpul de 1upt6, pe cind se luptau, steagul din aripa lui Di laverpasa a inaintat mult spre vale si a avut Ice o mare 1upt6. Pe la ehindie,steagul spahiilor i silahdarilor inaintind curajos, s-au dat multe lupte.Din partea cealalt'a a Nistrului, Dogangi-Ali 351 pasa a tras de asemeneamult din tunuri, dar nu a avnt succes. Sosind seara, s-au intors cu totiisi au intrat in corturi.

DEVASTAREA ZAHERELELOR DUSMANE DE CATRE TATARI

Un mirzac 352 din partea hanului, mergind asupra Camenitei i ata-cind vreo sut6 de harabale cu zaherele, a adus i un mare numa'r de robi.

Dusmanul fiind impresurat i drumurile lui de aprovizionare hindVaiate, a suferit din cauza foamei. Iscoadele care veneau din tab6ra dus-mand, spuneau eA, au fugit din cauza foametei.

In a douàzeci si cincea <zi> a lui sevval 353, aga de ieniceri fiindmazilit pe drept, in locul lui a fost numit Ali aga, ginerele s'au.

AL PATRULEA IURES SI MOARTEA DE MARTIR A LUI KARAKAS RASA

In douAzeci si sapte ale lui sevval 254, venind beilerbeiul de Buda,Karakas Mehmed pasa, s-a asezat in fata taberei ; eu el era si beiul deZvornik (Izvornik ) 355.

In ziva urmAtoare s-a dat porund, pentru cucerirea, cu oHce pret,a taberei. ToatA oastea norocoasg s-a asezat in rinduri, preggtindu-se. Intoiul luptei se imprgstiau foe si flacgri. S-a dat firman pentru inaintarealui Karakas pasa din aripa ostii de Rumelia. Acesta inaintind din parteade sus, s-a luptat si a intrat in tabsarg, depunind eforturile cele mai mari.Oamenii si infingind steagul, pe cind erau pe punctul de a cuceri tabara,el si-a gasit o moarte de martir, fiind lovit cu pusca in piept in dou'a locuri.Suita sa, luindu-i capul, 1-a scos eu greu. Restul ostii intorcindu-se, dus-manii au inceput s scoatà strigke de hai, hai".

De asemenea, el 356 s-a intors la colt cu mare tristete si necaz.DupA, aceasta, in ultima zi a lunii 367, cgpeteniile dusmanului, dind

atac, au prklat zahereaua ; i venind putini dusrnani, in timp ce fugeau,Cerchez Hiisein pasa i Kantemir, fiind in partea cealaltá, i-au distruspe toti...

349 In text : balukhalkt.350 Ptadu Mihnea.351 Do#angi : soimar".352 In text : mirza, provenind din rnir zade (pr.) : fiu de emir".353 12 septembrie 1621.314 14 septembrie 1621.355 Localitate in Iugoslavia.355 Osman al II-lea (1618 1622).357 16 septembrie 1621.

412

t

84 KIATIP CELEBI

Si in timp ce soseau in ajutorul taberei, vreo mie de ostasi cu o sutgde harabale, hind atacati de Kantemir cu gaziii si, o parte a fost dis-trusg, iar restul dusmanilor a intrat intr-o palanch" din apropiere. Cerin-du-se ajutor pentru cucerirea acesteia, au fost trimisi en sapte sau opttunuri thisein pasa i oastea de Siria i Hagiki pasa.

Volumul al II-lea

MAZILIREA LUI HUSEIN PASA SI VIZIRATUL LUI DILAVER PASA

... A treia zi (zilkade) 356 Hiisein gasa, fiind invitat in fata impa'ra-tului, a fost numit, cu titlul de al doilea vizir, serdar asupra ostii care segAsea in partea cealaltl a riului Nistru. In fata lui au iesit vreo cinci sutede ostasi 358 dusmani, dar tItarii, ajungindu-i din urmg, au ucis vreo sufd,de blestemati.

In aceasta vreme, un renegat a atacat cu vreo patru mii de dusmanio parte a ordiei, spre a o devasta. Pe cind ei inaintau asupra ostii de Kara-man si Sivas, beiul de Kaiseri, fiind neglijent in slujba de caraulà,gasit moartea de martin Devastind cortul beilerbeiului de Karaman, eiau venit la aripa Rumeliei. Acestia fiind ggsiti in veghe, s-au intorsau plecat.

ATAC DAT PESTE NOAPTE DE DUSMANI

In a cincea zi a lui zilkade C6O terminindu-se construirea podului,Thisein pasa a trecut in partea cealalt i totodath au fost trecute i vreotreizeci de tunuri, cu care el a inceput sà batg, tabara dusmang.

In ziva a sasea 361, ghiaurii, 1sInd tabara care se gaSea pe tarmul3 Nistrului, s-au intgrit mai sus, sApind un sant adinc in pgdure.

In a saptea zi 362, cind vizirul Hiisein pasa i Cerchez Hüsein pasaDogangi Au pasa, eel mazilit din Erzerum, erau ocupati cu asediul pe

malul celglalt al Nistrului, iesind vreo opt sute de ghiauri din partea infe-rioarA a fluviului i venind la al cincilea ceas din noapte 363, au atacat peintuneric ; dindu-se, timp de trei ore, o mare luptg, din ambele pgrti,Dogangi Ali pasa ggsit moartea de martir, iar beiul de Bolu 364 a fostranit. Sosind gaziii musulmani, au luat citeva tobe mari i darabanecinci necredinciosi vii. Hiisein pasa a fugit, sArind pe un cal care aveapAturg.

Voievodul Tàrii RomAnesti aflindu-se pe pod, lui nu i-au pututpricinui pagube.

AL CINCILEA IURES

In a opta zi a lui zilkade 365, dindu-se iarki Erman pentrupedestrasii i calgretii s-au dus in fata taberei si au stat acolo ping la

358 19 septembrie 1621.368 In text : oglan.362 21 septembrie 1621.36122 septembrie 1621.362 23 septembrie 1621.363 Aproximativ orele 23.364 Ora In nord-vestul Anatoliei.385 24 septembrie 1621.

iures,

si-a

si

si-asi

FEZEKE-I TARIII 85

chindie. Din aripa o§tii de Rumelia, a venit hanul §i dindu-se lupte mari,cucerirea s-a apropiat in doug rinduri de tabara...

Dar in momentul atacului, ienicerii s-au lenevit E$i de asemeneanoaptea i-a impedicat sa atace. De aceea s-au intors, §i in ziva urmätoare '66,venind, hanul a imbracat hilat. . .

AL ASELEA IURES

In a unsprezecea zi a lunii mai sus-aratate 367, dindu-se firmansa se depuna eforturi pentru cucerirea taberei, toata, oastea s-a a§ezat inrinduri §i a inceput lupta. Oastea de sacrificiu `68 §i yoluntarii '69, inaintindspre tabara, a avut loc o lupta mare. Oastea du§mana, ie§ind afara, §i.fiind inyinsa, a fugit in tabara. In oastea hanului, luindu-se vreo patruzecisau cincizeci de dumani vii, o parte din ei au pierit de mina lui, iar ceimai multi s-au inecat. Dindu-se lupte mari pina seara, in cele din urmas-au intors, vazind ca nu vor ayea rezultate. In aceasta lupta au cazutmulti oameni §i cai. De asemenea, o mare parte <din ei> au fost rdniti.

<Sfatul dintre sultan si viziri, unde acestia isi exprimau parerea de a se retrage dinf ata cetátii, sau de a ierna in acele parti. Trei zile de popas>.

Nureddin sultan 370 , mergind in incursiune §i devastind mult vila-ietul du§man, a luat vreo suta de robi. In oaste robii se vindeau foarteief tin.

INTERVENTIA DLIMANILOR PENTRU PACE

Dumanii care erau in tabara, din cauza ca tara lor a fost pustiitain intregime, iar ei in§i§i constri4 de foame, au fost obligati sa ting sfat§i. sa intervina pentru incheierea unei paci. Astfel, in treisprezece ale luniimai sus-aratate 371, au venit vreo suta de dumani cu un steag la voievodulTarii Romângti 372 §i cu aceasta s-a raspindit zvon de pace. In a paispre-zecea zi 373, transportindu-se un numar de treizeci de tunuri peste Nistru,i-au fost trimise lui Kantemir. El se ocupa cu asedierea pdlancii din apro-piere de locul unde mai inainte incendiase harabalele cu zaherea ale ghiau-rilor. De asemenea, mergind §i Htisein pap §i incendiind §i devastind ora5u1palancii, s-au intors la oaste. In a douazecea zi a lui zilkade 374, venind citivasoli dintre cei mai renumiti, s-au rugat pentru urmatoarele : Primimfirmanul preafericitului padiph. El sa ierte vina §i grevala noastra,precum §i razyratirea noastra". Maria sa imparatul, la rindul sau, urminddrumul milei §i al iertarii, a consimtit la incheierea pacii potrivit condi-tiilor §i clauzelor tratatului de pe vremea preailustrului §i gloriosului saustramo§, sultanul Suleiman han...

36625 septembrie 1621.367 27 septembrie 1621.388 In text : serdengeviti.369 In text : gonullti.378 Primul sfetnic sau vizirul hanului tätaresc. Sub 6anbek Ghirai (1610-1623) se

cunostea ca nureddin un oarecare Sahib Ghirai.371 29 septembrie 1621.372 Radu Mihnea."3 30 septembrie 1621.374 5 octombrie 1621.

4

56

86 KIATIP cCELEBI

INCHEIEREA PACII SI INTOARCEREA...

Voievodul Moldovei, Radu 378, era unul dintre beizadelele renu-mite ale emirilor Moldovei. Prin mijlocirea lui, a avut loc un schimb desolii din ambele parti. Cetatea Hotin, care era o fortareatg mica, se aflala hotarul Moldovei din vremuri vechi. La razvratirea populatiei, fusesedata craiului lesesc, care pusese inlauntrul ei, din partea leahului, vreodoug sute de oameni.

Cetatea mai sus-argtata fiind data din nou Moldovei, s-a incheiatpace cu conditia ca ceata cazgceasca sa nu mai pricinuiascg stricaciuniImperiului otoman. Ping la trimiterea dgrilor, trebuiau s ving, ca osta-teci, citiva oameni de-ai lor, dintre cei renumiti.

Sosind vreme de iarng, au plecat din localitatea mai sus-aratatain a douazeci i treia zi a lui zilkade i s-au intors in capitala sulta-natului 3 77 .

<Asecliul a durat 34 de zile ; cetatea n-a fast luatA. Convorbirea dintre sultan, marelevizir Flbsein pap, Suleiman aga i Dibag Mehmed pasa, cunoscatori ai situatiei dusmane dela gramtA>.

MOARTEA LUI MOLLA ALI <DIN> AKKERMANEL-MOLLA KEMAL EFENDI

... El plecase cu imparatul in expeditie la Hotin. Cind au ajuns lagranita t rii Moldovei, imbolngvindu-se, a demisionat din postul sau.s-a intors la Istanbul.

El a murit in a patra zi a lui sevval <1030 > 378, cind a sosit la podulde peste Dunare, de linga localitatea numita Isaccea.

KARAKAS MEHMED PASA

Venind cu multa oaste la Hotin i atasindu-se cu fortele sale mareluivizir si nimerind peste invidioi rai, a intrat cu grabg in tabara dusmang.Fiind lovit din doug locuri de gloante in piept, gasit moartea demartir...

ISKENDER PASA

Apoi el fusese numit ca serdar impotriva fiului unei muieri (avret-oglu ) 379 care se rasculase in Moldova. Mergind. cu oaste in acele locuri, i-animicit pe rebeli i a numit voievod din partea sultanatului.

Dindu-i-se eialetul Oceakov in anul o mie dougzeci i noug, 39921-a zdrobit pe voievodul Gaspar 391, care se razvratise i se unise cu tabgra

376 Badu Mihnea (1623-1626).376 8 octombrie 1621.377 Istanbul.379 4 august 1621.379 Este vorba de doamna Elisabeta, sotia lui Ieremia MovilA.380 8 decembrie 1619 -- 25 noiembrie 1620.361 In text Gapir : Gaspar Gratiani.

376

§i

§i-a

FEZEKE-I TAR IH 87

leseascg. El a murit in anul o mie treizeci 382, pe cind era beilerbei deOceakov, cu rang de vizir. Locul sgu a fost acordat lui Hasan pasa

ANUL 0 MIE TREIZECI SI UNU 383

<Despre intoarcerea sultanului de la Hotin i sosirea la Istanbul, la 12 reln ul-ahir

ACORDAREA INALTELOR DEMNITATI

Dupg intronarea sultanului Osman, lui Davuci pasa i s-a datRumelia i apoi eialetul Silistra, pe cind era al patrulea vizir, precumo feudg, 385 la Kiistendil...

9

19

ANUL 0 MIE TREIZECI SI DOI 388

<Sosirea unui sol polon si a unuia de la Moscova i cearta dintre ei in fata marelui 31vizir. Scopul urmdrit de solul rusesc era de a incheia intelegere cu turcii impotriva polonilor,iar al solului polon impotriva Moscovei>.

VICTORIA LUI KANTEMIR 387 ASUPRA LEAHULUI

Mai inainte de aceasta, neamul lesesc trimisese vreo dougzeci de miide ostasi pentru pustiirea yarii Românesti si a Moldovei. Voievozii acestoracerind ajutor de la Kantemir, pasa de Silistra, acesta a sosit cu oastea ttä-reasc i, dupg, ce i-a nimicit pe dusmani, a facut o incursiune in vilaietullesesc. El s-a intors teafgr, luind robi i prgzi fgrg numdr. Din aceastg

leahul, la rindul sgu, trimitind sol la Poartg, s-a rugat pentru inlg-turarea i schimbarea lui Kantemir pasa din Silistra. Marele vizir, desia argtat bungvointg fatg, de sol, nu a dat totusi ascultare vorbelor sale,deoarece a adus putine lucruri ca pesches si nu a adus haraciul la cares-a angajat prin tratatul de pace.

DAVUD PASA

In expeditia de la Hotin, i s-a dat din nou eialetul Rumelia, apoii s-a acordat sangeacul Kiistendil din Rumelia.

32

46

ANUL 0 MIE TREIZECI SI TREI 388COPIA SCRISORII LUI ABAZA PASA REFERITOARE LA INTOARCEREADE LA HOTIN IN 1621, PE TIMPUL SULTANULUI OSMAN AL II-LEA 53-54

NUMIREA LUI REGEB PASA SI OANBEK MEHMED GHIRAI 57

<Trecerea unor ostasi tAtari prin Akkerman, in numdr de doud sau cinci mii>.<Incursiunea cazacilor pind la strtmtoarea Bosfor (Bogaz ) §i IndepArtarea lor de cdtre 61

bostangibast i sekbanbasf>.

382 26 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621,383 16 noiembrie 1621 4 nmembrie 1622.384 24 februarie 1622.385 in text : arpalik.386 5 noiembrie 1622 24 octombrie 1623.3" Kantemir Mtrza, cApetenia tAtarilor din Bugeac.388 25 octombrie 1623 13 octombrie 1624.

331>.

pricing,

88 KIATIP ELEBI

SITUATIA DE LA HOTARUL CU AUSTRIA

In acest an sosind scrisoare de la Bethlen Gabor, acesta facea cunos-cut ca, craii de Flandra 399, Danemarca (Dania) §i Suedia (Isveg ) i-autrimis oameni, rugindu-1 s mijloceascä pentru prietenia cu inaltulsultanat.

Fiecaruia dintre ei i s-a scris cite o scrisoare. Apoi s-au dat i poruncisi s-au trimis scrisori vizirului §i serdarului Soft' Mehmed pa§a, beilerbeide Buda, prin care i se cerea s dea firmanul care urma sa fie actul degarantie in problema reinnoirii prieteniei err partea cealalta, prin mijlo-cirea lui Gabriel Bethlen.

MEHMED PASA

65 La plecarea in expeditia asupra Hotinului, fiind bostangi-ba0, elramasese pentru paza capitalei sultanatului.

72 ANUL 0 MIE TREIZECI I CINCI 390INFRINGEREA CAZACULUI TN LUPTA DE LA KARA-HARMAN 321

Mai inainte, capudanul (kaptidan) Regep pa§a, ie§ind cu 43 de galere(kadirga) i cu kalite in Marea Neap. ajunse la Varna de sarbaroareasacrificiilor (yid tdha). Aici, hind cearta intre ieniceri §i gebegii, leaga-nele Mr 392 s-au stricat. A doua zi, avind loc un divan, au fost spinzuratidoi gebegii. De acolo, mergind "93, au ajuns in fata docalitätii > Kil-Burun.Cind au intrebat populatia despre situatia §aicilor <cazace§ti >, ea a ras-puns : noi am vazut peste 300 de §hici care umblau pe aceste tarmuri,dar am auzit ca au plecat spre Trapezunt... Timp de o luna §i juma-

73 tate, stind in fata Oceakovului, s-au ridicat ea sa, umble §i pe tarmul Rume-liei. Sosind in fata Kara-Elarmanului §i pe cind plecasera la 7-8 mile inlargul rnrii, georgianul (giirgi) care era la capatul corabiei amiraluluia dat de §tire c s-au vazut vase (Use ). In limba Mr kOseler" fiind iciincarcate cu cazaci, gloata ridicindu-se in picioare s-a pregatit <pentrulupta >. Dar din 43 de galere, se gaseau in jurul amiralului nurnai 21 §ivIslaii ram0 in urma erau slabi. Vintul nu sufla, rama§ii in urma abiaau ajuns. Afurisitii <de cazaci >, vazind corabiile <turce0i> impra§tiate,au spits : vintul nu sufla, sa, nu pierdem ocazia" §i au inaintat ; daca.este vint, atunci o arta de §gici nu pot face fata unei galere. Ins5, pe timp

fara vint, o §aica poate lupta cu o galera". Dintr-un numar de23 de galore, numai noua erau vase de ieniceri. Cazacul, ingimfindu-se,a lansat pentru fiecare galera cite 20-30 de §5ici. In fiecare se gaseaucite 50 de pu§ca§i ghiauri. Au inaintat §i s-au aparat de galere. Au renun-

389 In text : Kilandra in loc de Filandra, dintr-o greseald de grafie.39° 3 octornbrie 1625 21 septembrie 1626.391 Harmanul Negru", In Dobrogea, jud. Constanta, am corn. Vadu (vezi Tudor Mateescu,

Une vale disparue de la Dobroudja .Karaharrnan, In Tarrh Enstitusti Dergist", Istanbul,1971, p. 297-313).

392 In text : salangac.323 Prin Caliacra (Kelgra), Balcic, Mangalia, Kara-Harman, Sulina (Sulna ), Chilia

si strirntoarea Akkerrnan..." (vezi M. Nairna, ed. cit., fasc. 7, p. 917).

linistit,

FEZEKE-I TARTH 89

tat la viatd, si tare s-au luptat, dar turcii nu mai puteau s reziste. Inttetimp insa, suflind un vint prielnic, facu ca flota turca sa fie asa de victo-rioasa incit i Ingerii din cer s-au mirat de furia razboiului.

<Descrierea vitejiei si a másurilor luate de marele amiral>.

In sfirsit, din 350 de saici cazacesti, au scapat cu fuga abia vreo 30,celelalte au fost scufundate. Au murit multi dintre cazaci si multi aufost raniti. Au fost capturate 172 de vase cazacesti, multe Mad scufundate ;de asemenea, au fost luati 781 de prizonieri vii ; socoteala mortilor siranitilor nu se stia. 0 astfel de victorie mare n-a mai fost pe Marea Neagra.Apoi, cind au venit la Balcic, a suflat un vint potrivnic si s-au distruspatru vase. Restul <flotei >, intorcindu-se cu sanatate, in luna safer<1035 > 294 a intrat la arsenalul amiralitatii. Prizonierii i ici1e hind pre-zentate suitei imparatesti, fiecare a fost cinstit dupa rangul sau, fiind&Altana.

<La sosirea lui Zulfikar aga, imbrohorul hanului din Crimeca, Mehmed Ghirai cere 91construirea a dotiA cetati pe apa Oceakovului spre a stdvili navala cazacilor>.

74

. Spre a construi, de asemenea, Inca una, sa fie insareinat sa, meargaintr-acolo cu flota. Si mergind in acea primavara, inainte de Rzuz-i Hzr<23 aprilie>, se apuca s construiasca. De asemenea, s-au trimis poruncivoievozilor Tara Romanesti si Moldovei sh procure materialele necesare

ei inii, mergind, s slujeasca acolo.

<Desfiintarea, def terdariatulut Dunard i Infiintarea celui de Oceakov, In interesulhnperiului>.

SIT UATIA DE LA HOTARUL CU AUSTRIA

Gabriel Bethlen, mergind cu oastea maghiard la minele din parteade sus a localitatii Deghirmenlik, a luat bogatii mart.

<Asedierea cetätii Novi grad de clItre Murtaza pap>.

Oastea lui Murtaza pasa, fugind, a venit la Buda. Acolo au fostucisi agaua lui Bethlen, Ahmed pasa, beilerbei de Agria, i ICasr ed-Dinzade din Buda si citiva dintre zairnii fortaretei Alaga 395 §i timariotii popu-latiei din Buda.

Dar Bethlen, luind multe bogatii, s-a tutors cu ele spre Ardeal.Sfortarea celui mai sus-aratat nu era pentru ajutorarea i slujirea mahome-danilor, ci pentru interes ele sale personale. Pecevili vorbeste astfel : demulte ori 1-am auzit spunind ca ajutorul meu pentru mahomedani nueste nici pentru ei i nici pentru crediuta lor, ci pentru interesele metepersonale". Ghiaurit nu pot fi din suflet i inima prieteni ai mahomeda-nilor. La momentul oportun ei îi manifesta dusmdnia

3 94 2 30 noiembrie 1625.395 A laja Hisar Krusaval.

92

si

apt-1.66.11

93

90 KIATIP CELEBI

SITUATIA DE LA HOTARUL LESESC

< Sosirea unui sol polon cu o scrisoare la Poartà, arätind prietenie fata de turci. Victoriaasupra cazacilor>.

El a mai spus : Atunci cind ceilali cazaci, iesind pe Marea Neagrg,,Tor ataca vilaietul lesesc impreung, cu tataril lui Kantemir, asezati intinuturile thtaresti i in Chiia i Akkerman, ei <tatarii> sa, fie ridi-cati. . .

<La cererea solului lesesc, sultanul I-a ridicat pe Kantemir Mlrza si pe -Math din Bugeacsi i-a trimis In Crimeea. Solul polon cere lncheierea unui act pentru supunerea totalã a cazacilor>.

94 0 MIE TREIZECI SI SASE 39698 SITUATIA DE LA HOTARUL NEMTESC

Gabriel Bethlen, principele Ardealului, trimitind o scrisoare caima-camului, ar fi scris urmatoarele : In acest an au venit de la nemti, Mar-mati, vreo cincizeci de mil de ostasi alesi, din care treizeci de mii eraupedestrasi pupasi i doua'zeci de mii erau cMareti nemti, numiti fiku-res" 397 < ? >. Au mai venit i citeva mii de ostasi maghiari i croati.Pornind i cu treizeci de tunuri, ei au iernat in sangeacurile Hatvan siSolnoc, Seghedin i Pesta, din Imperiul otoman. In primavara aceea,apropiindu-se en tabara lor pina la o milg de cetatea Strigoniei, cu gind demare rAutate, au atacat satele si orasele padiphului, Mcindu-i robi pelocuitorii acestora. Murtaza pasa, de asemenea, adunat oastea sa isla-mica in sesul Pestei. A venit acolo in mare grab i Bethlen. Dupg, ce si-auunit ostile, mergind In fata, taberei <dusmane> ei au dat batglie. Dupg,nimicirea mai multor mii de nemti, turcii au impresurat tabgra en mete-reze. Apoi, asediindu-i i atacindu-i din afara, au pierit dintre ei vreodougzeci de mii, de foame i sete, de molimg, si de sabie. Din partea cealalta,au murit o sutg, de oameni.

<Urmeazd descrierea cererii de pace a austriecilor>.

STAREA PACII

Se fac preggtiri de pace din ambele parti i Murtaza pap se intoarcela Buda. De asemenea si Gabriel Bethlen, In anul o mie treizeci i ase,

99 rebi-ül evvel 398, dupg, ce a scris si a trimis o scrisoare din localitatea maisus-aratata, a plecat la resedinta sa. i oastea austriaeg care venise de asta,data nu fusese vazutg de vreo ppte-opt ani incoace. Dupg, ce a ajuns invilaietul Pu, Gabriel Bethlen, trimitind pe kapuchehaiaua 399 sa cu oscrisoare, cerea ca, neavind nici un fiu, principatul Ardealului sa fie acordat

396 22 septembrie 1626 11 septembrie 1627.3" Rikures = fegyveres (?), unitate de cavalerie austriacA.398 20 noiernbrie 19 decembrie 1626.399 Agentul diplomatic Mico Ferenz, despre care ambasadorul englez Sir Thomas Ros

nu vorbeste prea favorabil.

si-a

1

FEZEKE-1 '15A.RrH 91

dup5, moartea sa, prin intelegerea celor trei neamuri, sotiei sale Katherinade Brandenburg 400. Potrivit dorintei sale, in a opta zi a lui regeb al anuluimai sus aratat 401, a fost scris si expediat tratatul respectiv (ahidname).

ANUL 0 MIE TREIZECI SI 5APTE402...

<Descrierea evenimentelor din Orient, mazihrea lui Haiti pasa>.

TRIMITEREA UNEI SCRISORI DIN PARTEA LESEASCA.

In aceastA vreme, venind solul craiului n emtesc, nurnit Kravukighi "3,i s-a dat ca rAspuns urmAtoarea scrisoare : Mai inainte, beii de Oceakovsi de Akkerman si de Bender si de Silistra si de Nicopol si beii de acingiisi tatarii din Bugeac, primind porunci, fuseserA sffituiti sg, nu faca nicio incursiune in vilaietul lesese ...".

<Regele Polomei fiMd In räzboi cu suedezii, cazacii pricinuiesc pagube la tármul MAriiNegre. Ajutorul polon pentru Sabin Ghirai 4" Impotriva cazacilor>.

. . . Beii de margine au fäcut cunoseut &A, din cind in cind, cazaciivin prin tinuturile Oceakovului. Atunci, a fost trimis Kenan pasa, cupaisprezece bei de sangeacuri si cu ostile lor, cu akingiii, cu oastea deDobrogea, precum si cu alte osti pentru paza Oceakovului. El a fost sMtuitCa nu pricinuiasc6 pagube vilaietului lesese. Spre a nu cglca tratatul, s-atrimis <regelui polon > scrisoare c'a", cei care au fugit cu Sahin Ghirai,dad, vin in partea aceea, s'a fie prinsi, pusi in lanturi si trimisi la PoartaimpgrAtiei ; cazacii care vor merge cu el sg fie omoriti. Si asa, oastea t'afa-reaseä, cu Kantemir (Khantemur ) pasa si st6pinii de hotare, von mergeacolo unde va pleca Sahin Ghirai, deci pe urmele sale. Dar ce se va intimpladup6 aceasta, nu puteti sti de la noi".

STAREA FLOTEI

<Expeditia capudanului Hasan pasa pe Marea Neagra si descrierea luptelor cu rusiipe apa Oceakov, in care acestia au fost invinsi cu ajutorul caicelor aduse de la Dundre dechehaiaua Piale>.

... SITUATIA DE LA SERHATUL CU AUSTRIA

In cuprinsul unei scrisori sosite mai inainte din partea lui Bethlen,principele Transilvaniei, se spunea ca. de sapte-opt ani incoace, s-audat de multe ori lupte cu oastea austriacà. Anul trecut, ei au venit cucincizeci sau saizeci de mii de ostasi, cu gindul de a provoca marl pagube.Prin grija preainaltului Allah, gindurile lor nu s-au indeplinit. Victoriafiind de partea aceasta, ei au emit pace . . . ".

<Mai departe se vorbeste de incheierea pilcii dintre Austria si Imperiul otoman, din parteaturcilor fiind delegat Murtaza pasa>.

4" In text : Katerina Bratburhi.401 25 martie 1627.4" 12 septembrie 1627 30 august 1628.403 Korycki (1629) (vezi A. Zajaczkowski si J. Reychman, Zarys diplornatyki Osmansko-

Tureckiej, Warsawa, 1955, p. 117).404 pc atunci calgai sultan, adia mostenitorul tronului.

100

103

104

92 KIATIP CELEBI

INCHEIEREA PACII IN *ESUL SZON 444 I SURETUL TRATATULUI

In urma unui inalt firman, imputernicitii (vekil) insárcinati dinpartea lui Ferdinand, impAratul de la Viena, precum §i ai vizirului i ser-darului Murtaza pap, Mehmed pap, beilerbei de Agria, Isa efendi, muftiude Buda, Ahmed bei, sangeacbei de Strigoniu, Muharrem, bei de Solnoc,6ihan, agaua azapilor din Buda, §i Mihail Toldalaghi, omul principeluiTransilvaniei, Gabriel Bethlen, precum i cei din partea impAratului,vechilii palatinului maghiar §i episcopul de Vag, au tinut un sfat §i apoicel de-al doilea general §i multi altii s-au adunat cu totii in esul Szon,pe cealalta," parte a Durarii §i a Jintei 406

<La 1 muharrem 1037 4" se Incheie pace pe douAzeci i cinci de ani. UrineazA textultratatului, avind 11 articole>.

105 CUPRINSUL SCRISORII LUI GABRIEL BETHLEN

in luna ramazan a anului mai sus-aatat 409, sus-numitul GabrielBethlen, in timp ce statea in capitala sa, in cetatea Belgradului ardele-nese 4°9, a trimis o scrisoare la Poarta implrAtiei. El spun.ea urmAtoarele :Imparatul nemtesc, in scrisoarea sa de capitulare, nu este rnultumitde cererile prea marl ale padiphului, ocrotitorul lumii. De aceea, el arefuzat actele <trimisului turc >". El mai aiat c pacea a fost incheiat5,prin eforturile depuse de el personal. Dar pentru c reprezentantii impgra-

106 tiei nu erau in cuno§tintà de cauz5,, el a trimis motivgrile sale, presupu-nind c5, se va face vreo plingere impotriva actului de pace incheiat de el,care a fost scris §i sigilat de insu§i craiul nemtesc §i de croatul 410 numitLazär, unul dintre oam.enii sai vestiti. El mai propunea ca <tratatul>sd fie tradus, pentru ca s'a poat'a lua cuno§tintä, de cuprinsul lui. El cereatotodatà ca diacul care face traducerea sa, fie un bun cunoscAtor de limbadia&a" 411. In continuare, el scria c6, este zdrobit suflete§te datorita" faptuluic6 din cauza neglijentei §i a gre§e1ilor sale, demnitarii impArAtiei <oto-mane > 1-au pirit padiphului §i luindu-i coroana ungureascá, au dat-oinapoi austriacului. De asemenea, mai aratl c6 tinutul Hertegovinei, careIn timp de pace dadea in fiecare an roade in valoare de o sutg, de miide guru§i, acum trebuie sa," le dea austriacului. Totodath §i craiul austriac,care ciadea piná acum anual principelui Transilvaniei cite cincizeci de miide guru§i, urmeaza" sä, nu-i mai dea de acum incolo

In tara ungureascg se aflau §apte comitate dependente de tinutulCa§oviei (Kcqa) §i erau supuse Transilvaniei. . El socotea Ca este necesar

406 In text : Son (Szonyi).406 Zenta, localitate pe Tisa, In Ungaria.407 12 septembrie 1627.408 5 mai 3 iunie 1628.409 In text : Erdet Belgradz. Este vorba de Alba-Iulia.410 Termenul Hirvat nu este la M. Naima (ed. Z. Danisman, fasc. 8, p. 995 ).411 In text ziak, In loc de diyak lisamnda, In sans de limba latinA", pe atunci de cance-

lane (vezi F. M. Meninski, Lexicon arabico-persico-turcicum, II, p. 791 : dijak (gr.)..., thjakce-latinge (latina). Editorul Z. Danisman (fasc. 8, p. 995) omite acest terinen, care apare i laM. Naima.

FEZEKE-T TARITI 93

sa se incheie o intelegere si oastea acelui tinut sa nu scoata sabia impo-triva austriacului.

<Beth len Isi arata nemultumirea fatá de cei din Istanbul, care au luat ma'suri nechib-zuite, MA sa cunoased situatia de la hotare, atunci cind se dadeau lupte Intre austrieci siturd, ducind In felul acesta la starea mai sus-ardtatä>.

ANUL 0 MIE TREIZECI SI N0UA412

Iloga Omer efendi... plecase impreuna cu padisahul gazi in expe-ditia de la notin. si . . . apoi, pe la sfirsitul anului una mie treizeci siunu 413, devenise serif la Sfinta Meca.

ANUL 0 MIE PATRUZECI SI DOI4H

i vilaietul Oceakovului flind acordat lui Abaza pap., acesta a facutcunoscut ca raialele Tarii Rom'anesti se pling de beiul lor 416. Atun.ci,pentru cercetare sipentru aflarea adevarului, a lost trimis un capugibasa.Dupa aceea a fost numit si trimis voievodul dorit de raia 416 <rebi Isi II 1042> 4".

Cerrah seih Ibrahim efendi... plecase cal raposatul sultan Osmanhan in expeditia impotriva Hotinului. Cistigindu-si un renume prin citi-rea scrisorilor, el a devenit celebru...

ANUL 0 MIE PATRUZECI SI TREI418ANUL 0 MIE PATRUZECI $I PATRU419

SERDARUL MURTAZA PASA.

<Plecarea lui Murtaza pasa in rAzboi Impotriva Poloniel, cu ostile din Rumelia>.

Iar Mahrnud efendi, devenind defterdar al ordiei, a inceput sa prega-teasca, podul pe Dunare si zahereaua, precum si alte unelte necesare...In anul mai sus-aratat, pornind cu oastea strinsa in partile granitei lesesti,el a trecut prin mai rnulte localitati si, mergind la Rusciuk, a deseinspe malul Dunarii, unde era construit podul. Cind trecea pe sesul Giurgiului,s-a prezentat beiul Tarii Romanesti 420 si a imbracat caftan (hilat ).Apoi, sosind iarasi scrisori de la Sahin aga, acesta a aratat ea", supunerealesilor este sigura si de aceea cerea sa se zaboveasca citeva zile ; raminindpe loc, s-au odihnit acolo.

<Reinnoirea tratatului de pace cu Polonia>.

912 31 august 1629 20 august 1630.413 august septembrie 1622.414 19 Mlle 1632 7 mlie 1633.415 Radu Ilias (1632).414 Matei Basarab (1632-1654).417 septembrie octombrie 1632.918 8 haw 1633 26 iunie 1634.419 27 mine 1634 16 iunie 1635.420 Matei Basarab.

114

126127

150

151

162163

161

94 KIATIP CELEBI

189 SITUATIA DIN TRANSILVANIA

La inceputul acestui an, Kogia 421Bethlen, fratele lui Gabriel Beth len,fostul crai al Transilvaniei, fugind din Transilvania, a venit la Agria cu vreocloud, sute de oameni. Dupa, ce a stat acolo vreo zece zile, a plecat apoila Buda. Petrecind un timp oarecare la Pesta, el a urmarit sa ia craiiaTransilvaniei din mina lui Rákóczy 422, fapt pentru care 1-a atitat pe Nasuhpasazade impotriva acestnia, dar nu a rensit...

1NFRINGEREA DE LA SALONTA

Nasuh pasa zade, beilerbei de Buda, impreuna cu citiva demnitaride seama, potrivit inaltului firman, a hotarit sa stringa spahii si sa por-neasca la drum impotriva principelui de Ardeal, Rakóczyoglu, si pentrua numi in locul sau pe fiul lui Gabriel Beth len 433. Adunindu-se oastea inapropiere de cetatea Gyula, a fost numit ca serdar Bekir pasa, beilerbeide Timisoara, si trimis in acea parte cu citeva mii de ostasi alesi.

In localitatea numita Salonta, oastea ghiaura iesindu-le in fata,rindurile lor s-au ciocnit si s-a aprins focul luptei, cazind pe cimpul debataie aproape doua mii de dusmani. Spre seara amindoul ostirile s-auretras. Oastea islamica, s-a asezat cu bucurie. Cind se 'Area ca dusmanuleste pe cale de a fugi, deodata, s-a intors. Atunci au pornit care incotropentru a-si salva viata. Locurile din imprejurimi fiind mlastinoase, eragreu de iesit fall calanza. De frica atacului dusman si din pricina dezordiniiprovocate de fug* groaza umplind cu putere noaptea intunecoas'a,oastea imparateasca s-a infundat in mlastini si putini au gasit drumulsalvarii. Restul au devenit robi si captivi in miinile ghiaurilor. Apoi,acei care erau bogati an sApat cu timpul din robie, cheltuind avutii-

190 <La 10 muharrem 1047 424 este numit han Bahadir Ghirai 422, fiul lui Inaiet Ghtrai.Lui Kantemir i se acorda sangeacul Kara-Hisar si apoi este ucis la lOskudar la 11 safer 425

ATACUL DUSMANILOR ASUPRA AZOVULUI

Husam Ghirai 427, invitind mai inainte la expeditie pe tatarii nogai,care locuiau in imprejurimile cetatii Azov (Azak ), s-a dus in tinutul Akker-man. Imprejurimile Azovului raminind pustii, din aceasta pricina, pilculcazacesc, ridicindu-se en ajutorul craiului moscovit, a ocupat Azovul...

191 SITUATIA DE LA POARTA.

Mai inainte, pe vremea izbucnirii rascoalei hanului, Kenan pasafusese trimis pentru paza tinutului Oceakov. Pupa sosirea lui Mehmed

421 Koga : mare, batrin".422 Gheorghe Rákóczy, principele Transilvaniei (1630 1648).423 De fapt pe una din rudele lui Gabriel Bethlen.424 4 lunie 1637.425 1637-1641.426 5 Mite 1637.427 La inceputul veacului al XVII-lea este cunoscut sub numele de Nureddin sultan.

FEZEKE-1 TARTH 95

pap <la Oceakov >, <Kcnan pasa> s-a intors cu Nasuh pasazade la Poartd,si a stat la Divan. Matei 428, voievodul Tdrii Romanesti, dind dovezi denesupunere, s-a dat firman pentru prinderea i uciderea lui. Mehmed pasa,stind. la Tulcea 428, Ond 1-a invitat <pe Matei Basarab >, acesta desi se apro-piase pind Ia un menzil, totusi, din cauza unor certuri s-a intors si a plecat

vilaietul sdu. Cind <pasa > a vdzut ca, nu-1 poate mazili, i-a dat nu actde inarire <in domnie >, o scrisoare, spre a-I atrage.

Mehmed pap, de asemenea, mergind la Silistra, a iernat <acolo >.<1047, regeb> 430.

... Musa pap, beilerbei de Buda, fiind inarcinat cu paza capitaleisultanatului, locul sail a fost acordat lui Mehmed pasa, care se afla la pazacetatii Oceakov, iar Silistra a fost acordatá lui Nasuh pasazade.

RUZNAMEGI IBRAHIM EFENDI...

In expeditia de la Hotin 431 era secretar al spahiilor, iar in 1032 432era serif) pentru verificarea copiilor de pe acte (mukabelegi ).

ANUL UNA MIE PATRUZECI I NOUA 433EXPEDITIA LUI PIALE KETHUDA 434

<Pleaca" in Marea Neagra §i repará cetatea Oceakov, intorcindu-se la Poartà en zece§*aici cazacesti, la 26 octombrie>.

Mai inainte, pe chid pasa, cel mai sus-ardtat, se gdsea la Oceakov,din pricina lipsei sale de experientd si a lacomiei, dorise s acorde voievo-datul rii Românesti fiului voievodului Moldovei 435, dar nu fusese instare. Ajungind caimacarn, el s-a strAduit realizeze acest gind §iintr-un fel a reusit sa-1 cistige pentru planul sau si pe insusi padisahul.Pentru instalarea noului voievod la locul san, el a pus a fie numit miculimbrohor Siavus aga, care 1-a dus cu. oastea Moldovei pe noul voievodin Tara Romdneascd.

Voievodul mazilit, speriindu-se foarte mult si neavind incotro, apornit a se irnpotriveased. Atacind intr-o noapte oastea rnoldoveneasd,dupa ce a irnprdstiat-o, 1-a trimis en cinste si respect pe imbrohor aga laPoarta imparatiei ea a se roage pentru rdminerea sa, mai departe, cavoievod. Padisahul, nelininstindu-se din pricina situatiei non create,in a doudzeeea zi a lui saban 46, 1-a trimis pe mai sus-numitul paa lainchisoarea Yedicule, uncle a fost ucis. Timp de 20 de zile Thisein pasaa fost cairnacam.

428 Matei Basarab ; in text : Masei.429 In text : nage', Tolca.43° 19 noiembrie 18 decembrie 1637.431 In text : Galin, greseald de grafie.432 1622-1623.433 4 mai 1639 22 aprilie 1640.434 Chehaia, intendent.435 loan, fiul lui Vasile Lupu.435 16 octombrie 1639.

192

213

214215

216

trirnitindu-i

sg-si

in

96 KIATIP CELEBI

'217 INTOARCEREA OSTII ISLAMICE

218 . . . Dupa trei menziluri, a venit la ordie cu vestea cuceririi mute-ferrika basi 437 al marelui vizir, care plecase in Tara Romaneased si Moldova.El a fost ucis, deoarece se auzise c pe drum facuse multe abuzuri.

<Descrierea evenimentelor din Orient>.

221 ALTE EVENIMENTE

. . . In zilkade 433, dindu-se vilaietul Buda lui Musa pasa, Silahdarpasa a fost transferat là Timisoara. Isa efendi i Civizade fiindRumelia a fost acordata lui Ebu-Said efendi si Anatolia lui Muid Ahmedefendi, cunoscut sub numele de Taban Büyik. Lui Mehmed pasa, dupace a stat trei luni in inchisoarea din Sircea-Serai, i s-a dat vilaietul Silistra

apoi vilaietul Buda.Dupa cucerirea Moldovei a devenit caimacarn. Fiind vinovat in pri-

cina beiului Tani Romanesti, a fost ucis la Yedikule in doudzeci i apteale lui saban 4". Avea aproape cincizeci de ani...

'222 ANUL 0 MIE CINCIZECI44°223 REFORMA MONETARA

<Noi echivalari monetare intre ducat, gurus, aspri i parale egiptene> 441,

Venind solul principelui ardelean 442, a adus cincisprezece miide galbeni, haraciul Ardealului. El a fost trimis inapoi de la Poarta inward-tiei, impreuna, cu Muteferrika Ismail aga, cu o scrisoare de raspuns.

ANUL 0 MIE CINCIZECI I UNU443

Hdsein pasa, care se gasea la paza cetatii Occakov, devenind inmuharrem 444 serascher pentru cucerirea Azovului (Azak ), s-a dzyt finnan

2 24 ca i hanul i capudanul s plece irnpreunä cu el in expcditie .

ANUL 0 MIE CINCIZECI SI D0I445

In cincisprezece ale lunii muharrern 446 s-a nascut printul Suleiman.Bostangibasi din Adrianopole, fiind trimis la Silahdar pasa, beilerbeide Timisoara, acesta a fost ucis.

431 CApitan de muleferrika, unitdti de cavalerie.438 23 februarie 23 martie 1640.430 23 decembrie 1639.242 23 aprilie 1640 11 aprilie 1641.441 1 gurus = 80 aspri ; 1 galben = 120 aspri ;1 para egipteana =2 aspri ; fata de 1 gurus =

-= 120 aspri ; 1 galben = 2 gurusi (240 aspri), cum erau mai inainte.442 Gheorghe Rakoczy.443 12 aprilie 1641 31 martie 1642.444 12 aprilie 11 mai 1641.445 1 aprilie 1642 21 martie 1643.446 15 aprilie 1642.

maziliti,

si

FEZEKE-I TARIH 97

SITUATIA DE LA SERHATUL NEMTESC 230

<Sevval 1053 447. Sosirea unui sol nemtesc care cere discutarea tratatului de la Szon>.

. Intr-un articol prezentat de sol se vorbea de dusmania luiGheorghe RákOczy, voievodul Transilvaniei, fata de imparatul crestin(eaezar ). asemenea el se rugase ca cetatile luate de la neanq sa fieinapoiate, iar ItakOczy sa fie inlaturat de la acel vilaiet.

<Sosind o scrisoare de la Mihail Fedorovici448, acesta se plingea de atacurile tdtarilorsi ale ostii de Caffa si de pardsirea Azovului de cdtre cazaci>.

Sosind o scrisoare si de la craiul lesesc i fiind tradusd, s-a vdzutca se plingea in citeva locuri de hanul tataresc i cerea inlaturarea fata-rilor bugeceni din Moldova.

In scrisoarea lui Gheorghe RákOczy, care a fost prinsa in luna§evva1 449, erau citeva paragrafe, until fiind acesta : Sosindu-i celui maisus-aratat o scrisoare din partea Frantei si a Suediei, acestea Ii propuneau

ceara voie de la sultan de a ridica oaste din Ardeal si a porni la expeditieimpotriva lui Ferdinand, impäratul Rornei <Austriei>, promitindu-i caIi vor acorda ajutor. Mergird in.potriva Ungariei de sus, mamtul a venit§i a fileut cunoscut cu scrisoare la Poarta impAratiei aceasta situatie...".

ANUL 0 MIE CINCIZECI $1 PATRU450CEARTA DINTRE TRANSILVANIA SI AUSTRIA

Mai inainte, irnparatul i-a dat lui Gabriel Bethlen sapte comitate(nahie ), dintre acelea ale stdpinirii nerntesti, care se aflau la hotarultransilvan, zicind : eit va fi In viata sd, fie stapinite de el, apoi sa fierestituite beilor nernti".

Trecind aceasta ca o clauza in tratatul sau (ahidnanie ), dupd moartealui Bethlen, Gheorghe Rákóczy intins mina asupra acelor tinuturi.Dar irnpäratul nu i-a dat permisiunea. Acesta <Gheorghe RakOczy>,la rindul sau, a intrat in corespondenta cu oastea suedeza si a trimis,unul dupa altul, oameni si scrisori la Poarta imparatiei, cerind urrnatoa-rele : Este momentul potrivit sa villa din partea cealaltd, suedezul euoastea, cu un numar de saptezeci de tunuri, care intre Tirbor §i Barsakumiau distrus oastea bavareza a austriecilor. Pe de alta parte, palatinul ( Bal-timus ) bei, care era serdar asupra tinutului transilvan, era una din eele§apte eapetenii. Desi venise cu o oaste mare, totusi a fost nevoit sä seintoarca. Oastea din Transilvania, pornind pe urmele lui, 1-a alungat si1-a distrus. Daca s-ar fi dat un ajutor oarecare de ostasi, succesul ar fifost loarte mare.

Imparatul, la rindul sdu, trimitind scrisoare la Poarta imparatiei,s-a plins de Gheorghe itakóczy si a mai facut cunoseut ea este gata satrimita iarasi sol pentru reinnoirea pacii". Sosind din non scrisori de la

447 13 decembrie 1643 10 ianuarie 1644.448 In text : Mihanlu Kudorovik; Mihail Fedorovici Romanov, tarul Rusiei (1613-1645).40 13 decembrie 1643 10 ianuarie 1644.450 10 male 1644 26 februarie 1645.

7 C. 167

231

233235

De

sa

gi-a

98 KIATIP CELEBI

Rákóczy, acesta spunea cg cezarul in zadar doreste pacea. Serdarul sgudin aceastä parte venise odatg cu trei mii de puscasi si cu §apte miide cglareti ping la fortgreata Semendriei, una dintre cetgtile celor §aptecomitate. Dar cind transilvanii s-au adunat pe malul Tisei (Nis ) in numgrde vreo zece mii de pedestrasi si eglgreti, fiul sgu, Palatinus, ridicindu-sede acolo a plecat la Ak-Iailak 451, deoarece oastea suedezg, nimicindu-ipe nemti, a rgmas in vilaietul acestuia. El, suedezul, de asemenea vatrimite scrisoare la Poarta impgfatiei. Prin urmare impgratul a cerutpace din aceastg pricing. Deoarece i s-a dat un ajutor de vreo zece mii deosta§i cglgreti din oastea de hotar, in lima de mijloc a toamnei transilvaniis-au intilnit cu nemtii. Din oastea nemteascg, au cgzut o multime de oamenirenumiti. Ei s-au dus aruncind pe drum toate poverile Mr. Desi palatinul

236 trimisese osti in cetatea cu numele Nige 452, una dintre fortgretele Transil-vaniei, si desi o asediase, totusi Rákóczy, ajungind acolo, a salvat-o.

Serdarul suedez Dorozendol 453, mergind cu noug mii de puscasisi cu o mie opt Bute de cgldreti, impgratul si-a ridicat familia din cetateaViena si a intrat iargsi in cetatea numitg Linz 454 de pe Dungre. De ase-menea suedezul inaintind adinc in tara nemteascg, Rákóczy in scrisoareasa spune : Sg nu se accepte dorinta cezarului, ci sä se arate nepgsare.Sg vedem ce se va intimpla. Poate se va incheia o pace victorioasg".Astfel a a§teptat el. Dar in partea aceasta, din cauza certurilor, nu a fostposibilg o intelegere. Palatinul de Ser-Pice 455, din cele §apte comitate,i-a ucis pe ceilalti cu opt mii de oameni ai sai.

In acest timp, sosind scrisoare din Ungaria de mijloc, se spuneauurmgtoarele : Sub acest pretext liákóczy vrea sg se rgzvrgteascg. Ela distrus un numgr de vreo §aizeci sau saptezeci de ceta,ti aflate la hotar".Plingerea aceasta a fost de foMs cezarului. In sfir§it, oastea nemteascga intrat §i s-a intgrit in cetatea numitg Liva, care era inconjuratg din treipgrti de un §ant mare §i de mlastini si numai o parte era fortgreatg. Oasteatransilvang, neputind obtine victoria, s-a intors.

Cezarul, de asemenea, punind mijlocitor pe craiul lesesc *Mathis(Ladis ) 4", a cerut pace ea Transilvania. Voievodul Rusiei 457, trecindprin partea leseascg in Transilvania, s-a hotgrit ca cele sapte comitate sgrgming iargsi Transilvaniei. Oastea suedezg, dupg ce a nirnicit oastea aus-triacg, nurnitg Imar (Eimar ) 458, a luat orasul Tiriburg si a pus acolooaste.

<Descrierea luptelor dintre austrieci si suedezi, ajutati de francezi>.

237

SOSIREA UNUI SOL AUSTRIAC

In cursul acestui an a venit in grabg un sol de la neamt, care s-ainchinat la Poarta impgrgteascg rugind sg se hotgreascä incheierea unei

451 Pdsunatul alb" (?); tabárd de varà (?).452 Ianige (?); la M. Naima : Pecena (?).453 Sau Drozenthal, probabil deformare din Torstenson, care intr-adevär era comandantul

armatei suedeze in acea vreme ; la M. Naima : Drughendal.454 In text : Linge; la Naima : Longea.456 Ser-Peice (?).456 Vladislav al VII-lea (1632-1648).457 Mihail Feodorovici Romanov.458 Weimar (?).

FEZEKE-r TARIH 99

pgci ca mai inainte. In scrisoarea sa (name) se arat6 ca Itákóczy, princi-pole Transilvaniei, nemultumindu-se cu cele §apte comitate care li fuse-sera acordate, patrundea pe pamintul nemtese, persecutind populatiade acolo. El s-a rugat ca, pentru incetarea atacurilor acestuia, sA, fie trimisun om cu o porunca impgrateasca specialá. Cererea a fost primita.

<Scrisoarea regelui polon cAtre Poartà, In care se plinge de tátari si roagá ca dinBugeac sä fie mutati din nou Math, care se IntorseserA din Crimeea unde fusesera dusi maiInainte. Arninteste si de Infringerea cazacilor>.

HARACIUL TRANSILVANIEI (HARAC-I ERDEL)

Mai inainte sultanul Suleiman han 433 fixase vilaietului Ardeal unharaci de zece mii de galbeni. Pe vremea sultanului Selim 46°, se luasevreo doi ani cite cincisprezece mil. Cind s-au cerut din non cincisprezecemii de galbeni, Rákóczy a trimis, cu privire la aceastá chestiune, o scrisoarede umilint6 (zaraetname) in care se spunea : De§i int an sau doi s-audat cite cincisprezece mil de ducati, totu§i cind era principe Gabriel Beth-len se iertaserä, ca semn de binefacere, cinci mii". S-a rugat sa dea totzece mii de galbeni, hotarindu-se sa rämina iarki aceasta suma.

SURETUL SCRISORII SUEDEZE

Aceasta este traducerea scrisorii pe care a trimis-o serdarul suedezlui Ilákóczy, principele Transilvaniei. Acela la rindul sau a expediat-ola Poartg.

Se face cunoscut principelui Transilvaniei ca Galasia 461, serdarulimpgratului nemtesc, care plecase cu toata oastea sa, in a cincea zi aultimei luni de toamna s-a a§ezat linga ora§ul Magdeburg 462

<Despre victoria suedezilor asupra Austriei In apropiere de Magdeburg, pe la 1645/1646,lernarca ostilor In Saxonia si In satele cehe>.

DESCRIEREA SITUATIEI DE LA HOTARUL UNGURESC 270

<Cearta dintre Franta si Austria Incepind din 1630/1040>.

Instigat de suedezi, Ilákóczy, voievodul Transilvaniei, punindu-seIn mi§care, nu inceta atacurile §i persecutiile asupra tinuturilor nemte§ti.La inceputul anului mai sus-aratat 1055 463, principele Ardealului, nefiindmultumit cu cele §apte comitate care ii fusesera lasate prin pacea cuAustria, incheiat'a in apropierea Agriei §i acum reinnoita, a patruns pe

459 Soliman Magnificul.469 Selim al II-lea (1566-1574).461 In text : Galasi §i Gala (cf. si I. K aracson, op. cit., p. 385, nota 1).40 In text : Mardi-Burgum.463 1645/1646.

271

100 KLATIP CELEBI

pämintul nemtesc. Poarta imparateasca nefiind de acord cu aceasta,1-a trimis pe beizadeaua ceaus cu scrisori, din partea marelui vizir, pentrua i se face observatii i pentru a-1 avertiza pe Bákóczy. In optsprezeceale lui rebi ill-evvel 464, sus-numitul ceaus, mergind la Buda, Hiiseinpasa i-a dat un om i 1-a trimis cu scrisoarea la Agria. Rakóczy, dupa,ruinarea cetatii i orasului Semendria, pe care le asediase mai inainte, aplecat de acolo si a pornit spre cetatea austriaca Ftilek, cu gindul de a oasedia.

De asemenea, el a dat foe acestui ora i 1-a darimat. In apropiere deeetatea numita Rima Sombot 465, care se gase§te la o distanta de douamile de localitatea numita Fülek (Filek ), ceausul mai sus-arnintit 1-aintilnit pe Rákóczy. Cind i-a predat scrisoarea de interzicere i cindi-a comunicat firmanul in aceasta privintä, acesta s-a scuzat nascocinddiferite pretexte si a spus : Intre noi i suedezi fiind unire i aliantamulte angajamente reciproce, ma due sa, m intilnese cu ei".

Atunci, pornind imediat de acolo, s-a dus In localitatea numitasegan 466, aflata la vreo einci mile departare de Buda. De acolo trecindpeste Gyarmaty 467 si Lova 468 s-a dus la Uivar. Din partea cealalta, deasemenea, venind i oastea suedeza, erau tocmai pe punctul de a seintilni.

<Se aratEi ca in cazul intilnirii acestor cloud WI, localitAtile din imprejurimi vor suferipagube, asa rum au si suferit, dupd afirmatiile autorului>.

DESCRIEREA SITUATIEI NEAMTULUI

<Solia lui lusuf pasa la Ferdinand. Imparatul se plinge de atacul suedezilor asupraBremenului>.

De asernenea, oastea lui Rakóczy trece i persecuta partile de dincolode .Ak-Iailak ale tarii craiului vienez. De aceea, locuitorii satelor au fugit.Imparatul, fiind foarte ingrijorat de actiunile lui Bakóczy, a sapat san-turi mail. in jurul cetatii Viena, a facut din nou porti si a ridieat ziduriin jurul cetatii.

Acestea erau plingerile imparatului in fata solului turcesc.<Pregatirile austriecilor in fata pericolului din partea lui Rákóczy>.

Daca oastea lui Rakóczy nu ya pleca din tinuturile lor, ei <austri-ecii> vor merge asupra cetatii acestuia. .Atunci Rákóczy, dupa ce a statdoua, zile linga cetatea Nora 469, s-a indreptat apoi spre localitatea numita,Szependik, care este un tinut cu minereuri.

<Linistirea ostii austriece>.

De asemenea, adeptii (ino? ) lui Rákóczy, trecind in Moravia, carese afla dincolo de Ak-Iailak, s-au intilnit cu vreo doua mii de ostasisuedezi i au venit la eetatea numita Tatra.

464 1 4 mai 1645.466 Szombothely (cf. J. Thury, op. cif., II, p. 205, nota 2).466 Sivan.467 In text :468 Se mai poate citi Luva sau Love (?).468 Recte .Nova, vezi si la Karacson, op. cit., p. 387, nota 3.

§i

Kermat.

FEZEKE-I TARIH 101

Rákóczy, nedind nici o consideratie poruncilor trimise de la PoartaimpArätiei, nu a incetat oprimarea austriecilor.

<Pornirea ostii austriece asupra cetatii Fulek>.

In gemazi 478, comandantul austriac, groful Buhai 471, trimi-tind o scrisoare lui Thisein pa5a, Ii fàcea cunoscute actiunile lui RakOczy,potrivnice pcii, precum i faptul c el nu era numit comandant pentruapgrarea tArii. I s-a Mout cunoseut sa, nu mai alba,' grip,' de acestea. Insfir5it, din partea lui Thisein pa5a, beilerbei de Buda, mergind oameni cuscrisori la mai sus-arsatatul <austriac 5i la It akóczy, le-au dat sfaturi

i-au indemnat s'a ajung6 la bung, intelegere. In urma acestui fapt, inluna regeb 472, odatA cu intoarcerea lui Rákóczy la Ca5ovia 473, grofulde asemenea plecind, s-a intors la Viena 474.

<SchimbAri in ierarhia Portli otomane>.

272

MOARTEA LUI MEHMED PASA 292

<Mama sa fiind din familia sultanului si din aceea a marelui vizir Rustern pasa, a fostcrescut In haremul impArAtesc, unde ca tinár a fost camerier ImpArAtesc (hass-oda), iar petimpul expeditiei Impotriva Hotinului a lost inatat la rangul de capugibasi>.

ANUL 0 MIE CINCIZECI SI SAPTE475 294

<Descrierea evenimentelor din Greta si Candia, situatia de la hotarele Bosmei etc.>

OCUPAREA DE CATRE DUSMANI A CETATII KILIS 307

Venetienii, stringind opt mii de croati i alti osta5i inarmati, recru-tati cu o sold'a de un dinar pe zi, in a cine(a zi a lunii safer 476, s-au adunatling"a Zara 477. Hall bei, mergind asupra lor eu oastea sangeacului deKarafa 478 §i cu <Gheorghe > Itákóczy, dup6 o mare lupta,, <venetienii>n-au mai putut s reziste 5i el a hat cetat(a.

<Urmeaz5 descrierea asediului si a ocupdrii cetatii Klis de catre ghiauri, precum si 308a cetAtii Novograd>.

ANUL 0 MIE CINCIZECI SI OPT 475_ 312

. . . In prima zi a lunii rebi iil-ahir 488, venind un om din partea hanu- 324hi din Crimeea 481, a aratat Ca' mai inainte cetele egzäce5ti care locuiau

470 1 5 iulie 13 august 1646.an De fapt Puchaim (cf. Hammer, op. cit., X, p. 63).472 23 august 21 septembrie 1645.473 In text : Kasa.474 In text : BO.475 6 februarie 1647 26 ianuarie 1648.976 1 2 martie 1647.477 In text : Zadra; cetate In Dalmatia.478 Nu credem sA fie vorba de Caffa.470 27 ianuarie 1648 14 ianuarie 1649.480 25 aprilie 1648.487 Islam Ghirai al III-lea (1644-1645).

102 KIATIP CELEBI

In tinuturile numite Sari-Kamis 482 au plecat de aici en eicile lor pe Bug 483,ckeia Ii spun apa Ozi, i mergiud pe Marea Neagra, jefuiesc i provoacA

325 pagube tkmurilor. Ping, acum, neamul ca'z'acesc era supus regelui polon,dar de un an sau doi sint ajutati si de venetieni... si in a doua zi a luirebi 484, dindu-se eialetul Bosnia mutesarrifului de Silistra, DervisMehmed pasa, i s-a dat Erman ca s ajungg, in mare grabg, la hotarulBosniei, iar Silistra a fost acordath lui Ibrahim pasa, care era mutesarrifde Bosnia...

341 ANUL 0 MIE CINCIZECI $1 NOUA 485343 SITUATIA FLOTEI

Lui Dervis Mehmed pasa, care mai inainte fusese mutat la Poartg,acordindu-i-se in aceastg, vreme eialetul Silistra, a fost insgrcinat s treacg,'flota la strimtori... la 23 ale lunii gemazi J 488.

357 ANUL 0 MIE SAIZECI487. CONSTRUIREA UNEI CETATI NOI (KALE-ICEDID)

361 INCETAREA SLUJBEI LUI MURAD PASA DE LA MARELE VIZIRAT SIVIZIRATUL LUI MELEK AHMED PASA488

362 ... Pe la inceputul lunii ramazan 488, a sosit stirea c5, hanul Crimeei 4"a trimis pe fratele sg,u s devasteze Moldova. CApetenia cetatilor cAzácestisupuse tátarului, care se numise hatman 481, trimitind pe fratele WI laPoarta impkAtiei, a prezentat arz de supunere...

367 ANUL 0 MIE SAIZECI SI UNU4923 76 INFRINGEREA IENICERILOR DE LA POARTA

<Inceputul rascoalei ienicerilor>.

Pe vremea chindiei, agalicul a fost acordat lui Kara Hasan Agazade,care fkea parte din ogak, iar eialetul Timisoara a fost acordat predeceso-rului sail <Kara Mustafa >.

380 ANUL 0 MIE SAIZECI $1 D01493381 MAZILIREA MARELUI VIZIR GeR6t) MEHMED PA$A

Sigiliul imperial a fost luat de la Giirgii Mehmed pasa <in 13 rebi1062 > 484. Lui GArgii Mehmed pap, care fusese inchis la Yedikule, dupg,

485 Stuf Galben", in apropiere de Don.483 In text : Ak-Su (Apa Alba").494 26 aprilie 1648.485 15 ianuarie 1649 3 ianuarie 1650.488 3 fulie 1649.491 4 ianuarie 24 decembrie 1650.489 Mare vizir (1650-1651).499 28 august 6 septembrie 1650.490 Islam Ghirai al III-lea.491 Hatmanul Bogdan Hmelnitki (?).492 25 decembrie 1650 14 decembrie 1651.499 15 decembrie 1651 1 decembrie 1652.494 20 iunie 1652.

FEZEKE-I TARIH 103

ce a zAcut acolo mai multe zile, i s-a dat sangeacul Ohrida (Ohri) i apoieialetul Timisoara.

<SchimbAri In lerarhia Portii>.

In saptesprezece ale lui gemazi 495, ajutorul de defterdar 4°6Mustafa devenind defterdar, predecesorul sdu, Böruzen, a fost transferatiH, eialetul Timisoara, iar Inaintasul acestuia, Seid. Mustafa pasa, a fostmutat In. eialetul

385

SITUATIA TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI 386

Voievodul Tárii Românesti i voievodul Moldovei 497, fiind In dupla-nie, voievodul Moldovei Ii (Muse una dintre fete 498 cazacului de Ocea-kov 499, iar pe alta o dkluse unuia dintre beii leahului j se baza pe acestia.Matei, de asemenea, facind Intelegere cu Transilvania i zicind c'à atuncicind Intro 1ej i cazaci este dusmanie se poate obtine victoria asupra celuimai sus-argtat <Lupul>, a pornit cu oastea sa asupra Moldovei. De ase-menea, serdarul Moldovei 5°°, Intelegindu-se pe ascuns cu sus-numitul<Matei>, acela i-a promis c, In1gturindu-1 pe voievod, 11 va numi pe elIn locul sa,u. Serdarul, la rindul sau, din pricina neintelegerii cu mai sus-aralatul voievod, Meuse intelegere cu el <Matei>, dar pe cind mergea Impo-triva acestuia, scrisoarea pe care Matei o scrisese celui mai sus-argtat aintrat in mina lui Lupul 5°1. Odat6 cu aflarea adevaralui, acesta, MIA' aacorda aman, 1-a ucis pe serdar 502 si socotind c oastea sositg In acestetinuturi este mare si ea' lupta ar fi nechibzuith", ridicat toat& vistieria

avutia sa, Impreung cn toata, suita sa, i s-a indreptat spre vilaietullesesc. Cind a ajuns la Hotin, a venit i Matei, care, c6indu-se, a numitca voievod pe acel dusman 893 care mai inainte 11 sc'apase de la moarte,apoi s-a Intors si a plecat 5°4.

CEREREA CAZACULUI

Cazacul lesesc, supus mai Inainte hanului <fataresc >, devasta deciOva ani Incoace vilaieturile poloneze.

In acest timp, venind de la hatnian un cazac renumit cu dou'dzecide neferi, s-a rugat pentru steag (sargak) din partea sultanului, spre a finumit voievod ca j cei din Tara Rom'aneascI si Moldova. Avind loc unsfat i capuchehaia hanului considerind ace asfa <cerere > nepotrivitA, el

498 26 aprihe 1652.498 In text : bagbaki kul (recta : kuli), substitut de defterdar.497 Matei Basarab §i Vasile Lupu.498 Ruxandra.499 Lui Timu§ flinelnitchi, fiul lui Bogdan, Hmplmtchi.,soo Comandantul o§tii moldovene§ti. Goer cr.elc""`soi In text : Lupun.502 De fapt pe complicit lui Gheorghe Stefan, care erau Costin Ciogolea (logofAt), PAtra§cu

Ciogolea (spatar) i tefan (serdar).503 La M. Naima : scrib".604 La M. Naima De asemenea §i Aga Matei a venit cu oastea sa §i aflind de plecarea

domnului <Vasile Lupu>, s-a tutors cu lntristare, dupA ce a numit domn <In Moldova> pe acelscrib care Arise zizanie Intre ei" (Tank, ed. a IV-a, vol. V, p. 352).

387

Kanizsa

ve.

iii-evvel

si-asi

104 KIATIP CEILEBI

<solul> a fost trimis la Siavus pasa, valiu d3 Silistra, <urmind ca acestasa rezolve cererea >.

OCUPAREA TARII POLONE DE TATAR1

<Descrierea relatiilor dintre Mari, poloni si cazaci. Sosirea lui Osman aga de la oastea388 hatmanului, ca si a hatmanului cazacesc>.

Aducindu-1 Impreun i pe Lupu, fostul voievod al Moldovei, carea fost mazilit, au sosit la oastea sa <a hanului>.

<Urmeaza descrierea incursiunti tataresti in vilaietul polon, pind la Bar, si fuga polomlor.Triiniterea lui Osman aga cu 400-500 de Mari in urindrirea lor>.

Prinzindu-i pe oamenii care duceau scrisoarea lui Matei <Basarab >pentru oamenii sai, care se aflau la Eliar-Varsar 5°5, chid au fost intrebati,ei au spus urmatoarele :

Dorinta craiului 506 era de a intra in interiorul vilaietului infloritorde uncle ati venit voi si de a-si hrani caii si de a se aproviziona cu zahe-rele. in aceasta iarna, cazacii voiau s intre acolo sä ierneze si apoiraearga asupra ostii tataresti. Dar pe cind mergeau MIA s tie ceva,au auzit deodata de sosirea tatarilor i pierzindu-si mini1e, s-au intorssi s-au adapostit intr-o palanca numita Zwaniec (lzvanga), in apropierede cetatea Hotin, de pe malul fluviului Nistru 507 Ei nu au zaharele sicaii lor sint slabi...

389 <Inchiderea drumurilor de aprovizionare a polonilor de ca.tre tStari i cererea lor decapitu lare>.

396

397

INCHEIEREA PACH DINTRE LEAH SI TATAR...ALTE EVEN1MENTE

<1064 zilkade 15 508. Schimbari in ierarhia Portii>.

... La moartea sa, Matei, voievodul Tarn Rornanesti, recomandaseIn locul sau pe unul din suita sa. Acesta 5°9, trimitind la Poarta imparatieio mie de pungi (kise ) 510 de aspri (akce ), a trecut in locul sau.

DERVIS PASA

<Descriindu-se viata lui Dervis Mehmed pasa, se aminteste ca a fost, printre altele, siguvernator de Bosnia si de Silistra>.

ANUL 0 MIE SAIZECI $1 CINCI511...sos Varsovia (?).sos 1oan al II-lea Cazirnir (1648 1668), regele Polornei.507 In text apare gresit Tuna (Dunarea) in We de Turla (Nistru).sos 27 septembrie 1654.soo Constantin Serban (1654-1658).slo La M. Naima (ed. a IV-a, vol. V, p. 415) : 700 pungi (== 70 000 000 de aspri) pentru

vistierie.511 11 noiembrie 1654 30 octombrie 1655. De fapt, Hagi Kalfa lsi lncheie eronica cu

ultimele luni ale anului 1654, descriand suceint evenimentele din Egipt i razvratirea but Ebsirpasa. M. Naima continua descrierea Old la 1659/1070, avind in plus relatarea spinzurarii patriar-hului grec pentru relatiile sale tainice cu voievodul Tarn Românesti ; lupta hanulut tataresccu Transilvania ; lnlocuirea domnilor romani (octombrie 1657) ; expeditia turco-tatard in Transit-varna (1658-1659) ; situatta din Moldova si Tara Romaneascd unde se rasculase Mthnea alIII-lea Radu, precum si inlaturarea lui Gheorghe Rakóczy al II-lea (1660).

sa

TAKV1M ET-TEVARIH(ed. Istanbul, 1733/1146 H., 12 + 247 p.)

<Dupd descrierea luptei de la Cossovo (1389), se cla cronologia eeniniente1or dommei 98lui Baiazid I Fulgerul>.

In anul 793 1 a fost infringerea dinastiei Karamania 2 de cátre hanulFulger (lidnim), in lupta de la Ak-Cay 3. Apoi, a urmat ocupareaAnkarei (Engliri), prinderea ui Timurta pasa si exped4ia sultanuluiIldirim <Baiazid> in Tara Româneasc5, (bediyar-i Eflak)4 ; infringerealul Tohtamis5 intr,o 1upt26 cu. Timur 6 din Samarcand7 §i impfastiereapopulatiei din cimpie (deg) 8 in pärtile Mdrii Negre si a Dundrii(Kara-Deniz ye Tuna). Impunir du-se asezarea lor aici, s-au convertit lacrestinism. Ace§tia sint cei din Moldova (Kara Bogdan) 9.

Povestir du-se lupta din tre fiii lui Baiazid, dupà batglia de la An- 1131kara la 809 1° ,Isa era la Niceia (Iznik) ,emirul Suleiman in tam Rume-lia, apoi urrneaza, plecarea lui Musa Celebi in Tara RomAnease6 (bediyar-iEflak)

nul 819 11 ... 102Expeditia sultanului Mchired in pArtile Tarii Ron14ne§ti (be#avib-i

Eftak), construirea Giurgiului (Yelkökii) din polunca sa i supunereaàrii Românesti i infringcrea lui Bikra, in lupta cu ah-R,ukh 12 . . .

Anul 827 13 ir vazia lui Firuz bei oglu Mlim d in Tara Rom Anease5 103apoi rascoala §i moartea, lui Seid Nimetullah, urul din marii §eici din Ker-man 14

Anul 844 15 teiminarea gcamici vechi din A.driaropol, infringerea 105lui Mezid bei i Kula- ,._ahin 16 ir lupt a din. Tara Ron 'arc scä 17 §i irvadarc aOrli Georgiei (Gizreistan), in 845 18

1 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.2 Karaman, principat in Anatolia cu capitala la Konya, sub dinastia Karamanogliilor ;

anexat Imperiului otoman de Mehmed al II-lea, la 1467 (972 H.).3 Piriul alb", in Anatolia, linga Ankara.4 Aceeap data lila cronicarli turd din sec. al XV-lea, deli campania lui Baiazid I impotriva

lui Mircea a fost in 1394. Nu este exclus sa fi fast mai multe expedith la Dunare, dupd cumafirmà 1i Evliya Celebi.

5 Han al Hoardei de Aur (1379-1395).6 Timur-Lenk ; zdrobelte oastea lui Baiazid in lupta de la Ankara, la 28 iulie 1402.7 Sarnarcand (U.B.S.S.), echea capitala a timurizilor.8 Becte : Kipceak, stepele kipceacilor", in nordul Maria Negre.9 Astfel de afirmari neintemeiate ne old i cronicarul Mehmed Khalifa.1° 18 iunie 1406 26 mai 1407.11 1 martie 1416 17 februarie 1417.12 Sah-Rukh Mirza, primul suveran timurid (1405-1447), fiul lui Timurlenk tall]

astronomului Ulu g-beg.11 5 decembrie 1423 22 noiembrie 1424.14 Sau Gherrruyan, provincle in Anatolia.15 2 lunie 1440 21 mai 1441.16 De fapt a fost ucis in lupta ; amindoi au fost beilerbei de Rumelia, cu rqedinta la Fill-

popol17 De catre Ioan de Hunedoara.18 22 mai 1441 11 mai 1442.

.

Deft-t

i

(Ftlibe).

ki1A-14 1;114%00- 4L$1441.114.1 6 k:0%,k:3

1101:10AZ; 41,urelif ;14:ikI J..1,104:04141j.0.6,71)..t4:)1.p.itiv.J.,1,L:th .47),,,A}Ateisrf::i.tiltelf. ekli:,1 fl)*--v4t$1;4414JULcJwiv.01

* **4

! ! t.).4i,tejt40;*:b.01:511,61411$1 it414:el Ae' a

:-f..414:)414;41*.ig-V.rti.,71.4.)Cf t) i4.`i4.

i i,its.)3.1.4-.?....-z:40.y.Aciit;fd-4.,,i,..A.,,,

)6/1,0t.,),3.;(,...),A,A41.11.4,....vii,40t,LVP:00'10*

;44**41:3,,,,A,14161Lut VON64:04ii, t;,) Utiji 11).0 1_

Lt:Ady

10.4tiocblio..41:4;0.0-1

Fig. 3. Kiatip Ce-lebi, Takvim et- Teva-rth, ms. Bibl. TKSM.Istanbul, R. 1199, f.

Arh. stat. Buc.,mf. (Turcia), rola 33,

c. 575 I.

6:4:tieurfAlliful*?4.

3 44..V., U.; i 16 Vti,

Utielti. 4.1

, .),..v44.) ..A.,A4u.surciRle:-A,t1."6,;10;),

1;14.Aft.P4Z.:r.---1 1ruptc.4.1431

v.

t:Zot

TAKVIIM ET-TEVARIH 107

Anul 866 19 canipania lui <Mehmed al II-lea> Cuceritorul (Fatih)In Tara Romaneasca si imprastierea ghiaurilor, plecarea flotei pe maresi cucerirea insulei Mitilene (Midellii) 20 dupg asediu si lupta ...

Anul 880 21 cucerirea cetätilor Mangup (ffenglib), Caffa (Kefe)0 Azov (Azak) de mina lui Kecliik Ahmed pasa 22 si supunerea lui MengliGhirai han 2 3 de catre dinastia otomana ; infringerea ghiaurilor din Sir-mium (Serem) in lupta en Bali bei, fin] (ibn) lui Malkai, si zdrobirealui Suleiman pasa in lupta din Moldova, la acceasi data cu cucerireaCaffei ...

Antal 881 24 in ce fel sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul ainvins cu forta Moldova si s-a intors dupa o lupta mare 25 §i dupg pustiireaacestei tari . . .

Anul 882 26 . infringerea lui Ali, fiul (ben) lui Mihail 27, intr-olupta, din Tara Romaneasca si moartea cadiului Velli ed-Din ...

Anul 889 28 expeditia sultanului Baiazid al II-lea, pe mare sipe uscat, impotriva Moldovei §i intoarcerea sa, dupa cucerirea Chiliei(Kili) §i Cetatii-Albe (Akkerman), §i construirea unei ilustre geamii laAdrianopol.

Anul 890 29 navalirea lui Mihaloglu Ali pasa, valiu de Rumelia,in tara Moldovei (Bogdan), ruinarea si pustiirea ei ...

Anul 933 3° invazia lui Joan (Janos) <Zapolya>, craiul Transil-vaniei (Brdel) ...

Anul 945 31 a opta expeditie a sultanului Suleiman asupra Mol-dovei, in iunie-iulie (safer) §i descinderea la Suceava (Besiica). Urmeazaexpeditille navale si succesele lui Hair ed-Din pasa Barbaros ...

Anul 958 3 2 invazia craiului Ferdinand in Cehia (Ceh ) §i in Trail-silvania (Brdel) §i,in, fine, plecarea in ajutorul lui Mehmed pasa, beiler-bei de Rumelia ; cucerirea Becicherecului si Cenadului si Lipovei dintrecetatile transilvane. Plecarea lui Ahmed pasa 33 cu oastea din parteasultanului ...

Anul 959 34 cucerirea fortaretei Timisoara (Taimptar) )i. ocupa-rea Solnocului si a altor cetati ale lui tefan (Istefan) 33, principele Tran-silvaniei, de catre mina lui Ahmed pasa, precum si asedierea cetatii Agria(Egri, _Eger) ....

19 6 octombrie 1461 25 septembrie 1462.29 Lesbos.21 7 mai 1475 25 aprille 1476.22 Mare vizir otoman.23 Han al Crimeei (1467-1517).24 26 aprilie 1476 14 aprilie 1477.24 La Valea AIM sau Rdzboieni.26 25 aprilie 1477 3 aprilie 1478.27 Mihaloglu Ali bei.28 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.29 1 8 ianuarie 1485 6 ianuarie 1486.30 8 octombrie 1526 26 septembrie 1527.31 30 mai 1538 18 mai 1539.22 9 ianuarie 28 decembrie 1551.33 Mare vizir si beilerbei al Rumeliei.24 29 decembrie 1551 17 decembrie 1552.36 Denumirea datd de turd lui Ioan Sigismund Zápolya.

109

119

108 KIATIP CELEBI

128 Anul 1003 38 victoria o§tii islarrice asupra taberei (tabur )du§mane, infringerea ghiaurilor §i cucerirea fortAretei Ianik.

Räscoala (isiyan ) lui Mihai (Mihal ), dom.nul (hakim ) TArii Roma-ne§ti, §i victoria asupra lui Sinan pa§a, serdarul o§tii islamice, la podulspre Rusciuk ; moartea sultanului Murad al III-lea §i urcarea pe tron asultanului Mehrned. al III-lea ...

Anul 1007 37 infringerea lui Hafiz Ahmed pa§a de cAtre Mihai(Mihal ), voievodul TArii Române§ti, pe tL'rrrul DunArii §i plecarea ser-darului Ibrahim pa§a in expeditie la Uivar

Anul 1019 38 . . . infringerea ghiaurilor poloni (leh ) de cdtre Alipa§a 59, valiu de Oceakov intr-o luptA in Moldova §i moartea §ei-hului Hasan of endi

Anul 1020 40 intoarcerea §i sosirea lui Mehmed Ghirai §i thchide-rea acestuia la Yedikule, precurn §i plecarea lui Omer pa§a 41 pentru ocmparea TArii Romane§ti

Anul 1022 42 n'AvAlirea in Transilvania §i <ocuparea > fortäretelorLipova §i hem (Yanova), din imprejurimile Timi§oarei, §i infringereataberei ghiaurilor de cAtre Deli Ibrahim pa§a, luptA in Moldova ...

Anul 1023 43 plecarea craiului Bethlen Gabor in Transilvania cuporunca sultanului lumii 44 j expediVile lui Isker der pa§a <de Bosnia > §iplecarea lui Sak§aki45 pap p3ntru nimicirea cazacilor rebeli la fluviulDunärea si decapitarea lui Nasuh pap 46 ...

Anul 1029 47 plecarea lui Iskender pa§a, valiu de Oceakov, §ia lui Ganibek Ghirai in pArtile le§e§ti §i in Moldova, din pricina unorintrigi §i rdzvrätiri; infringerea ghiaurilor intr-o luptA

Anul 1030 48 inghetarea Cornului de Aur (Halie-i Kostantiniye )din pricina unui ger aspru §i campania sultanului Osman al II-lea impo-triva Hotin.ului (Hotun ) din tárile le§e§ti 49, in luna aprilie ; moartealui Ali Akermar.i.5°, unul dintre muftiii Rumeliei.

Anul 1059 81 rAzvrAtirea Georgiei (ihrae-i Giireistan ) . . . §iteribila pustiire a farii Moldovei de cAtre tAtari ; agresiunea, räscoala §iinfringerea ghiaurilor de cAtre musulmani intr-o lupfa.

88 septembrie 1594 5 septembrie 1595.37 4 august 1598 23 iulie 1599.38 26 martie 1610 15 martie 1611.39 Magaroglu Ali pasa, conducdtorul unei expeditii in Tiansilvania (1613).48 1 6 martie 1611 3 martie 1612.

Kitapci sau Ketengi Omer pasa.42 21 februarie 1613 10 februarie 1614.43 11 februarie 1614 30 ianuarie 1615.44 Ahmed I.48 Salwthi : rebel".48 A fost mare vizir otoman.47 8 decembrie 1619 25 noiembrie 1620.48 26 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621.48 La data de mai sus, Hotinul se ga'sea sub stapinir.:a Poloniei." Originar din Akkerman.a 15 ianuarie 1649 3 ianuarie 1650.

intr-o

(Ovii ),

03

TA KVIM ET-TEVARIH 109

Anul 1067 52 lupta hanului tátgresc in Transilvania. Schimbarea-voievozilor Tárii RomAnesti si Moldovei 53 . . in luna octombrie noiern-brie (zilhicce ) i cucerirea Ineului (Yanova) prin chibzuinta mareluivizir KOpriihi Mehmed pasa

<Urmeazd completdri ultericare>.

Anul 1123 54 expeditia marelui -vizir si seraseher Baltagi Mehrredpap impotriva rusilor ( 111 osk ov ) in Moldova, la Prut. Cererea de ier-tare din partea ghiaurilor celor si ineheierea päcii la VadulRusilor

<Insirind biografiile unor demnitari, spune cà loct,itorul (kaimakam) Mehmed pasaa murit la cetatea Hotin in 1621>.

Anul 1128 in mai-iunie ( cemazi ) marele vizir i serdarDamad Ali pasa a pornit in expeditie impotriva austriecilor In Ungariasi a cäzut In lupta cu austriecii in iulie-august (faban ).

<A urmat invazia ghiaurilor austrieci In cetatea Timisoara>.

1146 56 sultanul MahnRud Han I si mazilirea voievodului Moldo-vei, Mihail Itacovitá ; nurnirea lui Iskerletzade Ligor

<Urmeazil descrierea evenimentelor pina la 18 zillugge 1146, corespunzind cu 22 mai1734>.

<Cronologia lui Hagi Kalfa se inchele cu o serie de liste de sultani (p. 169-173), mariviziri (p. 173-181), seihi ul-islami (p. 182 187) si kadiaskeri (p. 187 195)>.

GIJIANNUMA

(ms. orient. nr. 265, Bibl. Acad. R.S.R., 278 f.)

<Miniaturd aurie cu motive florale albastre, galbene i trandafirli>. 1<Indice alfabetic cuprinzind uncle nume geografice printre care : Ardeal (Erdel), Moldova 22 v.-22 r.*

(Badan), Tara Romdneascd (Erlak), Macin, Timisoara, Oradea (Varad), Sihstra etc.>.Ftuviul Duneirea Fluviul acesta este, dup"a Nil, unul dintre flu- 226 r.

yule mari. El izvoràste de prin pArtile nordice, din muntii Germaniei

52 20 octombrie 1656 8 octombrie 1657.53 Gheorghe Stefan (1653-1658) si Constantin Serban (1654-1658), maziliti pentru ca

au sprijinit expeditia lui Gheorghe Rákóczy al II-lea In Polonia (1657). Au fost inlocuiti cuGheorghe Ghica In Moldova (1658-1659) si Mihnea al III-lea Rada In Tara Roma/teased(1658 1659).

" 19 februarie 1711 8 februarie 1712.55 27 decembrie 1715 15 decembrie 1716.56 14 iunie 1733 2 iunie 1734.

Grigore al II-lea Ghica.* Numerotarea filelor a fost inversatd.1 In text : Nehir-i Tuna.2 In text : Alaman.

55

57

uneh

"

110 KIATIP CEILEBI

trece prin orasul Viena 3 (care este resedinta craiului austriac 4). Deasemenea, strgbate multe alte cetati si tinuturi. Trecind apoi prin. ,Stri-goniu 6, intre Buda si Pesta (Pqte ), prin Istuni-Belgrad, prin Varadin,prin -Mug, coboarg la Belgrad. Dupg aceea, traversind SemendriaCladova (Fethislam) i Vidin.ul, trece prin fata Nicopolului si Rusciu-kului i Silistrei §i, mergind spre Isaccea (Isakei), se imparte acolo in.doug brate, din care cel dinspre nord merge inspre trecatoarea Ismail,iar eel dinspre sud la Tulcea, varsindu-se apoi in Marea Neagra dinsprenord-vest spre sud-est. Toate orasele amintite Amin in partea lui de slid.In nordul lui fiind putine tinuturi musulmane, cele mai multe slut tinu-turi ghiaure <romgnesti>. Acesta este un fluviu ciudat. El strgbate o dig-tanfa de trei sute saizeci j patru de fersahe 6 j multe alte riuri man l. sevarsa, in el. Cu toate acestea, in fata Isaccei el se vede cam tot atit cit estesi In fata Vienei.

Dintre riurile care curg din partea de nord spre sud <in Dunare>,cel mai mare este riul Tisa, care, venind din vilaieturile lesesti si.Ardeal, trece pe la Solnoc, Seghedin, Gyula si Incu (Yanova) §i se varsain Dungre h rasarit de Titel si in fata Slankemenului (Islankama) 7.Acest riu 10 are izvorul lingg apele Ozt. si Akkerman. De asemenea, maisint si multe alte riuri, a cgror descriere amanuntita, fiind cu neputinta,s-a socotit de cuviintg sg se rerun* la ele.

235 r.-244v. <Descrierea orasului Constantinopol (Kostantinigge ) sub raport geografic, istoric>.

Oeeakov (OzU). Acesta este un riu. mare. El izvorg§te de prinpartile nord-estice, dintr-un lac ... Dupg ce se varsa in el multe riuridin nordul Dungrii 0. de la izvoarele apelor Tisa si Akkerman, trece prinvilaieturile lesesti §i curge spre sud pe o distantg totalg de doug sutetreizeci de fersahe, dupg care se varsa in Marea Neagra in fata Oceako-vului.

244 v. Despre tinuturile Rumeliei (Zikr-i memalik-i .Rumeli ). TinuturileRumeliei lump de la Constantinopol si merg spre Adrianopol impartin-du-se in trei pgrti : partea dreaptä, partea stinga si partea de mijloc.Partea dreaptg se intinde spre Silistra, pe malurile Dungrii. Partea stinggse intinde spre Salonic si Moreea, spre marea greceasca, iar partea de mij-loc cuprinde vilaieturile aflate pe drumul Budei si Bosniei Cel care se

244 r. indreaptg spre Silistra iese din Constantinopol si, trecind prin sangea-curile Vize i Kirk-Kilise, paseste apoi la hotarul Silistrei

245 v. Tinutul Silistrei (Memleket-i Silistre). Consfa dintr-un orq mare§i un cadiat (kaza), asezat pe un loc drept pe malul fluviului Dungrea.<Silistra> este unul dintre orasele renumite de pe <malul> fluviului Dung-rea care strgbate vilaieturile ghiaure ca Tara Româneascg (Eflak ) §iMoldova (Bogdan) ..., precum si tinuturile Rumeliei. De aceea, el estesocotit ca locul de re§edin ta. al acelor taxi.

3 In text : Bec.4 In text : Nernce.5 In text : Estergon.6 Fersah: unitate de mAsurA pentru distante la vechii persi, echivalelati au o orA de

mers cAlare la pas obisnult.7 Localitate pe malul DUnärii, lIngA Petrovaradin, In Iugoslavia.

si

§i

din

Ina

...

1 ., .......t. r, 4, e , , ;.,,iii _

i'il ,

Pf,..iln . v .

1. 4 ^ ."." ---''' "Pr r -.7r1 rie7r P 1 sK e":4". ° .7 C...'1,57:7 *.2 ` To..4° '`:ps'rs'

; fo~: c k 1 : ;1>r!) iD wiretv77--iy. , ..

(1.erq.i.,,,--!,t 1 ' '''''''' A, --,...- _ _

I . 4 .'

, . 1

, ' / ' '1 7: 11'4 ' f,,If74 " ''; 1

::1,r7.4 I? i ii° JP T 11- 41"7.1'( "" ',"1;f1, ertri;;;(iff(iir.reiP

.- ,;14fre'l-?)""'P')/Pir 1 . :""a (:(7,.(1:4'P 47 Cl.frelf Pli "" ''''''.") 4'-$7:.4;:rf-- ((fr";4

' , , - J rfrf141,--1,( o ? ri irey-s),L2::,,t'lere%...-71r/

.2 i a :lizir) 4? t c'ref l''. ;;.17.*, ft. If I e cy.":"L'rr ir;*"..,":'- ,27 fr

2-4., .:;.w.,4*, 7 , p)-- -i A . I!. fr

. 3 fr.

Irl!trj44,1?"41771.-",4"1"*.q.,4745-47,rr.;;/4rn -,

04 I 1 C.,--7..r'

(''''..rr(4'17);17./.e.n!f.' "1 t-i ,.

1'1 r l 0 :/erp 14 t tei..t.}, ;:f eer. ) i , 7-7,, - 2.7.'f ,.., 4, r i,,,, .-31',.),ir, ,iii,?.,,....-7,7-0,,71 i?11" le 9-7. r el."70 /10-",..;:"ieil f.74.4r1"r".1Iir7

r ((IT" ..1? P 1' I;

;.:-;.-7-E'er,:r 41's !?-iir if4 ,...,77. ,.--)., ft r r .f: -7,Pf00:tei4:414t,'

4 - -:14"e*Pr')(';'',r-e,r,

(.,,,.....);.4 (fp frrp o fief( r. ; f `1,;(*.lyi-7- ?..,for;,

trirlit 11 !If ff, er) ,:r.:..-7 ty irf r;ser,trrt d f

1..... o,rrri; a .7fZ:147.qT el,:fr qi12,:,"

:. ',..,....-^..-:??;,rf: It I c 71, IT/ 1..*t.fr4 r i ff oi I, (I, ,,;..., f Ire

(-:-.-,07,(9-74 ? er) i 1. rfr ,,,-,-Acie 1

0-#4 if t or) , e: Pillif

.4. i, '.-0,,:,;° ,';11:1-,"

- ; 41 f , i ei. 0 iy't - V ; r 4q- f .<;' rDS'' ,) f

;;) ?f,,,;& ,

.7- , e r (1,-4 , , ,....)

r-.7 .

;41-ettrPI t.4.'

4.."40-it f.:rif,,f., Wit -1).;,9.;.- r 0 #

. .. ..., ,-.-- ,...r,..../..::,,tovr-e-,q1-1, A *J "itpo stu "mg

"moll pu3y rlia totimuu -villp Iciapp dnulx - 't

112 X1AEP CELEBI

Beilerbeiul sangeacurilor din imprejurimi sta acolo a, paze§te tinu-turile musulmane. Silistra are o cetate mica de piatra, cinci geamii §i douabai publice (hamam). Are §i multe vii §i gradini. Cind in anul §apte sute§aptezeci 9 sultanul Murad gaziul a luat cetatea Nicopol, stapinul <Silistrei >a predat cetatea fara, impotrivire. Fortareata ei de lemn este intr-o masuna,oarecare ruinata. In imprejurimile ei se afla cadiatele Rusciuk §i Tirnovo

Hir§ova 1°. De la Istanbul se ajunge acolo in unsprezece zile. Fuseseradescrise mai inainte cadiatele de la Istanbul pina la tinutul Kirk-Kilise 11.De la Kirk-Kilise se strabat Muntii Balcani §i apoi se intra in tinutul Silistra§i in Dobrogea

Balcicul se afla la o distanta de un menzil dincolo de Varna §ieste o schelä §i un cadiat renurnit in Dobrogea. In jurul lui se MIA Mangalia 12§i Ekrene. Vestitul loc cu numele de Kelgra 13 este la o distanta de doulceasuri de Balcic. Acolo se afla o cetate mica §i locul de pelerinaj zis Sari-Saltik 14. Ekrene se afla la tàrm §i este legat de Hagioglu-Bazari 15 <ailat >intre Varna §i Balcic.

<Descrierea Mesevrrei>.

245 r. Mangalia este un tirg §i un cadiat din Dobrogea, lingä tarmul AMUNegre. De la Istanbul se ajunge acolo in douasprezece zile. De la Balciceste o zi de mers. In jurul ei se afla cadiatele Babadag §i Techirghiol 16.

Pe farm, de la Mangalia la Constar*. 17 se ajunge intr-o zi. De laConstar*, la Kara-Harman 18 este o cale de un menzil §i acolo Hasan. pa§aa construit o cetate. De la Kara-Harman la org§elul de Vann., zis Babadag,este cale de o zi. 15i in jmul acestuia se afla pdduri vestite. De la Istanbulse ajunge acolo in treisprezece zile. In jurul lui se afla cadiatele Isaccea,Tulcea §i Techirghiol.

Tulcea ( Tolca) . .. este un ora§el §i un cadiat din Dobrogea, a§ezatacolo unde bratul mic, de sud, al apei Dunarea se varsa in Marea Neagra.Ea se afla la cale de o zi de mers dincolo de Baba <dag >. De la Istanbulse ajunge acolo in paisprezece zile. in jurul ei se afla cadiatele Isaccea§i Babadag. De aici, tdrmul Dunarii cote§te §i ea poate fi trecuta cu cora-bii (gemi), iar la o distanta de o zi, de locul unde bratul mare de est alDunarii se varsa in. mare, se afla org§elul §i cadiatul numit TrecdtoareaIsniail 19. Peste apa se trece cu vasele §i apoi se descinde In ora§el. Are §io cetate. De la Istanbul se ajunge acolo in cincisprezece zile. Cei mai multidintre locuitori sint cre§tini §i cele aproape opt mii de familii formeazaun tirg destul de mare ... Ora§ul mai sus-amintit este un fel de Silistrala capkul ceralalt. Dincolo de el se and, tinuturile Chiliei §i Akker-manului §i Oceakovului, care vor fi descrise cu ajutorul prcainaltului

8 La Silistra.9 1 6 august 1368 4 august 1369.1° In text : Harsova.11 Oras in Tracia orientald, la 35 km est de Adrianopol.12 In text : Mankalya.13 Este vorba de capul Cabacra.

Ascet musulman (sec. XIII) care si-a avut resedinta la Babadag.18 Pazargic, azi Tolbuhm (Bulgaria).16 In text : Teljur-G old (Lacul suveranulm").17 In text : Kostenge.18 Corn. Vadu (jud. Constarrta).19 In text : Ismail ghecidr.

. . .

gi

)

GIHANN UMA 113.

Allah ... De la Provadia ", se afla in imprejurimi Hagioglu-Bazari,.*umla (Sumni) i Karinabad la o distanta de cite o zi de mers. Hagioglu-Bazari este un tirg i un cadiat din Dobrogea. D acolo, marea se afla la o.departare de un menzil, iar Dunarea la o cale de doug zile de mers. In jurulei sint cadiatele Kara-Harman si Mangalia. De la Istanbul se ajunge acolo .in zece zile. Techirghiolul se afla lingaun cadiat si de la Istanbul se ajungeacolo in unsprezece zile. In jurul lui se afla cadiatele Ceartac (Cardak§i Babadag. Ceartac este, de asemenea, un cadiat in Dobrogea si se aflape malul Dunarii. De la Istanbul se ajunge acolo In treisprezece zile. Inimprejurimile lui se afla cadiatele Isaccea (Isakci ), Tulcea i Babadag.De la Babadagul ecl mai sus-amintit, drumul imparatesc (sahrah ) mergela Silistra si la Isaccea, iar Tulcea ramine in partea dreapta.

Isaccea (Isakci ) ... este un loc de trecere vestit, pe iralul Dunarii.Suprimindu-1 pe elif, se spune pe scurt i Sacci 21 Este un orasel i un cadiatIn Dobrogea, spre Moldova, asezat in partea de dincoace a Dundrii, pepartea Savei. De la Istanbul se ajunge acolo in paisprezece zile. SultanulOsman a trecut pe acolo cu prilejul expeditiei din 1029 22 impotriva Polo-niei si a construit o cetate, o geamie i o baie publica. De atunci i pinaacum fiind in prosperitate, in imprejurimile ei s-au sadit vii i s-au facutgradini. Acest loc fiind mai usor de trecut decit celelalte trecatori aleDunarii, ea a fost din vechime schela vilaieturilor moldovenesti ( BOdan )§i tataresti i rusesti si ale Tarii Itornanesti (Eflak ) §i bulgaresti. Si flu-viul cd mai sus-amintit, impartir du-se mai jos de ea in citeva brate,se varsa In irate, dupa cum s-a descris mai inainte. Cel care merge inMoldova trece apa, iar eel care calatoreste pe Varniurile Dur gni se intoarcespre nord i, mergind pe tarm contra cursului apei, ajunge la Silistra Inpatru zile. Intre ele <Isaccea i Silistra > se afla doua tirguri : Macin siHirsova. Macinul este un tirg i un cadiat din Dobrogea, pe malul Dunärii.De la Isaccea se ajunge acolo intr-o zi. El are o geamie i o baie publicaci citeva vii.

Hirsova. Este un tirg si un cadiat din Dobrogea, situat pe malulDunarii, intr-un loc drept i larg. De la Macin se ajunge acolo intr-o zi.Are geamie, baie publica i cetate. -Ville ei se 2E6 pe malul Dundrii. Mer-gind pe malul Dunarii, Sihstra se afla, la o distanta de douazeci de ceasuri.In fata Macinului, pe malul Dunärii este orasul Tarii Romanesti numitBraila 23 § m cadhi de acolo, avird cite o suta cincizeci de aspri <lunar >,depind de Silistra ... De aeolo 24, Hirsova de pe tarrnul Dunärii se aflala o distanta de o zi de mers, iar Silistra la o cale de doua conace scurte.Acestea sint tinnturile Silistrei. A fost cucerita de sultanul Murad Gazipe la 770 25 De la Istanbul e o cale de opt zile ; are geamie, baie. Apoi,in irrprejurimile Surrlei sint doug, comune. 15n a este tinutul Deliormancu multe sate, iar in imprejurimi se Ma Surrila, Silistra i Razgrad '-6 inaceste sate (Sariyet) din Deliorman nu sint vii, nici gitidini

20 In text : Throvadz, In nord-estul Bulgariei.21 Sakci.22 8 decembrie 1619 25 noiembrie 1620 ; de fapt In 1621.23 in text : Ibrall.24 De la Kara-ARaci, de ling6 Sumla.25 1 6 august 1368 4 august 1369.26 In text : Hezargrad.

8 c 107

246 v.-

...

114 KIATIP CELEBI

Vilaietul Dobrogea se compune din imprejurimile Silistrei si cuprindeorasele dintre Marea Neagra si Dun/re, de la Silistra pin/ la Aidos. Cadia-tele ei sint : Umur-Fakih, Aidos, Babadag, Techirghiol, Ceartak, Provadia,Sum la, Bazargic, Kara-Agaci, Isaccea, Macin, Hirsova, iar mai sus deSilistra, sangeacurile Nicopol si Vidin de pe malul Dunarii se numaraprintre cele din partea dreapta ...

Tinutul Nieopol (Nikboli) este la o distant/ de trei zile de Silistra.Este un tirg mare, en case de scinduri, asezat pe un deal, avind in fool,

246 r. Tara Româneasc/ (Eflak memleketi). Rusciuk este la o depártare de o zide la Silistra, asezat pe malul Dunarii. In jurul acestui orasel se afla cadia-tele Sistov 27 kii Giurgiu si Silistra, precum si cele de ses.

247 v. Giurgiu (Yerka i i). Este un tirg si un cadiat situat in partea dinspreTara Româneascd si fluviul Dungrea, in fata Rusciukului, ceva mai jos.Cetatea lui este inconjurata dintr-o parte de Dun/re, iar din alta partede un alt riu. Mahalalele lui se all/ pe marginea acelui riu, la care se ajungetrecind peste un pod. In el se aflà geamie si baie public/. De la Istanbulse ajunge acolo in dougsprezece zile. In imprejurimile lui se afla vilaie-turile Rusciuk si Tara Rornâneasca ...

<In continuare se descriu Plevna, Lofcea, Vrata, Hotalnici>.

... Turtueaia 28. Este un oräsel mic ca un sat, asezat pe deal, inspreDun/re, intre Rusciuk si Sistov. Are si o cetate mica din piatra ...

<Descrierea Rahovei si a tinutului Vidal, avind in fata vilaietul Tarii RomAnesti, IntreCladova si Rahova>.

247 r. Giivereinlik 29,mai sus cu o leghe de Fethislam, pe malul Dun/rii,are un tirg si un cadiat in apropiere de Demir-Kapi".

251 v. <Descrierea orasului Kara-Fenia (Veria) din Macedonia>.

264 v. Nova Berda nefiind puternica, in anul nouà Bute patruzeci si cinci 31,chid sultanul Suleiman <Magnificul> se afla in expeditie impotriva Mol-dovel 32, flota spaniel/ si venetiang, care sc/pase de ghiarele lui Haired-din pasa 33, a atacat aceasta cetate si a luat-o.

<Se aratA mai departe cA In anul urmAtor turcii au recucerit-o>.<Descrierea tinutului Vlahul Vechi (Istar-i Eflak ). Este un cadiat intre Brodnik si Ciacika

(gacka ). De la Istanbul se ajunge aici in 22 de zile>.

275 v. Tinutul Timiloarei. Este o fortareat/ renumità si o cetate intgrit/a unui eialet de la hotarele Ardealului, in partea de nord a DunArii dinfata Semendriei si Belgradului. Intr-o vale se afl/ o insula. In imprejuri-mile ei se afla un stufgris si mlastini si este situata intr-un loc greu detrecut. Acesta era un oras model fiind plin. de biserici mari si clàdiri inalte.Cind a fost cuceritä Buda, lui Ianosoglu 34 i se dAduse sangeacul Timi-soarei si, cu timpul, cucerirea ei fiind. importanta, plecase si o

27 In text : Zistovi.28 In text : Tutrakan.29 Inainte de ocupatia turceascA : Golubaé (porumbiste"), In Iugoslavia.30 Portile de Fier.31- 1538 (iunie-octombrie).32 In text : Kara Bagdad In loc de Kara Bogdan.33 Mare amiral otoman sub Suleiman Magnificul.34 Fiul lui Joan Zápolya, adicA Ioan Sigismund.

GLEIANNUIMA 115.

asediase Mehmed pap, pe vremea sultanului Suleiman Magnificul. Pentruca, se apropiase iarna, el plecase de acolo i atunci ghiaurii se ingrijird, sa,intareasca cetatea facind ziduri i turnuri din pamint <batut > cu muschi..

In anul noua sute cincizeci i nouà 35, s-a dus de la Poarta viziruLal doilea Ahmed pap si a asediat-o din nou. Dat fiind ca in ea fuseserapusi ostasi din toate neamurile, s-au dat lupte mari timp de douazeei

cinci de zile, iar la Intl saban 6 oastea musulmana, si anume cei din.aripa ostii rumeliote, facind hires, a reusit, de dimineata pina la chindie(beyn-es-salatein), 0," patrunda In varosul ei.

Comandantul spaniolilor fiind omorit, iar ceilaii infrinti si zdrobiti,cetatea a fost cucerita cu imprejurimile i sangeacurile ei. Eialetul res-pectiv a fost acordat lui Kasim pap. Dupa, aceea, ghiaurii au asediat-ode repetate ori, dar, cu ajutorul lui Allah cel preainalt, fara, izbinda.*esul orasului mai sus-amintit este intins si se ajunge acolo in trei zile,trecindu-se Dunärea pe la Belgrad si Semendria. Intre ele peste tot esteses. Linga, <Timisoara> curge un riu cu numele de Timis, care se varsaIn Dunare. In imprejurimile ei se afla cadiatele Panciova i Becicherec,Ceacova i Lipova. De ea depind urmatoarele :

VirOge 37. Este o cetate i un cadiat la hotarul Ardealului. De laIstanbul se ajunge acolo in douazeci i trei de zile. In jurul ei se afla Cea-co-va j Timisoara. Ceacova ... este un cadiat intre cadiatele Panciova

Virsige. De la Istanbul se ajunge acolo in douazeei i pse de zile.Lipova . . . este un cadiat la hotarul Ardealului si de la Istanbul

se ajunge acolo in dougzeci si cinci de zile. In jurul lui se afla cadiateleTimisoara i Ineu 38 Orasul mai sus amintit fiind un oras mare si o fort&reap puternica dintre orasele insemnate ale Ardealului din apropiere deMures, cind a venit acolo <Sokollu> Mehmed pap, beilerbei de Rumelia,a facut ca ghiaurii sa fuga, si in felul acesta 1-a ocupat. De la Timisoarase ajunge acolo in trei zile.

Ineu . . . este un cadiat dependent de Timisoara.Panciova . . . se afla In fata Belgradului, dincolo de Dunare, si este

un cadiat dependent de eialetul Timisoarei. Ea se afla, intr-un loc deschis..De la Istanbul se ajunge acolo in douazeci siuna de zile. In jurul ei se aflaBecicherec i Ceacova.

Gyula . . . este o cetate i un cadiat dependent de eialetul Timisoa-rei. De la Istanbul se ajunge acolo in doudzeci i cinci de zile. In jurulei se afla cadiatele Lipova i Timisoara i Cenad. Ea a fost asediatacucerita impreuna cu fortargele Ferbendebake '< > i Lugoj rEago0In noua sute saptezeci i patru 39, de catre al doilea vizir Pertev pap,in timpul expeditiei sfinte" la Szigetvar.

Modova . . . este ma cadiat i un sangeac mai jos de Semendria,pe malul Dunarii, in partea Timisoarei. De la Istanbul se ajunge acoloin optsprezece zile. In jurul ei se afla, cadiatele Efram, Semendria ii Passa-rowitz ( Pojorofca ) i Columbaci (Giiverginlik ).

afi 1552.36 23 iulie (1552).37 vir§et.38 in text : Yanova.39 1 9 iulie 1566 7 iulie 1567.

275 r..

si

si

116 KIATIP CELEBI

Or ;soya . . . este un cadiat si un sangeac &pendent de sangeaculModova si se afld in partea dinspre Timisoara, la Dundre. De la Istanbulse ajunge acolo in doudzeci de zile. In jurul ei se afld sesurile Moraviei siTimisoarei.

Becicherec . . . este un cadiat si un sangeac care se vede din Belgrad.Dacg, cineva trece Dundrea si merge spre Timisoara, soseste <la Becicherec >intr-o singurg, zi. De la Istanbul si ping, acolo sint doudzeci si tina de zilede niers. In trecut avea ziduri puternice, dar in anul noug: sute cincizecisi opt 40 s-a dus acolo beilerbeiul de Rumelia, Mehmed pasa, si asediin-du-1, 1-a luat prin capitulare conditionatd. Acum fortgreata lui se andin ruing,.

Cenad . . . este un sangeac independent din eialetul Tirnisoarei.De la Istanbul 83 ajunge acolo in doudzeci si patru de zile. In jurul lui seand cadiatele Timisoara si Ineu si Becicherec. In trecut, fortdreata luifuses a luatd cu aman din mina ardeleanului 4' de cdtre Mehmed 42.

Apoi a intrat in miinile ghiaurilor si in. anul o mie sapte 43, in timp eeSaturgi Mehmet pasa mergea la Oradea, ei 1-au evacuat si au fugit.

276 v. <Descrierea localitatilor Seghedin, Titel, Baa, Solnoc, Agria etc.>.276 r. <Descrierea tinutului Hatvan>.

GIHANNEMA'MN RUMELI KISMI(ms. Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Revan, nr. 1651, 67 f. ± barti ; Arh.stat Buc., mf. rola 27, cadre 762-828)

1-9 <Descrierea climei Rumeliei (Aklim-i Rumeli), a orasului Istanbul si a Orli rusilor",(C. 763) asezatá la nord>.10-11 <Descrierea orasului Istanbul, a Cornului de Aur (Haltc-i Koslantiniyye), a cetátii Galata,

(C. 771-772) a cartierului Besiktas s.a.>.17 v.-18 v. <Hartà reprezentind un fragment din Turcia europeand cu Marea Neagra, Marea de

(C. 779) Marmara, cadiatele Vize si Rodosto (Tekrurdaj), Haireboli, Baba-Atik, Hatun-ili, catalca etc. ;descrierea locahtätilor Vize, Kirk-Kilise, Burgaz, indicindu-se si veruturde lor In aspri>.

19 r. Tirgul Aidos si tinutul Kirk-Kilise au fost cucerite de sultanul(c. 780)Murad I Gazi in anul 790 1. Se mdrgineste cu Adrianopolul (Edirne),

Baba-Atik, Pinarhisar, Ahioli ..., intinzindu-se pind la hotarul Silistrei.<Indicarea menzilurilor si a etapelor pinA la Sihstra>.

19 v. <Harta tinutului Sdistra (resm-i memleket-i Silistra) reprezentind Intreaga Dobroge,(C. 781) mArginita la nord de fluviul Dunarea (nehr-i Tuna )>.

. . . Incepind de la Silistra are in fatd Tara Romgmeascd (Deyar-iEflak ) .Pe malul drept <al Dundrii> se afld Cernavoda (Bo4azkOy ), Hir-soya, satul Daia (Taia) §i Macin, iar in partea din fatd, dincolo de Dunare,

40 1551.41 Prmcipele Transilvaniei.42 Beilerbei de Rumeha.43 4 august 1598 23 mlie 1599.1 11 ianuarie 30 decembrie 1388.

pain

I

Fig. 5. Kiatip Celebi, Rumelia, ms. Bibl. TKSM, Istanbul, R.1651, f. 19 v. Arh.stat. Buc., mf. (Turcia), rola 27, c. 781 I. Harta Dobrogei.

u-.,

Attc. -

r Two, .

I.

4.1r-%---'1.;

..crerI ''''''', t,:,

II

.

. - '` " '''' \'..elt '

..

4.7.1iTtf .1

,I '14-,.....-"* ,,, ,.vier ...., I. "51K-.4:il ''a.\:;)t:

No. ... . "r"" NI ,..c.::: mreN,I ......`' ...N.,.......-'-.: , ..

..4.-.; 1' cA:r0741.h

i ,"% )." 6. nifii; .;-,,o, 4:%. ' ...,f, -"

-........ -.., , Ir.,. '''`-'4--,..,,,

`j.4,4 .,.."'kr-".Ire' P.1.i

}

rN.P4

'rowe' / i

t-4141,471.r7 - 5 .

118 ICIATIP CELLEBI

<este> Braila (Ibrail) i o parte din riul Siret. Manastir are in fao, riu-rile Galati (Galac) §i Birlad (Purbat); <urmeazA> Isaccea (Sakci)Ceardac (Cavtak), care au in fata, riul Prut (nehr-i Purut). Giugiusler(Cucuslar) i Tumarova 2.

Tulcea (Tolca) are in fata <oraselul> Ismail ... Apoi <urmeaza>bratul de mijloc ad Dunarii, numit Sf. Gheorghe (Thar-i Ehyas bogazi),bratul Bortice sau Portita si bratul Caraharman (Karaharman) i laculnumit Burnita (Burnice); pe bratul Caraharman este localitatea Carahar-man3. Aproape d.e lacul Burnita este Babadag (Babadaji). Spre sud. deBabadag i sud-vest de Caraharman este localitatea Ester4. Spre sud-vestde Ester este <lacul> iar spre sud-vest este Constanta (Kös-tence). La aud-est de Constanta este Tuzla-Burunu5, iar mai spreMangalia (Mankalia).

<Urmeaza descrierea localitätilor sud-dobrogene : :;;abIa, promontoriul Caliacra (Bet-gara Burunu), Kurna, Balcic (Balgik), Batova si Varna>.

Spre mijlocul Dobrogei, mai spre nord-vest de Constanta, Yenipinarsi de capul Tuzla, este Konaklu, iar mai spre sud Ali Bei si spre vest Kara-Agac, iar spre sud Kozlugea (Kozluca)

20 r. Tinutul Silistra (Memleket-i Silistre) este o liva 6 si un cadiat (kaza)(C. 781 II) mare si cu un oras pe Dunare. Acesta desparte tinutul Rumeliei de tara,

ghiaurilor Tarii RomAnesti i Moldovei (Eflak ye Boodan) §i a leahului(Leh ). Tirgurile <sale> sint asezate pe malul Durarii, unde este i <orasulsau> de resedinta <Silistra>. Emir ad emirilor 7 sangeacurilor sale, de acolopazeste orasele islamice ; are o fortareatI de piatra, cinci geamii, dou'abai, multe vii i gradini.

Sultanul Murad han gaziul a obtinut in 777 8 aceste fortgrete <a.Nicopolei i Silistrei>, care la cerere i-au fost predate <de tarul Joanman> fara impotrivire. Spre nord are imprejurimile cadiatului Hirsova.

SATE IN IMPREJURIMILE SILISTREI SI IN DOBROGEA

Primul <sau> menzil este tirgul (kasaba) numit Umur-Fakih.De la Istanbul se ajunge <aici> in sase-sapte zile ; are un cadiu <si aiani >...Silistra se afra la al saptelea menzil de la Marea Neagra, fiind un cadiatla rangul de 150 de aspri. in anul 769 9, sultanul Murad <I> a luat-o cupace ... are doug drumuri care duc in Dobrogea.

20 v. . . . Balcicul este cu un. menzil mai departe de Varna ; Mangalia FA( C. 782 v) Ekrene sint tinuturi importante din Dobrogea. Cunoscutul promontoriu

numit Caliacra (Kelgara) este la o cale de doua ore de Balcic. Ling&aceasta sint mai sus o fortgreata mica (sigir) i un loc de pelerinaj si de

2 Reni (R. S. S. Moldoveneasca).3 Azi corn. Vadu, jud. Constanta.4 Pentru identificare vezi T. Mateescu, Un oras dobrogean dtspdrut Ester, In Pontice",.

2, Constanta (f.a.), p. 416-426.5 Promontoriul sau capul Tuzla.6 Unitate administrativä numit i sangeac, mai mica decit un vilaiet.7 De fapt mirliva, denumirea veche a sangeacbeilor, viceguvernatorilor.8 2 iunie 1375 20 mai 1376.9 28 august 1367 15 august 1368.

Sfit-Göl,sud

. . .

S'11-

G/ANNUMA'NIN RUMETA MEM 119

vizitat, numit Sari-Saltuk ". intre Varna si Balcic se af15, Hagioglu-Pazari.

Mangalia este un tirg i un cadiat in Dobrogea. De la Istanbul seajunge acolo in 12 zile si este o cale de o zi (merhale ) de la Balcic. impre-jurul <Mangaliei> sint cadiatele Babadagi i Techirghiol ( Tekfurg öli ).De la Mangalia pird la Constanta pe rmul <mgrii> este un menzilde aici pina. la Caraharman este tot un menzil. Acolo, Hasan pasa zidiseo fortgreata, ... De la Caraharman, pe tarmul mgrii, pinA la tirgulcadiatul Babadag este o mila'. Are in imprejurimi munti vestiti. Din Istan-bul se ajunge la Babadag in 13 zile. in imprejurimile sale sint cadiateleIsaccea, Tulcea i Techirghiol. Tulcea ... este in partea de sud a Dungriisi in apropiere de Marea Neagrl, hind un tirg mic i cadiat in Dobrogea(Dobrice ). Fiind mai departe, la o cale de o zi de Babadag, se ajungeacolo <de la Istanbul> in 14 zile. imprejurul all se gAsesc cadiatele Isaccei

Babadagul. Din acest loc, unde *muffle <Dungrii> se rotesc, se poatetrece cu corabia (gemi ) pe malul celalalt i cirmind la rAsArit, spre mare,se ajunge la Ismail, care este un orgsel si un cadiat avind i o forth-reap'.

<Note marginale referindu-se la cuprins §: unele etape dintre

Kurna 8, Mangalia 8, Constanta 5, Kara-Harman 5, Babadagi 7Tulcea. Despre drumul de la Caraharman la Babadag i Tulcea. Distanta

de la Babadagi la Saccia si dela Saccia la marele sat Manastir este o calede patru ore i de acolo alte patru ore <pinä> la Macin §i de acoloping, la sus-numita Tulcea este o cale de sase-sapte ore. Spre nord si vestde Babadag pinl la numita Tulcea, slut sase-sapte ore ; spre nord-vestde Tulcea, la o cale de opt ore, este Isaccea

<Dupa unele §tiri despre Rusciuk, Pravadia, Sumla i Yeni-Pazar, urmeazA o succintA 21 r.descriere a localitatii Ismail>.

De la Istanbul se ajunge <la Ismail> in 15 zile. Cei mai multi dintrelocuitorii sgi sint supusi crestini (zimmi ). Este un tirg mare, avind pina"la 8 000 de familii

<Despre cele douà cal prin satul Selve i unele §tiri despre Chilia, Akkerman §i Oceakov ; (C. 782 II)descrierea tirgului i cadiatului Hagioglu-Pazarl din Dobrogea. in Imprejurimile sale sintcadiatele Kara-Su, Mangalla §i Silistra. De la Istanbul se ajunge la Hagioglu-Pazarl in zece zile>.

in vecinatatea sa are cadiatul Techirghiol ; se ajunge acolo <de laIstanbul> in 11 zile. In imprejurimile sale sint cadiatele Mangalia, Ceardac( ardak ) i Babadagi. Ceardacul este, de asemenea, unul din cadiateleDobrogei, care se intinde pe tgrmul Dunärii. Din Istanbul se ajunge acoloin 13 zile. in imprejurimile sale sint cadiatele Isaccea, Tulcea i Babadag.Din sus-numitul Babadag, marele drum (.,sahrah ) merge spre SilistraIsaccea.

Tulcea, la dreapta de Isaccea ( Sakci ), este o treatoare cunoscut6,pe malul Dungrii. Este un tirg si un cadiat al Dobrogei, in fata Moldovei,fiind in partea de dincoace a apei Dungrea, pe un deal muntos. De laIstanbul se ajunge aici in 14 zile. RAposatul sultan Osman han, in 1029 11,ea sa, treacg din acel loc in expeditie impotriva Poloniei, a zidit acolo oforthreatg, o geamie i o baie.

10 De fapt Babadag.11 8 decembrie 1619 26 nolembrie 1620 ; de fapt In 1621.

si

si

si

...

localitäti>.

si

...

...

...

si

120 KIATIP CELEBI

21 v. <Insemnari marginale referitoare la cuprins i la unele distante dintre Iocalitài1e dobro-(C. 783 II) gene de mai sus si Hagioglu-Pazari>.

. .. De la Techirghiol sau Kara-Su si ping la satul Ester este o calede sase ore ... , Isaccea 4, Manastir 4, Macin ... Mai sus-numitul Manastireste pe malul Dunarii.

<Trei insernnari marginale inclicind distantele i etapele>.

... De la Hirsova la Techirghiol sau Kara-Su sint sase ore si apoide la Hirsova la Caraharman este <o cale> de 12 ore, iar de la Hirsovala Constanta sint 10 ore.

Fluviul Dunarea trece de la Galati in sus si de acolo in doug ore seajunge la Braila. De la Braila ping in fata Silistrei este o cale de 30 deore.

<Dup descrierea unor locaIitãi dobrogene urrneazà> :

De atunci inflorirea a crescut si in jurul ei au fost sadite vii i gra-dini. Aici este usor de trecut, apa Dui:161'H are <aici> un loc bun de trecut(gecit) din timpuri vechi, de aceea este loc de schela pentru vilaieturileMoldovei, Tatariei, Tarii Romanesti i Bulgariei. Fiind mai jos la citevadespartituri fluviul de mai sus, dupa cum s-a mai explicat, sevarsg prin Dunare in Marea Neagra. Cei care pleaca in vilaieturile Moldo-vei sau fac expeditii tree apa Dunarii. Apoi, intorcindu-se spre sudvest si mergind spre farm impotriva cursului <apei>, a patra zi sosesc laSilistra. Pe aceasta distanta sint cloud' tirguri, numite Macin i Hirsova.Macinul, asezat pe malul Dunarii, este unul din tirgurile mai mici si areun cadiat in Dobrogea. De la Isaccea se ajunge intr-o zi <la Niacin>, careare o geamie, baie i fortareata. IIii soya, de asemenea, asezata, pe malulDuntirii pe un loc neted i necultivat (kgrae), este un tirg i cadiat inDobrogea. De la Macin se ajunge <aici> intr-o singura zi. Are o geamie,baie i fortareata. Viile sale sint Bugg Dunare. i din Hirsova la Silistrape malul Dunarii este o cale de 20 de ore.

In fata Macinului, pe malul Dunarii <se afla> orasul numit Braila,al Tarii Romanesti (Kasaba-i Eflak), care este un cadiat la rangul de 150aspri, depinzind de Silistra.

<Descrierea unor localitati : Karnabad, la zece ore de Iampol, Provadia, Aidos, Hairi-bolt etc.>.

... Sint tirguri cucerite pe cale pasnica, de vizirul sultanuluiMurad I <Gandarlizade> Ali pasa la 789 12 De aici la Silistra.este o calede doua, zile.

< Dup descrierea unor tirguri i localdati bulgaresti, ca *umni, Hezargrad, Kara-Agagsi Eski-Giurna, urmeazã> :

22 r. De la Kara-Agac la Silistra sint cinci ore. Kara-Su 13 este un micriu mlastinos. De la Istanbul se ajunge aici in noua zile. De aici pe malulDunarii ping' la Hirsova este o cale de o zi (merhale) §i Silistra este la oapropiere de doua conace. Acestea sint imprejurimile Silistrei Deci,acestea sint tirgurile mai jos de Silistra, de pe Dunare : Umur-Fakih,Aidos, Babadag, Techirghiol, Ceardac, Pravadi, umni, Hacioglu-Pazari,

22 22 ianuarie 1387 10 ianuarm 1388.13 Apa Neagra", numitä si Techirghiol (Tekfurgolu).

(WU:1k),

si

GIANNUMA'NIN RiTMELI KISMI 121

Kara-Agag, Isaccea, Macin, Hirsova. Mai jos, pe malul Dunarii, sint san-geacurile Nicopol i Vidin, asezate pe partea dreaptd.

<Harta tinutului (Resm-i memleket) Nicopol... pind la Rusciuk>. 22 v.(C. 784)

. . . Iar in fata, asezat pe stinga Dungrii, este Giurgiul erkoki ). 23 v.Nicopol este un oras mare si cadiat, asezat la o cale de trei ore de Silistra.De la Istanbul se ajunge aici in zece zile. In fata sa este Tara Romaneasca.Cucerirea Nicopolului a fost o data la 777 14 si alta' data" la 789 15, cind regelesau 16 s-a rdsculat si a fost impus la tribut (haracglizar )

In 790 17, rasculindu-se din nou, i s-a luat din mink <tinutul> Delior-man 18, din apropierea Dobrogei (Dobrice ). Este in zona clirnatului(iklim) al saptelea lingA, Tara RomAneasca

<Istoricul si descrierea unor institutli din Nicopol i Rusciuk, care, dupd cucerire, 24 r.au devenit infloritoare>. (C. 785 In

In jurul acestui tirg sint cazalele Sitov (Ziltovi), Giurgiu, Hezar-grad si Silistra

Giurgiul <asezat > pe Dungre, in partea Tarii Românesti, putin maijos decit Rusciukul, este tirg i cadiat. Fortäreata sa este inconjuratä deo parte de fluviul Dungrea si de alta de uscat locurile sale de pe uscatsint in apropiere de fluviu si se trece pe un pod. Are o geamie i baie.Din Istanbul se ajunge < la Giurgiu> in 11 zile ; imprejurimile sale sintvilaietul Tarii Bom'anesti i Rusciukul <trei note marginale legate decuprins > ... a doua : de la sus-numitul Giurgiu pina la Bucuresti (Biikre,s )

. . . , capitala Tani! RoManesti, sint 12 ore si de la sus-numitul Bucurestipind la Iasi, capitala Moldovei, este cale de sapte zile . . . <note marginale>.

<Harta tinutului Vidin i Filordin (Lerin) cu Dundrea, In fatd se gdscste vjlaietul Tad iRomanesti>.

<Harta tSrii (Resm-i memleket) Cernomen (cIrmen) i Sofia>.<Harta Vnutului Galipol (Gelibolu) §i a sangeacului (lwa) Pasei, adicd Adrianopol

(Edirne )>.

25 r.(C. 786 II)25 v.(C. 787)27 v.

In aceasta regiune curge riul Kara-Su ...<Descrierea i harta tinutului Salonic (Selanik) §i Kostendil ; descrierea regiunii Timur- 32 F.

Hisar si harta tinutului Scoplje (Uskup) din Iugoslavia>.<Harta tinutului Tirhala din Albania ; harta insulei Euboia (Agriboz) ; harta tinuturilor 41 r.

Lepanto (Inebahl ) ; hdrtile tinuturilor Dilvina, Avlonia, Elbassan, Ohrida si Prizren> 43 r.<Hdrtile i descrierea tinuturilor Hertegovina (Hersek), Bosnia, Klis i Izwornik> (C 821-822)<Descrierea si hdrtile tinuturilor Akca-Hisar, Semendria s.a.>. 62 r.<Dupd Semendria este indicat Istar-i Ellak>. (C 823 II)

(C. 825)14 2 iunie 1375 20 mai 1376.15 22 ianuarie 1387 10 ianuarie 1388.16 Tarul Ivan Alexandru Sisman." 11 lanuarie 30 decembrie 1388.18 Pddurea nebund", adicd deasd, este o prelungire a Teleormanului din Tara Româneascd

(cf. T. Kowalski, Deliorman, in I.A.", I, 1, vol. III, fasc. 26 (1945).

§i

1-26C. 360-375

27C. 380 II

IRSADU'L HAYARA ILA TARIHI EL-YUNAN VE'N NASARA (1654)(ms. Bibl. Tnrk Tarih Kurumu, Ankara, nr. 19, 32 f. ; mf. Mi IliKutfiphane, Ankara, nr.1702 ; Arh. stat. Buc., mf. rola 35, cadre 351 388)

<Descrierea situatiei unor tdri din Europa sub raport istoric-geografic ; stilt semnalatetrei ducate : tara Moscovei, un ducat numit Komnios, un altul Kanlarios ; raporturi dintreimpricinati (davaci) greci (Rum), rusi (Moskov) §i francezi. Lista cronologica a dinastilorgreci : Filikos II, Zosimos s.a. Liste de papi : Petrus devine papa In 636, Istefanos II, Paskalis,papa in 829 ; Romanos, papa in 902 ; Martinus V etc. Lista Impdratilor romani si a regilorAngliei. Semnalarea unor rdscoale in Anglia si Franta>.

... CAPITOL PRIVIND SITUATIA TRANSILVANIEI (ERDEL)

... Hotarele (hudat) acestei tAri, la apus §i nord, sint Ungaria(Hunkaria) §i Boemia ; in partea de sud. este fluviul Dunärea §i vilaietulTara RomaneascA (Eflak), iar la rgsgrit Moldova (Bogdan). Capitala aces-tei tAri este Belgradul ardelenesc (Erdel Belgradi)1. S-a hotarit pacea<eu turcii> prin trimiterea an de an, prin sol, a cite zece mii de galbeni

28 (alttn) la Poarta impargtiei 2.C. 381 <Descrierea situatiei localitatilor din Ungaria si a capitalei ei, Buda, ocuparea lor de

cdtre sultanul Suleiman I Magnificul, dupd bAtAlia de la Mohaci (1526) si expeditia impo-triva Vienei (1629)>.

. . . Ioan (Yanof) 3, mai inainte de aceasta, pe cind era ban de Ardeal,s-a refugiat la sultanul Suleiman §i deoarece se supusese dupg bAtglia dela Mohaci, a fost numit rege al tronului unguresc. De aceea, Ferdinandus 4,imparatul Austriei, venind. asupra acestuia, 1-a atacat §i Joan <ZApolya >n-a avut putere s'a reziste. El s-a retras din Buda, in care a intrat oasteanemteascA <austriaca>. Sultanul Suleiman, pe eind. mergea in expeditieasupra Vienei (Beg ) <1529 >, luind-o cu cererea de iertare (aman), adat <Buda> iarA§i lui loan <ZApolya >.

La intoarcere, Ferdinandus a atacat-o din nou. Ioan vgzuse de celenecesare cet'atii §i plecase in alta,' parte. Beii de serhat, ajungind acolo, aueliberat forta'reata (hisar ) <Budei>. Apoi, loan a murit in 1538 <sic > 5 isotia acestuia 6 era fiiea regelui polon 7 ; i-a famas un fiu foarte mic 8.De data aceasta Ferdinandus a venit iarA,§i cu oastea Spaniei §i a Austriei(Nemve), dar pe cind asedia cetatea, sultanul Suleiman han a trimis pebeilerbeiul Rumeliei, Mehmed pasa, iar in urmg a Maintat el insusi. Lasosirea avangArzilor ostii islamice, ghiaurii fiMd invinsi au rupt-o la fugá.De aceasta data', mai sus-numitului Stefan (Istefan) i s-a acordat easangeac vilaietul Ardeal, in loc de a fi rege la Buda in locul tatalui sau.

1 Adicd Alba-Iulia.2 Dupd 1540, cind Transilvania devine principat sub suzeranitatea Portii.3 Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei.4 Ferdinand I de Austria (1526-1564).5 De fapt In 1540.6 Isabella.7 Sigismund I cel Bdtrin (m. 1548).8 loan Sigismund ZA polya (1540 1571).

IR$ADU'L HAYARA ILA TARIHY EL-YUNAN VE'N NASARA 123

In a patra zi a lui gemazi-iil evvel din 948 9, a fost numit beilerbeiulsgia 10 0 tinutul Budei a fost adgugat tárilor bine plzite 11

<Situatia Venetiei, cu lista dogilor>.

CAPITOL PMVIND SITUATIA EMIRILOR DIN MOLDOVA

<Descriindu-se situatia unor neamuri din Europa orientalá, se spune> :

Acestui neam i se spune Kara-Bogdan n 0 ei sint mongoli de originecresting, <sic !>. Ei <moldovenii>, venind din Wile rAsgritene, s-au asezataici. Tribul este numeros.

Hotarele <Moldovei>. La rAsarit se intinde pin6 la... marginile tinu-tului Dest-i Kipceac si t'armurile <nordice> ale Marl Negre. La nord <sint >marginile stgpinirii moscovite si capetele vilaietului lesesc. La apus semArgineste <cu Transilvania> si vilaietul Tärii Romanesti si la sud cu flu-viul Dungrea si cu partea farilor bine pgzite, vilaieturile tärmurilor. Esteo tarà care are o lárgime de aproape zece conace si se compune din 1 500de sate.

<Dupg, cucerirea oraselor din Rumelia si a cetatii Istanbul> acestetlri, spre a fi ocupate, au fost aduse sub ascultare cu sabia. Sultanul Baiazidhan a cucerit Chilia si Akkermanul ; a numit un voievod al Moldovei <sic >si i-a dat <ca insigne> burcg rosie (kiral bUrk ) §i. bonetg aurie, tobl (davul )si tambal. Capitala Moldovei si a voievozilor moldoveni este orasul numitSuceava ($iioa). Cu timpul a devenit capitala Moldovei si tirgul Iasi,este un oras mare, are monumente vechi, palate (seray) si biserici mari.An de an trimite haraci la Poarta fericirii <de 56 x 100 000 aspri(akee )>.

De asemenea, in afar/ de suma de mai sus, plAtea dlri (virgii, ) cgtreviziri, atre beilerbeiul de Rumelia, hanul fatar si demnitarii impárAtiei.Ca mari notabili (aian) in acest vilaiet erau boierii, logofetii... si oamenide vaza (bellit-ba?li ) §i la Poarta impgrAtiei avea <ca reprezentant diplo-matic> un capuchehaia (kapikethuda ), <care> primea o leafg fix5, de laPoarta,. La numirea lor, dupg, lege (kanun ), li se dädea mai tirziu tui sisteag (saneak ), iar pe cap punindu-li-se cuca de ciorbagii de pisla. rosie(laza keve ). . . mergeau in tara lor si nimeni dintre negustorii Portii,de sub oblAduirea lor, nu erau atacati <privitor > la viata si marfa lor ...Negustorii care mureau acolo transmiteau mostenirea celor care se &eauacasl, dad, nu, fiecare se trecea in catastif (defter ) cu numele On si setrimitea la Poartl. Aceasta se explica in brevetul (berat ) sgu.

Petrus <Rarep fasculindu-se, sultanul Suleiman han a pornit o expe-ditie impotriva acestuia si a adus populatia <Moldovei> sub ascultare,iar <pe domn> 1-a alungat. Avind dusmAnie cu leahul, <Petru Rares >a mers de mune ori asupra sa si s-a rg,zboit cu acesta. Apoi, cind sultanulSuleiman han 1-a ajuns, s-a ascuns. A fost numit <domn> la 1535 <sic>

2 26 august 1541." Tuygun pasa." Imperiul otmnan.32 Adica moldoveni. Cronicarul face o evidenta confuzie cu tätarii.

C. 381 II

31 v.

C. 385 II

32 r.

32 v.C. 3 86 II

124 KIATIP CELEBI

Cetinus 13, fiul lui Stefan (Getinus ibn Istefanos ). Cind sultanul Suleimanhan le-a acordat iertare boierilor (intera) Moldovei, iar Petru s-a ascuns,ace§tia au cerut, in anul 1538 (945) rebi iil-ahir 14, pentru yoievodat pefiul acestuia Stefan 15, unul dintre fo§tii voievozi, §i i s-a dat voievodatul<Moldovei>, spre a fi posesor de tard (lira) din partea Inaltei Porti. El<domnul> s-a angajat sg, dea dare §i tribut (bac ye harac ) i spre a curmaatacurile §i certurile vechi ale raialei pentru hotarele Chiliei i Akkerma-nului, s-a despartit o bucath din pdmintul Moldovei. S-a hothrit ea aceastd,intindere sl fie de pe malul riului Prut §i din partile Akkermanului pindla riul Tuzla, din fata localit4ii numith Fdlciu. Si ceea ce a rdmas in parteade dincoace 1°, s-a addugat thrilor bine pdzite, en conditia sd se zideasedcloud mari forthrete 17 pe ambele $rti, voievodul de mai sus §i toti nota-bilii (aian) Moldovei sd nu se thscoale de azi inainte §i la doi ani o datadomnul insu§i sd se prezinte cu haraciul la Poarth <spre a-1 preda >. Hotd-rirea s-a luat in divan O. s-a jurat pe evanghelie (mmit) §i cruce. Apoi,potrivit en yechiul obicei, a fost imbrdcat cu bonetä (cuca ) §i caftan(hilat). Cu tobe i timbale a fost a§ezat la Suceava... Apoi a fost numit<voievod > Radu118. La 1026 15, Iskender pa§a <din Bosnia > a fost insärcinatcu expeditia impotriva cazacilor. Atunci s-a cerut ca raiaua sd nu fie supd-rath, niei atacatd. Lui Alexandru, care fusese mai inainte voievodulMoldovei, dupd mazilire i s-a dat poruncd sd vie la Poarta fericirii §i afost numit un beizade care sd nu supere raiaua.

13 Stefan Lacust'S (1538-1540).14 27 august 24 septembrie 1538.16 De fapt fml lui Alexandru, nepotul lui Stefan cel Mare.16 Adich Bugeacul (Bucak).

Tighina (Bender) *i copluce, In alte izvoare Fdlciu.Probabil Radu Mihnea (1611-1616 In Tara Româneascä ; 1616-1619 In Moldova).

16 9 ianuarie 28 decembrie 1617.

17

16

II

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

Cunoscut in istoriografia otomang mai mult sub numele de Solakzade,adie6 fiu de solak" ', Mehmed mai poartI si porecla de Hemdemi 2Celebi. Este originar din Istanbul si s-a nAscut pe la mijlocul jumbiatiia doua a secolului al XVI-lea 3. Nu se cunosc prea multe amAnunte dinviata sa. Se crede c'd a avut o carierl de functionar, fiind un timp si exilat.A murit pe la anul Hegirei 1068 (1657-1658). Se spune ca, 11 pasiona simuzica.

Solakzade Mehmed a ramas cunoscut prin cronica intitulath initialFihrist-i Sahan (Cälfauza sahilor) si apoi Tarih-i Solakzade (Cronica luiSolakzade), in care trateazg, istoria osmanhilor de la inceput (sec. XIII)si pinA, la domnia sultanului Murad al IV-lea 4 inclusiv.

Fiind o cronicg, sinopticA si expusg intr-o formA clara si concisa,,usor de inteles, a fost foarte raspindita, in Imperiul otoman si a rárnaspopulara, pin6 in zilele noastre. Utilizind izvoare importante, ca operelelui Mehmed Nevi si Idris Bitlisi (11qt bihig ) pentru veacurile al XIV-leaEi. al XV-lea si mai cu seamg cronica lui Mustafa Gelalzade pentru veaculal XVI-lea, precum si pe Hasan Beizade pentru inceputul secolului alXVII-lea, cronica lui M. Solakzade nu este originalä, cel putin pina ina doua jurnAtate a veacului al XVI-lea. Cu toate acestea, se pot desprindesi unele stiri noi, ceea ce inseamn'a ca. a utilizat si alte surse, dintre careunele nu se cunosc Inca, iar altele sint probabil pierdute. Dar chiar croniciea cele ale lui Idris Bitlisi, Hasan Beizade etc., desi sint cunoscute, nefiindInca editate nu sint accesibile.

Din cronica lui Solakzade s-au pastrat, in diverse biblioteci dinTurcia 5 §i din alte Vali e, cam o duzina de manuscrise. Cele mai cunoscutetrateaza evenimentele din Imperiul otoman pina la anul Hegirei 1054sau 1055, corespunzind cu 1644-1645. Au fost semnalate si manuscrisecare due povestirea ping la inceputul domniei sultanului Mehmed al IV-lea(1648 1687) sau si mai departe, ping, pe la anul 1657 (1068 H.), an incare moare autorul. Un manuscris splendid, cu miniaturi si diverse motive

1 Solak : tc. stingaci", ienicer din garda sultanului, areas care tragea cu mina sting ;In organizarea armatei otomane erau patru regimente de solaci : nr. 60-63.

2 In turceste : prieten foarte bun".3 Potrivit afirmatiilor sale, la 1598 a participat la expedilia Impotriva Oradiei, Insotind

pe serdarul Saturgi Mehmed pasa.4 10 septembrie 1623 8 februarie 1640.5Istanbul Kuluphaneleri Tariheografya Yazmalari Katalorjlari (Catalogul manuscriselor

istorice si geografice din bibliotecile Istanbulului), Istanbul, 1944-1953, 10 fasc.6 Vezi F. Babinger, G.O.W., p. 204.

126 SOLAKZADE MEHMED liEdVEDEMI

ornamentale, dar care se opreste la inceputul secolului al XVII-lea, sepAstreaza, in Biblioteca Muzeului Topkga Sarayi din Istanbul 7.

Partea mai originalS a acestei cronici incepe abia pe là finele veacului:al XVI-lea, cind autorul incepe s semnaleze i participarea sa la unele

Astfel, relateaz1 participarea la asedierea cetatii Oradea decgtre turci, sub comanda serdarului Saturgi Mehmed pap (1597). DupSF. Babinger, cronica lui Solakzade a fost continua* tot intr-o limbspopularl, de Sirri efendi (m. 1729/1142 H.) si de Miinif pap.

Prima editie, litografiath, a apArut in fragmente. Prima fasciculit,al-i Osman be Solakzade (Cronica dinastiei osmane de Solakzade),

Istanbul, 1271 H. (1854-1855), 83 p., 8°, cuprinde evenimentele pin/ lamoartea lui Baiazid Fulgerul (1403) al doilea a apárut sub titlul Solakzadetarih (Cronica lui Solakzade), Istanbul, Mahmut Bey Matbaasi, 1297 H.,(1880), 12 + 773 p., 8° ; iar ultimul, fragmentar ca l primul, este Fihrist-iSahan (CSláuza phior), Istanbul, Mahmut Bey Matbaasi, 1298 H. (1881) 8

Nici ultima editie, din 1880 (1297 H.), desi este socotitS completS,nu corespunde cerintelor tiintifice, neavind la bazg, toate manuscriseleexistente, ci un singur manuscris care duce povestirea evenimentelor ping,la 1643 (1053 EL) si nu piná la 1657.

Citeva manuscrise ale lui Solakzade au fost cunoscute si folosite deistoricul Josef v. Hammer (Geschichte des osmanisehen Reiches, III, 424 :Hemdemi ). Primele traduceri in extrase din aceastl cronicl le datorgmturcologului rus Vasile Dmitrievici Smirnov (m. 1922), care publicA extrasein Crestomaga sa : Obrazéovyja Osmanskoi Literaturi (St. Petersburg, 1903,p. 38-39).

Traducerea fragmentelor care ne privesc s-a fAcut dupS editia din1880, tinindu-se seama si de manuscrisul de la Muzeul Topkapi Sarayi,din Istanbul, fd. Bagdad, 199, 382 1. ; microfilmat pentru Arh. stat. Buc.(rola 26, cadrele 1 386).

BIbllografie: S.O., IV, p. 171; 0.M., III, p. 80 ; G.O.W., p. 203-204 ;E.I., t. IV (1934), p. 503 (F. Babinger) si mai ales I.A., vol. X (Istanbul, 1972),p. 748-750.

TARIH(ed. Istanbul, 1880/1297 H., 12 + 773 p.)

-25 <Dupà cucerirea Galipolei, Malgarei si a altor localitati din Rumelia (Tracia), pe laanii 1358-1360 (759-760 H.), insotitorii lui Suleiman pap, Gazi bei i Evrenos bei i Hagibei i Aga bei si Fazil bei, fdcind incursiuni in Wile din jur, acesta renumitul fiu de sah(sehzade) 1 a cistigat mare faima. in tSrile dusmane>.

7 Fond Bagdad, nr. 199 (vezi E. Karatay, Katalogu..., vol. I, p. 255, nr. 782 ; cf. sims. nr. 783 (fd. Revan 1102) si 784 (a. 3078).

8 La F. Babinger shit semnalate numai douà editii. (Despre aceste editii cf. Enver Koray,Tiirkiye Tarih Yaginlart Bibliografyasi 1729-1955 (Bibliografia publicathlor istorice dinTurcia 1729-1955), 2. Basim., Istanbul, 1959, Maarif Basimevi, p. 140, nr. 1262, 1263, 1264).

1 Suleiman pap, fiul lui Orhan.

.expediti(.

Tarih-i

s

Fig. 6. Solakzade,isobar?, ms.

Bibl. TKSM, Istan-bul, B. 199, 1. 1 v.,cu miniaturã. AM.stat. Buc., mf. (Tur-cia), rola 26 I, C. 2.

j.

9.

r

XrtrY,. WOW Ith'itIMI.V.(1,

,C7

u)A-34;11.41k1.15,611,f64),,g.

Ase>

\ -ak.)iik 1.,k.;'' 3 40". Iti?

Vi0,\CSOjt:4:3 3akZ;Z:?.);',"5:414

s`r,rei!?

.Jsf4.116\SA;.1#.1t,.:7'';

\.:V; .1A4-it:tlic)1ir;4!\)<))

411.?"41t.it'Zi4V,:k;

#i,4,1.911

" Z,),LAkiLZ- Okli.43.;\'ft*.3;m5'0$

Fibris1-1C7

] . ri :r 'r , It, :e 4 -.-

- i> 47- 4. .II

a 0 :r

3.,

. o -

. . ..,..

i :

4. 0 :e110.Wj,:%

1. lt .,-:,, ,..e.

rli2r-,:,,e :,,

.

.t. .

..., .0

t_MAC

- c.

,1.-

"?';w4.d- -

tri,1,! --1,,:.i

- A11,- -,....4.....41;,ti.-,--4 .+ .ii, .4.

-0,91i ,1- Ai 1;

-

,64". `4. -

,

"A-i),5-5

4?-- 41° La.334";_cai-Pa!ea-a!) \A:1..11

[4.-47,` 42; *...C3A,z!).J.,..t.LN .,,A

"t1)\;4:71A4`kkl

I.

;11' .1;7)

6

:-ILt2 .CLIOLAyt\;.Voit.

%;1::)...01:1,11,j41.6441Ai.AL4fribk

IC

-t

. 04ef'

0.

54k3.

13.41

.71io

Lco,,LrAki.&,03

St

128 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

Atunci dusmanii din tarile invecinate, adica Bogdanul 2 si valahulsi bulgarul si stdpinitorul (hakim ) vilaietului unguresc, precurn si altidusmani, vazind cd, se apropie sus-numitul fiu de sah, inimile lor au fostcuprinse de spaima. De aceea ei au inceput s adune cu grij oaste, intele-gindu-se intre ei, si au trimis stire si imparatului (tekfur ) din Constanti-nopol 3 spre a se uni cu ei impotriva turcilor.

<Dupd cucerirea cetátilor Adrianopol (Edirne), Filipopol (Filibe) i Zagra de ciltreLala *Ain 4, In anul sapte sute saizeci i sase 5 comandantul (tekfur) de Filipopol, pdrdindu-sipatria, a plecat lingd despotul care era stapinul Serbiet6. Plingindu-se de Lala-Sahin i poves-tindu-si pátania, a cerut ajutor de la sus-numitul despot pentru a se rilzbuna>.

Despotul rnai sus-aratat, pentru a alunga pe musuhnani din Rumelia,facind intelegere cu craii Bosniei i Ungariei i Taxi" Romanesti (Eflak ),a inaintat cu oaste nenumarata asupra Adrianopolului. Lala-Sahin, fiindinformat despre atacul dusmanilor, a trimis ceausi la padisahul ocrotitoral lumii, facindu-i cunoscut ea nu va putea rezista numai eu oastea rurne-liota.

<Urmeazd descrierea luptei de pe malul Maritei (Meric) §i infringerea aliatilor crestini.Oträvirea lui Hagi Ilbeki de care Lala-Sahin>.

33 <In primdvara anului 1368 (769 H.), dupa ce turcii au pus stdpinire pe cetatea Aidos,au fácut expeditie spre Karin-Ova 7, dupd luarea cdreia au mers impotriva 1oca1itáii Haireboli>.

36 . . . i iarki in primávara aceea binecuvintata 8, clad. turcii autrecut din Galipole, pentru a cuceri vilaietul Nicopole si Silistra, Sisman(Sasmanus ) 8, stdpinul Silistrei, fiind informat despre aceasta, a iesitin intimpinarea turcilor cu daruri frurnoase. Inchizindu-se in fata scäriiimparatesti si preferind s devina tributar ( haracgitzar ), a fost primit lacurtea ocrotitoare a lurnii. Cind au sosit cu noroc la Adrianopol, i-au datbeilerbedicul Rumeliei lui Timurta§ 10 . . .

<Cucerirea Sofiei ee Care Balaban bey, pe la 1386/788 H.>.

41 . *isman, vazind. iarki atacul ostii islarnice, s-a inchis in cetateaNicopol, de pe malul Dunarii ( Tuna), deoarece era foarte puternica §ibine aparata

<Cucerirea cetdtli de ciltre Ali pasa si iertarea lui 8isman de cdtre Murad al II-lea>.

42 Vina lui Sisman fiind iertata, s-a hotarit ea el sa-§i pastreze tinutulNicopol si s-a angajat s dea turcior tribut (harac ) in fiecare an, cu con-ditia, insä, ca cetatea Silistra sa fie predata gloriosului sultan. Sisman,la rindul sau, a consirntit la aceasta

Fiind asediat de turci din cauza refuzului de a preda cetatea Silistra,43 i§man a iesit din cetatea Nicopol cu familia sa cerind iertare, a cazut

2 BOdan sau Kara-BOdan: MoldoN a ; Kara-Eflak : Valahia Neagrii", Oltenia3 In text : Istanbul, denumire care apare dupd 1453. Pe atunci domnea in Bizant Ican

al V-lea (1341 1376)4 Comandant turc care a participat la primele cuceriri otoinane din Peninsula Balcanied.

A fost beilerbei de Rumelia.5 28 septembrie 1364 17 septembrie 1365.6 Stefan Uros al IV-lea (1355-1371).7 Karin-Abad, in nord-estul Bulgariei.8 A anului 777 H. (2 iume 1375 20 mai 1376).9 loan Sisman (1365-1393).

16 Comandant turc care a participat la primele cuceriri turcesti In Balcani.

...

si,

TARSH 129

din nou la picioarele lui Ali pap vizirul i, cu ruga si cu umilinta, i s-ainchinat pind la pamint, predind cheile Nicopolului, Silistrei si ale altorcetati. Ali pap, la rindul su, facind arz la Poarta fericirii, s-a dat per-misiune impardteasca spre a-i ldsa avutul si a-i ddrui viata, atit lui, eitsi familiei sale. Avindu-se in vedere greplile sale mai vechi, s-a hotaritea toate cetatile care erau sub stapinirea sa sa fie anexate Imperiuluiotoman

<Vorbindu-se despre inceputurile ostilitatilor dintre sultanul Murad i Lazar, despotulSerbiei, se mai spune> :

In sfirsit, intelegindu-se cu arndutu111 si cu cehul si cu moldoveanul(Bogdan) i cu valahul si cu Lazar (Lasoglu), au incheiat un tratat si aufacut alianta ea in primdvara aceea sa se intilneasca la Cossovo. Recru-tind 200 000 12 de dusmani, ei au hotarit alunge pe musulmani pentrutotdeauna din Rumelia.

<In legaturd cu ordinea de bataie a ambelor armate la Cossovo, se spune> :

Fiecare bei din oastea du§mana s-a asezat intr-un loc anmne. Astfel,numitul Argon 13 neastimparatul si Lasoglu au stat in centrul ostii ; Vilk-oglu 4, nepot de sora al lui Lazar, s-a asezat In aripa dreapta si craiulde Bosnia, irnpreund cu Levendoglu 16, au stat pe aripa stinga, iar ostasiiunguri si valahi (Eflak ) 16 si bulgari si arnauti si cehi si lesi au devenitinsotitorii tuturor.

<Descrierea armatei otomane si a bataliei de la Cossovo (1389/792 H.), intronarea luiBaiazid I, dupd moartea pe cimpul de lupta. a fratelui sau Yakub Celebi>.

De asemenea, Firuz bei, ridicindu-se din Vidin si trecind. apa Dunarii,a Mcut o incursiune (akin) in Tara Romaneasca si atita prada a incaputin miinile lor <ale turcilor > incit samesii n-au putut s o numere. Acesta,la rindul su, intorcindu-se la curtea imparateasca, cind s-au inchinattoti trei <Firuz, Timurta§ si Ighit pap>, au prezentat < sultanului Baiazid >prada bogata. Toate acestea au fost folosite pentru construirea unordini de binefacere 17 . . .

<Intoarcerea sultanului Baiazid la Brusa din expeditia impotriva Karamaniei>.S-a aratat mai inainte c principii de Mentese, de Aidin si Saruhan 18,

mergind la KOturiim Baiazid 19, urzeau continuu intrigi pentru a puteapune mina pe tinuturile mo§tenite. Acel bdtrin (Kötiirilm Baiazid ), larindul sau, CU planuri nechibzuite a atitat pe dusmanii valahi de prinpartile Rumehei, punindu-i s devasteze tirgurile islamice. El insu§i ainceput sa persecute tinuturile osmanesti.

11 In text : arnabut; albanez.Cifrd evident exagerata.

" Argon (Arlion): tefan Tvarko, regele Bosniei.Fiul lui Vilku" : Vuk Brankovici.

" Fiul leventului" ; levent : aici, in sens de oaste de mercenari.16 In cronicile mai vechi (dm sec. XV) nu apare aceastd stire.17 Toate vechile cronici, in afara de Enveri, incep cu acest fragment." Emirate turcesti in Asia Mica.

Baiazid cel Schiop, principe de Kastamuni, cu resedinta la Sinope : 1371 ( ?) 1385(773 ? 787 H.). Atunci domnea de fapt fiul sãu, Isfendiar.

9 C. 167

47

51

53

55

"

st-i

011-

_

<9

130 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

EXPEDITIA SULTANULUI <BAIAZID FULGERUL>IN TARA ROMANEASCA $1 SUPUNEREA ACESTEIA

In anul §apte sute noudzeci §i trei 20 domnul (hakim) Tdrii R omd-ne§ti 21, Mcind intelegere cu intrigantii 22, a devastat unele ora§e §i satede la prmurile Dundrii. Acestea ajungind la urechile impdratului lurnii 23,a plecat indatd la Adrianopol §i dupd ce a adunat o§tile Rumeliei §i Ana-toliei in fata ormului mai sus-pomenit, a ajuns apoi la malul Dundrii.Trecind in partea cealaltd, au devastat §i au jefuit vilaietul Tarii Rornd-ne§ti. Domnul Tdrii Romdne§ti, väzind acest hal §i neavind puterereziste, s-a oprit in spatele unui munte (clat ) 24 §i a inceput s facd pre-gdtiri de luptd,

Sultanul Ildirim han, cind a ajuns in acel loc, cu iuteala unui ful-ger strdlucitor a imprd§tiat, de la primul atac, ceata du§manilor §i ceimai multi dintre ace§tia, fiind prin§i, au fost Mout.' prizonieri. Serdarullor, Mihu 25 voievod, fugind, s-a edit apoi de vina sa, cerind iertare pentrupdcatele sale §i, renuntind la astfel de fapte, a restituit robii §i pradaluatd mai inainte din tara islamicd §i s-a obligat sd dea in fiecare anmai mult tribut (cizye). S-a obligat s slujeascd in orice serviciu al tur-cilor ca §1 ceilalti slujitori ai Portii §i a fäcut cunoscut ca pricina rautd-tilor pe care le-a facut este Köturiim Baiazid.

Padi§ahul, azilul generozitAii, la rindul sdu, iertind crima acestuia,a venit cu noroc §i bucurie la Adrianopol.

In acel timp s-a facut cunoscut (arz) la curtea padi§ahului, ocro-titorul lumii, despre noua razvratire a lui Karamano:glu 26, care, uitindde angajamentele luate, s-a rasculat pe fata. Atunci Baiazid a pornitIn graba spre Brusa. Pe cind sultanul orizonturilor a intreprins expeditia

56 in Tara Rorndneascd, el <Karamano Alu>, calcind tratatul §i intelegereafacuta, a atacat prin surprindere pe Timurta§ pa§a, insarcinat cu pazaAnkarei (Engurie). Omorind pe cei din jurul sáu, pe el insu§i <pe Timur-tap il facu prizonier.

58 (Descrierea luptelor cu Karamanoglu).

EXPEDITIA SULTANULUI IN TARA LUI BAIAZIDKOTURCM SURPRINS DE MOARTE $1 CUCERIREA TARII

ACESTUI BLESTEMAT RAUFACATOR

Köt-drum Baiazid, stapinitor de Kastarnuni, atitind mai inaintepe voievodul Tarii Itomâne§ti, Mircea, fusese cauza devastdrii tdrilorislamice. Din pricina actiunii sale nechibzuite, expeditia impardteascd

28 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.Mircea cel Bátrin (1386-1418).

22 EhI-i nifak; este vorba probabil de Intelegerea lui Mircea cu regele Ungariei, SI gismundd e Luxemburg.

28 Sultanul Baiazid Fulgerul.24 Muntii Lotrului i FAgArasului.25 In loc de Mircea ; trebuie sã fe o gresealã de tipar.26 Mulmmed b. Ala-ed-Din.

sA

TARIH 131

a pornit de la Brusa direct la Kastamuni spre cel care merita pedeaps5,,dar pe drum a sosit §tirea mortii lui Baiazid Kötiiram 27, cel mai sus-aatat.

<Intelegerea dintre Mehmed si Musa Celebi, fiii lui Baiazid, pentru ca Musa s ocupeposesiunile fratelui lor Suleiman din Rumelia>.

El <Mehmed> a dat scrisori, dupsa cum a dorit Musa, emirului Is-fendiar si ImpAratului din Istanbul 28, precum si voievozilor Tarii Roma--nest 29 j Moldovei 30

Istorioard. Musa Celebi luindu-si famas bun de la fratele su <Meh-med > a pornit direct spre tara lui Isfendiar. Cind s-a apropiat de Kasta-muni, Isfendiar s-a grAbit sa-1 intimpine. De aici, dupa citeva zile, apornit la curtea lui Karamanoglu.

Karamanoglu, la rIndul situ, respectind pactul si intelegerea pe carele incheiase cu marele sultan, in ciuda emirului Suleiman, nu a intirziatnici un minut de a-1 cinsti si a-1 onora pe Musa Celebi. Pe cind se pregAteasA-1 trimitg pe Musa in partile Rumeliei de la hotarul uneia dintre tdrileapropiate de farmul mrii, domnul ràrii Romanesti, luind §tire despreindreptarea lui Musa Celebi spre acele pArti, a scris de indatà o scrisoarelui Isfendiar. Plingindu-se mult din pricina persecutiilor vechililor emi-rului Suleiman, <Mircea> s-a rugat si a cerut ca mai sus-pomenitul fiude sah s6 tread, cu cinste in partea Rumeliei, prornitindu-i multe favoruri.Cind scrisoarea lui Mircea a ajuns la Isfendiar, acesta, rusinindu-se deneglijenta pe care o arätase mai intii fatà de el <Musa >, 1-a invitat din noucu o scrisoare de scud, pe Musa Celebi, din Karamania, si prezentind<lui Musa > scrisoarea sositg, 1-a instiintat asupra intregii situaii. Mindinformat despre cuprinsul scrisorii, Musa Celebi, bucurindu-se, a trecutin mare graba' cu cora'biile din schela Sinope in tinutul Rumeliei.

Mai sus-pomenitul Mircea voievod, domnul Varii Romanesti, cinda fost instiintat despre sosirea fiului de sah, i-a iesit inainte cu mare cinste§i onoruri. Dupg ce a fost cinstit cu sárutarea miinii, 1-a oprit intr-un menzilminunat §i dindu-i tot felul de daruri, i-a prezentat omagiul sau de supu-nere si credintl. Yaclnd marl. petreceri (ziyafet ), 1-a dlauzit spre serhatultärilor osmänesti.

Beii Rumeliei erau scirbiti de setea de yin a emirului Suleiman,precum si de neglijenta fata de treburile 4nii. Cind au fost instiintatidespre trecerea lui Musa Celebi in pArtile Silistrei, s-au grAbit sa vina injurul acestuia cu cete numeroase si sg, prezinte omagiile thr de supunere§i devotament in fata norocosului fiu de sah <Musa >.

<Urmeaza descrierea luptei dintre emirul Suleiman si fratele ski Musa pentru Rumelta ; 124luptele dintre Musa i Mehmed pentru Rutnelia si moartea primului, in 1413>.

Emirul Suleiman avea un fiu 31 pe care il daduse ca ostatec pe lingäimpAratul din Istanbul. Intr-o istorioara se spune c in zilele mortii

fugind, el se stabilise pe linga imparatul din Istanbul. Pe cind.sultanul Mehmed han era ocupat cu inlAturarea lui Musa Celebi, irnpAra-tul de mai sus, potrivit pacii si tratatului incheiat cu stapinul lumii

105

106

e fapt murise de citiva ani.28 Manuel al II-lea Paleologul (1391-1425).29 Mircea cel Bdtrin (1386 1418).3° Alexandru cel Bun (1400-1132).

Dupd unele izvoare 11 chema Orhan Celebi.

126

tata,lui sau,

27 I

31

132 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

<Mehmed>, liber pe fiul de §ah, I-a alungat de lingd dinsul. Fiulde §ah, la rindul sàu, ie§ind din Istanbul cu o suitd de citiva slujitori §iprofitind de prilejul c sultanul este ocupat cu Musa, a niers la Karin-Ovaea sa, iasd de acolo in Tara Romdneascd. Rebelii (eskia ) din Karin-Ova,adunindu-se in jurul fiului de §ah, au gdsit potrivit ca el sa se indreptespre Ianboli.

<Prinderea 5i scoaterea ochilor acestui print otornan, trimis apoi la Brusa de unchmlsdu Mehmed I Celebi>.

130 RAZVRATIREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI 32 SI PLATATRIBUTULUI 33 DE CATRE MIRCEA I PACEA CU CRAIUL UNGURESC 34

Sultanul 35, dupd ce a reu§it pedepseascd pe KaramanoAlu ";8,slobozind oastea, s-a intors la Brusa. Odihnindu-se citeva zile in acelminunat ora§, tocmai cind era lini§tit, a ajuns vestea la picioarele tro-nului impdrdtesc despre räscoala voievodului rii Române§ti. Fhnd obli-gat sd facd pregatiri §i sd, depund sfortdri pentru a pleca in aceles-a ocupat iard§i cu adunarea o§tii. Trimitindu-se o ilustrd poruncd beiuluiIsfendiar, i s-a cerut ca in aceasta, expeditie sd participe el insu§i sau fiulsdu. Isfendiar bei, la rindul sdu, a trimis pe fiul sdu Kasim bei 37 cu citevamii de osta§i ale§i. Trimitindu-se o§ti purtgtoare de victorie la curteafericirii cea ocrotitoare §i luind sfir§it pregdtirile necesare pentru expeditie,in anul opt sute noudsprezece 38 s-atrecut pe coasta rumeliotd. Ducindu-semai intii la Adrianopol §i ajungind apoi pe malul Dundrii, spahiii cei purtd-tori de victorie au trecut din porunca sultanului in Tara Româneased.

Pe malul sus-numitului fluviu construindu-se o cetate cu numele deGiurgiu ( erk ), dupd, terminarea acesteia s-au reparat cefatile Isaccea(Isakci ) §i Yeni-Sale ( Sala ) 39.

In acest timp, akingiii scotind robi lard de sfir§it din tinuturileTärii Românesti, la intoarcere au prezentat la curtea sultanului ceaputernicd ca §i cerul tot felul de prdzi, card numdr.

Domnul Tdrii Romane§ti, cdindu-se de faptele nereu§ite pe carele-a sdvir§it, a trimis la curtea cea ocrotitoare a sultanului pe Minnet 4°bei, dintre emirii lui Musa Celebi, care mai inainte fugise in Tara Romd-neased, cu propunerea de a pldti haraciul pe timp de trei ani. Cerind ier-tare pentru pdcatele sale, Mircea a prezentat mii de scuze. Luind asuprasa plata haraciului in fiecare an, urma ca atita timp cit sultanul cel puter-nic ca cerul va domni cu noroc §i fericire sd nu se opund niciodatä §inu facd. vreo aventurd §i nici sa, mai meargd de azi inainte pe calea rdzvrd-tirii §i a rdscoalei. Generosului sultan fiindu-i, ea de obicei, din nou millde acel rdufdator, i-a iertat pdcatele sale.

32 Mircea cel Bátrin.33 In text : gizlye (cizye ), darea per capita", nu haraci, care era global sau funciar.

Sigismund de Luxemburg (1387-1437).33 Mehmed I (1413-1421).36 Mehmed al II-lea, principe de Karamania (m. 826-827 H./1423).37 A ramas in serviciul turcilor 5i sub Murad al II-lea, inrudindu-se cu familia otornand.38 1 martie 1416 17 februarie 1417.39 Azi Enisala, In Dobrogea, linga Babadag.40 Tn alte cronici I zzet bei, de fapt Azeb-bei ; apare 51 sub forma Garib bei.

s§,-1

s5,

/4

lasindu-1

parti,

TARIH 133

De acolo <din Tara Romaneasca> mergindu-se in vilaietul unguresc,au cucerit cetatea Severin. Locuitorii unguri fiind disperati din prieinalipsei de aparare, au trirnis trei beizadele renumite, cu daruri imparatesti,la Poarta fericirii, pentru pace. Cererea lor flind primita, turcii s-au in-tors cu noroc i glorie spre Adrianopol.

<RAnirea sultanului Mehmed I intr-un accident de cill'arie>.

RASCOALA LIJI BEDR ED-DIN41, FIUL CADIULUI DIN 134SIMAVNA, SI A SUPUSILOR SAT, SI OMORIREA LUI

Bedr ed-Din, auzind despre rascoala discipolului sau Bbrirk lage Mus-tafa cu 3 000 de oameni in tinutul Aidin 42, a fugit intr-o noapte pe ascunsdin cetatea Iznik 43 in tara lui Isfendiar 44. Fiind apropiatul lui Musa Celebi,el era cunoscut de voievodul Tarii Românesti. De aceea a trecut cu o navadin Sinope in partea lui Rumeliei, ajungind in Tara Romaneasca. DomnulTarii Românesti, la rindul sau, intimpinindu-1 pe seih, s-a bucurat desosirea acestuia i facindu-i multe onoruri i-a pus la dispozitie toate celenecesare pentru indestulare. In vremea aceasta, sultanul lumii, Mehmed,pornise in partea Rumeliei, cu gindul de a cuceri Salonicul ( Selanik ). . .

<Nimicirea rrizvrfitirului Torlak45 Kemal la Manisa (Anatolm) cu vreo 2 000 de räzvrd-titi. Expedrtia pentru Infibusirea rAscoalei lui Borukluge Mustafa si Torlak Kemal a fost condusáde vizirul Baiand pasa si de printul Murad. Descrierea luptelor de la Kara-Burun, Stylarios sipedepsirea lui Borukluge Mustafa>.

In acest timp, seihul Bedr ed-Din, la rindul sau, si-a adunat prie-tenii in partile Rumeliei. Pe multi dintre ei Ii ajutase i Ii cinstise cu pos-turi, pe cind era cadiasker 66. Din aceasta cauza se adunase in jurul saumulta lume i eihul, fiind cuprins de o dorinta desarta, a venit la Silistra.In unele istorioare se scrie c avea intelegere cu Bbrirkliige <Mustafa >.

<Rilscoala lui Bedr ed-Din in Deliorman i omorirea, acestuia din porunca lui Mehmed ICelebi, la Serres. Moartea sultanului Mehmed I>.

... In aceasta parte, monarhul Murad al II-lea, atotputernieiademnitatii, numind pe Evrenosoglu in inalta functie de valiu pentrupaza serhaturilor Rumeliei, de asemenea si pe Firuz Beioglu Mehrned laserhatul Tarn Românesti, fära sa se opreasca, a plecat in graba cu spahiiivictoriosi spre Anatolia ... Anul 826 48

... Pe cind sultanul puternic ca cerul avea de gind s cucereasca 150tara lui Isfendiar, facindu-se arz la picioarele Inaltulni tron, s-a facutarz despre trecerea lui Dracula 48, voievodul rii Rornanesti pe la Silis-tra, atacind islamice. S-a dat firman ca Firuz Beioglu <ilehmed bei >

135

41 Seth Bedr ed-Din Mahmud, fiul cadiului din SimaNna (Samauna), mare invAtat altimpului, autor a 33 de lucrari.

42 In izNoarele bizantine, la Stilarios (Kara Burun) in lata insulei Chios, lingfi oraseleEfes i Izmir.

43 Niceea." Adicd in Kastamonu.45 Torlak, turlak: lenes", ternbel".46 Judecator, magistrat militar intre 1410 si 1413, sub Musa Celebi.47 Val,: guvernator beilerbei (nurinuran).48 1423.48 Vlad Dracul. domnul Trii Rom5nesti (1436 1442).

t&rile

t

134 SOLAKZADE MEHNIED HEMDEMI

cu emirii din acele imprejurimi, fAcind o incursiune in Tara Romaneascg,151 s'a pedepseascg faptele nedemne ale lui Dracula. Potrivit poruncii impa-

rAtesti, mergindu-se in grabg in Tara Româneascá, au devastat-o si aujefuit-o in asa hal, incit rnai sus-numitul Dracula s-a uimit i, cuprins deteamA, i s-au impaienjenit ochii. Cind Dracula a fost instiintat c6, suvera-nul Murad, vina,torul de dusmani, va sosi in grabA, la Adrianopol, pregg-tind, vrind-nevrind, peschesuri marl, a plecat impreunä cu cei doi fii aisal 50 spre curtea impilrateascA cea ocrotitoare. La Adrianopol, fiind cin-stit cu sArutarea miinii padisahului i predind haraciul pe doi ani, prin mij-locirea inaltilor demnitari 51 crimele sale au fost iertate.

Dracula, lgsind pe cei doi fii ai sgi pentru a sluji la Poarta fericirii,s-a intors in tara sa cu firman impArgtesc.

in acest an norocos era anul Hegirei opt sute douzeci i apte 52

<Rdscoala din Albania si expedilia lui Isa bei Evrenosoglu>.

167 PLEGAREA SULTANULUI GEL FARA DE SEAMAN IN UNGARIA

Sultanul cuceritor de taxi, dupa, ce a numit serdar pe EvrenosogluAli bei, 1-a trimis inainte in vederea supunerii Orli unguresti. Ali bei,la rindul s'au, potrivit firmanului impitralesc, In anul opt sute patruzeci 53,

trecind peste Dun'are cu luptgtori islamici din Rurnelia, a ajuns dincolode Timisoara ( Tamasvar ) §i a trimis bulucuri sà fac5, incursiuni in toatepArtile. Devastind tara ungureascg timp de patruzeci de zile, s-a intorscu pradá mare. La intoarcere, Ali bei, povestind sultanului despre

Ungariei, se hotgra'ste o expeditie impotriva acesteia.in prim'avara anului opt sute patruzeci i unu 54, dupg inceperea

construirii unei geamii, s-a intreprins o expeditie impArAteascg cu oastenenumArata in vilaietul unguresc.

Mai inainte sosiserà porunci ilustre lui Vilkoglu 55, despotul Serbiei(Las-hakimi), §i lui Dracula, domnul Trii Romanesti, in care se spunea :In aceastg expeditie caTauzitg de victorie sà fiti impreun6". De asemenea,pregAtindu-se amindoi, prin cälguzirea despotului sirbesc au trecut apaDunarii pe la Vidin. Au luat un num6r de cet4i din tara ungureasa, si anrAmas in acel vilaiet timp de doug luni fgr5, s dea de urma dusmanului,care se intgrise in locuri de nestrWatut si in "TM prgpAstioase. Ostasii isla-mici s-au imbogatit cu pradA ungureascA, dar sosirea iernii a impiedicatsederea lor acolo. De aceea, ei s-au indreptat spre capitala sultanatului.In timpul intoarcerii, sahul lumii, sultanul Murad al II-lea, trecind prinTara RomâneascA, voievodul Dracula a dat zaiafete bogate, aducind sipeschesuri minunate. Apoi, cu noroc i fericire, a trecut in orasul Adria-nopol.

168 <Versun. Rascoala lui Iskender bei in Albania si expeditia beilor turci in aceasta'

55 Vlad (Tepes) si Radu (cel Frumos).51 Erkian-i devlet: vizirii, muftiul, cadiaskenil,52 5 decembrie 1423 22 nmembrie 1424.53 16 iulie 1436 4 iulie 143751 5 tulle 1437 23 iunie 1438.55 Gheorghe Brancovici-Vucovici (1427 1456).

bogá-tale

t

nisangiii.

TARIH 135

CIRCUMCIZIA SULTANULUI MEHMED HAN SI CUCER1REA 169SEMENDREI " SI A TARII LUI LAZ<AR>

Ishak bei propune sultanului Murad sä cucereascg Semendria caredeschida" drumul spre Ungaria, dar fiMd. vreme de iarna,, au iernat

atunci la Adrianopol. Odafa cu apropierea zilelor de primgvara, mariasa sultanul (hudavendekiar ) a emis firmane pentru a stringe osti purt5.-toare de victorie.

Mai inainte au invitat la Poarta devletului pe Vilkoglu si pe Dracula,domnul Tärii Romamesti. Vilkoglu, potrivit zicalei hainul este fricos",temindu-se, nu a venit personal, ci a trimis pe cei doi fii ai si 57. Dracula,neputindu-se opune, a venit de nevoie impreunA cu cei doi fii ai sAi 58

§i din inalta porund, imparateasca a fost inchis de indata la Galipole, iarfiii s5i in cetatea Egri-Göz 59.

Fiii liii Vilkoglu, la rindul lor, au fost trimisi la cetatea Tokat sprea fi inchisi. Apoi, cu oastea calguzita de victorii, au plecat spre partileSemendriei.

<Cucerirea Serbiei i acordarea Semendriei lui Turhan bei>.

Dracula, domnul Tarii RomAnesti, fiind inchis si Tara Romaneasc5 170räminind frà st6pin, craiul unguresc 60 a numit din nou pe unul 61 dintremostenitorii domnilor Tarii RomAnesti i pe cind norocosul pahisah eraocupat cu asedierea cetAtii Semendria, craiul ungurese, trecind Dunarea,

intins mina asupra tArilor islamice.Dupg cucerirea Semendriei, cind s-a intors cu cinste la Adrianopol,

numind serdar pe Mezid bei, 1-a trimis cu akingiii acelui tinut in TaraRomâneascd, pentru nimicirea dusmanului. Dar, pe cind oastea islamicgse deda la pradaciuni, iar Mezid bei Ii vedea de treburile sale, au fostinconjurati pe neasteptate de o oaste ungureascA si de voievodul TariiRomamesti. In jurul lui Mezid bei nu erau multi oameni, dar cei mai multidin citi erau au fost ucii. In sfirsit, el insusi <Mezid bei > gasit o moartede erou martir 62. Restul spahiilor, imprgstiati prin imprejurimi dupaprad6, cind au aflat de moartea lui Mezid bei, au fugit citi au pututtrecind DunArea cu. mii de suferinte au sosit pe tarmul

Padisahul islamului, auzind de moartea de martir a lui Mezid beisi de infringerea ostii sale, pentru a-1 rAzbuna, 1-a trimis pe Kula Sahinpasa 63, beilerbei de Rumelia, numindu-1 iari serdar peste oaste. Deasemenea, au fost trimii impreuna cu Kula Sahin sage sangeacbei renu-miti dintre emirii Anatoliei, cu spahiii lor. Pasa de mai sus era rennmitprin ingimfarea, egoismul i aroganta sa. Cu toate Ca' intrase in Tara

171RomaneascI, totusi nu luase nici o mAsura,' de precautie. Intr-o zi, sosindstirea despre venirea neasteptatg a ostii unguresti i despre atacul ei asu-

Smederevo, cetate i oras linga Belgrad.57 Grigore si Gberman ; primul a fost orbit (in. 1459), al doilea calugarit la manas-

tirea Hilandar.58 Vlad56 Cetate in Asia Mica, la vreo 70 km vest de Kfitahia (vilaietul Kermian).60 Albert de Habsburg (1438-1439) sau Vladislav I Iagelo (1440-1441).

Mircea, fiul lui Vlad Dracul, sau Basarab al II-lea (1442-1443).62 In lupta cu Joan de Hunedoara.63 In alte izvoare tureeti : ehab ed-Din. Inseriptia sa funerara din geamia or. Plovdiv

a fost publicata de Ibrahim Tatarll (Sofia).

sa

5i-a

sisalvgrii.

rba

5 Radu.

136 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

pra o§tii islamice, bratele §i aripile lui Kula Sahin s-au frint §i fara' sl maistea pe ginduri a luat-o la fuga". Beii au spus : este o ru§ine pentru aceicare inainte de lupt6 spuneau cg, sint viteji §i acum fug". Neavind ins5,incotro, el §i-a vindut pe nimic cinstea §i onoarea §i, fugind zi §i noapte,a trecut Dun'area.

Restul spahiilor hind. slabi, multi dintre ei s-au imprd§tiat cu sufle-tul infrico§at §i multi dintre viteji, luptind, au dispArut din viat6 ea mar-tini pe cimpul de lupta.

<Expeditia sultanului Murad al II-lea Impotriva Karamaniei>.173 <Abdicarea i retragerea sultanului Murad al II-lea la Manisa>.

174 ALIANTA OSTILOR DUPIANE 5I REINTOARCEREA LA TRON ASULTANULUI MURAD AL II-LEA

<Abdicarea sultanului Murad al II-lea a fost un prilej de pactizare a statelor invecinatecu Imperiul otoman>.

Indeosebi Karamanoglu 64 a trimis craiului ungurese 65 urmatoarea§tire : In capul lui Osmanoglu 66 intrind. gustul de petreceri, a Fasat caurma§ in locul sau un tine de nimic, care n-a vàzut incA razboiul, §i careInca, nu §i-a minat calul in locuri stincoase. Prin urmare un astfel de pri-lej nu trebuie scapat din miini §1 de va fi trecut cu vederea, regretul nune va folosi la nimie". < 2 versuri>. Cind au sosit astfel de §tiri absurdedin partea zApAcitului de ibn Karaman 67, la du§manul umil, craiul ungu-resc cel rgtAcit, trimitind scrisori in toate pgrtile, in scurtà vreme s-auadunat multi la un loc.

Oastea ungureasc6 §i cea germang (alaman) §i cea bosniacg §i her-tegovina' §i cea moldoveneascg (Kara-BOdan) 68 §i valahA 69 §i cea frincá 70,fdeind sfortari spre a ridica toate gloatele, §i-au adunat dintr-un euvintvreo 80 000 de du§mani. Agitindu-se ea o mare, s-au indreptat impotrivaOrion islamice. Trecind prin Belgrad, au ruinat §i au d'arimat toate impre-jurimile pin6 la Nicopol. Scopul final al craiului rAufdegtor era acela ea,trecind. prin Varna, s'a meargl la Istanbul ... Emirii de serhat, chidau fost informati despre aceasta" situatie, au facut-o cunoscutà, cu maregrabA, la Poarta imp6rAtiei.

<Sultanul Murad al II-lea este convins de beii sal salt reia domnia, din pricina situa-tiei critice>.

1gsindu-1 pe sultanul Mehmed han pe tronul de la Adrianopol,el insu§i <Murad>, cu o oaste caTauzità de victorie, a apucat drumul <Var-nei>, cu gindul de a se ap6ra de du§mani.

64 Ibrahim bei (1424 1463).Vladislav I Iagello (1440 1444).

66 Adica' : urmasii emirului Osman I.67 Forma araba pentru KaramanOlu : fiul lui Karaman".68 MoldoN a n-a participat la bdtdlia de la Varna. Inserare ulterioarä, gresita, privind de

fapt oastea bur gundd.69 Oastea Taril Românesti, condusA de Vlad Dracut.70 Firenk : venetian, genovez ; aici in sens de : burgundd, a Caret flotä a venit cu intlrziere.

TA.R111 137

In aceste zile, du§manul cel umil, la rindul sgu, trecind prin TaraRomâneascg, venise la Varna. Oastea islamie, indata* ce a luat §tire despreaceasta, mergind in grabg, in acele pärti a pornit la 1upt5, cu du§manul<versuri >.

<Urmeaza descrierea luptei de la Varna pe baza relatarilor cronicarului Idris Bitlisi 71>. 175

Proza" (nesir). <in timp ce oastea otoman5, era respins5, de aliati§i sultanul Murad al II-lea se inchina lui Allah implorind victoria>, regele 72

cel rauMeAtor, care era in acel loc, a vgzut slàbiciunea o§tii islamice.Potrivindu-se vorbelor lui Iancu , imbAtat de ele §i-a luat in miini sabiastrhlucitoare §i a repezit calul asupra sultanului lumii, ca sA-1 nimiceascg,

<Dispozitnle date de sultanul Murad ca sa fie omorit cind N, a incerca sa se apropie>.

RAufAca,torul rege, la rindul s'au, urm6rindu-1 pe sultanul plin destralucire pia, in fata rindurilor o§tii victorioase <otomane >, <aceasta >i-a dat drumul, dar 1-a läsat la mijloc. Atunci un ienicer, numit lioga Hizir,ajungindu-1, calul regelui s-a poticnit. Nenorocitului rege, indat'a ce s-afasturnat de pe calul sa'u, Med s'a fie iertat deodath i s-a tAiat capul, carea fost prezentat padi§ahului

Dupg, nenorocirea intimplata, cu regele, oastea maghiara fiind spe-riat a inceput sà fug6 in dezordine. Atunci Iancu <de Hunedoara > agrgit : Noi n-am venit la luptA, pentru crai ; noi luptsam pentru credintanoastra". Cu aceasta incurajindu-i pe du§manii netrebnici, i-a atitat laluptà. Ei au rezistat un timp oarecare §i chiar, depunind toate sfortarile,au dat de trei ori atacuri asupra o§tii islamice. IrazInd insg c partea musul-manA, este puternica,' §i c partea lor merge spre infringere, au ales fugape drumul pe care veniserg.

<Urmarirea fugarilor de catre oastea rumeliota condusa de Davud pasa. Luarea de robi,a 250 de harabale s a. Discutia sultanulni cu beiul de azapi : told mortii slut tineri, daca eraun batrfn printre ei, nu ajungeau la aceastd situatie nenorocitd". In cronicile mai vechi acestfragment este dat dupa lupta de la Cossovo (14481852). Urmeaza serbarea victoriei>.

Aceast6 1upt norocoas6 s-a intimplat intr-o zi de marti, in a noua 178zi a lui regeb, din anul opt sute patruzeci §i opt 7 4.

176

177

PLECAREA SULTANULUI MURAD IN MAREA EXPEDITIE 181DE PE CIMPIA COSSOVO SI INFRINGEREA OSTILOR ALIATE

Dupg victoria <de la Varna §i insulele grece§ti>, cind s-au intorsin capitala sultanului, Adrianopol, a sosit §tirea ca," Ioan de Hunedoara,fiul craiului maghiar <sic !>, a atitat pe beii du§mani pentru devastareaWilor islamice. Multi bei care duceau o viata, libera ca ni§te crai, dupAce s-au adunat intr-un loc, §i-au pus in gind s porneascA la luptA <impo-triva turcilor >.

" A scris in 1502 o cronica intitulata : Hes1 being (Cele opt paradisuri). Despre IdrisBithsi vezi Cronici turcoli . . ., vol. I, p. 149-176.

7 2 Vladislav I." Ioan de Hunedoara.74 22 octombrie 1444. De fapt a avut loc la 10-11 noiembrie 1444.

138 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

La auzul acestei stiri triste, suveranul lumii, spre a se informa asu-pra situatiei adevarate, a trimis o iscoada ascultatoare, numita marta-losul 75 Dogan, de care se foloseau de obicei in toate treburile importante.

Toata situatia consta In aceea ca, mai inainte, in lupta de la Varna,taindu-se capul craiului celui nenorocos <Ladislau>, Iancu Huniade, dupace a ajuns in tara ungureasca, a atitat pe banul ceh i pe banul Lük < ?).(Lek ), precum sipe alti bei dusmani de o seama cu ei, zicindu-le : Daca,neincheind intelegere i alianta, nu yeti lua masuri pentru Inläturareamahomedanilor, atunci s titi c ceea ce a venit pe capul craiului vaveni, cu siguranta, i pe capul vostru". <Versuri>.

Martalosul (martolos ) Dogan, intorcindu-se la maria sa sultanulMurad, a povestit ca In urma instigarilor lui Iancu, citiva bani, unin-du-se intre ei, au ridicat in picioare pe toti raufacatorii i punind sa, sebath' tobele sint gata de a trece cu osti numeroase prin fata Belgraduluisi au de gind sa atace i sa devasteze tarile islamice <Imperiul otoman>".

<Turcii aduna osti, trec prin Sofia si Inainteaza" spre Cossovo>.

Mai inainte, cind. hainul caruia i se spunea Iancu de Hunedoara1-a infrinat pe un bei cu numele de Kula-Sahin si a nil-pica oastea1-a ucis i pe Dracula, domnul Tarii Romanesti, numind in locul acestuiape Lasoglu 76 <sic !>.

Pe cind padisahul, ocrotitorul lumii, astepta adunarea ostilor laSofia, locuitorii rii Romanesti au devastat imprejurimile Nicopolului,provocind pagube tarii islamice. Atunci emirii de margine : FiruzbeiogluMehmed bei i beii renumiti ca Mustafa bei i Isa bei, facind Intelegereintre ei, au dat cu citeva mii de akingii un atac de noapte asupra ostii

182 Tarii Romanesti si au adus imparatului multi dusmani imbracati in zalesi u miinile si picioarele ferecate in lanturi. Sultanul, bucurindu-se deaceasta victorie, a dat porunca de inaintare spre Cossovo.

<Participil i ajutoare din Kararnama>.

In §aban 852, intr-o vineri 77, f ortele erau gata de lupta.<Descrierea luptei de la COSSOVO>.

De asemenea, si in acea zi, cind s-a facut seara, vicleanul numitIancu Huniade, intrind mai intli intre harabelele dusmanilor care scapa-sera din Mahe, intarit locurile din preajma-i intocmai ca pe o cetate.Iancu s-a hotarit sa, fuga, si a pornit sa-si salveze capul. Spre dimineata,adresindu-se nenorocitilor care se gaseau in jurul sau, a zis : voi s aveti

sa paziti aceste harabale, en merg i tree in spatele dusmanuluireped calul meu de acolo de unde ei nu se asteapta". Cu acest viclesug,

iesind pe la spatele harabalelor dusmane, el a fugit cu niste supusi de-ailui spre vilaietul bor. Dimineata, cind s-a luminat pamintul de razele stra-lucitoare ale soarelui, restul dusmanilor ramasi a aflat despre fuga lui

183 Iancu i negasind nici un mijloc d.e scapare incordat puterile facind.ultimele sfortari. Astfel, cu sfortari de ignoranti, iarki au dat un atac

Marlalos (rom. marlalog): ostas la cetatile de margine.76 Fiul lui Laz6r", regele Serbiei ; In cronicile mai vechi : Dano41u." 3 octombrie 1448.

jimmied,

grij sisi

si-a

TARIH 139

asupra ostii islamice. S-au rgzboit mult i s-au strgduit ca sg-si salvezeharabalele, dar n-au reusit.

<Versuri in legaturã cu victoria turcilor i intoarcerea sultanului spre Adrianopob.<In legenda Intemeierli Constantinopolului adesea se vorbeste de un Iancu bin Madian, 201-206

desigur o figurà legendara>.<Expeditia sultanului Mehmed a II-lea lmpotriva cetAtti Belgrad (860 H/1456) si lupta 216

cu craiul unguresc, färä a-I mentiona pe Iancu de Hunedoara>.

Incursiunea lui Evrenosoalu Isa bei in tara arndutilor si a unuialt Isa bei, sangeacbei de Vidin, In tara ungureascg.

EXPEDITIA SULTANULUI 78 PENTRU SUPUNEREA 224TAR II ROMANESTI

Pe cind sahul sahilor ($ehinffch ) lumii <Mehmed al II-lea> era lacucerirea Trapezuntului 7°, domnul Tgrii Românesti, voievodul Tepes(Kazaklu ) 8°, ggsind prilej de prad i profitind de faptul cg partea aceeanu era apgratd, incepuse sg-si intindg mina asupra locuitorilor Imperiuluiotornan 81.

Ishak pasa fusese insdrcinat cu paza Rumeliei si apgrarea acelorpgrti. Actiunea nereusitg a voievodului Tepe§ fiind raportatg de Ishakpasa la picioarele tronului, sahul ocrotitor al lumii a string caste pentrua supune pe acel rebel nenorocit. Dar, la inceput, i s-a trimis mai sus-porne-nitului Tepe§ invitatie, Hind chemat la Poarta impgrAtiei. Atunci el atrimis urmatoarea stire populatia Orli mele nu este statornieg si acumdacg voi pleca la Curtea fericirii ocrotitoare, ca sd mg inchin, toti se vorsupune de indatd ungurului i vor aduce pe crai 82 in locul meu si vorpreda acestuia tara mea. Dacg se va giisi de cuviintd, sg se trimitg in aceste

pentru paza tdrii mele, unul dintre emirii de serhat, desigur cg mer-gild ni voi inchina la Carina de la Poarta fericirii si la vestea pldeutda chemdrii voi mdtura Poarta impärdtiei cu genele mele. <Versuri : > Dacd,el va pgzi vilaietul meu, atunci mergind, mg voi inchina la picioarele tro-nului i inchinindu-ma, ping la pdmint sg-mi vgd capul plin de bucurie".

Cind a relatat in felul acesta, atunci, potrivit firmanului impArd- 225tesc, a fost trimis Hamza bei ceakirgibasi 83, bei de Nicopol, cu o ceatdde ostasi renumiti, pentru paza Tdrii Românesti. Cind ei au descins pemalul Dungrii, voievodul Tepe§ cel hain cu oastea sa, dind intr-o noaptepe neasteptate un atac, atit Hamza bei, cit i musulmanii care se gdseauin jurul sdu si-au gdsit cu totii moartea de eroi martini. El a tdiat capullui Hamza bei si trimitindu-1 craiului unguresc, 1-a instiintat despre iesi-rea sa de sub ascultarea padisahului. Cind padisahul a fost instiintat despreaceastd purtare mirsavg a lui Tepe§, In primdxara anului opt sute saizecisi vase 84 a pornit in grabg cu o oaste victorioasg pentru supunerea Tdrii

78 Mehmed al II-lea (1451-1481).78 Asedierea si cucerirea cetAtii Trapezunt, In 1461.88 Vlad Tepes (1456 1462).81 In text : tdrilor bine p5zite" (nernalik-i mahruse ).

Matei Corvin (1458 1490).83 CApetenie de sonnari.84 Martie mai 1462.

:

140 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

Romanesti. Dupa, ce au parcurs in graba, multe 1ocalit4i, intr-o zi lumi-noasa, au ajuns la hotarul Varii Românesti. Tepes, neavind puterea de ase Infatisa, s-a ascuns in vgi pra,p6stioase si in locuri stincoase, nearA-tindu-si nicaderi capul.

Mevlana Idris Bitlisi povesteste astfel : Evrenosogiu Ali bei, fiindnumit serdar asupra cetelor de akingii, a fost trimis pentru devastareaTdrii Romamesti. Informat despre aceasta, situatie, Tepe§ a trimis asupraakingiilor aproape zece mii de dusmani rätkiti, care apropiindu-se au fostatacati de vitejii din Rum 85 Tocmai eind erau incäierati in luptä, sti-rea despre aceasta a ajuns la maria sa sultanul, aflat in acele pri. Atuneiel s-a grabit spre locul de luptg, s-a repezit numaidecit asupra dusmanului,nedindu-i nici un ragaz. Cind dusmanul eel nenorocit a aflat de acest fapt,temindu-se de victorie, de la inceput a apucat calea infringerii i cei maimulti dintre afurisiti au fost fkuti robi i ferecati in lanturi, iaraproape sapte mii de dusmani, au fost mkerariti cu snide".

Dupa, aceast6 victorie, marele sah Mehmed, stind timp de o lung, inTarii Romilnesti, a gent acolo petreceri. Cind aceast6 stire

a ajuns la urechile voievodului Tepe§, acesta pierzindu-si mintilefäcut tot felul de planuri i pregatiri, de voie sau de nevoie, i s-a incume-tat, numai cn oastea sa proprie, s dea un atac asupra sultanului lumii.Negäsind altg cale, intr-o noapte intunecoasg, prinzind curaj 86, a datdeodata, un atac asupra ostii islamice. Vitejii din Rum, lthnd la mijlocacea ceata, nenorocitai, s-au repezit deodata cu snide si an trimis lamoarte ca pe niste balauri pe multi dusmani. Desi voievodul Tepe§ s-asteaduit s'a se rAzboiasca, totusi nu i-a folosit la nimic i, in cele din urna,acel nedemn, pierzindu-si speranta in lupta,, a fugit in tara ungureascg.

226 Dupg aceasta, toate tinuturile Taxii Românesti intrind in sta,pini-rea sultanului lumii, a acordat acest eialet voievodului Radul 87, fratelevoievodului Tepe§, care pina, atunci se invrednicise cu cinste i glorie inslujba de la Poarta fericirii

EXPEDITIA SULTANULUI PENTRU SUPUNEREA INSULE1 MITILENE

<Expeditia pentru cucerirea Bosniei, Caramanier237 <Lupta impotriva lui Uzun-Hasan. Cucerirea cetatilor Caffa (Kefe), Azov (Azak)

252-253 Mangup de care vizirul otornan Ghedik Ahmed pasa (1473 1474)>.

251 POVESTIREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA 5I INFRINGERA ACESTEIA51 OCUPAREA CETATILOR DE LA SERHATUL UNGURESC

Padisahul ocrotitor al lumii trimisese pe Suleiman pasa, care erabeilerbei de Rumelia, en spahii alesi pentru cucerirea cetgtii albanezeScodra 89 Cetatea de mai sus, neputind fi cucerita, intr-un timp scurt din

85 Ostasii din Anatolia.86 In text : goz karardub." Radu cel Frumos (1462 1475).88 In text : Midulu (Lesbos).89 In text : Arnavud lskenderiesi.

ceilalti,

localitatile0-a

...

s.a.>.i

TARm 141

pricina fortifieatiilor sale, s-au multumit numai cu prada si au fost nevoitisa se intoarea la Poarta irnparatiei.

In acele zile s-a raspindit stirea despre rgscoala voievodului Stefan(Istefan) 9°, domnul Moldovei (Kara-Bogdan ), si intrucit Suleiman pasa,neobtinind victorie in cucerirea Iskenderiei, n-a reusit, asa curn s-a spus,ea acea adunatura sg, fie imprästiata, i s-a dat poruncg 91 sa meargä cuoastea sa asupra domnului Moldovei si sa supuna cu lovituri de sabieacea targ. Distanta dintre Iskenderie si Moldova fiind cale de o luna,era de la sine inteles sg se ajunga acolo cu multe greutati si cu oaste obo-sitä. Dar neavind putere sa se opuna firmanului, cgruia trebuia sg, i sedea aseultare, de nevoie s-a hotgrit sit meargg, in acea parte.

Traversind fluviul Dungrea, el a trecut in partea Tarii Romgnesti.Apoi, ajungind in tara Moldovei, deoarece domnul acelei tari nu se argta,turcii, hind cuprinsi de dorul de pradd, an inceput sa devasteze tinuturilesi satele sale.

Pe eind Suleiman pasa era ocupat cu prada, domnul Moldovei s-arepezit intr-una din zile, pe neasteptate, asupra ostii islamice. Din pricing,ca nu stiau ca vor fi atacati, cei mai multi dintre gazii au murit si au dis-parut din aceasta lume. Insusi Suleiman pasa abia a scapat de la prabu-sirea pieirii.

Cind aceastg stire trista a ajuns la Poarta imparatiei, sultanul Meh-med al II-lea, facind sfortari sa mearga in persoana, in vilaietul Moldovei,s-a dat firman pentru adunarea de osti purtatoare de victorie. In prima-vara anului opt sute optzeci si unu 92 s-au indreptat en mare alai spretara Moldovei. Au pregatit tot ce era necesar pentru Wile islamice, trans-portind zaherele pe galere (kadirga ) din Marea Neagra pe fluviul Dunarea.

Voievodul Stefan (Istefan ), beiul Moldovei, fiind instiintat desprepleearea padisahului cu toata oastea sa impotriva Moldovei, a dat foeogoarelor tgrii sale ; si pirjolindu-le pe toate, n-a lasat nici o urma de finetesi de cereale. Dupg, ce si-a urcat locuitorii vilaietului in munti prapas-tiosi, si-a ascuns oastea si suita sa josnica intr-o padure, care si astazieste vestita, in acel vilaiet sub numele de Marea de copaci" 93.

Sahul lumii, Mehmed al II-lea, desi a cercetat cu atentie toate tinu-turile dusmanului, nu i-a gasit deloc urma si nu a intilnit pe nici unul dintrecei afurisiti. Oastea calguzita de victorie a fost nevoita sa umble, vagabon-dind si farg capatii, timp de mai multe zile, in acel vilaiet plin de pri-mejdii. In sfirsit, cu ajutorul lui Allah, a fost prinsg, o iscoada care, cerindarnan, a dat una cite una informatii asupra situatiei dusmanului. Indata,farg A mai zaboveasea, s-au indreptat asupra padurii. Umilul dusmanasezase in acel asennzis din padure tunuri man l. si oamenii lui stateau lacolturile de intrare eu unelte de lupta, tinind pddurea ca niste hare subocrotirea bor. Cind acei nenorociti <moldovenii> au vgzut atacul ostii isla-mice asupra lor, si-au gresit, din zapacealg, calculele. Astfel, ei au trasfoe din tunurile ion cu putin timp inainte ca oastea islamica sa soseasca,la locul de bataie a tunurilor si ghiulelele au trecut peste capetele lor eanista turbane de dervisi (sufii), dar n-au adus nimanni nici o vatamare.

90 *tefan cel Mare (1457-1504).91 Lui Suleiman pap.92 Aprilie mai 1476.93 In text : Aaac demzi (Mare arbororum").

142 SOLAKZADE MEIMED HEMDEMI

Insa <ghiulelele > tunurilor aruncate din partea aceasta <de la turci>nimerind asupra harabalelor de tunuri ale dusmanului, nici una n-a cazutin pustiu. Intrarea in padure fiind baratd, turcii n-au putut sa inaintezeasupra ghiaurilor. Vitejii ieniceri, in loc sa faca din piepturile lor scuturiimpotriva tunurilor si pustilor, dupa cum erau obisnuiti, dud au tras tunu-rile din ascunzis, s-au culcat de teama, cu fata in jos. La acea data, Mehmedaga Trabzunlu 94 era sekbanbasi 96. Sultanul Mehmed han, gaziul, cinda vazut aceasta purtare a ienicerilor, adresindu-se catre aga i-a reprosat,zicindu-i : E de mirare ca acesti oglani 96 s-au miscat slab. Oare asa sintacei ce incing briul vitejiei I -. Si luind personal in miinile sale binecuvin-tate scutul, si-a repezit calul inainte.

Ienicerii, la rindul lor, rusinindu-se de ceea ce au facut, s-au hotaritsa-si sacrifice sufletul si trupul pentru norocul padisahului si au trecutinaintea lui. De asemenea ostasii de bulucuri 97, pornind deodata, nu s-andespartit de suita imparateaseil. ()stile din Rum.elia si Anatolia, la rindullor, vdzind de asemenea o astfel de incordare din partea sultanului, facindsfortari mari si-au expus piepturile in fata tumirilor §i pustilor. S-au razboitintre ei pina la chindie 98, <turcii> flind la ses, iar ei <moldovenii > inpadure.

In cele din urma, victoria stralueita, fiind a o§tii islarnice, cei maimulti dintre bogdanlii 99 au fost macelariti cu sabiile. Cei care au supra-vietuit s-au intarit impreuna en serdarul 160 lor, Stefan (Istefan ), in munti,salvindu-si cu greu sufletele. Dusmanul a fost nirnicit in asa masura incitdin capetele (kelle ) lor taiate s-au faeut multe minaretei.

256 Dar multi gazii murind ea eroi martini pe acel cirop al vitejiei,singele lor s-a scurs asemenea fluviului Ceihun

Potrivit inaltului Erman, toata oastea islamica timp de doug lunidevastind necontenit vilaietul Moldovei, s-a saturat de prada si, afara deaceasta, s-a bucurat si de darurile padisahului. Apoi, s-a intors spre partileAdrianopolului, veehea capitala a sultanatului.

Beiul Tarii Românesti 102, care slujise cu oastea sa in aceasta expe-ditie, a fost cinstit cu favoruri imparatesti. De asemenea, i-au fost däruite§i lui, potrivit situatiei sale, lucruri dintre prazile din Moldova (Bouclania),§i chiar turmele de porci care se gasean in acel vilaiet intins au fost dateostii 'Pill Românesti.

La intoarcerea din expeditia moldoveneasca, in momentul cind autrecut Dunarea, venind un om din partea lui Mihaloglu Ali bei, a adus yes-tea despre razvratirea craiului unguresc, Matei Corvin, care construise

94 Din Trapezunt.95 Capetenia seimenilor (trupe de ieniceri).96 Bdieti", aici In sens de ostasi tineri, recruti".97 B Clük halkr, o categoric din oastea permanenta.98 Beth es-salatein olunca : textual pind la timpul dintre cele dotia rugaciuni".99 Adica moldoveni.100 Aici In sens de conducator, domn.lot Djeihun : Amu-Daria (In Asia Centrala).100 Laiota Basarab (1474 1476).

101.

TARIH 143

doua eetati la Koiulug impotriva turcilor. Aceasta eucerire a cetatilorunguresti s-a intimplat la o jumatate de luna dupa expeditia impotrivaMoldovei.

<Acordarea de feude, timare i ziamete participantilor la expeditie>.

Su ltanul era continuu nelinistit d.e faptul cà Iskenderia 103 nu a fostcucerita, deoarece Suleiman pasa nu indeplinise aceasta sarcina. Fiindnevoie insä de expeditie impotriva Moldovei, problema cetatii Iskenderiaa fost aminata. Cind s-au intors cu noroc din acea expeditie vietorioasa<din Moldova >, s-a dat porunca pentru odihna pa doi ant. In acel timps-a pus temelia j s-a coustruit noul serai din Istanbul 104.

Iar emirii de serhat au fost trimii cu oastea de akingii, dupa vechiulobicei osmanesc, pentru devastarea vilaietului dusman. Dintre toti, Miha-loglu Ali bei, fiind trimis in anul opt sute optzeci i doi 106 din partileTärii Rom anesti In vilaietul unguresc, n-a avut nici un noroc. In incursiuneaaceea, musulmanii au suferit o infringere.

ALTE EVENIMENTE... INFRINGEREA OSTII...

Pe la sfirsitul anului mai sus-aratat 106, Efasan Bojo& Isa beiMihaloglu Ali bei i Malcocioglu Bali bei, cu firmanul padisahului, aufdcut incursiune In vilaietul unguresc eu 30 000 de calareti dornici desinge, trecind prin Tara Itomaneasca. Ei au fost

ASEDIEREA INSULEI RODOS...

<Descrierea evenirnentelor din Karamania. Cucerirea cetalilor Chilia i Akkerman>.

Padisahul 108, maret ea si 6-em 109, si comandant de osti, pornind.imparateste s cucereasca Chilia i Akkermanul, in a patra zi a lunii rebiul-ahir a anului opt Bute nouazeci 110 a trecut eu cinste i glorie din Istanbulla Adrianopol.

Turturile i pustile, precum i alte unelte de luptä, au fost transportatecu harabalele, iar restul de munitii i zaherele au lost trimise pe galere 111prin Marea Neagra la Dunare.

La sosirea in Adrianopol, pe baza unui firman imparatesc s-a inceputconstruirea unei geamii, a unui seminar (medrese ) §i a unui spital impara-tese pe malul riului Tunga. Apoi, s-au indreptat cu oastea islamieä sprevilaietul Dobrogea 112 si cind au sosit la malul Dunarii au trecut-o cu cora-

103 Scodra (Albania).104 Este vorba de palatul Topkapi Sarayi.los 15 aprilie 1477 2 aprilie 1478.los In 1479.101 La Cimpul-Piinii, llngà Orástie, de Paul Chinezul si Stefan Báthory, principele Tran-

silvaniei (1479 1493).los Baiazid al II-lea Veli" (1481-1512).los Bege legendar al Persiei.no 20 aprilie 1485 (de fapt in 889 H. 11484).iii Kadirga, din gr. katergon: vas, corabie.no In text : Toiranca, gresit din cauza semnelor diacritice.

257

263

292

293

infrinti

gi

144 SOLAKZAIDE MEIEMED HEIVIDEMI

bile din cunoscuta schen', Isaccea 113 pe partea Tarii Românesti 114, ina doua zi a lunii gemazi ill-ahir 115.

Beiul Tarii Românesti 116, slujind de multa vreme pentru Poartafericirii, platea tribut (cizye). Intimpinindu-1 cu ocazia descinderii pesahul Baiazid al II-lea eel norocos, a indeplinit cele necesare. Astfel,inchinindu-se pina la pamint, a facut alai cu douazeci de mii de ostasi 117,cu care venise pentru a sluji imparatia turceasca.

In a unsprezecea zi a lunii de mai sus 118 au ajuns in fata cetatiiChilia, pe care au asediat-o. Versuri :

77 Cind in zori de zi sahvl la Chilia a &Meat,A impresurat cetatea de pe mare si de pe uscat".

Dupa ce cu ajutoiul tunurilor zgomotoase au facut brese in poartasi in zidul cetatii, populatia i comandantul cetätii, speriindu-se, au predatfortareata en aman i gra conditii.

Maria sa iMparatul, facind rugaciunea de vineri in biserica forth-retei, dupa ce a pus stapinire pe cetate s-a indreptat spre resedintaAkkerman.

In acest timp, venind hanul Crirneei, Megli Ghirai han 119 din fami-ia lui Ginghis 120 en cincizeci de mii de tatari inti ea vintul, s-a uniten oastea purtatoare de victorii. Acesta a fost primit cu cinste i cumarl onoruri de catre sah. Apoi, calarind alaturi, scara linga scara, cugloriosul padisah, in a patra zi an ajuns la cetatea Akkerman. Bdtindcetatea de pe mare si de pe uscat cu tunuri i pusti, au doborit doi pima-abi 121 de seama, . In cele din urma, dupa un asediu de doudzeci de zile,destinul a facut ca preafericitul sah <Baiazid> sa, cucereasca cetatea.

Cind a fost cucerita cetatea, s-a poruncit ea bogatia i comoaracare au fost gasite in vistieria (hazine) acesteia sa, fie folosite pentrucheltuiala i nevoile geamiei, precum si ale cladirilor i fundatiilor pioaseincepute la Adrianopol.

Mengli Ghirai han, hanul Dest-i Chipceacului 122, dupa ce a primitbinefaceri imparatesti s-a intors in tara sa ; insusi sultanul, urminddrumul care trece prin Sari-Saltuk-Baba 123 din Dobrogea, a descinscu glorie In capitala Adrianopol.

1' 3 in text : Ishaklu.114 De fapt a Moldovei.215 27 iunie 1484.116 Vlad CAlugdrul (1482-1483).112 Cifrd vddit exage rata'.ns 6 iulie 1484.

119 Iengli Ghirai I (1467-1515).120 Ginghis han (1155 1227).121 Gherman si Oanea (vezi N. Iorga, Istoria románilor, vol. IV, p. 210).122 De fapt hanul Crimeei.122 Dupd numele starqului Sari-Sultuk, care venise la Babadag pe la mijlocul veaculul

al XIII-lea.

TARIM 145

RA SCOALA DOMNULUI MOLDOVEI124 SI INDEPARTAREA INTRIGILOR ACESTUIA

Cind s-a intors de la eucerirea ceatilor Chilia §i Akkerman, sultanul,inláturindu-1 pe Mesih pa§a 123 de la inaltul post al viziratului, 1-a pusin retragere la Filipopol (Filibe). Mazilindu-1 pe Iskender pasa 126 dineialetul Rumeliei, a acordat postul sgu lui Hadim Ali pa§a...

SOSIREA UNOR SOLI LA POARTA

De asemenea a venit un sol din partea craiului unguresc, care s-ainchinat la curtea ocrotitoare a lumii.

In acest timp, a sosit vestea ca, cei care rgmaseserg la Akkerman,trimitind §-tire lui Bogdanoglu 127, i-au spus :_,,dacg yeti veni pe nea§tep-tate, atunci va fi posibilg cucerirea cetatii". Incintindu-1 pe acest nedemn<Stefan cel Mare >, acesta, la rindul Om, a pregatit scald si cind a venitcu navele, pe la miezul noptii, in fata eetgtii, pgzitorii cetgtii au simtitplanul rgtácitilor care tradasera §i toti acestia au fost trecuti prin. sabie.

Turcii fiind foarte atenti spre partea du§mang, dud hainul de Bogdan-og1u <Stefan >, venind sub cetate, 0-a pus scarile la ziduri, pe and uniiintrasera in cetate, iar altii erau Inca pe treptele scgrilor, gaziii strigindAllah-Allah" i-au lovit a,,a, de tare en sgbiile, incit capetele Inn au egzutla pamint. Cind aceasta §-tire imbucuratoare a sosit la tabgra padiphuluilumii, 1-a numit serdar asupra o§tii purtgtoare de victorie pe Ali 128,

beilerbei de Rumelia. Oastea rumeliota, unindu-se cu oastea Tárii Romg-nesti §i cu citeva bulucuri din oastea de Poartg (kapu halki), a intrat invilaietul Moldovei, in ziva de dougzeci si cinci a lui saban din anul optsute nougzeci §i unu 123. Cea mai mare parte dintre boierii (bey ) Bogdaniei<Moldovei > au venit §i s-au supus lui Ali pa§a. Domnul Moldovei <Bogdan-01u ), fugind bug in vilaietul levse, a disparut, din care pricing au fgcutincursiune in toate partile Moldovei. Apoi, la Poarta impgrätiei au fostprezentate tot felul de prazi.

In anul opt sute nougzeci i unu no, pe cind §ahul lumii 0 generosulsuveran, Baiazid, se odihnea la Istanbul, s-a auzit de pregatirea voievoduhliMoldovei pentru a veni din nou asupra Akkermanului. Apelindu-se r1.111110.i-decit la Malkocioglu Ali bei din eialetul Silistrei, acesta a intrat in vila-ietul Moldovei cu akingiii Rumeliei §i s-a dedat la prgzi §i jafuri.

Domnul Moldovei, cerind ajutor de la eraiul le§ese 131 §i. de la ungur,a atacat ell multe cete pe Malkocioglu Bali bei 132, trecind peste riul Prut(Berut). Cea mai mare parte a o0ii turee§ti fiind imprastiata pentrupradg, lingg Malkocioglu ramasesera foarte putini oameni. Ali bei Malko-

124 Stefan cel Mare.125 Mare vizir Intre 1499 si 1501 (905-907 H.).126 Mihaloglu?127 Stefan cel Mare.129 Mihaloglu Ali -pasa, beilerbei la Dundre.129 26 august 1486.130 7 ianuarie 27 decembrie 1486.131 Cazimir al IV-lea Iagiellonczyk (1444-1492).132 Dacd nu este o confuzie cu Ali bei, Inseamnd ca au participat cei doi Malkocioglii.

10 c. 107

294-

pma

146 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

cioglu, la rindul sau, pornind degraba din locul sail, a scos sabia rdzbu-narii din teaca, apucindu-se de lupta cu dusmanul nmil. S-a dat o luptamare pina seara. Intro timp, el ascunsese intr-un loc ferit multi viteji

295 alesi. Indata dupa apusul soarelui, acei viteji au sarit din ascunzisul lorcind au inceput lupta, miinile dusmanilor umili n-au mai putut face

nirnic si, preschirnbind sederea lor hi fuga, s-au risipit intr-o e1ip. Intr-uneuvint, mai sus-pomenitul Ali bei, intorcindu-se teafar i sanatos, a sositla Pragul fericirii.

302 EXPEDITIA LUI BALI PENTRU ALUNGAREA DUSMANULUI

Craiul tarilor lesesti 133 se gindea intinda mina asupra tarnislamice. Deoarece avea in drumul sàu vilaietul Moldovei, trebuia s tread,pe acolo pentru a se duce impotriva turcilor. Atunci domnul Moldoveii-a instiintat pe emirii de serhat 134 §i, facind intelegere intre ei, au ascunsintr-o padure apropiata de vilaietul polon pe vitejii care se gaseau intinutul stapinirii sale, spre a fi pindari i hartuitori.

Cind craiul lesesc trecea cu oastea sa in apropiere de acel loc, vitejii<moldoveni i turci > mesteri in ale razboiului au iesit cu totii din paduriasupra dusmanului, asa eum iese sageata din arc.

Ei si-au repezit iute caii, trecind in spatele afurisitilor de lesi. Patrumii de moldoveni (Boadanh ), imbracindu-se ca oastea din Rumelia, au

307 atacat din alta parte. Cind ostenii craiului lesesc au vazut acest hal, fiindapucati de tremuraturi si de bilbiiala, s-au zapacit asa de tare, incit n-austrut In ce parte s-o rupa la fuga. Fiecare leah, en sufletul speriat, apucindla intimplare drumul pe care-1 vedea, a traversat multe dealuri ii cimpii . . .

Spahiii islamului, prinzindu-i, pe acei pe care ii ajungeau Ii faceauprizonieri i pe multi ii maceldreau cu sabia. Fugind. cam aproximativ omie de dusmani, ei au scapat eu mii de necazuri, intocmai ca o marfaIn bazarul bataliei 135.

Mai sus-numitul crai lesesc eel fatacit, din cauza grabei si a zapaceliilasindu-si in acel loc toate uneltele i toata bogatia, a fugit repede i cugreu in Ora sa. Se povesteste c vreo donazeci de mii de harabale deunelte i imbracaminte raminind pe loc, au incaput pe miinile vitejilorostii islamice si ale voievodului Moldovei. Cind partea cea mai aleasa aacelei prazi fara, num'ar a fost trimisa, impreuna cu prizonierii, la Curteafericirii celei ocrotitoare, voievodul de mai sus a obtinut favoarea padisa-

Atunci s-a dat firman ea MalkociOlu Ali bei, dintre emirii Rumeliei,unindu-se cii acel tefan s fad, incursiune i s atace vilaietul lesesc. Maisus-numitul Bali bei, trecind Dunarea cu patruzeci de mii de ostasivictoriosi, cind a intrat in vilaietul Moldova, domnul i-a iesit in intimpinaresi a luat asupra-si indeplinirea slujbei de calauza.

Apoi, traversind localitati dupa, localitati si menziluri &TA menzi-luri, cind au intrat in tara leseasca, au ajuns la Farkova Diva, aceasta,parcurgind multe rnenziluri, au ineendiat si au devastat cetatile

133 Than I Albert (1492-1501).134 Bei de margine.135 Este vorba de Mt:Alia de la Godrul Gosrninului (1497).136 Sau Karkova, nu poate fi deelt Gracovia (Polonia).

sa-si

habit

116leseeti...

TARIli 147

<Urmeaza descrierea devastarii unor tirguri §i cetati din Po Ionia,dupa care turcii se intorc >.

Au venit teferi si sanatosi in partile Chiliei §i Akkerrnanului, de laserhatul tarilor islamice, unde dupa ce au intrat, au dat invoire ostiiislamice.

<1511/917> 316

<litizvrAtirea printului Selim impotriva tatdlui sdu Baiazid al H-lea, pentru domme>.

Fiul sahului, In bucuria sa a acceptat invitatia preafericituluisultan si fiind o vreme aspra de lama, a mers in mare graba pe drumulChiliei §i Akkermanului, indreptindu-se spre Constantinopol.

<Intronarea sultanului Selim I, in 1512/918, si rdzboaiele sale in Orient>.

In acea lupta periculoasa im.potriva persilor era unul dintre Malko-cioglii, numit Ali bei de Sofia, si un alt AU bei, comandant (hakim ) deSilistra. Acestia erau dintre emirii din Rumelia, care din mosi stramosislujisera familia osmana.

<Descrierea luptei de la Mohaci (Moliac) in august 1526, moartea regelui Ludovic(.1..ato )137 al II-lea si mdcelul care a urmat>.

... In sfirsit, unii dintre emirii si luptatorii leahului si cehului §i 457rusului si ungarului §i austriacului (nemce ) i alamanului §i Timiwarei0 al altor neamuri ale dusmanului au fost facuti prizonieri, iar altii au fastmacelariti cu. sabia

<Decapitarea lui Tomar Pal 138 s.a.>.

317

451 456

PLECAREA SULTANULUI IN PARTILE PESTEI (P.E$TE) 460

<Construirea unui pod mare de 980 de coti pe Dundre si trecerea dincolo>.

Craiul ungurese slujind cu devotament Inaltei Curti, potrivitpromisiunilor ce i s-au fäcut in sesul Pesta, <Tara ungureasca si Transil-vania > i-au fost acordate lui Iano§ 39, fiul banului din Transilvania.

</ntoarcerea sultanului la Istanbul. Cucerirea cetktii Seghedin>.

Afara de aceasta, la confluenta riului mai sus-numit, Tisa, en Dunarea,pe malul lor, era o fortareata numita kastel ai carei ostasi, auzind de cuce-rirea cetatii Seghedin, an fugit en too.

PLECAREA MARELUI SAH148, MARET CA GEM, IN EXPEDITIAIMPOTRIVA VIENEI (BEc), ADICA IN NENOROCITA UNGARIE

Mai inainte s-a povestit cum ca dupg expeditia de la Mohaci, mariasa padisahul, acoperit de glorie, a acordat lui Ianos 141, care era ban deArdeal, craiia Ungariei nenorocite.

<Despre dusmania lui Ferdinand (FerencILW de Austria in legaturd cu acaparareaposesiunilor Ungariei>.

137 In alte izvoare : Lam.q.138 In text : Tumar Bali.138 loan Zapol3a (1526-1541).14o Soliman Magnificul.141 In text : Bano, grafiat gresit in loc de laml.

461

470

148 SOLAKZADE MEFEVIED HEMDEMI

Cind insa Ferdinand a depths sforpri pentru ocuparea Budei, craiulIanos <Zapolya > si-a dat seama ca, nu are puteri sä se lupte cu el si acerut ajntor de la turci, i s-a hotarit sa, se porneasca asupra orasuluiBeci, capitala acelui crai ratacit.

In 2 ramazan 935 142, padisahul, inconjurat de o oaste numeroasaca stelele, a iesit cu noroe si en mare pompa prin. poarta adrianopoli-tana...

<Inaintarea spre Ungaria>.

POVESTE CURIOASA

471 Descrierea exp3ditiei dupa povestirile istoriografului Mustafa benCrelal<zade >, Tabakat al-memalik ye Dere' jat al-mesalik

In a treisprezecea zi a lunii zilhige din anul mai sus aratat 144,impäratul a descins in sesul Sirmiurn (Srem ). Craiul Joan (Ianq ), impre-Una cu oastea ungureasca, a intimpinat in acel menzil pe maria sa padi-sahul fara seaman. Si in. ziva urmatoare, fiind cinstit CU sarutarea iniinii<padisahului >, i-a fost acordata din non craiia ungureasca. Apoi, pornin.-du-se de la menzilul mai sus pomenit <Sirmium >, la 1 muharrem din arml936 145 au ajuns linga Buda, uncle s-au dat lupte crincene timp de citevazile. in cele din urrna, tipetele de aman umplind vazduhul, tuturor dupla-nilor asediati in cetate le-a fost acordata iertarea. Potrivit vechiului tratat(alid domnia a fost acordata lui Ianos craiul.

<Descrierea altor evenimente dupd ocuparea Budei>.

474 In a dougzeci i asea zi a limb. safer 146, cind mania sa padisahula venit la Buda cu o oaste cit marea, craiul Ianos <Zapolya >, grabindu-sein intimpinarea <sultanului> i inchinindu-se la parnintul pretios, a fostcinstit cu vorbe frumoase din partea padisahului. Apoi, dupa, ce au trecutin par-tile Pestei, la menzilul de mai sus s-a dat invoire otii, iar sultanuls-a intors, cu suita sa, la Constantinopol, la 14 ale lunii rebi I 147 .

478 PLECAREA SULTANULUI IN EXPEDITIA SFINTA IMPOTRIVAAUSTRIACULUI (ALAMAN)

Pricina expeditiei in partile Austriei este aceea ea, Ferdinand (Feren-du? ), craiul nerntesc, aducind osti nenumarate in luna gemazi iil-evveldin anul noua sute treizeci i apte 148, a venit asupra craiului de Buda,Joan (lanes) <Zapolya >, pe care 1-a asediat. Timp de cincizeci i sapte de zile,<Ferdinand > a facut sfortari pentru ocuparea Budei. In fata tuturor aces-tor sfortari i atacuri ale dusmanului, Ianos, din cetate, a gasit de cuviintasa se ascunda j s fuga din fata greutatilor... si s-a ascuns intr-un colt ...

<Asediul Budei de Care, austrieci si respingerea lor de cdtre turci>.

142 10 mai 1529.143 Despre Mustafa Gelalzade i cronica sa, vezi Cronici turce0i ..., vol. I, p. 257-258.144 17 august 1529.1.45 5 septembrie 1529.148 30 octombrie 1529.147 16 noiembrie 1529.140 21 decembrie 1530 19 ianuarie 1531.

'

TARIR 149

In acest timp, Ianos <Zapolya >, eel fara, de rusine, la rindul sau,iesind din locul unde se asennsese, a aparut iarasi in cetate. Din parteamariei sale pasa 149 cel purtator de generozitate, nefacindu-i-se mustrdripentru fuga sa, Ianos iarasi a fost cinstit en domnie asupra Budei. SultanulSuleiman. insa, auzind e i de data aceasta eraiia Budei a fost acordatalui Ianos craiul si ea <tureii> au pornit là atac, de pe apa si de pe uscat 15°,a pregatit prin inaltele sale porunei toata oastea din Rurnelia si Anatoliasi in 19 ale lni ramazan, intr-o zi de joi, din anul 938151, el insusi a iesitdin Istanbul in fruntea unei osti victorioase.

<Situatla hanatului din Crimeea, omorlrea marelui vizir Ibrahim pasa, luptele cu 482-493venetienii>.

479

EX PEDITIA SULTANULUI <SULEIMAN> IN PARTILE MOLDOVEI... 495

<Capudanul (anul al ) Hair ed-Din pa5a Barbarossa 152 pleacd pe mare cu 3 000 de ostasipusca5i etc., ca rdspuns la alianta dintre portughezi, spanioli i venetieni, care atacd Imperiulotoman>.

. . . In a eineisprezecea zi a lui safer <din anul> noua sute patruzecicinci 153, Maria sa padisahul a iesit cu cinste si onoare din Istanbul, en

gindul de a face razboi dint impotriva dusmanilor condamnati foeuluidin infern. Cortul imparatesc a poposit intr-un loe inalt de la margineaunei vii i pe la sfirsitul lunii mai sus aratate 154, ajungindu-se la Adrianopol,a av-ut loc un mare divan <undo mina' Rasid, fiul lni Maan, a predat cheileorasului Basra >... Pina atunci nu se stia in ce parte se va indrepta expe-ditia imparateasca.

Neleginitul munit Petre 155, voievodul Moldovei, numai in aparentaera supus Portii ; dar padisahul stia Ca in realitate el era un razvratit.De aceea, gra indoiala, marele padisah incordat sfortarile, indreptin-du-se in. partile Moldovei. In douazeci ale lunii rebi 156, cind audescins la schela Isaccea, Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia, eu oasteasa rumeliota s-a unit in acel loc en oastea imparateasca.

Trecind fluviul Dunarea si apoi traversind menziluri dupa menziluri,cind an ajuns pe malul rIului numit Prut ( Purud ), care eurge din taraleseasca in vilaietul Moldovei, cu sfortarile marelui vizir Lutfi pasa s-aconstruit, intr-un. timp scurt, un pod peste rin. In. timpnl trecerii pestepod, au venit olaci din partea lui sangeaebei de Karlova(Karli-ili ).

<Se descrie victoria asupra ghiaurilor lingd cetatea Pen eza>.

Luindu-se aceasta stire de bun augur, s-a pornit indata asupra Mol-dovei. Cind au venit pe aceastä cale la cunoscutul i infloritorul oras numitFalcin 157, al voievodului Moldovei, an devastat imprejurimile acestuia.

149 Ibrahim pasa, mare vizir (1523 1536).150 E vorba de luptele de la Buda.151 25 aprilie 1532.152 Deilerbeiul de Alger, cunoscut pirat al marilor.153 13 lithe 1538.154 18-27 Wile 1538.159 Petru Flares (1527-1538 si 1541-1546).156 18 august 1538.151 In text grafiat gresit Nalcin; in alte izvoare Falcin sau Kalcin, adicd

496

§i.

al-evvel

harem

paid>.

9i-a

;oh-bei,

4 97

150 SOLAKZADE MEI-MED HEMDEMI

La un menzil mai inainte, pe drumul de trecere a padisahului, ocro-titorul lumii, a sosit Sahib Ghirai 168, hanul Crimeei, cu un numk de cinci-zeci de mii de tAtari 168, iuti ca vintul, atasindu-se ostii cglduzite de victo-rie. Cind a intrat in ordia irnpkgteascg, improscindu-se din tunuri, ieni-cerii s-au inveselit in trei rinduri.

Hanul mai sus-pomenit <Sahib Ghirai >, intilnindu-se &glare cu marelepadisah <Suleiman>, a obtinut marl favoruri din partea acestuia. El<hanul > 1-a insotit <pe sultan> ping la locul de congcire, vorbind despreexpeditie, si dud au sosit in apropiere de cort, dupg ce 1-a salutat, s-aintors la oastea sa. In ziva urmätoare, hanul si cu mirzacii sM, prezen-tindu-se in fata cortului irnpärgtesc, au fost onorati cu sdrutarea miinii<padisahului>. Atunci ei au primit tot felul de daruri.

In menzilul de mai sus 16°, s-a primit stirea ca neascultkorul voievodal Moldovei, numit Petru Itares, si-a asezat alaiurile de optzeci de miide ostasi 161 prin pádurile din fundul muntilor prgpgstiosi ai Botosanilorsi cd, avea de gind sq, atace si sa, provoace pagube ostii islamice la trece-rea ei pe acolo. Dar au sosit stiri ca, vgzind maretia si puterea ostii isla-mice, precum si numgrul coplesitor al ostii lui Suleiman, el a fost cuprinsde mare spaimg si deodatg, intr-o noapte, a disparut, repezindu-se in for-tgreata sa <Ciceiul > si cd, oastea <ghiaurg > purtgtoare de infringere s-aimprgstiat pentru a-si salva viata, risipindu-se in toate pgrtile.

Din acel menzil, <turcii si tatarii> au mers asupra orasului impor-tant Iaspazari 162, din vechime locul de resedinta al mai sus-argtatului<voievod > 163 Dupg ce 1-au devastat si 1-au ruinat intr-o clipg, au plecatprin vgile strimte, de la poalele muntelui Botosani 164, despre care s-avorbit mai inainte.

In a dougzeci si saptea zi a lunei rebi iil-ahir 165 a avut loc descindercairnpargteascg in orasul Suceava 166 care, la inceput, era capitala Moldovei.Cetatea aceea era foarte puternicg si intgritá si, desi era pling cu dusmanirgzboinici, totusi acestia au inteles bine cg daca, nu se vor supune uneiostiri ca marea, nici unul nu va putea sg-si salveze sufletul. Deodatg, ripe-tele lor de aman, izbucnite din diferite pgrti, au umplut cerul si pAmin-tul §i ei au predat cheile cefatii. Toti emirii Moldovei si aianii dusmanului,fiecare cerind iertare, s-au adunat in fata cortului impärätesc puternic cacerul. La rugdmintea tuturor, vilaietul a fost acordat, din partea padisa-hului, voievodului Gestene 167, fiul lui Stefan (Istefan) 168 voievod, unuldintre urmasii vechilor voievozi ai Moldovei, care slujea la inalta Poartg.Cind situatia tgrii Moldovei a fost hotkitä, hanul glorios de mai sus, fiind

158 Sahib Ghirai (1532 1 551).159 Credem CA cifra este exagerata, desi In alte cronici apare chiar 70 000.160 In alte izvoare turcesti : In sesul tirgului Iasi" ; In izvoarele europene : Stefiinesti.161 cifra exagerata ; In izvoarele europene 8 000.162 Tirgul Iasilor.163 AdicA a lui Petru Bares.164 In text : Budfan.185 23 septembrie 1 538.166 In text : Siica.167 In alte cronici (cf. Cronici turcefti .. ., vol. I) : Cetne, Cetina; Stefan LAcustA, fiul Int

Alexandru.168 De fapt, nepotul lui Stefan cel Mare, fiul lui Alexandru, ostatec la PoartA.

ThRIll 151

onorat in diferite feluri de atre sultanul lumii, a fost invrednicit cu permi-siunea imp6r6teaseä de a se intoarce in vilaieturile sale <in Crimeea >.

De asemenea, i s-a dat permisiunea de a se Intoarce unui sol 169de-al craiului lesesc 170, care, venind Inca', de mai inainte, se g6sea insuita impárAteasc6. Rgspindindu-se zvonul despre fuga voievodului,au fost trimii olgcari la craiul unguresc, Ianos 171, pentru a-1 prinde.Dupä aceasta, sultanul intorcindu-se cu noroc spre pàrtile capitalei impa-rAtiei <Istanbul>, chid au venit in apropiere de schela Isaccea, acolo astep-tau oamenii trimisi de capudanul Hair ed-Din pasa cu stiri despre cuce-ririle i victoriile sale.

<Se descriu faptele vitejesti ale amiralului Hair ed-Din Barbarossa impotriva venetie-nilor, spaniohlor lui Andrei Doria s.a., din Marea Mediterand i Adriaticd, in special la Perveza

Kefalonia>.

Cei care au venit la padisah cn astfel de stiri imbucurAtoare au lost 498

cinstiti en favoruri mai multe decit se asteptau. In a doudzeci si noua zia lunii gemazi 172, padisahul, ocrotitor al victoriei pentru credintd,irnpodobea deja, cu rAzboinicii sM, resedinta din Adrianopol prin ilustrasa sosire.

DESPRE SALVAREA TABU UNGURESTI DIN MIINILE DUSMANULUI

Dupà cum s-a explicat mai inainte, eind cu ajutorul lui Allah atotstä-pinitorul cel Mut tara ungurease6 a fost cuceritA de padisahul tuturorvictoriilor, crMia acesteia a fost acordatl craiului Ioan <Zapolya >. ApoiIanos, la rindul ssau, avind nenorocul sa" moarA, cetatea Buda ( Budin )a ramas in mina fiului san minor, numit Istefan 173, si a sotiei sale numit5,Cr'Masa (Kral* ) 174, fiica craiului desese

<Asediul Budei de cdtre Ferdinand, expeditia turcilor in iunie 1541 impotrivaaustriecilor, luptele de lingd Buda. Dupd infringerea austriecilor, pentru apdrarea si sigurantacetatii Buda sultanul a pus acolo o garnizoand turceascd>.

Iar lui tefan (Istefan ), fiul craiului Joan, care era Inca' minor, i s-adat un sangeac 176 in vilaietul Ardealului cu angajamentul de a i se daerMia cind va deveni major.

<Se dau date privitoare la transformarea Budei in pasalic>.

169 Kretkovski, castelan de Bresc, care astepta la Adrianopol, Inca din mai 1538, desfil-surarea acestei campanii.

170 SigISIMInd I cel Bdtrin (1506 1548).171 Ioan Zápolya.172 22 octombrie 1538.173 Stefan, denumirea turceascd pentru Ioan Sigismund, principele Transilvaniei

(1540 1559).174 Adicd regina Isabella (1541 1551 ; 1556 1559).175 Sigismund I cel Bdtrin.1711 Lipova.

501

502

Ul-evvel

176 >.

st

152 SOLAKZADE MEIDIED =DEMI

514 DESCRIEREA CUCERIRII UNOR PUTERNICE CETATI UNGURESTI

<Expeditia lui Sokol lu Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia, Impotriva unor cerati sicucenrea unor fortdrel.e>.

Cind au ajuns la eetatea Becieherec, inainte de a o asedia, dusmanuldinauntru a predat-o en aman. Dupg, ce au aranjat acolo cele necesare, aupornit asupra cetatii Lipova, cheia i poarta vilaietului Ardeal. Pe cindse stradniau s-o cucereasc i s-o supuna, populatia cetatii, speriindu-se,de tearnä a fugit. Gasind cetatea <Lipovei> goala, norocosul serdar 177,dupa, ce a numit si a pus si aici aparatori (hafiza ) §i un pircalab (dizdar ),precum si tot ceea ce era trebuineios cetatii, a acordat stapinirea acesteialui Ulama pap.

Dupg, cueerirea Lipovei au mers asupra cetatii Timisoara, poartaacelor tinuturi. Insusi <serdarul >, stin.d cu toiagul In mina, in fata cetatii,a snpravegheat oastea si a pus sa, se sape adaposturi i sa, se aseze tunuri.Au ineeput apoi s-o bata, cu tunurile din toate partile i desi au depus multesfortari pentru a o cuceri, totusi au socotit c e mai bine sa, renunte, din

515 prieina sosirii iernii friguroase si a vremii ploioase, care nu permiteauimprosearea din. tunuri. Apoi, intorcindu-se la Belgrad pentru iernare,au facut cunosente prin olaci, la Poarta fericirii, evenimentele, ap cum s-auintimplat ele.

CUCERIREA MARETEI FORTARETE A TIMISOAREI

Locuitorii Timisoarei stiau ca oastea islamica, in acea primavara,placuta va veni cu siguranta iaräsi asupra lor. De aceea tot timpul in iarnaaceea ei au sapat un sant (hendek ) adinc in interior pentru intärirea cetatiilor si, indeplinind toate cele trebuincioase, au pregatit munitii intr-omasura, foarte mare. Toate acestea au fost acute arz la maria sa marelesuveran al lumii, eel renumit ea llusrev 178. Socotind ca ocuparea Timi-soarei numai de oastea rurneliota va fi grea, au numit ea serdar pe aldoilea vizir, Ahmed pasa impreuna cu sekban,ba en citeva mii de ien.i-ceri cele patru agale de buluei eu bulueurile lor §i tunuri §i gebegii,precum i en multe alte osti. In a douazeci i aptea zi a lui rebidin noul sute eineizeci si noua, 179, mai sus-pomenitul vizir a ajuns la Belgradeu oastea vietorioasa aratata mai sus. Trecind Dunarea in apropiere deBelgrad imprennä eu mai sus-numitul Mehmed pap, beilerbei de Rumelia,au asediat din non eetatea Timisoara, in a cincea zi a lui regeb dinanul mai sus aratat 180 .

Pe de o parte oastea de Poarta 181 j pe de alta vitejii din Rumelia,inconjurind cetatea din toate partile, au asezat Iii acelasi timp i un numarde saisprezece tunuri baliemez 182 care nu stiu de gluing,. Timp de o luna

177 Sokollu Mehmed pasa, comandant al ostilor din Rumelia.178 Rege legendar al Persiei ; aim este vorba de Sohman Magnilicul."9 22 aprihe 1552.no 27 iunie 1552.

Kapu-kallan, adic'à oastea permanent5.182 Tun de calibru mare, folosit pentru asediul i apararea cetátilor medievale. Termenul,

de origine itahand balmaezzo sau pallamezza , se intilneste i In izvoarele noastre istorice.

si

181

TARIH 153

Incheiata, dindu-se lupte crincene cu tunuri i cu pusti, dusmanul dinaun-trul cetatii a rámas neputincios din cauza atacului victorios al gaziilor.

Dusmartul a scris in. cronicile sale ca. era capudan, adica comandantal cetatii, until cu numele de Eqaqa 183, care fusese asediat i anul trecut 184.Afara de maghiari, crogi si alti crestini, in cetate mai erau vreo treisau patru sute de puscasi spanioli si, de asemenea, vreo suta, sau douasute de luptatori austriaci (nentce ).

Chiar in ziva cind musulmanii s-au asezat linga cetate, sosind acestiain graba au intrat in cetate.

Intre timp, craiul cel ratacit 185 Meuse un mare turvin (torvin ),termen care in limba lor inseamna sfat". Se spune c indärAtnicul demai sus <Losanga > era un ingimfat, un cline afurisit care musca tare.Acesta fiind prezent la sfat (turvin ), cind i s-a conferit din non paza siapararea cetatii Tirnisoara, a spus cu oarecare indiferentA : Eu mi-aniMcut datoria anul trecut, acum sa piece cei care pretind. ca slut viteji

sa se inchidà acolo in cetate ; cel care intra se inchide pentru a muri".In sfirsit, el a mai spus : Cel care este capabil de efort i eroism nu fugede moarte si flu renunta din lasitate la cinstea sa. Eu pot sa-mi sacrific 516

trupul §i sufletul pentru fericirea voastra a tuturora. Fara indoiala, voimerge sa indeplinese aceasta slujba". Si el se ingimfa, spunind toateacestea.

Beii du§mani, sustinindu-1 pe acesta, 1-au trimis pe sus-numitulorgolios <la apararea Tim*arei>. Cind sa porneasca, intbrAtisindu-sifamilia si copiii i luindu-si adio unii de la alii, au prezis ca nu se vormai revedea !

Dupa ce a venit si a intrat in cetate, <Losoncz > trecind in revistaoastea asediatä, a gasit doua mii cinei sute de razboinici. Asa s-a scris incronicile dus,mane. Se mai spune ca afurisitul era in acelasi timp un mareviteaz i capabil de fapte marl, fiind un priceput rar intilnit intre dusmaniide o seama cu el.

Facindu-se eforturi timp de mai multe zile pentru cucerirea cetatii,s-a aflat ca cetatea nu putea fi luata din pricina sfortarilor acestuia. Atuncisi vitejii musulmani au aratat atita barbatie i vitejie incit prin breseledeschise s-au intrecut In iures unii pe a1ii. Fara ca macar vreunul sa deainapoi, ei inaintau, mergind ca oile care alearga la sare. Pasalele, vizitindzilnic intariturile, incurajau i aduceau laude gaziilor aflati in rinduri.

In acest timp, calul lui Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia, fiindimpuscat, dar el, prin grija nrealnaltului Allah, raminind teafar i incale-cind din nou pe 1.111 cal iute ca vintul, a inaintat neatins si s-a repezitIn lupta.

In cele din urma, aparind semiluna cuceririi, in prima zi a lui§aban 186 a fost cucerit in intregime orasul cetatii mai sus-amintite. inluptele care s-au dat In orasul cetatii, a fost ucis serascherul i comandantulostii puscasilor spanioli, numit Avri 187, chiar in timpul luptelor din oras,

181 *tefan Losoncz.184 in toamna lui 1551.185 Imparatul Austriei, Ferdinand I (1526 1564).188 23 mlie 1552.187 Sau Eon (?).

§i

154 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

iar nenorocosul sau cap a fost adus serdarului. Apoi, dusrnanii umili ase-diati in cetatea interioara, and au slabit si au ramas neputinciosi, au stri-gat aman, predind fortareata. Norocosul serdar 188, acceptind strigatul deaman al dusmanului, le-a dat chiar invoire sa, piece i sä mearga in vila-ieturile lor. Dar, pe cind <ghianrii> ieseau <din cetate > si se retrageau,

190,un inosa 189, care in limba l or rn paw scump capeteniei lor,Losang' a, s-a incaierat Cu un ienicer. Mai sus-aratatul Losanga, faravrea, a lovit pe ienicer en sabia, ranindu-1. Atunci, deodai a, in jurul saufacindu-se o invalmaseala, intr-o clipa n-a ramas macar un suflet, deoarecetoti au fost trecuti prin ascutisul sabiei. Citiva dintre demnitari, fiindfacuti prizonieri i pusi in lanturi, au fost infatisati serdarului... Afuri-situl numit Losanga, ranit gray intr-un loc sau cloud', era, in acelasi timp,intristat si se credea rob. L-au luat i 1-au dus la pasa cel imparatescpurtator de victorie. Acest nedemn, necajindu-se ea a fost salvat, si-a,

517 deschis gura si a vorbit astfel : Pacat e populatia cetatii nu rn-a läsatsa fac ce voiam, n-ati fi reusit chiar daca 4i fi dat o mie de capetepentru fieeare piatra a cetatii. Nici fi visat i nici prin gindul vostrun-ar fi trecut". Zicind toate acestea, el a spus multe cuvinte fara noima.

In cronicile lor, ei au scris in mod am.anuntit c maria sa mareleserdar, miniindu-se din pricina unui astfel de raspuns fara sens i datfiind ca ranile lui erau nevindecabile, a dat porunca fara intirziere sai se taie capul i desprinzindu-1 de nefericitul su trup, 1-a trimis la glorioasaPoarta a imparatiei.

In cele din urma s-a simtit nevoia repararii cetatii, care, fiind eapi-tala vilaietului Ardeal, a fost transform.ata intr-un beilerbeilic indepen-dent si a fost acordata lui Gazi Kasirn pasa 191, unul dintre emirii dinrindul vechilor razboinici.

In sfirsit, cucerirea Timisoarei virind frica in emirii unui numarde saptesprezece sau optsprezece cetrqi din jur, acestea s-au supus <cutoatele > la curtea padisahului, ocrotitorul lumii, avind impreuna eu tirgu-soarele si satele lor un numar de treizeci de mii de raiale. Apoi fixindu-sevama 192 tributul lor (harac ), fieeare a plecat linistit la locul

Dupa aceea, renumitul serdar, ridicindu-se din Timisoara, a plecatcu oastea victorioasa asupra <cetatii> Solnoc. Ajungind acolo, la al sapteleamenzil s-au asezat in fata cetatii.

Iladim Ali, beilerbei de Buda, venind mai inainte, ascdiase cetateamai sus-aratata <Solnoc >. Aducind tunuri si construind intiirituri a inceputs-o bata asa cum trebuie. Afurisitii, asediati in ea <in cetate >, nu erau siguride oastea din Buda i, vazind ea de asta data au mai venit asupra lorInca atitea osti, au inceput sa aiba grija de capul lor si in noaptea aeeea,pe la miezul noptii, au transformat in fuga sederea lor. Oastea purtatoarede victorie, aflind de fuga dusmanilor, i-a gonit, punindu-se pe urmele bor.Ei au nimicit corpurile nenorocite ale celor mai multi dintre ei. Numaiafurisitul care era beiul lor a fost prins de viu si a fost adus in fata serda-

188 Mehmed pasa.189 Ino, In ungureste : ucenie", discipol".190 In text : ic-oNan.

Kasim pasa, primul beilerbei de Timisoara (1552, Mlle).192 Bac: taxA de negot, vamá.

s6

n-ati

si sata.

na

TARIH 155

rului celui demn, impreund cu steaguri, tobe i timbale i cu capetele tdiate.Atunci gaziii aflati in slujba sa <a lui Ahmed pasa > au fost onoratieinstiti cu favoruri mai mult decit sperau ei

<Descrierea asedieris cetaAii Agria In august 1554>. 518

DESCRIEREA SITUATIEI LUI DUZME MUSTAFA193 532

<Despre rascoala printului otoman nuinit falsul Mustafa >, carestringe in jurul sau sofii sirnaviti (simavnali) 194 din tinuturile Silistreisi Dobrogei, renumiti ca rafizi 199 i erezi i ca sprijinitori ai pretentiilor(dava) mai sus-numitului <Mustafa >. Ei Ii ajutasera s devina din ce in ccmai vestit.

<Se arattl mAsurile pe care le luau rilsculatii incasarea de biruri, confiscarea de averi ;se descrie indbusirea ra'scoalei>.

DESPRE OMORIREA LUI KARA AHMED PASA 533

Mamie vizir Ahmed pasa, inainte de a trece in postul marelui vizi-rat, a fost d.e citeva ori serdar asupra unor osti victorioase. Avind suceesmai cu seama la cucerirea unei cetati asa de puternice ca Timisoara, Meuseca slujbele sale sä fie pe placul norocosului padisah al islamului si al tuturormarilor denmitari.

<A fost ucis la 13 zilkade, din anul 961 H.136, iar marele vizirat a fost acordat iards ilui Rustern pasa>.

DESCRIEREA AVENTURII SCRIBULUI LUI SEIDI ALI

<Seidi Ali Celebi hind trimis ca sol In India de cAtre Mirza salt, In conversatta sa cuimparatul Indiei acesta 1-a Intrebat de puterea imparktiei otomane>.

A spus ea se intindea din al saptelea tinut... fac parte Oceakov(Ozg) i Akkerman, precum i multe alte orase ea acestea de prinpartile Dest-i

<Intoarcerea la Poartil>.<Printul Balazid, fiul lui Suleiman, intervine ca sangeacul Pojega sd nu he acordat lui

Lala Mustafa pasa. Se propune sá fie trimis tarAsi la beilerbeilicul din Timisoara. Dar Balazidcere sa fie numit beilerbet de Van>.

<Descrierea ultimei expeditii impotriva cetii Sighetvar, din 1566 (974 H.) si moartealui Suleiman>.

Suleiman pasa, beilerbei de Karaman, cu oastea sa si voievodul,te,fan (Istvan), erai de Ardeal, alaturindu-se ordiei imperiale, purtatoarede fericire, <in sesul Belgradului> fiecare a gasit favoruri din partea padi-sahului. Apoi, au trecut podul asezat peste riul Sava ...

193 Falsul" Mustafa, cunoscut i ca istoriograf sub epitetul de Ferdi.194 Din Simavna, Hugh' Adrianopol, de unde era originar invatatul Bedreddin.195 Rafizi : o categorie de dervisi, socotiti eretici, schi zmatici.196 10 octombrie 1554.

534

538

555

573

Kipceaculni...

ii

156 SOLAKZADE 1VIEHMED HEMDEMI

Afara de aceasta, cind au iesit din capitala Istanbul, lui Pertevpasa 197, cel de-al doilea vizir, i s-au alaturat 2 000 de ieniceri i lefegiiai bulucurilor din dreapta si din stinga. De asemenea, i-au fost dati maisus-pomenitului serdar Pertev pasa ia#magii 188 vendi din partea hanuluifa-Carew 188 *i tefan, fiul craiului din Ardeal, i cei din tinuturile TariiRomAinesti i Moldovei care fusesera numiti s slujeasca, precum i inca

574 multe cete de ostasi, cuceritori de tari, care se aflau in sangeacul (liva )lui Mustafa pasa, beilerbei de Timisoara. Se daduse firman dui Pertevpasa > pentru cucerirea cetatii Gyula <cu ajutorul celor de mai sus >.

<Urmeath descrierea cetdtii Gyula, la 4 safer 974 H. 200>.620 621 <Dupd moartea sultanului Murad al III-lea i urcarea pe tron a lui Mehmed al III-lea,

in luna gemazi II 1003 H. 291 au avut loc schirnbAri de denmitari in ierarhia Porth i mazdirealui Sinan pasa>.

622 Noul sigiliu, prin confirmarea sultanului <Mehmed al III-lea >,a fost acordat mai sus-pomenitul Ferhad pasa, pe atunci cainiacam, carea devenit mare vizir si diriguitor al treburilor imparatiei.

In acel timp, Mihai 202 (Mihal) ratacitul, voievodul Tarii Romanesti,razyratindu-se, a atacat tirgurile i orasele care se aflau pe tärmul Dunärii.Pentru ca, Mihai Meuse o multime de rantati, mai sus-aratatul Ferhadpasa a fost nurnit serdar peste oastea victorioas i i s-a dat firman ca in.primavara aceea sà mearga asupra Tarii Romanesti si sä se razbune peraufacatorul Mihai.

DESCRIEREA SITUATIEI TARII ROMANESTI 203

Cind Ferhad pasa a ajuns in postul marelui vizirat, a fost insareinatcu inabusirea razyratitilor valahi i cu nimicirea lui Mihai, ratacitul. Ocu-pindu-se de pregatirea celor necesare pentru expeditie i pentru adunareade osti, el a trirnis in mare graba, ilustre porunci, en olacari, beilerbeilor sibeilor din imprejurimi, ca inainte de sosirea stralucituluinevroz 204 sa vie la oastea imparateasca i sa fie gata pentru luptit cu.oastea eialeturilor lor, asteptind ziva batäliei. Dc asemenea, a cerut ea siagaua de ieniceri, precum i cele vase agale de buluc sa iasa In apropierede cortul rnaret. El <Ferhad pasa > facea sfortari peste sfortari sa nu lip-seasca nimic din toate cele necesare unei expeddii ntari : tunuri i pustisi alte unelte de lupta i munitii i praf de puc i alte lucruri.

Pentru trecerea ostii islamice de la oraselul Rusciuk la cetatea Giurgiu(Yerk6kg), el a pregatit din timp tot ce era necesar pentru construireapodului peste Dunare, ca vase de scinduri (tonbaz ) 288 cherestea pentrupod. Pentru pregatirea acestora la Rusciuk, pina la sosirea In persoana aserdarului cu sfirsit victorios, impreunä en oastea islamica, au fost tri-

191 Amiral si vizir otoman.199 laamaci : devastator, jefuitor.199 Devlet Ghirai I (1550 1577).299 21 august 1566.201 Februarie 1595.202 Mihai Viteazul, domnul Tani! Românesti (1593-1601).203 In text Kala-i Eflak : Cetatea Tarii Romernoti".204 Prima zi a anului persan, echinoxul de prunavard (21 martie).299 Termen care se intilneste si in vechile noastre izvoare istorice 5i inseamnä luntre, bu-

toi mare servind la construirea podurilor.

instiintindu-i

j

TARTH 157

mi*i oameni *i constructori (mimar ) priceputi, cu ilustre porunci, dindu-seordine severe beilor din Nicopol, Silistra i Vidin.

<Inainte de pornirea expeditrei In Tara Romaneascá a avut loc la Istanbul rAscoalakuloglillor 2" din Ger* 207 i a spahnlor, care cereau capul lui Ferhad pasa. Dupa inabusirearäsculatilor cu ajutorul gSrzii palatulni si al ienicerilor, Ferhad pasa obtine de la sultan pentruSinan pasa pedeapsa prin orbirea cu fierul rosu, care se inlocuieste insd eu exilul la Malgara ; 624Gigalazade Sinan, considerat cel de-al doilea vinovat, a fost exilat la Kara-Hisar 208>.

Apoi (Ferhad pap> s-a ocupat iarg*i de preggtirea armelor pentru 625.expeditia in Tara Itomaneased.

<In primdvara aceea, cu o sAptinnind Inainte de Ruz-i Hizir 209, serdarul a iesit cu marepompd dm Istanbul si a descins la Halkali-Bunar. ESSmase caimacam la Istanbul Ibrahim pap,ornul lui Sinan pasa, care ori de cite ori avea ocazia II calomnia pe Ferhad pasa la sultan si nu-1sprijinea cu cele necesare pentru expeditia impotriva Tarii Românesti>.

Ferhad pap, plecind, a trirnis o plingere (ikiaetname ) in care spu- 626,nea : Osta*ii din ordia impdrateascd slut putini la numgr *i cei mai multidintre ei sint bolnavi, iar drumul nostru este lung. Fiind o targ de du*-mani, oastea Tgrii Romdne*ti se afld preggtitg In. vgzul tuturor, lingdBucure*ti. Oastea victorioasg adunatà pe lingg noi trebuie sg se opund,du*manilor celor umili. Dar, ping la obtinerea unei cuceriri i victorii plä-cute, mai este Inca, deoarece serhatul nostru este abia la Rusciuk. Ne-amapropiat de acesta, dar din caste nu a mai rdmas decit o zecime. Oasteade pe lingd noi fiind foarte puin i adunarea noastra, nefiind pregdtitg,du*manul poate veni asupra noastr i poate pricinui pagube, care nu vorface cinste impárittier. Dar pe cind prezenta un astfel de arz, cairnacamulIbrahim pap rdspundea sultanului Sub un astfel de serdar, oastea nuva pleca in expeditie ca sd lupte cu du*manul. Chiar dacà toti vor fi tre-euti prin sabie, nu se vor supune, deoare.ce inirnile lor sint foarte scirbitesi cei mai multi sint inspäimintati...".

<La cele spuse mai sus raliindu-se si marele rnuftiu Bostanzade, cadiul Rumeliei, Bakiefendi s.a., an inceput cu totii calomnieze pe Ferhad pap>.

Ace*tia au fäcut ca Ferhad pap sd se ocupe cu construirea poduluila Ruscink, sit fie mazilit pe nea*teptate i inlocuit cu Sinan pap, carea venit de la Malgara la Poarta fericirii *i a ocupat postul de mare vizir.Sinan pap, in marea sa ura fata de Ferhad, a zis <sultanului> cà Ferhadpap are intelegere cu räufacdtorul de Mihai i cd va ingddui acestuiasa aduca pagube i stricaciuni tarilor islamice. Din nepasare este unghigar corupt i rgtacit".

<Sinan pasa a obtinut de la marele muftiu Bostanzade o sentinta (feiva) pentru omorirearh alului s'au Ferhad>.

Trimitindu-1 pe Ahmed aga, pe atunci chehaia de capugii 210 <Sinan 627pap > a adresat o ilustra poruncg i lui Saturgi pap, care fusese nurnitvaliu in Tara Romdneasca, cu rangul de vizir, zicindu-i In aceastatreabg, tu, de asemenea, sa-1 ajuti pe chehaiaua capugiilor". Iar ping lasosirea lui Sinan pap, s-a dat un alt ordin mai sus-numitului Saturgi

2" Recrut ienicer ; termenul se intilneste si in limba207 Oras in U.R.S.S., in apropiere de Baku.zos Fortareata neagra", in Asia Mica.20 23 aprilie, zi sfintS la musulmani.210 Cap/guar kethudasi intendentul capugiilor, prim portar".

:

sA-1

:

rom'anã.

628

158 SOLAKZADE MEHMED REMDEMI

pentru a pdstra vistieria (hazine) §i munitiile (cebehane) si eelelaltennelte i arme ale miriei. Ferhad pap, fiind informat despre mazilirea sa

despre scopul urmArit de Sinan pap, pred6comanda lui Saturgi i seintoarce indatg eu suita i averea sa la Constantinopol. Spre a evita intil-nirea cu delegatia care venea pentru a-1 mazili i ucide, el a apucat pe undrum lAturalnic, numit Tayukeiu yolu (calea gginarnlui"), mai incoacede Ahioli 211.

Kehaiana de capugii, sosind la Rusciuk i intrind in oastea impArá-teasca", afl ca Ferhall pasa plecase de dou5, zile spre Istanbul ; atunci,impreun'a en Saturgi pap, au facut cunoscut situatia aceasta la Poartafericirii.

<Sinan pasa, in minia sa, trimite o ceatà de cal'areti siriaci, zicindu-le : avutia lui Fer-had pasa s'a fie a voastfa, iar capul ltd al meu". Ferhad pasa, aruncind gonacilor citeva pungide bani i profrtind de faptul Ca acestia eran ocupati cu jefuirea avutului sau, a scapat in

Un timp a reusit sa' se ascundà la ciflicul situ, unde creat anumite legaturi>.

Sinan pasa, la rindul sAn, renuntind 212, s-a ingrijit de cele necesareexpeditiei si a plecat pentru a treee cu oastea, prin treatoarea Rusciuk,In partea Tärii Rom.ânesti si a aims pe aceasta cale pinO, la Tirgoviste.

<Prin mijlocirea unui evreu, mimit Selmuni (Solomon) Alarnano4lu 213, Ferhad pasa, ob-tinind iertarea sultanului, ii reia vechile legaturi, dar datorilà intrigilor caimacamului Ibra-him pasa, este ridicat intr-o dimineata din ciflicul sAtt de Care Ferhad aga i inchis la Yedikule.In scurt timp este ticis, pc baza unei felva sense de Okcizade>.

... In acest timp, marele vizir Sinan pasa, intrind eu oastea cuceri-toare de tan In vilaietul Tärii Românesti, sosise in cetatea Bucuresti 214.Dar in cursul acelui an nenorocos, actinnea lui Sinan pasa a fost de ase-men.ea nenorocit-a. In timp ce construia cetatile Bucuresti i Tirgoviste(Blares ye Tirgosta ), venind cu oaste craiul raufftcator 215 j rAfacitul deMihai, au incendiat i an darimat cetatile mai sus aatate. In acelasi timp,

629 au Mout ca serdarul mai sus-pomenit <Sinan pasa> ba s cada In mlas-tina 216, ba s-o ia la fug6 cu mii de necazuri i suferin.te, ajungind cugreu la Rusciuk. Dusmanul, condamnat focului din infern, darinaindpodul in. vgzul lui Sinan pasa, a distrus i toatl eetatea Giurgiului

luat toate tunurie si munitiile. El <Mihai> a pricinuit atita paguhamusulmanilor, Inch a§a ceva nu s-a vazut in nici un secol.

De asemenea, au venit stiri c fiul lui Sinan pasa, <Mehmed bei>,scapind din mina cetatea Strigoniu, dincolo de Buda, a fugit de acolo

s-a oprit abia la Buda. Astfel, nenorocirile au urmat unele dupa altele.Cind s-a facut arz padisahului despre infringerea mai sus-numitului

Sinan pasa in Tara Româneaseä i despre paguba mare suferith de oastedin pricina Ingsurilor sale nechibzuite, el a fost mazilit din postul de marevizir si exilat la Malgara.

<Noul mare vizir, Lala Mehmed pasa, murind dupa citeva zile, Sinan pasa este rechematpentru a cincea oara la marele vizirat. PregStiri pentru expeditie, moartea i Inmormintarea luiSinan pasa. Despre numirea lui Ibrahim pasa ca mare vizir>.

211 Localitate in Bulgaria.212 La omorirea lui Ferhad pasa.212 Fml neamtului",214 in text :215 Sigismund BAthory, principele Transilvanici (1581 1597).216 De fapt in timp ce inainta, cu ocazia luptei de la Calugdreni.

munti.

si-a

sba

TARIH 159

PLECAREA SULTANULUI ASUPRA AGRIEI 630

A treia zi, era o zi de vineri, dimineata, printre ulemalele care veni-serg <sg-1 felicite> §i sa stea de vorba cu noul vizir Ibrahim pap, se afla§i mevlana Sadeddin 217 efendi, dascglul padiphului.

... in adunarea aceea, pe cind incepura sa se citeasca arzurile §i 631mahzarurile venite din partea lui Hasan pap, fiul lui <Sokollu> Mehmedpasa, care se afla la paza tarmurilor Dunarii, §i de la Mihai, voievodulTara Românesti, ca si de la boierii români, a venit pe nea§teptate pentrufelicitare §i Bostanzade, care pe atunci se afla in postal de muftiu ; amin-doi <Sadeddin si Bostanzade> s-au asezat cu cinste pe onoratele divanuridin cele doug, pgrti ale sus-numitului mare vizir Ibrahim pap. Apoi auinceput s citeasca, cu voce tare, hirtiile care sosiserg <de la Hasan papsi din Tara Romaneasca > si care se ggseau In miinile hogei de mai sus.

Cu aceasta ocazie, cind au deschis discutia §1 cind hogea efendia gasit <scrisorile > acceptabile, muftiul de mai sus a inceput sg, contra-zica masurile pe care hogea efendi le ggsea potrivite. Discutiile §i raspun-surile §i contrazicerile din ambele pgrti crescind. §i repetindu-se, ei au ridi-cat vocile, impartindu-se In doua tabere.

Contrazicerile continuindu-se si nefiind nici o posibilitate pentrucurmarea lor, mufti efendi, faTa sa mai stea, s-a ridicat in picioare si s-aadresat marelui vizir de mai sus astfel : Am venit pentru felicitare sinu pentru ceartg. Maria sa Allah sa và binecuvinteze postul §i sg, fii feri-cit §i norocos". Spunind acestea, el s-a intors la casa sa.

Din pricina plecarii liii Bostanzade, hogea efendi <Sadeddin> s-anelinistit si necajindu-se mult a zis : Prin faptul ea am indeplinit fun.ctiade reis 218 § j pentru ea, am citit cu voce tare arzurile, se cuvineoare unui seih sa pardseasca sfatul si s plece ? Dacg, ar fi fost 632de acord, fiind cauza credintei si a imparatiei, s fi hat el personal acestemasuri. In astfel de sfaturi, fie in legatura en Mihai, fie in leggturg cu altiide o seam& cu el, n-ar fi fost oare bire daca am fi hat mgsuri potrivite ?Ce insearang s pargsesti sfatul §i sg pleci ?". Dupa ce a vorbit multe,<Sadeddin> luind singur masurile cuvenite, a dictat lui reisMusa Celebi 218 raspunsurile necesare atit lui Mihai <Viteazul>, cit §i boie-rilor. Apoi, dupgi un timp oarecare de discutie, ridicindu-se, a pleeat lanorocoasa sa locuintg.

<Despre plecarea lui Sadeddin, ImpreunA cu padisahu1, In expeditia Impotriva Agriei 633 635descrierea ordinii de biltaie a trupelor otomane, victoria lor etc.>.

Vizirul Hasan pap, emir al emirilor 220 de Rumelia, §i beilerbeii din 636Timisoara si Bosnia si Lala Mehmed pap, beilerbeii din Anatolia §i bei-lerbeii din Karaman, din Alep, din Sivas §i Mara§ stateau cu totii in aripadreapta.

<Urmeazá descrierea modului de asezare a ostilor>.

217 Sadeddin Hoga efendi (m. oct. 1599), dascAlul sultanului Murad al III-lea ; a rdmascunoscut printr-o cronica intitulatä : Tac Ut-Tevarih (Coroana istoriilor) (vezi Cronici iurce#i. ,vol. I, p. 297-332.

219 Mai tirziu (dupà 1600) reis erendi, prim cancelar si ministru de externe.1596) (1004219 A fost de trei ori reis-efendi : 1591 1592 (1000 H.) ; 1595 1005 H) ;

1599 1600 (1008 H.).220 Emir dl-umera, sinoniin cu beilerbei i mirimiran.

iil-kuttab111-islam

.

160 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

646 1006 H.221PLECAREA LUI SATURGI <MEHMED PASA> PENTRU SUPUNEREA CETATII

ORADEA (VARAT )

<Despre pierderea cetatii Ianik in primul an de expeditie a lui Saturgi pasa>.

In ad doilea an <de expeditie >, an trimis in ajutorul s'au oaste innumar mare si vistierie (hazine ) §i alte munitii i afarà de acestea an tri-nlis in sprijinul san i pe hanul tafaresc 222

In anul una mie sapte 223, s-a dat firman pentru ruinarea vilaietuluiArdeal i pentru urmàrirea i prinderea voievodului s'au Rikrnum 224

In acel an plin de nenorociri, umilul de mine 225, care scriu aeeste rinduri,am . fost trimis, imprenna," cu oastea victorioasá, in expeditie impotrivaOradiei.

<Plecarea dtn Belgrad, trecerea Dundrii la Panciova, popasuri la Severin st la Beci-cherec, unde hanul tataresc Gazi Ghirai a fost asteptat 55 de zile. Are loc un divan in care sehotaraste planul de inaintare asupra Transilvaniei i Oradiei>.

Oamenii bine informati asupra serhatului <fiind prezenti la divan>647 au spus : Pentru a intra In Ardeal sint trei drumuri : unul este drumul

pe la Ineu 226 si Lipova, altnl pe la Sebes si Lugo i unul este drumulOradiei". Gazi Ghirai han a gr6it : Noug, ne trebuie un drum pe care 0,poafa merge in voie carele de tunnri ale ostii islamice, impreunä cu toate

bagajele, pentru ca in cazul ca' dusmanul va nàvàli, sä se poatalupta". Atunci, oamenii cunoscatori ai locului au rkpuns cä drumurileprin Sebes si Lugo i Lipova slut inguste si anevoioase, dar drumulOradiei fiind larg, se poate misca dupg, voie si se poate inainta dupá plac.Fat'a de acest <faspuns>, hanul a zis : Dar dad, in cetatea Oradiei sintmulti dusmani care, fie la ducere, fie la intoarcere, iesind <din cetate >si ajungindu-ne, afurisitii ar putea s ne necàjeasea, s ne provoacepagube Wc d. aceasta s-ar putea intimpla, atunci nu este oare maipotrivit ea intii sa, fie cuceritä aceastá eetate i abia dupa" inl6turarea acesteigriji s se mearg6 in interiorul ei <al Transilvaniei > Va fi nevoie de mulasedere ? Dac a. vom lovi de don'a sau de trei ori en tunul, cetatea poate filuath, deei, inainte de toate, cetatea trebuie sa", fie cucerità". In acestsfat s-a hotárit astfel c trebuie s'a se inainteze pe drurnul Oradiei si aunumit drept cäranz'a pe Iogun aga, una dintre agalele Timisoarei. Aduna-rea terminindu-se, fiecare s-a intors la menzilul sau si In ziva urmatoare,pornindu-se din menzilul acela, s-au asezat ling6 cetate 227 Dusmaniidin mai sus-numitul Cenad, cind au vAzut cit sint de inconjurati de oastfel de oaste nenum'arata, in noaptea aceea, iesind din cetate, s-augeabit s fug i imprktiindu-se printre p6duri i munti au lásat cetateagoara. Oastea islamie'a, in special ceata tatdreaseA, urnarindu-i i vinin-du-i cite unul, cite doi, de prin munti si paduri, i-a fäcut prizonieri, fere-eindu-i in lanturi. In ziva aceea au fost màcelAriti in fata cortului lui Saturgi

221 14 august 1597 3 august 1598.222 Gazi Ghirai al II-lea.223 4 august 1598-23 mite 1599.224 Forma corupt5. pentru Sigismund Báthory.225 Solakzade, autorul cronicii de fatft.226 In text : Yanova.227 Lingd Cenad.

munitiile si

t

TARIH 161

pasa 150 de dusmani prinsi. Sangeacbeilicul de Cenad a fost acordat lui*aksaki Ibrahim bei, care era nazi/. 228 la Belgrad. Mai sus-pomenitulIbrahim bei, dupa ce a intrat intr-insa <Cenad>, a luat-o in stäpinire.

<Urmeazd cloud versuri satirice ale poetului Abdi Celebi In legaturd cu instalarea luiSalcsaki>.

De acolo, dupa ce au traversat multe menziluri si distante, au trecutprin apropiere de Ineu (Yanova) si au descins la poalele unei palancinumite Vilagros, aflata, pe o mare inaltirne. La a opta statie de acoloau descins in cadiatul 229 cetatii Oradea. Varosui cetatii mai sus-aratateeste asa de intins, in.cit pot sa se intgreasca acolo douazeci de mii deoameni. In afara de varosul sari, si casele sale erau de piatra si se intin-dean aproape cit orasul acela. <Orasul Oradea > are vii si gradini frumoasesi intinse care cuprind cazaua, ca si viile si gràdinile Adrianopolului.In imprejurimile orasului erau atitea cirezi si turme de vite, incit oasteaislamica s-a saturat de carne de oaie, de berbec si de bou.

Tunurile care se ggseau <la oaste> fiind asezate in imprejurimilesale, au inceput s-o bata. Casele orasului, fiind construite din piatra sicaramida, nu a mai fost nevoie de intarituri pentru beilerbei. Beilerbeii,intrind cu ostile lor in case si instalindu-se acolo, au facut din ele mete-reze. Cetatea mai sus-aratata nu a fost asa cum 1-au informat caläuzele.Era o fortareata puternica si bine intaritg si prin faptul ca o bateau numaicu cele trei-patru tunuri pe care le aveau, nu s-au putut deschide brevesi nu au putut face nici iuresuri <asupra cetatii Oradea >.

<Poruncd Impdrateascd cdtre Sofu Sinan pasa, beilerbei de Agria, ca sd aducd zecetunuri ImpArdtesti cu carele lor pentru asediul Oradiei. Se Intirzie trimiterea tunurilor subdiferite pretexte, ca de pildà : lipsa de bivoli pentru transportul lor, sosirea strigdtorilor ( fen-adci ) 230 care cer insistent ajutor pentru Buda asediatd de ghiauri ; zdpAcirea serdarului Mehmet 649Saturgi In fata acestei situatii grele. Descrierea greutdtilor la Intoarcere din cauza anotimp-pului ploios>.

*anturile care erau pe drum se umplusera en al)/ si semanau cuMarea de Oman. De asemenea, podurile, la plecare, nu au fost reparatede Ismail pasa, beilerbei de Timisoara, desi i s-a dat firman prin care searata ca este nevoie de poduri si la intoarcere. Din aceasta cauza, oasteavictorioasg, tatareasca, trecind cu plutele peste riurile care se aflau incale, animalele multora au pierit si multi, imbolnavindu-se din pricinalapovitei, tremurind, murcau <pe drum>. In oaste, negdsindu-se nicizaherea, care se terminase, cei mai multi din ceatg s-au imbolnavit dincauza ploilor, iar pedestrasii mureau pentru ca mincau, dupa ce-1 prajeau,griul cumpgrat din miinile tdtarilor. In acest hal si cu astfel de suferinteau sosit in cetatea Solnoc.

Dupa ce au poposit si acolo timp de o zi, oastea, care vgzuse si sufe-rise atita mizerie, a mai observat ca pe Tisa nu este nici urmg de cora-bie imperialg cu zaharele. Din aceasta pricing ienicerii, rasculindu-seindata, au tabarit si au rdsturnat peste el cortul serdarului. Fiecare dintre

648

228 Intendent, supraveghetor, comandant de cetate.220 In text : kaza, unitate administrativd-ecleziasticd din jurisdictia unui cachu (j udecdtor).230 Crainic, vestitor.

11 c. 167

162 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

ei hind in miini cite o bita, i lovind cu putere in serdar <Mehmet Saturgi >,.i-au spart capul i i-au rgnit mina. Au devastat buckária i chelarul ser-darului si dac'a nu interveneau zabiii lui, erau cit pe-aici

650 <In loc de Pesta pleaca la Seghedin, unde gasesc vasele cu zaherele>.

664 DESCRIEREA SERDARIATULUI sI VIZIRATULUI LUI IEMISCI 231HASAN PASA 232 .

667 <Indreptarea ostii islamice din Belgrad spre Buda>.

Trecind din Buda, pe un pod mare, in sesul Pestei, au pornit C11oastea isktmic pentru a instala ca principe (kiral) In vilaietul Ardealo persoang numitg Sekil Mores 233, din neamul Bátorestilor, care se afla.cu ei. Dar Ali pasa, beilerbei de Buda, ba,nuind, s-a prezentat la serdarsi a zis : Este drept c miine, ridicindu-ne din aceasfa localitate, mergemin p'artile vilaietului Ardeal Dar este sigur Ca de indatA, ce v yeti iude-pArta cu dou'a menziluri impreun'a cn oastea islamica cea victorioasà, noivom fi asediati in Buda" ...

<Cu toate insistentele comandanttlor turci, Iemici Hasan pasa, Hind un albanez incapatinat", n-a ramas pe loc>.

Cu oastea islamica, i cu alte osti de asediere au trecut riul Tisa pepodul cetatii Solnoc (Soltok), rvergind spre Gyula ...

<Cu ocazia tntronarii sultanului Ahmed I a avut loc in luna sevval 1012 234 schimbareadregatorilor i demnitarilor Portii; printre altele Egiptul a fost acordat lui Ibrahim pasa, iar

686 lui Murad pasa i s-a conferit marele vizirat ; Hasan pasa, fratele lui Kaza-Iazigi, fiind ucis.la Timisoara, eialetul acestuia a fost acordat altuia si In zilkade 235, Nalckas Hasan aga, unuldintre capugibasii, a fost numit aga de ieniceri>.

699 DESCRIEREA AMANUNTITA A INTRONARII SULTANULUI OSMAN

... In acest an ciudat, cind se ocupau cu pregUirea celor necesare700 pentru expeditia impotriva Hotimilui, a fost o iarng asa de grea, incit,

a inghetat Cornal de Aur (Halic-i Kostantinie) §i oamenii treceau fárvase la Galata si la Uskiidar.

701 DESCRIEREA AMANUNTITA A EXPEDITIEI LA HOTIN

Cind padisahul lumii si al vrcmii, Osman han, si-a pus in gind sàfug, expeditie impotriva Hotinului si cind marele vizir Hiisein pasa 236a pregdtit tot ce este necesar expeditiei, cortul Om a fost pornit din Istan-bul si a fost asezat la Halkah-Pmar. In ziva a douàprezecea a lunii gemazi

231 Vinzator de fructe, om caruia Ii plac fructele".232 Mare vizir (1 august 1601 decembrie 1603/1010 1012 H.).233 Moise Secuiul (1603-1604).234 3 - 31 martie 1603.235 30 aprilie 1603.236 Mare vizir in 1621 1622.

sa-1 sfisie.

TARIM 163

ill-ahir din anul una mie treizeci 237, padisahul, iesind din palatul sau, ainaintat cu alaiurile sale ca valurile

<Popas de citeva zile la Adrianopol i traversarea Rumehei>.

Avind loc lin. popas in. tirgusorul Isaccea, au asteptat pina ea oasteavictorioasä a trecut, cu tot felul de bagaje si unelte, peste podul MIA decusur construit peste Dunare. Apoi, pe urmele ostii, dupa ce a trecut eu 702noroc, insusi <padisahul> a descins la capatul podului. De acolo, inain-tindu-se spre partile mai departate, au trecut de asemenea §i apa Tuzla 338si s-au asezat intr-un §es intins din fata Hotinului. Tabara du§manuluiurnil fiind pregatita, astepta sa se infdtiseze si sa se lupte cu oasteaislamului.

Au venit i tatarii cei vinatori de dusmani, cii preafericitul han.De asemenea a sosit §i Radul 233, voievodul Tarii Românesti, care a fdeutpe ealauza. Apoi, oastea islamica," si nenorocitii de dusmani cufundati inintuneric au stat fata in fata. Dupa aceasta au facut iuresuri asupra tabe-rei blestemate.

<Se descriu pe larg citeva atacuri turcesti, care s-au lovit de rezistenta apárátorilorcetAtii, ajutati de cazaci. Invidia marelui vizir Hilsein pasa fat de Karakas Mehmed pasasi moartea acestuia>.

Cortul imparatesc, puternic ca cerul, asteptind zile intregi In acelbee, n-a avut succes in fata blestematilor.

Litre timp, mazilindu-1 pe Hiisein pap, 1-au numit caraula in par-tea cealalta, a apei <Nistru>, iar in locul lui au numit mare vizir pe Dila-ver pasa. De asemenea §i acesta neavind plan <de lupta >, cazacul celneascultätor a atacat oastea islamica a§ezata, pe malul riului cunoscut,care curge intro cetatile Canienita si Hotin, precurn si pe fostul marevizir thisein pasa care fusese insarcinat cu apararea in acestFugarindu-1 pe mai sus-pomenitul vizir, <cazacii> pricinuiau pagubamulta ostii <musulmane>, dar cu. ajutoriA lui Allah, Kantemir Mirzatrecind In partea de sus a riului mai sus-aratat, a atacat pe cazacul neas-cultator care navalise asupra ostii islamice.

Cu tatarii iuti ca vintul care se aflau Maga el repezind sàbiile asupra 703umililor dusmani, cei mai multi au fost maceläriti si sträpunsi en lncile§i sagetile si multi <eazaci> au fost luati in robie. Ridicaserd tipete deAllah atit de multe, incit ele au atins InMirniIe vazduhului, iar cadavreledusmanului au umplut valea aceea. Apoi, intorcindu-se cu cinste si fiindcauza salvarii musulmanilor care se ga'seau acolo, <Mirza Kantemir > afost onorat cu favoruri §i hilaturi din partea padisahului.

Dupa toate acestea, au inteles c daca vor mai zabovi, va sosi iarna§i vremea aspra si ea ploile abundentevor slabisivor scirbi alaiurile musul-manilor la intoarcerea <din expeditie>. Au zis ca nu va ie§i nirnic <bun>din aceasta.

Domnul Tarii Romanesti, facind cunoscute toate acestea la persoanapadisalmhzi, a cerut sa se intoarca. De aceea, pornind <din fata Hotinului >,

237 4 rnai 1621.238 Grafiat gresit; corect : Turla, acted Nistru.

Badu Mihnea (1620-1623).210 CApetenia tátarilor din Bugeac. A fost i beilerbei de Silistra.239

menzil.

2.,

164 SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

s-au inapoiat in pktile Istanbulului. Luindu-se un numar de citeva miide prizonieri dusmani, ferecati in lanturi, unii dintre ei, fiind adusi, aufost Mkelkiti cu sniile in fata cortului Impkkesc i multi au fost stri-viti de elefanti j astfel au intrat cu totii In infern.

704 <Cauzele nereusitei au fost numeroase, printre care si lasitatea otii. Intoarcerea la Con-stantinopol, zorbalele ieniceresti i uciderea sultanului 241. Rdscoala ienicerilor In 1031242 si cau-zele acesteia>.

Cu un an inainte de a pleca in expeditie <la Hotin.>, norocosulpadisah trimitind oameni de incredere cu porunci ilustre beilerbeilorostii de Poarta,, le-a poruncit s'a se preggteasc6 pentru expeditie. Cindpadisahul a pornit in campanie, s-a constrait mt pod mare la orkelulIsaccea, i dup'a ce, cu porunci ilustre, s-a adunat oastea is1amic, padi-phial a inipktit favorari ostii de Poart'a aflara acolo. insá acei care auvenit mai tirziu au fost lipsiti de o astfel de cinste. Din aceastg cauza,,la porunca de luptg, ostasii care nu primiser6 bacsisuri s-au luptat cu dus-manul cu nepgsare i s-au rkboit cu greu. Apoi, neputind cuceri tabkadusmanilor celor umili, au fost fortati s incheie pace.

<Din aceastä cauza, sultanul Osman Incepe campania Impotriva ienicerilor>.717 <Schimbdri Intre demnitarn Portli. Sultanul Osman Ii mazileste pe vizirul Davud pasa 243

pentru faptul ca era Inrudit cu sultanul Mustafa 244 6i Ii acordd bellerbeilicul Rumeliei>.Apoi i-a dat pasalicul de Silistra. Dupá mazilire, plecind In expeditie

cu sultanul Osman, iarási i s-a conferit beilerbeilicul de Rumelia.725 <Descrierea situatiei lui Abaza pasa (1623 1624) care restabileste ordinea dupd rdscoala729 ienicerilor i omorirea sultanului Osman al II-lea. Uciderea marelui vizir Davud pasa de cdtre

ieniceri, la Yedicule>.Unul, de asemenea mazilit de la agalicul ienicerilor, era Dervis pasa,

ckuia acum, fiind mazilit din Buda, i s-a dat eialetul Timisoarei. De ase-menea a fost trimis un capugibasi pentru omorirea lui <Dervis pasa > carefusese mazilit

737 <Intronarea sultanului Murad al IV-lea In 1623>.763 . . . in anul una mie patruzeci si cinci 245, Inaiet Ghirai 246 a apucat

fka, rusine calea nepotrivita a rkvrAtirii. Atunci Kenan pasa, aflindu-sein tinuturile Akkermanului, a fkut cunoscura padisahului posibilitateaMinirii acestuia. Cind Inaiet Ghirai a sosit la Istanbul, la firmanul sta-pinului lurnii, a fost pedepsit pentru rkvratirea hanatului. Apoi, fn. rama-zanul <anului> una mie patruzeci §i - 247 pe cind Mehmcd pap 298

era la Diarbekir, caimacamul de atunci, Bairam pasa 249, cu porunc6impgrkeased a devenit mare vizir. <Lui Mehmed pasa >, la sosirea laIstanbul, i s-a acordat eialetul Silistra i apoi tinutul Buda.

<Intoarcerea sultanului din Orient, cu mare alai, si intrarea sa In palatul ImpArdtesc>.

705

765

241 Osman al II-ia, 1 regeb 1031 H. (20 mai 1622).242 16 noiembrie 1621 4 noiembrie 1622.243 Mare vizir : 1622, iunieiulie (1031 H.).244 Mustafa I (20 mai 1622 10 septembrie 1623, a doua oard).242 17 iunie 1635 4 iunie 1636.246 Han al Crimeei, fiul lui Gazi Ghirai (1635-1637/1044 1046 H.).247 27 ianuarie 24 februarie 1637.246 Tabani Mehmed pasa, mare vizir (1632-1637).249 Loctiitor de mare vizir (1637-1638).

8

,

TARIH 165

Musa pasa fiind mazilit 250 Tabani Buiuk Mehmed pa§a a devenitcaimacamul marelui vizir. Mai sus-pomenitul Mehmed pasa, fiind. neeàjitdin pricina Tgrii Române§ti §i a Moldovei 251, a fost inehis eiteva zile laYedikule, in gemazi iil-ahir din anul una mie patruzeci §i nou'd 252, iar inlocul s6u a fost numit caimacam amiralul Hiisein pasa

<Intronarea sultanului Ibrahim han, acordarea marelui vizirat lui Mehmed pasa i caima- 766-773camatul lui Kenan pasa>.

150 A lost un timp beilerbei de Buda, avind relajii cu principii Transilvaniei.seo Din pricina conflictului dintre Matei Basarab i Vasile Lupu.sia 29 septembrie 8 octombrie 1639.

...

III

HASAN VEGIHI

Viata lui Hasan Vegihi (Vecihi), istoriograf otoman de pe lamijlocul veacului al XVII-ea, este putin cunoscutg. Originar din orasulBagce-Saray, capitala hanatului gheraid din Crimeea 2, ajunge la Istan-bul, wide devine purtätor al sigiiului" (vvithiirdar ) marelui amiralotoman (kapudan pasa), apoi al marelui vizir Kara Mustafa pasa 3.A murit in anul 1661 (1071 H.) la Istanbul si a fost ingropat la cimitirulde la Poarta adrianopolitana' (Edirne-kapusu). Autor al unei colectii depoezii intitulath Divan, a famas cunoscut In literatura otoman'a 4 §i capoet.

Opera istoric5, a lui H. Vegihi, intitulath Tarih, incepe tratarea eve-nimentelor istorice odath cu expeditia sultanului Murad al IV-lea pentrucucerirea Bagdadului (1637/1047 H.-1638/1048 H.), la care probabila participat si el. Cronica poart i denumirea de Feth-i Ba#dad (CucerireaBagdadului). Dup5, ce Incheie descrierea domniei acestui sultan (m. 1640/1050 H.), din indemnul lui Kara Mustafa pasa, continu6 cu domnia sul-tanului Ibrahim (1640-1648), precum i cu 12 ani din domnia sultanuluiMehmed al IV-lea. H. Vegihi Incheiat opera odath cu viata, adicddupd, anul Hegirei 1070 (1660). Pentru o anumità perioada, coincide cupartea finara (1656-1660) a cronicii lui M. Naima i cu inceputul croni-cilor lui Silahdar Findtkilh. Mehmed aga i Mehmed. Rasid, care 1-au folositca izvor istoric. Insemnatatea cronicii lui H. Vegihi sth si in faptul citrateazá am'anuntit o perioad'a, de timp (1637-1660), abia un sfert deveac, dar pentru care nu avem alte izvoare narative, facInd astfel leg5turaintre Sarih til-Menaroglu i cei doi cronicari pomeniti mai sus. Serie Intr-oturceasea destul de puth si are un stil curgätor.

Pina' asthzi nu existh o editie sau traducere completh a cronicii luiVegihi, desi se cun.osc citeva manuscrise bune (Wien, Nat. Bibl., nr. 1060 ;Leyden, Univ. Bibl., cod.. Warn. 894 etc.). Pe baza Catalogutui de manu-wise turmti din Biblioteca Topkapi Sarayi Mtizesi 4, am cercetat unuldiutre manuscrise, in copie (suret) (de 150 f.), pe care 1-am microfilmat.

1 La F. Babinger, G.O. W., p. 208 si E.I., IV, p. 1197-1198, apare : Husein si, respectiv,Husain.

2 Cf. Bahce-Saray, Bagve Sarag, In LA., ed. a II-a (1949), p. 225 227 (W. Barthold).3 Intre anii 1676 si 1683, decapitat in decembrie pentru dezastrul de la Viena.4 Nu este meMionat de Nasfi Mahir KocatUrk, in Thrk Edebiyati Tarihi, Ankara,

Edebiyat Yayirn evi, 1970.6 Topkapi Sarayi Miizesi Kithiphanest Turkce Yazmalar Katalogu Hazfrlyan Fehmi

Edhem Kara tay vol.)I ..., Istanbul Topkapi Sarayi Müzesi, 1961, p. 258, nr.793 R(evan)1153 : Tarth-i Vecihi (Cronica lui Vegihi) si nr. 794 E. H. 1425, f. 1 100.

si-a

CC=

HASAN VEGIHI 167

Fkcind abstractie de citeva pagini restaurate, manuscrisul nr. 1153 esteo copie bunk, in tipul de scris neshi. in biblioteca de mai sus se pastreaza,si un al doilea manuscris (nr. E. H. 1425), tot in copie, scris ill. talik 6.

Ambele variante, nesenmalate in G.O.W., sint microfilmate pentru Arh.stat. Buc. (rola 3, cadrele 1-151 si rola 51, cadrele 1-100).

Ca baz1 pentru traducerea fragrnentelor care privese tkrile romaneam luat primul manuscris, tinind seama insk si de alte trei manuscrisedin bibliotecile orasului Istanbul : de la Mosdreea Nur-i Osmaniyye,nr. 3198 ; de la Bibl. Sirleimaniye, fd. Hammidiye, nr. 917 si de la Bibl.Koprillii Mehrnet pasa, nr. 225.

Cronica lui Vegihi a fost eunoscutk in Europa inck de pe la mijlo-cul seeolului al XVII-lea, dar nu stim dupd, ce manuscris. Astfel, unul dintredragornanii Venetiei pentru Orient, dintre acei Jeunes de langues",aolick tilmaci, Giacomo Tarsia, totodatk si bailo la Poartk, ne-alksat o traducere italiank, sub titlul : Relatione delli successi nellimperio ottoman,no, principiando dall'anno di Illahometto 1047 sino li1071, e di Christo .Nostro Signore 1638 sino li 1660, composta in linguaturca da Hassan Vezhi e tradotta nell'idioma italiano da Giacomo Tarsia,dragomano Veneto, in Pera di Constantinopoli, li 20 octobre 1675.

Cu ocazia cercetärilor sale in arhivele Venetiei, marele istoricN. Iorga, descoperind acest manuscris la Biblioteca Sf. Marcu din Venetia(sub cota VI, cod. 84), 1-a copiat si a publicat pkrtile care ne privese directsi care trateazk relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu (in Mann-scripte din biblioteci straine. Relative la istoria romilnilor, Bucuresti, 1899,p. 53-62). N. Iorga a insotit textul italian de o introducere si de tradu-cerea rom.aneasca de care am tinut seama.

Manuscrisul lui Giacomo Tarsia nu este mentionat de F. Babin-ger (vezi G.0.117., p. 208). In schimb, este citat in E. I., IV (1934), p. 11971198, cu specificarea ck a fost editat fragmentar de N. Iorga. Iata ce spu-nea Iorga intr-o lucrare din tinerete despre importanta cronicilor tucesti :Un izvor de informatiune care nu trebuie neglijat in studiul istorieinoastre shit cronicile turcesti. Aceste cronici nu dau faptele in leggturkstrinsk, ci intr-o expunere umflatk, dezonlonata si naivä, dar ele cuprindo sumg de lucruri noi, foarte interesante, de care trebuie sk tinem seama.Traducerea acestui jargon oriental in cugetarea europeank nu e tocmaiun lucru asa de greu pentru eine are curajul sk incerce ...".

Desi este o cronick minork, are totusi fragmente si stiri interesantesi pentru trecutul tkrilor române. Privite in ansamblu, acestea se referkla relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, la expeditia principeluiTransilvaniei, Gheorghe R AkOczy al II-lea, in Polonia, MA, asentirnentulPortii otomane (1657), la mazilirea domnilor Constantin Serban, vv.Tdrii Romknesti, si Gheorghe Stefan, vv. Moldovei (1658), pentru vinade a-1 fi sprijinit pe principele ardelean. Urmeazg descrierea expeditieiturcilor, din 1659, in Moldova, pentru alungarea lui Constantin Cirnul(Burunsuz ) ,5i intronarea lui Stefknitk Lupu. Are o descriere interesautha rkzvfatirii lui Radu al III-lea Mihnea (1659) in Tara RomâneascA, aexpeditiei impotriva Transilvaniei, care se incheie cu dramatica cucerirea cefatii Oradea (1660). Toate aceste evenimente sint descrise amgnuntit

6 T.K.S.M. Ktp., fd. E. H. 1425 (cf. F. E. Karatay, Kataloau . . ., p. 253, nr. 794 §i 795).

168 HASAN VEGIHI

si de contemporan.ul Evliya Celebi (1612 1682), dar intr-o formg, umflath,cu naivithti si exager6ri. Vegihi, spre deosebire de globtrotterul otoman,le red5, intr-o forma', sobra, si concisà, uneori eu o adeva'rath viziune de isto -ric.

Bibliogr a f ie : S.O., IV, p. 603 ; O.M., III, p. 159 ; Mehmed Tahir,Krim mit' ellifieri (Autori din Crimeea), Istanbul, 1335, p. 32 ; G. Flugel, Ka-talog ..., II, p. 271 ; G.O. W., p. 208 ; F. E. Karatay, Katalogu . . ., p. 258.in ultimii am a constituit subiectul unei teze de doctorat, cu prof. H. Inalcic laUniversitatea din Ankara : Tarih-i Vecihi (Cronica lui Vegihi), ms. Bibl. T.K.S.M.(Istanbul), fd. Revan, nr. 1153, 150 f.

TARIH-I VEGIHI(ms. in Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Revan (R.), nr. 1153, 150 f., si fd.Hazine (H.), nr. 1425, 100 f. ; Arh. stat. Buc., mf. rola 3, cadre 1-150 sirola 51, cadre 1-100)

R. 3 r. v. <Descriind acordarea unor demnitali si unele schimbdri in ierarhia Portii otomane InIL 2 v. cursul anului 1637/1047 H., se spune> :

... Vizirul Musa pasa, beilerbei de Buda (Budin), fiind ins "arcinatcu paza capitalei impArAtesti (Dar us-sultanat), tinutul Buda a fostacordat vizirului de la paza Silistrei, Mehmed pasa. Fostului valiu deSilistra Nasuh Pasa-zade Ellisein pasa, insgrcinat cu surghiunurile (siir-mek ) in Rumelia, i-a fost dath provincia (eyalet) Silistra.

<Descrierea luptelor si relatiilor incordate dintre cazaci, turci si Mari, situatia ce-tátii Azov si pornirea expeditiei impärdtesti din iiskudar impotriva Bagdadului>.

H. 4 r. v.

H. 13 r. DESCRIEREA UCIDERII FOSTULUI VIZIR MEHMED PASA, SUPRANUMIT TABANIIASi BUYtiK 1

In timp ce sus-numitul pasg, era comandant (hakim) la Silistra,se certase cu voievozii prii Romanesti (Eflak) §i Moldovei (Bopan) 2pentru ceea ce ii fazuser6 din pricina unor paxtiniri care nu erau favorabilepentru onoarea lui. Astfel incit, pentru ura si ranchiuna pe care le-o 'Astra,se gindi sa, se jeluiasc6 cuiva de pe ling'a sultan (selqah ), care pentru faz-bunare, procedind potrivit vointei lui, porunci imediat s6 fie schimbatisi desemnati altii in locul lor . .. Insg, cazul fiind cunoscut de cätreoamenii celor inlgturati, au apelat la Silahtar pa5a3 in schimbul unei sume

1 Este vorba de marele vizir Mehmed Buyuk Tabani, mazilit la 15 decembrie si executatimediat la inchisoarea Yedikule. Vezi si Constantin C. Giurescu, Uciderea viztrului MohamedTabani Buiuc, sprijinilorul 1W Vasile Lupu. 0 scrisoare ineditd, in Rev. ist.", XII (1926),p. 98-103.

a Matei Basarab si Vasile Lupu.3 Silihtar : spdtar :", cel care purta sabia, spada sultanului ; o categoric de cavalerie

otomand.

Fig. 7. Hasan Vegthi,Tarih, ms. Bibl. TKSM,Istanbul, E.H. 1425,f. 1 v., cu miniaturä.Arh. stat. Buc.,m f. (Tut.-

cia), rola 51, c. 2 I.

..)

ti,ATS:.\\ 474 4,Ak.eal a_04t

v.;:*g- 4.,"" 4v 4\1'

...6.\$,IttlAysik.a.,y5 tir.:3

04VC .e.,10.1';,Ase 4

" 4

"7N

A C

;.

, - .

1

m , ;,:'t..i 54 peS1,44-P .11)...---Alg,'}-,,E3-''tEl r i.,,, r

, d

gt.`4.j'- -11' '"

- NAtLis i:,-\ .i'.i.Y-'. t?). . ,S<4.* .k:,-4..- bi, V .Z',....0 ,),..k J j. . . ..:

1;' 11 --.; Zktrit;:?.14 \i :r.,17^:°: & i (:).1; W :"" T.; ".,...2.6..5_3 alk... %:1_,V:ja: tt.1.).1:3,,.PiAttbS:44 5̀ 9k'''.)4.. nr .

. : 714.4\ i.'.N4 \.t:1 .4,:jf .)ilit:C;.43,j% IA %;

%':-, .)k'',5 *--19. 6 J WA-) 3..,); VjZ) tX:\; .

i - -.

i l't1C, 'r-':*2.7<P P&b/4/16 Uril.SJ4)u--iir4, , .

01/94:34t, .:<U\t i a,,, i v\:-- kri*.44j .A.I.P'. .

-AO: A ri. .Y..b a - iSlekl. 3 e/j/I_X\;.";; m!`):t;4-e.

'\;4ji'.tat\.V1/46.°.&etls, ...0 t'

}%\ .454:j,A j; .11 044,43.-01

440iVa -%4`',P! '..U.'rtk)Iaet\ '4.NU -4:41 0\--Ar.

'. '

i . fr:14....i.41.,.....74.t.,w4.;...1...,,

. .

. .

44%

E'31Ik4 n, n

ra.

s.. 44;.'..12-9n; 't'41 S( .-:

.-

.

\Job

IP

kkett

170 I-EASIAN VEGIHIL

considerabile, rugindu-1 s exercite protectia lui autoritarA pentru a favo-riza pe cei oprimati. Numitul Silahtar pasa, hind in relatii proaste cu Meh-med pasa, promitindu-le orice favoare, rgspunse c pentru moment eraimposibil sä revoce cuvintul majestatii sale, dar s anunte pe stapinii lor

atunci cind donmii desemnati vor merge s6 intre in stApinirea Princi-patelor, nu trebuie s5, le cedeze conducerea, ci chiar s li se opun i ime-diat s alc5,tuiasd, arzuri, adia jalbe, la Poartà, 15,sind confirmarea ingrija sa, c atunci se va vedea cit va lucra in favoarea lor, asigurindu-i

va fi de partea Nr, cu promsiunea de a obtine, fr nici o Indoialà, ceeace doreau ei. Primind aceste tiri, flumiii domni facutd in mod cit maichibzuit ceea ce i-a sfatuit Silahtar pasa i neadmitind pe domnii noi,au trimis oamenii lor la Poart5, cu arzuri i cu daruri, cerind confirmareadomniei in persoana lor ; fapt care fiind cunoscut de sultan si

peste ingsurg, pentru putina lor ascultare dovedità, se minie asa detare, incit era gata s ordone unui serdar s5, mearg5, nimiceaseg, ;sus-numitul Silahtar pasa, pentru a linisti minia Majestatii Sale si pentrua face sa, reuseascg, planul s'au, a incercat s5,-i schimbe hotarirea, spunin-du-i c sint multi ani de cind oastea a fost in mod continuu angajatd,atit pe mare, cit i pe uscat, fax5, sa", i se acorde un ceas de odihnA, si nui se pare potrivit s5, mai lucreze Inca' ; cg, fireste era necesar s reprirne peacei care au fost cauza acestor tulburgai i s'a" confirme pe sus-nurnitiidomni in posturile lor, pentru a impiedica neplAcerile fata de MajestateaSa ; care socotind bun sfatul aceluia, se linisti impotriva aceloraintoarse minia impotriva meschinului Mehmed pasa i, confirmind peambii domni in posturile lor, ordonA, ca numitul caimacam s'a fie trimisla inchisoarea celor Sapte turnuri" (Yedikule ), unde de asemenea i-aNat viata, la ca'imkAmie urmind Hiisein pasa.

R. 23 <Continuarea descrierii unor schimbdri In ierarhia politica i administrativa a Portii>.

Apoi, celui care era mare amiral (kapudan ), lui Silahtar pasaacordindu-i-se provincia Budei ( Bodin ), amiralitatea (kapudanlak)

i-a fost data lui Deli Hiisein pasa. Dar, tocmai cind se acorda mai sus-numitului <Silahtar pasa> Buda si i se dAduse provincia Rumelia, neso-sind nici acolo, a lost mutat la Timisoara ( Tamquar ) 4 . . . in anul 1050 6.

R. 26 v. La 15 muharrem 1062 6 s-a n5,scut cel de-al doilea print, sultanulSuleiman 7. Valiul 8 de Silistra, 6iovan kapugibasi Mehmed pasa, fiindserdar asupra cetatii Azov (Azak), cind a mers acolo cu flota impgrAtiei

cu chehaiaua (kethuda ) Piale pasa Dupl predarea soldatilor, zaha-relei i munitiilor necesare, fiind invoiti, s-au intors. Si beilerbeiul deTimisoara, care era Silahtar Mustafa pasa 9 . . . a ajuns acolo cu supusii

cu gloatele sale, cu mare pompA

p.

4 Deli Hüsein pasa de Tunisoara.6 23 aprilie 1640-11 aprilie 1641.8 15 aprilie 1642.7 Soliman al II-lea (1687-1691).8 Aid In sens de sangeacbei, adicd guvernator.9 In lista lui N. Iliesiu (dupa I. Preyer), In Timipara. Illonografta islortcá, I (1943),

62-72, nu figureaza.

cit

c5,"

sà-i

...

displtein-du-i

si isi

VEG1111 171

Acordindu-i-se lui Mustafa pap provincia Silistrei, a dispre- R. 36 r.tuft s accepte acordarea generoasa §i a fost inchis intre doua porti (kapuaranna) ; apoi a fost acordata mai sus-numitului Damat 10 Iusuf pap.

<Povestindu-se evenimentele anilor 1647/1057 H., se spune> : R. 39 r.. . . i scotind de asemenea 2 000 de ieniceri de la Poarta si acor-

dindu-i-se cu favoare Timisoara, au fost trimisi la cetatea de mai sus enNogai Pasazade Arslan pap.

Acordindu-i-se lui Dervi§ Mehmecl pap provincia Silistrei, R. 52 r.a fost trimis la paza fortaretei Bosforului (Bog'az hisari)

Dindu-se sangeacul Brusa lui Bektasi aga si provincia Timisoara lui R. 64 r.ieniceri agasi i beilerbeilicul de Bosnia chehaielei de oaste (kul-kethudasi)Mustafa aga, s-a poruncit chiar in acel ceas sa iasa din ora i s meargala posturie lor Postului mare vizir Melek Ahmed pap 11 dindu-i-se R. 64 v.provincia Silistrei, fostul muftiu Aziz efendi a fost exilat in insula Chios R 42 V.(Sakiz) §i Timisoara a fost acordata lui Kara Ceau§ Mustafa aga 12

<Urmeazd stiri despre amiralitate, unde au fost trimii niste capugii>.

Amiralului (kapudan) Mustafa pap acordindu-i-se ca binefa- R. 81 r.cere provincia Egipt, amiralitatea a fost data vizirului Kenan pap, valiude Silistra.

Haidar Agazade Mehmed pap devenind caimacarn 13, inaintasul R. 82 r.sau Iusuf pap a fost trimis la paza Silistrei H. 53 V.

<Acordarea unor favoruri lui Seidi Ahmed pasa din partea padisahului>.

Procedindu-se potrivit cu cuprinsul firmanului marelui padisah,odata cu venirea lui la Poarta fericirii, i s-a dat provincia Silistra. LuiIusuf pap i-a venit inaltul firman ca s locuiasca la Silistra.

Seidi Ahmed pap, pe cind mergea la postul sat]. la Silistra, fiind R. 83 v.instiintat asupra situatiei flotei imparatesti, cu oastea aflata acolo a mersin gra136 (ilgarile) la paza fortaretei Bosforului §i caimacamului Hai-dar Agazade, pe cind i se acordase Silistra, cazind in patima dorinteiviziratului <i deoarece a fost in legatura cu fostul §eih cel deca-pitat, oastea ogeacului razyratindu-se, a fost trimis un bostangi basipentru omorirea lui>.

ANUL 1064 ". INTIMPLARILE DIN TARA MOLDOVEI

Voievodul Lupul era stapin in Ora Moldovei de mai mult de 20de ani, fara, sa fi fost inlocuit, pentru ca era puternic, atit in ceea ce pri-ve§te armata, cit si in bani, in asa mdsura ca daca ar fi urmat mazilireasa, cu siguranta c ar fi dat nastere la rascoala si la marl tulburari in aceleparti. In cele din urma, chiar ostile sale s-au ridicat impotriva lui, unin-

Damat : gmerele sultanului.Unchiul cálMorului Evliya Celebi. Mare vizir (1650 aug. 1651 sept.). Ca sangeacbei

de Silistra a condus, in 1657, o expeditie prin Moldova impotriva lui Gheorghe al II-lea Rákóczy,principele Transilvaniei, care tinea sà ocupe regatul Polonia.

12 Nu este pe lista I. Preyer si N.13 Loctiitor al marelui vizir.14 22 noiembrie 1653 21 noiembrie 1654.

TARIH-I

. . .

. . .

12

11

Iliesiu.

fil-islam

R. 92 r. v.R. 93 r.

172 HASAN VEGIHM

du-se cu boierii, si au mers sg-1 atace, insg el a fugit cu un numgr oarecarede oameni. Numitii boieri sau cei mai marl din acel vilaiet, dupg ce auales pe unul dintre ei, au fgeut cunoscut acest fapt la Poartg, de unde le-afost trimisg confirmarea 15 prin capugilar-chehaiasi i, pentru c apois-a aflat eä voievodul fugit aducea trupe pentru a veni sg se batg cu celnou, i s-a poruncit numitului capugilar-chehaiasi sa, se opreaseg In taraaceea pentru a trimite, din cind in and, vesti la Poartg. Noul chum, pingla urmil, cu trupele pe care le-a aclunat s-a bgtut cu cel vechi, insg, victo-ria n-ar fi putut continua, dacg n-ar fi avut de partea sa pe mai n.ariitgrii, cu ajutorul cgrora 1-a invins pe cel vechi, care, fugind, s-a dus sa' seadgposteascg sub protectia hanului tgtar 16, care n-a fAcut alteeva decitsg-1 trimith la Poarta fericirii, unde abia sosit a fost intemnitat in celeapte turnuri", i numitul capugilar-chehaiasi, potrivit ordinului impgrg-tesc, a fgeut sg aparting noului domn intreaga posesiune a locurilor respec-tive si cu aceasta au fost inlgturate toate neajunsurile care se puteaunaste in acel serhat.

<Descriindu-se evenimentele anilor 1655 1656/1066 H., se aratà lupta lui Seidi Ahmedpasa, valiu de Bosnia, la granita Venetiei. Aici au fost trecuti prin sable peste 2 000 de ghlaurisi 800 luati prizonieri, dupa care a fost ocupatà cetatea Zadra>.

H. 60 r. Toate acestea ajungind la auzul padisahului, au fost trimise paseide mai sus, odatg cu o scrisoare de afectiune (niivazipame), sabie i caftan.

LUPTA HANULUI TATARESC 17 CU PRINCIPELE TRANSILVANIEI(BE-ERDEL KIRAL )12

Sub fostul han tgtar 12, din pricina unor dusmgnii, avind Ice timpde zece ani expeditii impotriva lor, tara lor <Transilvania> a fost robitg

oastea imprgstiatg, starea lor s-a inrgutgtit i ficatii lor au singerat.Dar acum, hanul tgrilor Mtgresti, Mehmed Ghirai, Mcind pace un timp,pe cind era liniste, principele Transilvaniei, afurisitul, numit B akóczy 2°,a semgnat tulburare l dezordine in tgrile de mai sus. Considerind cg estecu putintg s ocupe imprejurimile sale 21 pentru a fi independent, a cerutajutor de la regele Suediei 22, apoi a incheiat intelegere i s-a unit cuxoievozii varii Itoma,nesti i Moldovei 23. Apoi, la resedinta stdpinirii sale<stringind> saizeci de mii de ostasi ghiauri renumiti, au pornit impotrivatgrilor polone (memalik-i leihe). Indatg ce aceasta s-a Mcut cunoscutla Poarta fericirii i cg este cu putintg sg facg expeditii i impotriva mare-lui han tätar de mai sus, atunci, spre a-1 pedepsi intr-un fel oarecare

25 La 27 septembrie 1653, Poarta s-a decis sà-I confirme pe Gheorghe tefan (Hurmuzaki,Fragmente, III, p. 201). Captigilar-chehawsi insArcinat cu instalarea se Intoarce la Constanti-nopol prin decembrie (thidem, p. 206) ; cf. Doc., V2, p. 6, nr. IX.

16 Islam Ghirai (dupa Evliya Celebi).17 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654-1665).

Gheorghe Rákóczy al II-lea.12 Islam Ghirai al HI-lea (1644 1654).25 In text : Rakoct.21 Tlrile vecine, adia Polonia.22 Gustav Adolf ( ?).23 Constantin Sei ban si Gheorghe Stefan.

12

oi

TARIH-I VEGIHI 173

<pe Rákóczy >, la ineeput i s-a trimis un hatt-i humaiun purthtor de feri-cire. Potrivit cu firmanul in vigoare, i hanul, ca semn al favorii, a por-nit si a sosit la hotarul (serhad ) tarilor de mai sus, cu Ull numar de 150 000de ostasi pentru pradd. tndata ce au fest instiintati despre situatia-acq§:tora <a transilvanenilor > de catre iscoadele numite pentru aceasta, farasa stea o clipa s-au scurs ca un torent puternic in acea parte. Cind s-auapropiat, blestematii condamnati infernului <transilvanenii>, de asemeneafiind in asteptare, erau pregatiti pentru 1upt i razboi. tndata ce s-auintilnit, aducind multumire prea inaltului Allah ca sä aiba grija de ei pepamintul lumii i <sa iasa> din incurcatura i zapaceala, s-au aruneat cucuraj si s-au razboit. intre cele delta esti s-au intins parca valurile mariicimpul de lupta, in lumina si sub bataia sniffer, s-a umplut eu singeledusmanilor.

<Datorità vitejiei i victoriei spahiilor, dusmanii au fost zdrobiti Intocmai ca Intr-oepopee>.

Nedind ragaz i indreptindu-se privirile i concentrindu-seputerileasupra transilvanilor, au fost umilii pe cimpul de lupth Astfel, unnumar de 15 000 dintre ei fiind trecuti prin sabie, 20 00 din ai thr, cmai mult de 700 <de capitani> renumiti, au fost p nsi de oas ea a ara. R. 91 r.Afurisitul lor serdar a scapat cu trei sute dintre ei. Restul a pierit i s-aimprastiat. Vestea cuceririi si a victoriei cind a ajuns la auzul imparatescal sultanului (sehinsah ), acesta s-a bucurat mult i ca <aceasta> sa fiegenerala a facut petreceri i veselii mari. Astfel, s-a trimis hanului celuipurtator de semne ale favoarei, prin chehaiaua capugiilor, o sabie artis-tic lucrath, un hanger cu pietre pretioase si un halat stralucitor (hilat-ifahire ) cu o scrisoare imparateasca.

R. 93 V.H. 62 V.

SCHIMBAREA VOIEVOZILOR DIN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA24<1658/1068> H.> H. 63 r.

R. 97 r.

Despre faptul ea', mai inainte, ardeleanul cel urnil 25 cu oastea pecare o adunase in tara sa, de s,aizeci de m_ii de oameniz a mers impotrivaPoloniei, unde din porunca padisahului a test invins de thtari, s-a scrismai sus. Voievozii din Tara Româneasca si din Moldova 26, fiind inintelegere i unire ascunsa cu mai sus-numitul akóczy >, desigur ca inceea ce-i priveste au aratat inaltei Porti supunerea bor. Dar Maria Sa padi-sahul 27 lumii, Allah sa-i eternizeze califatul, pentru a se razbuna impotrivaghiaurilor venetieni 28 a poruncit, de asemenea, pe cit era cu putintacelor de mai sus <domnilor romani>, zicindu-le sa se pregateasca bine cuostile tarilor lor i sa se gaseasca la tabara imparateasca pentru expeditiavictorioasa. Le-a trimis <in acest sens > de citeva ori ilustre porunci. Daracestia <domnii romani>, ingimfindu-se de fortele i puterile lor, au impie-dicat si au trimis stiri cu intirziere. Dupa, intelegerea lor veche, Mild de

24 Vezi nota 23.28 Gheorghe RalcOczy al II-lea.28 Adicfi Constantin Serban i Gheorghe Stefan.27 Sultanul Mehmed al IV-lea (1648 1687).28 Rkboiul pentru Candia, cf. Sloria della guerra di Candia di Andrea Valiero, senatore

veneto, 2 vol. (f. a.).

si

oi

174 HASAN VEZIRI

acord sl se ajute i sI se sprijine unul pe altul, cind au inceput sl se rls-coale, s-a glsit de cuviinta, c trebuie inlaturati si schimbati. Dar maiinainte ca acest gind Ai' fie cunoscut domnilor respectivi, a fost trimis unhatt-i humaiun gloriosului han ca s trimit un serdar renumit cu trei-zeci sau patruzeci de mii de ostasi atari ; <acestia>, asezindu-se in par-tile Chiiei si CetItii. Albe (Akkerman), asteptau acolo sI se dea ilustrulfirman. De asemenea, dindu-i-se firman lui Pazil pasa, muhafiz de Silistra,sl fie gata cu oastea serhatuhil de mai sus, s-a trimis in partea sus-zisuluipasl citiva bei din partea Rumeliei. Apoi, dupl ce a fost adunat i recru-tat'a oastea in plrtile Silistrei, in timp ce asteptau porunci, voievodateleTlrii Românesti i Moldovei au fost acordate la doi ghiauri greci de la

H. 63 v. Poarta fericirii, socotiti apti i potriviti pentru domnie 29. Potrivit cuvechiul obicei, dupA ce au fost imbrleati la Divanul impgrltesc CU cue./(ftskiif ) i caftan (hilat), au fost trimisi impreunl cu ceausbasi Ismailaga spre a fi insclunati la locurile lor de sapinire. Inaintasii lor fiMdinstiintati el sint maziliti i c <cei nob sosiserl deja la Silistra, cu maripregatiri au adunat toate ostile lor si au intrat cu ele in tabgrá ea sa, se lupte.

In acest timp, insg, oastea tltarl cu emirii si faimosi i cu oasteavictorioas6 s-a dedat la jaf si pustiire in toatA Moldova si in imprejurimi.<Tltarii> dadeau hraná säbiei pe toti acei care incercau s/ li se opunl,lasau viatA numai acelora care se predau, dar Ii ferecau in lanturi,robi. Jefuiau §i pustiiau in toate pArtile si in imprejurimi, ardeau i dis-trugeau satele, tirgurile si cimitirele, asa inch toate colturile sufereauo mare nenorocire. In sfirsit, pentru cl nu puteau merge atace pedusmani In tablrl, unde erau bine intariti, au preflcut totul in ruinA,au seMdat in singe, <au inflptuit> jafuri si striciciuni care nu mai conte-neau in acele imprejurimi. Acei care erau in taberele amintite au inceput

se impfastie si numai unii dintre ei, cerind iertare, s-au supus ascultlrii ;astfel Melt, vazindu-se pArlsit, afurisitul de mai sus a fugit de acolo cu oceatl de-ai si, pe care i-a vMjit, i cu o vistierie bogata. Pazil pasa, careera serdar, a spus el nu este potrivit sá se meragl cu atita oaste asuprataberelor, spre a se lupta si a le distruge, nefiind alt putint6 decit imprAs-tierea bor. In acest timp, potrivit cu calea de mai sus, din pricina jafuriormari, a incendiilor de peste tot, a omoririi celor bàtnini, deci a pagubelor,toatà raiaua fiMd nevoitl, s-a ridicat si s-a rugat sg, fie iertatl i s-a supus.De asemenea, acei care erau in tablel, impflstiindu-se pe rind, afurisituleel flrl de credint6, neputind s reziste, a fugit cu citiva prieteni si rudein pgrtile Transilvaniei.

R. 08 v. Insclunind pe noul voievod la resedinta stapinirii sale si dup6 inll-turarea ràscoalei, au venit nenorociri asupra Tàrii Romlnesti. Rinduialape care o Meuse voievodul de mai sus nefiind buna', clpeteniile raialei(raia-i namdarlari) au venit i s-au supus ; de asemenea ei au arltat eI<fostul voievod>, toatä averea si familia, cu toata putereasa a fugit in partea lui RákóczyoAlu. Si astfel, fiMd. insgcunatvoievod la resedinta stapinirii sale de la serhatul de mai sus, a fost

H. 64 r. turatI cu usurint6 nenorocirea ambilor <voievozi>. Cind s-a flcut cunos-cut la Curtea Impriei, azilul califatului, Ca au fost inlaturate tulburI,

29 Badu al III-lea Mihnea, voievod in Tara liomâneasca, fiind protejat de o sultana ;Gheorghe Ghica, voievod in Moldova.

facindu-i

sa-isi

sa,

ridicindu-si§i celalalt

intii,

lull-

TARIH-I VEGII0 175

rile de la acel serhat, sultanul (sehinfah ) lumii 1-a coplesit cu favoruri peserdarul tataresc, care era mostenitorul tronului (kaglgai), Gazi Ghirai...sultan 3°, trimitindu-i prin Kadri aga, chehaia de capugii, un lant de aur

un hanger lucrat artistic cu giuvaieruri.<Dupd inldturarea tulburdrilor din Wile romAne, urmeazd distribuirea de functii>. R.99 r.

Lui Kadri aga, care era chehaia de capugii, acordindu-i-se stapinirea.Silistrei, a fost trimis un hatt-i humaiun pentru sosirea in grabil a prede-cesorului sau Fazli pasa mazilit din Silistra, potrivit cu maretul fir-man, si care sosise mai inainte. Fazli pasa, la sosire la Adrianopol, alost gasit neglijent i vinovat in actiunea i expeditia sa impotriva TariiRomanesti i Moldovei

<Dupd exdarea unor dernnitari la Malgara a urmat> :

EXPEDITIA IMPOTRIVA TRANSILVANIEI

Mai inainte, cind voievozii Tarii Rornanesti i Moldovei au fostinvitati la expeditia victorioasa <impotriva venetienilor >, de asemeneaa fost trirnisa o porunca imparateasca lui Rákóczy, care era principeleTransilvaniei. Tara de mai sus hind un principat independent (mustakilkralltk), räposatul sultan Suleiman. 31, cel din. paradis, cind a cucerit Buda

cin.d a pustiit si a ruin.at tarile austriece si germane (nemse ye alaman),de asmenea a fost ocupat i cucerit i acea tara <Transilvania >. Sprea fi numiti de inaltul Devlet, principii sai s-au angajat s prateasca haraci..Astfel, ping, astazi ei dadeau pe an vizirilor i demnitarilor imparatiei,pe linga un haraci de 15 000 de galbeni, dupa obicei, daruri i peschesuri,trimitindu-le an de an. Dealtfel, ca i voievozii Tarii Romanesti i Moldovei,cind murea unul dintre ei, dupa legea lor, ca sa fie cineva principe in loculacestuia se adresau Sublirnei Porti. Atunci, acordindu-i-se cue&surguei 32 din. partea inaltului Devlet, se trimitea un capugibasi care insca-una <pe principi > la resedinta guvernarii bor.

Acum, fiul lui BákOczy, care luase cirmuirea aceea de la inceputuldomniei raposatului sultan. Ibrahim han 33 §i pina In acest timp, era 1.11, sta-pinirea sa. Neacordindu-i <insa > nici o atentie firmanului irnparatesc carei-a fost adresat, a trimis raspunsuri amestecate cu. scuze. De asemenea,nu a aratat ascultare gloriosului firman, trimis de data aceasta, ca s expe-dieze la Inalta Poarta pe voievozii Tarii Romanesti i Moldovei care fugi-sera la el si refuza, sa vina la pragul imparatiei pentru reinnoirea domniei,si astfel nu s-a supus maretului firman ce i s-a trimis a treia oara.aminindu-se in acel an expeditia impotriva Yenetiei, s-a hotarit pornireaexpeditiei pentru intarirea starilor din. Tara Romaneasca, ca si din Moldova,

pentru pedepsirea si razbunarea mai sus-numitului aliOczy >. i de

3° Cihan Ghirai (1654-1666).31 Soliman Magmficul (1520-1566).32 Pene de strut cu diamante si pietre pretioase, care impodobeau un turban. Dimitrie

Canternir are o build descriere a acestui obiect de podoabd numit sorgue (cf. Mihail Guboglu ,Dunitrie Cantenur Orientaliste, In Studia et Acta Orientalia", III (Bucarest, 1960), p. 142,nota 4).

33 Ibrahim (1640 1648).

si

.si

)

Si

si <II

R. 106 r.H. 69 r.

176 RASAN VEGIHIE

aceea in a zecea zi a lui regeb 34 din anul mai sus amintit, cortul impgratesc,puternic ca ceml, a fost asezat in cimpia Adrianopolului.

<Urmeazá descrierea relatiilor cu insula Tenedos, numit5 Bozga-ada>.

Trimitindu-se 11D, hatt-i humaiun, insotit de victorie, s-a cent cahanul tataresc s inainteze, in graba, §i cu oastea cazaceasca impotrivaTransilvaniei.

In a 22-a zi a lui ramazan din anul mai sus aratat 35, marele vizircu mare pompa si cu toata oastea islamului s-a indreptat asupra Transil-vaniei <dar expeditia a intirziat din cauza evenimentelor din Anatolia,unde a izbucnit thscoala gelaliilor lui Abaza Hasan pap, care se indreptaasupra capitalei>.

PLECAREA MARELUI VIZIR IN VILAIETUL TRANSILVANIA SI CUCERI-REA CETATII INEU (YANOVA)

S-a aratat mai inainte cum, cu ajutorul lui Allah cel preainalt,marele vizir a inaintat eu toath oastea islamului asupra Transilvaniei,in ramazan din. anul 1068 36 Traversind districte si menziluri, cind audescins la Belgrad, valiul de Buda si emirii de serhat cu osti nen.umarates-au unit cu maretie en oastea cea puternica. Dupa o odihna de citeva zile<s-au > apropiat de serhatul dusman si au inceput, iari, s construiascaun pod peste un riu, care curgea la doug menziluri mai departe de cetateaTimisoara, spre a trece riul Mures. Au poposit acolo citeva zile. Apoi,dupa terminarea acelui pod, spahiii victoriosi au trecut ca un torent, färäsoväiala, hotarul dusinan. In acel loc se gasea lacatul Varilor ghiaure,cetatea puternic i inthrita nurnita Ineu (Yanova), care pe timpul expe-ditiilor conduse de sultanul Suleiman in Austria si Germ.ania a fost anexatatarilor osmane. Si astfel a fost stapinith printre tarile sultanulni. Apoi, petimpul sultamilui Mehmed. al III-lea, ivindu-se nenorocirea expeditiilorunguresti, a cazut iaräsi in mina ghiaurilor ; si din pricina neglijentei coman-dantilor serhatului, pina asthzi a thmas <in aceastä situatie >. Mai intii,spre a grabi cucerirea i eliberarea cetatii de mai sus, in anul mai sus ara-tat, la 1 zilhine 37, descinzind in imprejurimile orasului, parca toata fatapamintului s-a acoperit de spahii i ostasi beilerbei, care au fost insärcinaticu pustiirea, jefuirea, ruinarea i pagubirea imprejurimilor, au incendiatdeodata varosul, care ardea in fldcari. Afara de cetate n-au lasat nici ourma de veselie. Au a-vut loc lupte i razboi. Dindu-se porunca ca ienicerii,in noaptea aceea, s intro in intarituri, s-au pregatit ping la miezul noptii

H. 69 v. si dupa ce fiecare s-a asezat In spartura, au adus In jurul lor niste tunurimari in forma de balauri. Iar in locurile mide era cu putinta inaintarea,s-au asezat emirii cu vizirul cel puternic si cu puscasii. Dupa fiecare asediudadeau populatia dusmana hrana sabiilor si hangerelor i sgpau subcetate tuneluri spre turnuri...

34 13 aprilie 1658.36 23 iunie 1658.36 2 iunie 1 iulie 1658.87 30 august 1658.

B. los r.

R. sos v.

TARIH-I VEGIIU 177

Dis-de-dimineata, dusmanii raufacatori, eind au vazut in toate R. 107 r.partile <intinsa > ca marea oastea de asediu, s-au speriat de nával i atac.Apoi, zapacindu-se i ingrozindu-se, n-au gasit alta cale de scapare decitsá predea cetatea. De aceea au trimis, cu rugamintea pentru iertare, pecitiva dintre cei mai renumiti, carora cu permisiunea i bunavointa vizi-rului cel laudat ii s-a dat aman, cu conditia ca pina in seara zilei s iasadin cetate. Dupa, cucerirea i ocuparea cetatii de mai sus, dindu-se invoireostii pentru pustiirea Ord dusmanului, s-au repezit cete dupa cete asupraacelui detasament de dispretuit. Potrivit cu firmanul care sosise maiinainte, marele han, cu mai mult de 200<000> de osteni tatari i cazaci,a atacat serhatul dusman. Locurile pe care le nimereau, dacd, aratau rea-vointa, le pradau si le jefuiau ; pe unii dintre locuitori ii luau prizonieri,iar altora le luau viata. Cind au sosit la resedinta stapinirii blestematuluide mai sus, la orasul numit Novograd 38, deodata oastea cazaceasca, farasa se uite la tunuri si la pusti, a intrat sub cetate. Lupta netinind nici trei-patru ore, s-au urcat cu scarile sus pe cetate, apoi dupa ce au deschis portileorasului, oastea tatareasca gata pentru jaf i prada a patruns ceata, dupa"ceata <in cetate >. Au de-vastat si au prddat fiecare colt al orasului de susin jos, obtinin.d o prada bogat i pretioasa.

Blestematul fara de credinta, neputind sa, stea in acele parti, s-arefugiat int-r-o cetate in-tarifa care se afla in apropiere de granita Austriei. H. 70 r.De asemenea i restul ostii sale, disperata ca nu avea serdar i n.eputindrezista, a fugit in locuri stincoase i prapdstioase in munti. Tara de maisus fiind fár oaste i fara serdar, vitejii luptatori tdtari, vinatori de dus-mani, MIA fric i Mra teamd, an devastat-o si au pradat-o, pe cei maimulti dindu-i hrana sabiilor i familiile lor facindu-le prizoniere. Raiauafiind disperata, s-a ridicat si cu umilita a prezentat jalba (arz) la ordiavictorioasa, cu rugamintea s i se acorde iertare (aman). Dupa ce ruga,-mintea lor a fost primita si jafurile oprite, 1-au numit ca principe pestetara de mai sus <Transilvania > pe Bar6a Joan (Yanof ) 39, care se gaseain slujba de vistiernic (defterdar) al blestematului Mfg, credinta. Au hota-rit ca in fiecare an s dea inaltului Devlet, pe linga haraciul de 15 000 deg albeni, Inca, 25 000 de galbeni, in total 40 000 de galbeni, pentru intarireadomniei. i dupS ce <Acatiu Barcsai> s-a angajat sa trimita 1 000 depungi pentru suita sultanului, a fost trimis la resedinta stdpinirii sale. R. 108 r.

Hotarindu-se plecarea asupra cetatii in care se intarise afurisitulde mai sus, si tocmai cind se faceau pregatiri, au fost trimise hatt-i serifuriimparatesti <cu urmatorul continut > : deoarece rautatile rebelilor careau aparut in Anatolia cresc mereu, oastea islamului trebuie sa se intoarcaIn graba, pentru ea' <rebelii> vor sa vmS chiar asupra padisahului, umbraa lui Allah". intarind situatia de la serhat si neputind sa se rdzbune peblestematul de mai sus asa cum doreau, 1-au pus pe valiul de Buda, Kenanpasa, cu oastea de serhat la paza Ineului. Apoi s-au intors In partile Adria-nopolului.

<Descrierea altor evenimente ale anului 1069 H. /1658 si distribuirea de demnitati, re-latarea unei expeditii Impotriva rusilor si lupta cu hanul taTaresc>.

Sau Neograd ;In ms. H. nr. 1425 : Belgrad (Alba Iulia).39 Acatiu Barcsai (1658-1660).

12c, 107

R. 124 r.H. 70 V.

38

178 MASAN VEGIIII

FI. 81 v. Ghiaurul 1-a dat uitrii pe ducele do Moscova, s-a dedat cu mareindeminare, timp de doi ani fära, intrerupere, la a omori oarneni si a pre-ga'ti tot ceea ce era necesar pentru rázboi impotriva voievozilor Ungariei,Trjj Romanesti j Moldovei. El arata c toti sint de acelasi neamaceeasi lege ; desi plin de Decredint6, a fost mai mult incurajat in a semisca pentru a oferi ajutor i sprijin celor oprimati de aceeasi lege cu. el.El, de asemenea, atita pe umilii de cazaci ea toti sa, fie sub aceeasicoman

R. 125 r. <Cazacii din Polonia si Rusia coborau cu lor pe Marea Neagra, lovind sateleH. 82 84 tirgurile islamice de la serhat. Relatille incordate intre rusi, poloni i tiltari din prima cazacilor>.

R. 129 v. Intro timp, fostul principe al Transilvaniei, afurisitul caruia i seH. 85 r. spunea Rákóczyoglu, adunind osti, a supus stapinirii sale cea mai mare

parte a taxii lui. soul voievod <numit de &are marele vizir > avea tulburariin Ora sa, nu se pricepea la conducere si nu avea putere s i se impotri-vease6 <lui RalkOczy>. Mai mult decit aceasta, infernalul eel farg de cre-dintä, numit Constantin 0, care fugise mai inainte, pe cind era voievodal Tara RornAnesti, venind cu ajutor de la Rakóezyoglu i avind victorie,a pus stapinire pe Moldova.

De asemenea, i voievodul Tarn Românesti, Givan bei 41, rasculin-du-se, a poruncit sä fie ucisi toti <turcii> negastori, precum i alii, carese gdseau In acele locuri. Stricindu-se deci nizamul i ordinea acelor serha-turi, maria sa sultanul s-a hothrit ca iarási s villa, la binepäzitul Adria-nopol ; spre a supune acele hot are, a poruncit sa, fie pregatit totul pentrupornirea expeditiei, care trebuia sä treacl prin trecatoarea Galipoli.

<In muharrem 107042 au Limit favoruri arniralului Ali pasa pentru renovarea i zidireaunor fortilrete de la Bosfor>.

Marele vizir 43, dindu-i-se firman spre a infricosa si a impiedicaintentiile dusruanului, famea sa, se vada, prin. poruncile sale, cu citä grija,intreprindea aceasta, treaba, ; apoi i-a cerut on.oratului vizir Seidi Ahmedpasa, de la paza Budei, precum i lui Rustem Haidar bei, de la paza Ineului,

inlature indrazneala afurisitului care era It akóczyoglu eel far6 de cre-dinta, ; si impotriva domnilor Tara Românesti i Moldovei, considerindca este potrività o oaste tatareasca, jute ca vIntul, <sultanul> a trimismariei sale, preaputernicului i generosului han", porunci imparatesticu hatt-i humaiun, sabie si caftan (hilat ), spre a-1 cinsti si mai mult.De asemenea i lui Ahmed bei, viceguvernator (mutesamf ) de Elbasancare mai inainte, Iii luptele din Tara Romarreasca si din Moldova, dadusedovada de vitejie, si pentru serviciile sale, i s-a acordat tinutul (liva )de mai sus ; dar pentru aceasta i s-a poruncit sa mearga cu o mie de ostasi(nefer ) destoinici din Rumelia i cu oastea din Silistra i WA, astepte laacest serhat sosirea ostii tataresti ; apoi sa se uueasc i sa, se inteleagacu ea si impreuna sa, nu precupeteasca, ci potrivit dorintelor majestatiisale sa depuna osteneala pentru distrugerea dusmanilor credintei. Dupa

R. 130 F.H. 85 V.

44 Constantin Serban.41 Radu al III-lea Mihnea.42 18 septernbrie 17 octombrie 1659.42 Kopriilu Aehmed pasa (1656 1661).44 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654 1665) (a doua oar5).44 Sangeac ((Mut) In Albania (?)

si

sa

45,

salole si

TARIH-I VEGIHI 179

ce astfel a fost instiintat de preaputernicul i preafericitul sultan, a fosttrimis la serhatul de mai sus. Afurisitul voievod al Tarii Românesti 48,care a fost numit anul trecut domn al Moldovei, din pricina atacurilor con-tinui in aceasta parte ale sus-numitilor, fugise i venise la Adrianopol.Desi acesta ramasese confirmat in domnia principatului respectiv, totusiacela al Moldovei a fost acordat fiului lui Lupul voievod 47, <principat >in care parintele sau timp de 20 de ani fusese domn In postul respectiv

acum se gasea inchis in cele *apte turnuri" ; si astfel cei doi domniau fost trimisi In acele tari, unde cind au ajuns, potrivit firmanului impa-ratesc de mai inainte, 1-au gasit pe kalgaua maritului han, care era GaziGhirai, cu 50 000 de ostasi. Ostii tatare i s-a alaturat, de asemenea, citeo ceata de cazaci i poloni, trimisi pentru ajutor. Toti acestia, uniti, au fostindrumati catre dusman, care tinea in cele sapte tabere pe care le aran-jase inaintea orasului numit Iasi, in afara de alti luptatori, 13 000 depuscasi (tiifenk endaz ) §i 12 tunuri pregatite, asezate dinainte pentru H. 86 r.lupt i razboi. Multi dintre locuitori, raialele i oastea din acel vilaiet<Moldova > s-au supus noului domn, fiul lui Lupul, si au intrat in rindurileostii sale. Chibzuindu-se deci modul in care trebuie sa se Vila lupta,au pornit la drum. Potrivit cu intelegerea, a pornit mai in.tii oastea polona

cazae i urma <armata > musulmana, dar cum au sosit cu totii Ruggtabara si a inceput lupta si r5zboiul, cea mai mare parte din ostirea polo- R. 131 r.nez i cazaca, fiindca se gasea inainte, a fost ucis i facuta talmes-balmes.In timp ce erau gata s atace, tatarii au socotit ca este greu sa se batacu dusmanul pe cind se afl In tabere i s-au prefacut c sintpunindu-se pe fuga, spre a fi urnariti de dusmani si in felul acesta sa-1indeparteze de la respectivele tabere i s sfirseasca cu batalia pe ses.Ghiaurii cei nemernici, necazind pe urmele lor, au stat si au ramas puter-nici In taberele lor, au renuntat s lupte in acea zi. A doua zi, dis-de-dimi-neata, i-au asaltat din toate partile, dar blestematii cei fara credinta,luptind cu indirjire, i-au respins cn tunurile si Cu pustile, asa incit nicinu le-au permis sa se apropie de ei. Deci i aceasta zi s-a scurs in acea stare<de uncle se intelesera ca In zitia urmatoare s inceteze de a-i urmari inaintede incaierare> ; ins/ a treia <zi> dis-de-dimineata, iarasi au inceput <turcii>o lupt i un razboi din toate partile. Cu toate c5 ghiaurii cei umili au facuttoate eforturile pentru a se apara, desi au inceput sa creada c musulmaniise indoiese de victoria lor, cu aceasta incurajare, <turcii> i-au atacat cnindrazneala si mai mare, astfel incit i-au facut sa se retrag i sa seindeparteze de taberele lor. i astfel, cind oastea cea victorioasa <turco-tatara > i-a vazut pe cei de mai sus imprästiati pe cimp deschis i spre aavea mai cu usurinta victorie si spre a-i invinge cu oarecare inselatorie,s-a prefacut c fuge, si atunci iali-agasi 48 Mehmed bei, cu vreo 3 000 de H. 86 v.viteji pe care ii avea sub comanda sa, pentru a nu-i läsa s fuga, a niersla muntele invecinat cu locul bataliei ; pe de alta parte, a indemnatoastea de Rumelia s mearga intr-o parte cu Ahmet bei, i renumitulcomandant de tatari Gazi Ghirai 49, cu ostirea victorioasa, s-a deplasat

46 Gheorghe Ghica (1658 -- 1659).47 StefAnita Lupu (1659-1661).48 In cronica lui Miron Costin apare El-Agasi : cápetenia tAtarilor din Bugeac, textual

agaua tarmurilor".49 Mo§tenitorul tronului tatdresc.

si

infrinti,

si

si

180 HARAN VEGIFIL

de-a dreptul in cimp deschis, si In aceste locuri au fäcut ca dusmanul sa,fie invins. Acesta, buimOcit de tot, nu mai stia uncle sa, se ascundO sitiindu-se prin acele cimpii i munti, de la musulmani si de la ei Iniia sosit ultima lovituth, in asa fel limit prin toate acele imprejurimi nu sezkeau altceva decit capete de dusmani, i cu acestea s-au terminat fascoa-lele din acel loc, prin voia lui Allah, gaziii musulmani obtinind victorietotalà asupra dusrnanilor credintei. Sus-numitul voievod, cu o micO suitäde supusi crestini, a fugit de acolo spre pktile Tárii Românesti, dar ceicare îi puseseth in gind ajungO i-au prins i i-au omorit, pe toti ceidin suita lui i-au trecut prin spad i, in sfirsit, acei trklátori care s-au

R. 132 r. afundat in intunecirnea iadului au primit bäutura mortii vesnice...In fine, luptgtorii musulmani au famas multumiti de marea i nesfir-

vita pradg de rOzboi pe care au facut-o i, dupO' ce s-au odihnit in aceleasipkti cloud sau trei zile, pentru a-1 vedea pe noul domn al Tarii Românesti 5°s-au indreptat spre acele pri pentru a pune in domnia acesteia pe noulvoievod. Necredinciosul, zis 6-ivan bei 51, facind atitea fautáti i nelegiuri'se rIzvrAtise si se thsculase. El a dat poruncO sO fie ucisi mai mult de zecemii de negustori <turci>, care se gOseau in tkile de sub sthpinirea sa ; apoi

H. 87 ri adunind pe lingl el o ceath de zgpOciti, dintre ghiauri i croati (hirvat ),cu acestia a cOutat sä se opunO poruncilor din partea stàpInirii. VoievodulMoldovei 52, venind, a facut cunoscut cO nu a putut s reziste si a fostinvins cu toatO oastea sa. De aceea hotki sO nu se mai bath p3ntru eA setemea de distrugerea sa ; unindu-se cu sus-numitul domn al Moldovei,fugi lIng fiul liii RakOczy, impreung, cu toath averea i cu tot ce putea ;insO indath ce In plecat, ii i ajunse armata musulmana, care, glsind dus-

R. 132 v. manul fugit, se impkti in diferite cete i strObOtu toath Tara Romaneascapentru a-1 cOuta pinO la serhat, trecind prin spadO pe toti aliaii nesupu-sului care le cazuth in miini j cu aceasta toate acele state se curátath denesupusii care nu ascultau de poruncile impkgtesti. Si dupO ce au fostthiati In bucáti toti acei 12 700 de pedepsiti si a fost instalat in acelprincipat domnul de mai sus, s-a fatut cunoscut majestOtii imperiale,care, cu diferite dovezi de simpatie, dupO ce a onorat pe thtari si pe alisefi care se ggseau In acel serviciu, k-a dat voie sq, se Intoarc i sa, meargAin tinuturile kr 53.

R. 131 r. <Schimbári. In ierahia ostii ; Intoarcerea la Adrianopol>.

H. 88 r. LUPTA LUI SEID I AHMET PA$A CU TRANS ILVANEN I I

R. 134 V.H. 88 V.

Cind mai inainte liákOczy, principele Transilvaniei, necredinciosul,din rantate ri-vnise la sthpinirea Poloniei, a pus, in vederea acestui scop,la dispozitie 60 000 de oameni ; despre infringerea pe care i-a provocat-ovitejeste victorioasa ostire tätath la inceputul anului 1067 s-a scris la

50 Gheorghe Ghica.51 Radu al III-lea Mihnea.52 teldnita Lupul sau Gheorghe Ghica ? (1658 1659).53 Asupra luptelor lui Constantin $erban Basarab in Moldova cu turcii, vezi Const.

C. Giurescu, Istoria romdnaor, III, Bucuresti, 1942, p. 107-111.

imprbs-

st-i

TARIH-I VEGIHI 181

locul sau. Atunci a cazut rob sfetnicul sau, numit Kelianof 54 blestematul,in miinile tatarilor amintiti §i, dupa ce a stat mult timp inchis, s-a salvatcu o punga de 100 de mii de galbeni, si hind acceptata plecarea sa, a tri-mis un om la rudele sale si la cei care ii erau favorabili, spre a se ingrijisa-i trimita acea suma. *i in timp ce sus-zisele rude se sileau cu mare grifain aceasta treaba, dom.nul din Tara Româneasca, Civan bei, aflind. aceasta§i pentru ca. era cunostinth veche cu el, a trimis intr-adins om la majes-tosul han si promitindu-i punga cu cei 100 de galbeni stabiliti, a cercetatrnisiunea sa ref eritoare la numitul intemnitat. Mare le han, acordind toatainerederea promisiunii respectivului principe, i-a trimis cu citeva cgpeteniitatare pe sus-numitul prizonier, care ajungind, §i numitul Givan bei vazin-du-I deja eliberat, amintindu-si de obisnuitele sale tradari, in care eramester, si dovedind si alte dati cu mare indrazneala nesupunere fata deaceeasi Sub lima Poarta, a facut sa fie taiati in bucati nu numai tatariicare venisera cu el pentru a primi banii sus-zisi, dar chiar si pe toti negus-torii musulmani care erau in situatia lui, in numar mai mare de 1 000 depersoane, primind martiriul ; si apoi a trimis pe acel om la RakOczy, culamurirea de a fi gata cu vreo zece mii de oameni in favoarea lui si carede fapt la sfirsit se Meuse cunoscut ea ràsculat si nesupus la Poarta. Sus-nu-mitul Joan Kemény ( KelianoF ), vechiul sau binefacator, a vrut sa dove-deasca zelul pe care il pastra de a-1 servi in mod credincios si de aceea s-ahothrit sa faca tot posibilul pentru a redobindi situatia pierduth a sthpi-nului sau, si in putine zile a adunat vreo 20 de mii ghiauri inarmati, cu H. 89 r.care a pornit sa mearga pentru a-1 ataca pe noul principe Bar6a Ianos 55.Mai sus-numitul, ca sa aiba putere sa reziste, a facut cunoscuta situatiasa si a cerut ajutor de la valiul de Buda, vizirul tinutului, Seidi Ahmetpasa, care cu oastea victorioasa a serhatului se g6sea la paza Ineului. Acela,la rindul sau, a trimis mai frail, in ajutorul mai sus-numitului, 1.1.11 numarde 4 000 de viteji renumiti, dintre vitejii de serhat, din Ineu, sub comaudalui Husein pasa, fratele ltti Siavus pasa. De asemenea si el, pregatind celenecesare, imediat 1-a urmat. Indata, comandantul <Seidi Ahmet pasa >,ajungind cu o oaste nenumarata pe cei 4 000 de viteji trimisi cu pasa demai sus, a inaintat impotriva celor thsculati.

... Dar au fost instiintati ca drumurile au fost barate si pericu- B. 155 v.lipase... 56 de aceea, pentru paza lor, a fost trimisa oaste islamica, acolo textunde trecerea era anevoioasa... ca sa inlesneasea trecerea. De aceea defectuos)

a fost insareinata si trimisa o ceata de ostasi... Cind au fost instiintatidespre afacerea de mai sus... a trimis vestitor renumitului si puterniculuiserdar ... inainte de sosirea ghiaurului ca sa nu poata trece... <au fost >atacati si nici unul dintre ostasii islamului nu a scapat. Cind au fost instiin-tati de taierea lor in bucati... cu ajutorul lui Allah eel atotputernic siierthtor, oastea ghiaura a ajuns si a trecut din trecatoarea de mai sus.Noul voievod, la rindul sau, supunindu-se acestuia si venind cu o ceath depatru-cinci mii de ostasi, care i se supuneau, s-a unit cu oastea islamului.Atunci, pe cind se cerceta situatia, cu o multime numeroasà, dind atac

" loan Kemény, principe al Transilvaniei Intre 1 si 22 ianuarie 1661.55 Acatiu Barcsai, principele pus de turci In Transilvania. La Miron Costin apare sub nu-

mele de Borcea Iancq.55 Punctele de suspensie Inlocuiesc rindurile ilizibile.

182 MASAN VEGIHM

asupra lui Thisein pa§a, dupg ce s-au luptat §i s-au razboit, cu ajutorulmarelui Allah, s-au indreptat in acele parti. Victoriosul pa§a, cu o ceatade patru mii de osta§i, dind un atac asupra cetelor (alay ), ghiaurul farade credinta, la fiecare atac, a amestecat rindurile bor. In acest timp, deasemenea, i Seidi Ahmet pa§a cu osta§ii si, ajungind. intr-un suflet, fara

R. 136 r. ezitare, a intrat in lupth. Din toate partile, dind dovada de bravura §iH. 89 v dibacie in minuirea sabiei, s-au luptat §i s-au razboit, nimicind pe ghiaurii

rai din fire. Apoi, cei din tara cu vinuri, ingimfindu-se §i falindu-se, au fostfacuti una cu pamintul. Du§manul rebel, pentru a stinge flacara focului,de cite ori repezea sabia stropea pamintul cu singe. Cu acei prieteni bucu-rindu-se, arunca tarina de sub picioare..., dar pamintul se acoperise detrupurile du§mane. Au traversat distante §i cu ajutorul lui Allah in treimenziluri am obtinut victoria in lupth. Cind au vazut ghiaurii ca, sint strim-torati §i spre a-§i scapa capetele de nenorocire, §i-au intors fetele §i au rupt-ola fuga, intorcindu-se in sensul infringerii. Atunci, vitejii <musulmani>victorio§i, repezindu-se pe urmele lor in acele parti, i-au a:kat cu copitelecailor §i i-au nimicit. Du§manul, in disperare, <condus de> doi austrieci(nemse ), neputind thmine intr-un loc, mai mult de zece mii au fost uci§i

R. 136 v. cu sbiile i trei mii au fost prin§i §i facuti prizonieri. Oastea islamuluibucurindu-se de o victorie stralacita, a facut cunoscut aceasta padi§a-kalui. Apoi, impodobindu-§i alaiurile cu steagurile lor sfi§iate i cu 4 000de prin§i, au sosit la binepazitul ora§ Adrianopol.

H. 90 r. Dupg, infringerea sa, blestematul de mai sus <R akóczy >, neputindsta linitit intr-un loc, a fugit pina la hotarul Austriei. Notabilii Transil-vaniei, fiecare spre a famine sthpin pe avutia sa, s-au supus cu totii nouluivoievod al Transilvaniei 57. Pentru supunerea §i ascultarea de atunci incolo,mai sus-numitul <principe>, incheind pact §i intelegere, s-au angajat cutotii sa"-§i respecte juthmintul. In re§edinta de stapinire a noului principe,care era cetatea Sibiu 58, au lasat trei mii de oameni din oastea islamului,spre a ajuta pe mai sus-numitul. Anotimpul de iarna apropiindu-se, ono-ratul serdar intorcindu-se cu oaste victorioasa, a descins in cimpia Timi-§oarei. Spre a feri populatia acestui vilaiet de strimtoare, in acea iarnanu i-a permis o§tii sá stea in case, ci a fost a§ezata in corturi. Dar fiindin§tiintati in acest sens, unii dintre ei au construit locuinte din pietre,altii din lemne §i multi dintre ei, sapind parnintul, au petrecut iarna inacele locuri pline de greutáti. A§teptind primavara, dupa cum se cuvine,0-au indeplinit sarcina bor.

H. 90 v. Pe de altà parte, blestematul Itákóczy demn de un rau sfir§it, dupaplecarea o§tii islamice, cu mii de viclenii diavole§ti a ademenit §i a supuspe toti acei afurisiti care incheiasera un pact §i intelegere. Si. in afara deai sai aducind 40 000 de osta§i dintre haiduci (haidusak ) §i din Ungariade mijloc, an venit cu totii asupra cetatii Sibiu, unde era noul voievod<Acatiu Barcsai>. Ace§tia vazind necesitatea <cuceririi> intregii cetati,s-au hothrit s lupte §i s-o atace. Oastea islamului care era <afectata>pentru paza sa, din cind in cind repezindu-se dMea atacuri asupra tabereilor, dar cu ajutorul lui Allah cel preainalt fiind invinsa, nu s-au faultpagube du§manilor. Pe aceasta cale fiind asediati continuu timp de cinci

R. 137 r.

" Acatiu Barcsai.58 in text : Situ/.

TARIH-I VEGIHI 183

luni, au venit de multe ori oameni la puternicul pas'a si i-au fácut cunoscut6situatia. Atunci s-a vlzut ce pagube au adus puterii impgratiei. . . De aceea,in timp de iarnA, inainte de apropierea primäverii, s-au facut mari pregà-tin i toatA oastea parcg, a inflorit. DupA ce s-au facut preggtiri si au intinscorturile pe cimpie pentru expeditia impotriva rii ghiaurior, s-au sfdtuiteu populatia serhatului pentru plecare si lupta. Aceasta a arätat <urm6-toarele > : Populatia Transilvaniei se compune din trei neamuri, din careo parte, dornicl de ràzboi, voia 0, se aventureze cu sabia. Printre acestiaerau i cei cunoscuti sub numele de haidwak. Aceia, dupa ce au jefuit siau pustiit tara si cetAtile celor de mai sus ...". intr-un cuvint, acceptind.aceasta, s-au hotarit sg, nu mai intreprind5, o expeditie in acea parte. Deaceea, ridicindu-se din Timisoara cu gaziii de la serhatul victorios i cuvitejii din slujba sa, dupg, ce au traversat distante si menziluri, au intratin <tinutul uncle erau cei numiti> haidiqak. Mai sus-numitii, cind au fostinstiintati de sosirea ostii islamului, s-au intgrit in cunoscuta cetate dinacea tara,, numitg Oradea (Varat). Spre a impiedica intrarea ostii islamiceIn tara Mr, comandantal cetAtii Oradea, una dintre rudele lui RakóczyoAlu,zis Barkofci blestematul, a plecat cu mai =it de 20 000 de ostasi sa, seaseze i s inthreascA un vad. (ghecid ) ingust de la serhatul Mr. Dar acestiatemindu-se de asezarea ion, teama i groaza cazind in mijlocul Mr, n-auavut putere s reziste la lupt'a. Vgzind aceasta, si-au schimbat hotkirea<de a lupta > in fuga" ; strMania <adversarilor > de a-i infringe i-a impràstiat R. 138 r.eu multe supgrdri i necazuri in toate pArtile. Oastea cea victorioasg H. 91 r.<rnusulmanii > traversind distante i urm6rindu-i, pe unii pe care i-a ajunsi-a dat hran'a sbiilor, iar pe cei mai multi i-a pins i i-a fgcut prizonieri.De asemenea, au pus mina si au luat tunurile si munitiile armatei lor(alay ). Apoi toate satele, tirgurile, cetAtile i 0,1ánci1e care se nimereauin calea lor le ardeau si le pustiau. Dupg aceea, au descins cu hotarireflng vestita cetate numita, Baai 59, unde en ajutorul lui Allah eel preainalttoatA, avutia i proviziile ei au fost date cu usurintA vitejilor musulmani.Pe cind erau in acele imprejurimi, Inc doug, cet6ti au fost cucerite cuaman. Dupg ce au aprins in fracgri puternicele Ion intgrituri, au mers irnpo-triva unei cefati. De asemenea i aceasta fiind cucerita intr-un timp scurt,a inaput in mina vitejilor toatI boggtia pe care o avea in'auntru si inMara'. Astfel, s-a distribuit ostii din cetatea sus-amintitA un num'ar de20 de tunuri de cetate, afarà de 170 de pusti, munitii, praf de puse'dunelte de lupta" nenumArate. Avind atitea succese man i cuceriri in cetà- R. 138 v.

cu haidu;sak, s-au indreptat apoi cu pietate i t'arie inspre <altele din >Transilvania. Astfel, pe la inceputul binecuvintatului ramazam <1069 > 60, R. 139 r.cind s-au apropiat de imprejurimile cetAtii Cluj (Konvoar ), necredinciosulnumit Itákóczyok,lu s-a ridicat d.e sub cetatea Sibiu, pe care o asediasetimp indelungat, apoi, inaintind cu 40 000 de ghiauri ra"uMcdtori pentruluptg, cu oastea islamului, intins tab6ra i s-a asezat in fata <turcilor >.Aminind lupta pentru a doua zi dimineata, s-au preggtit din ambele pArtipentru Iupt i rgzboi.

59 Nu poate fi decit Boga sau Pecica din Banat.60 24 aprilie 3 mai 1659.

tile

si-a

184 HASAN VEGII-11

In acest timp, serdarul cel viteaz ea Rustem 61, fiind ingrijoratde spaima vitejilor din pricina numarului prea mare al dusmanilor i cinda vazut frica i teama Mr, a cazut pe ginduri, aranjat sabia, a cautat

incurajeze pe fiecare, caci el nu putea parasi cimpul de lupta, unde tre-buia s dea dovada de bravura si vitejie. Prin efortul sau si al altora,dusmanii condamnati focului din infern trebuiau sa piara. in aeelay timp,vitejia stramosilor de la serhat trebuia sa fie intarita cu sabia. Astfeldusmanii cei rai din fire trebuiau sa piara prin focul sabiei. Acum era ling&ei i avea mii de necazuri din partea lor, de aceea trebuia sa-i raneasea cu.sabia. Cerind ajutor de la creatorul celor doul lumi <de la Allah>, sestraduia din rasputeri sa, fie sfatuit cum trebuie sa se lupte cu dusmanii.

De asernenea i cei de mai sus <ardelenii>, fiind indepartati dinpartile si imprejurimile tarilor islamice i cind s-au convins ca nu vor aveaajutoare, s-au pregatit din rasputeri cu capul i cu trupul pentru lupta

razboi. Atit cei mici, eit i cei mari dintre ei, stiind toate acestea, si-aucerut iertare unii de la altii i s-au rugat pentru victoria deplina, asteptindporunci pinä inspre dimineata. Odata cu sosirea lor, cind si-au dat pe fataadevärata ion dorinta (arz) pentru minuirea de sabii. s-a intrevazut o ziluminoasa.

Cind s-a indeplinit rugaciunea noastra de dimineaVa, serdarul nostru,puternic ea Rustem, dupà ce a citit Coranul cel sfint, incins sabia si aincalecat falnicul sail cal. Atunci, in aripa dreapta i sting6, aranjindu-se

B. 139 v. intr-o desavirsita ordine rindurile, brat la brat alaibeii 62, vitejii serhatuluiIL 92 r. eel victorios i eroii ienicerilor au legat patru rinduri de cete (alai ) §i

au stat in fata dusmanului. Cind toate acestea erau gata i oastea s-a agitatca valurile Marii Negre pentru plecare si plimbare, atunci era in a douaspre-zecea zi a binecuvintatului ramazan <1070 > 63. Intilnirea <celor doua osti>apropiindu-se cu ernotie, iscoadele alergau din ambele pari. Cind a aparutfocul in cimpul de batalie i s-a dat semnalul pentru lupta, gaziii musulmani

cetele au inaltat spre cer prin vocile Mr un mare-i Allah" si din toatelocurile au atacat pe dusman.

Atit prin aruncarea sagetilor sfisietoare de suflete, cit i prin lansareasabillor setoase de singe, au adus potop pe capul Mr ; toti vitejii au aratatbravura ca in faptele lui Rustem i dupa toata legea s-au achitat de totceea ce se cuvenea. Au Matt ca din trupurile dusmanilor sa curga valuride singe, care devenind ca marea au scufundat in graba sufletele dusma-nilor. Dar si dusmanul, rau din fire, vazind ca e un razboi sfint (cihad ),murind, pe multi <musulmani > i-a 'Ana i i-a omorit. Cind <tureii> auatacat a doua oara, i-au impins pe ghiauri pina in taberele bor. Dar dinpricina harabalelor lor de tunuri si a vicleniilor lor, nu a fost cu putintasa li se vina de hac. De aceea, cea mai mare parte a ostii, intorcindu-se

R. 140 r. din lupta, a aratat o bravura greu de descris , dar tot timpul erau sta-pini pe pamintul de sub picioarele Mr ... Onoratul serdar Seidi Ahmedpasa spanind Oare se poate inota in framintata mare de Oman siin mijlocul cetei ghiaurului sa fie astfel de vitejie i ea epopeea luiRustem sa apartina dusmanului, care s-a luptat cu atita bravura devas-

Erou legendar din mitologia persan5.62 Alay beyl (tc.) : bei de alai; colonel.63 29 mai 1660.

si-asa

si-a

cii

si

si

:

'n

TARIH-I VEGIHI 185

tind si pustiind cimpul de luptd ?". Cind vitejii islamului au auzit toateacestea, s-a trezit in fiecare zelul si sentimentul victoriei si au dat un atacasa de mare asupra dusmanilor, incit ping si pietrele de marmurd se tre-zeau, devenind lumingri... , in timpul luptei au depus atitea sfortgriincit au Mcut talmes-balmes tabdra i asezdrile ghiaure. Vgzind cd vic-toria va fi a acestora, cdpetenia nelegiuitior, care era R dkóczy cel zdpd-cit, rdnit de asemenea in trei locuri, a fugit i pind la cetatea numitd Oradea(Varat ) nu s-a odihnit nici intr-un Mc. Cu sufletul sdu infricosat a consta-tat cd din atita oaste abia dacg o zecime a scdpat din marea disperare.Restul, ori a devenit hrang sgbiei, ori a fost prins i facutd prizonierg.Afard de cei faniti, care fugind au murit pe drumuri si in ascunzisuri,au fost adunate 4 700 de capete de la ordie. De asemenea, au incdputin mina <turcilor> doug sute de steaguri, tobe i timbale si insusi steagulaurit al lui Rákóczy ; totodatg au mai fost luate i capturate 12 tunurimari baliameze, 18 tunuri impärgtesti ;gala §i atita praf de puc i mnniii ! R. 140In acelasi timp, in lupta de mai sus au fost Mcuti prizonieri 51 de pircd-labi de cetgti (kale kapudani ). Pasalele, cu sfortdri leonine, si restulostii islamice, bucurindu-se de cu_cerire i victorie si de prada avutiei, aumultumit lui Allah. Apoi, scriindu-se scrisori de bucurie i fazind cu grijdtot ce aveau, lucrurile i capetele tgiate care trebuia expediate, fiind incax-cate in harabale, au fost trimise cu agalele Mr la Timisoara. Apoi, adre-sindu-se comandantior cetgtii i zabitilor 61 tgrii, le-au spus : dud' cinevadintre voi va fugi, e cu neputint5, sd nu fie prins i nu-i va scgpa sufletulde sabia noastrd. Cu astfel de angajamente, i-au trimis.

Tocmai cind se strAdulau i depuneau astfel de eforturi, a sosit H 92 v.stirea cg blestematul de mai sus Rákóczyoglu, care fugise, a murit, dinpricina rgnilor amintite, in cetatea Oradiei, in a 26-a zi a lunii ramazan<1070 >65. Cind <turcii> au fost instiintati c pentru ingroparea cadavruluilui intr-un anumit loc au fost trimisi 4 000 de ghiauri, au trimis indatdpe urmele lor o oaste, in numdr de 5 000 de viteji, sub comanda lui Hiiseinpasa, fratele lui Siavus pasa. Ajungindu-i in a saptea zi a lui sevval 66, H. 93 r.cind s-au incgierat ghiaurii, neavind putere sg reziste, au fugit, fardsind R. 141 r.de fried stirvul blestematului <ROkóczy>. 0 parte din oastea <musulmand>punindu-se pe urmele Mr, pe acei pe care i-a ajuns i-a Mcut dispdruti<din aceastd lume>. S-au intors cu prgzi nenumgrate. De asemenea, auadus i cadavrul blestematului de mai sus i, tgindu-i-se capul cel fgrdde noroc, <acesta > a fost trimis la Poarta impardtiei. Asa s-a intimplatcu acel nenorocit, care un timp se rgsculase impotriva sahului. In ceea cepriveste luptele pe care pasa de mai sus le-a dus cu oastea maghiard,au intrat in epopee...

Intr-un cuvint, pe cind pasa de mai sus, inainte de rdzboiul cuRákózyoglu, prddase i pustiise tara en haidwak, un numgr de 6 000 deblestemati, fugind din tara nem-teased (Neme = Austria), s-a intdrit inacel serhat. Dar, nezgbovind ping la sosirea rdspunsului de scoaterea iondin vilaietul cezarului, au trimis oaste in tara austriacg sii-autdiat in bucgti,

64 Zabit: cel care slapine§te" ; dregAtor, demnitar, oflter.65 7 iunie 1660.66 16 iunie 1660.

N

186 HASIAN VEGIHT

cu sniile, omorindu-i pe toti cei de mai sus. Dar §i nenorocitul de cezar,care din cauza unor plingeri rguvoitoare a fost mazilit, fiind supArat,a rupt pacea, deoarece tara sa a fost cA1cat6 de oaste, ceea ce a fácutcunoscut la inaltul sultanat.

<Intr-o nota rnarginala se noteaza sfIrsitul lui Seidi Ahmed pap : din pricina o5tii">.

Postul sau fiind acordat lui Ismail pap, vizir de Buda, acesta, in.mare graba', a fost trimis la paza Ineului.

EXPEDITHLE SERDARULUI ALI PASA SI CUCEBIREAXE.T.-.411EA

In acel timp, serdarul de mai sus inaintind cu atentie din binep'azi-H. 93 v. tul Adrianopol, cu ienicerii si cu spahiii dintre ostasii de Poartg, s-a asezat

in ora§ul Belgrad. Apoi, emirii §i beilerbeii (mirimiran) din Anatolia§i Rumelia, care au fost inPreinati... s-au adunat cu oastea vilaieturilorbor. Spre a indeplini poruncile impArg,te0i in tinuturile Transilvaniei,au inaintat ca un torent de primgvarg,, traversind distante de pe cimpiisi munti. Astfel, in a 25-a zi a lunii sevval 67, au descins la hotarul cetatiiIneu, care se reinnoise. In acea zi, Seidi Ahmed pap, intrind cu alai inordie, a fost imbracat cu blana, de samur din partea serdarului. A§teptindIna, o sAptgrnind la Ineu, cetatea numitA, Oradea, una dintre forthretele

R. 142 r. Transilvaniei, se ga'sea la o distant& de 15 ore de Ineu. Avea o clima plá-cutl, oameni sgnalo§i §i o cetate foarte puternic5, si Maria cu turnurimari de piatrl care se inAltau spre cer ; jum'atate din ea fiind pe un niumare 68, zidul fortaretei era de trei rinduri, toate construite din caalmizisi ciment (horosan). Latimea santului care era in jurul ei era de o suta,de arsini (zira ) 69, iar adincimea lui, fiind de doi arsini, era On cu ap5,...toate acestea inconjurau cetatea dindu-i forma unui balaur. Nimeni nuputea s'a, tread, peste apa aceea. PinA si o pagre, in zbor, nu putea s'a oating5, cu aripa ei. Dar, potrivit cu puterea §i. hofarirea firmanului impg-rAtesc, s-a hot5,rit sA fie cucerith §i ocupatA de oastea islamului. Plecindasupra ei, mai intii a fost InsArcinat Hiisein pap, fratele lui Siavus pap,cu repararea §i aranjarea podurior de pe drumuri, spre a le trece cu .u.u-rin. De aceea 1-au trimis pe acesta s'i apoi au expediat tunurile si depo-zitele de munitii cu Seidi Ahmed pap, §i, intr-o zi luminoasA, cn totiis-au pus in mar§. Dar, cind erau pe la mijlocul drumului, sosind vestitori

H. 94 r. (feriadci) de la serhatul Kanizsei, au fkut cunoscut cg, blestematii"numiti Zrinoglu 70 §i Bekiano On n, venind asupra cetatii de mai sus,au incendiat varosul sail, 'Au' prAdat §i au pustiit satele sale, pricinuindman l. pagube musulmanior. In vederea ajutorlrii, au trimis inlediat

R. 142 v. cu valiul de Buda, Ismail pap, ostile de la Agria (.rdre ), Kanizsa §iSemendria pentru apgrare. Dar ace§tia abia s-au pus pe drum, cind iarAsia fost trirnis sa, fie in§tiintati cg, intilnindu-se cu ghiaurul §i neavind

67 19 iuhe 1660.68 Crisul Repede, la sud de Oradea.69 Unitate de masura mai mica decit metrul : cca 0,60 0,75 m.70 Flul lui Zrini", din familia Ziinski.77. Fiul ha Bekian".

TARIH-I VEGIH1 187

putere, au fugit i, de aceea, au cerut iarasi ajutorul ostii victorioase.In a cincea zi a lunii zilkade 72 descinzind la cetatea Peiran 73, s-a ocupatde asedierea ei...

in acea noapte, onoratul serdar <Ali pasa > cu valiul de Anatolia,Ceauszade Mehmed pasa, i cu beilerbeiul de Rumelia, Hiisein Mehmedpasa, au intrat in inthriturile din partea raskiteana, a cetatii <Oradea > ;iar in cele din partea apuseang intrind beilerbeiul Karamaniei, eatalba,cu oastea eialetului On, de asemenea, dintr-o aripa muhafizul Silistrei,Gan Arslan pasa, si principele de Adana CO (Edirne ), Sinan pasa, cumari eforturi schimbindu-si locurile, In citeva zile s-a ajuns la capdtulsantului (hendek ). Fiind nevoie de indepartarea apei, au inceput sà taieintr-un loc, cu un nurnar de o suth de lagimgii 74. Cu mii de sforthri deschi-zindu-se o bresa, au fkut s curga o cantitate de apa <egalà> cu miscareaa trei mofi. Astfel curgind trei zile i trei nopti, s-a golit de jurnatate dearsin. Pe aceasth cale era nevoie de un timp indelungat pentru scurgereaei, ceea ce intirzia ocuparea cetkii, fapt pentru care s-au intristat. DarAllah stie s aranjeze toate lucrurile. In acel timp, un ghiaur ckuse inmina vitejilor <gazii >. Cind s-a facut cunoscuta grija si efortul pentruinlkurarea apei din sant, mama acelui prizonier s-a angajat s arate legd-tura <pentru scurgerea > santului, cu conditia eliberarii copilului ei. Atunci,fiind dusa in fata serdarului celui onorat spre a obtine permisiunea <inde-plinirii> dorintei sale, ea a fost trimisa cu doi-trei oameni pe margineasantului, pentru a arka locul cu pricina. Se gasea pe coloana lui Jatalba.Dupa ce i s-a Mcut cunoseuta insarcinarea mai sus-numitei, s-a poruncitnumitului pasa sa fie cu atentie i s aiba grija de toate acestea. Pasa,la rindul sau, a mers cu oastea eialetului sau.

La inceputul expeditiei, blestematii, avind mai multa grija pentruintarirea acelui loc, au fkut s ploua asupra lor din tunuri, pusti si cum-barale o ploaie a nenorocirii. De cite ori atacau <cetatea > cu ardoare i zel,fiind raniti si morti, n-a fost cu putinta sa se apropie de ea. Fiind fortatisa' se retraga, au intirziat pina in noapte. Apoi, iari, cit a fost cu putinta,depunindu-se eforturi pIna la aflarea adevarului adevkat, s-au odihnit.Yu a treia noapte, in timpul somnului, deschizind legatura sau barajul<santului>, au scurs apa inspre cimpie. Scurgindu-se in intregirne, dupàgolirea santului s-au luat masuri spre a se intra in el ; dupa sfat, vazindu-seinteriorul lui printr-o gaura a zidului din sant, au intrat usor. De acolo,apropiindu-se treptat de cetate, au incercat sa intre in ea prin locuriledistruse en tunul ; dar in <unul din> asalturie zilnice murind zagargibag 75Hasan aga, capetenia (zabit) ienicerilor, Ahmed efendi, din slujba de scrib(tezkereei ) a generosului serdar, vechilul lui basceaus, agaua voluntarilor(goniilli ) si afara de acesta Inca multi altii dintre ieniceri si spahii nu maisperau in cucerirea acelei cetati. Au intirziat asteptind sa distruga zidulcetatii prin canaluri (lagtmlart ile ). In sfirsit, in a 17-a zi a Ini zilhigge 76,

" 12 august 1660.73 Piran: Bran (?).74 Ostasi pionieri.75 Ciipetenie de zagargi (ctini") undate de ieniceri cu dint.76 24 august 1660.

R. 143 r.

H. 94 V.

R. 143 V.

H. 95 r.

188 FLASIAN VEGIFTE

fgcindu-se un canal subteran, cind zidul cetgtii s-a dgrimat, oastea isla-mului a atacat din toate pgrtile. Timp de trei ore, avinci loc o mare luptg,

144 r. 400 de oarneni au fost rgniti si peste 1 200 au fost ucisi. Cu toate acestea,B nefiind cu putinth, iaräsi, intrarea <in cetate>, hind fortati, s-au retrasdin lupth. Din pricing cg a avut loc cucerirea si victoria, fiecare cgzindpe ginduri s-a intristat, asteptind binefacerea lui Allah.

In a 20-a zi a lunii de mai sus ", era a patruzeci si cincea zi de ase-diere, cind, iesind din cetate, a argtat ca, cei care sint inguntru vor sg pre-dea cetatea, cu conditia sg, se poatg retrage cu avutia si familiile lor intr-unloc. Si pe aceasth cale a fost numit beilerbeiul de Rumelia pentru transpor-tul celor de mai sus la locul lor si pentru predarea cetgtii cu aman. In aceazi, cetatea flind evacuath, s-a putut ocupa cu forta. Atunci, Seidi Ahmedpasa, fiind informat ca cinci sate de calareti au venit in ajutorul cethtii,a plecat asupra lor cu vitejii care erau pe Rugg el. La locul de intilnireintimplindu-se un atac si neputindu-se rezista, mai mult de o suta au fostprada singeroasg a sAbiei, un numar de 150 a fost prins, iar restul a fugit.Venind. oameni cu daruri si peschesuri de la capeteniile cetAtilor si regiu-nilor invecinate, s-au supus. Vestea cuceririi si victoriei, cind a ajuns laauzul sultanului (ah) cel maret ca Feridun 78, de bucurie a poruncit cain tot Imperiul otoman sa fie gatire si veselie. Victoriosului serdar si celor-lalti emiri renumiti li s-au trimis scrisori de afectiune (nfivazipame)i caftane (hilat ) strMucitoare. Pentru cetatea de mai sus fiind numitsthpin (hakim ) si valiu mutasarriful de Adana, Sinan pasa, s-a dat fir-man ostii victorioase ca in acea iarna sg, ierneze la Belgrad...

<UrmeazA descrierea unor incendii la Istanbul, relatiile cu hatmanul cazacilor si cu fiulsAu, luptele tAtarilor cu rusii si polorni, asedierea cetAtd Azov, pAtrunderea lui nureddin sultancu Warn in tam cazaceascA, mdcelArirea a 10 000 de cazaci, cucerirea a douA cetAti In partealeseascd, unde au fost trecuti prin sable 38 000 de sclrbe" (pelid)>.

B. 194 V.

B.198-150II.95v.-100

" 27 august 1660.78 Rege al Persiei antice, din dinastia Psachadia (?).

IV

MEHMED HALIF.A:

Istoriografia otornang, din veacul al XVII-lea cunoaste doi sau chiartrei cronicari sub acest mime. Astfel, Mehmed Ha lila I a ramas cunoscutprintr-o cronicA consacratl domniei sultanului Mustafa I (vezip. 159), Mehmed Halifa al II-lea ne-a lgsat o descriere privind istoriaosmanliilor intre 1633 si 1659 (vezi G.O.W., p. 209), iar Mehmed Halifaal III-lea, de care re ocupgrn, contemporan cu preced.entul, a fost slujbasla administratia bunurilor Curtii sultanului, in calitate de cgraret inar-mat" (seferli). Trg,ind pe vremea sultanilor Murad al IV-lea (1623-1640),Ibrahim I (1640-1648) si Mehmcd al IV-lea (1648-1687), a descriso bung, parte din evenimentele istorice din timpul domniei bor. In tineretefiind pajul (icoglan) marelui amiral si vizir Kogia Kenan pasa 2, 1-a insotitin toate expeditii1e sale. Astfel, In octombrie 1636 (1046 H.) a luat partela inAbusirea fascoalei lui Gheorghe I R AkOczy in. Transilvania. Cu aceasta,ocazie, ajunge ping, la cetatea Ofen. sau Gran, dincolo de Buda. Mai tirziu,apare in preajma marilor demnitari §i viziri otomani, ea Suleiman pasa,Koprülu Mehmed pasa ocupind, printre altele, i dreggtoria deibrikdar 3.

Mehmed Ha lila a rganas cunoscut In cultura otornan i ca poetsub pseudonimul (mahlas)

Opera sa principara, Tarih-i Omani (Istoria robilor), Este o cronicg,compusg, din patru capitole (bab )115 paragrafe (fasl) §i 1.1D epilog (hatime).Ea trateazá evenimentele istoriei otomane incepind din anu11632 (1042 H.),dar mult mai amMuntit de la 6 octombrie 1650 (1060 H., sevval 10)ping, la 12 martie 1665 (1075 H., saban 24).

Cronica lui Mehmed Halifa a fost urml din izvoarele lui M. Naima,continuatorul lui Sarih ul-Menaroglu Ahmed efendi, care Ina, dupgcum a reliefat Ahmed Refik, 1-a folosit defectuos. tirile cuprinse in acestizvor meria o deosebitg, atentie, fiind prezentate cit se poate de ama-nuntit de un martor ocular al evenimentelor.

Traducerea roastra a fost fg;cutg, dupa editia lui A. Refik intocmit'a.pe baza a douà manuscrise din colectia sa si publicata in revista Institutuluide istorie otomang : T.O.E.M.", nr. 78-83, Istanbul, 1924-1925. inmanuserisul pastrat la Bibl. T. K. S. Miizesi (Istanbul), fd. Revan 1306,autorul figureazg, sub pscudonimul sgu tTlfeti. i acest xnanuscris,ca dealtfel i editia lui A. Refik, cuprinde domnia sultanilor Murad al

I Hallfe: scrib In cancelaria Divanului imperial. Are si alte sensuri, vezi I.A., fasc. 40(1918), p. 148-155 (T. W. Arnold).

2 Despre Kenan pap, poreclit Sari (cel galben"), cf. E.I., p. 905 (F. Babinger).3 Dregator la palat, care turna apä cu ibricul ca padisahul sd-si spele mlinile ; insarcinat

cu ibricele.

G.O.W.,

s.a.,

etfeti.

14

190 MEHMED HALIFA

IV-lea, Ibrahim si Mehmed al IV-lea, tratind in special unele evenimentemai curioase de la palat (veka-i acibe ve fitne-i garibe ). In traducerea careurmeaza s-a tinut seama si de acest manuscris 4, pe care 1-am microfilmatpentru Arh. stat. Buc. (rola 22, cadrele 478-572). Comparindu-1 cu editialui Refik se constata ea avem de-a face cu o varianta.

RibliografIe: Mehmed Sureyyia, S.O., IV, p. 511 ; M. Bursali Tahir,O.M., III, p. 142 ; F. Babinger, G.O. W., p. 209-210 si F. E. Karatay, Kaia-louu..., I, p. 271, nr. 842.

TARIH-I GILMA NI(T.O.E.M.", Istanbul, 1924-1925, nr. 78-83)

<Intoarcerea lui Kenan pasa, dupd cuceririle fäcute, in pártile Irakului>.

In anul o mie patruzeci i cinci, in a saisprezecea zi a lunii regeb 1,s-a intors de aeolo la Istanbul... Preafericitul padisah 2 a acordat si a

15 daruit stapinului men 3 eialetul Silistra, impreuna en hasurile 4, si cind,pornind spre eialetul sail, a ajuns aproape de Babadag, s-a raspindit stireaintem.eiatä j s-a adeverit c cetatea Azovului ( Azak ) a fost luata deghiauri. Atunci musulmanii an fost cuprinsi de o mare ingrijorare. Pupaaceea, ghiaurii devenind din ce in ce mai cutezatori, cind s-a mers spreSilistra an avut loc lupte i razboiri cu ghiaurii in citeva locuri, pe malulmarii. In anul una mie patruzeci i sase 3, craiul Transilvaniei, ghiaurulnumit RákOczy <I> cel mdemn, rasculindu-se, an fost desemnati samearga asupra lui, fiecare en cite patruzeci de mii de osteni, demnitariieialeturilor de Buda si de Bosnia, precum i beii de Silistra, de Tara Rorna-neasca si de Moldova. De asemenea, a fost insareinat i Kantemir pasacu patruzeci de mii de tatari, iuti ca vintul. Stapinul meu, Kenan pasa,fiind numit serdar, and a pornit impotriva Transilvaniei cu o asemeneaoaste i eind a pus piciorul in vilaietul Tarii Romanesti, a auzit c pasade Buda, Nasuh PasaOlu Thisein pasa, s-a intilnit en ghiaurii inainteanoastra si en voia lui Allah ghiaurii fiind biruitori, iar Hiisein pasa fiindinfrint i zdrobit, s-a inapoiat la Buda si s-a intristat. Dar ce folos, cad.6tapinul men pasa a renun.tat sa mearga asupra Transilvaniei dupg infrin-gerea lui Misein pap, fiindca era dupa <sarbatoarea > Ruz-i Kasim §iapropiindu-se iarna grea, erau zapezi in munti. In special pe drumurilece due in Transilvania existind niste trecgtori inguste i munti inalti,

4 Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fd. Hazine (Revan), nr. 1306, 99 f.26 decembrie 1635.

2 Sultanul Murad al IV-lea (1623 1640).3 Kenan pasa.4 _Hass: domeniu viziral si imperial, cu un enit anual de peste 100 000 de aspri.6 5 iunie 1636 25 mai 1637.

1

'3 ZZ U[01 qupaill) -jut 'ang -1u1s

tpy na '90c1 (-11) 11 Ing

`wsmd, "(lig sui 'Iumun5

paultpiv. 48 ';i1j,

192 MEEMED HALIFA

klaca" se depune zApadg, trecerea prin ele devine anevoioaea. Potrivit vorbeipacea este folositoare", facindu-se impa' care, s-a intors in partea Silistrei.Pe drum, a trecut prin necazuri din pricina iernii cumplite. Multumithlui Allah, in luna lui saban o mie patruzeci si sase 6 am ajuns la Silistra.Dupa,' citeva zile s-a faspindit vestea ingrijorsatoare cá hanul Otar 7,nemaivoind sa., asculte de padisah, a luat en el oastea thtath numeroaea ...§i c'a vine s'a cauzeze pagube resedintei sultanului osmAn esc. De fapt, inmijlocul iernii, el a venit asupra lui Kantemir pasa cu o suth cincizecide mii de tätari si i-a pthp'adit vilaietul. Cind a descins intr-un loc in apro-piere de Ismailgic 8, care este in prezent vacnful 9 Medinei, a trecut siKenan pasa peste Dunare cu ostile Silistrei si Rumeliei si intrin.d inIsmailgic, a pus ea se sape in jurul lui inthrituri trainice. Asezind tunuri,a zis ca ei <thtarii> sa, nu treac6 ir spre Adrianopol si Istanbul, si au thmaspe loc. N-au indthznit, ping la urnig, ea. villa', asupra Loastth. In sfirsit,facindu-se pace din ambele parti, cind plecau spre Crimeea iscindu-se omare dusmanie si vrajb6 intro ei, s-an màcelarit unii pe altii si s-an. impths-tiat. Sultanul Murad hap, punind e5,-i adua en usurinth, la Pragul feri-cirii 10 pe hanul thtar si pe Kantemir pasa, i-a ornorit pe amindoi, nedin-du-le rggaz. Dup'a aceea sthpinul nostru 11 fiind mazilit, a venit la Pragulfericirii...

Cind toate cele necesare expeditiei au fost pregätite, in anul maisus argtat, in a nouAsprezecea zi a lunii gemazi I 12 si in a dougzeci si treiazi de februarie, luni, in prim'avara aceea, tuiul (tug) impàthtesc de cuceriria fost asezat in fata arsenalului pentru expeditie, in timpul marelui vizirKOprnhi Mehmed. pasa 13. Inainte de plecarea marelui vizir I.D. expeditie,craiul Ardealului, care era tributar, murind 14, in locul s'au domnia Ardea-lului fusese dàruith, cu acceptarea sultanului, mmi ghiaur numitGheorghe 12, care se afla inchis la Yedikule. Apoi, s-a primit stirea ca ducin-du-se in partea aceea, cind s-a urcat si s-a stabilit pe tronul sau nenorocos,el a relatat demnitarilor si oamenilor sal priceputi toate evenimentele ces-au petrecut de cind s-a urcat pe tron padisahul nostril, zicindu-le : Deacum incolo devletul osmanliilor este in decadere. Si armata lor nefiindu-lecredincioasa, nu mai sint in. stare sa faca fao, dusmanilor 16 din jurul bor. Deacum incolo prilejul este al nostru, deoarece ne-a ajutat legea prealumina-tului Isus. SA ne intelegem imediat cu cei din Creta (Kirid ) pentru ca eisg, desthoare steagul lui Isus de pe mare, iar noi de pe uscat si, lovindu-leastfel vilaietul, sà-i atacam ping la Istanbul". Cind s-au consfatuit asupraacestor treburi, cu totii gasindu-le potrivite, an hotarit sa porneasca, cuscopul de a cauza stricàciuni tarilor islamice, intelegindu-se si cu vene-tienii. *i. atunci s-a poruncit ca hanul tatar sa, mearga asupra craiului din

6 29 decembrie 1636 26 ianuarie 1637.7 Bahadir Ghirai (1636 1641).8 Diminutiv pentru cetatea Ismail, de pc DunAre (R. S. S. licrameand).9 Vakif (tc.) : fundatie pioasd".

19 AdicA la Istanbul.11 Kenan pasa.72 9 octombrie 1637.13 Mare vizir (1656 1661).14 Stefan Bethlen (1630).35 Gheorghe al II-lea Rákóczy.16 E vorba de venetieni.

TARIH-I =MANI 193

Transilvania. Dup5, aceea, marele vizir a trimis asupra venetienilor inMarea Mediterand, in a dou'azeci i opta zi a lunii mai sus arkate 17, intr-omarti, pe capudanul Topan 18 Mehmed pasa, cu ajutor i cu treizeci degalere...

Iar marele vizir a plecat personal, cu oastea islamic'a, din insulaBozga-ada 19, pentru a ierna la Adrianopol, cu scopul de a face expeditiein primävara aceea asupra principelui (hakim) Transilvaniei IldkOczyGheorghe.

Preafericitul padisah 20, in iarna anului o mie saizeci si opt 21, petre-cindu-si iarna la Adrianopol cu oastea sa de gard'a, a trimis in toate fartileporunci ilustre, aeatind c5, in prim'avara aceea va porni in expeditieva schimba pe voievozii Tárii Românesti si Moldovei. Cu voia lui Allah,pe 1Ing faptul &á a sosit la Adrianopol atita oaste pe un timp nepotrivit,a fost pe deasupra i o iarn'a foarte grea

Iar marele vizir 22, mindrindu-se de rdspunsul ipocrit 23, a plecatspre Belgrad, cu oastea de lingI el, dup6 stringerea recoltei, in anul o miesaizeci si opt, in a donazeci i doua zi a lui ramazan 24 De asemenea auplecat impotriva Transilvaniei, fiind inskcinati, impreung, cu marelevizir, si hanul fatar 25 cu nenum'arati tátari, i pasa de Silistra, Kadri pasa,eu <oastea > eialetului sau i cu levenzii din Dobrogea i cu peste cincizecide mii de ostasi din partea craiului lesesc 26, §i pasa de Buda cu &stile deserhat.

Iar preafericitul nostru padisah, cind s-a gindit la atita lurne,precum si la ràutatile i intrigile, precum si la revolta lor din cale afara 27,a trimis in grabA orn la marele serdar, spunindu-i Dacà ai nevoie desigiliu, atunci sa te sträduiesti sa vii cu o zi mai devreme incoace i sA, nuingadui nici o neglijentA". Omul a venit din partea padisahului tocmaicind marele vizir era sa asedieze cetatea Ineul 28 j dindu-i hatiseriful,a cerut raspuns. Dar marele vizir nu a dat rdspuns omului care a venit,ci 1-a oprit ling6 el. Asediind cetatea i cucerind-o cuusurintg, in prima zia lunii zilhigge in anul mai sus arAtat 29, a trimis cu imbrohorul (mirahor )sau scrisori de cucerire catre preafericitul padisah, raspunzindu-iPadiphul men, am hot6rit sa venim, cu ajutorul lui Allah, pina in doua-

zeci de zile ; sa nu fiti ingrijorat".

17 18 octombrie 1637.18 Becte Topal: schiop".la Insula Tenedos.20 Mehmed al IV-lea (1648 1687).21 9 octombrie 1657 28 ianuarie 1658.22 Koprtilu Mehmed pasa.23 Al lui Husein pasa din Anatolia.24 23 iume 1658.25 Arslan Ghirai (1644-1666).26 loan al II-lea Cazimir (1648-1668).27 Este vorba de izbucnirea unor tulburari in Anatolia.28 In text : Yanova.22 30 august 1658.

13 - C. 167

46

48

51

54

:

:

ft

si-i

194 VIEHME.D HALIFA

56-57 DATA CUCERIRII INEULUI. MEHMED PAWt 30 A LUAT CU USURINTA INEUL 31

<Rdscoala lui Hasan pasa In partile Alepului a fost Indbusita, iar conducatorii ei aufost decapitati>.

LE GATURILE TATARILOR CU MOSCOVITII

59 .. . Beiul de Ineu. rasculindu-se, RakOczyoglu Gheorghe, care fuseseschimbat de la tronul nenorocos, nu a lasat pe craiul cel nou 32, numitdin partea padisahului, sa puna stgpinire pe vilaietul Transilvania. Fiindcuprins de patima de a pune mina din nou pe craie, 1-a ales ca sprijinitoral sau pe cezarul austriac 33, care a trimis la preafericitul padisah un solmic, spre a interveni pentru 11 akóczyoglu. Cind solul, venind, in fata padi-sahului, a predat scrisoarea, padisahul, neacceptind interventia lor, a zis :Daca cezarul austriac vrea in mod sigur s:a faca pace si. intelegere cn noi,atunci sa-1 prinda pe ghiaurul acela afurisit si sa-1 trimita la noi, daca nu,apoi il priveste, caci m-am hotarit sa yin asupra lui". Dupa acest raspuns,solul, nemaifiind retinut, a fost trimis inapoi cu scrisoarea. In afara deaceasta, voievodul nou numit al Tarii Romanesti 34, cel Mra de lege, fa's-culindu-se, Meuse intelegere cu. BiakóczyoAlu, trecind de partea sa. Atuncipreafericitul padisah, vrind-nevrind, a iernat la Adrianopol. In priadvaraaceea trebuia sa se porneasca in expeditde asupra lui. Au plecat de la Brusasi, traversind popasuri, in a doua zi a lunii muharrem 35, intr-o marti,au intrat la locul numit Ceardak 26.

60 .. . Apoi, pornindu-se de la Galipoli, s-a mers la Adrianopol. Lajumatatea lunii safer 37, <padisahul> a intrat cu mare alai in oras si descin-zind in seraiul said purtator de fericire, acel cuib de fericire resedinta adinastiei osmane, a numit cite un serdar destoinic, vestit si vinator deinamici, cu steaguri norocoase §i cu drapele purtatoare de victorii si cuosti nurneroase ca stelele si aducatoare de ordine, impotriva craiuluiArdealului, Rakóczyoglu Gheorghe, si impotriva voievodului Tarii. Roma-nesti, care fusesera mai inainte de aceasta cauza intoarcerii sale la Adria-nopol si a sfortarii sale de a veni la locul mai sus-aratat. Astfel, a trimisdoi serdari ca niste vulturi, renumiti si viteji ca leii.

Cu ajutorul atotstapinitorului Allah, pasa de Silistra, Cram. Arslanpap, a fost insdrcinat a mearga asupra voievodului Tarii Românesticu cei din eialetul sau, cu levenzii din. Dobrogea, cn agalele a patru bulacurisi cu mirzacii tatari, iar el, incercindu-si norocul pentru lege, i-a atacatpe ghiauri cu osti puternice. *i astfel s-a dat lupta mare. Pina la urrnaostile islarnice, fiMd norocoase, au iesit biruitoare, iar dusmanii legii aufost imprastiati 5i zdrobiti. Domnul Tärii Românesti a ales fuga si s-a refu-giat in partile Transilvaniei cu restul din oastea sa diabolica ce a scapat

3° Koprulu Mehmed pasa.34 Datare dupd calculul zis abged sau abcad : 1658.32 Acatiu Barcsm.33 Leopold I (1655 1705).34 Mihnea al III-lea Radu (1658-1659).35 30 septembrie 1658.36 Din text rezultà cd ar fi o localitate In Asia-Mica, In partea apuseana.37 29 octombrie 26 noiembrie 1658.

TARIH-1 GThmANI 195

de sabie. -UDE dintre ghiaurii din Tara Româneasca fiind trecuti prin säbiilegaziilor, iar altii devenind prizonieri, i numindu-se din nou domn, audevenit ea mai inainte tributari i supusi firmanului. Ghiaurul zis domn alTarii Românesti, care s-a rgsculat acum impotriva padisahului nostru,statuse mai mult de dougzeci de ani in seraiul lui Koga GUrgn. Kenan pasa,cuceritorul Ahsakului 32 Umblind imbracat ca un bei i pasg in hainefrumoase de musulman i citind cãii islamice, spunea ca va deveni musul-man. Cind sarmanul de mine 32 eram pag (ic-og/an) pe Rugg Koga Kenanpasa, el era un bMat tingr i, fiind printre pagi, scria i citea. In timpulsultanului Murad 4°, el s-a straduit s deving domn in Tara Romaneasca.Pasa de Buda, Seidi Ahmed pasa, fiind insgrcin at sa mearga asupra luiGheorghe RákOczy cu dougsprezece mii de ostasi de serhat i cu beiisi pasalale din eialetul sgu, a devenit, cu ajutorul lui Allah, serdar i caTanzaa ostilor islamice si a pornit asupra tinuturilor Transilvaniei. Astfel, supu-nindu-se firmanului care cerea sa lupte pentru Allah in rgzboiul sfintsupunindu-se inaltei porunci. .. a pornit asupra lui RakOczyoRlu. Par-curgind menziluri cu ostile islamice norocoase, i-a intilnit pe ghiauri laPortile de Fier. Cu ajutorul preaslavitului atotstgpinitor, oastea islamicanorocoasa a fost biruitoare numaidecit, iar dusmanii legii au fost infrinti

zdrobiti. Atunci BákOczyolu a ales calea fugii si oastea islamica noro-coasg a avut parte de cuceriri nesfirsite si de avutii si de prazi. Se relateazgchiar c pe cimpul de lupta mai sus-aratat au fost trecuti prin sbiile gaziilorsaisprezece mii de ghiauri si au fost luate sapte tunuri. Dupg aceste strd-lucite cuceriri, au venit la Seidi Ahm,,d pasa nobilii celor trei neamuri 41din vilaietul Ardealului si i-au spus : Sultanul meu, in prezent in vilaietulnostru hind mari lipsuri, rugam sä 1ai pe lingá craiul nostru un numgr deosti de pazg". Apoi, venind cu bine si cu prgzi la Timisoara, insotit derestul ostii, el a inceput sa pregateasca cele necesare pentru expeditiicu scopul de a porni in primgvara aceea asupra lui BákOczyolu. La rindulsgu, RakOczyoglu, cu multe mii de ghiauri maghiari si de Oradea, a inchisoastea islamic, retinuta linga noul crai, in cetatea numità Sibiu, renu-mita in Ardeal prin intariturile ei, si a asediat-o strasnic. Timp de vase lunide zile a bgtut-o cu tunurile cu inversunare si a atacat de mai multe orimeterezele musulmanilor dinguntru si le-a incuiat tunurile, nimicind omultime de ghiauri. Sosind la Seidi Ahmed pasa vestea c dupa, atita vremeghiaurii au fost biruitori asupra cetatii, n-a fost posibilä venirea in ajutorulei din pricina iernii cumplite i s-a aminat pentru primgvara viitoare. Apoi,indata dupg sosirea zilelor de Nevruz 42, Seidi Ahmed pasa, neingaduindnici o aminare, a iesit cu corturile in sesul Timisoarei. El a stat acolo pingla adunarea otii, iar ostile, venind din toate pgrtile, s-au Arias acolo.Cind s-a strins arm ata, Seidi Ahmed pasa a invitat la el pe batrinii de laserhat i pe cgrturari . . . i sfatuindu-se en ei, s-au inteles pe ce drum anumesa" meargg. Traversindu-se menziluri, cind s-a intrat in inutul ghiaur,peste dougzeci de mii de ghiauri demni de infern din partea lui R AkOczys-au unit cu afurisitul zis Efrenci 43, care era capudan in cetatea Trausil-

38 Aluska (?), localitate in Anatolia Intre Van si Erzerum." Adicd autorul cronich, Mehmed48 Murad al IV-lea.

Adica unguri, sasi i seem, romAnii nefiind natlune recepta.42 Anul nou la persani (21 marlie) , prima zi a primaverri.43 Venetian" : arci probabil o formá corupta a nurnelui Francisc.

61

si

§i

Halifa.

"

196 MEHMED HALIFA

vaniei, din partea lui ItaliOczy, i s-au pregatit s inchida drumurile ostiiislamice. Or, voia lui Allah a fost ca atunci cind armata islamica s-a apro-piat de acestia, inimile lor sa fie cuprinse de o mare teama, ca rezultat alrugilor facute mai inainte, i astfel ei au apucat calea fugii. Cu ajutorullui Allah, gaziii de la margine au atacat asa cum ataca lupii flaminzi vina-tul : pe unii i-au prins, iar pe altii i-au trecut prin sabie. Pradind i devas-tind, ei au dat foc la toate palancile, orasele i satele bor. Dupg aceea aumers asupra cetatii vestite a rnamei lui RakOczyo;g1u, sub munele de ceta-tea Boceai 44. Cu voia lui Allah, ea a lost luata sub stapinire en usurinta.Pe unii dintre ghiaurii dinauntru i-au luat prizonieri, iar pe altii i-au trecutprin sabie. Dupa ce au fost pradate avuturile i proviziile <ghiaurilormunitiile i tunurile dinguntru au fost scoase i toate palatele (serai )§i bisericile au fost arse. Dupa aceea au mers in cetatea sa 45 §i au asediat-ostrasnic. Cind au atacat cetatea cu cintari islamice, ghiaurii, neputindrezista, au predat-o, cerind aman, iar oastea islamica, pradind avuturile

proviziile din cetate, a luat in robie femeile i copiii. Luind tunurilemunitiile diMea, au dat foc cetatii. A doua zi, fiind luat i varosul, dupgce au pus mina pe prizonierii, avutiile i proviziile dinauntrul cetatii,i-au dat foc. Cind s-a facut numaratoarea tunurilor si a munitiilor capturatein aceste cuceriri stralucite, s-a vazut c erau donazeci de tunuri man i osuta saptezeci i patru de tunuri mici, iar celelalte rniiniii, avutii si pro-viZii, fiind peste masura de multe, au fost trecute in condica.

Pornindu-se si de acolo, dupa ce an traversat menziluri, au venit lalocul numit cetatea Maria < ? > din Transilvania. La o distanta de douaore hainul fara de lege Itakóczy statea in ascunzatoare §i gata de luptapentru a intimpina armata islamica, care mai inainte de aceasta asediase

bdtea de vase luni cetatea numita Sibiu din Transilvania i, renuntindla ea, cu treizeci de mii de ghiauri Meuse acum mari pregatiri. Iar in parteaaceasta, In rindurile armatei islarrice, strigatorii au anuntat si au pus invedere tuturor c miine se va da lupta, toti sa fie gala". Atunci, fiecaresi-a luat rAmas bun de la prieteni §i fratele de la Irate, tatal de la fiu sitovardsul de drum de la tovarasul sari si s-au imbratisat unii en altii sisi-au sdrutat unii altora ochii §i s-au rugat pentru alji, Melt in noapteaaceea, in douasprezece ale ilustrei luni a ramazanului 46, nimeni nu si-apus capul jos ping dimineata . Fiecare incalecirdu-si calul... beilerbeii,sangeacbeii si gaziii de serhat; fiecare en trupele sale, asteptau ca nistebei sau ca niste viteji setosi de singele ghiaurilor, in a trei <sprezecea >zi a ilustrului ramazan, asezindu-se un rind de alai si de sapätori < ? >,un rind de pedestrasi §1 un rind de alai de centru. <Asa > au inaintat asupraghiaurilor §i acestia in marea lor ingimfare, iesindu-le in intimpinare, celedoua osti au venit fafa in fata. Atunci inaintind incet-incet 0 In ordine,dud i-au atacat pe ghiauri au improscat din cele data baliamezze si din celeopt tunuri imparatesti 47. Dar, en ajutorul lui Allah, acestea necauzindnici o paguba si ghiaurii din ascunzisuri iesind afarä, au inceput sa se luptecu oastea islamica. Atunci luptindu-se sulita la sulita, sabie la sabie si

" Bucea ( ?) in jud. Bihar.45 A lui Rákóczy al 11-lea.46 3 iume 1659.47 In text : phi ; tun cu bataie mare.

>,

63

si si

TARIH-L GILMANI 197

corp la corp, vazduhul s-a umplut si s-a cutremurat de strigatele gaziilorviteji, de zgornotul uneltelor de lupta, de nechezatul cailor si de detunatu-rile tunurilor si ale pustilor din care se tragea ... Cu ajutorul lui Allah,in ziva aceea au cazut ghiauri nenumarati... i de la noi rn.uFti oameniau gustat pläcerea mortii de martin intr-un cuvint, In ziva aceea, de dimi-nea i pina la prinz, din pricina prafului stirnit de bätalie, musulmaniinu s-au distins de ghiauri. De trei-patru ori oastea ghiaura i-a urnit dinloc pe rnusulmani, pricinuind ostii islamice oarecare infringere. Oasteanoastra islarnicä, depunind man l. sfortari, cu nadejdea in ajutorul lui Allah,a atacat pe ghiauri dintr-o parte. Atunci, cu voia lui Allah, nenorocitulcrai a fost ranit gray de la ceafa pina la umárul sting de catre un zaim 48din Timisoara. Din pricina marii dureri simtite, el a apucat calea fugiiceilalti ghiauri cind 1-au vazut, zicindu-si cà fuga este sanatoasaau apucat cu totii calea fugii. Iar oastea islamica urmarindu-i, pe unii i-auluat prizonieri, iar pe alii i-au trecut prin sbii. Pradindu-le avuturile siproviziile si toti depunind la un loc prazile luate, au adus mii de rnultu-miri lui Allah pentru ca, a inlesnit robilor sM musulmani s aiba parte deun asemenea prilej i ajutor. Cu ajutorul celui drept, i pe cimpul acesta delupta, au fost trecuti prin sbiile gaziilor peste opt mii de ghiauri i cincizeci

unu de capudani i beizadele de frunte. Multi dintre ei, neputind scapa,au pierit prin mlastini i prin ape, iar dintre aceia care, salvindu-se, aufugit, multi erau raniti. Au fost luate din tabara lor doua tunuri baliamezzasi opt tunuri de alai, impreuna cu munitiile si tobele, precum i steagurilelor lucrate in aur, i doua sute de drapele de alai. Pe drapelele lor era scris :Eu sint craiul Transilvaniei, BákOczyoglu Gheorghe, care nu am teamade dusmani in lupta. In prezent sint viteazul acestei tari si sint slujitoruldevotat al religiei lui Isus". Itaufacatorul zis crai, din pricina acelei ranigrave, s-a aruncat pe gitul calului i cu citiva ghiauri a mers in cetateaOradea. Chemind la dinsul pe capudanii din Transilvania, de sub ascul-tarea sa, le-a zis : Eu nu voi scapa de aceastk rank, ceea ce vä cer estesa nu ma, inmormintati timp de un an si s m asezati asa incit toti treca-torii s vada aceste rani ale mele si s inteleaga in ee rnasura m-am luptat

m-am razboit cu dusmanii pentru legea lui Isus (Isa), capatind ping, laurma aceasta suferinta. Pentru vitejia mea numele xneu sä ajunga legendarin rindurile crailor din lurne".

Dupa aceasta intimplare, in a treia zi, ghiaurul murind, mama luisi fiul salt, impreuna cu citiva supusi de-ai sai, i-au luat cadavrul murdarsi 1-au dus In cetatea Serbatak < ? >. Cind Seidi Ahmed pasa a aflat deaceasta, a trimis In urmarirea lor pe pap, de Timisoara, Hiisein pasa,impreuna cu gaziii de serhat. Acestia au mers trei zile in graba, dar neajun-gindu-i din urma, s-au intors inapoi. Slava lui Allah, iarási slava liii Allah,In impara-tia padisahului n-a avut loc de curind un razboi sfint atit defrumos ca acesta". Cind nrarele vizir s-a insanatosit, acordindu-i-se dupaaceea eialetul de Buda, <Ismail pasa > a plecat in grab/ la Buda. Cind,in iarna, preafericitul padisah a venit de la Brusa la Adrianopol, au sositzi de zi tini imbucuratoare din toate partile §i din toate tinuturile, incitin iarna aceea, pina in vara, cu mare bucurie petrecut timpul in plim-bari, vizite i mergind la vinatoare. Afara de acestea, facind pregatiri

48 Sipalii (spahiu) feudal cu venit la zeamet de peste 20 000 akce.

65

si...,

si

si

si-a

198 MEHMED HALIFA.

pentru expeditie, 1-a nurnit serdar pe capudanul Ali pasa care fusese inslujba de chehaia (kethuda ) al sultanei mama 49, §i 1-a trimis cu ostileislamice spre a asedia cetatea numita Oradea, ce se afld sub stApiairea luiRakóczyoglu...

70 ACEST CAPITOL RELATEAZA, ASA CUM AM ARATAT MAI SUS, CELE INTIMPLATEDUPA SOSIREA SERDARULUI GENEROS ALI PASA, PE BAZA FIRMANULUI

IMPARATESC, IN PRIMAVARA ACEEA, CU AJUTORUL LUI ALLAH, LA CETATEAORADEA SI DESPRE CUCERIREA EI

Iar serdarul Ali pap, potrivit insarcinarii avute, traversind distantesi parcurgind menziluri en ostile islamice, in a cincea zi a lunii zilkade 50,intr-o miercuri, a descins cu ostile islarnice linga cetatea Oradea. A doua zi,punind sa se faca intarituri in sapte locuri, a asezat tunuri produeätoarede tunete i aruncätoare de fulgere i infricosátoare de mmmi, avind formeciudate. Zi i noapte, rOzboindu-se in focul luptei, s-au straduit din räspu-ten inainteze sub apárarea intariturilor. Cu ajutorul atotstapinitorului,in a douazeci i sasea zi a lunii zilkade 51 au mers pita lit eapatul santului,insa santul, larg de... si adine de eincizeci <arsini> fiind plin cu apa.,semana cu un mare port, unde puteau sa mearga trei galioane 52 In afarade faptul ea acesta era gren de trecut, s-a observat ea In toate pàrtile cetatiiexistau intOrituri maxi si desOvirsite, en tunuri spiijinite de cetate i ase-zate fatO in fatO, precum i alte unelte de luptä. Lucrul cel mai important

cel mai necesar era scurgerea apei din sant intr-o parte. Deoarece oasteaislamica norocoasa s-a folosit de puterea mlinilor, en ajutorul lui Allahin treisprezece zile apa a fost scoasä. Fiind asezate poduri maxi peste locu-rile mlästinoase, pentru ca sa se poatO umbla, s-a inceput sa se faca Intãri-tuni pina la zidul cetatii. Cind s-a apropiat timpul pentru aruncarea <inaer > a tunelurilor, din aripile ostilor de Rumelia si de Anatolia oastea isla-mica a fost retrasa putin inapoi in timpul noptii. Apoi en totii, ziein.d caau ineredere in Allah, s-au pregátit pentru iure i pe eind erau in asteptare,tunelurile au fost aruncate i toata lumea astepta s'a se producd spärturiin cetate. Cu voia lui Allah, dupa ruga de dimineatO, tunelmile fiind arun-cate In aer, s-au produs sparturi. Atunei oastea islamica a facut un iuressi a atacat sparturile, en scopul de a-si sacrifica viata pentru lege si pentruDevlet, : Sau cucerirea cetatii, sau moarte de martin". Darvoia mi Allah a fost ea punctele de spartura sO fie astupate cu molozulmormanul azvirlit in timpul cind au fost aruncate tunelurile, ineit n-a fostposibil sA se mearga, in gra136, dintr-un loc oarecare i nici sä se ajung6 lasparturi. Afara de aceasta, afurisitii raufacatori, ocupind imediat pun etelede spärturi, aruncan i imprastiau foe i pietre en tunurile si en pustile,cu cumbarale i cu pulbere. Astfel, tirrp de zece zile s-au dat, din zoriizilei i ping spre searg, lupte si fazboiri, in asa mOsurO ineit descrierea loreste cu neputinta. Multi gazii norocosi i fericiti au avut parte ea uniidin ei sa fie raniti, iar altii sa iroara ca martini. Si dintre ghiaurii nenorocosi,

45 Valide sultan." 25 iulie 1659.51 15 august 1659.52 Kalyon: corabie mare, vas de nizboi.

s&

zicindu-0

0

si

TAR111-I =MANI 199

multi fiind nirniciti, au plecat In lad... Cu ajutorul slavitului Allah, stea-gurile noastre, care au intrat in sparturi, si-au pastrat locurile kr ; gaziiimusulmani, renumiti, se avintau cu vitejie, pastrindu-§i poz4iile din spar-turi ; si asezind inclata, in fata kr, tunuri baliamezza, au calcat In picioaresi an trecut peste mormanele ingramadite in momentul aruncarii tunelelorsi peste butoaiele umplute en pamint, precum i peste alto lucruri pe carele ingramadisera afurisitii la gura sparturii ; apoi le astupau <anincindu-le >peste afurisitii care trageau asupra ostii islamice cu pu§ti, pietre, cumbaralesi pulbere. In felul acesta, an continuat luptele in zilele de miercuri si joi.Ghiaurii nenorocosi, presupunind ca luarea cetatii de catre oastea isla-mica, ce inainta pas en pas, este sigura si hotarita, au fost nevoiti sa cearaaman, spre a-si salva viata Astfel, in a douazecea zi a lunii mai susaratate 53, intr-o vineri in zorii zilei, steagurile nefaste, aninfipt pe fortificatiile kr drapelele albe de predare. Strigdtele de induraresi de aman ale celor mici si mari au umplut vazduhul si au ajuns la urechilemusulmanilor din tinuturile cucerite si indata dupa aceea oamenii kr auiesit afara. Cind marinimosul serdar a ascultat rugamintile ghiaurilor carecereau crutare, solicitind ingaduinta ca trei zile sa iasa din cetateplece, iar vietile i avuturile lor sa fie crutate, trezindu-se sentimentul saude mila le-a acordat aman, en conditia sa predea cetatea intreaga, cu toate

uneltele, tunurile si pustile din ea. Ei au fost trimisi nurnaidecitinapoi In cetate, pentru ca incepind chiar de simbata sa plece din cetate sipunctele de spartura sa, fie ocupate de partea noastra. Atunci, ei au cerutsa dam si noi doi oameni, asa cum dadeau ei doi oameni de seama ca garan-tie a indeplinirii dorintei kr si au fost trimisi din partea noastra doi oamenidin ogeacul de ieniceri. Atunci, de indata au fost numiti ciorbagiii 54,en ostasii lor, pentru cucerirea sparturilor. Steagurile de biruinta Windinaltate, vazduhul a rasunat de ecourile cintarilor de chemare la slujba(ezan) §i oastea islamica a fost cuprinsa de m.ari bucurii. A doua zi inaintede prinz, comandantul cetatii, capetenia pazei ei, alaibeiul, precumcom.andantul austriac, venind in fata serdarului, au predat cheile cetatiisi, aratind dorinta de a pleca cu lucrurile kr in partea riului Tisa, au fostlasati sa plece, dindu-li-se ca insotitori beilerbei, pentru a fi feriti de pagube.Cu voia slavitului Allah, indeosebi in zilele domniei padisahului, ni s-ainlesnit cucerirea si luarea in stapinire a unei astfel de cetati de pe fatapamintului cum este Oradea, care fiind foarte infanta si un obstacol Titer-nic, cucerirea ei era peste puterile omenesti §i parea imposibilä, ceea ceinsa ni s-a inlesnit datorita faptului ca gaziii musulmani, timp de pestepatruzeci si cinci de zile, s-au cificat pe pietre, in intarituri, si au stat pepamint i au renuntat la somn si la odihna. Cetatea mai sus-aratata, careera plina de tot soiul de ghiauri i rataciti nedemni, a fost curatata, iarbisericile i casele de rugaciuni flind transformate in moschei i geamii . . .

s-au adus rugi si tot fehd de slavi lui Allah. Multumita lui Allah, musulmaniiintr-un timp scurt au av-ut parte de un mare razboi dint ca acesta sis-au bucurat de un renume atit de mare si de un serviciu complet <adusimparatiei > pnin cucerirea si victoria obtinuta asupra ei. Oamenii din tinu-turile Arabiei si Iranului care au participat la expeditii si care sint cunosca-

53 8 septembrie 1659.54 Grad in armata otomanA (colonel).

ridicindu-si

i sa

si

200 MEHMED HALWA

tori ai lumii, cutreierind. Varile osmanice de la un cap6t la eel:Malt, nu auVazut vreo cetate asem'an'atoare acesteia. Ea este mai puternica, decit Bag-dadul, decit Hanie 55 §i decit Rodosul. Oastea islamic n-a putut s facAo spa'rtuth de doi pasi, Cu toate ca, a b'atut dou fortificatii ale ei timp depeste patruzeci i trei de nopti si de zile, cu patruzeci de tunuri imp6thtesti

cu treisprezece tunuri batiamezza. Cucerirea unei cetati atit de inthritesi de puternice, cu toate cb", era peste puterile omenesti, a fost totusi inde-

datoritá ajutorului lui Allah si rugilor fierbiati ale musulmanilorincrederii totale, precum i rugilor preafericitului nostru padisah. In

interiorul ei s-au gäsit sapte sute de tunuri. Tot asa erau i multe alte lucruridin cetate. Existau vase intárituri, dintre care fiecare era fortificathputernicA intocmai ca o cetate. In fiecare din aceste inthrituri s-au ggsitcite zece tunuri baliamezza i cite cloud, tunuri marl (makras ). Cind vesteaimbucuthtoare despre aceste cuceriri stthlucite a sosit, la sfirsitul luniizilhigge 56, la preafericitul nostril padisah si la musulmani, in inima luis-a produs o mare bucurie, ca un. leac impotriva amAthciunii i tristetiipricinuite de incendiile din Istanbul. Atuaci au fost trimise porunci stth-lucite in fiecare oras, pentru a le impodobi timp de trei zile § i treinopti...

Indeosebi sultanul Murad a trimis de citeva ori osti islamice Catrefiecare dintre domnii TArii Romainesti i Moldovei, precum i c'atre Rakóc-zyolgu, spre a-i schimba, nefiind ins'a posibil inlocuirea lor. Chiar cu unan mai inainte de expeditia la Bagdad, clad Nasuh Pasazade cu oasteadin Buda si din Bosnia, trecind in partea Timisoarei, iar Koga Kenanpasa, cu oastea eialetului de Silistra, precum i Kantemir <mirza > cuoastea fatarã, trecind prin vilaietul Tara Itomânesti, se pregAtisethmeargg asupra Transilvaniei, i-a sosit lui Kenan pasa vestea c Hiiseinpasa a fost infrint i cA a venit la Buda cu fata innegrith si, impAcindu-secu ghiaurul, s-a intors la Silistra. Cind sultanul Murad a venit la Bagdad,Tabani Yassi Mehmed pasa a vrut s'a-1 inlocuiasc6 pe voievodul TäniiRomânesti 0, dar sultanul Murad nu a fost de acord ; Mehmed pasainsg, a pus conditia, zicind : In caz c nu-i vin de hac, gitul meu vg, stAla dispozitie". Voia lui Allah a fost ca oastea islamic6 ce a men asupravoievodului Tnii Românesti sa. nu fie in stare 85,-1 schimbe. Intoarcerealor, cu infringere, ajungind la cunostinta sultanului Murad, el nu 1-a ier-tat pe Mehmed pasa si 1-a omorit. SlavA lui Allah, potrivit vprbei lucru-rile se limpezesc la timpul lor", desi de patruzecicincizeci de ani incoace,

capul, ei nu au athtat o supunere multumitoare, totusi dedata aceasta, cu ajutorul lui Allah, i s-a venit fieCarnia de hac. S-au numitvoievozi noi si au devenit ghiauri tributari, in conditii multumitoare.Desi räposatul sultan Murad a fost un padisah atit de renumit i s-a ráz-bunat pe caste i pe schismaticii <iiii> persi (kizilbasz) 58, totusi, viatalui curmindu-se flu s-a thzbunat pe ghiauri.

78 In a paisprezecea zi a lunii mai sus athtate 58, intr-o vineri, inainteaprinzului, un -auàr voinic a apucat de mijloc pe cineva irribrAcat ca unul

Sau Canea, capitala insulei Greta.5') 8-17 septembrie 1659.57 Matei Basarab (1632 1654).58 Kizilbco : boneta' rosie".59 1 octombrte 1659.

plinità,

sa

ridicindu-0

G/LimANI 201

de la serhat si a strigat, zicind : Bre musulmane, acest individ este is-coadO !", si punind mina pe el 1-au dus imediat la chehaia. Atunci 1-aintrebat pe qlan6° : De uncle §tii CO este iscoada ?". Oglanul a spus :Sultanul meu, sint din Ineu si pOsteam niste car ai unui aga in cutaresat ; linga un pod a aparut deodata in, fata mea acest ghiaur, caredindu-mi bunO ziva, pe cind vorbea cu mine, deodata s-au strins zeceghiauri §i rn-au dus impreuna cu Un tovaräs al meu la un austriac si pemine rn-au vindut la un ghiaur ce vindea yin. Timp de vase luni am fostastfel In serviciul lui si am servit cu paharele la mai marii ghiaurilor.In anul cuceririi Oradiei, Allah ne-a dat prilejul sa ne salvAm. Acum,intilnindu-1 aici pe acest ghiaur, 1-am prins. SlavA lui Allah, el nu esteun ghiaur care poate sO mai fie prins. El a prins multi musulmani sii-a fOcut prizonieri". Intr-adevOr, ghiaurul avea pe cap caciula verde sub-tire, purta si salvari (cakpr ) cu copci fiind irnbrOcat ca unul de la serhat.El a fost dus fata marelui vizir. Marele vizir 1-a predat lui Muhzir agaspre a-i veni de hac

In a doudzecea zi a lunii mai sus-arOtate 61, au venit pasade Silistra, Can Arslan i un bei. Desi ei au fost imbrOcati cn caftane,totusi nedindu-li-se atentie, in ziva aceea <can Arslan > a fost numitpentru paza podului

Tara numitä Ungaria de mijloc, ca lungime si ca latime are mai mult sode dougzeci de zile de mers. Partea ei de rasärit si de miaza-zi se mOrgi-neste cu. Dud-area i cu Tisa. Iar in partea aceasta, fund legata de Buda,de Strigoniu, de Agria si de tinuturile islamice si de tinuturile Ardealului,ea se sfirseste numai la Dunare si la Tisa.

Inimile ghiaurilor fiind cuprinse de tearng, ei au fost nevoiti sapredea cetatea <Novgrad> 62, care a fost anexata tarilor islamice. DupOaceea, cind oastea islamica se afla linga Uivar 62 in a douhzeci i patrazi a lunii muharrem <1075 > 64, intr-o miereuri, prin'tul Gazi Ahmed Ghirai 65fiul bun al prealuminatului han tataresc 66 care batea monecle si in numelecaruia se citea hutbe 67 si care sthtea in Dest-i Kipceak 68, fiind sub minaocrotitoare a sultanatului osmAnesc, cu kalgai (kagagai) 69 ce ocupademnitatea de vizir, impreuna cu ialiagasr 7° si cu multi rnirzaci de-aisài renumiti si cu gazii, precum i cu patruzeci de mii de fatari, iutica vintul si navalnici ca apa, avind pe linga dinsul i pe hatmanul cazacilorfrati 71, cel potrivit pentru <interesele> lumesti, dar de alta lege, cu cinci

79

60 Baletandru.61 6 octombrie 1659 (?).62 Novograd, Belgrad : Alba Julia.63 tljvár (Ungaria).64 18 august 1664.65 Flul lui Mehmed Ghirai al III-lea, zis Bogean", deoarece a iost in captivitate in

Moldova.66 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654 1665).67 Rugaciune de vineri, liturghie musulmanA.68 Aici in sens de Crimeea.

Mostenitorul tronului.79 Ahmet, agaua tarmurilor din Bugeac.71 in text : liazak-Karda.

TARIH-I

in...

66

202 MEHIMED HALIFA

mii de puseasi ; totodath au sosit voievozii Tárii Roma,nesti 72 si Moldovei73en treizeci de mii de cMgreti si pedestrasi inarmati en pusti, cu arcurisi cu snit Cind ei s-au intilnit eu marele vizir, s-au dat ospäturi mari,si fiecare a fost cinstit cu caftane(hilat)) §i distins potrivit rangului sgu.Apoi pe cind oastea islamieg se strgdnia sg pang sthpinire pe eetateamai sus-athtath, s-a dat invoire trupelor sg facg incursiuni in tinuturileghiaure din cele patru párti. .Atunci, in trei zile parcurgind distanta deo lung, au umplut armata impgthteascg cu prizonieri, cu avutii, cu Vitosi cu pthzi nenumgrate. Repezindu-se din nou asupra tinuturilor thtg-cite, s-au intors en peste o suth de mii de fete si taiqi tineri, femeisi sclave si cazaci luati robi, incit in fiecare cort era nesfirsit numgrul celorcare au luat cite doi, cinci, zece si dougzeci de robi.

72 Grigore Ghica (1660 1664).73 Eustratie Dabija (1661 1665).

HAGI ALI

Viata acestui istoriograf, cunoscut si sub n.umele de Ali Ali, poatefi usor reconstituith pe baza unor date din opera sa. A fost fiul lui cior-bagizade Hagi Haul aga din orasul Amasia. Dupd ce a studiat In tirgul sdunatal din Anatolia, a venit la Istanbul. Aici, intre anii 1643 si 1650(1053-1060 H.) a fost scrib, mai intii la calemul Divanului si apoi labiroul tahvil", dupd care a ocupat functia de tescheregiu (tezkereci,),iar in timp ce compatriotul sdu Hagi pap din Amasia era valiu de Egipt,a fost serib (katip ) la Divan. In fine, sub marele vizir Amasya'h AbdullahNaili pap, o rudd a cronicarului, se afla la casieria (kesedar ) DivanuluiimpgrAtesc. Mai tirziu, pe timpul campaniei turcilor impotriva cet54iiCamenita (167211083 H.), la care participd, apare ca raportor (tezkereei)al vizirului caimacam Mustafa pap. In aceastd calitate ne-a ldsat opretioasd descriere a acestui eveniment.

Hagi Ali a tradus din arabd, pe la 1650 (1060 H.), opera cronicaruluiturc Kutub ad-Din Ahmed (m. 1582) privind cucerirea Iemcnului de cdtreotomani (Al-bark at l'amc7ni at-UsmCini), sub conducerea mareluivizir Sinan pap, prescurtindu-i titlul in Talhis al-Yamani (Raport pri-vind Iemenul) i prelucrindu-i i sintetizindu-i cuprinsul. In 1663 Ii ter-mind, lucrarea din domeniul hagiografiei musulmane i asupra vietii unorcdrturari ('ulema) otornani, intitulatd Tuhlet nt-mecahiddin. Moare inanul Hegirei 1086 (1675-1676).

Opera lui Hagi Ali care ne intereseazd direct este cronica privindexpeditia din 1672 (1083 II.) a turcilor impotriva cetdtii Camenita, carea rdmas necunoscutä (unbekannt") lui F. Babinger : Tarih-i Qamanice.Se stie cd" acest eveniment se incheie cu cucerirea Camenitei si a Podoliei.

Cu ocazia cercetiirii mamiscriselor istorice din bibliotecile orasuluiIstanbul, in 1966, am dat si de manuscrisul acestei cronici, care se pdstreazdla Biblioteca Suleymanie, fd. Lala Ismail, r.r. 308, 136 f . La f. 2 r. aflämcd särmanul Hagi Ali era tezkeregi in cancelaria vizirului caimacam Mus-tafa pap" pe care il insoteste in expeditia impotriva Camenitei.

Privit In ansamblu, este vorba de un jurnal ds expeditie (ruzname),avind o interesantä descriere a expeditiei impotriva Poloniei, care cdlcasetratatul de pace cu Poarla.

Paitea introductivd cuprinde un menzilname" (f. I--IV), in carese dà lista tuturor statiilor parcurse de la Adriaropol pind la Camenitasi inapoi, In cursul celor 189 de zile cit a durat expeditia. Urmeazd apoidescrierea amanuntitd a celor 85 de con ace (konak)i 104 popasuri (otu-rak), descriere care formeazd cuprinsul propriu-zis al operei.

Descrierea drumului parcurs prin. Dobrogea si Moldova, parteacare ne intereseazd direct, este tradusd aproape integral. Fragmentele

fi'l-f ath

204 HAGI ALI

care privese alte taxi din sud-estul Europei sint nurnai semnalate si un.eorirezurnate succint, indicindu-se in paranteze ascutite.

Expeditia a fost condusa de insu§i sultanul aNlehmed al IV-lea, careaproape pe tot parcursul drumului semnaleaza cronicarul .s-a tinutde vinatoare. Dealtfel a ramas cunoscut in istoria otomana cu epitetulde avgi, adica vinatorul". insotit de vizirii sai, in frunte cu KOprilliiAhmed pasa si caimacamul Mustafa pasa, la statiile unde oastea faceaun popas mai indelungat, trecea in revista trupele si caftanea pe uniicornandanti. Printre cei caftaniti a fost si Grigore Ghica, domnul TariiRomanesti. Dupà traversarea Bulgariei si a Dobrogei, prin Karasu sauTechirghiol, ajungind la Babadag, smulg stiri privind situatia tabereipolone, de la polonii prinsi si trimisi de Gheorghe Duca, voievodulMoldovei.

In cronica sint deseori specificate conditiile atmosferice, china locu-rilor strabatute. Astrologul si medicul Curtii (hekimbap, ), care insoteauoastea expeditionara, faceau prevestiri asupra timpului.

Este de retinut ca aceasta cronica a expeditiei cuprinde si un tablouinteresant al preturilor diverselor provizii sau zahere, atit in Dobrogea,cit si in Moldova. Se arata ea la Isaccea era belsug mare de zahere" siturcii se aprovizioneaza pldtind ocaua (1,283 kg) de Mind cu 5 aspri (akce),ocaua de pesmeti cu 10 aspri, ocaua de seu cu 35 aspri, ocana de mierecu 25 aspri, chila de Istanbul de orz cu 170 aspri etc. Dupa trecerea inMoldova, pina la Tutora oastea expeditionara sufera din pricina lipsei dezaherea, a drumurilor infundate si a podurilor nereparate. Toate acesteadue la mazilirea domnului Gheorghe Duca, inlocuit cu Stefan Petriceicu,care procura zaherea din belsug pentru aprovizionarea ostii.

Un popas indelungat la Tutora a prilejuit sultanului si suitei salede viziri si bei vizitarea orasului Iasi. Aici spune Hagi Ali au fostadmirati pentru stralucirea bor.

Din cronica, reiese participarea efectiva a Moldovei si Tani Romanesti,alaturi de turci, la aceasta expeditie. Grigore Ghica, domnul Tara Roma-nesti, defileaza cu 4 000 de ostasi romani in fata sultanului si a mareluivizir, fapt pentru care este caftanit. Apoi participa, alaturi de moldoveni,la diverse corvezi si la paza unor palanci. In schimb, principele Transilva-niei, Mihail Apafi, se margineste cu trimiterea a 500 de care de zahereasi a unor daruri pentru sultan.

Printre numeroasele manuscrise consacrate expeditiei de la Camenita,dintre care cele mai multe apartin poetului Yusuf Nabi, socotim ca rela-tarea lui Hagi Ali este cea mai pretioasà, cea mai concreta, constituindizvorul de baza pentru cunoasterea acestui eveniment. A fost folosit deistoriograful Silahdar Findikhli Mehmed, care in cronica sa consacra oampla deseriere acestui eveniment important.

Traducerea fragmentelor care urmeaza a fost facuta dupa uniculmanuscris existent, de la Biblioteca Suleymaniye (Istanbul), nr. 308,din care am facut un microfilm §i pentru Arh. stat. Buc. (rola 8, cadrele706-566 (inversate)).

Bibliografie : Bursali Mehmed Tahir, 0.M., III, p. 47 §i 101 (Ali Ali);F. Babinger, G.O.W., p. 178-179; Istanbul Kulup. T.-C. Yazm. Kat. ..,1944, p. 127-188 i A. S. Levend, Gazaual-nameler ..., Ankara, 1956, p. 127128.

KAMANICE SEFERINE DAIR TARII-WE 205

KAMANKE SEFERINE DAIR TARIHq(ms. Bibl. Stileymaniye, Istanbul, fd. La la Ismail, nr. 308, 136 f. ; Arh.stat. Buc., mf. rola 8, cadre 706-566 inversate).

Plecarea cu noroc si sAngtate a Kariei sale padisahul islamului, eel Iplin de mAretie, din orasul Adrianopol (Edirne ), timpul si menzilurile cuocazia indreptArii sale impotriva ghiaurilor poloni care c'alcaserA, legd-mintul ( ahd ).

In anul 1083 1ill enzilname ...<Lista de menziluri si popasuri de la Adrianopol Old la Camenita si inapoi (I. I rv)>.

Tuiul (tug ) §i cortul impgaltesc, puternic ea cerul, au fost asezatesi intinse la 6ukurtairi 2

Luna muharrem ul-hararn (cel binecuvintat"), zi de simbatà(enbe ), <ora >2 ; luna nisan 20 3.

Padisahul islarnului eel plin de mgretie a descins cu mare alai inAdrianopol la cortul impärgtesc.

Luna muharrem, zi de simba'fa, 9 ; luna nisan 27, zi de popas 4,

menzilul pmlek-K oy 5, ora 2 6 ; menzilul Deyerman-Deresi 7, ora 5.Luna safer, zi de simbgtd,, 25 mai ( Mayis ) ; luna safer 9, zi de

duminicA, mai 26.Menzilul al 9-lea ; Yenice-Kizilagyac 8, ora 2 ; menzilul al 10-lea :

Y anbol 9 ( Yanbuk ), orele 7.Luna safer, zi de luni, 10, mai 27 ; luna safer, zi de marti, 11, mai 28,

popas.Menzilul Saray ", ora 4 ; menzilul Karin-Abad 11, ora 4.Luna safer, zi de joi, mai 29, luna safer, zi de vineri, mai 31.Menzilul Aydos 12, ora 4 ; menzilul Abdullah Omer <?>, ora 3.Luna safer, zi de simbatg, 3, iunie (haziran ) 10 ; popas ; luna safer,

zi de luni, 16, iunie 3<0>, popas 1.Menzilul Kopadan 13, ora 4 ; menzilul Sugili, ora 6.Luna safer, zi de miercuri, 19, iunie 5 ; luna safer, zi de joi, 20,

iunie 6.

1 29 aprilie 1672 17 aprilie 1673.2 Lunca ripoasd".3 20 aprilie 1672 (stil vechi).4 In text : olurak.5 Satul cu oale".6 Dupd numdrdtoarea ceasurilor la turci, care incepe dupd apusul soarelui.7 Girla Morii".8 Copacul rosu".9 Iampol (Bulgaria).18 Palat".n Sau Karinova: Karnabad (Bulgaria).12 Localitate in Bulgaria.13 Sau Kuparan(?).

II

Fig. 9. Hagi Ali, Ka-manice seferine dair la-rilige, ms. Bibl. Sulei-maniye, Istanbul, fd.Lala Ismail, nr. 308,1. 1 v., cu miniaturãsi basmala. Arh. stat.Buc., mf. (Turcia), rola,

8, c. 700.

4111

"C=E21

6..4).11 :J1 j..)! j.A.A.AsieSTA.:-.51W-.)

..)v31 t;t43.34.4.-1-2)41.tri

4..S1L.! t)0:11...1(,),I);(3:All

tl.,P;;;,

jL.;Ata. 6:11..%16e4s1

' - . I s -

4...)1 t .))).),..4) u L- L.rt.t.) LC") 4.04:t AH Jj 64*

40,3

to; akl--0$=rwr' .Para,

k+...11L;

1;11,;

L . .

KAMANICE SEFERINE DAIR TARTHgE 207

Menzilul oprii-Koy 14, ora 6 ; menzilul Devina 15, ora 6.Luna safer, zi de vineri, 21, iunie 7 ; popas 1 ; luna safer, zi de durni-

nica, 23, iunie 9 ; popas 2.Menzilul t4enki <?> (Alvenki), ora 6 ; menzilul Hagioglu 16, ora 4.Luna safer, zi de miercuri, 26, iunie 12.<MiniaturA simplA, avind la mijloc obisnuita formulA basmala: Bismullah ur-rahrnan 1

ur-rahim In numele lui Allah atotmilos i milostiv">.<Descrierea cauzelor expeditiei si a inaintArii ei prin loca1itAi1e dintre Gomlek-koy 2-14 v.

lOsengi (menzilu119 )>.

Menzilul 20: Hagio4lu-Bazar, ora 3, luna safer, zi de joi, 27,iunie 13.

In ziva de mai sus, maria sa padivahul islamului, potrivit cu obiceiul,a descins in norocoasa sa revedinta i dupa ce s-a odihnit putin a plecat lavinatoare in partea <satului > Icadi-KOy 17, apoi s-au intors de la vinatoare.Tot in ziva de mai sus, timpul fiind binecuvintat, dupa amiaza a urmat oploaie binefaeatoare i vremea s-a indreptat. Nefiind lipsä de merindezaherea, fiecare a gasit de cuviinta sa se odihneasca.

Menzilul 21: satul Musa Bey, ora 5 ; luna safer, zi de vineri, 28, 15 r.iunie 14.

Prin gratia lui Allah cel preainalt, in ziva de mai sus, vremea fiinddeschisa i potrivita, mare-01 padivah al islamului, care luase masa cu viziriicei maxi, dupa ce s-a odihnit in satul II-Beyli (Befili ?), dupà amiaza adescins cu noroc i fericire la cortul imparatesc.

In menzilul de mai sus, gasindu-se zaherea din belvug, raiaua a umblatcu harabalele sale de piine i orz in ordie. 0 troaca de orz pentru un calvinzindu-se cu vase aspri, s-au gasit din belvug i alte provizii.

Menzilul 22: Kurnali-Deresi18, ora 6 ; luna safer, zi de simbata,29, iunie 15.

In ziva de mai sus, padivahul islamului, potrivit cu obiceiul odihnin-du-se putin, la prinz (yemeklikte) impreuna cu vizirii cei maid a deseinspentru masa. i in menzilul de mai sus gasindu-se, de asemenea, pro-vizii i zaherea mai multe vi la un pret mai mic (noksan), a fost o marebinefacere pentru padivahul islamului.

Menzilul 23 : Kara-Su19, ora 6 ; luna safer, zi de duminica 30, 15 v.iunie 16.

In ziva de mai sus maria sa padivahul islamului, plin de maretie viputere, a mers cu vizirii cei man i, potrivit cu obiceiul, a salutat ienicerii

alaiurile vizirilor celor marl, care erau pregatiti pentru onor in aripiledreapta i stingA; dupa ce a trecut cu noroc i ferieire, a descins in reve-dinta sa imparateasca. Crainicii (telal) au strigat ca s-a dat firman pentrupopasul celor angajati la expeditia imparateasca.

14 Satul podarilor".14 Se poate citi si Duna, Done (ling Varna, Bulgaria).18 Pazargic (Bazargic), azi Tolbukin (Bulgaria).17 Satul judecdtorului", in Dobrogea.18 Glrla Kurnali", in Dobrogea.

Apa neagrA" : Medgidia sau Techirghiol.

§i

...

vi

vi

19

208 HAGI ALI

Menzilul 24 : Kara-Su, popas, luna rebi iil-eyvel, luni 1, iunie 17.In ziva de mai sus, avind loc popas, o parte din oastea islamului a sosit

la ordia impg,r5,teascg. In impgrAtia padivahului gasindu-se merinde dinbelvug, se yinduse chila (kile ) de orz de Istanbul 20 cu vase aspri (akce ).Tot in ziva de mai sus, flind dorinta impArgteascg a mgriei sale padiva-hului islamului cel plin de mketie s plece Ia vinat in partea <satului>Bogaz-Koy 21, au pornit impreuna", cu un numg,r de patru-cinci sute de

16 r. oameni dintre agalele i leventii (levend) 22 mariei sale marelui vizir 23

cel norocos vi ale mAriei sale preaferieitului caimacam pava 24 vi la intoar-cerea de la vingtoare, dup6 prinz, au descins la corturile lor impàràtevti.

Menzilul 25 : Uzun Ali cayrt 25, ora 6 ; luna rebi zi demarti 2, iunie 18.

In ziva de mai sus, maria sa padivahul islamului cel plin de nigretie,potrivit cu obiceiul, dupg, ce a mers cu vizirii cei marl vi a dat salutul deonor alaiurilor, pregatite in aripa dreaptä i sting6, s-a intors. Tot in zivade mai sus, ivindu-se cälduri mari, i dup5, amiaz6 fiind o ploaie binecu-vintatä, timpul s-a facorit.

Menzilul 26 : Deli Ali-Vasitla Yayla 26, ora 6 ; rebi iil-evvel, zi demiercuri, 3, iunie 19.

In ziva de mai sus, in zori de zi, mAretul padivah al islamului, potri-16 V. vit obiceiului mergind cu vizirii cei mari, dup5, ce a salutat alaiurile din

ambele aripi, s-a intors i s-a odihnit putin. Apoi, cu suita sa de vizirimari, a incàlecat i dupa, ce au vinat s-au intors la cortul impäratese.

Menzilul 27 : Babadag, ora 4, luna rebi ill-eyvel, zi de joi 4, iunie 20.In ziva de mai sus, maretul padivah al islamului, potrivit cu obiceiul

mergind cu vizirii cei mari, a salutat alaiurile pregUite in ambele ;la sosirea cu hran5, < ? >, alaiurile fiind avezate fiecare la locurile Mr, s-adat firman sA,' se aranjeze, dupg, care maretul padivah al islamului <sa.inainteze > i s treacg prin Babadag i s sosease6 la ordia imparáteaseg ;vi pornindu-se astfel, devi era o cale de patru ceasuri dup0, nevoia micriialaiurilor, in opt sau nou'a ceasuri fiecare a sosit la locul sáu. In ziva demai sus, pe cind vremea era foarte eglduroas6, dupg, amiaz5,, din pricinaploii bineeuvintate, timpul s-a rA,corit, merinde i zaherea dup6 dorintl,gasindu-se din belvug, nu s-a dus

17 r. Menzilul 28 : Babadagi, popas ; rebi zi de vineri 5, iunie 21.In ziva de mai sus avind loc un popas, s-a dat firman ea vizirul

Ibrahim pava de la paza Bosniei, care sosise la ordia impgateaseg,,arate alai cu 1 500 de oameni, agale i leventi pedestravi i cAl'areti. Aratindun alai desayirvit cu zaimii i timariotii sangeacurilor Bosniei, Semendriei,Zvornicului, Klisului i Cernicului <1> din stApinirea sa i fiindcg suita saa fost des'avirvitä, i-a fost acordat lui insuvi din partea impArAtiei un caftanstralucitor (hilat-i fahire). Apoi, cind au venit in fata marelui vizir li s-au.

20 Unitate pentru cereale avind 22 de ocale.Azi Cernavoda.

22 Categorie de oaste, care a existat i in organizarea militarà a t Arilor romane.23 Kopnild Fazil Ahmed pasa.24 Loctiitorul marelui vizir era Merzifonlu Kara Mustafa pasa.

Lunca lui Ali cel lung", in Dobrogea.Lunca lui Deli Ali".

iil-evvel,

ptirti

lipsA.til-evvel,

sA

25

26

KANIANICE SEFERINE DAIR TARIFIgE 209

mai acordat, ca favoare, caftane strMucitoare atit lui, cit si la zece agaleale sale.

Menzilul 29 : Hagi Ki;slaki 27 ; luna rebi iil-evvel, zi de simbata 6,iunie 22.

In ziva de mai sus, padisahul islamului, potrivit cu obiceiul trecind 17 y-in revista alaiurile, cu salut din ambele parti, pe la prinz s-au intors la cor-turile imparatesti.

Dupa dorinta imparateasca, cind maria sa haseki sultan 28 cea plinade noroc si maria sa fiul de §ah (sehzade ), de vita nobila, au ramas sa seodihneasca in tirgul Babadag, de asemenea si generosul vizir Ibrahimpasa a fost asezat acolo.

Tot in ziva de mai sus sosind iscoadele (diller ) din partea voievo-dului moldovean, au instiintat ca la paza Camenitei se gasesc printre altiisi blestematii de maghiari si austrieci, precum §i despre pregatirea regeluipolon de a-si aseza acolo tabara.

Menzilul 30 : Isakci 29, ora 5 ; luna rebi ill-evvel, zi de duminica 7,iunie 23.

In ziva de mai sus, Bind firman pentru marele alai, suita vizirilormari a pregatit intr-un mod desavirsit, de la locul de mincare (yemeklik )FA pind la ordia imparateasca, de ambele parti, unelte pentru lupta si rázboi.

Maria sa padisahul islamului cel plin de maretie, imbracind cabanitacaptusita cu bland de samur, si vizirii cei mari cu armuri de zale si platoseaurii, cu crediMa intr-un singur Allah, cu padisahul islamic inainte dupaobicei, au trecut <in revista> ambele parti <ale ostii >, cu spahii si sdahdarila dreapta si la stinga, indeplinind salutul ; iar slujitorii stelelor purtind is r..pe cap cuirase <zale> si platose aurii, au descins cu maretie si hotarire lacortul imparatesc, asezat in apropiere de colina imparatului defunctOsman han, aflata in apropierea Isaccei ; apoi tragindu-se din tunuri si pusti,atit din cetate cit si din galerele emirilor de mare, au avut loc petreceri mall_

Tot in ziva de mai sus, oamenii cunoscatori ai expeditiilor din apusau povestit si au descris desavirsitele si marile alaiuri ale marilor viziri.In ziva de mai sus, cind vremea se incalzise peste masura, din pricina ploiibinecuvintate praful a fost inlaturat si timpul s-a rdcorit. Merinde si zahe-rea ivindu-se din belsug, atit de pe mare, cit si de pe uscat, a fost inlatu-rata mice lipsa, fapt pentru care au multumit mult padisahuhii musulman.

Menzilul 31 : Isaccea (Isakci ), popas ; luna rebi ill-evvel, zi de luni 8 ;iunie 24.

In ziva de mai sus, avind loc un popas, §i deoarece maria sa padi- 18 v.sahul islamului, cel plM de maretie, daduse porunca pentru vinatoare,au plecat cu Mahe porunci o ceata de oameni din suita vizirilor celor marl.Muhafizul de Bosnia, Ibrahim pasa, trecind podul <peste Dunare > s-aasezat in jurul docalitatii> Kartal.

Menzilul 32 : Isaccea, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de marti, 9,iunie 25.

In ziva de mai sus, maretul padisah al islamului, avind dorinta impa-rateasca de a-I vizita pe printul cel de neam nobil care era la Babadag,au pornit <intr-acolo >, eu inalte porunci imparatesti, ostasii din Alep

" "CiOaua lui Hagi", loc de iernat In Dobrogea.28 Sultana favoritd.29 Isaccea.

14 c 167

210 HAGI ALI

(Haleb ) cMare pe cai dintre agalele i levenzii märiei sale norocosului marevizir si ai mgriei sale preafericitului caimacarn pasa.

Atunci cind primul medic al palatului (hekimbasz ) a zis : ClimaIsaccei este mai bung', decit aceea a Babadagului", s-a rgspindit <zvonul>pentru preggtirea de conac la Isaccea.

Dis-de-dimineatg, in ziva de mai sus, agaua ienicerilor inaltei19 r. pornind cu ienicerii, a trecut podul si a plecat sg se aseze acolo unde va fi

ordia impargteascg. Tjnii dintre ostasii musulmani, care aveau multe efectebagaje, s-au straduit sg le lase in cetate si in tirg si au cumparat zahe-

rea multg. In impkgtia padisahului <se cumpara > ocaua de Ming cu5 aspri, ocaua de pesmet (peksemed ) cu 10 aspri, ocaua de seu (rugan-isade) cu 35 de aspri, calitatea foarte bung cu 40 de aspri, ocaua de miere(assel) cu 25 de aspri, calitatea cea mai bung cu 27 de aspri, chila de orezcu 170 de aspri, ocaua de cafea (kahve ) cu 300 de aspri, chila de Istanbulde orz cu 24 de aspri, potcoave (nal) cu 50 si 60 de aspri ; pretul unorcalitäti de cafea a inceput sa,

Menzilul 33 : Isaccea, popas ; luna rebi ill-evvel, ziva de miercuri 10 ;iunie 26.

In ziva de mai sus, trecindu-se peste pod, tuiul imparatesc, tuiurilevizirilor celor mari si ale demnitarilor impgratiei (erkan-i devlet ) au fostingltate la ora norocoasg ( epef saat) de bun augur.

Menzilul 34 : cimpia (Sahra-i) Kartal3°, ora 2 ; luna rebi iil-evvel,zi de joi 11, iunie 27.

In ziva mai sus argtatg, maria sa padisahul islamului cel plin demgretie, impreung cu vizirii cei mari, a trecut cu noroc i sgngtate de pe

19 v. pod §i a descins la corturile impárgtesti.In timpul trecerii peste pod, cimpia s-a umplut de bubuitul veseliei

tunurilor i pustilor din cetate si din galere (kadirga ).De asemenea i alaiurile vizirilor celor marl, trecind de la inceput,

au sosit fiecare la locul bor.Menzilul 35 : sesul Kartal, popas ; luna rebi zi de vineri 12,

iunie 28.In menzilul de mai sus, fiind popas, s-a dat firman ca vizirii i emirii

emirior (mirimiran) s arate alai ; muhafizul de Alep, vizirul Kaplanpasa, Kuçuk Mehmed pap, posesorul unei feude (arpalik ) in sangeaculHamid 3, beilerbeiul Karamaniei 32, Ali pap, posesorul sangeacului deNicopol, Osman pasa, emirii posesori din Kir-sehir 33 §i din sangeacurileSerem 34, pgsind cu alaiurile lor in fata Impgratului, au fost cinstiti cucaftane strälucitoare, dupg rangurile lor. Apoi, cind au sosit in fata mareluivizir cel norocos, atit acestia, cit i unele agale de-ale lor, hind. cgftgniti(hilat), fiecare s-a asezat la locul sari.

20 r. Menzilul 36 : Kartal, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de sImbkg 13,iunie 29.

In ziva de mai sus, fiind popas, i-au fgeut sg graiascg in fata mareluivizir pe cei zece ghiauri poloni care fuseserg prinsi i trimisi de voievodul

30 in R.S.S. MoldoveneascA.31 Hamid-ili, provincie In Anatolie.32 Karaman, provincie In Anatolia, cu centrul la Konya (Ikonium).33 In Anatolia.34 srem, Sirmium, pe Dunke, In Ingoslavia.

curti,

scada...

iil-evvel,

si

KAMANICE SEPERINE DATR TARTHgE 211

Moldovei. Acestia au dat de stire ca 2 000 de ghiauri, insareinati de regelepolon s aducA limba", nimerind peste moldoveni, unii au fost omoriti,altii au fugit, iar acestia au fost prini. Ei au mai spus ca ratacitul lorde rege a cerut ajutor din partile Austriei (Nemce) i Rusiei (Moskov).SaiAi capitanul de buluc al lui Ali pasa, beilerbei de Karaman,nefiind multumit de bacsisul oferit seimenilor (sekbanan) de la portilevizirilor i mirimiranilor, deoarece avea i o vina mai veche, s-a luat masura,cu stirea cortului principal, sä fie pedepsit. Astfel a fost un sfat i o padapentru altii.

Menzilul 37 : Kartal, popas ; luna rebi zi de duminica 14,iunie 30.

In ziva mai sus aratata, avind loc popas, marele vizir eel norocos 20 v.a distribuit soldele (mevacib) cetei de spahii i silihtari. Tot in ziva demai sus, sosind vestitorul pelerinilor musulmani, a aratat<chlatoria pele-rinilor musulmani la Mecca, in imparatia padisahului, intoarcerea lor cubine, precum i faptul ea rauMcatorii arabi n-au indraznit sa-i atace pedrum, ea in anul trecut>.

Vizirul Rasein pasa, muhafiz de Ierusalim (Sam-i frateleraposatului vizir Siyavus pap, fost mare vizir, caruia printr-un ilustrufirman i s-au dat in sarcina pelerinii de la sfinta Mecca (Kac-i serife),a fost imbrdcat cu un caftan stralueitor i inaltat la rangul de caimacampentru slujba indeplinita. Mai sus-aratatul, de asemenea, a fost numit,cu poruncile padisahului islamic, la paza i apararea eelor doua orasesfinte : Mecca si Medina (Haremein), acordindu-i-se totodata <o ceata>din oastea Egiptului.

Aducerea acestor stiri a pricinuit musulmanilor mari bucurii.Menzilul38:Kartal, popas ; luna rebi zi de luni 15, luna iulie 1.In zorii zilei de mai sus, avind loc conac, conacciii incintati au inal-

tat tuiul impäratesc i tuiurile au pornit inainte.Dindu-se firman ca o parte din corturile imparatesti ale mariei sale

padisahului eel maret i puternic s raming la Isaccea, vizirii cei mari aufácut, potrivit acestui Erman, ca oastea musulmana sä fie mai usoara, maiodihnita, mai bine dotata cu zaherea spre a avea puteri in lupta,pentru padisah.

Menzilul 39 : Kara <Kire>-Kul, ora 5 ; luna rebi zi demarti 16, iulie 2.

In ziva de mai sus, potrivit cu obiceiul, maria sa padisahul isla-mului cel maret, dupa ce s-a odihnit la prinz, a salutat cu vizirii cei marl<oastea>, trecind in revista alaiurile celor doua parti, care au fost prega-tite ; apoi beilerbeiul de Adana, Ellisein pasa, a aratat alai si oastea safiind desavirsita a fost cinstit cu un caftan stralueitor in fata imparatuluisi a marelui vizir. De asemenea i Kuçuk Mehmed Pasazade Ibrahim bei,posesorul sangeaeului Selefke, aratind alai si deoarece copia urmape tatal au, a fost cinstit cu mai multe onoruri decit cei de rangul sau.

Din porunca lui Allah eel preainalt, in ziva de mai sus, din pricinaunei ploi binefacatoare, cdldura mare a disparut si vrernea s-a racorit.Gasindu-se multa piine si orz la populatie, oastea musulmana s-a indestu-lat asa cum a vrut.

22 r.

böliik-basi,

ferif),

ri

id-evvel,

til-evvel,

212 HAGI ALI

22 V. Menzilul 40 : Karlinos Mabeyr Papas 35, ora 5 ; luna rebi til-evvel,zi de miercuri 17 ; luna iunie 3.

Cind s-a pornit in ziva de mai sus, din pricina ploii binefacatoareneavind loc alai, potrivit en firmanul, fiecare a plecat la locul sau. A pornit

padisahul islamului cu vizirii cei mari si au descins <la conac >.In menzilul de mai sus, chila de Istanbul de orz s-a vindut cu 25-30

de aspri i nearnul tataresc, plimbindu-se cu harabalele in mijlocul ordieiimparatesti, vindea ocaua de seu en 30-35 de aspri.

Menzilul 41 : sesul I sak-Sadik 36, ora 4 ; luna rebi zi dejoi 18, luna iulie 4.

In ziva de mai sus, maretul padisah al islamului, potrivit obiceiului,pornindu-se en vizirii cei mari, a dat firman pentru purcederea alaiurilordin ambele aripi ale ambelor pa*. Pornindu-se pe aceasta cale, dupa oscurta odihna la prinz, au descins.

Agaua mariei sale marelui vizir cel plin de noroc, trimis mai inaintein partea hanului <tataresc>, s-a intors cu agaua acestuia, numit Behadiraga ; ei au instiintat c maria sa hanul, potrivit cu firmanul imparatesc,s-a indreptat spre ordia irnparateasca cu oastea tatareasca, nenumarata,dar nu s-a incumetat sa vina in tara dusmanului.

Menzilul de mai sus fiind pe marginea Prutului ( Berut ), se gaseadin belsug came de oaie si de berbec, iar ocaua de Mina se vindea cu cinciaspri, Mina de pesmeti en 15 aspri i o troaca de orz cu 11 aspri.

Menziul 42 : cimpia Kulgak 37, in apropiere de Vanesti (Vanes ),ora 4 ; luna rebi zi de vineri 19, luna iulie 5.

In zitta de mai sus, dealtfel ca si in ziva trecuta, alaiurile din ambeleparti hind aranjate, au descins dupa amiaza. Acolo, pe marginea riuluiPrut, era intr-o lunca (cayr ) un menzil mare.

Menzilul 43 : Kunest V ala Agzi 38, ora 4, luna rebi til-evvel, zi desimbata 20, luna iulie 6.

De asemenea si In ziva de mai sus, alaiurile fiMd <intinse> in douaaripi, s-a descins dupa prinz ; pe malul riului Prut, unde se aflau cei dinlunca (cayrla ), a plouat putin.

Menzilul 44 : Purtede <Pertede? > 39, ora 8 ; luna rebi til-evvel, zi23 .v de duminica 21, luna iulie <7 >.

In ziva de mai sus, alaiurile fiind in cele doua aripi, au plecat si totin ziva de mai sus au poposit la Gura Tigheciului (Gheghez Agizi ) 40Atunci, maria sa padisahul islamului cel plin de maretie, avind scrisori < ? >spre a se razbuna pe dusmanul credintei, a facut din doua conace unul

pe la amiaza a sosit la cortul imparatesc. De asemenea i menzilul demai sus avea o lunca intinsa.

Menzilul 45 : Mabein Pagul, sesul (sahra-i ) Piskopos 41, ora 4 ;luna rebi zi de luni 22, luna iulie 7.

35 Barbosi (?).36 Sadiklia (U.R.S.S.)." Kolceak, Kogealak (U.R.S.S.).38 Gura vän Conesti".39 Pulreda (?).40 Codri in regiunea Husilor.41 Ciropia Eptscopultu".

ül-evvel,

iil-evvel,

si

si

01-evvel,

KAMANICE SEFERINE DAIR TARII-IcE 213

In ziva de mai sus, dindu-se firman ca alaiurile s mearga, la loon-rile lor i dupa, ce s-a facut intocmai, mdretul padisah al islamului, potrivitcu obiceiul, a pornit si a descins cu vizirii cei mari.

Menzilul de mai sus Bind, de asemenea, pe malul riului Prut, se gdseaacolo zaherea din plin.

Deoarece <turcii> sperau c5 vor cumpara <merinde> dupd trei saupatru conace, dar populatia vilaietului Moldovei neivindu-se, in acestrnenzil chila de Istanbul de orz se gdsea cu greu, la 120 de aspri. Zvonin- 24 r.du-se ca pricina unei astfel de strimtordri mari pentru zaherea in taraMoldovei este insusi voievodul Moldovei, rautatea sa s-a rdspindit inmijlocul

Menzilul 46 : Brudelste 42, ora 5 ; luna rebi zi de simbata 27,luna iulie 9.

In ziva de mai sus, mdretul padisah al islamului i vizirii cei mari,potrivit cu obiceiul, dupd ce s-au odihnit putin la prinz, au pornit alaiurileambelor aripi, < adica, > din cele doua, párti. Voievodul Moldovei, care eraDuca, dupd ce a aratat alai, pe la prinz a descins in partea dreaptd.

La menzilul de mai sus, vinzindu-se chila de Istanbul de orz cu 160de aspri i chiar cu mai mult, <turcii > au avut de suferit. Era atita lipsdin tara Moldovei, incit s-a fdcut suparare raielei satelor de pe drum si decdtre voievodul Moldovei. De aceea la atitarea ostii islamice s-a manifes-tat §i minia padisahului.

In ziva de mai sus, dupd prinz, din porunca preainaltului Allah fi-ind o ploaie binerdcatoare, indata timpul s-a deschis i vremea a devenitmai placuta.

24 v.Menzilul 47 : cucora 43, ora 6 ; luna rebi zi de miercuri 24,luna iulie 10.

In ziva de mai sus, fiind firman imparatesc al mariei sale, augustulpadisah al islamului, cel plin de maretie, dupd pregatirea marilor viziriacoperiti cu platose i zale aurii, a hotarit rinduirea aripilor in cele douaparti, care reusiserd mai inainte. Primii slujitori ai imparätiei : vizirii, miri-miranii i emirii, s-au asezat, adunindu-se bulue dupa, buluc. Vizirii ceimari au slujit, ma cum fusese trimisd porunca de la imparatie, alcatuindun buluc dintr-o ceatd de trei oarneni dintre tunari i cu suita agalelor,precum i un alt buluc separat, compus dintre seimeni (sekbanan ) cu cape-teniile lor de bulucuri. Pe aceastd cale, toata, oastea musulmana de lalocul unde luau masa (yemeklikden ) §i pind la ordia impärdteascdaranjat alaiurile intr-un chip atit de desavirsit, incit cimpia s-a umplutde vuietul ostii islamice.

In menzilul Tutorei fiind in apropiere de orasul scaunul deresedinta, al voievozilor Moldovei, numdrul alaiurilor ghiaure pregdtitedin locuri indepdrtate si din fata Prutului era fdra socoteald.

Dupd astfel de masuri chibzuite, padisahul islamului a descins lacortul sau impardtesc, iar crainicii au strigat ca, are loc un popas. 25 r.

Menzilul 48 : Tutora, popas ; luna rebi ul-evvel, zi de joi 24, lunaiulie 18.

42 Brudesti, Budesti sau Brdiestl (?), in jud. Ia§i.43 Tutora (jud. MO).

fil-evvel,

61-evvel,

Iasi,

ostii.

si-a

214 HAGI ALI

In ziva de mai sus, avind loc popas, maria sa padiphul islamuluicel nthret a- avut dorinta impa,thteascg sa viziteze ormul Ia§i. De aceeaslobozindu-se firman impAratesc ca preafericitul caimacam, puterniculvizir Mustafa pap, sa, plece cu caima,thrnia marelui vizirat, impreun'a cumaria sa augustul padiph al islamului, au pregatit un numar de 1 500 deoameni viteji dintre agale §i leventi. De asemenea §i muhafizul de Alep,Kaplan pap, fiind pregatit cu 500 600 de oameni pentru a§teptareailustrului impaxat, a trecut podul de peste riul Prut. Dar din pricina uneiploi mari §i podul de mai sus nefiind trainic, au apArut greuthti pentru

25 v. trecerea In partea cealalth. De aceea, in ziva de mai sus, s-a renuntatplecare. In ziva urmatoare au luat hot'arirea §i au trecut <podul peste Prut >.Apoi, fiecare, dupA ce s-a intors, s-a a§ezat la locul thu. In ziva urmAtoare,de asemenea fiind putine merinde §i zaherea in ordia impArgteasth, tulbu-rarea ostii a ajuns la auzul ilustru al demnitarilor

Menzilul 49: Tufora, popas ; luna rebi ill-evvel, zi de vineri 26 ;luna iulie 12.

In ziva de mai sus, dupa' cum se hothrise mai inainte, maria sa augus-tul padiph al islamului a pornit in zori cu suita pregaith, a trecut podul§i a descins la cortul umbrit din imprejurimile ormului Ia§i. VoievoduluiMoldovei, care era Duca, cind s-a infätipt mariei sale Mustafa pap,preafericitul caimacam, i s-a spus ca sa, §tie ca, din lipth de merinde §izaherea pentru oastea islamului, au suferit mari greutati ; din pricina rauth-tii §i a nebuniei sale s-au iscat supgrarea §i minia mariei sale padiphuluimusulman spre a-lpedepsi ap de tare, incit nu s-ar fi gasit o alth masura

26 r. decit omorirea lui. Datorith miniei mariei sale §i a tratamentului thu, vole-vodul de mai sus, neavind putere sä raspunda, sau sa-§i ceara intr-un felscuze i sa, arate vreun pretext, s-a a§ezat intr-un colt, thpkit, tremurind.Mariei sale padiphul islamului, On de maretie, dupa o odihna scurthintr-un mod chibzuit, i s-au prezentat branurile de samur §i cei trei caitr4a§i (yorga) vargati, oferiti de voievodul Moldovei. Apoi, padiphulislamului s-a ocupat de vinatoare §i pe la prinz a sosit la re§edinta impAra-teasca. Voievodul de mai sus, in urma dojenii §i a reprwrilor primitedin partea <caimacamului>, pe care nu le avusese in viata sa, indath a fdcutca merindele §i zahereaua sä aparä din bel§ug in ordia imparateasca.

Dup6 legea otomana, in ziva de mai sus s-a dat firman §i a inceputth se dea cetei de osta§i toath zahereaua sa.

Menzilul 50 : rulora, popas ; luna rebi zi de simbath 27 ;luna iulie <13 >.

In ziva de mai sus fiind popas potrivit cu firmanul imparatese26 V. toath zahereaua sa a fost impartith. In ordia imparateasca gasindu-se

zaherea din bel§ug §i lipsurile otii islamice hind inlaturate, demnitariiimpàthtiei au fost foarte multumiti, privind aceasta ca o binecuvintarenesfir§ith.

Menzilul 51: Tufora, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de duminica 28,luna iulie 14.

In ziva de mai sus muhafizul de Oceakov (Ozi), vizirul Fiala pap,§i beilerbeiul de Rumelia,Mehmed pma, §i posesorul sangeacului de Nigde ",

44 Ora in Anatolia.

la

Imparatiei.

fil-evvel,

KAMANICE SEFERINE DAIR TARIHE 215

Mehmet pap, i posesorul sangeacului Malatia 45, Mehmed pa§a, emirii§i oastea vilaietului Rumelia §i agalele bulucurilor de mai jos trecindcu neferii lor, ceata dup6 ceatg, prin fata impgratului, au fostdupà obi§nuint5,, cu caftane strAlucitoare. De asemenea, dup5, ce au fostcinstiti cu caftane, potrivit cu cetele §i rangurile lor, in fat a. marelui vizir,fiecare s-a intors la locul säu. Dgi in ordia impArAteascl se gAseau din bel-pg merinde §i zaherea, totu§i spre a nu avea greutAti pe drum, fiecare acumpa'rat pentru oastea islamid, la menzilul de mai sus o cantitate citmai mare de zaherea. De aceea, pentru procurarea proviziilor au fost ins6r-cinati ceau§ii din partea ogeacurilor, impreunA cu agalele de incredere alemarelui vizir cel norocos i puternic. Pentru vinzarea zaherelelor luate decAtre acaparatori, au fficut ca ace§tia s aparl in fata locului de finete.Preainaltul Allah fie lAudat, Osindu-se merinde i zaherea. din bel*ug,oastea islamului a fost indestulaa.

Menzilul 53 : Tulora, popas ; luna rebi zi de luni 29, lunaiulie 15.

Dindu-se firman pentru un divan imp6rAtese potrivit cu legea, auplecat dupg, obicei vizirii cei man i ceilalti demnitari ai imp 'argtiei. Fiindobiceiul ca pe timpul expeditiei impärate§ti s se dea bac§i§, s-au oferit,ca un dar maret din partea padi§ahului, 696 de pungi de bani pentruceata de osta§i. Acestea au fost date ca binefacere celor in drept, fiind pri-mite ca o mare binecuvintare

ienicerilor 18 150 pungi 363spahiilor 6 300 pungi 126silihdarilor 6 525 pungi 112,50lefegiilor (ulufeei ) de dreapta 550 pungi 11ulufegiilor de stinga 500 pungi 10mercenarilor de dreapta (gureba-i emin ) 350 pungi 7mercenarilor de stinga (gureba-i yesar ) 250 pungi 5gebegiilor 1 800 pungi 36tunarilor (topeian) 1 300 pungi 26

27 r.

Totalul neferilor 34 825 34 825 000 aspri"

Dupsa cum s-a argtat, au fost acordate ca binefacere imp6rAteasca" 27 V .

celor 34 825 de neferi din ceata ostà§eascl, cite 1 000 de aspri la fiecarenefer, deci 348 de poveri (yUk) 47 §i 25 000 de aspri. De aceea, oastea impg-rateascg, bucuroasg s-a angajat sa" slujeasc6 ca §i mai inainte, la poala

In ziva de mai sus, fiind angajati ca hArtuitori (verhaei ) vizirulHalil pa§a, muhafiz de Oceakov, §i Ali pa§a, beilerbei de Anatolia, §i beiler-beii de Karamania §i Adana, au pornit inainte cu otile inuturilor ion

Menzilul 53 : Tutora, popas ; luna rebi zi de marti 1 (gurre ),luna iulie 16.

In ziva de mai sus, fiind popas, merinde §i zaherea se g'aseau dinbel§ug in locurile (daire ) vizirilor mari ; chila de Istanbul de orz se ofereapentru vinzare, <costind > pina, la trei aspri.

45 Regiune in Asia Mica.46 De fapt, 35 725 neferi si 35 725 000 aspri.47 1 yuk sau o povard fiind de 100 000 de aspri, deci 34 800 000 de aspri.

:

impArAtiei.

iil-evvel,

cinstiti,

216 HAGI ALI

Tunurile numite baliemez, care fusesera pregatite pentru expeditia,irnpäräteasca, sosisera la ordia imparateasca. La menzilul de mai sus,oastea islamului, care isi procurase zaherea la Isaccea, unii lasind o can-titate din zaherelele Mr in orasul Iasi, au luat masuri spre a fi pazite.

28 r. Menzilul 35 : Tulora, popas ; luna rebi idl-evvel, zi de miercuri, 2 ;luna iulie 17.

In ziva de mai sus a avut Mc popas ; agaua ienicerilor inaltei curtiridicindu-se, a pornit inainte agaua ulufegiilor (ulafgii); Ahmed aga fiindinsarcinat sä ramina en neferii sal la paza podului de peste riul Prut, i s-a,acordat firman sa raminä la Tutora.

Menzilul 55: lepureni (Yepuren) 48, ora 5 ; luna rebi ill-ahir, zide joi, 3, luna iulie 18.

In ziva de mad sus, maretul padisah al islamului, pornind cu viziriicei mari, potrivit cu obiceiul, dupa ce au trecut si au dat salut alaiurilorpregatite cu tunuri in ambele parti, au descins dupà amiaza. De asemenea,in menzilul de mad sus, in apropiere de riul Prut, fiind doua locuri cu mlas-tini, s-a hotarit sa se treaca cu usurinta peste podurile construite.

Menzilul 56 : Kopiciak49, ora 6 ; luna rebi ill-ahir, zi de vineri 4,luna iulie 19.

28 v. In ziva de mai sus, maretul padisah al islamului, dupa obicei, a,pornit cu vizirii cei mari si dupg ce s-a odihnit putin la prinz, trecind, a salu-tat alaiurile din ambele parti si apoi a descins. Tot in ziva mai sus-aratata,a venit micul vistiernic (hazinedar ) al märiei sale hanul cel norocos si a,infatisat imparatului trei iscoade (dil). Acestia, fiind dintre cazacii bleste-matului de Hanenko 5°, au fost ucisi. 0 ceata de cazaci, intorcindu-si fata,de la hatmanul <Petre> Dorosenko, s-a supus ghiaurului de Hanenko.Dar pe cind acestia pornisera, emirii, zaimii si timariotii din cele vase san-geacuri ale Rumeliei, cu ajutorul lui Nureddin sultan 81 si al hatmanuluiDorosenko, au plecat asupra acestora. Hanenko, cind a fost instiintat,a facut sa ajunga in ajutorul Mr un numar de 4 000 de calareti cazaci.Dar in momentul sosirii lor, fiind ajunsi de musulmani, <acestia> au datatac asupra dusmanilor credintei ; dupa ce s-au luptat si s-au razboit,prin grija celui de mai sus, musulmanii au devenit victoriosi si dusmaniicei josnici, bind invinsi, cei mai multi au fost facuti prizonieri, iar altiiau fost dati hrang sabiei. Atunci, blestematul de Hanenko a fugit si s-a,inchis in cetatea Ladrua 52 Prin scrisoarea mariei sale hanului si prinilamul amanuntit facut de hatmanul cazacesc Dorosenko, au sosit stiriplacute, care au fost de bun augur si pline cu vesti bucuroase de victoriepentru musulmani.

In ziva de mai sus, din pricina mersului <ostii> s-a ridicat un colbdens, dar urmind o ploaie binefacatoare, timpul s-a racorit, deveniad. simai placut.

48 Localitate In jud. Vaslui.49 CopAceni ( ?).5° Hatman cazAcesc, rivalul lui Petre Dorosenko.51 Prim sfetnic al tronului tatar din Crimeea.52 Ladlin (?).

KAMANICE SEFERINE DAM TARIIICE 217

Tot in ziva de mai sus, beilerbeiul de Adana, Hiisein pap, a fostnumit conacci 53, tuiul imparätesc a fost inaltat, dindu-se firman pentrupornire.

Menzilul 57 : ciAmpia Sahra-i Sahuru, ora 5 ; luna rebi zi desimbata 5, luna iulie 20.

In ziva de mai sus, maretul padiph al islamului, potriyit cu obis-nuinta sa, s-a plimbat i dupa ce s-a odihnit putin, la prinz, impreunacu vizirii cei mari salutat alaiurile din ambele parti, apoi au descins.Tot in ziva de mai sus, Hall pasa, care era hartuitor, a trimis <la tabara >cinci ghiauri, luati din imprejurimile Camenitei (Kamanice). Dar acestia,fiind dintre raiele, n-aveau nici o stire din partea regelui polon si au fostlasati liberi.

Tot in ziva de mai sus, dupg chindie, a plouat. Aici troaca de orzse yindea cu 20-30 de aspri.

Menzilul 58: ?esul (sahra-i) Berberina <?>, ora 5 ; luna rebi iil-ahir,zi de duminica 6, luna iulie 21.

In ziva de mai sus, padisahul islamului, pEn de maretie, potriyitcu obiceiul s-a plimbat cu yizirii cei man i, dupa o mica' odihnd la prinz,a trecut in revista alaiurile din ambele parti, apoi a descins pe timpulprinzului.

In menzilul de mai sus, gasindu-se merinde i zaherea din belsug,<turcii> s-au indestulat i s-au odihnit bine. 0 data sau de doua ori a plouatsi vremea echilibrindu-se, timpul s-a racorit.

Menzilul 59 : ?esul (sahra-i) Lobnice54, ora 5, luna rebi iil-ahir, zide luni 7, luna iulie 22.

In ziva de mai sus, alaiurile thud in doua parti (cenaheyn), padisahulislamului, plin de maretie, a descins cu yizirii cei mafi la norocoasa saresedinta. Dupa ce s-a odihnit putin, potrivit cu firmanul, multi oamenidintre agalele i leventii mariei sale marelui vizir cel norocos i ai marieisale preafericitului caimacam au incalecat <pe cai>. Apoi, maretul padisahal islamului, dupa ce a petrecut la vinatoare cu ei, pe timp de chindie adescins la corturile sale imparatesti. In localitatea de mai sus, chila deIstanbul de orz se vindea cu 100 de aspri.

Menzilul 60: fesul (sahra)..., ora 2 ; luna rebi iil-ahir, zi de marti, 30 r.luna iulie 23.

In ziva de mai sus, maria sa padiphul fetei pamintesti, plin de mare-tie, potriyit obiceiului s-a plimbat cu vizirii cei mari. Apoi, dupa ce s-aodihnit putin la prinz, a trecut in revista alaiurile ambelor parti <aripi >,cu indeplinirea salutului cuvenit ; dupà prinz a sosit la resedinta sa impa-rateasca. Cu trei zile mai inainte a fost trimis pentru a lua limba mascari-ciul (nedim) mariei sale imparatului impreuna cu agaua tatareasca i cumulti tatari. In aceeasi zi a fost adusa la ordia imparateasca o ceatá deprizonieri <robi> cazaci cu sotiile i cu copiii. De asemenea si in menzilulde mai sus, fiind pe malul riului Prut, unde erau lunci din belsug, chilade Istanbul de orz s-a vindut cu 100 de aspri.

29 v.

53 Ofiter de ineartiruire.54 Lubnita, Lobnita (?).

iil-ahir,

si-a

218 HAW ALI

Menzilul Pinar-baKi 55, in apropiere de cetatea ora 5 ; lunarebi iil-evvel <sic >, zi de miercuri 9, luna iulie 24.

In ziva de mai sus, fiind firman pentru mare alai, dup6 asezarea lamasg, maria sa padisahul cel maret, ocrotitorul lumii, potrivit cu obiceiul,a imbilcat cabanit captusita cu samur. De asemenea i vizirii cei mari,imbracati in zale i platose aurii, erau rinduiti cu multimea lor de slujbasi

31 r ostasi.Dupa ce au asteptat, in frunte cu vizirii cei mari, si-au aranjat

suita lor ca si mai inainte, desävirsiti si inarmati, i s-au prezentat cu totiila locurile bor. i ceilali viziri, emiri ai emirilor (mirimiran) §i eeata ostà-seascä, unindu-si alaiurile, dupa ce s-au asezat, padisahul islamului celplin de mAretie a inaintat eu maretie i fericire. Vizirii cei marl, aranjatitot asa, au pornit pe timpul prinzului, au descins i s-au asezat la corturilelor princiare.

La menziha de mai sus, hind apropiati de fluviul Nistru ( Turla ),corturile ostii islamice s-au intins de la Pinar-Basi pina la malul Nistrului,in partea cealalta fiind tara leseasca . Fiind deal, de pe inaltimile lui,unde s-au intins corturile ostii, se vedeau partile Camenitei (Kamanice).

In sfirsit, cimpia hind plina de vestitori, in locurile unde an ajunsfortele mari n-a ramas nici un loc <care sa nu fie > ocupat de oaste. Dupa ceau descins, s-au asezat i s-au odihnit putin ; maria sa norocosul mare vizir

maria sa preafericitul caimacam pasa au incalecat <pe cai> si au ajunsla capätul unui pod care incepuse s'a fie construit peste fluvhil Nistru. La

31 v. staruinta lui defterdar pasa, dupg ce 1-au privit, au mers la cetatea Hotin.Neputind sa se odihneascA, au luat-o pe malul Nistrului si au ajuns in fatacetatii Zwaniec (Izvance), unde s-au asezat. Ghiaurii lesi care erau infortareata cetatii de mai sus, cu o zi mai inainte parasind cetatea, fugiserä.

<Trecerea Nistrului cu caice i ocuparea cetatii Zwaniec, unde au Indltat steaguri peturnurile fortaretei si au rostit sfinta rugaciune (ezan-i prif)>.

Cu ajutorul lui Allah eel preainalt, dupa ce si-au indeplinit aceastatinta, pe la chindie s-au intors i au venit la ordia imparateasca. < Trece-rea sultanului peste Nistru si descrierea cetatii Zwaniec >, unde defunctul

ràposatul sultan Osman han 56, pe cind sosise in imprejurimile Hotinuluiregele Poloniei era in tabara, 1-a insarcinat pe fostul mare vizir Hiisein

pasa, cu multa oaste l cu tunuri kolomborna, pentru cucerirea cetatiiZwaniec. Dar dupg o asediere i dupl lupte de citeva zile, n-a putut sa fiecucerita.

<Acum, insA, dusmanii neputtnd sá reziste, au pArdsit cetatea si au fugit>.

In ziva mai sus aratata, mai mult de o mie de tatari din Bugeac,care erau in partea mariei sale preafericitului caimacam pasa, au facutincursiuni timp de citeva zile in tara polona, intre fluviul Nistru i Prut.Dupa ce au luat mai mult de 400 de prizonieri, oi i vite, s-au intors la ordiaimparateasca, unde au fost coplesiti cu favoruri spre vazul tuturor.

32 r. Menzilul Pinarba0, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de joi, luna iulie 25.In ziva de mai sus, vizirul Halil pasa, muhafiz de Oceakov, a fost

insarcinat cu oastea eialetului sau sa tread, la capatul celalalt al podului

55 "CapAtul finttnii".66 Osman al II-lea (1617 1622) ; dupA expeditia sa impotriva cetAtii Hotinului a fost

ucis la Yedikule.

Hotin,

j

si

KAMANICE SEFERINE DAIR TARIHgE 219

clOdit peste Nistru, spre a se aseza acolo. Procurindu-se cai si luntri (sal),au inceput sO treacO, la paza cetatii Zwaniec fiind numit Kiiciik Mehmedpasa. La sosirea lor <turcilor >, s-a rOspindit zvonul c5, semanaturile ghiau-rilor au fost strinse de leventii bor. In sfirsit, robul cApeteniei unui ciorba-giu, care fugise de linga, Iasi in cetatea Camenita ademenit de vreo zeceghiauri, a venit spre ordia impgrOteascg spre a prinde o limbg (dil). Darfiind intimpinati de cei de la serhat, au fost prinsi. Apoi, cind au fost infá-opti impgratului, dupa ce au recunoscut ce fel de faptO au sOvirsit, Vain-du-li-se capul si-au gasit pedeapsa <meritata >.

In imprejurimile menzilului de mai sus fiind o lunca (caw) intinsa,aveau lemne (odun) din abundent'a, iar merinde si zaherea se gäseau aicidin belsug. De aceea, musulmanii au facut bine ca au asteptat terminareapodului si trecerea ostii in tara dusmanului. 32 v.

Semanaturile dusmanilor celor umili fiind incendiate dincolo deNistru, din intimplare desigur, au ingreuiat atit de mult inaintarea, la felea si lipsa de merinde a ostii islamice, incit este cu neputi4d, de descris.

Menzilul 63 : Pinarbqi, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de vineri 11,luna iulie 26.

Fiind popas in ziva de mai sus, maria sa norocosul marele vizir simaria sa preafericitul cairnacam pasa au aranjat cite un cort (cerhe )§i s-au asezat pe malul Nistrului urmarind terminarea podului. Oasteacare trecuse in partea cealaltä a inceput A, faca o cladire de palisade pentruint arire.

Ceata tatareasca, dupa ce a ingramadit caii ostii care trecuse, a ple-cat in partea cealalta. Apoi, au mai trecut, dupa chindie, in partea cealaltätrei sute de ostasi de sacrificiu (serdenghecidi). Emitindu-se un hatt-ihumaiun purtgtor de fericire, au fost trecuti in partea cealalta toti citierau din neamul tOtaresc in slujba vizirilor si mirimiranilor, ca 0, meargäpe linga Halil pasa, muhafiz de Oceakov.

<Prinderea unor gluauri poloni trimisi din cetatea Camenita pentru a lua iscoade, dintrecare unii au fost ucisi, jar unul, thud prezentat padisahului, 1-a Instiintat cd regele se afla laresedinla sa>.

Menzilul 64 : Pinarbap, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de simbata 12, 33 r.luna iulie 27.

<Distribuirea de daruri si solde de cdtre marele vizir si defterdar pasa, terminarea luta-ririlor in palisade, Intreaga oaste este trecuta In caice, In partea opusä, de cdtre tatari>.

Menzilul 65 : Pmarbap, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de duminicA 13,luna iulie 28.

In ziva de mai sus, vechilii imparatiei, plecind la capatul podului,au cerut s a se depuna sfortAri pentru terminarea lui. Sosind vestea despreintrarea hanului de vita nobila in cetatea Bar din tara polonA, a fost trirnisin partea sa si micul vistiernic, care venise mai inainte cu iscoadele. Totin ziva de mai sus, spre seara plouind, praful s-a stins si vremea s-a deschis.

Menzilul 66 : Pinarbam popas ; luna rebi iil-ahir, zi de luni 14,luna iulie 29.

In ziva de mai sus, vechilii imparatiei, asezindu-se la capatul podului,au cerut terminarea lui.

<In continuare manuscrisul acestei pagini este defectuos>.

33 v.

220 HAM AU

KUcük Mehrned pa§a, care era la paza <cetatii > Zwaniec, a trimis inpartea Camenitei pe chehaiaua (kethuda) sa cu un numar de 500 de oameni.Acestia, apropiindu-se de Camenita, au atacat varosul unei paranei dinimprejurimile sale, pe care, dupa lupte, 1-au ocupat. Maria sa marele vizira fost instiintat in amanuntime c acestia, dupa ce au luat prizonieri si au

34 r. luat vite, au incendiat varosul §i s-au intors. Apoi, trimitindu-1 pe maisus-numitul chehaia cu iscoadele prinse, acesta a fost cinstit cu un caftanstralucitor.

Din porunca preainaltului Allah, in ziva de mai sus, intre cele douarugaciuni plouind, <inabuvala > a fost inlaturata...

34 v. Menzilul 69 : Pinarbassi, popas ; luna rebi ahir, zi de joi 17,luna august (agustos ) 1.

in ziva de mai sus, terminindu-se construirea podului <pesteNistru >... au hotarit trecerea ostii islamice ; pe la prinz, beilerbeiul deSivas, Murtaza pasa, §i-a aranjat alaiurile §1 cind a trecut prin fata impa-ratului, suita sa (kapu) fiind desavir§ita, a fost cinstit cu caftan. Apoi,ajungind la maria sa marele vizir cel pEn de noroc, le-au acordat caftaneatit lui, cit §i celor opt agale ale sale.

Dupa aceea, aratind alaiurile lor, Iahia bei, posesorul (mulasarrif )sangeacului Boz-Ok 57, 6an-Arslan pasazade Mehmed bei, posesorul san-geacului Cranik 58, ... au fost caltaniti in fata imparatului 0 a mareluivizir ; apoi fiecare a plecat la locul

Dupa, acestia, §1 voievodul Tarii Romanesti (Eflak ), care era Ligo-rascu 59, a aratat alai cu 4 000 de calareti §1 pedestrasi din oastea TariiRomânesti, <defilind > in fata imparatului. i cind an ajuns in fata marieisale marele vizir cel plin de noroc, §i ei <romAnii > au fost cinstiti cu caftane.

in ziva de mai sus, sosind starostele de §elari (seracbap,) al marieisale hanului, a adus §tirea c maria sa hanul si hatmanul Dorosenko auajuns in imprejurimile Camenitei si s-au hotarit ca in <ziva> urmatoaresa stationeze intr-un loc apropiat de Nistru.

35 v. <Inaintarea tAtarilor i pregatirile ostii din Rumelia pentru asedierea Camenitei, careera o cetate bine intArità>.

lifenzilul 70 : Binarbap, popas ; luna rebi zi de vineri 18,august 2.

in ziva de mai sus, podul fiind. terminat §i intarit dupa dorinta,au inceput sa-1 treaca in zori de zi muhafizul de Alep, Kaplan pap, muha-fizul de Bosnia, Ibrahim pap, si beilerbeiul de Rumelia, Mehmed pasa,cu zaimii, timariotii §i emirii tinuturilor bor. Apoi, pe timpul prinzului a por-nit agaua ienicerilor Inaltei Porti cu agalele de ogeacuri §1 cu ienicerii.

36 r. Mezilul 71: Binarbaft, popas ; luna rebi zi de simbata 19,august 3.

In ziva de mai sus, in zori, au trecut peste pod tuiurile mariei salepadi§ahul eel plin de maretie, ale vizirior celor mari §i ale demnitarilorimparatiei. Acestea au fost fixate intr-un loc din fata localitä4ii Pinarba0,,unde era ordia imparateasca.

57 Tinut in Anatolia.Tinut in Anatolia, pe malul lacului Van.Grigore Ghica.

iil-evvel

iil-ahir,

iil-ahir,

99.

KAMANICE SEFERINE DAIR TARII-1cE 221

<Urrneazd. stiri despre ploaie i rdcorirea timpului>.

Menzilul 72 : in fala (mukabil ) Binarbasiului, ora 6 ; luna rebiiil-ahir, zi de duminica, 20, august 3.

In ziva de mai sus, in zori, maria sa padi§ahul islamului plin de mare-tie a trecut podul cu vizirii sai cei mari §i a descins cu noroc la cortulratesc.

<Plecarea caimacamului Mustafa pasa pentru pregdtirea asedierii cetatii Camenita dintoate pArtile. Pregatirile ostu din urmd lingd Hotin, de unde de pe o fnaltime se vede Camenita,fund la o depiirtare de trei ceasuri. Inceperea unui asediu general>.

Menzilul 73 : in fafa Pinarbasiului, popas ; luna rebi iil-ahir, zide luni 21, august 5.

<Descrierea intilnirii hanului Mar si a suitei sale cu sultanul>.

Menzilul 74 : in Pp Pinarbasiului, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de 41 v.marti 22, august 6.

<Trecerea tunurilor baliemez peste pod si prezenta hatmanului cAzácesc Petre Doro-senko in talidra turceascd, unde primeste diverse daruri de la sultan, printre care i un topuzde aur>.

Menzilul 75 : eimpia Camenifa ( sahra-i Kamanice ), ora 4 ; luna 42 r.rebi iil-ahir, zi de miercuri 23, august 8.

<Descrierea amanuntita a fortelor pregAtite pentru asedierea Camenitei, conduse de marelevizir>.

38 v.

Atitea alaiuri nu s-au vazut nici la campania asupra Hotinului, nicila expeditiile impotriva Bagdadului §i Revanului §i nici intr-o altäexpeditie.

<La 8 august cetatea este asediatd de ieniceri, care aduc in tabArd doi prini. Desi seridicd tin steag alb pe reduta cetatii, asediul continuii. Trimiterea unui sol din partea regelui po-lon pentru tratative si retragerea rusilor din luptd. *tiri despre participarea cazacilor la asediu,sdparea unui tunel i prabusirea unui turn al fortdretei>.

Menzilul 88 : eimpia Camenifei, popas ; luna gemazi zi desimMtà 6, august 20.

<Efectivul hanului -Mar se tidied la 100 000 de ostasi">.

. . . Era §i hatmanul cazacilor Doro§enko cu 20 000 30 000 deoameni din neamul cazacesc. De asemenea i voievozii Tarii Romane§ti§i Moldovei erau prezenti cu otile lor in imprejurimile cetatii §i ora§uluiCamenita.

<Rezistenta fortäretei Camenita>.<CAftdnirea hatmanului Dorosenko, cdruia i s-au supus ostasii rusi din cetate>.

714 enzilul 93 : eimpia din apropiere, Keisan-Korusu 61, ora 6 ; lunagemezi zi de simbata 10, luna august 23.

Menzilul 96 : eimpia din apropiere, Korn 62 ; august 28.<Enumerarea conditiilor primite de aliati>.

. . . i hatmanul cgzAcesc Doro§enko cu oastea sa cazaceasca §i voie-vodul Tara Romane§ti cu o§tenii sai fiind insgrcinati, au primit haraciul

60 Cifrd evident exageratd.Femeia calugarilor".Codru".

86 r.

86 v.87 r.

89 r.90 r.

92 v.

93 r.

impa,-

62

v_

222 HAGI ALI

ghiaurilor din cetatile si palancile care erau in imprejurimile Lembergului(Ilbav ) §i ale varosului sau. Acestia, cerind iertare, s-au supus cu conditia

daca se vor razvrati vor fi dati hrana sabiei.Menzilul 97 : esul Kora, popas ; luna gemazi zi de joi 15,

august 29.93 v. In ziva de mai sus, fiind popas, oastea musulmana, cazacii si oastea

Tarii Românesti, fiind insarcinati cu pirjolirea §i ruinarea tarii polone,s-au ridicat si au pornit spre locurile unde primisera porunci <sa piece >..

Menzilul 98 : Palarca Urina <?>, luna gemazi zi de vineri16, august 30.

<Popas pina la 3 septembrie si incursiuni la dusmani ; relatarilehanului tatar >.

Menzilul 103: palanca Izberice, ora 4 ; luna gemazi zi demiercuri 21, septembrie 4.

<Inspectarea alaiurilor de spalui i silahdari de cátre padisah si marele vizir, plata soldelorde cO.tre marele vizir, ruinarea imprejurimilor i jefuirea populatiei de cAtre

97 v. Menzilul 105 : palanca Izberice, popas ; luna gemazi zi devineri 23, septembrie 6, popas.

<Atacarea i uciderea ghlaurilor din palanca Izbarava63, aflatä pe drumul liii Kaplanpasa, deoarece nu arAtaserá supunere. Predarea armelor si a munitillor, prezentarea cdpitanuluilor (kapudan) in Tata marelm vizir>.

Potrivit cu porunca data principelui Transilvaniei (Erdel Kiralina ) 64,acesta si-a trirnis zahereaua cu 500 de harabale si a fäcut dar mariei salepadisahului un binoclu (batio ), o trasura frumoasa (hinto mukemmel ),trei cai trapasi (yorga) §i doua gaite (saksun), arätindu-si astfel supune-rea sa. A mai fäcut cunoscut cä este pregatit cu oastea sa si asteapta saindeplineasca orice porunca i s-ar da.

89 <Plecarea lui Husein pasa, beilerbei de Adana, cu zaimil timariotli sangeacului de Se-r. mendire i impreund cu trei-patru mit de seimeni (segban) de-ai marelui vizir, pentru prmdereade iscoade care sd cunoasca situatia ghiaurillor poloni. La 7-8 septembrie, la palanca lzberce,repararea unui pod din apropire i omorirea unor ghiauri>.

99 v. 14 septembrie, popas la Izberce...<Prezenta unor oameni de-ai regelui Poloniei, din partile hanului, si a lui Kaplan pasa

cu scrisori de supunere ; incursiuni de prada, aducere de robi, vite>.

100 v. Menzilul 116 : palanca Kolodan, ora 5, popas ; luna gemazizi de magi 5, septembrie 17.

<Incursiuni de pradà prin imprejurimi>.

101 r. Menzilul 118 : cimpia Bakalnice; zi de joi, septembrie 19.102 r. La 21 septembrie <popas la Yakalnice> 65, vizita sultanului §i a vizi-

rilor sai..., varosul cetatii Bozonora 66 fiind plin de ghiauri, aici au fostucisi multi dintre ei ; ceilalti s-au inchis in cetate.

105 v. <inaintarea turcilor spre orasul i cetatea Buczacz (Bucai)>.

63 Zborow, oras in64 Mihail Apafi (1661-1690).

Recte Bakalnice, greseald de grafie.66 Boznova (?).

ca

tatari>.

iil-evvel,

i

iil-ahir,

piUancii

Galitia.

.5

KAMANICE SEFERINE DAIR TARIFIcE 223

Menzilul 123 esvl Buczacz, ora 4 ; luna Aemazi zi de luni 11,septembrie 23.

<Atac asupra cetatii, prazi multe din Imprejurimi>.

Menzilul 133, 3 octombrie.dn cimpla de linga Buczacz sosesc trei soli din partea regelui polon, care shit primiti

5i eu care trateazd calmacarn pasa. La sfat participa i reis ul-luittab 67 Mustafa efendi 5i ceaus-ha5i 68 Suleiman aga 51 primul tilmaci (ba*reuman)", care due tratative tainice pentru pace>.

La 4 octombrie continua, in taing, timp de cinci ore, tratativele pentruincheierea pa'cii, duse cu caimacamul Mustafa pasa, care tine leg/tura cumarele vizir. In acest timp au loc lupte eu ghiaurii In paTancile Zolva siTaruflu

La 5 octombrie, ling/ Buczacz, solii craiului lesesc, pe la timpul prin-zului, au vorbit trei ore ; acestia, plingindu-se de hatmanul cazacilor Doro-senko, au grgit : Cu ajutorul vostru <al turcilor > a ocupat o parte din taranoastrA si acum cetatea Camenitei cu pbTancile din imprejurimi a intratsub stäpinirea voastrA".

<Discutarea problemei haracmlui, dar cererea polonilor nu este luata In seama>.

La 6 octombrie, ling/ cimpia Buczacz, se prezint/ iarki solii polonipentru tratative de pace, discutindu-se chestiunea haraciului, problemagranitelor si in special situatia cetátii Camenita si a tinutului Podolia,barier/ i lacat al t 'aril lesesti...

<Se cere solilor poloni ca tinutul hatmanului cazacesc Petre Dorosenko sà nu mai fie atacat, 112 r.ci respectat, deoarece game azil la turci. De asemenea cer protectie pentru cazacii sari kamis70

discuta problema celor oferite pentru haraci>. 113 r.

La 7 octombrie, tot ling/ sesul Buczacz, cei trei soli poloni sint pri- 115 r.miti de marele vizir, iar beizadelele lor au fost cinstite pentru incheiereapAcii cu 13 caftane (hilat ) . .

<Conditia principala impusa de turci pentru Incheierea pacii a fost evacuarea cetatiiCamenita Intr-un rastirnp de noud zile i lásarea ei In stdpinirea lor>.

La 8 octombrie, ling/ cimpia Buczacz, popas, spre a nu avea lips/prea mare ; ling/ cetatea Lemberg (Ilba ) au procurat zaherea plAtindocaua de fain/ cu 50 60 de aspri, in timp ce fusese cu 30 de aspri ; ocauade pesmet cu 70-80 de aspri, pe cind <inainte> era cu 40 de aspri ; troacade orz, care era 30 de aspri, s-a vindut cu 40-50 de aspri §i ocaua de seu,in timp ce <inainte > era 50-60 de aspri, s-a urcat la 81, iar ocaua de cafea,care era 140, s-a urcat la 180 si 200 de aspri.

<Discutii asupra preturilor vechi i noi>.

Tunurile baliemez, care fuseserg trimise asupra Ilbei, au fostaduse si predate ordiei imp/I./testi de &are voievodul pill Itomânesti...

109 v.

67 Reis efendi la Inceput marele cancelar, acum un fel de ministru de externe.68 Marele sambelan.69 Marele dragoman.

Stuf galben", denumirea data cazacilor zaporojeni de pe Nipru.

116 V.

117 r.

:

si

.

m

224 HAGI ALI

<La 9 octombrie, pe o vreme placutá, a avut loc In tabara turceascä ceremonialul Impar-tirii de caftane de Care marele vizir, cammcam pasa si In prezenta solilor. Supdrarea polonilorpentru pierderea cetatii Camenita si a tinutului Podoliei. Acordarea unor avantaje i privilegiihatmanului Dorosenko>.

119 r. In ziva de mai sus, potrivit cu preainaltul firman, pe timpul prinzului,tuiul imparatesc §i tuiurile altor demnitari ai imparatiei hind ridicate deHiisein pap, beilerbei de Adana, au fost indreptate spre partea Hotinului.

<Tot Intr-acolo a pornit i agaua de ieniceri cu ienicerii sill. La 9 octombrie, orele 6, de lapalanca ruinatà" (palanka-i harabe ), Incepe intoarcerea ostil impa'ratesti>.

120 V. Menzilul 141 : fesul Zwaniec, ora 7 ; luna Aemazi II, zi de simbata 30,octombrie 12, sint la Izvance...

<Sultanul i vizirii, dupa odihna, asistä la trecerea ostii peste riul care curge prinZwaniec>.

121 r. Dar in momentul trecerii peste riul de la Zwaniec, de§i aparuse lipsaunor merinde §i zaherea, unii obtinind totu§i provizii din cele läsate caamanet la cetatea Hotin din fata Camenitei, aceastA lipsa, a fost inla-turata.

La 14 octombrie popas in §esul Zwaniec.<Inapmerea sohlor poloni regelui lor, sub escorta ostii vizirului Ibrahim pasa, beilerbei

de Bosnia>.

Laudat fie Allah, in ziva de mai sus, timpul racorindu-se, a devenitmai placut §i deoarece s-a ra,spindit zvonul cä in cetatea Hotin se gasescdin abundent'a merinde §i zaherea, oastea musulmana, a trecut pe poduri,iar unii au trecut cu caicele. in acela§i timp, s-au strMuit sa,-§i procuretot de ce aveau nevoie.

122 r. De§i in cetatea Hotin se &eau merinde §i zaherea din abundenta,fiecare a depus eforturi s i le procure inainte de a se divulga aceasta o§tiiislamice, fàr sa se gindeasca c dupa, un pas fAcut inainte cumpararea va fimai u§oara,. Aici se vindea ocaua de Mina, en 8-10 aspri, chila de orez cu150 de aspri, chila de pesmet eu 15 20 de aspri, ocaua de seu cu 40 50 deaspri, ocaua de cafea cu 120 de aspri, iar preturile la papuci, cizme.. .erau ca la Adrianopol, o troacA de orz se vindea cu 25 30 de aspri...Laudat 0, fie Allah cel preainalt, atita abundenta, a fost aici c fiecare§i-a luat atita zaherea cit 11 ducea puterea sa, transporte.

<Invitarea hanului Mar pe linga marele vizir, ceremonia acorddrii unor daruri : cai etc.>.

In ziva de mai sus, beilerbeiul de Sivas, Mustafa pap, §i posesorulsangeacului de Nicopol, Osman pap, au fost insarcinati cu paza cethtiiCamenita. De asemenea, a fost recrutat un numgr de 1 000 de seimeni puter-nici pentru lupt i rzboi, slujitori la portile vizirilor celor mari, caredespa,rtindu-se <de oaste > au fost a§ezati acolo.

122 v. Menzilul 135 : sesul Zwaniec, popas ; luna regeb, zi de miercuri 4,octombrie 15.

In zorii zilei de mai sus, maria sa padiphul islamulni cel plin denaretie, poruncind plecarea la cetatea Camenitei, a pornit impreuna cumania sa marele vizir i cu HUsein pap, care era conacci. Tuiul imparatescflind inatat, i tuiurile vizirilor maxi au fost trecute de pe podul care erapeste fluviul Nistru §i le-au infipt in imprejurimile Hotinului.

a

KAMANICE SEFERTNE DAIR TAREEIgE 225

<Dupà aprovizionarea cetatii Camenita cu zaherea si Inarirea ei cu tunuri ballemez, 123 r.cumbarale etc. pentru pazä, padisahul se Intoarce la oaste>.

Menzilul 146 : Binarbaff,, sesul Ilotin, orele 3 ; luna regeb, zi dejoi 5, octombrie 17.

In ziva mai sus arAtata, maria sa padisahul islamului cel plin demgretie a trecut cu vizirii cei mari de pe podul care a fost construit maiinainte si pe la prinz au descins . . .

<Trecerea ostii islamice si lnaltarea tuiurilor de catre conacciul Hiisein pasa>.

Menzilul 147 : pesul Haduka, ora 5 ; luna regeb, zi de vineri 6,octombrie <18 >.

In zorii acestei zile, pornindu-se, pe timpul prinzului au descins.<Notd marginald> : In ziva de mai sus, hanul cel de vitO nobila

hind invitat sO se infatiseze imparatului, a primit Invoirea imparateascade a se intoarce in partea Crimeei si <a fost insOrcinat > sa ridice pe fatariide la bugeacul Akkermanului. Apoi, a primit ca dar din partea padisa-hului o cabanita de samur captusita cu catifea, o sabie purtAtoare de vic-torie incrustata cu pietre pretioase si o tolbA (tirke,9) impodobità cu pietrepretioase.

<Notd marginald> : Pornindu-se la ridicarea intregului neam tatarescde pe partea de dincoace a fluviului Nistm (Tuna), dinlauntrul Moldoveisi pina la coltul (bueak ) Akkermanului, pentru. mutarea lui in Crimeeaa fost insarcinat Halil pasa, fost beilerbei de Tunis-Siria ( Tarablus-iSam ). In acele locuri ivindu-se unele nelegiuri ale neamului -CA-Carew,<sultanul> a fost impotriva räufacatorilor tribuhli tAtar, de aceea, ridi-cindu-i pe toti, i-a mutat in partea Crimeei. Din porunca preamareluiAllah, timpul Bind inaintat, ploua des.

Menzilul 148 : Mabein-Berberina, in apropiere de riul Prut, ora 7 ;luna regeb, zi de duminica 7, octombrie 19.

In ziva de mai sus, maria sa maretul padisah al fetei pamintesti,potrivit cu obiceiul, s-a plimbat pe la prinz, s-a odihnit putin si apoidupa timpul de amiaza a descins la resedinta sa. Din porunca preainaltuluiAllah a plouat necontenit de dimineata ping seara si din aceastá pricinaau aparut multe mlastini.

Menzilul 149 : esul Usluea, in apropiere de Prut, ora 5 ; luna regeb,zi de duminica 8, octombrie 20.

Din porunca lui Allah in ziva de mai sus fiind ploaie mare, de cuseara si pina spre dimineata a aparut mereu mult noroi. De aceea, pina laconstruirea podurior pe drum, oastea musulmana a intimpinat multegreutati la trecere. Locurile de incarcare si. descdrcare pentru lucrurile(barhanelei) vizirilor celor mari <hind> pe vremea apusului <de soare >si unele neajungind la trap, s-a dat Erman pentru popas, ca un act debinefacere din partea padisahului, si fiecare s-a odihnit.

Menzilul 150 : eimpia Usluea in apropiere de Prut, popas ; luna regeb,zi de luni 9, octombrie 21.

In ziva de mai sus ploaia a incetat si vremea s-a racorit si fiind.popas oastea ramasa in urma si majoritatea bagajelor (barhane ) au intratin ordia imparateasca. Merinde si zaherea gasindu-se intr-o masura oare-care, musulmanii mi aveau alte greutAti decit baltoacele si noroiul.

15 c. 167

123 v.

124 r.

226 H.AGI ALI

De asemenea, in ziva de mai sus, sosind o scrisoare din partea hanului,acesta fgcea cunoscut ca Lind In expeditie Impäiteasc i Crimeeanind pustie, au venit 10 000 de cazaci barabqi cu gindul de a devasta. DarGagilgai sultan 71, care era la paza Crimeei, ajungindu-i din urmg cu oastea,tatareascg, a facut ca cei mai multi dintre acei blestemati sa fie dati hranasgbiei si altii luati prizonieri i ferecati in lanturi. Aceasta a pricinuit bucu-ria musulmanilor, care au multumit lui Allah.

124 v. Menzilul 151 : ?mut Ifoiucian ci Kobocii, In apropiere de Prut,ora 6 ; huna regeb, zi de marti 10, octombrie 22.

In ziva de mai sus, suita vizirilor mari a Inaintat. Maria sa padisahulislamului cel plin de mgretie, dupg ce s-a odihnit putin, pe la prinz (yemek-

) au descins <cu totii> spre corturile lor imparatesti. in aceasta, zi tim-pul a fost potrivit.

Menzilut 153 : Iepuren<i>, in apropiere de riul Prut, ora 6. ; lunaregeb, zi de miercuri, octombrie 23.

In ziva de mai sus, pe la miezul noptii a plouat si a nins, ceea ce apricinuit mari greutati musulmanilor i vitelor lor-; dar padisahul era pedrum de vingtoare i fiecare en greu se aseza pe locul

125 r. La plecarea In expeditie, i acest nienzil nu s-a putut ggsi o troacgde orz <nici> pentru 40 de aspri i in obtinerea altor zaherele a fost omare greutate, thud lipsg. Din aceastä pricing, a rautatii, a fost nevoiede mazilirea lui Duca voievod.. .

Acum, insa, voievodul Moldovei, care era Stefan (Istefan ) 72, a facutapara cit mai multa zaherea la locul de mai sus. Chila de orz se putea

lua cu 20 de aspri i alte provizii se gaseau din abundenta.Menzilut 153 : Tutora, in apropiere de Iasi, oi a 6 ; luna regeb, zi de

joi 12, octombrie 24.In menzilul de mai sus, de asemenea, maria sa padisahul islamului

cel plin de mgretie, dupg o mica sedere la prinz, a descins cu vizirii ceimari la corturile lor imparatesti. Suitele marilor viziri au venit inainte.

Tot in menzilul de mai sus, hind belsug, ocaua de Mina se vindeacu 10 aspri, pesmetul de cea mai bung calitate cu 20 de aspri, chila de orezcu 200 de aspri, ocaua de seu cu 50 de aspri, troaca de orz cu 15 aspri ;

125 v. oastea musulmana s-a indestulat cu zaherea dupg dorinta sa.Menzilul 154 : rufora, popas ; luna regeb, zi de vineri 13, octombrie 25.In zina de mai Mt find popas, cea mai mare parte a ostii musulmane

a sosit en sanatate la ordia imparateasca. De asemenea, cei care aveautrebuinta de merinde i zaherea, si le-au procurat .

Menzitul 155 Gurze!di 73, ora 5 ; luna regeb, zi de simMta 14, octom-brie 26 (Ruz-i Ifatsm ).

In ziva de mai sus, hind sf. Dumitru, pe la miezul noptii, vintul deapus aducind ploaie amestecata cu zdpadg,s-a dezlantuit furtuna lui Kasim.

Din porunca lui Allah, la intoarcerea din expeditia imparateascgping la menzilul de mai sus, din cauza ploii dese, drumurile s-au umplutde noroaie i bMtoace. Din aceasta pricing, din mila mgriei sale padisahulislamului eel plin de mgretie pentru musulmani, au avut loc popasuri pe

126 r drum si ping la Tutora unii au putut s ajungg ordia irnparateasca. <Intro

71 Numit i Kalga-i sultan, mcqtenitorul tronului War.72 Stefan Petriceicu (1672-1673)." GrozAve§ti (?).

lik

sgu.

sg

neat-

NAMANIgE SEFER1NE DAIR TAstilics 227

timp > au instiintat ea multi dintre musulmanii care ramasesera in urma,mai cu seama multe dintre femeile si copiii prizonierilor, au murit pe drum.Astfel, pentru multi sosirea fiind grea, cu eforturi au ajuns pe malul min-tuirii !

Menzilul 156 : cimpia Pagul, ora 5 ; luna regeb, zi de duminica 15,octombrie 27.

Pornindu-se in ziva de mai sus, potrivit cu obiceiul, pe timpul prin-zului maretul padisah al islamului a intrat in cimpia Pagul.

Din porunca lui Allah, noaptea, din pricina vintului salbatec si alapovitei (berf ii baran ), s-au flout pe drumuri bMtoace marl si noroaie,de aceea unii au intrat la ordia imparateasca dupg chindie, iar altii chiarpe timpul asfintitului de soare. De asemenea, la menzilul de mai sus fiindzaherea in cantitate mica, s-au rugat lui Allah pentru indreptarea vremii.

Menzilul 157 : vesulCeretin<?> (Karutin ), ora 5 ; luna regeb, zi de luni 126 V.16, octombrie 28.

In ziva de mai sus, timpul fiind cetos si apoi suflind si un. vint dinvest, precum si din pricina lapovitei, s-au odihnit putin. Au dus lipsa demerinde si zaherea deoarece nu se mai gasea nici in cantitati mici.

Menzilul 158 : Gura Tigheciului (Iregheci-A4azu ), ora 5 ; luna regeb,zi de marti 17, octombrie 29.

Cu ajutorul lui Allah, in ziva de mai sus tirnpul fiind potrivit, Mariasa padisahul islamului si en vizirii cei marl an intrat in ordia imparateasca.Spunindu-li-se ca menzilul de mai sus este una din schele, au sperat sagaseasca din belsug merinde si zaherea ; dar, impotriva asteptarilor, s-augasit cu greu chiar in cantitati mici, troaca de orz fiind 40-50 de aspri.

Menzaul 159 : Zernevti> 74, ora 6 ; luna regeb, zi de miercuri 18,octombrie 30.

In ziva de mai sus, nefiind zapada si ploaie, Maria sa padisahulislarnului pe timpul prinzului a intrat cu vizirii sai cei marl in ordia impa- 127 r.

rateasca. In menzilul de mai sus, cea mai mare parte a zaherelei fiind luatade oastea musulmana sosita mai inainte, se gäsea cu greu o troaca de orzchiar cu 50-60 de aspri. Desi era lipsa si de alte feluri de provizii, totusicarne de oaie si de berbec s-a gasit din belsug. Se &eau lernne de foe incantitati mari, dar 1111 erau doritori sa le ia.

Menzilul 160 : Isak-Sadik, ora 4 ; luna regeb, zi de joi 19, noiembrie<, > (twin evvet) 1.

In ziva de mai sus, potrivit en obiceiul, pornindu-se mai departe,au descins pe timpul prinzului. Dimineata batea un vint aspru cu zapadasi ploaie, dar prin gratia lui Allah timpul s-a indreptat . ....

In menzilul de mai sus de asemenea fiind lipsà, troaca de orz se vindeaen 70 de aspri si unii nici nu au gasit ca sa cumpere ...

Menzilul 161 : satul Kere (Kara? )-KuZ 75 j luna regeb, zi de vineri 127 v.20, noiembrie 2.

In zorii zilei de mai sus, fiind un vint aspru, care din porunca celuide sus tulbura pe musulmani, pe tirnpul prinzului, prin temperare, timpuls-a indreptat. Troaca de orz se gasea, din belsug, cu 10 si 12 aspri. Apoipopulatia satului a pregatit din belsug piine pentru musulmani. In impa-

74 Localitate in Moldova (?)." Karakul (R.S.S. Moldoveneasca).

228 TIAGI ALI

rgtia padisahului fiind belsug, zilele de lipsuri au lost uitate 0 au multu-mit pentru abundenta impgrgtiei...

Menzilui 163 : Isaccea, ora 8 ; luna regeb, zi de simbgtg, 21 ; noiem-brie 3.

In zina de mai sus, neasezindu-se la satul Kartal, s-a dat firmanca sg, se descindg de-a dreptul la Isaccea. Rgspindindu-se aceastg <stire>,cea mai mare parte a o§tii islamice a pornit pe la miezul noptii unii autrecut podul 0 altii au descins in imprejurimile <localitgtii> iartal ; zi§i n.oapte s-au strgduit sg tread,' <Dungrea > 0 sg ajungg la Isaccea.

128 r. In ziva de mai sus, iarna de asemenea s-a ingsprit asa de tare, incheste cu neputintg de descris. Din pricina iernii aspre 0 a lipsei de lemnepentru foc, s-a dat firman ca oastea musulmang sg depung sfortgri ca sg,tread, dincolo de pod, sg facg popas si fiecare sg-si ggseascg odihna.

Lgudat fie marele Allah, la Isaccea se ggseau merinde si rachiumai multe decit se spera ; era asa de <mare > belsug, Melt troaca de orzse cumpgra cu. 10 §i 12 aspri, ocana de fging se vindea en 8 0 10 aspri,ocaua de pesmet cu 12 si 15 aspri, chila de orez cu 180 si 200 de aspri siocana de cafea (kahve ) ell 130 si 140 de aspri. Deci, erau toate din belsug,fapt pentru care au adus multumiri cehii atoatedgtgtor <Allah >...

Menzilul 163 : Isaccea, popas ; luna regeb, zi de duminicg 22, noiem-brie 3.

In ziva de mai sus fiind popas, unii din oastea musulmang, rgma§iin urmg, au trecut podul 0 au intrat in ordia impgrgteascg, iar altii venindInca din urmg s-au asezat la Kartal.

128 v. Menzitul 164 : Isaccea, popas ; luna regeb, zi de luni 23, noiembrie 4.In menzilul de mai sus, mgria sa padisahul islamului plin de maretie,

manifestindu-si dorinta imparateasca de a vedea pe printii de vitg nobilg,potrivit cn inaltul firman, a plecat, impreung en maria sa norocosul vizir0 en mgscariciul (nedim) impgratesc si cu preafericitul Mustafa pasa,la Kara-Su.

Maria sa preafericitul caimacam Mustafa pasa, raminind cu ordiaimparateasca, s-a strgduit sg, dea lefurile (ulufe) spahiilor si silihdarilor.Dindu-i-se firman sg porneascg impreung cu ostile rgmase in urmg, de latimpul prinzului 0 ping la chindie au platit lefurile celor de mai sus.

Unii abtinindu-se de a-§i vinde zaherelele si apoi aflind cg le potvinde ea preturi mari dacg doresc, au scos la ivealg atitea zaherele, incitoastea musulmang s-a indestulat asa cum a vrat. De aceea au binecuvin-tat cu totii pe mgria sa padisahul islamului cel plin de maretie.

129 r. Menzilul 165 : Isaccea, popas ; luna regeb, zi de marti 24, noiem-brie 5.

In zina de mai sus, fiind popas ca si in ziva de mai inainte, mgria sapreafericitul caimacam pasa 0 defterdar pasa au platit lefurile ostasilor§i au hotgrit, prin indepgrtarea celor multi, plecarea din Isaccea.

Menzilul 166 : Haciki-Kigasi, ora 6 ; luna regeb, zi de miercuri 25,noiembrie 6.

In ziva de mai sus, cind pe drumuri erau multe bgltoace si noroaie,an pornit, unii la prinz, iar altii pe la asfintitul soarelui, sa ajungg ordiaimparateasca.

Cu voia lui Allah, nefiind zapada si nici ploaie, totusi se cam simteaasprimea iernii, dar nu s-a dus lips1 de merinde 0 zaherea.

KAMANICE SEFERSNE DAIR TAREFICE 229

Menzilvl 167 : satul gagatai, ora 6, luna regeb, zi de joi, 26, noiem-brie 7.

In ziva de mai sus, prin gratia lui Allah timpul indreptindu-se, mariasa caimacam pasa a descins i pe la prinz asezat cortul cel mic, 1-apoftit pe defterdar pasa si au dat lefurile spahiilor si silihdarilor.

In ziva de mai sus, de asemenea, nefiind strimtorare din pricinamerindelor si zaherelei, belsugul nimeri peste musulmani.

Menzilul 168 : Uzun Ali çayir, luna regeb, zi de vineri 27, noiem-brie 8.

In ziva de mai sus, prin grija lui Allah timpul indreptindu-sedeoarece pe drum nu mai erau baltoace i noroaie, ping la chindie au sositcu totii la menzil pentru odihna.

Nefiind strimtorare pentru zaherea, <turcii > an ridicat imn de laudacelui de sus.

Menzilul 169 : Kara-Su, ora 6 ; luna regeb, zi de simbat5, 28 noiem-brie 9.

In ziva de mai sus, cu ajutorul lui Allah cel preainalt timpul inmuin-du-se, padisahul islamului cel plin de maretie, care poftise sa se odihneascala Sara-Su, de asemenea sosind la ordia imparateasca, a dat firman pentruun popas de o zi ; aceasta era pentru ca cei ramasi in urma s ajunga <oas-tea >, iar celor sositi ii s-a dat timp sa-si procure merinde i zaherea.

Menzilul 170 : Kara-Su, popas ; luna regeb, zi de duminica 29, 130 r.noiembrie 10.

In ziva de mai sus, avind loc popas, prin gratia lui Allah timpul s-adeschis ; HUsein pap, care era conacci, inaltind tuiurile a pornit inainte.

Menzilut 171 : Kurnati deresi, luna regeb, zi de luni 30, noiembrie 11.In zorii zilei de mai sus, pe cind era un vint aspru cu ploaie, potrivit

cu obiceiul au inaintat i indatá timpul deschizindu-se, vremea s-a indrep-tat. Maria sa padisahul islamului cel plin de maretie a pornit cu vizirii ceimari spre cimpie, pentru vingtoare. Apoi, intorcindu-se, au descins lacortul imparatesc.

Laoastea

menzilul de mai sus, de asemenea, gasindu-se merinde i zaherea,musulmanä s-a indestulat dupa dorintd, aducind binecuvintare

padisahului islamic.Menzilul 172 : satul Musa bei, ora 6 ; luna saban, zi de marti 1, 130 V.

noiembrie 12.In ziva mai sus aratata, maria sa padisahul islamului In zori de zi

(akide) pornind cu vizirii cei mari, s-au infatisat i raialele pentru vina-toarea imparateasca. Cind au sosit la lie gi-Deresi 76, dupa alungareavinatului (siirgiin art), au vinat citiva cerbi (karaca ). Desi au venit pe laasfintitul soarelui la locul uncle era masa (yemeklik), nu s-au oprit acolo ;padisahul islamului a plecat in satul unde era Haseki sultan. Maria sa noro-cosul mare vizir si maria sa preafericitul caimacam pasa, deoarece s-auintors, la sosirea lor norocoasa, seara, impreuna en vizirii lor cei marl auintrat in ordia imparateasca.

Menzilul 173 : satul Musa Bei, popas ; luna saban, zi de miercuri 2,noiembrie 13.

76 Girla caprei".

si-a

ti

230 HAG! ALT

In ziva de mai sus fiind popas, a avut loc iarki goana (siirgiin )vinatului. Dupl menzilul de mai sus, maria sa padisahul islamului fiind.

131 r. la vinatoarea impgráteascg s-a indreptat spre Silistra. S-a dat firman eapreafericitul caimacam pasá s5, fie impreunA <eu sultanul>, iar Maria samarele vizir sg, porneasc5, cu ordia Imparateasca. Dar cind se luase oastfel de hotgrire, cu voia lui Allah eel atotputernic, pe la miezul noptii,avind loc zapada si ploaie, maria sa padisahul a renuntat la vinatoare...si apoi fiind in partea Silistrei, a luat hotárirea de a merge spre Adrianopol.Insa, cind fiecare &Mita Bali gáseascl o cale pentru transportarea efortuluiOm, prin. grija lui Allah cel puternic timpul s-a Irnbuna'atit.

Menzilul 174 : Hacioglu-Pazari, ora 5 ; luna saban, zi de 3, octom-brie 14.

<Inaintarea ostii otomane>.

Menzilul 175 : Kadt-K6y, noiernbrie 15.<VIndtoare si lnaintarea armatei> .

Menzilul 176 : Iroduce"; luna saban..., noiembrie 16.<Traversarea localitAtilor Provadia, Kopru-Kdy, Aidos, Karin-Abad, Padtsah-Yurdu,

Pasa-KOy s.a.>.<La 29 noiembrie 1672, are loc primirea sultanului de cdtre ieniceri, la Adrianopol, s i

136 intrarea sa In palatul ImpArdtesc. Se relateazd apoi plecarea marilor viziri si asezarea lor In pos-turi, ldsarea ostii expedittonare la vatrd si lncheierea campaniei impotriva Camenitei>.

" Nucet" (In Bulgaria),

VI

MUNEddIMBAIDERITI AHMED DEDE B. LUTFULLAH

Dupa Kiatip Celebi, figura cea mai proeminenta a istoriografieiotomane din a doua jumatate a veacului al XVII-lea a fost Miineggimbasi(Miineceimbaft). Se poate spune ca el este autorul celei mai importanteistorii universale din istoriografia otomana. Nume le sdu adevarat eraAhmed efendi, fiul lui Liitfifflah. Tatäl sa'u, originar din tirgul Eregli,din apropiere de Konya, provincia Karaman (Anatolia), a facut parte dinordinul dervisilor mevlevi 1. Autorul, nOscut la Salonic in 1631, a luat incopilarie lectii de la Abdullala efendi, muftiu in acest oras. Timp de 15 ania slujit la Mevlevi-hane 2 a lui Kasim pasa, sub seihul Ha lil dede. Apois-a consacrat studiilor de astrologie si astronomie, devenind pe la1667-1668 (1078 H.) astrologul Curtii imparatesti. De aici si denumireade Miineggimbasi, nume cu care a rOmas cunoscut in istoriografia oto-mana. Mai tirziu, in noiembrie 1675 (1086 H.), este primit in suita sulta-nului ca favorit (musahib-i padifahi). In noiembrie 1687 (muharrem1099 H.) a fost surghiunit in Egipt. Pupa citiva ani plead, la Mekka, undeslujeste ca seih la Mevlevi-hane. Pe la 1693-1694 (1105 H.) se duce laMedina, unde sta sapte ani, apoi se reintoarce la Mekka. Moare la 27 februa-rie 1702 (29 ramazan 1113 H.) si este inmormintat linga mausoleul Hadigei,sotia profetului Mohammed.

Miineggimbasi a fost nu numai un bun istoric, ci a desfasurat si obogata activitate literara. Din acest domeniu merita sa, fie mentionate,de pilda, opera sa Hasia, privind comentariul Coranului de Baidavi, unLetaifname, traducerea unei colectii de anecdote arabe intocmite de IThai-iZakani, un Divan turc, adica o coleefie de poezii", care i-a asigurat unloc important in literatura otomana. In acelasi timp, este autorul unorlucrari de geometrie si chiar de muzica. In ultima parte a vigil sale, Miineg-Aimbasi a compus o opera istorica de seamd, in limba arabd, intitulata,Cami' al-duvval (Totalitatea statelor). Este o istorie universala, fundamen-tata pe un numb' de peste 70 de izvoare arabo-persane si turcesti. Manuscri-sele originale nu s-au pierdut, cum s-a crezut un timp, ci se pastreaza,unul in Biblioteca Moscheii Se lim al II-lea, la Adrianopol, altul la Biblio-

Iteca Muzeului Topkapi Sarayi din Istanbul (fd. Ahmed al III-lea). Exists

1 Mealcvi : denumirea unui ordin alugAresc de deivisi musulmani, fondat de m evlanapelal ed-Din (sec. XIII) ; sectà religioasa musulmaná.

2 Mcvleai-hane : mAnAstire de dervisi mevleviti.

232 BIGNEaGImBAst

0 alte manuscrise ale acestei opere. 0 lista a lor ne-a lasat J. v. Hammer,Histoire de l'Empire Ottomane, ed. He llert, Paris, 1839, XIII, p. 359,iar o buna prezentare face prof. M. Tayyib Gokbilgin de la Universitateadin Istanbul, in articolul sau din Islam Ansikiopedisi.

Mamiscrisele arabe ale acestei opere nu s-au bucurat de o circulatieprea mare. In schimb, traducerea turd, a poetului Ahmed Nedim (m. oct.1730/rebi I 1143 H.) 3, din 1720 (1132 H.), editata mai tirziu sub titlulSahaif ul-ahbar (Pagini informative) (Istanbul, Matbaa-i Amire, 1285 EL/1868-1869, 3 vol.), a contribuit mult la raspindirea ei in lumea §tiintifica.

In ceea ce prive§te metoda folosità, nu are aproape nimic original,urmind pe vechii istorici Ba§id al-Din (m. 1316), Gaff ari, Mirhvand etc.Materialul este aranjat dup a. metoda operelor arabe similare, axat pedinastii, §i este impartit in trei parti distincte. In prima parte se trateazainceputurile islamuhli, in special istoria profetului Mohammed, dinastiilenemusulmane, in a doua dinastiile musulmane, ultima parte fiind con-sacrata tatarilor §i osmanliilor.

In introducere autorul citeaza un mare numar de izvoare istorice,din care o bung parte, mai ales cele originale, este pierduta sau Inca nedes-coperità. Are o importanta deosebita in. special pentru cunoa§terea micilordinastii i larnice. Sub acest raport a constituit un izvor de baza pentruinvatatul german E. Sachan in al sau Ein Verzeichnis muhammedaniseherDynastien (in Sb. Pr. Ak., Berlin, 1925). Contine multe date interesante§i despre popoarele europene. Ultima dinastie musulmana de care se ocupamai indeaproape este a sultanilor otomani incepind de la Osman. I, fiullui Ertogrul, §i pia. la Mehmed al IV-lea. Aceasta parte este mai dezvol-tata §i este fundamentata pe un numar considerabil de surse istorice putincunoscute. Pentru perioada mai veche, pina, pe la inceputul secolului alIV-lea, autorul s-a bazat in special pe Mehmed Nevi §i pe Sad ed-DinHogea efendi. Perioada mai noua, finele secolului al XVI-lea §i inceputulcelui urmator, are la baza operele lui Ahmed. b. Mehmet Hasan Beyzade,Kiatip Celebi §i altii. Partea cea mai originall este, desigur, veacul alXVII-lea, cind autorul este contemporan. §i martor ocular la multe eveni-mente istorice. Fiind scrisa in exil, §i nu din porunca sultanului, lucrarease caracterizeaza prin prezentarea obiectiva a faptelor istorice. Este nunumai o buna descriere a evenimentelor politice §i militare, ci incearca saredea §i uncle aspecte sociale, continind §i citeva date economice interesante.

Ultimul mare eveniment pe care il descrie succint este cucerireaCamenitei (sept.-oct. 1672/1083 H.), la care participa §i domnii no§tri.Uncle manuscrise merg insa pia, in anii 1673, 1678 (1089 H.) §i chiar1683. Incepind de pe la mijlocul veacului al XIX-lea, fragmente din aceastaopera au fost traduse in germana, rusa etc. (vezi G.O.W., p. 235).

Datorita traducerii lui A. Nedim, intr-o turceasea clara §i intr-unstil curgator, aceastA, opera se cite§te u§or, ca o poema istorica. Fragmentedin ea au fost chiar inserate intr-o crestomatie literal* in antologia detexte otomane a Mi. Ebuzziya Tevfik, Numane-i Edebiyat-i Osmaniye(Istanbul, 1912/1330 H.).

Traducerea fragmentelor care privesc istoria tarilor romane a fostfacuta dupa editia lui A. Nedim. In acela0 timp, s-a tinut seama l)i de

3 Despre A. Nedim, vezi E. I., III , p. 865 (Nadim Ahmad), I.A., vol. IX (sub voce)§iVasfiMahir Kocattirk, Tiirk Edebigati Tardu , Ankara,1964, p. 502-513 (ed. a II-a, Ankara, 1970).

SARAIF t7L-AHBAR 233

manuscrisul turc de la Biblioteca Muzeului Topkapi Sarayi, catalogatdescris de F. E. Karatay 4, dup6 care am Malt partial un microfilm pentruArh. stat. Buc. (mf. rola 28, cadrele 497-510).

Bibliografle: M. Stireia, S.O., p. 232 ; J. v. Hammer, G.O.R., IV, p. 21 ;Bursah Mehmed Tahir, 0.M., III, p. 142 ; G.A.L., II, p. 443 ; G.O.W., p. 234

235, si mai cu searnd M. Tayyib Gokbilgin, Munecczm Basz ..., In I.A.,vol. VIII (Istanbul, 1955), p. 801 806 (89. Guz, 1960) ; vezi si Enver Koray,Turkige Tarilt Yaginlarz Bibliografzgasz 1729 1955, 2. Ban m, Istanbul, 1959,Maarif Basimevi, p. 41, nr. 254.

SAHAIF(ed. Istanbul, 1285H./1868 1869)

Volumul I

Erau niste neamuri turcesti aparte 1, care pe atunci nu aveau o 566denumire specialg. Apoi, Inmultindu-se, s-au asezat In locurile din t'ArileEuropei care le-au plAcut. Din acestia se trag maghiarii, valahii si moldo-venii <sic>. Apoi, erestinindu-se de voie sau de nevoie, fiecare grup s-afAcut cunoscut dup5, locul unde se ggsea, sau dupa, limb, sau dup6 strà-mosi. Dar si bulgarii, desi erau de neam turcesc, intre ei i ceata constan-tinopolitang, au avut loc lupte. Padisahul bulgar a asediat Adrianopolul.

<Se descriu Infringerea suferitä de bulgari din partea bizantinilor, interventia ungurilorIn regiunea Dundrii s.a.>. 567

<Descrierea ridicSrii crestinilor, din Indemnul papei, Impotriva otomanilor>. 604

Domnul Daciei 2, adica, al TArii Românesti, Dracula3, i Gevgius 4,principele de Tiriballi, adicA de Laz 8, care s-a atasat mai sus-numitului,an trecut cu o mare gloatg fluviul Dundrea. Devastind i ruinind, ei auvenit pin6, la Sofia.

Apoi, pe vremea acestuia 8, a avut loc evenimentul de la Varna.In acea lupta, Vladislav 7, afurisitul crai al Ungariei, serdarul ghiaurilorumili, a fost atitat la aceast1 razvrAtire de impAratul Bizantului 8. Dupgaceea, el a luat ajutoare de la toate neamurile crestine. De asemenea,a cerut sprijin de la Dracula, beiul Trii Românesti. Acesta neacordindu-iajutor i cerindu-i s renunte la aceastA dorintg desarfa, Vladislav s-a

4 Katalo#u ..., I, p. 265, nr. 818, Hazine 1345 etc.Este vorba de vechile popoare turce : hunii, pecenegii, curnanii i nih (oguzi).

2 In text : Dasla.In text : DirakulUs; Vlad Dracul (1436 1442 ; 1443 1446).

4 Sau Cuaius, Gugius, adicd Gheorghe Brancovici.5 Al sirbil or.6 A lui Frederic al IV-lea, ImpArat german si pentru scurt timp rege al Ungariei (n. 1415

in. 1493).7 In text : Uladis-Laios; rege al Poloniei sub numele de Vladislav al III-lea (1434 1144).

si al Ungariei sub numele de Vladislav I (1433 1444).In text : Kaiser-i-Rum: Impdrat roman".

632

§i

VL-AHBAll

,,40;44tAilet,q14,"1/te'':

)0;:otfos' 4*-/,4-7.e :A1dt

41, 1 ce.A

pcits*,iit;Loioe4:1,,Q1.04.0, Lr

42dilfe.164.4/A:rt Cat,a6t,Cji4.0)0,.k.P.,:ttkp!dllifjj&/;."4:01;4?;/,t;44-1

4.11,1,41;JA4)4"1.3;t.4,,Ift3.7fr4.±::"15030,(0>g*,#74)12.; ,00," f)(!:aArit

14;11;;MAieff3M:;',14:31°), a);(334;4:4(11464; 47")14"1 4,Yi°40/.*,94,;per.s!

e&y ',..*.."::-.;k47 4(.0 rice ,:4'))=4:00-1

A.4.6.4144(74,!0(24.41094:.4.)0f--J hif

1,..f;1:41.)-fici:Jauf,411,4:14,4;;"Aibaitvinfrvkfr...A; IKAria!o: ffierao."4"a)1;114,4014k

s'ijl.*0:1114i) Av4,144.fp.79,j;914:154, 4:S4.0;40;10g

4)1,j4:!ip,i4601::$0.1.144.0,6:40 * (44

t)tlf."6;414-1°441!4,9;fi .4/kepi!!!4Ugir 4,tii-4;i4?te,44611),470, 454e

(,1:0;rocli/Aptier7,4;

illpt)00.471444,e,rifetv...orAfit,:k1A;

( 0,4;1. pc;)frApiwifre41

!,....!4*.,;42,11,604114/ ijiris7L"

Fig. 10. Müneggimba§i Ahmed, Sahairill-ahbar, ms. Bibl. TKSM, Istanbul, H. 1345,f. 1, cu basmala. Arh. stat. Buc., mf. (Turcia), rola 28, c. 498.

.

?AAP,3,:

rt0.0.10,9;kiA;4,-4.-.)114,0_,./.6.4,:f cm.;ettidy....:

zot.i.:44/1441J-il WAdt'itralll1)M-4.19.P14`74;01164:):1.1

6.)1/414(.44:9.-Y;.gwo,'4::V)5A"fril/i-4.;Cfrum.A.!

- .i., .v

4.1,t,11.444b4141ca; 44.)/44.41/441/1)11/60).%,

/1(f;jeki-Ptd.r.41

- 1,1/,A4,4tifd,Aki,:t:li.04.1:19,46.' ei16:40.',.,aeLttfr40,014.4,0.1,./fo? pdt

Jej,Kt.1/4")1,01(971:01 4.suet?

,

-034 '1,AZ'r 4-4$1,

(i/G 41,1*.,tf

KO,i;;AJ.01;

OAC

/vIfilL,1,114.);s(1.E:

#6.e

4/ ty00).1!".01;:d;4 e4.1t4:41,4114.

SARAIF VIrAHBAR 235

sfAtuit cu cel mai sus-arAtat 9 §i cu loan de Huniade 1°, care era sfetniculsail. Ins& acesta, fiind un tinar increzut, nu a ascultat cuvintele sale si ainaintat cu o oaste mare.

<Urmeaza descrierea amanuntita a luptei de la Varna, 1444/848 H.>.

/n <anul> 1605 11, Transilvania 12 s-a supus musulmanilor. Pe atunciprincipele lor era Stefan Bocskay 13, care fAcea parte din secta Zunveia.Secta aceea, intorcindu-si fata de la Papa, el a fost numit Antichrist"(Deceal). Apoi maria sa sultanul .Ahmed han 14, luind coroana din miinileneamului unguresc (Hungaria ), care era coroana vestitului crai al lor,Vladislav 15, a predat-o mai sus-zisului Stefan. In acest an musulmanii11100 au luat iarási Strigoniul 1° din miinile ghiaurior.

In o mie vase sute sase, maria sa padisahul islamului <Ahmed>,ocrotitoral lpmii, a incheiat o pace 17 pentru douâzeci de ani cu Rudolf 18.In <1 >608, iscindu-se cearta intre Rudolf si fratele Ban Matias 19, stApin(hakim) asupra vilaieturilor Ungariei si Austriei, tocmai cind era sa izbuc-neasca razboiul, a intervenit Papa 20 si i-a impIcat.

Tot in anul acesta, Gabriel Báthory, care era principele Transil-vaniei, racindu-se de Papa si intorcind spatele lui Rudolf, s-a supus musul-manilor.

Pentru ca predecesorul sau, Sigismund, era de aceeasi secta cu Papa,iarg maria sa padisahul, ocrotitorul lumii, fiind. Inca ocupat cu lupteleimpotriva rebelilor (eelalii ), nu a putut ssa le dea ungurilor sprijinulcavenit si din aceste motive, neputind sà-i ocroteascg, ei s-au supuslui Budolfus.

<Descrierea luptelor dintre Polonia, Rusia, Suedia si Austria>. 638

In anul 1612, murind Gabriel Báthory 21, craiul Transilvaniei, inlocul acestuia Gabriel Bethlen 22 a fost numit cu cinste, de cátre sultanulAhmed, principe al Ardealului. Acesta, ca si predecesorul au, &data sä,simuleze prietenie cu ambele pärti. i iardsi, in anul mai sus-zis, ceatacazaceasca, invadind tärile Moscovei si devastind multe tinuturi, a luatmulta pradà. De asemenea si ceata tatareasca, n'avalind in Podolia inanul 1614, a devastat-o.

<Razboiul dintre Austria si Germania, certurile dintre urmasii lui Matias si venirea la 639tron a lui Ferdinand al II-lea>.

Ina, pe timpul interregnului de mai sus cea mai mare parte dintretail scapind din miinile lor, chiar si Gabriel Bethlen, principele Transil-

9 Cu Imparatul bizantin.10 In text : Giiranes Hunias.11 Muneggimbasi da anii erei noastre chid este vorba de istoria popoarelor din Europa.12 In text : Erdel.13 In text : lstefanos Beskaios.14 Ahmed I (1603-1617).14 In text : Ladislau.16 In text : Estergon, Usturgon (Ungaria).17 Este vorba de pacea de la Szitvatorok (6 noiembrie 1606).18 In text : Rudolfus.19 Matias al II-lea : 1608 (Ungaria); 1611 (Boemia); 1612 (lmparat roman) 1619.24 Paul al V-1 ea (Camillo Borgheze) (1605-1621).21 De fapt a murit In octombrie 1613.22 23 octombrie 1613 15 noiembrie 1629.

236 mtyNEMIMBASI

vaniei, a ngv'alit in. Thigaria si fgeindu-se crai in acel vilaiet, s-a incoronatacolo ...

In 1620 23, m5,ria sa sultanul Osman han 24, Allah s1-1 ierte si sà-1milostiveascá si s5,-1 binecuvinteze, a pornit personal in expeditia sfinfa<de la Hotin>.

Atunci Gratiani 25, beiul Moldovei, fasculindu-se, a cerut ajutor de laSigismund, regele Poloniei de atunci, care i 1-a si acordat. Desigur, m'aria sapadisahul islamului a trimis la inceput asupra dusmanului legii pe hanultätaxesc si dupa, ce tinuturile aceluia au fost calcate, el insusi a pornit inexpeditia sfintà, care va fi descrisg in mod amAnuntit la locul cuvenit.

640 <DupA descrierea evenimentelor din Apus §i din RAsArit, In special din Ungaria, se spune> :

Murtaza pasa, valiu de Buda, fAcind. aliant5, cu Gabriel Bethlen,principele Transilvaniei, au purtat rdzboi cu cel de mai sus 26 §i. s-au luptat.Ghiaurii inthrindu-si santurile, viteazul pas6 a inceput asedierea.Intr-onoapte, cei salvati de ascutisul sabiei au fugit, dar din acea oaste au scApatputini oameni. DupI aceea, craiul a cerut de nevoie pace de la maria sasultanul Murad han, ocrotitorul lumii. Acesta a trimis sol si principeleTransilvaniei mijlocind, au incheiat pace pe timp de 25 de ani, incepinddin anul erei crestine (miladi) 1630 si al Hegirei 1037 <recte 1039 H.>.Principele Transilvaniei, Bethlen <Gabriel>, a facut insa arz la SublimaPoartà, cerind sa nu se consimtà la toate conditiile cerute de cezar, deoarecee posibil ca ele s'à fie in dauna serhatului. Dar aianii Iro.pArgtiei nu i-au datascultare si, in scurt -Limp, s-au v6zut pagubele. Pe la anul crestin 1633 27,Ferdinand si-a incredintat imp6rA4ia fiului sail Ferdinand. al HI-lea 28

Dup5, citiva ani, principele Transilvaniei, It fillOczyoglu 29, prici-nuindu-i necazuri <austriacului>, a luat o parte din teritoriile acestuia.

<Expunerea conflictelor dintre diverse state europene : Franta, Spania, Austria, Suedia.Astfel, regele Frantei §i al Suediei Incheie o aliantA Impotriva Austriei>.

Apoi Ferdinand, trimitind sol la inalta Curte otomana, a cerut reinnoi-rea pacii si s-a rugat s5, inceteze atacurile pe care le savirsea BakOczyoglu,contrar tratatului imperial.

642 . .. Imparatul Ferdinand nefiind in stare sa reziste acestora si.Rákóczy stind gata sa,' invadeze o parte din tara sa, el a trimis en oasteasupra lui, spre a-1 inlAtura, pe principele Palatinus, unul dintre principiielectori. It akóczyoglu, batindu-i pe acestia in mai multe rinduri, i-a trecutpe cei mai multi prin ascutisal sabiei. La rindul sail si craiul Suediei, ata-cind de citeva ori dintr-alta parte, si-a petrecut vara si iarna acolo, invilaietul Austriei. Dup5, cum s-a aratat mai sus, craiul a trimis scrisoare deumilinfa la inalta Poarta otomanal Allah s-o intareasca, si a intervenitpentru indepgrtarea atacului lui Ralióczyoglu. Dar mai inainte de aceastasi Rákóczyoglu a trimis scrisoare d.e supunere la Pragul imparatesc cu ruga-mintea s'a nu se accepte cererile austriacului si. a rugat sä fie ajutat cu o

23 De fapt 1621.24 Osman al II-lea (m. 1622).25 in text : Grasianos : Gaspar Gratiani (1619 1620).26 Ferdinand al II-lea (1618 1637).27 in realitate 1637.18 1637 1657.29 Gheorghe liákóczy I (1630-1648).

SAHAIF 131.-AHBAR 237

parte din oastea de graniVa. Rug6miatea sa fiind acceptat6, I s-a dat odata un ajutor de vreo 1 500 de oameni viteji din oastea de granifa, care,ciocnindu-se de mai multe ori cu oastea nemteaseg, au infrint-o.

<Descrierea luptelor dintre suedezi §i austriecH

Cezarul crestin ", fiind ins5, slab, a trimis in toate pgrtile si in specialla Poarta otomang, Allah s-o infareascg, soli cu scrisori i cu rugAminteade a fi feriti de atacurile lui Bákóczyolu. La rindul &An, i liákóczyoglus-a rugat, in mai multe rinduri, ea incheierea pácii s5, se mai amine untimp, dar cuvintul säu nefiind. ascultat, s-a incheiat pace cu Austria. Lui 643Rakóczyoglu, trim.itindu-i-se stirea, i s-a interzis de a mai ataca làrilecezaralui. Cauza acestei situatii a fost aceea Ca Rakóczyoglu, trimitindu-1pe principele maghiar al Ungariei de mijloc la inalta Poarta, Ii atita mereu

astfel distrugeau satele i orasele <austriece>. Atunci, s-a ajuns la con-cluzia ca. scopul lui <Itákóczy > este acela de a-si aranja propriile sale tre-buri si nu de a sluji inalta Poartg. Acesta fiind adevarul, au ggsit c5, estepotrivit sag impiedice pe Rakóczyoglu <de a mai ataca Austria >. Dup5,cum s-a explicat, Bákóczyoglu a fost impiedicat de la asemenea fapteaceasta a fost cauza razvratirii sale ...

Pe cind liákóczyogla ataca cetatea Semendria si se afla In apropierede Agria, 1-a ajuns ceausul Mehmed, in anul 1055 31, i-a interzis printr-oscrisoare sa atace tara cezarului. Atunci, renuntind la aceasa cetate, amers asupra cetAtii Fiilek (Filek ), care era una dintre ceatile cezarului,si a inceput sa-i devasteze ruineze imprejurimile. In aceastà privintà,el a pretextat i s-a scuzat zicind ch fiind prietenie sincera intre el si coman-dantul ostilor suedeze, a venit in acele park ea sa, se intilneasca cu el.Mergind. pe drumul de la Silgan 32 la ITivar, a asteptat acolo sosirea serda-rului suedez. Suedezul insà, venind eu oaste mare la opt mile de Viena,a atacat apoi cetatea Perime 33 care depind.ea de cetatea Vienei.

La rindul s5a, serascherul lui Itakóczyoglu, venind cu oastea Transil-vaniei, s-a unit cu acesta. Imparatul crestin, fiind cuprins de mare spaima,a inceput iarki sa sape santuri i s puna palisade imprejurul Vienei.

Fratele cezaralui, parasind treburile lumesti, s-a retras intr-un colt.Cezarul insà, trimitind dupa dinsul pe notabilii imparatiei, 1-a aduspunindu-1 comandant peste 25 000 de ostasi, 1-a trimis impotriva suede-zilor. De asemenea, 1-a facut comandant peste 20 000 de ostasi austrieci,croati i maghiari pe groful Puhah 34.

Acestia s-au asezat in sesul Bozon 36 j Zirinoglu j Bekianoglu 37

si Nazadlioglu 38, sosind cu 12 000 de ostasi alei, s-au unit cu ei. Cezaruli-a trimis pe toti la Fdlek pentru inldturarea pagubelor sgvirsite de 'Wale-

30 Maximilian de Bavaria (n. 1597 m. 1651) sau regina Cristina (1632 1654), fiicalui Gustav-Adolf (m. 1632). Cronicarul se referä la evenimentele din timpul rázboiului de 30 deani.

31 27 februarie 1645 16 februarie 1646.82 Sau Gii§an.33 Sau Prime, Bern, probabil cetatea Brno (Cehoslovacia).3* Sau Pa/Ian, Puliai, Pohai (?).85 Poj on.36 Fiul lui Zrin".87 Fiul lui Bekian".38 Fiul lui Nazad", tori trei probabil guvernatori prin pártile Transilvaniei i Croatiei.

§i

§i

§i

§i

§i

36

238 TerNBMIMBASI

zyoglu. A mai poruncit ca i dpitanul cetatii Uivar, mimit Kurgaga, de644 asemenea, mergind en oaste, s6 se alAture acestora. Groful amintit mai sus,

trecind peste Dun Are cu oastea in partea ceatii Fiilek, i-a explicat luiHUsein pasa, valiu de Buda, de ce anume a venit in partea aceea. Atunci,prin intermediul pasei de mai sus, in anul 1645, s-a incheiat pace intre ei,groful intoreindu-se la Viena. Rdkóczyoglu, la rindul sau, a plecat laCasovia.

<UrmeazA descrierea evenimentelor din Austria, lncheierea pAcii cu Suedia i Franta,dupà un schimb de solii, In 1647 (1057 H.), si venirea la tron a lui Leopold>.

Acesta <Leopold>, cAleind tratatul incheiat de tat5,1 sg,u cu musul-manii, intins mina asupra Transilvaniei si a construit in fata Kanizseivreo dou'a, cetati.

<Urmeazd descrierea actiunilor marelui vizir Ahmed pasa In Ungaria de mijloc si alncheierii unei pAci pe 20 de ani>.

Vo lama] al II-lea

700 <Relatindu-se faptele hanului tAtAresc Sahib Ghirai ", se spune> :

in anul 945 ", el 1-a insotit pe Maria sa sultanul Suleiman <Mag-nificul>, partieipind cu 100 000 41 de ostasi tatari la expeditia impotri-vaMoldovei. Apoi, eertindu-se cu marele vizir Rustem pasa, an inceputcaute prilej unul impotriva altuia...

701 < Se descriu certurile din familia hanilor tatari>.

Devlet Ghirai 42, odata ajuns la Akkerman, a trimis iscoade (casus)in Crimeea .

703 <Povestindu-se viata lui Gazi Ghirai 43 se spune> :

In anul 1002 44, trecind cu 100 000 de ostasi tnari prin tara leseascaprin Transilvania (Erdel), s-a intilnit en Sinan pasa care era serdar

in expeditia din Ungaria<Descriindu-se relatiile dintre Inaiet Ghirai 43 i Kantemir Mlrza, se spune> :

Cu oastea strinsa pentru expeditia in Iran, el <Inaiet Ghirai> s-a.pus in miscare impotriva liii Kantemir. Kantemir fiind neputinciosreziste acestuia, s-a refugiat la Poarta imparAtiei i i s-a acordat eialetulSilistra. Atunci Inaiet Ghirai, mergind, a atacat si a luat in robie tribulacestuia...

<Relatarea faptelor lui Islam Ghirai 46, care adunase oaste tAtdreascl i caruia i s-ausupus si cetele cAzAcesti>.

Apoi, mergind cu toti acestia, 1-a asediat pe cratul lesesc in apro-piere de Hotin, in cetatea numita Zwaniec (Izvancea).

705 706

707

39 1532 1551." 30 mai 1538 18 mai 1539.

CifrA foarte exageratA.42 1551 1577.43 Gazi Ghirai al II-lea (1588 1594 i 1596 1608).44 27 septembrie 1593 15 septembrie 1594." Han 1ntre 1635 si 1638.46 Islam Ghirai al II-lea (1584 1588).

si-a

si

sn-i

41

Si

SAHAIF tYL-ABBAR 239

Volumul al III-lea

<Istoria principatului Kastamonu, cu resedinta la Sinope, sub dinastia Isfendiarilorenumerarea calitAtilor lui Baiazid bei, supranumit IC o Idrum, adicA cel schiop", fiul lui Addbei. Apoi, continuindu-se descrierea relathlor ostile dintre Baiazid I Fulgerul i Kdturun Baiazid,se spune> :

Köt Uriim Ii atita pe ghiaurii din Tara Bomânease i prin aceastareu§ea sa aiba izbinda, punindu-1 in incurcatura pe Baiazid han. i astfel,a avut parte de o viata §i o domnie indelungatä. In cele din urma, vicle§u-gurile sale fiind cun.oscute, hanul Ildirim s-a hotarit sa-1 nimiceasca. Darin timp ce pornise o expeditie §i ocupase <o parte > din tara sa, a sosit§tirea mortii lui Kötiiram Baiazid.

<Incheierea pAcii cu Isfendiar bei, fiul lui Baiazid cel Schiop, care se inchisese la Sinope,Vorbindu-se de primele cuceriri turcesti In Peninsula Balcanied, dupa. anii 1358 1359 (760 H.),se pomeneste de participarea TArii RomAnesti la o coalitie antiotomanA>.

Maria sa Suleiman pap 48 a inceput s trimita o§ti in toate partile.Numindu-1 §i trimitindu-1 pe Hagi Ilbeki, acesta a cucerit localitätileMalgara §i Ipsala 49 cu imprejurimde bor. Apoi a cucerit Rodosto ( Tekfur-da§ ) §i a pustiit imprejurimile <cetatii> Haireboli §i musulmanii s-au imbo-gatit de prada. In scurt timp, vestea acestor cuceriri a ajuns la urecheacrailor frinci, valahi 5°, unguri, ru§i, bulgari §i sirbi 51. Trimitind atunciom la imparatul din Istanbul, 1-au indus in eroare, zicindu-i : Pentru nimi-cirea musulmanilor te ajutam cii totii", si au expediat 3 000 de osta§icu 60 de vase. Aceasta §tire ajungind la auzul mariei sale gaziului <Suleimanpap >, acesta a poruncit adunarea tuturor mahomedanilor.

<Urmeazd stiri despre moartea lui Suleiman pasa, intr-un accident de calArie, la Bulair 522In 1359, pe cind era la vinAtoare s.a.>.

<Descriindu-se lupta de pe malul riului Marita (Meric), la Sirf-Stndlgi, intre popoarelebalcanice i turci, pe la 1364 1365 (766 H.), se spune> :

Lala-ahin 53 pap, luind ormul Filipopoli 54, al carui crai fugise làdespotul Serbiei, a trimis la picioarele sultanului, pe linga placuta vestea cuceririi, §i a cincea parte din prada (pen cik ).

Blestematul de rege (tekfiir ) s-a plins principelui (hakim ) sirbde atacul musulmanilor §i mai sus-aratatul despot, cerind ajutoare de lapriucipii Bosniei, Tara RomAme§ti §i Ungariei §i pregatind o oaste mare,a inaintat asupra lui Lala-ahin pap, care se gdsea la Adrianopol 55.

<UrmeazA descrierea luptei de la Cernomen (Cirmen) pe Manila i uciderea lui Hagi-Ilbeki de cAtre Lala-Sahin, pentru cd cel dintli se acoperise de glorie>.

In anul 778 56, dindu-se porunca de plecare pentru cucerirea cetatilortinuturilor Silistra §i Nicopole, in momentul cind s-au apropiat, coman-

47 In text : Eflak kefresiru.45 Fiul lui Orhan si al Niluferei, fiica unui senior grec. Sub comanda acestuia, turcil au

trecut in Rumelia (cca. 1350) si s-au asezat definitiv In Tracia orientalA.46 In Tram orientall, intre Adrianopol i Galipole.5° In text : Eflak, adia ai Tarii RomAnesti.51 In text : lazi, dupd regele lor LazAr.52 Localitate in apropiere de Galipole.53 Primul beilerbei de Rumelia.54 In text : Filis-boli.56 In text : Edirne.56 21 mai 1376 9 mai 1377.

293

294

298

47

si

240 MUNEMINBAe

dantul *i§man prezentindu-se cn daruri bogate, a cerut iertare, ple-cindu-§i fatalapicioarele sultanului <Murad I >. El a fost lAsat la loculdar i s-a cerut sá participe ell o§ti la expeditie. Apoi <turcii> au iernat laA.drianopol.

302 <Descriindu-se cuceririle marelui vizir andarlizade Ali pasa in Bulgaria, se spune>

Apoi Ali pa§a, fiMd trimis din nou, I-a asediat -Limp indelungat pei§nian in cetatea Nicopole.

In sfir§it, dind. tribut (harac) pentru citiva ani, precum §i cetateaSilistra, de§i prin mijlocirea lui Ali pap pgcatele sale au fost iertate, afuri-situl a refuzat totu§i predarea Silistrei. De aceea a fost trimis Ali pa§aspre a smulge tara din mina sa... Atunci afurisitul a cerat iertare pentru el§i pentra familia sa, dar i s-a luat din mina, Nicopole §i Silistra, iar el afost trimis cu suita sa ca sA fie prezentat la picioarele sultanului, la men-zilul Tavusla 58. Prin generozitatea lui Ali pap a fost pus in libertate §ii s-au acordat unele bog6tii, iar tara sa a fost adàugatä la Wile bine pAzite(memalik-i mahruse ). Aceste cuceriri s-au intimplat In anul 790 59.

Dup6 toate acestea, in 791 60, Lazo& §i despotul Bosniei, spre a-Irãzbuna pe hertogul <*i§man> §i luind §tire despre a§ezarea <turcilor >pentru iernare la Filipopol, au cerut ajutoare de la regii (brat ) Ungariei,Poloniei (leh ), Cehiei, Bosniei, Hercegovinei, frincilor, Trii Române§ti 61,Albaniei 62, Moldovei 6° <sic !> §i. cu toii laolalta, au strins un num'ar dedou'a sute de mii de osta§i càläreti §i. pedestra§i. De asemenea §i mária sasultanul <Murad> a facut preggtiri mari, cerind ajutoare din toate pgrtile,de la principii de Kastamuni, Ghermian, Hamidili, Aidin, Saruhan §ide la alti principi musulmani. Apoi, I-a trimis pe Iah§i bei cu cinci mii deoameni...

<Urmeazd descrierea amAnuntitá a luptei de la Cossovo, din vara anului 1389, unde sul-tanul Murad I pierdut viata, iar slrbii libertatea).

307 In acest timp 64, Timurta§ pap, dupg ce a cucerit minele dinKratova 65 §i alte cetati din tara lui Laz<gr >, intorcindu-se cu pradg bogatg,s-a prezentat la picioarele sultanului ; Ighit pa§a a cucerit marginile Bos-niei, iar Firuz bei, trecind DunArea pe la Vidin, a devastat tinutul TgriiRomane§ti (Eflak ). Fiecare s-a intors en pradg bogatg. Sultanul (sehri-yar ) a folosit toate aceste bogátii pentru construirea unor fundatiipioase...

<Urmeaz4 descrierea fundatiilor pioase din Adrianopol i Intoarcerea lui Baiazid la Brusa>.

308 In anal 793 66, rdsculindu-se domnul Tarii Itomane§ti 67 din cauzainstigArii lui Kötiiriim-Baiazid, principe de Kastamuni, <sultanul 68>

" In text : Susmanus : loan Alexandru *isman, tarul Bulgariei (1331 1370).58 Localitate In Rumelia." 11 ianuarie 30 decembrie 1388." 31 decembrie 1388 19 decembrie 1389.61 In text : El lak.62 in text : Arnabud.03 In text : Bogdan.64 1389.65 In text : Kara-Tova.66 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.

Mircea cel BdtrIn.Baiazid Ildirim (1389 1402).

:

shu,

9-a

6AIMAIF tYL-ARBAR 241

a venit la Adrianopol si a strins acolo osti. Apoi Tara Romaneasca a fostcalcata sub copitele cailor musulmanilor. Atunci domnul <Mircea > a cerutiertare, obligindu-se s dea inapoi lucrurile pradate din tinuturile islamice,precum i haraciul, marit, pe care-1 dadea mai inainte.

<In lupta de la Nicopole (1396), participantii crestini_sint amintiti doar cu denumirea deghiauri>.

<Descriindu-se luptele dintre emirul Suleiman i Mehmed Celebi, fiii i urmasii lui Baiazid 315.Fulgerul, se spune printre altele> :

Aianii Imparatiei au va:zut ca, domnia sa < a lui Suleiman> nu poartanoroc. Atunci, marele vizir Ali pasa i alti emiri s-au inteles Intre eitrimitind stire lui Isfendiar bei, 1-au cerut pe Musa Celebi.

Isfendiar bei 1-a trimis <din Sinope > pe mare 69 j Musa Celebi a sositin Tara Romaneasca. Beiul Tarii Romanesti, care era pe atunci Mircea bei,slabit din cauza <incursiunilor > lui Suleiman Celebi, 1-a primit pe Musa cumare cinste i cu onoruri. Acordindu-i apoi ajutor, Musa Celebi s-a dus laSilistra, uncle beii din Rumelia s-au adunat in jural sau i s-au indreptatspre Adrianopol. Fiind instiintat la Niceea 70 de aceste intimplari, SuleimanCelebi a venit in mare graba si a intrat in Adrianopol. Dar iarasi, zilenopti, s-a dedat betiei i petrecerilor.

<Lnpta Intre eel doi frati, dupd care Musa, cu ajutor romdnesc j strbesc, ocupd Adria-nopolul, iar Suleiman, pe clnd incerca sa fuga la Constantinopol, este prins i ucis In satutDifgunci>.

In sfirsit, Musa Celebi s-a dus la Kastamonu, dar temindu-se de prin-cipele de acolo, Isfendiar bei, a plecat la Karamanoglu, unde a fost primiten mare cinste si cu onoruri. Tocmai cind acesta intentiona sä-1 trimità inRumelia, beiul Tarii Romanesti fiind instiintat despre sosirea lui MusaCelebi la Kastamonu, a trimis o scrisoare lui Isfendiar bei, cerindu-1 pesehzade <Musa Celebi>. Dupa dorinta celui de mai sus, cind Isfendiar a tri-mis acea scrisoare fiului de sal, atunci Ibni Karaman 1-a trimis pe Musaen o eeata de ostasi la Isfendiar bei. Acela, la rindul sau, 1-a trimis prinschela Sinope in Tara Romaneasca. La sosirea sa, domnul Tara Romanesti,primindu-1 cu mare cinste i onorari, i-a dat in casatorie pe film sa <sic ! >.Apoi 1-a ajutat cu avatii i cu osti si 1-a trimis in tinuturile islamice. Ceamai mare parte dintre emirii Rumeliei i s-au supus.

<Urmeazd descrierea amdnuntità a luptei du-Are Musa Celebi si Suleiman Celebi si cddereaaeestuia din urrna>.

k i fiul lui Suleiman Celebi 72 era ostatec pe lined imparatul Bizantului(Istanbul tekfiir ) Inca, de pe cind tatal lui era in via-Va. Imparatul bizan-tin, pe baza tratatului de alianta, cu maria sa padisahul i pe baza paciiincheiate, i-a atras atentia acestui sehzade ca, nu poate sa mai steaAcesta, iesind din Constantinopol, a mers pina la Karinabad 73. Tocmaicind se gindea sa, treaca spre Tara Romaneasca, s-a adunat In jurul sauun mare numar de rebeli, care au atacat imprejurimile docalitatii> Iam-

Marea Neagrd.79 In text : Iznik.71 Mircea cel Bdtrin. Cronicarul prezintá o alta variantä asupra relatiilor dintre Mirceal

si Musa Celebi.72 Dupd unele izvoare II chema Orhan.73 In alte cronici Karinovasi; Karnabat (Bulgaria).

16 C. 167

si,

si

acolo._

-

242 mtNEdditanAst

bolu, adica Iampol. Pentru inlaturarea §i nimicirea acestora s-a pornitexpeditie in partea aceea.

<Printul otoman din fruntea rdscoalei este prins i adus in fata sultanului Mehmed Celebicare, orbindu-1, 11 trimite la Brusa>.

331 <Expeditia lmpotriva lui Karamanoglu, In care acesta a fost infant ; iertarea vinei celordoi Karamanoglii i punerea lor in libertate>.

Aceste evenirnente s-au intimplat in 818 74.Diva' ce <turcii> s-au intors la Brusa si au poposit acolo un timp,

o data cu venirea stirii despre rdzvratirea domnului Tarii Rom'anesti, in819 78, au venit la Adrianopol si, pentru a aduna o§ti, au poposit aici timpde citeva zile. Apoi, dindu-se porunca de plecare, au construit cetateaGiurgiu 76 pe malul Dunarii si au reparat cetatile Isaccea " si Ieni-Sala(Yeni-Sale).

Dupa aceea, dindu-se invoire cetelor de akingii, ace§tia au facutincursiune in tinuturile dusmanului. Devastind. i pradind in mod. cum-plit, s-au intors cu prada bogata si cu un mare numar de robi. Atunci dom-nul Tarii Romanesti a cerut iertare si a plätit haraciul pe trei ani si 1-apredat pe Izzet bei 78, unul dintre demnitarii lui Musa Celebi, care fugisein Tara Rornâneasca. De asemenea, s-a obligat sa-si plateasca tributul, ande an, §i pe viitor.

Apoi, mergindu-se impotriva tdrii unguresti <a Transilvaniei>,cind a fost cucerita cetatea Severan 78, craiul ungurese a cerut pace si,acceptindu-se, s-au indreptat spre partile Adrianopolului. In anul maisus aratat, mdria sa sultanul, cdzind de pe cal, a avut necaz tiny deciteva zile.

333 <Despre personalitatea seihului Bedr ed-Din Mahmud i descrierea rAscoalei lui BornkliigeMustafa din Aidin. Inchiderea lui Bedr ed-Din la Niceea>.

334 Cind aceasta §-tire a ajuns la urechile lui Bedr ed-Din 8°, atunci spe-riindu-se, el a fugit mM intii in tara lui Isfendiar bei §i d.e acolo in TaraItomdneasca. Domnul Tarii RornAne§ti 81, fiindu-i prieten prin legaturasa cu Musa Celebi, i-a aratat cinste.

In acest timp, steagarile imparatesti erau desfdsurate pentru cuce-rirea Salonicului 82.

<Descrierea InAbusirii rAscoalelor din vilaietele Aidin i Saruhan de cAtre vizirul Baiazidpasa i printul Murad>.

Apoi, seihul Bedr ed-Din, iesind din Tara Româneasca, a venit laSilistra si de acolo a intrat in tinutul Deliormanului din vilaietul Dobrogea.

Ajungind la auzul imparatiei Ca el a strins in jurul saucucerirea Salonicului a fost aminata pe altà data si, mergind, sultanul a statla Serres 83 §i 1-a-u trimis pe Elvan bei geasneghirba§i <impotriva rascu-latilor >.

74 13 martie 1415 29 februarie 1416.78 1 martie 1416 17 februarie 1417.78 In text : Ierkokd (Yergomi).77 In text : Isakei.78 In alte cronici Azeb bei.79 Turnu-Severin.89 *eih Bedr ed-Din Mahmud Simavnakadisioglu, cArturar, conducAtorul unor rAscoale

tArAnesti intre 1418 si 1420. A fost magistrat militar (kadiasker) sub Musa Celebi.81 In text : Eflak-hakimi.82 In text : Selanik.83 In text : Stroz, Siruz (In Macedonia).

multi rebeli,

SAHAIF tIL-AB:BAR 243

<infringerea, prinderea lui la Zagora, judecarea si condamnarea la moarte a lui Bedr ed-Din Mahmud, fiul cadiului din Siinavna, la Serres>.

<Descriindu-se evenimentele din primii ani de domnie a sultanului Murad al II-lea, se 34Zspune> :

In acest timp, s-a auzit el domnul Taxii Românesti, Dracula 84,

trecind in partea Silistrei, a atacat tinuturile imparatiei otomane, prici-nuindu-le pagube. Atunci, Firuz bei <oglu Mehmed bei>, la porunca padi-sahului trecind in Tara Romlneasel, a devastat-o si a distrus-o in. mod cum-plit. Atunci Dracula, auzind toate acestea, s-a edit de rdscoala sa si s-aprezentat la Adrianopol en daruri bogate, aducind si haraciul pe doi ani,precum si pe cei doi fii ai sat Inchinindu-se aici la picioarele sultanului sicerind indurare pentru pacatele sale, a fost iertat si a fost lasat mai departein vilaietul sal], iar pe fiii sM i-a läsat ea ostateci la scara imparateasca.Acest eveniment a avut loc in 827 85.. .

La inceput, Evrenosoglu Ali bei, trimis in 840 86 cu oastea Rumeliei,trecind fluviul Dunärea, a devastat timp de vreo patruzeci de zile si apustiit imprejurimile Timisoarei si apoi s-a prezentat cu pradl nenumarata,la scara imparateasca.

Apoi, marele si puternicul sultan, pornind cu oastea sa victorioasain 841 87, a trecut pe partea Zemlinului 88, iar Vilkoglu 89, despotul Serbiei,de asemenea si Dracula, domnul Tarii Romanesti, venind cu ostile lor, s-aualaturat taberei imparatesti. Au supus sase cetati din tara ungureascl,dar afurisitul de crai n-a aparut pe cimpul de luptA. Atunci s-au intorsprin Tara Romaneasel si au sosit la Adrianopol.

<Povestindu-se cucerirea Semendriei de cdtre beiul de serhat Ishak bei, In 1440 (844 H.),se spune> :

In anul mai sus-aratat, pregatindu-se pentru cucerirea Semendriei,1-au invitat iarasi pe Vilkoglu si pe Dracula pentru a sluji <imparatiei>.Cind a venit Dracula cu cei doi fii ai sai, el a fost inchis in cetatea Galipol 9°,iar fiii sM au fost inchisi in fortareata Egri-Göz 91 din tinutul Ghermian,dar Vilkoglu, neprezentindu-se, i-a trimis pe cei doi fii ai sM. Aeestia, deasemenea, au fost prinsi si inchisi in cetatea Tokat. Vilkoglu a fugit si s-ainchis in cetate.

... In anul mai sus-aratat 92, ostile musulmane au suferit citevainfringeri. Cauza este aceea ea, mai inainte, Dracula, domnul Tarii Roma,nesti, fiind inchis en cei doi fii ai sad, tara sa raminind fail domn, s-a supuscrainlui unguresc 93. Craiul, la rindul slu, a numit din partea sa ca domnpe un fiu de dolma din Tara Romaneasel. Maria sa padisalml, la sosirea laAdrianopol, 1-a trimis pe Mezid bei <beilerbeiul Rumeliei > cu o eeata deakingii care, ajungind acolo, i-a ucis pe dusmani la prima porunca data.

84 Vlad I Dracul (1432 1447).85 5 decembrie 1423-21 noiembrie 1424. De fapt Vlad Dracul domneste abia din 1432." 16 iulie 1436 4 iulie 1437." 1437-1438.88 In text : Zeff/l/n.89 Vuk Brankovié.99 in text : Glzelibolu.91 in vechime : Phafezon.92 1441-1442.93 Vladislav I.

352:

353.

35,1

244 MUNEMMBASI

Nefiind insa prevazatori, ostenii sM s-au imprastiat in imprejurimi. El<Mezid bei> a ramas cu putini oameni i s-a dedat bauturii, mincariipetrecerii.

Despotul Serbiei (Laz) 94, intarit in munti, astepta prilejul. De aceea,odata instiintat despre aceastä situatie, 1-a atacat prin surprindere peMezid bei i 1-a ucis. Gaziii care se &eau in jurul s'alt au murit cu totiica niste eroi martini, iar cei care plecasera dupa prad i cei care se &eauin apropierea tinuturilor islamice au scapat. Ceilalti au fost ucisi cu totii.Cind aceasta stire trista a ajuns la Adrianopol la urechile sultanului, s-aporuncit sa se tina un sfat (meelis). La adunarea aceea, Kula Sahin pap,sarutind pamintul, s-a rugat ea el sa primeasca aceasta sareing 95. Tuturorostilor din provinciile Rumeliei adaug'indu-li-se Inca vase sangeacuri dinAnatolia, a fost trimis impotriva Tarii Romanesti. La sosirea lor, ghiauriiiarasi s-au retras intr-o parte, urmarindu-i cu atentie. Serascherul <Kula-Sahin>, ca i inaintasul san, vazut de propriile sale placeri. Desi ceicitiva emiri care erau in jurul gull dadeau sfaturi, totusi elen-au ajutatla nimic. Celor care II sfatuiau, el le raspundea cu aroganta : Voi ma com-parati oare cu. Mezid bei ? Ghiaurii se tem de mine si frica lor este asa demare Melt, la auzul numelui men, nu mai au rabdare i putere sa maistea. Deci, cum a vina ei asupra mea ?". In acest timp, ajungind stireadespre sosirea ostii unguresti, serdaral s-a hotarit sa fugg. Dar emirii i-auspus : Ce inseamna asta Ce ati vazut, de fugiti ?". Atunci, el a rabdatpina seara, dar indata ce s-a lasat noaptea, a fugit cu suita sa i a trecutfluvjul Dun:area.

Oastea fiind euprinsa de frica, cei mai multi au apucat pe urmeleserdarului. 13murbeizade Osman. Celebi, ramirand pe loc, s-a strins in jurulsau o ceata de emiri si de ostasi toti acestia s-au luptat ping la unul. Dupapovestirea lui Nevi 96, Osman Celebi a murit in lupta de la Varna, a careidescriere amanuntita urmeaza. in uncle cronici, in loc de Kula-Sahinse vorbeste de Tavasi 97 eha,b ed-Din pasa 98, iar printre cei din ceata celorcazuti ca martini sint amintiti : Firuz Beioglu, Iakub bei, fiul lui Durmuzak,Erizir bei si Omer bei, iar in alte povestiri <se spline ca > maria sa sultanulse gasea la Sofia. Aceste evenimente s-au intimplat in 845 99.

<RAscolala principelui de Karaman, planul acestuia de a imparti Imperial otoman356 descrierea luptei care a avut loc in trecAtoarea Zlatita intre Ioan de Hunedoara si turci>.

Afurisitul de crai unguresc, aducind apoi multa oaste din im.pre-jurimi, a trimis impreuna cu fiul sau i pe afurisitul numit Iancu "°, careera un fel de emir al emirilor Acestia, sub conducerea blestematuluidespot Vilkoglu, an pustiit si au ruinat mai intii imprejurimile Crusava-tului (Alaea-Hisar )1 Nisului si Apoi, indreptindu-sespre partile Sofiei, au vrut sa treaca prin trecatoarea Zlatita Uzladi der-

98 Pe atunci domnea Vuk Brankovi6. De fapt lupta s-a dat cu loan de Hunedoara.95 Aceea de a merge impotriva lui Ioan de Hunedoara pentru a rAzbuna moartea lui

Mezid bei.99 Cronicar turc (m. 1520) ; vezi Cronici turcuti . . ., vol. I, p. 121 123.

Tavag eunuc, slujbas ; o categorie de oaste.98 Deci KulaFahin §i Wab ed-Din este una i aceeasi persoanA.99 22 mai 1441 11 mai 1442.100 Ioan de Hunedoara.

si-a

s;

sgi...

5

g

SAHAIP Um-AB:BAR 245

bendi ) 101 Auzindu-se ca vor sa cucereasca si Adrianopolul, maria sa sul-tanul a trimis impotriva kr pe vitejii musulmani. Acestia au ajuns la tre-catoarea Zlatita inainte de trecerea ghiaurilor. Apropiindu-se iarna,ghiaurii cei umii n-au trecut trecatoarea, ci s-au ocupat de paza hotarelor.

<Urmeath InfrIngerea turcilor de care loan de Hunedoara, luarea in captivitate a unorcomandanti, In frunte cu Mahmud bei, fratele lui Halil pasa>.

<Vorbindu-se despre renuntarea la tron a sultanului Murad al II-lea, pe la 1443-1444(847 H.), se mai spune c6 principele de Karaman Incheie o alianta cu regele Ungariei pentrunimieirea si Impärtirea Imperiului otoman, urmind ca Anatolia sä rämind Karamanogliilor,iar Rumelia ungurilor>.

De aceea, blestematul de mai sus a cerut ajutoare de la germani "2,din Hertegovina 1°3, din Bosnia si din Moldova 104 si. de la cetele frince si,dupg relathri demne de incredere, a trecut prin Belgrad au 80 000 deostasi. Mai filth, au devastat si au pustiit imprejurimile Nicopolului. Firuzbeizade Mehmed bei, valiu de Nicopol, fiind un. om viteaz si curajos, i-aurmarit pe ghiauri si a hat multi robi. 0 dath cu vestea despre atac, i-atrimis pe acestia la suita sultanului. Maria sa Mehmed han s-a sfatuit cuvizirii...

<Urmeaz6 relatarea chemArii si sosirii sultanului Murad al II-lea>.Ghiaurii, trecind prin Tara liomaneasca, au ajuns in imprejurimile

Varnei. De asemenea, sosind intre timp si oastea musulmana, rindurile s-auasezat fath in fath, la marginea Varnei .. .

<La prima ciocnire, turcii sint respinsi>.

... Cind au vazut ghiaurii aceasta infringere, serdarul kr, care erablestematul de Iancu, a spus : Padisahul islamului a ramas cu putinioameni si. acum este prilejul <sa-1 prindem >". Regele fiind Inflacarat,si-a scos sabia si a inaintat spunind fel de fel de palavre la adresa märieisale padisahului.

<Calul regelui hind rásturnat de ienicerul Kogea Hair, turcii au reusit sà-1 omoare pe regetäindu-i capul. Aliatii, demoralizati de moartea tragicd a regelui ungur Vladislav Varnensis"slut pusi pe fuga>.

... Batalia a avut loc marti, in 9 regeb 848 105...<Dupà descrierea luptelor impotriva Albaniei urmeazà> :

Afurisitul de lancu 106 a cerut ajutor de la esnafurile 107 ghiaurilorsi s-a auzit despre adunarea unor osti marl. In oastea lui Iancu se aflau, cnostile lor, comandanti din sapte tari. Poate ca aceasta adimare <ghiaura >era si mai puternica decit aceea de la Varna, deoarece ostasii, fiind ranitimai inainte, devenisera asemenea unor flare ranite. Maria sa sultanal ainaintat 108 spre Sofia si au fost emise alte porunci, anuntindu-se ca este71ridicarea gloatelor".

De asemenea, s-a emis porunca si. catre beilerbeiul de Anatolia satrimita, din partea sa, stringatori de bani pentru cheltuiala. Pe vremea

101 In Bulgaria.102 In text : Almani.103 In text : Hersek.104 Kara-Bogdan, In loc de Ef lak (Tara RomâneascA).105 22 octombrie 1444.106 Iancu de Hunedoara.107 Es naf : breaslá.108 Este vorba de InfrIngerea crestinilor la Varna (noiembrie 1444).

357

358

359

361

246 MtTNEMMBASI

aceea, beiul Tgrii Romfinesti era numit din partea ungurului <Iancu >362 Tara Româneasca era supusg acestuia. De aceea Iancu afurisitul 1-a tri-

mis pe domnul Trii Romanesti spre a devasta si a distruge ixnprejurimileNicopolului. Atunci, Firuz Beizade Mehmed bei, care era valin de Nicopol,Hasan Beizade Mustafa bei i ITzgurzade Isa bei, Mcind intelegere intre ei,1-au atacat intr-o noapte pe beiul Tgrii Romanesti. Trecind cea mai mareparte a ostii sale prin ascutisul sabiei, restul ostii s-a raspindit. Mehmed beia trimis sultanului vestea imbucuratoare, impreung cu multi robi i capetetgiate. La sosirea lor, mania sa sultanul, luindu-i de bun augur, s-a bucuratfoarte mult. Apoi, pornind din Sofia, intr-o zi de vineri, a patra zi a luniisaban din 852 "9, s-au intilnit cu dusmanul legii in localitatea Cossovo.

<UrmeazA descrierea luptei de la Cossovo, unde crestinii au fost din nou infrinti, i fugastrategica a lui loan de Hunedoara>.

372 In 860 n°, sultanul Mehmed al II-lea a pornit cu mari preggtiriimpotriva Belgradului i 1-a asediat Desi cucerirea era aproape, totusia sosit en oaste mare, in ajutor, afurisitul de Iancu <Huniade >, craiul ungu-resc, §i atacindu-i pe musulmani, a impiedicat cucerirea Beiler-beiul Karagea pasa i Hasan, agaua de ieniceri, au murit in aceastg luptg.

<Turcii au avut pierderi mart>.375 <DupA ocuparea Semendriei, in noiembrie decembrie 1459 (safer 864 H.), urmeazá

cucerirea cetatii Amastris, nitre Trapezunt i Sinope>.

In anul mai sus-argtat <864 H. >, s-a poruncit smulgerea de la ghiauri<genovezi > a cetatii Am.asra, care se afla pe Varmul Mgrii Negre. Desicetatea era a noastrg, totusi populatia ei, de cite ori avea prilej, pricinniapagube musulmanilor. <k$tirea despre > aceasta situatie ajungind la scara,impgrgteasca (rikiab-i humayun), turcii au pornit in acea parte sub pre-textul unei vingtori ; cetatea de mai sus fiind luatg, populatia si conducg-torii ei (hakimleri) au fost deportati la Istanbul, iar in locul lor a fostdusg populatie vlahg (Eflakan Rhalisi) nos

<Cucerirea provinciei Kastamunu si a cetatii Sinope de la Isfendiaroglu Ismail bei>.

De asemenea i Ishak pasa, care era insgrcinat cu paza serhaturilor378 Rumeliei, prezentindu-se <la Poarta >, s-a plins impotriva voievodului

Tepes in, fi-ul lui Dracula, care era domnul Tgrii Romanesti, fgeind cunos-cut eg acesta a pricinuit pagube tinuturilor islamice. Atunci, s-a trimisom din partea inaltului Devlet spre a-1 in-vita pe cel amintit mai sus lascara impgrateascg. Afurisitul a recurs insa la viclesug, spunind : Dacaplec in acea parte, locuitorii Tarii Romanesti vor preda, far-a nici ovilaietul men craiului unguresc". Scuzindu-se astfel, la rugamintea si ladorinta sa, au fost tnim.ii citiva emiri, cu o ceata de ostasi, pentru pazatimiturilor sale, ping la sosirea i intoarcerea lui de la Curtea imperialLMaria sa suveranul, crezind in minciuna acestuia, a dat un firman ilustru,de care asculta toata lumea, pentru ca, ping la venirea i intoarcerea luiVlad Tepes, sa fie : pasa de Nicopol, ceakirc basi 112, Hamza bei

109 3 octombrie 1448.no 11 decembrie 1455 28 noiembrie 1456.no a In alte cronici : Eflakan taifesi neamul valah" ; nu este exclus sA fie

Eflaniin

,,cei din Paflagonia".In text : Kaztklu voivoda; Vlad Tepes (1456 1462).

no CApetenia soimarilor.

trimisi

si

..

indoiala,

SAHAIF tYlrAHBAR 247

hinus 113 bei i alti citiva bei, cu ostile provinciilor lor, pentru paza TariiRomaaesti... Toti acestia s-au grabit sa se supun i s-au dus acolo, lamarginea fluviului Dunarea. Fiind vreme de iarna, s-au asezat acolo.Tocmai cind faceau pregatiri sa tread', fluviul, afurisitul de Tem (Kazikh )a atacat, intr-o zi, pa neasteptate oastea islamului. Hamza bei i Iunusbei an cazut ca niste eroi martini pe cimpul de batalie. De asemenea,dintre ostasi, foarte putini au scapat. Clad aceasta veste a ajuns la urechilesultanului, acesta s-a miniat tare si a poruncit sa fie supusa Tara Roma-neasca. Astfel, in primavara anului 866114, s-a poruncit plecarea in maregraba. Ciad au ajuns in apropiere, 1-au trimis inainte pe Evrenoszade Ali beien o ceata de ostasi. El Iasusi <sultanul> a trecut imediat in Tara Roma-neasca. .Afurisitul de <Vlad> Tepe§ se intarise in muntii pra'pastiosi. Cinda auzit ca a sosit <Mihaloklu> bei cu ceata akingiilor i c au inceput sa-idevasteze tara, trimis oastea p3ntru a ataca drumurile. Afurisitii<de ghiauri"> erau foarte atenti. IVtria sa imparatul trecuse insa prin.acele drumuri inaintea akingiilor. Ghiaurii, crezind c acestia slat akingiii,i-au atacat, dar, afliad care este situatia, an inceput s fuga in toate pärtile.

In acest timp, Ali bei, prezeatindu-se cu prada imbelsugata, s-a Inchi-iiat la scara imparateasca. Dupa aceea, maria sa padisahul, =blind timpde vreo hun prin Tara Romlneasca, s-a ocupat de vinatoare.

Intr-o noapte, venind iscoadele, au dat de stire ca ghiaurii au deglad sa-i atace pe musulmani. De aceea, oastea s-a pregatit. La miezulnoptii, sosiad ghiaurii, au inceput lupta care a tinut pina In. zori. In ceiedin irma, ghiaurii fiind. iafrinti, au fugit pe uncle au putut.

La porunca padisahului, Evrenoszade Ali bei i-a urmarit pc acestiasi au s-a lasat pina ce Tepe§ voda (Kazdaa voivoda) n-a trecut in taraungureasca <Transilvania>. Pe multi i-a trecut prin sabie. Apoi, intorcin-du-se, a sosit la tabara Imparateasca. Dupa aceea, din porunca padisa-hului, vitejii musulmani atacindu-i, pe multi dintre ghiaurii cei josniciaflati itt rnnnj i-au scos in cimpie i i-au ucis. In felul acesta, cei maimulti au fost trecuti prin ascutisul sabiilor strMucitoare, iar prada Inca-puta itt milnile musulmaailor era nenumarata.

Maria sa padisahul a acordat domnia acelei tari fratelui lui Tepes,voievodului numit Radu1116, care, la moartea parintelui sail. Dracula,se gasea ca slujbas (mglazim) In suita imparateasca.

Maria sa imparatul s-a intors cu demnitate la Adrianopol i, dupace a dat permisiune otii, s-a intors ci nobilii sai cei mai distinsi si a datfirman pentru pregatirea unei flote mari, spre a cuceri insula Mitilene 116din mlinile frincilor.

<Descrierea cuceririi Crimeei de ciltre vizirul Ghedik Ahmed pasa, In primavara anului1475>.

<Victoria lui Malkoci beizade Ali bei, muhaflz de Semendria, In sesul Sirmium (Serail),In 880 H.

ns Dupl izvoarele bizantine grecul Catavolinos (cf. Laonic Chalcocondil, Expuneri is-&rice. Croterea puterii turcesti. Cdderea Impdrdfiei bizantine, ed. V. Grecu, Bucuresti, 1958,p. 283).

114 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.115 In text grafiat gresit ; Darul; Radu cel Frumos (1462 1475, cu Intreruperi).no In text : Midtlit; insula Lesbos.117 7 mai 1475 25 aprihe 1476.

379

394

395

§i

si-a

'1.

248 mtlicEOIMBAS/

In maul 881 118 s-a intreprins o expeditie impotriva Moldovei 119.Cauza a fost aceea e Hadim Suleiman pasa, hind insarcinat mai inaintecu cucerirea Iskenderiei 12° <din Albania> n-a obtinut biruint i s-a mar-ginit la devastarea imprejurimilor sale, iar la intoarcere a fost insarcinat

supuna Moldova. Oastea sa era obosita. Cu toate acestea supunindu-sede nevoie poruncii, a mers In tara Moldovei. Domnul acesteia, fund un dia-vol smecher, s-a ascuns intr-un colt indata ce oastea musulmanaimprästiat dupa prada, venind a atacat pe neasteptate. Suleiman pasa ascapat eu foarte putini oameni, ceiiali si-au gasit o moarte de eroi martini.Din cauza aceasta, padisahul, miniindu-se, a hotarit ca el personal sa piecein expeditie. Afurisitul de voievod al Moldovei, aruncind in foc toata zahe-reaua pe care o avea, a luat numai atita cit avea nevoie i s-a intarit Inmuntii prapastiosi. Inca de la inceput, dindu-se de stire ca mi se mai ga-sew zaherele, au fost trimise pe Marea Neagra citeva vase en zaherele inacele tinuturi. Ostile islamului, mergind in tara ghiaurilor, au umblat untimp, lihniti de foame, de capul bor. Zelosului padisah fiindu-i rusine sa seintoarca, a trimis iscoade In toate par-tile si In imprejurimi. In cele din urma,dindu-se de stire ca oastea lor <a Moldovei> se gaseste intr-o padure deasa

pe un munte stincos, au dat atac asupra lor, en ajutorul lui Allah obti-nindu-se victorie ; voievodul a fugit cn putini oameni pe alt munte.

396 Cea mai mare parte dintre ghiauri a fost trecuta prin ascutisul sabieidupa ce au apucat o prada bogatd, ostile turcilor s-au intors la Adrianopol. . .

399 In anul mai sus-aratat <884 H. 121 >, pe Hasan Beizade Isa bei i peMihalzade Au bei i pe Malkocioglu Bali bei i-au trimis in tarile unguresticu vreo 30 000 de calareti pentru o incursiune de prada. Dupa ce au trecutprin. Tara Itomaneasca, chid au intrat in tara dusmamilui 122, a inceputcearta dintre ei, deoarece fiecare cerea ca yorba sa sa fie aseultatä.

<Urmeaza descrierea Infringerii turcilor>.

409 In 889 123 au pornit la cucerirea Chiliei si Akkermanalui i pentruaceasta au sosit mai 'Mtn la Adrianopol. De acolo an fost trimise la Dunare,cu vasele din Marea NeagrA,, zaherele i munitii de expeditie, pentru ca deacolo sa fie expediate in partea planuita <Moldova >.

Plecarea din Istanbul a a-vut loc in anul 889, aratat mai sus, intr-ozi de vineri, a patra zi a lui rebi 11124 ...

Apoi, pornind din Adrianopol, au trecut cn corabiile fhtviul Dunarea .

pe la tirgul Isaccea 123. De asemenea i voievodul Tarn Romanesti 126,prezentindu-se en oaste, s-a alaturat ordiei imparatesti. Dupa ce au ase-diat cetatea Chilia timp de citeva zile, au cucerit-o, cei asediati cerindiertare.

Pupa aceea an pornit la cucerirea Akkermanalui. In acest timp, sta-pinul Destului 127, Mengli Ghirai ham, din familia lui Ginghis, iesind din

119 26 aprihe 1476 14 aprilie 1477.119 In text : Kara-Bogdan.120 Scodra.121 25 martie 1479 12 martie 1480.122 Darul harb teatru de luptà".123 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.124 1 mai 1484.125 In text : Isakci.126 Vlad Caluga'rul (1482 1495).127 Dest-i Kipceak ; de fapt se referá la hanul Crimeei.

sa

si, s-a

si

si,

:

SAFIAIF' t7L-A1rBAR 249

Crimeea cu 50 000 de ostasi, a sosit sa-1 slujeasca pe suveran. Fiind. felici-tat pentru domnie, a fost coplesit cu daruri bogate din partea sultanului.

Dupa ce si Akkermanul a fost asediat un timp, a fost silit sa se predeacu aman, in a 16-a zi a lui regeb din anul mai sus-aratat 128. Musulmaniipunind mina pe o prada, bogata, maria sa sultanul a folosit pentru funda-tiile pioase partea care i se cuvenea. Din aceste prazi au mai fost Montedaruri atit hanului, cit si suitei sale ...

Aceasta povestire este mentionata de Hogea efendi 129 si din ea seintelege ca incepiad. din aceasta vreme hanii tatarilor au Inceput sa sesupuna Sublimei Porti. Aceasta povestire insa este contrara cu alta, careeste xnai adevarata 0 auume ea atunci cind Ghedik Ahmed pasa a cuce-nit cetatea Mangub, gasindn-1 acolo pe Mengli Ghirai han, 1-a adus in slujbasultanului Mehmed 130 Apoi, populatia din Crimeea a cerut de la scaraimperialä pe cel aratat mai sus, pentru ca el sä fie stapinpeste ea si astfelacesta a fost numit, din partea imparatiei, han al Crimeei.

Dupa terminarea cuceririlor au trecut din Chilia intr-o insula si s-auInters, pe drumul de la Sari-Saltuk-Baba "1, la Varna si de acolo la Adri-anopol, pe la finele lui saban <889 > 132 In anul mai sus-mentionat, Mesihpasa a fost mazilit de la vizirat si dindu-i-se o pensie de retragere, s-adat firman sa stea la Filipopol.

<Citeva schimbári de demnitari ai Porta si prezenta unor soli cu daruri din Egipt si dinUngaria>.

In acest timp, a venit stirea ca domnul Moldovei 133, mergind, an fiasediat cetatea Akkerman. In timpul asediului insa, luptatorii musulmani,atacindu-1 prin surprindere pe acest afurisit, au nimicit pe multi dintre os-tasii sai. El insusi s-a intors in vilaietul san coplesit de necaz si de rusine.Aceasta veste placuta 1-a bucurat pe maria sa <sultanul > 134.

Apoi, sosind porunca imparateasca lui Hadim Ali pasa, valiu de Ra-melia, acesta, In saban 890 135, s-a indreptat prin Tara Romaneasca spretara Moldovei. De asemenea, mergInd. impreunä si voievodul Tarii Roma-nest 13°, din porunca, imparateasca an intrat cu totii in Moldova. DomnulMoldovei fugise in. tara leseasca ; cei mai multi dintre boierii Moldovei s-ausupus. Ali pasa a imprastiat in imprejurimi cete de calareti, iar acestiaau devastat si i-au pradat pe toti, afara de cei care s-au supus. Luind multeprázi 0 robi, a cincea parte a fost trimisa la scara imparateasca.

Dupa aceea a venit stire lui Iskendar pasa ca domnul Moldovei,intorcindu-se in tara sa, se ocupa cu stringerea d.e osti spre a se razbuna.Atunci, Iskendar pasa 1-a invoit si 1-a trimis indata pe Malkocioglu Ali bei,unul dintre vechii bei viteji, acordin.du-i-se eialetul Silistra, ca sa provoacestricaciuni in tara Moldovei. Cel de mai sus a adunat multi akingii si por-nind Intr-acolo si trecind Dunarea, a intrat in Moldova. Oastea care era pe

128 9 august 1484.229 Sadedin, istoriograf otoman (m. 1599).139 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451 1481).131 Babadag.132 12 21 septembrie 1484.133 *tefan cel Mare.136 Baiazid al II-lea.139 13 august 10 septembrie 1485.138 Vlad Calugarul.

410

250 310NEN1MBASI

Bugg el s-a Imprastiat dupa prada, iar el a ramas cu foarte putini oameni.Domnul Moldovei strinsese o oaste mare, cxciii venise ajutor din partea craiu-lui unguresc si dela altii. Fiindinstiintat c pasa cel mai sus-amintit a ramascuputini oameni, a aparut intr-o zi prin surprindere si a dat un atac. Vitea-zul pap, intarindu-se, a inceput sa se razboiasca. El obisnuia intotdeauna

ascunda o ceata de ostasi In locul unde poposea, dindu-le numeroasetobe i trompete. Si de aceasth data, el procedase la fel. Incaierindu-se un

411 timp oarecare cii ghiaurii, odath cu sosirea serii, ostasii care erau In ascun-zis au aparut batind din tobe i sunind din trompete. Ghiaurii, neputindreziste, an fugit. Pasa, cazind pe urmele lor, pe multi i-a ucis i i-a luatin robie i apoi, intorcindu-se, a venit la locul sau. La rindul lor, akingiiicare plecaseth prin. imprejurimi s-au intors de asemenea cu prada bogata.A cincea parte din prada a fost trimith, cu vestea imbucuthtoare, la scara.Imparatiei, iar el insusi <pasa > s-a intors la sangeacul sau.

(Prezenta unor soli la Curtea sultanului).<Descrierea evenimentelor din anii 1490-1491 : expeditia pentru ocuparea ultimei pArti

a Albaniei, trimiterea marelui amiral Sinan pasa cu 300 de vase, pe mare, spre tArmurile Avlo-niei; plecarea spre Sofia>.

. Caci Hadim Suleiman pasa 137, muhafiz de Smederevo, i altiemiri de la acele hotare (serhadlarda) au trimis arzuri la Poarta impgra-tiei. Ei au anuntat moartea craiului ungurese Iancu 138, care n-a avut copilspre a fi loctiitor. Avea un bastard, dar cei mai multi dintre generalii sainu aratau supunere fata de acesta.

<Relatiile generalului de la Belgrad cu turcii>.420 In anul 900 139 afurisitul de crai lesesc 140 , intrind in dusmanie cu

musulmanii, a inceput s adune osti. Spre a-I atrage de partea sa pe dom-nul Moldovei 141, i-a trimis o scrisoare. Dommil de pe atunci al Moldovei,fiind un om cu minte i chibzuit si intelegind ea urmarile opozitiei sale &Va.de Inalta Poarta ar fi rele, prefacindu-se ca este prieten cu craiul de maisus, a instiintat in taina Poarta imparatiei si a cerat sä se trimita in grab&in vilaietul sau un pasa de sangeac. Potrivit cu rugamintea sa, a fost tri-mis unul dintre emiri, cu 600 de oameni viteji. La sosirea lor, el i-a asezatIntr-un loc de pinda. De asemenea si el a imbracat 4 000 de oameni din suitasa in imbracaminte musulmana i i-a ascuns intr-un loc din apropiere.

In acest timp, craiul <polon>, ajungind la hotarul Moldovei, a mersacolo i domnul Bogdaniei, care s-a intilnit cu craiul, i-a spus ca Yaqui-torii din oastea musulmang au ajans In partile Moldovei i c si-au fäcutascunzisuri In citeva locuri i ea oastea care vine pe urmele lor este nenu-märata.

Atunci craiul cel afurisit s-a speriat. Cind s-au sfdtuit ce trebuiefaca, el <Stefan> i-a spus Da-rni o ceath de ostasi ca sa-i atac pe turci".Craiul avea vreo 80 000 de ostasi si a ales dintre ei 6 000 de neferi ghiauri,pe care i-a trimis impreunä cu el. Donmul Moldovei, luindu-i pe acestia,

137 Acelasi Suleiman pasa Hadimbul care a fost bAtut de Stefan cel Mare la 1475, InbAtillia de la Vaslui.

138 De fapt a fiului sat], Matias Corvin (1458 1490).138 2 octombrie 1494 20 septembrie 1495.no loan Albert.141 tefan cel Mare.

sO

:

a

SARAIF 131,-AKBAR 251

plecat cu ei. Pe drum a cercetat cu atentie locurile de pindá ca 0, se apro-pie de gbiauri <poloni>. El i-a adus pe 1ei, cu mare atentie, ping la loculunde Ii pusese in ascunzis pe musulmani. Atunci vitejii islamulai, iesinddeodatA, din ascunzis, au dat un atac asupra ghiaurilor. De asemenea, dinaltá parte arind i moldovenii in haine de musulmani, s-au arátat din de-pOrtare. Dcmnul Moldovei intorcindu-si Indatá fata, a rupt-o la fugA. Larindal lor i leii, neputind. rezista, au fugit i ei dupä el. Musulmanii, ur-mgrindu-i pe acestia, au nimicit pe cei mai multi dintre ei. Ceilalti au scg-pat, ascunzindu-se in muntii si in pádurile din imprejurimi. Venind laeraiul lesesc, domnul Moldovei i-a povestit in mod amInuntit situatia,zicindu-i : ,Oastea musulmana, este foarte multO si este un neam care inrázboi nu stie ce este aman. Nu stiu in ce hal ne va aduce". Astfel d.e cuvinteinspgimintOtoare 1-au 1nfricosat pe crai in asa mOsurg, incit nu i-a 'Aimsputere sO mai stea pe loc. Arunelndu-i lucrurile oastea, echi-path usor, el f agit asa de tare, inch nu a tras de friu pinO, ce nu a ajuns Inmijlocul vilaietulni sOu.

Dincoace, oastea <musulmanA > a pus mina pe 20 000 de care de boipline cu bagaje, cu. arme i cu unelte de lupta,. Domnul Moldovei, luind ceamai mare parte din acestea, le-a trimis, cu robii lor cu tot, la Poarta

Acest serviciu al sOu fiind. primit cu bucurie, i s-a trimis un hilatstralucitor i o bonetA ornatg" ruskiintal a, fiind astfel distins printre cei deo seana'g cu el.

Apoi s-a emis un firman lui Malkocioglu Bali bei, valiu de Silistra,ca sá stringa, akingii 142 din It amelia i s intreprindO o incursiune In vila-ietul lesesc. Bali bei a strins Indatà un numar de 40 000 de ostasi, iar cind.a ajuns in Moldova, domnul Moldovei, Intimpinindu-1, i-a flcut multe ono-run i binefaceri i 1-a cOlguzit in tara leseascg pe un drum mai usoi. Balibei a construit un pod mic peste apa Nistrului 143 trecindu-si oasteadincolo, a pátruns in vilaietul dusman.

<Urmeazd descrierea campaniei lui Malkocioglu Bali bei In Polonia ptnA la Cracovia>.

Trecind en usurintá i pe acolo, au pornit spre Akkermanul de lahotarele impArgtiei otomane.

<UrmeazA descrierea ciocnirii cu o ceatA de ghiauri" si Intoarcerea la Akkerman>.<Vorbindu-se de peregrinarile printului Selim, care umbla dupA domnie, se spune> : 433

S-a dat firman ca el <Selim >, cu bagajele sale mai usoare,se Indrepte, prin Akkerman, la Poarta fericirii. Dup6 ce a iesit din Caffa(Kefe ), a fost primit cu mare alai d.e hanul din Crimeea 144, care i-a fOcut 434toate onorurile cuvenite. Apoi, daph ce s-a irnbrAtisat cu hanul i si-aluatra,mas bun de la acesta, a plecat mai departe. Inaintind cn mare gra)*a trecut pe vase fluviul Dunärea i, sosind la Silistra, a descins la margineaacesteia. Valiul ei, care era Km= pasa, a facut arz la Poarta impärätiei,unde dusmanii lui Selim s-au zOpOcit

Selim povesteste c prin Akkerman s-a indreptat spre Poartd 411

421

422

141 CucA.142 Tagugt-tavgi, o categorie de dregAtori locali; oaste locall.144 In text Turla.144 Mengli Ghirai (1478 1514), a treia domnie ; este socrul lui Selim I.

i,

sg

si luindu-si

Yuma.ratiet

252 litINEOOTIEBASI

<UrmeazA descrierea primirii lui Se lim de cltre ieniceri i ceremonia Intronärii sale, Inaprilie 1512 ; lupta lui Selim I cu persii sahului Ismail, la 1514>.

Dintre beii alesi ai Rumeliei : Mihalogla Au bei, Malkocizade454 Bali bei i Tor Ali bei, unul era bei de Sofia si altul de Silistra, iar bei de

Moreea era Hasim bei, <cu totii> an gustat din cupa mortii.485 Mai inainte fusese cucerita, cetatea Budei 145 si, dupa, cam s-a explicat

mai sus, prin moartea regelui Ungariei 146 cráiia Ungariei fusese acordaabanului din. Transilvania, Ianos 147. De asemenea i orasul Buda, care eracapitala ungurului, a fost acordat acestuia. Din aceasta pricin6, craiulAustriei 148, Ferdinand 148, al ca,rui frate era craiul Spaniei 150, sup6rindu-se,a mers asupra Budei. S-a auzit eg, Ianos craiul, neavind putere s reziste,a predat cetatea Budei lui Ferdinand.

<Urmeaz'à descrierea expeditiei turcesti Impotriva lui Ferdinand de Austria, avInd caserdar pe marele vizir Ibrahim pasa. Se da un firman i pentru cucerirea Vienei. Itinerarul tur-cilor prin Filipopol, Sofia si Belgrad>.

486 Trecind podul intins peste Sava, oastea a sosit in cimpia Mohács.Venind si craiul Iano§ cu oastea sa, s-a aläturat acesteia.

Apoi la 1 muharrem 936 151 au inceput s asedieze cetatea Buda.Dupa, citeva zile, ghiaurii austrieci care erau intr-insa au predat cetateacu iertare. Si de data aceasta a fost predatA tot regelui Ioan <npolya >.Ei insisi <turcii>, trecind prin Strigoniu, au sosit la cetatea Karavana,a ca'rei populatie fugise si o lásase goalä.

487 <Trecerea granitei unguresti, primul asedsu al Vienei, soldat cu esec, i intoarcereaturcilor spre Buda>.

Cind au sosit la cetatea Praga (Parug ) <deoarece> a nins foarte mnit,au murit multi oameni si multe animale de transport. In 22 safer 152, auvenit la cetatea Buda, unde au fost intimpinati cu bucurie §i binefacere deregele Ioan. Mai sus-numitul a fost cinstit cu onoruriimp5Atesti, punindu-i-se pe cap coroana (karuna) ramas'a de la regii Ungariei. Apoi, <turcii>au trecut in partea Pestei §i la 4 al lui rebi 153 s-au indreptat spreIstanbul, capitala imp'arAtiei

In 937 154, impgratul Austriei (Nonce kirah ), Ferdinand (Ferendu$),a trimis mula oaste impotriva Budei. Regele Ioan (Bano$ kiral) a lasatin cetate numai o ceata' de ostasi, iar el insusi a iesit.

<Austriecii asediazI Buda timp de douä luni. Urmeaza expeditia turcilor pentru des-presurarea Budes>.

494 <Dupà ce povesteste despre intensele pregatiri turcesti i despre plecarea flotei otomane,sub comanda capudanului Haireddin pasa, urmeazA descrierea drumului de la Istanbul spreMoldova cu ocazia expeditiei lui Suleiman I Ma gnificul Impotriva lui Pe tru Rares, In 1538>.

145 1526, dupà lupta de la Mohács.146 Ludovic al II-lea (1516 1526).147 loan Zapolya (1526 1540), In text grafiat gresit : Banof.Hs In text : Alaman.149 In text : Ferandi.u.150 Carol Quintul.151 5 sept. 1529.152 26 octombrie 1529.153 6 noiembrie 1529.

28 august 1540 14 august 1541.

453 . . .

al-evvel

Is&

SAHAIF trL-ABBAR 253

Cauza expeditiei era aceea ea Petru 155, voievodul Moldovei, se aratape fat& a fi ascultator, dar pe ascuns indraznea s faca tot fel-al de rautati.Ipocriziile sale fiind aduse la eunostinta luminatei imparatii, in 20 ale luirebi iil-evvel <945> 156 an sosit la Isaccea pentru a i se da pedeapsa pe care omerita. Mehmed pap, beilerbei de Rumelia, inchinindu-se in fata sulta-nului, a fost cinstit cu rangul de vizir Dupa ce au trecut podul intins pesteDimare, in a sasea zi a lui rebi iil-ahir 157 au ajuns la riul Prut (Peru( ),peste care, multumita straduintelor marelui vizir, Liifti pap, fusese asezatun pod in citeva zile. In acest -Limp, a sosit placuta veste c ghiaurii ceijosnici, venind cu 80 de corabii, au atacat pe mare si pe uscat cetatea Pre-veza. Apoi, Hilseinsah bei, guvernatorul (mirliva ) de Karliili 158, merginden oastea sangeacului sau asupra acelor cete mari, dupg, o lupta crincenaa obtinut victorie si nenumarati ghiauri au fost trecuti prin sabie. Aceastastire a produs mare bucurie i cinste in inima sultanului.

Dupa aceea, an niers la cetatea numita Falciu (Kalcin ) 166 din vila-ietul Moldovei, iar and au descins la conacul numit Buvada 160, a venitsi Sahib Ghirai, hanul Crimeei, i Ii s-a alaturat cu 50 000 de tatari.

S-a aflat c5, domnul Moldovei, ascunzinclu-se cu 80 000 de ostasiintr-un ascunzis paduros (cengiilistan ) numit Botosani 161, astepta ocaziade a ataca. Indatä ce s-a dat de stire despre aceasta, s-au indreptat asuprasa. Afurisitul < de donna> , chid a lost instiintat, a fugit singur in vilaietulTransilvania i gloata sa s-a imprdstiat. <Turcii>, mergind In orasul moldo-venese numit tirgul Iailor 162, dup5, ce 1-au distrus, an trecut printreascunzisurile padurilor mai sus-amintite. In 27 ale lui rebi 163,

chid au descins la marginea orasului numit Bogdan 164, care tinea loc descam al acelui vilaiet, populatia lui, cerind iertare, a predat cetatea. Inacea localitate, prezentindu-se multi dintre boierii (emir ) Moldovei, s-auinchinat la picioarele imparatiei si s-au rugat sa le vind domn Cetne 165,fiul liii Istefan 166, unul dintre vechile beizadele ale Moldovei, care de multavreme era in slujba imparatiei. Potri-vit dorintei lor, Cetne a fost nurnitbei al Moldovei.

Dupd, aceea s-a dat permisiunea imparateasca mdriei sale Sahib Ghiraide a se intoarce in Crimeea. De asemenea s-a dat firman i pentru a prinde peafurisitul de Petru, care fugise In partile craiului unguresc <Than. Zapolyaspre a fi adus la scara imparateasca.

De acolo, inapoind.u-se la Isaccea si de acolo la Iamboli 167, timp deciteva zile <sultanul> s-a ocupat de vinato are.

<Urmeazd descrierea victoriilor amiralului Haireddin Barbaros fmpotriva venetienilor,Sn timp ce oastea se afla la Isaccea>.

155 In text : Peire; Petru Rare (1527 1538 ; 1541 1546).156 16 august 1538.357 1 septembrie 1538.359 Karlova (Bulgaria).359 In text : FalgIn, gresealà de grafie.169 Corect ar fi : Voivoda-Konagi.161 In text : Bu4an.162 In text : la-Bazarf.163 22 septembrie 1538.164 Fdrã fridoiald cd este vorba de Bogdan-Tahti: Suceava, orasul de scaun al Moldovei.166 Cetena: tefan Läcusta (1538 1540).166 tefan cel Mare; de fapt nepotul sal], fiul lui Alexandru.167 Iampol (Bulgaria).

495

>,

fil-ahir

254 mttNEMINBAst

-496 In anul mai sus-aratat (946) 188 craiul unguresc halos 169 , numit de497 maria sa sultanul, murind, in locul sail a ramas fiul sau minor, numit Stefan17°.

Pentru conducerea treburilor a ramas mama acelui minor, craiasa 171,care era fiica craiului lesesc 172 Aceasta §-tire ajungind la urechile luiFerdinand, craiul nem tesc, acesta a gasit indata prilej s adune 80 000 deostasi. Pedestrasii sad venind pe Dunare cu vase, iar calaretii pe uscat,incepusera s asedieze cetatea Budei. Atunci an sosit la Curtea ocrotitoarea Minh strigatorii dupa ajutor 173.

<Descrierea expeditiei turcesti Impotriva Budei, Inceputä la 25 safer 948174, avind caserascher pe Mehmed pasa>.

Cetatea Budei a fost recucerita in a cincea noapte a lui rebi iil-ahir 178.

In a patra zi a lui gemazi I 178, maria sa sultanul, sosind la Buda, a acordatcraiului Stefan 177 un sangeac 178 in Transilvania i, luind Buda,i-a darimat bisericile si a construit temple <musulmane > de rugaciune si mos-chei (mescid) f;ti a asezat in ea o ceata de paznici,iar pe Suleiman pasa,fost beilerbei de Bagdad, 1-a numit muhafiz de Buda, inaltindu-1 la rangulde vizir . . .

-500 In acest timp, a sosit vestea ca craiul nemtesc, Ferdinand, a ocupatunele cetati din tinuturile Transilvaniei, smulgindit-le din miinile lui Stefan,fjul craiului Ioan 178.

Atunci a fost trimis Mehmed pasa cu oastea eialetului sau. In a saseazi a binecuvintatului ramazan 12°, el a trecut fluviul Tisa, cucerind cetatile

-501 Ibtida 181 apoi cetatile Becicherec, Arag 182 §i Cenad. Dupa aceea, s-a in-tilnit en tabara ghiaurilor In fata cetatii Lipova, until dintre orasele Transil-vaniei. Atunci, hartuitorii fiind infrinti, ghiaurii n-au mai putut rezistaparasindu-si taberele, an rupt-o la fuga. Mehmed pasa a luat cetatea si anumit intr-insa ca muhafiz pe Ulama pasa. Apoi, mergind de aici, a asediatcetatea Timisoara, care era capitala Orli de mai sus.

Apropiindu-se insa iarna, s-a retras inapoi la Belgrad.<Se descrie asedierea si apárarea cetatii Seghedin de catre Mihaloglu Hair bei>.

Acest eveniment s-a intimplat in 958 183 Dupa aceea, eel de-al treileavizir, Ahmed pasa, fiind inarntat, a fost trimis cu o ceata din oastea dePoarta (Kapu-kulu) impotriva Timisoarei, in primdvara anului 959 1.

168 19 mai 1539 7 mai 1540.100 loan Zapolya.170 In text : Istefan; loan Sigismund Zapolya.171 Isabella.172 Sigismund I cel BStrin.173 Feriadct.174 20 iunie 1541.175 29 Wile 1541.276 26 august 1541.177 Ioan Sigismund.178 In sens de provincie.170 Zapolya.180 27 decembrie 1549.181 Probabil o grafie gresità, coruptd.182 Arad (2).183 9 ianuarie 28 decembrie 1551.184 29 decembrie 1551 17 decembrie 1552.

j

oi,

SAHAIF 111,-AHBAR 255

In regeb 185, intilnindu-se cu Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia,in apropiere de Belgrad, dupa ee au asediat impreuna Timisoara timp deo luna, au cucerit-o en forta. Apoi, au luat de asemenea §i cetatile numiteLipova 0 soh" 1E6 si Bartak 187 i Ebris 188 Au pradat §i au devastat taraghiaura pina la hotarele Transilvaniei.

<Se descrie cucerirea unor cetati din Ungaria, la granita Banatului i Transilvaniei, la960 H. 189, .

502MAZILIREA MARELUI VIZIR

In acest timp, Rustem pa§a si cel de-al treilea vizir, Haidar pap, fi-ind maziliti, marele vizirat a fost acordat celui de-al doilea vizir Ahmedpap, cuceritorul Timisoarei.

<Descriindu-se campania impotriva Szigetvárului, pornita din Istanbul, la 9 sevval 515973190, se spune :>

Sosind in §esul Belgradului, s-au alaturat ordiei imparatesti cu o§tilelor : Kizil-Ahmeclli Ahmed pap, valiu de Rumelia, Suleiman pasa, valiude Karaman, i voievodul Stefan <adica Than Sigismund>, principele Tran-silvaniei.

<Urmeazä descrierea inaintArii spre Szigetvar, asedierii cetätii Gyula de care Pertevpasa cu ieniceri, azapi i bulucuri de mercenari>.

.Apoi , fiind trimisi in ajutor Stefan, craiul Transilvaniei, cu oasteasa, beierbeiul de Timisoara, Mustafa pasa, cu oastea eialetului san, si ostileMoldovei si ale prii Românesti §i ale cazacilor si beii tatari, veniti dinpartea hanului Crimeei, acestia au asediat cetatea <Gyula >. In a 26-a zia lui muharrem <974 > 191, oastea musulmana din aceasta parte a ocupatcetatea exterioara' a Szigetvárului. Dintre cele patru riuduri de cetati,al doilea a fost cucerit in a patra zi a lui safer 192, dar au pierit multi oameni.Dupa citeva zile a fost cucerit §i cel de-al treilea zid, raminind doar cetateainterioara.

<Moartea sultanului Suleiman Magnificul tinuta in tainä, pina la cucerireade cAtre marele vizir Sokolli Mehmed pasa i canelarul Feridun Bey>.

<Descriindu-se evenimentele din Ungaria pe la anul 1002 H. 193, se spune> :

In acest timp, in a saptea zi din ramazan 194, ajungind AiarlI < >

bei en ceata sa de ostasi din partea marelui -vizir, iar dupa acesta venind

1" 23 iunie 22 iulie 1552.199 Soimos ( ?).

Serbatac ( ?).389 Sau Abris (?).189 18 decembrie 1552 6 decembrie 1553.199 29 aprilie 1566.191 13 august 1566.192 21 august 1566.199 1593-1594.194 27 mai 1594.

516.

56 9

cetätii,

iv

256 kteNEWIMBAO

si beilerbeiul de Timisoara si beilerbeiul Bosniei, s-au adunat cu totii insesul Pestei ...

-572 <TrecIndu-se In revista greselile lui Sinan pasa, se spune, printre altele, el cei mai no-rocosi dintre ramie, iesind din munti, s-au fãcut haiduci si au Inchis drumurile>.

Intr-un cuvint, domnii Tarii Românesti si Moldovei, precum si prin-cipele Transilvaniei s-au rasculat. Cauza fascoalei rathcitului de Mihai 195,voievodul Tarii Românesti, este aceasta : Sinan pasa i-a trimis acestuiascrisori pline de violenta si amenintare, zicindu-i : DupO terminarea aces-tei expeditii vom intreprinde o campanie impotriva tárii tale !" ... Mu.-risitul de mai sus <Mihai Viteazul > se inglodase in datorii din cauza därilorprea mari. La sosirea unor astfel d.e hirtii din partea marelui vizir, la inceputafurisitul, avind vreo mie de datornici musulmani, i-a irtvitat pe neastep-tate la el si dupa ce i-a ucis pe toti prin viclenie, a venit si a atacat orlselulGiurgiu (YerkOki i ), trecind prin sabie pe toti locuitorii sai. Au scapat nu.-mai ajutorul cadiului si Inca un om, care a trecut Dunarea inotind.

-573 De asemenea, Sinan pasa numise un voievod in Moldova. La plecareacelui de mai sus <a lui Sinan pasa > in expeditie, caimacamul Ferhad pasa,mazilindu-1, 1-a inlocuit cu un alt voievod.. Apoi, fostul voievod a ridicatsteagul rascoalei. Noul domn cerind sprijin de la Ferhad pasa, acesta i-atrimis in ajutor, cu o ceata de oaste, pc Mustafa pasa, mazilit din Maras.Pe cind mai sus-aratatul <Mustafa pasa > trecea Dunarea,voievodul celrasculat 1-a atacat. Dupa ce 1-au ucis pe Mustafa pasa si pe toti musulma-nii, rascoalele au inceput 0, creasca zi de zi.

-579 <Moartea sultanului Murad al III-lea InFerhad

noaptea de 5 gemazi 1196 si urcarea pe tronSinana fiului s'au Mehmed al III-lea ; numirea lui pap ca mare vizir si exilarea lui

pasa la Malgara, In Rumelia>.

In anul mai sus aratat, voievodul Moldovei "7, care se rasculase maiinainte, a atacat cetatea Bender. Ahmed bei, muhafiz de Bender, adurtindin jurul sail pe vitejii musulmani care se gaseau in acele parti, a aparatcetatea si, razboindu-se cu ghiaurii, a obtinut victoria cu ajutorul lui Allah.1.TrmOrindu-1 pina la granita Moldovei, pe multi dintre ei i-au luat in robiesi pe multi altii i-au ucis. Dupa aceea, afurisitul de mai sus, mergind, aasediat cetatea Akkerman. Populatia cetOtii cerind sprijin de la GaziGhirai, hanul Crimeei, acesta 1-a trimis pe fratele sal' Adil Ghirai sultancu ceata de ostasi tatari. Mai sus-numitul, venind, i-a atacat pe ghiauri.Omorindu-i pe unii si luindu-i in robie pe altii, a salvat imparatia otomanade amestecul ghiaurilor josnici.

In acest timp, domnul Tarii Românesti, Mihai, trimitind pe afuri-situl numit Mihalcea 198, care era serdarul ostii sale, acesta a asediat ceta-tea Braila 199. Populatia cetatii cerind ajutor de la locuitorii Dobrogei, s-auadunat din imprejurimi citeva mii de calareti. Un oarecare Musa ceausdevenind capetenie peste ei, acestia au trecut Dunarea pe gheata. Atacindtabára ghiaurà, au ucis mai mult de o mie de ghiauri si cam tot atitia auluat in robie. Cind Mihalcea, fugind, a ajuns linga voievodul Mihai, afuri-situl acesta a strips 20 000 de ostasi de la ardeleni si de la unguri si i-a tri-mis cu Mihalcea. Acestia, venind, au asediat timp de 16 zile cetatea Braila,

195 In text : Mihal : Mihai Viteazul.196 27 ianuarie 1595.197 Aron Tiranul (1592 1595).199 In text : Mihalice ; banul Mihalcea.199 In text : Ibrail.

SAHAIF "(IL-AI-MAR 257

ai cgrei locuitori, pierzindu-si cump'atul, au incheiat pace dup5,' dorinta ase-diatorilor. La iesirea din cetate, lAsind. toate avutiile, ghiaurii jari i-auatacat. Pe unii i-au ucis i altora le-an smuls vesmintele. Atunci, ca'peteniilemaghiare i-au oprit i i-au alungat pe acestia, iar musulmanii au trecutDunArea flaminzi i goi.

Dup'a" aceea, afurisitul de Mihalcea, trecind Dun'area pe gheata" , adevastat si a ruinat Rusciukul, Sistovu1 2", Turtucaia 2", Silistra si Hirsova. 580De asemenea, au distrus si orasele i satele invecinate acestora si au ucismulte suflete. Cea mai mare parte a locuitorilor, fugind, s-a intArit in munti.

Cind aceasth stire a ajuns la auzul ImparAtiei, 1-a numit serdar pemarele vizir Ferhat pasa si a poruncit, prin firman, s dea ghiaurilor pe-deapsa meritafa.

Beilerbeiul Anatoliei, Dala Mee med pasa, care era la paza cethtiiUstiind-Belgrad 2", a fost numit la paza (muhaftz) Budei si Sinan-PasazadeMehmed pasa a fost mazilit de la beilerbeilicul Rumeliei i inlocuit cuTavilzade-Hasan pasa i s-a dat firman pentru pregUirea podului . . .

<Certurile dintre Ferhat pa§a §i Sinan pa§a §i venirea lui Ferhat paa la putere>.

in prim.avara anului mai sus-ar'atat, marele vizir Ferhat pasa por-nind impotriva Tarii Roma.nesti en zagargibasl 203 j cu zece mii de ieniceri§i cu alte osti victorioase, an rilmas la scara impàratiei (rikiab ) : cairna-camul Ibrahim pasa, al doilea vizir, si Ienisehirli Hasan aga, agA de ieniceri.De asemenea, au fost trimise, pe Marea Neagrg,, un num'ar de zece galere(vekdiri) cu 1111.1114ii pentru räzboi.

La sosirea marelui vizir la Adrianopol, Moldova a fost acordath lui6iafer pasa, mazilit din irvan, si Tara RomAneasc6 lui Saturgi Mehmedpasa, pe Mehmed bei din Ienisehir 1-au numit defterdar in. acele táritotodatg s-a emis porunc6 pentru recrutarea a 12 000 de ostasi pentru pasale.De aici sosind in orasnl Rusciuk in prima zi a mi zilkade 204, au inceput

construiasc6 un pod. Inainte de sosirea serdarului, o ceata de ghiauri(Muse un atac asupra lui Hasan pasa, beilerbei de Rumelia. Dupl lupta,cu ajutorul lui Allah, batindu-i pe ghiauri, an nimicit un num6r de 4 000dintre ei si, intorcindu-se cu un mare num6r de prizonieri si de capetetgiate, s-au algturat cu cinste la ordia serdarului. Cind a ajuns la auzulserdarului cá blestematul de Mihai ar fi strins un numár de 70 000 de ostasi,fgcind arz la poarta imOrAtiei a cerut oaste. Ius partizanii lui Sinan pasa,de cite ori gAsean prilej, spuneau : Dorinta lui nu este de a se räzboi cu

deoarec3 <m3ran > 83 vAicareste, zicin.d sau cg, oastea islamuluieste putin'a, sau c ghiaurii sint multi, pretextind astfel de lucruri". Maispunean c dael el ar vrea sä-si vad5, de treabl, nu ar proceda astfel".Spunind tot felul de vorbe in fata padisahului, in cele din urmá 1-au cis-tigat pe imp'arkia sa i 1-au scirbit pe marele vizir. De aceea, la 1 al luizilkade <1003 > 205 , aducindu-1 p3 Sinan pasa de la Malgara, 1-au numit marevizir. Chehaiaua de capugii flind trimis sá ia sigilinl imperial de la Ferhatpasa, Sinan pasa a obtinut din partea impgratiei incuviintarea de a-1 omori

2" In text : Z4togi."I In text : Tutrakan.2" Stolni-Belgrad (Ungaria).2" Comandantul de iemeen.2" 8 mhe 1595.205 8 iulie 1595.

17 C. 167

581

ghiaurii,

ft

ad

258 3,1012E06IBIBASI

. -pe Ferhat pasa. Dind chehaialei de capugii 206 multä avutie, el 1-a sfatuit,zicindu-i : Daca vei gasi prilej, skl ucizi". Inca inainte de a sosi la ordie,partizanii lui Ferhat pasa, aflind aceasta stire, i-au adus-o indata la cunos-tinta acestuia. Atunci el a predat sigiliul imperial lui Saturgi Mehmedpasa, apoi cu 3 000 de neferi din suita sa, ridicindu-sitot bagajul, s-a indrep-tat spre capitala sultanului. Chehaiaua capugiilor, sosind i luind sigiliulimperial de la Mehmed pasa, s-a intors <la Istanbul>. In aceasta parte,Sinan pasa a facut tot felul de tertipuri pentru a-1 omori pe Ferhat pasa.

Mehmed Bostanzade avea urá pe Ferhat pasa i trecuse departea lui Sinan pasa. Facindu-1 partizanul sau <pe Bostanzade >, el <Si-nan > s-a folosit de urmatoarele cuvinte pe care, mai inainte, Ferhat pasa leadresase musulmanilor care venisera in fata sa BA se plinga : Voi de atitavreme incoace ruinat tara <Tara Româneasca > i ai robit populatiasi familiile lor. Oare ce s-ar intimpla dac i acestia v-ar robi familiile 7".El a spus c dupa ce a vorbit astfel, <Ferhat pasa > 1-a gonit din fata sa.

582 In sfirot, dupa' mune calomnii i pretexte, <marele muftiu > a emis ofetva 207pentru uciderea lui Ferhat pasa.

A,poi, cind ostasii siriaci sosisera la Poarta spre. a merge in expeditie,el< Sinan pasa >le-a dat firman, spunindu-le : Mergeti i ucideti-1 pe Ferhadpap, i toate lucrurile sale sa fie ale voastre ; jefuiti-1 !". i i-a trimis, nu-mind asupra lor comandant pe Ridvan aga, aga de silihdari. Acestia s-audus i 1-au atact pe Ferhat pasa, dar el a fugit cn citiva partizani de-ai siIn muntii Strangea 208. Privind cu atentie de pe stinci la felul cum erau de-vastate si pradate avutia i lucrurile sale, i s-a zdrobit inima. Apoi,trimitind pe ascuns mariei sale Valide-sultan 20 9 citeva obiecte pretioasediamante, pe care le avea asupra sa, prin mijlocirea acesteia a fost emisun hatt-i humaiun de iertare. Mindrindu-se cu acest hatt-i humaiun, ela venit pe ascuns la gradina sa din apropiere de Istanbul i, dupa ce astat ascuns timp de citeva zile, a iesit la iveala singur. Sinan pasa insa, care,inainte de aparitia lui Ferhat pasa, plecase in expeditie, Ii sfatuise atit peIbrahim pass., pe care il lásase in locul s6u caimacam, cit i pe altii, cape marii demnitari aii.rnparatiei, dindu-le multa avutie :" Faceti tot ce vasta in putinta ca sag omoriti pe Ferhat pasa". De aceea Ibrahim pasa ascos din nou un hatt-i humaiun i, trimitindu-1 pe Bostan,cibasi, 1-au ri-dicat pe Ferhat pasa de la locuinta sa si 1-au dus la Yedikule. Apoi, trimi-tindu-1 pe ceausbasi 210, in a cincea_noapte a lui safer 1004 211 1-au ucis pevizirul acela, care Meuse numai binefaceri.

Sinan pasa, sosit cu mare graba la ordie, pe la sfirsitul lui zilkade<1004 > 212 a trecut de pe podul construit de Ferhat pasa in a 14-a zi alunii de mai sus. Descins in partea Giurgiului 2127 1-a trimis pe TavilzadeHasan pasa, beilerbei de Rumelia, ca hartuitor, iar. ...and au ajuns la

206 In text : kapuNilar kelhudast intendent de portari".207 Sentinlä juridick act de anatemä.208 In text : Istirance.239 Sultana-mama", venellana Baffa.210 Primul pmbelan al Portii.211 10 octombrie 1595.212 28 iulie 6 august 1595.213 In text : Yerkdkii.

si

le-ati

SAIEMF VL-AIMAR 259

podul trecgtorii Calugäreni 214, s-au ivit cete ghiaure i dupg o luptá au fostAutorul operei Nuhbed> 215 povesteste c, ajungind la trecgtoarea

Caluggreni, au dat acolo peste un loc pgduros i mlästinos. Ivindu-se ala-iurile ghiaure, au Inaba-tat dintr-o parte Saturgi Mehmed. pasa i Haidar 583pasa F;ti Uveispasazade Mustafa pasa. Din zori de zi i ping la rugáciuneade amiazá, rasping pe ghiauri en tipete i gemete si au luat un numgrde 12 tunuri.

Locul acela fiind foarte strirnt, Haidar pasa beilerbei de Sivas, AiasPasazade Mustafa pasa Hiisein. pasa, valin de Nicopol, an Inuit ea nisteeroi martini, iar Mehmed pasa a fost rguit. Cind serdarul s-a impotmolif

bältoacI, un viteaz din oastea rumeliotg, numit Deli Hasan, 1-a scosluindu-1 In spinare si 1-a dus teafgr la mal. Vitejii, intorcindu-se din dougparti, s-au asezat intr-un loc. In noaptea aceea, din porunca lui Allah foculatingind depozitele de praf de pus* 8-a produs o detungturg. Ingltiudu-setipete man i zarvg, ghiaurii an- -crezut ca slut atacati de musulmaniläsind indatá tabgra, an fugit spre Buenresti. In ziva urmgtoare, vgziadu-se

ordia ghiaurg a plecat, mumlmanii au devastat <tabgra acestora >. Dar,ternindu-se ca ghiaurii sA; hu faeg vreo viclenie, din precautie si-auschimbat locul i s-au asezat mai inapoi. Apoi clad a sosit stirea el ghiauriiintr-adevAr au fugit, s-au indreptat spre Bucuresti. Sosind. la popasulCoplceni 216 , s-a aflat c ghiaurii, iesind din tabgrg, s-au intgrit in munti.De acolo <turcii > au sosit in orasul Bucuresti, care era capitala Trii Ro-manesti i pe care ghiaurii, incendiindu-1 i distrugindu-1, ii fgenserg, unacu pamintul.

Serdarul <Sinan pasa >, sosind, a deseins la mgngstirea pe care o zidiseAlexandru voievod 217 Mai Inainte, aceasta era o fortgreatg puternica.Manastirea de acolo fiind cuprins in cetate, an construit, in timp de22 de zile, o eetate din lemn In partea ei exterioarg, precuni i o geamiesfintg. In eetate s-an pus tunuri munitii, iar pentru pazg nu beilerbei,cu o ceatg de ostasi. Apoi an pleca:t din localitatea aceea. Plecarea a avutloc in a opta zi a mi muharrem din anul mai sus-aratat 218 j ind.reptindu-sespre Tirgoviste, numgrau cu totii vreo 100 000 de ostasi. Dindu-li-se voiesä devasteze, ei au adus in ruing, o mare parte din tug, an ucis multi ghiaurisi au luat vreo 100 000 de ghiaari valahi ea robi. De asemeaea i ghiauriiau ucis p3 multi dintre zalrwegiii 219 musulmanilor. In 13 ale lui muharrem22°au sosit la Tirgoviste. Acesta era un oras asezat la poalele muntilor diuspremaghIari 221 <Transilvania > j avea multe vii i grAdini. Ghiaurii il lgsasergpustin i fugiserg In munti. In timp de 30 de zile au construit aici o cetate

oastea islamie, impfastiindu-se in imprejurimile sale, a luat multápradg. Apoi, pentru paza ceatii au fost insgrcinati Haidar Pasazade Alibei, beilerbei de Trapezunt, cu oastea sa, i KoAea bei, sangeacbei de Amasia.Dupg, ce acestia au fost 1gsati acolo, in a 12-a zi a lui safer 222, s-au intors.

214 III text : Kalukeran.214 Nuhbet-et2Tevarih . . ., opera cronicarului Mehmed bin Mehmed (Vezi Crania fur;

. . ., vol. 1, P. 399-430).216 In text : Kopajan.217 Nicolae Alexandru (1352 1364).214 13 septembrie 1595.219 CumpArãtori de cereale.zzo 18 septembrie 1595.221 In text : Macar Balkant ; e vorba de Carpatii meridionali.222 17 octombrie 1595.

i-au

intr-o

infrinti.

si

cI

si

260 AitYNECC'EsinASI

584 Oastea musulmana abia inaintase cu un conac si afurisitul de Mihai,iesind en oastea sa din padure, a asediat cetatea <Tirgoviste>, pe care aluat-o dupa trei zile. Atunci, prinzindu-i pe Ali bei pe Kogea bei si pealti emiri, le-au infipt in coaste sulite si, faeindu-i frigärui (kebab ), i-audat ea hrana ghiaurilor. El <Mihai > a distrus cetatea, facind-o una cu pa-mintul, si toata munitia care a fost intr-insa fiind luata abia putura venicitiva neferi, care an dat de stire serdarului despre situAie. Restul musul-manilor au fost ucisi. Atunci serdarul si ostasii, fiind cuprin.si de tearna,si-au schimbat sederea in fuga. Ajungind cu mare graba, au distrus si auincendiat cetatea pe care o construisera la Bueuresti. In a 18-a zi a lui safer223au sosit la Giurgiu. Beilerbeiul Rumeliei fiind in slujba de saeagiu, tunurilemarl si munitiile (cebehOne ) se aflau en el. Daea el nu ar fi depus eforturi<0, le salveze>, atunci din canza grabei cu care pleca oastea, toate acesteaar fi ramas in tara dusm.ana.

<Se descriu Infringerile pe care le-a suferit in Ungaria Mehmed pasa, fiul lui Sinan pasa,care era muhafiz de Buda. 60 000 80 000 de austrieci au asediat in sevval 1004 224 Strigoniulsi alte cetdti. in luptele de aici a participat si Mihaligilu Ahmed pasa, muhaflz de Tinusoara,cu 2 000 de ostasi. Turcii au fost infrinti aici pe toate fronturile>.

585 Aceasta veste inspaimintatoare ajungind la marele vizir Sinan pasape eind era la Giurgiu, acesta s-a mirat si s-a zapacit foarte mult. Ba voiaa largeasca paza cetatii Giurgiu, ba se gindea a recruteze din non ostisi a se razbune pe dusmani. Pe dud se gäsea intr-o astfel de sovaire si zapa-ceara, a venit stirea ea Mihai afurisitul s-a apropiat de localitate eu o mareoaste din Ungaria din Transilvania si din Tara Romaneasca. Atunci, deindata, renuntind la toate planurile, a trecut cu suita sa aleasa peste pod,in partea Rusciukului, si a dat invoire ea a tread, si oastea. Una din ma-surile proaste a fost si aceea ea in astfel de momente grele au fost pusioameni la eapatul podului pentru a incasa a cincea parte din robii luati.Avind loc o mare gilceava, s-a asteptat timp de trei zile si trei nopti si s-atrecut cu multe greutati peste pod, Vara contenire.

Dar, in acest timp, blestematul de Mihai, afurisitul, ajungind, a pri-einuit pagube celor neputinciosi dintre ostasi si celor care ramasesera inurma ostii. .

586 Hasan pasa, fiind comandantul ariergarzii (dintdar), pe cind eraocupat cu trecerea ostii, a fost instiintat ca afurisitul de Mihai, venind,a ocupat cortul san. Pe cind se gindea a dea in. atac asupra lor, un buluede maghiari i-a ataet. Fiindu-i rusine a intoarea spatele impreuna cu ceitrei sute de viteji din suita so, el s-a luptat si a gonit ceata aceea. Dar ghia-urii care 1-au inconjurat erau multi si-1 atacau neeontenit. Cu toate acestea,<Hagan. pasa > s-a luptat pina ce au ramas linga dinsul numai doi tineri.Atunci, venind unul dintre agale, i-a zis : Oare singur puteti face fata laatitea mii de dusmani ? Si apoi, tragind cu forta de friul calului sau, 1-atrecut peste pod p3 Hasan pasa. Acest curaj §i indrazneala a viteazuluipaa a fost de mare ajutor pentru oastea islamului ea sa tread, intro timppodul.

Stirea despre bravura vizirului erou raspindindu-se in oastea isla-mica din. aceastá parte, acest f apt miscat ping si inimile in.fricosate ale celor-lalti ostasi. Cind acesta a sosit teafar, s-an inviorat cu totii, capgtind viata.

223 23 octombrie 1595.224 29 iunie 27 iulie 1596.

SAHAIF trI.,-AHBAR 261

Dar, du§manii din partea cealalta au pus stapinire pe ordie §i au ibis pemusulmanii pe care i-au gäsit, §i, totodata, au inceput sa asedieze cetateaGiurgiu in vazul nenorocitului serdar.Nefiind nici o posibilitate de ajutorare,ghiaurii au luat cu forta cetatea, au dus in robie femei §i copii §i au distrusfortareata pina la pamint. Aceasta ru§ine s-a intimplat in a 26-a zi a luisafer 223 Dupa aceea, stind acolo trei zile, §i-au batut joc de musulmani§i cu cele 40 de tunuri pe care le-au luat, au tras asupra podului §i ordiei.Dupa multe necazuri, <turcii> au inlgturat nenorocirile. Serdarul a datporunca o§tii sa mearga' la locurile de iernare (kaga ), dar nefiind ascultatde nimeni, fiecare a plecat unde a vrut.

Serdarul, lasind la oaste pe Hasan pa§a, s-a indreptat cu ru§ine §isfiala, spre Inalta Poartl.

In a 16-a zi a lui rebi iil-evvel 1004 226, ajungindu-1 pe drum un omtrimis de la Poarta, i s-a hat sigiliul imperial §i 1-au surghiunit pe Sinanpap la Malgara. Sigiliul a fost dat lui Lala-Mehmed pap.

<Acesta murind in scurt timp, Sinan pasa a fost rechemat la marele vizirat>.

<Vorbindu-se despre evenimentele din Ungaria si Serbia, unde hul lui Sinan pasa inre-gistrase numai infringeri, se spune :>

587

Dupa aceea, avindu-se loc un consiliu la Belgrad, unii au preferatsa mearga impotriva ghiaurilor din Transilvania, deoarece se rasculasera,iar altii preferau expeditia impotriva craiului austriac, cauza rautatilor.In sfir§it, drumurile Transilvaniei fiind foarte grele pentru trecere §i fiindlocuri mla§tinoase, se constata ca este foarte greu de a inainta cu o oastemare §i craiul asedia §i presa mereu cetatea Hatvan 227, pentru care a sosit§tire. De aceea s-a hotarit sa se mearga impotriva Austriei. in a 27-a zi alui zilhigge <1004> 228 au trecut peste podul intins pe riul Sava. S-a datfirman lui Hizir pa§a, beilerbei de Karaman, ca sa mearga §i sa se uneascacu vizirul Hadim 6iafer pa§a, care era la paza Timi§oarei. Apoi, la 1 mu-harrem 1005 228, din porunca imparateasca, agaua de ieniceri mergind ina-inte, au trecut Dunarea pe un pod, in apropiere de Varadin ...

Trecind podul pe la sfir§itul lui zilhigge <1006> 230, a-a mers impotriva 597Transilvaniei, in luna muharrem a anului 1007 231 In acest timp, in a 26-azi a lunii de mai sus, sosind Gazi Ghirai, s-a alaturat pe drum ordiei. Inanul de mai sus, serdarul a asediat cetatea Oradiei 232 timp de 40 de zile,dar nu a putut-o cuceri din cauza abundentei ploilor. In acest timp au venitstrigatori de ajutor din Buda §i au anuntat ca' 80 000 de ghiauri asediazacetatea §i daca nu vine indata serdarul, ei <du§manii > nu pot fi indepartati.Indata ce a ajuns la ghiauri §tirea despre plecarea serdarului suprem impo-

225 31 octombrie 1595.226 19 noiembrie 1595.227 Localitate in Ungaria.228 22 august 1596.22e 25 august 1596.230 5 iulie 3 august 1598.221 4 august 2 septembrie 1598.232 In text : Varad.

262 MUNEMIMBA$I

triva Transilvaniei, fraii eraiului austriae 233, Maximilian si Matias, fie-care a strins cite o oaste mare si an atacat cetatile Vesprem, Polata,Tata s.a.

598 Mai sus-aratatul Mehmed pap, pornind. in rebi iil-evvel 234 din Vidin,s-a indreptat spre Rusciuk i Silistra. Sosind. pe sesul Senadin, din apro-pierea Nicopolului, cind a descins acolo en nepasare, 1-a atacat pe neastep-tate cu 20 000 de ostasi afurisitul de Mihai, domnul Tarii Românesti.Musulmanii erau vreo 3 000 de oameni. Ei s-au impartit in grupe, iar papa ramas singur i, la rindul sau, fugind dupa un timp de<la locul>lupte<i>,a venit la Tirnovo. Adunind un numar oarecare de ostasi de prin partileDobrogei i Zagrei, el s-a indreptat pentru salvarea Nieopolului, pe careafurisitul de Mihai 11 asedia de 20 de zile. Afurisitul de Mihai, aflind aceas-ta, a lasat cetatea i s-a indreptat spre Bueuresti. Pap, venind, a reparatsi a completat partile darimate ale cetatii...

(1008 H.)235

600 . . . De asemenea, serdarul eel ilustru se indrepta dinspre Vac siSonbor spre Belgrad, cind a sosit pe drum stirea depre moartea seih iiiislamului hogea Sadeddin efendi 26

La sosirea serdarului la Sonbor, a venit sol 237 din partea lui Mihai,care se räsculase. Acesta se ruga de iertarea pacatelor sale anterioaredadea stiri despre felul cum a cucerit Transilvania. Ajungind din nou laBelgrad, s-a dat solda otii, iar agalei de ieniceri i s-a dat permisiunease intoarca la Poarta ferieirii.

605 <Dupl descrierea marilor rAscoale din 1009 H. 238 din Imperiul otoman, conduse de Kara-Iazici, Deli Hasan urmeazA> :

Deoarece rascoalele afurisitului de Mihai, voievodul Tara Românesti,intrecusera de citiva ani orice limita, a fost trimis impotriva sa, In anulmai sus-aratat, al treilea vizir Mahmud. pap, dinspre Dunare i MareaNeagra. Acesta, dupa ce a ajuns, a construit mai intii i a intarit cetateaGiurgiului si apoi a inceput sá aseze din localitatea de mai sus un pod pesteDunare. Vitejii islamului au devastat si au pradat Tara Romaneasca Old

606 la Bucuresti i Tirgoviste. Atunci Mihai, afurisitul, a trimis multa oastecu Ban-Filita 239. Cu ajutorul liii Allah, <ghiaurii> au fost invini, iar Ban-Filita i multi ghiauri au fost uciI. Capetele taiate i steagurile plecate ausosit la serdar. Acesta, la rindul säu, le-a trimis la Poarta imparatiei. Dupaaceea Mihai, afurisitul, venind de doua ori impotriva serdarului cu spriji-nul lui .Allah, a fost invins de fiecare data. Toate tunurile i munitiasa fiind capturate <de turci>, el insusi a disparut. Apoi, Tara Romaneascaintrind In sfera stapinirii musulmane, cei din acele tinuturi s-au inveselit,facind petreceri.

23s Rudolf al II-lea, Impdrat roman-german (1576 1612).234 2 octombrie 1598.236 24 lune 1599-12 iulie 1600.236 In octombrie 1599.237 In alte cronici : Dimo.238 13 iulie 1600 1 iuhe 1601.238 In alte izvoare : Ban-Kalita, adicA banul CalotA.

si

sa

s.a.,

SAHAIF tH,AILBAR 263

<Descrierea evenimentelor din Ungaria>.

Dupa aceea <serdarul> a plecat la Buda. De acolo a trecut In sospartea Pestei, en gindul de a devasta i pustii Transilvania. Cunoscind sossituatia acelei tari, unii oameni prevazatori 1-an instiintat pe cel de mai sus

odata cu plecarea sa, ghiaurii vor ataca Buda si an fost de parere sa serenunte la plecare. IsTedind ascultare <acestui sfat >, cind au plecat impo-triva tarn Transilvania, au venit ghiaurii cei josnici, an ocupat cetateaPestei, au ucis populatia de acolo si au hiat-o in robie. Apoi au asediatcetatea Budei 240 .

<Din biografia Ini Ferhat pasa in 1003 gemazi 11241, devenind pentru a doua oarA 616mare vizir, a lost numit serdar impotriva RomAnesti ; apoi, prin viclenia lui Sinan pasa,a lost maziht i ucis. Descrierea luptelor turco-austriece din vara anului 1605/1014 H., pentru 622cetatea Strigoniu, care a fost luatA din mina serdarului Lala Mehmed pasa>.

Dar norocul serdarului a fost acela c unul dintre marii bei maghiari, 623numit Bocskay ( Bocikai ) bei, a facut intelegere cu ceilalti bei maghiari

si-au intors fetele dinspre Austria 242..A,nul trecut cind au prezentat arzla Inalta Poarta pentru supunere, inchinarea lor a fost acceptatä. De dataaceasta Bocskay, stringindu-si oastea, a distills un bulue din armataAustriei ; a nimicit multi austrieci. Acest evenirnent s-a intimplat in a 27-azi a lunii gemazi iil-evvel <1014 >243. Apoi a ocupat cetatea Oradea 244, pecare austriecii o luasera din mina transilvanilor. .Apoi, distrugind Inca unbuluc din oastea austriaculni, a trimis In partea serdarului multe capetetaiate i prizonieri. Dupa aceasta, a mai luat cetatile Tokai 245 Ka.,a 246.

Serdarul i-a trimis o data, in ajutor, o ceata de osta0 <in frunte> cu Bek-tas pap. Dupa cucerirea Strigoniulni, a trimis iarasi in ajutorul mai sus-numitului pe Sinan pasa, beilerbei de Agria (Egre ), cu multi bei i cu ostivictorioase. In cele din urma, luind i cetatea ITivar din mina Austriei, i-afost acordata aceasta cetate din partea serdarului. Bocskay, prezentindu-sela ordie, 1-a indemnat pe serdar sá cucereasca cetatile Polata ( Bulata ) §iWesprem ( Pesprem ). Atunci a fost trimis acolo Tiriyaki Hasan. pasacele doua cetati au fost ocupate, paza lor flind intarita. Pupa aceea, gene-rosul serdar, dupa ce s-a intors la Belgrad, 1-a lasat la paza Budei, cu oceata de oaste, pe Kadizade Ali pap. <Serdarul>, dupa ce i-a acordat luiBocskay din partea padisahului caftan (hilat ) i cralia ungureasca, i-apermis sa se intoarca.

<Descrierea evenimentelor din Orient>.

... In anul mai sus-aratat 247, pe dud maria sa sultanul lumii erala .Adrianopol, ghiaurii Transilvaniei lasind goale cetatile Lipova i Ineu,le-au ocupat musulmanii. Apoi, auzindu-se ca ghiaurii din Transilvania auscos o tabara cu gindul de a calm tara Moldovei, a fost insarcinat pentru

240 In text : Budun.241 11 februarie 11 martie 1594.242 AdicA i-au pArAsit pe austrieci.243 11 septembrie 1605.244 In text grafiat gresit : Darat.245 Oras in Ungaria.246 Casovia, azi Kogice (Cehoslovacia).247 1613.

633

Tarii

si

...

cI

si

si

264 MUNEOGurnAsT

inaturarea lor Deli Ibrahim pap, beilerbei de Silistra, cu oastea provin-ciei sale. Acesta, ajungind cu ajutorul lui Allah, a imprAstiat adunArilelor ...

634 <Vorbindu-se de incursiunile fäcute de cazaci, care atacasera pinl si cetatea Sinope,in august 1614, se aminteste de minia sultanului>.

De aceea a fost emis si adresat un firman irnpArAtesc lui Ahmedpasa, beilerbeiul Rumeliei, pentru ea, trecind prin Moldova, sA coustru-iasca dou'a cetAti pe Bug 248, spre a inchide drumurile cetelor cAzAcesti,pe care acestia patrundeau in Imperial otoman. . . .

636 In anul mai sus-arAtat 249, Bethlen Gabriel fiind numit crai al Tran-silvaniei, a fest trimis Iskender pasa sà-1 ajute. Adevárul in aceasta eracg mai sus-aatatul Gabriel Bethlen Mcea parte dintre rudele craiuluiBAthory25°. Speriindu-se de fautatea celui de mai sus, pe vremea viziratuluilui Iemisci <Hasan > pasa, acesta 251 s-a refugiat la Poarta impa'ratiei.Din aceasa pricinA i se acordase, ea favoare, tain. Dup6 aceea, mergindiarAsi in Transilvania pe la inceputul viziratului lui Nasuh pasa si intorcin-du-se iarAsi, s-a refugiat la Liana Poarta si, prin mijlocirea lui Iskenderpasa, chehaia lui Teriyaki Hasan pasa, s-a apropiat si s-a atasat de marelevizir. Apoi, eind Nasuh pasa i-a acordat lui Iskender pasa provincia Kani-zsa, a dat firman ea Gabriel Bethlen 0, fie numit in tara Transilvania, inlocul craiului Celli" nebun 252, iar pe Ketenci-Omer pasa, de asernenea, 1-aunumit in suita sa, impreunA cu oastea Tarii Românesti si Moldovei. Mergind,Iskender pasa 1-a numit pe Gabriel Bethlen crai al Transilvaniei si a facutea generalii Transilvaniei sA tread, sub ascultarea celui de mai sus. Craiuleel nebun, fugind, s-a intarit in cetatea Oradiei. Dupa intoarcerea luiTskender pasa, craiul cel nebun a mers impotriva sa 253, dar beii maghiari,intorcindu-si fata de la acesta 254 si numind camel)", 1-au impuscat intr-otrecAtoare. Apoi, tara eaminind lui Gabriel Bethlen, aeesta i-a trimis luiIskender pasa un crainic cu veste buna (miijdeei ) §i s-a rugat pentru emi-terea unui tratat (ahidname) impArAtesc din partea inaltului sultan, cape vremea fericitului Suleiman han. RugAmintea sa fiind aceeptatA, sure-tul tratatului impArAtesc care a fost acordat ca favoare se gAseste in Fezlekea lui Kiatib Celebi 256. Noi, ferindu-ne de a lungi vorba, am renuntat. DupAaceasta, prin rnijlocirea lui Gabriel Bethlen, toti beii maghiari s-au supus.De asemenea, in Fezleke a lui Kiatib Celebi se mai gaseste si suretul unuiilustru tratat imperial dat pentru ei. Asa s-a intimplat e'a Bocskay, careera eel mai mare dintre beii maghiari, s-a supus inaltului Devlet si i-aintors spatele cezarului 256, asa cum s-a arltat mai sus. Dupl un timp insA,eel de mai sus murind, intro beii maghiari s-a iscat ceartA si, in cele din urma's-au supus cezarului.

249 In text : Aksu.249 1613 (23 octombrie).250 Nu era din neamul Bdthórestilor, ci de origine mai obscura.251 Gabriel Bethlen.252 In text : Deli kiral. E vorba de Gabriel Báthóry (1608 1613).253 Adicil asupra lui Gabriel BA thóry.254 De la Gabriel Báthóry.255 Cronicar turc (vezi volumul de fap, p. 71-72.250 Imparatul Matias al II-lea.

SAHAIF tYL-AHBAR 265

Cezarul, exercitind o putere absoluta asupra acestora, a smuls din 637miinile lor cea mai mare din cetatile lor. Apoi maghiarii s-au caitau regretat supunerea lor <fata de austrieci>. De aceea, de asta dataintervenind Gabriel Beth len, acesta a cerut iertarea vinovatiilor lor si s-arugat s li se dea in mImi, ca favoare, un tratat imparatese (ahidhame-ihumaiun). De aceea s-a dat Inv oire pentru aceasta

In anul rnai sus-aratat 267, Iskender pap, valiu de Bosnia, a fost insar- 638

cinat i trimis pentru inlaturarea rebeliunii care se ivise in Moldova. Ca-uza a fost ca murind Ieremia 268, domnul Moldovei, sotia sa Do<a>mna 266a plecat In ara leseasca, deoarece mai sus-aratatul avea multe proprietatiIn acel vilaiet. El Ii maritase fiica acolo cu un notabil cunoscut, numitKoretki 260 Prin inrudire en acesta i cheltuind o avere, ea a strins o ceatade 40 000 de ostasi rui i poloni, cu care s-a indreptat apoi asupra tinu- 639turilor Moldovei. Mai sus pomenita avea doi fii minori de la sotul ei, Ieremia,care se präpadise. Domnul Moldovei, Stefan 261 , mergind asupra lor, s-arazboit, dar fiind invins, a iesit si a plecat din tara Moldovei, iar Do <a >Irma,venind, a pus stdpinire pe tara. Pentru inlaturarea acestei nenorociri, lainceput a fost insarcinat Serhos Ibrahim pasa, beilerbei de Silistra. Acestaa plecat in Moldova eu ceata eialetului sau. Neputind insa sä faca vreotreaba, a fost invins. In acel timp, Iskender pap, mazilit din sangeaculAgriei 262, statea la Pragul imparatiei. Apoi, la arzul caimacamului GiirgiMehmed pasa, mai sus-men tionatul a fost numit valiu de Bosnia si insareinatsä conduca expeditia impotriva Moldovei. Acesta s-a pus itt miscare cu oas-tea eialetului sau si cn ostile fortaretelor Sirmium 263, Semendria i Cru-savat 264, cu un numar total de 10 000 de ostasi. De asemenea i s-a atasat

oastea de Silistra i Serhos Ibrahim pasa, en oastea eialetului sau. <Is-kender pasa >, ajungind acolo, a infrint oastea moldoveneaseä, a luat in.robie pe Doamna eu cei doi fii ai ei, i pe ginerele ei, Koretki, im.preunacu 500 de ghiauri dintre capeteniile otii, pe care i-a trimis legati la Poartaimparatiei. Fiica Doamnei, sotia lui Koretki, cazind in robie in mina ta-tarilor, a fost eliberata mai tirziu cu un pret de 30 000 de gurusi. Fiald insar-cinata de tatari, ea a nascut doua fetite. Aceastä intimplare devenisevestita In ara leseasca. Pentru un astfel de serviciu i s-a acordat luiIskender pap rangul de vizir si totodata i s-a dat firman s meargainscauneze pe voievodul Radul 166 in tara moldoveneasca. Pupa ee sus-zisul a indeplinit i aceasta slujba, s-a in.tors in vilaietul sau

Deoarece de citiva ani incoace, ceata cazaceasca devasta i mina 640necontenit tarmurile Marii Negre, in anul mai sus-aratat,Iskender pap,beilerbei de Bosnia, a fost numit i trimis pentru alungarea celor de maisus. De asemenea au fost numiti sub comanda sa : Gabriel Bethlen, prin-cipele Transilvaniei, i Radul, voievodul Moldovei, i Alexandru 266, 170-

267 20 ianuarie 1616 8 lanuarie 1617.258 Ieremia Movild (1595 1606).259 Elisabeta260 In text : Koresca.281 In text : Islefan ; Stefan al II-lea Tomla (1611 1615).262 In text : E#ri.263 In text : Serem.264 In text : Alaualusar.265 Radu Mihnea (1616 1619).266 Alexandru Ilia§ (1616 1618).

i sa-1

...

Movilà.

si

si

-

266 MCNEMIBIBAst

ievodul Tara Românesti. Iskender pasa a descins eu aceasta adunare pemalul riului Nistru de la granitele Moldovei. In acest timp a sosit stireaCa serdarul ostii craiului Sigismund 267, numit Istan-Sertifus 268, afurisitul,a sosit la fortareata Baznca 20. Ambele parti se pregatisera pentru lupta.In acest timp, intervenind tratative de pace, craiul lesesc s-a angajat saopreasca atacurile cazacilor asupra tarilor islamice, adica Imperiuluiotornan, iar inaltul Devlet s-a angajat, la findul san, sa nu indrepte incursi-unile de prada ale cetelor tataresti in acele tinuturi. Incheindu-se pace, s-auscris acte in acest sens si apoi ambele osti s-an tutors iarasi la locurilelor

647 In anul mai sus-aratat 278, Iskender pasa, beilerbei de Oceakov 271,a distrus tabara ghiaurilor. Cauza a fost urmatoarea : Afurisitul de domn al

numit Gaspar 272, la origine, nnul dintre negustoriiCu ajutorul lui Iskender pasa, indeosebi cu ocazia <incheierii > pacii cuaustriecii, el adusese servicii man inaltului Devlet i fusese trimis cumisiune la austrieci. Apoi, pentru serviciile facute, i se acordase insula Nak-sos 273, Pupa aceea, prin intermediul mi Iskender pasa i cheltuind multaavere, el a obtinut voievodatul Moldovei. Dupa doi ani, cind a fost mazilit,el s-a rasculat si a cerut ajutor de la craiul lesesc, iar acesta i-a trimisindata multa oaste. Astfel, afurisitul strins o tabara de 53 000 de os-tasi dintre calareti i pedestrasi si a plecat impotriva Iaului. Iskender pasa,valiu de Oceakov, infruntindu-1 pe afurisitul acela cu 10 000 de oameni

648 din oastea eialetului san si din ceata tatareasca, s-a luptat timp de o lunafara contenire. In. cele din urm.a, ghiaurii fiind infrinti, multi din ei au fostnirniciti. 0 suta de oameni dintre capeteniile lesesti, impreun.a en serdarullor Balkosi 274, au fost ueii, iar al doilea general Knlboski 275 <a fost luat >In captivitate. De asemenea au fost capturate 100 de tunuri i multe hara-bale cu bani, cn zaherele si cu munitii. De asemenea s-a luat i prada faranumar. Iskender pasa a trimis la Malta Poarta pe wade capetenii dintrerobii luati, mai multe capete taiate ale comandantilor i o prada pretioasa...

(1030276)

Pe la inceputul lunii regeb 277 cel ilustru, <sultannl Osman>, sosindla Adrianopol, a stat acolo citeva zile pentru a recruta osti. Apoi, pornind,au trecut, pe la inceputul lunii ramazan 278, peste podul care a fost intimpe fluviul Dunarea, in apropiere de Isaccea. In acest timp a ajuns peDunare i capudanul Halil pasa, en vasele flotei imparatesti.

267 in text : Zidmun; Sigismund al III-lea Wasa, rege polon.2b6 Dupd cum se stie, aceastd bdtdlie de pe Nistru s-a dat cu hatmanii polonezi Kalinowky,

Zolkiewski i Koniecpolsky (cf. J. de Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman, trad. J. J. Hellert,VIII, Paris, 1837, p. 260).

269 Yazuca ( ?) ; poate Zwancea, Zwaniec.270 8 decembrie 1619 25 noiembrie 1620.271 In text : Oa.272 Gaspar Gratiani ; In text Gasir.273 In text : Naksa.274 Kahnowsky sau Zolkiewsky.275 Komecpolski.276 26 noiembrie 1620 15 noiembrie 1621.277 22 mai 20 iunie 1621.279 20 iulie 18 august 1629.

Moldovei, era, frinei.

si-a

SAHAIF III,-AHBAR 267

Intilnindu-se iarási cu caicele cazacesti pe Marea Neagra, unele dinele au fost capturate, iar altele seufundate. Robii luati au fost adusi lapicioarele impáratiei. Toti acestia au fost trecuti prin sabie. Apoi, sosindstirea ca fiul craiului lesesc s-a asezat cu tabara sa de 50 000 de ostasipe malul apei Nistru, linga cetatea Hotin, in a 16-a zi a lui sevva1278 a pornitsi oastea islamica si s-a asezat in fata taberei lesesti. Incepind razboiulsi in a 21-a zi a lunii de mai sus 28° avind loc un atac, vitejii musulmani auintrat in tabára. Tocmai cinderau pe punctul de a-i risipi pe ghiauri, <turcii >au pornit la prad'a si ghiaurii i-au atacat. Cei care au reusit sa iasa din ta-bail au scapat, dar dintre cei care au ramas inauntru, multi oameni aumurit ca niste eroi martini. Dupa aceea, dindu-se in total vase atacuri, iardupa o alta povestire chiar opt atacuri, de fiecare data au pierit multiostasi din ambele parti si nu a fost cu putinta sa se obtina victoria. Kan-temir Mirza, dintre emirii nogai, a aratat in aceste lupte multa bravura.Pornind de multe ori cu vitejii nogai la incursiuni de jaf in tara ghiaurilor,el a scos multä zaherea si multi robi. Aducindu-le in fata impa'ratului,<mirzacul Kantemir> a fost cinstit cu caftan si en tinutul Oceakov ...

<Descrierea celor patru atacuri disperate asupra cetätii Hotin si cAderea lui Kara Mehmedpasa>.

649

In acest timp a sosit, din partea lui Gabriel Beth len, craiul Trausil- 650vaniei, o scrisoare la scara imparateasca, in care se spunea ca intilnindu-secu oastea imparatului nemtesc, trimisa in ajutorul lesilor, el a distrus-odupa o lupta mare.

... El a trimis cu sol la inalta scara un buluc de robi austrieci si,un numar de steaguri capturate.

<Schimbäri In ierarhia Portii>.

In a cincea zi a lui zilkade 281 , terminindu-se construirea unui podpeste Nistru, Hiisein pasa a trecut cu 300 de tunuri in partea cealalta,unde a inceput sa bad, tabára cu tunurile. Apoi, ghiaurii fiind constrinsi,la rugamintea lor de a face pace, in a 20-a zi a lui zilkade 283 s-a incheiatpace cu numeroase conditii, printre care era si aceea ca cetatea Hotinulsa ramina, in mina voievodului Moldovei. Sosind vremea de iarna, s-auintors in a 23-a zi a lunii de mai sus 283 ...

In acest timp, marele vizir Hiisein pasa a acordat eialetul Bosniei 654lui Serhos Ibrahim pasa si 1-a trimis in ajutorul lui Gabriel Bethlen, prin-cipele Transilvaniei. Mai sus pomenitii, plecind impreuna cu el, au devas-tat si au pustiit unele parti din tinuturile Austriei.

Pe la inceputul lui muharrem 1032 284, au venit <la Poarta > solii 655craiului lesesc si ai craiului moscovit. Mind gilceava intre ei, s-au adunatla divanul marelui vizirat si s-au certat acolo intre ei. Pricina sosirii aces-tor soli era aceea ca craiul lesesc trimisese un buluc de oaste impotrivaMoldovei si Tatii Românesti. Domnul acelei tari 385, la rindul Om, cerind

270 3 septembrie 1621.280 8 septembrie 1621.1281 21 septembrie 1621.282 1 octombrie 1621.483 3 octombrie 1621.384 5 noiembrie 24 octombrie 1622.285 Al Moldovel.

268 its ONEM,IMBAST

ajutor de la Kantemir Mirza, beilerbei de Silistra, mai sus-numitul a marscu oastea eialetului sau si cu ceata de tatari nogai si i-a distrus pe Iasi,pricinuindu-le o infringere ingrozitoare ; pe multi i-a trecut prin sabie.Apoi, craiul lapse a trimis la Poarth pa solul sail pomenit mai sus, care s-aplins de Kantemir, cerind mazilirea lui. Marele vizir nu a ardtat insä buna-vointa fatd de vorbele acestaia.

663 in anul mai sus-ardtat 288, Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei,mergind in tara austriaca, a luat o prada. imbelsugata. Venind solul craiuluilesese cu rugdmintea de a intari pacea, s-a dat permisiune pentru cererea sa...

664 Apoi, indata ce Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, a tri-mis stire valiului de Buda, Murtaza pap, acesta si-a strins oastea vilaietuluisau. De asemenea, venind si Gabriel Bethlen, au mars cu totii asuprataberei austriece. Ghiaurii, iesind din tabara, au stat gata de lupta. Cuajutorul lui Allah musulmanii obtinind victoria, dusmanul a fost invins.0 ceata de 20 000 de austrieci s-a inchis in tabard. Gabriel Bethlen i-a ase-diat un timp pe acestia si cei mai multi au pierit de foame si de molim5..Foarte putini oameni au scapat, dar de la musulmani si de la transilvaninumai 100 de oameni au pierit. Dupa aceea cezarul nemtesc a cerut paceprin mijlocirea lui Bethlen. Neavind fiu, Bethlen s-a rugat ca in schimbulserviciilor sale, dupa dinsul cralia Transilvaniei sa fie incredintata, din par-tea impAratiei, sotiei sale Catarina, ceea ce s-a aprobat . . .

672 Kantemir <Mirza > refugiindu-se la Poarta fericirii, Inaiet Ghiraia distrus satele care apartineau celui de mai sus, din imprejurimile Akker-manului si Chiliei, iar populatia lor a fost surghiunith in Crimaea. El apricinuit imparatiei multe pagube. Apoi, dupa ce a asediat cethtile Chiliasi Akkerman, a luat in robie familia lui Kantemir, care era inauntru, pre-cum si avutul sau si a trimis stiri inspaimintatoare la Poarta, cerindu-1pe Kantemir. Pe fratii sal, Husam Ghirai si Saadet Ghirai, i-a trimis pen-tru paza tinuturilor Oceakovului.

672-673<Stift despre Kantemir Mirza, Marti bugeceni si despre cazaci>.

676 Mehmed pasa a fost numit caimacam la Poarta. Avind dorinta sadevina chiar mare vizir si simtin du-se aceasta, partizanii lui Mustafa pasaau spus : El a luat rusfet de la beii Tarii Itomânesti si Moldovei". Acestia,calornniindu-1 si ponegrindu-1 si sustinind si alte lucruri, au determinatca imparatia sa sa dea firman ea mai sus-ardtatul sa fie inchis la Yedikulesi sä fie trirnis pe lumea cealaltd chiar in noaptea aceea. In locul sari afost numit Deli-HUsein pasa . .

<Vorbindu-se de mazilirea si de Inchiderea lui Tabani-Mehmed pasa, urmeaza :>

Eliberat dupa trei luni, el a fost onorat mai intii cu provincia Silistrasi apoi au Buda. Apoi, la intoarcerea sa din Moldova, a fost aurnit caimacam.

<Se aratà dorinta acestuta de a deveni mare vizir, dar este omortb.679 <Descriindu-se domnia sultanului Ibrahim se aminteste de mard sal demnitari>.

La ineeput, pentru a-1 indeparta pe Silahdar pasa, i-a dat eialetulBudei, dar inainte de sosirea sa acolo 1-a schimbat la Timisoara si i-a luattoata averea 287.

678

286 3 octombrie 1625 21 seplembrie 1626.287 23 aprilie 1640 11 aprilie 1641.

SAHAIF tri.,-AHBAR 269

. In anul mai sus-aratat 288, dindu-i-se porunca luibostangibas1de Adrianopol, acesta 1-a ucis pe Silahdar pasa la Timisoara .

In anul mai sus-aratat 289, a sosit la Poarta imparatiei un sol, enscrisoare din partea imparatului Austriei, cu rugamintea ca RakOczyo'glu 290sa fie impiedicat de a ataca taxa nem.teasca. De asemenea, a venit scrisoare(name ) din partea rnoscovitului, prin care se plingea de atacurile tatarestiasupra tarilor rusesti. A mai venit scrisoare si de la craiul lesesc, cu ruga-mintea ea tatarii din Bugeae sai fie ridicati de la frontierele tarilor bor.

In anul mai sus-aratat 291, s-au dat citeva lupte intre cezarul Austriei 684§i RákOczyoglu, principele Transilvaniei. RákOczyogln incheiase aliant'acu craiul Suediei. In aceste zile aranjindu-se treburile sale privind tributulde 10 000 de galbeni, pe care 11 dadea Transilvania inaltului Devlet pe vre-mea sultanului Suleiman s-au scazut cei 5 000 de galbeni adaugati pe vre-mea mariei sale sultana Selim han 292.

In anul mai sus-aratat 293, prin mijlocirea hanului tätäresc 294, toti 689eazacii de la Don, intorcindu-si fata de la craiul lesesc, s-au supus inaltuluiDevlet.Acestia au dat ostateci de seama hanului tatarese.Provincia Silistraa fost aeordata lui Dervis Mehmed pasa Apoi a fost dat un firman princare Silistra a fost acordata lui Ibrahim pasa, fost valiu de Bosnia . . .

<Mentiune despre participarea lui Kara Mustafa pasa la expedttia asupra cetatii Hoti-nului>.

680

683

. . .Pe la chindie, i-a fost acordat lui Kara Hasanzade agalicul ieni- 701ceresc, iar predecesorul sau a fost izgonit, dindu-i-se eialetul TimisoaraEl a fost ucis.

<Descriindu-se evenimentele anului 1063 293, se arata anumite schimbAri politice i admi- 702nistratn e>.

<Giirci M3hmed pasa ), fost mare vizir, a fost inchis citeva zile laYedikule i dupl ce a fost izgonit, dindu-i-se sangeacul Ohrida (Ohri ), afost mutat la Timisoara.

In anul mai sus-aratat, intre domnii Tarii Românesti si Moldovei 298 704s-a iscat ceart i discordie. Ceata eazaceasca, a rugat sa fie numiti din parteainaltei Port"' voievozi auspra lor, ea i beiul Tarn Romanesti i Moldovei.Dar ei fiind supusi tatarilor i oamenii hanului care erau la Poarta nefiindde acord cu aceasta, raspunsul lor a fost lasat pe seama lui Siavus pasa,beilerbei de Silistra.

<Urmeaz'a descrierea luptei dintre poloni, cazaci i tatari>.

In anul mai sus-aratat 297, murind i voievodul Tarii Romanesti, 706Matei 298, au fost luate din avutul sau 1 000 de poveli 299 de aspri.

288 1 aprilie 1642 21 martie 1643.289 22 martie 1643 9 martie 1644.290 Gheorghe Rákóczy (1630 1648).291 10 martie 1644 26 februarie 1645.292 Selim al II-lea (1566 1574).203 21 ianuarie 1648 14 ianuarie 1649 .294 Islam Ghirai al III-lea (1644 1654).295 2 decembrie 1652 21 noiembrie 1653.200 Matei Basarab i Vasile Lupu.297 22 noiembrie 1653 10 notembrie 1654.298 In text : grafiat gresit Maki.290 In text : yuk.

1

270 iniNEOCIBIBASI

711 <Descrierea evenimentelor din anul urmAtor din Egipt>.

Amiralitatea a fost acordata lui Kenan pasa, valiu de SilistraIn acest timp, Haidar Agazade Mehmed pasa a fost numit caimacanf,

iar predecesorul sau, Iusuf pasa, a fost trimis la SilistraCind <Ahmed Seidi pasa> a venit la Poarth, i s-a acordat eialetul

Silistra712 Pe cind mergea la Silistra, intorcindu-se din drum, Ahmed pasa s-a

interesat de paza tarmurilor Mara <Negre>715 In anti mai sus-aratat maria. sa hanul tataresc, distrugindu-1

pe Rákóczy, principele Transilvaniei, a ucis 15 000 de ghiauri si a mailuat 20 000 de robi, din care 700 de oameni (neferi ) erau dintre capeteniile

716 -Transilvaniei. Cauza acestora a fost faptul ea Rákóczy, rasculindu-se deeiteva ori, en sprijinul cerut de la craiul Suediei 3°1, s-a indreptat asuprarepublicior lesesti deoarece <craiul lor > se refugiase la Malta Poarta,in tinuturile nobilului han. Apoi, spre a face ea blestematul 0, se astimpere,maria sa hanul tatarese, cu permisiunea imparatiei, a plecat in tara Tran-silvaniei cu 150 000 de tatari. La rindul sáu, Rákóczyoglu, cu ajutorul venitdin Suedia, s-a pregatit de razboi, In cele din urma, dupa cum s-a explicatmai sus, obtinindu-se victorie, afurisitul de mai sus a scapat cu o suith de300 de oameni raniti. La sosirea acestei vest imbucuratoare, au fost tri-mise din partea imparatului, cu chehaia de capugii, mariei sale hanului :un hilat strálucitor, sabie (semOr ) i tin hanger impodobit cu pietre pre-tioase

717 Incepind pregatirea celor necesare pentru expeditia din anulurmator302, ceata ienicerilor, care era in Bogaz-Hisari, a fost asezata pentrutabára de "iarna la Gilmillgine. 1

Voievozii Tarii Rom'anesti i Moldovei 303 erau pe ascuns partizaniai lui R akóczyoglu. i luasera parte la pagubele aduse tarilor lesesti. Deaceea amindoi au fost maziiti, iar in locul lor at fost numiti altii. Pentruasezarea acestora in posturile lor au fost insareinati, in acest scop, mariasa hanul tataresc j valiul de Silistra, Fazil pasa. Voievozii care au fost

sperind in ajutorul cerut de la ghiaurul din Transilvania, aveaude gind sa se razboiasca. Atunci cetele tataresti; atacind satele din TaraRomaneasca si Moldova, le-au ruinat. Cetele ghiaurilor fiind numeroase,Fazil pasa a sovait la lupta, in fata aceStora, dar, cu ajutorul lui Allah,

realizat dorinta. Ambii maziliti au fugit i au gasit azil la RákOczyoglu.Mai intii 1-au asezat pe voievodul Tarii Românesti i toath populatia s-asupus fara cearta i impotrivire. Pentru indeplinirea acestui serviciu decatre fratele hanului tataresc, Kalgai Gazi Ghirai, insarcinat din parteahanului <tatarese>, i s-a trimis celui de mai sus, en chehaiaua de capugii,dupa terminarea misiunii, un lant de aur i un hanger incrustat cu pietrepretioase.

<Se consemneazA anumite schimbAri in ierarbia Portii. Pentru paza Istanbulului a fosttrimis bostangibast din Adrianopob.

300 20 octombrie 1656 8 oCtombrie 1657.301 In text : Isvec.so 29 septembrie 1658 17 septembrie 1659.303 Constantin Serban (1654 1658) si Gheorghe Stefan (1653 1658).

300,

...

.

Ji

maziliti,

si-a

SAHAIF CL-ARBAR 271

Eialetul Silistrei a fost acordat lui Kadri aga, chehaiaua de capugii,iar preclecesorului sOn, Fazil pasa, i s-a dat firman sa vina la Adrianopol . . .

Pentru ca a dat dovada de nepasare in timpul luptei cu rOzvratitii dinTara Romaaeasca si Moldova, Fazil pasa a fost ucis . . .

De aceasta data, p3 clad se hotarise in mod definitiv o expeditie im-potriva Venetiei, s-a recomandat, de asemenea, sa se intreprinda o actiune

asupra lui RákOczyolu, care se rasculase. In a zecea zi a lui regeb 1068 2",cortul imparatesc a fost asezat in sesul Adrianopolului.

Apoi a fost trimis firman mariei sale hanului tAtaresc spre a se uni cuordia impgrateasca.

<Urmeaza unele mentiuni despre cazaci i Mari ; asedierea unor cetati ca IneudeN astarea Transilvaniei>.

Rakóczyoglu s-a refugiat intr-o cetate de la granita austriaca, iarceilali s-au intarit in munti. La cererea de iertare a raialelor, acestea aufost iertate i s-a interzis tatarilor i altora de a mai repeta devastarea.Acatiu Barcsai 2°5, cara avea rangul de vistiernic (defterdar ) al lui akóc-zyoklu, a fost numit principe ,al.tarii. La iRceput,hataciul kr era de 15 000de galbeni. Adaugindu-se la aceasta Inca 25 000, s-a ridicat in total la40 000 de galbeni. Principele de mai sus s-a angajat s dea suitei impara,testi 1 000 de pungi de aspri -ea dar de, demnie a-fost--trimis rese--dinta sa. Pe cind marele vizir se indrepta pentru asedierea cetatii in carese Intarise Rakóczyoglu, ivindu-se rascoale in Anatolia, a sosit un hatt-ihumaiun ca el <marele vizir > sa villa* in graba la scara imparatiei. Atunci,lasindu-1 pe Kenan pasa, valiu de Buda, la paza <cetatii> Ineu, el s-a gra-bit spre Adrianopol.

<Descrierea ráscoalelor din Anatolia>.

; Apoi, pornindu-se expeditie impotriva Transilvaniei, s-au emis ordineinalte catre valiii din Anatolia pentru a fi prezenti in expeditia imparateasca.

... In acest timp, au sosit tirile ca Rákoczyoglu a pus stapinire petinutUrile Transilvaniei, iar razvratitul Constantin 306, la rindul sau, apus stapinire, cu ajutorul acestuia, pe tinuturile Moldovei si cá voievodulTarii Romanesti, Radu Mihnea 2°7, de asemenea s-a rasculat i i-a ucispe toti musulmanii aflati in vilaietul sàu. Atunci padisahul a pornit spreAdrianopol.

Dupa aceea, pedepsirea lui Rakóczyoklu a fost lasata pe sauna luiAhmed pap, beilerbei de Buda, iar pricina Taxa Romanesti si a Moldoveia fost lasata pe seama mariei sale hanului. Ahmed bei, sangeacbei de Elba-san, cunoscind situatia acelor tinuturi, a fost trimis cu 1 000 de ostasi.De asemenea s-a emis malt firm= ca i oastea de Silistra sá intre in slujbacelui mai sus-arltat. Mergind cu totii, au asteptat sosirea ostii Ware.Afurisitul de Constantin <Saban> Ii aranjase tabára inafara Iailor ipregatise multi ostasi i zece tux:1=i. In acest timp, sosind printul Kalgaicu 10 000 de tatari i cu un Rumär oarecare de ostasi, au asediat impreunatabara moldoveneasca §i s-au rázboit. Dar tabara fiind puternica i avind.

a" 13 aprilie 1658.305 In text : Barca I ano$.306 Constantin erban Cirnul (1654 1658).307 In text : Glean, porecla data de turci lui Radu al III-lea Mihnea.

718

727

728

vi,apoi -la

s.a.,

272 meNECCIMBA$1

puscasi multi, s-au sfatuit sa", ia m6suri pentru a-i scoate pe ghiauri in afarataberei. Intr-o zi prefácindu-se ca sint infrinti, Ahmed bei si iall-agasi aufugit in alta parte cu un buluc de ostasi. Gazi Ghirai a fugit cu ceata -Mg-reasc5, in ses. Ghiaurii, fiind pgcaliti, au iesit din tabär5, si au pornit peurmele ostasilor musulmani. Tocmai cind s-au indepArtat de tabArd, musul-manii s-au indreptat din nou, cu totii, asupra afurisitilor si nápustindu-secu sniile, au omorit multi din ei. Dar afurisitul de Constantin, scapindcu greu, cu un numar oarecare de afurisiti, a fugit in Tara RomAneas&a.Apoi fiul lui Lupul 308, care fusese numit voievod in Moldova, a fost pusin scaun. De acolo au mers asupra Prii Românesti. Voievodul Mihnea ,'09,neputind s5, reziste, a fugit linga It alo5czyoAlu. cn familia si cu avutia sa.Atunci, 1-au asezat la locul sail si pe voievodul Tarii Rom'anesti. In acestelupte au fost trecuti prin sabie 12 700 de ghiauri. Beilerbeiul de Damascpunind in libertate pe unul dintre rebelii prinsi, acest fapt a pricinuitminia padisahului si el a fost ucis, dupa, ce a stat inchis timp de citeva zile.

729 Seidi Ahmed pasa, beilerbei de Buda, a fost insarcinat cu paza Ine-ului. De astadata el a fost n.umit s'a indeparteze si neajunsurile provocatede It ali.OczyoAlu. De aceea, mai sus-aratatul RakóczyoAlu stringind vreo20 000 de ostasi, porni asupra lui Acatiu Barcsai 310, care fusese numitprincipe in Transilvania din partea inaltului Devlet. Si Barcsai 311, la rindulsau, Meuse cunoscute acestea la Poarta imparAtiei. Apoi, mai sus-aratatul<Ahmed pasa > a primit un ilustru firman imperial ea sà-1 ajute si sa-1sprijine, la nevoie, pe Barcsai. In acest timp, Barcsai cerind ajutor, Ahmedpasa 1-a trimis cu 4 000 de oameni pe Hiisein pasa, fratele lui Siavus pasa.Apoi el insusi a pornit la drum, cu restul ostii islamice, invocind ajutorullui Allah cel preainalt. Iscoadele au dat de stire di ghiaurii au de gind sainchida o trecatoare greu de strabatut, prin care urma sa se patrunda inArdeal. Pasa eel viteaz a ajuns WO, in mare graba si. a trecut cu bine tre-atoarea. S-a auzit cl ghiaurii au atacat pe Husein pasa. Atunci el <Ahmedpasa >, ridicindu-se, s-a gràbit sä-1 ajute. Barcsai, la rindul sau, venise sise atasase cu 4 000 de ostasi. Mergind in graba, au ajuns intr-un loc uncleau väzut ca, asezindu-se taberele, focul luptei se si intetise. Pasa cel viteazea Rustem 312, fara sa astepte, a atacat ceata raufacatoare. Afurisitii aufost infrinti numaidecit. Vreo zece mii de ghiauri au fost trecuti prin sabie,iar trei mii au fost luati prizonieri. Apoi, R dkóczyoAlu. a fugit la austriecien un numar oarecare de afurisiti si vilaietul Transilvaniei i-a ramas luiBarcsai Ianos. Viteazul Seidi <Ahmed pasa > a trimis la Adrianopol, lascara impkateasa, capetele luate de la ghiauri, steagurile nenorocite,precum si pe prizonieri. El a lasat lingá Barcsai Ianos, in cetatea Sibiu 313,care era eapitala Orli, vreo 3 000 de viteji si, sosind vremea de iarna, a venitla Timisoara unde a iernat cu corturile in afara cetatii. El nu a dat voieostii sa locuiasc5, in case pentru ca populatia orasului 0, nu fie necajita.Au iernat sápind locuinte in. p'arnint. R akóczyoglu, auzind de iesirea dinTransilvania a lui Seidi Ahmed pasa, a triads stiri nobililor din Transilva-

322 Lupul-oulu: Stefanitä Lupu (1659 1661).309 In text : Givan.310 In text : Barceai lano.311 In text : Ianof.312 Rege legendar la per0.312 In text grafuit greOt Still.

SAHAIF IIL-AHBAR 273

nia, cerindu-le ajutor. Fiind ajutat de capeteniile celor de neam haidusac 730,

din Ungaria de mijloc 314, a strins vreo patruzeci de mii de ostasi si 1-a ase-diat pe Barcsai in cetatea Sibiu. Acolo, vitejii musulmani lasati de Seidi<Ahmed > pasa ii atacau din cind in cind pe ghiauri, pricinuindu-le destulepierderi, si apoi intrau din non in cetate. Trecind in felul acesta sase luni,s-a terminat iarna. Apoi, Seidi pap, adunind pe ostasii de serhaturi, s-asfatuit cu cei cunoscatori ai locului cu privire la aceasta situatie. .A,tunci,au gasit potrivit sa atace mai intii vilaietul eapeteniilor de haidusaci, sä-1distruga si, in felul acesta, sa imprastie adunatura necredinciosilor, deoa-rece, pe linga faptul ca din toate neamurile ghiaure maghiarii erau viteji,afurisitii carora li se spunea haiducsahi" 316 erau si ei vitejii neam.uluimaghiar. Apoi, pasa cel viteaz a aprobat vorbele celor cunoscatori ailocului si s-a indreptat intr-acolo. Stapinul cetatii Oradea 316, afurisitulnumit Batcoci, care era una dintre rudele lui RakóczyoAlu, a vrut sa astupetrecatoarea aflata in drum cu vreo 20 000 de afurisiti. Dar, teama si spaimacuprinzind inimile lor, ei s-au risipit ...

Pe la inceputul lui ramazan din 1070 31'7, <Ahmed pasa > s-a indreptatspre Ardeal. Cind a ajuns in cetatea numita Cluj 319, a sosit stirea ca Rali.45-czyoklu, parasind asediul Sibiului, intentioneaza sa-i atace pe musulmani.

Afurisitul mai sus aratat a venit indata cu. 40 000 de ostasi. Afurisitiis-au asezat in fata ostii islamice. Vitejii musulmani au vazut nurnarulmare al ghiaurilor si intariturile bor. Fiind putini la numar, inimile ostasilorau fost cuprinse de teama ....

<lncurajarea Wii otomane de ditre Ahmed pasa>.

Toti gaziii musulmani atacind deodata en devotament, au imprastiatsi au risipit pe dusmanii legii, in asa fel inch doar a zecea parte din ei auplecat rani-0 de pe cimpul de batalie, dar au pierit si. ei cu totii pe dru-muri. ItakOczyoklu, fiind ranit in trei locuri, s-a dus in aceasta stare incetatea Oradea. Au fost capturate 4 700 de capete, 200 de steaguri nenoro-cite si multe arme. Au fost facuti prizonieri un numär de 51 de ghiauri sifiecare dintre acestia era stapin de cetate sau de vilaiet. Serdarul celviteaz i-a trimis pe toti la seara imparateaseg. Apoi, in a 26-a zi a lui rama-zan 319, s-a auzit ca Rakóczyoklu a pierit din cauza acelor rani si ca vreo.4 000 de oameni din supusii sM, luind cadavrul lui din cetatea Oradea, ildue spre locul de mormint al stramosilor shi.

<Plecarea lui Htisein pasa impotriva lor si capturarea lesului lui RakOczyoglu>.

Ismail pasa a fost numit pentru paza Ineului 320<El a fost numit si beilerbei de Buda In locul lui Ahmed pasa, care a fost mazilit>.

Cind noul serdar a ajuns la hotarul Ineului, viteazul timpului, SeidiAhmed pasa, a venit si s-a intilnit cu el si 1-a onorat, imbracindu-1 cn blanade samur. Dup'6,' o saptamina, au pornit en totii si s-au indreptat asupra,

,

314 Orta-Macar.315 Locuitori din Ungaria de mijloc.319 In text : Varad.317 11 20 mai 1660.318 In text : Kolwar.319 6 iunie 1660.320 In text : lanova.

15 c. 167

731

274 MUNEoca MBAS!

cetatii Oradea din tinuturile Transilvaniei. Cetatea mai sus-aratatá se aflala o distanta de 15 ore de Ineu. Prin ea curge un rin mare. Are trei rinduri

732 de ziduri de piatra, iar in jurul ei se afla un sant lat de 100 de arsiniadinc de 20 de arsini. Acest sant era plin en apa

In a cincea zi a lunii zilkade <1070> 321, a inceput asediul aceleiceVati. La aceasta expeditie erau prezenti i beilerbeiul de Anatolia ...beilerbeiul de Silistra, Gan-Arslan pap. Cind s-an sfatuit in privintasantului, toti au gasit de cuviinta ca, sapindu-se imprejurul mi, apafie scursa in seeDupà ce a curs trei zile i trei nopti, ipaTá scaztif (roar enjumatate de arsin. In aceasta situatie, era nevoie de vreme indelungatapentru golirea intregului sant. De aceea, oamenii priceputi se gindeau sä ia

alte rnasuri. Tocmai atunci ghiaur iesind din cetate a spus : Daca-midati aman en familia si cu copiii mei, va, arat locul pe unde se poategoli santul". Serdarul, primind cererea acestuia, i-a dat ostasi si 1-a trimis.Acesta a aratat barajul santului i ostasii musulmani, netinind seama detunurile i pustile ghiaurilor, au depus mari straduinte si au deschis bara-jul in a treia noapte. Scurgindu-se apa, pina la ziuà in sant n-a mai ramasnimic. Musulmanii, bucurindu-se s-au gindit ca dupa aceea sa' sape subte-rane in catate. Acestea au fost terminate in 17 zile. Apo;, s-a dat inres,dar, prin porunca lui Allah, nu s-a obtinut_ victoria. Intorcindu-se inapoi,au inceput sä ia alte masuri, dar dupa trei zile acestea s-an dovedit deprisos, deoarece ghiaurii au cerut aman. De aceea, cetatea a fost luatäin. a 20-a zi a lui zilhigge 322, dupa in asediu de 45 de zile. Ghiaurii an fostdusi en avutiile si cu familiile lor la locurile dorite, iar partile distruse alecetatii au fost reparate...

734 <Informatii asupra relatiilor cazacilor cu tatarii>.'736 <Pornirea expeditiei turcesti Impotriva Austriei, In 1073 323, deoarece aceasta, de citiva

ani, cAlca mereu pacea>.

Ei zidisera o cetate in fata Kanizsei, ocupasera citeva cetati inTransilvania i ostasii (katane ) lor, repezindu-se de mai multe on, atacauhotarele islamice i pricinuiau pagnbe satelor acestuia

738 La 1 rebi iil-ahir <1074> 324, <serdarul suprem> a eucerit cu amancetatea puternica Lipova. Completind munitiile tuturor <cetatilor cucerite >,s-a intors la Belgrad pentru iernare. Cind a ajuns in cetatea Buda, a datinvoire ostasilor din Tara Romaneasca, din Moldova si cazacilor, precum

lui Mihail Apafi 325, principele Transilvaniei...740 Palatinul 326, stapinul Transilvaniei, aflind c5, Mihail Apafi, craiul

Transilvaniei, a trimis Scrisori nobililor din Ungaria de mijloc, cerindu-lesa se lase de cezar i si i se supuna lui, a gäsit pe oamenii care duceau seri-sorile i i-a ucisy

<Atacurile ungurilor, Impreuni cu Zrinyoalu §i Bathyani, asupra unor cetAti. Descrierealuptelor dintre austrieci i turd in 1075 H.

321 13 iulie 1660.322 27 august 1660.323 16 august 1662 4 august 1663,324 2 noiembrie 1663.325 In text : Abaki Mihal; principe al Transilvaniei Intre 1661 si 1690.326 Maximilian al II-lea, principe elector de Bavaria (n. 1662m. 1726).327 25 iulie 1664, 13 iulie 1665.

sá

si

si

si 11P

si

u,>.

4-

SAHAIF t/L-AHBAR 275

Atunci a sosit un sol din partea loctiitoralui (vekil ) cezarului, curugamintea de pace. Au avut loc discutii in fata serdarului suprem, impre-una cu capuchehaiaua austriacului. In acest timp, musulmanii stateau

umblau intr-o parte a riului Raab, iar ghiaurii transilvani in cealaltaparte. Ghiaurii cautau sa-i impiedice pe musulmani sä tread, apa.

<MAsurile luate de turd pentru trecerea rlului>.

Apoi, beilerbeiul de Buda, Hiisein pasa, la rindul sau, a fost nurnitpentru salvarea cetatii mai sus-aratate, impreuna cu un:nurnar de spahiisi de tatari, precum i cu ostile din Tara Româneasca si din Moldova.Acesta, mergind, pe cind asediase cetatea, a venit serdarul austriac, afuri-situl numit Joj 328, cu 40 000 de ostasi, si a dat un atacAtunci, ostasiivalahi i moldoveni, tradind, si-au tutors fetele. Aceasta a devenit un pre-text de infringere i pentru ceila1i. De aceea Hiisein pasa, fugind, s-aintarit in cetatea Uivar.

<Urmeazá. relatarea Incheierii unei pAci pe timp de 20 de ani, Incepind din muharrem1075 329)

<GAlcarea pAcii de care poloni si luptele lor cu tAtarii>.

De aceea, impunindu-se o expeditie, s-a pornit din ,Adrianopol, cunoroc i cinste, in primavara, in a opta zi a lui safer <1083 > "°, zi de sim-bath,. Au trecut fluviul Dunärea la Isaccea. Cind aa soi la cetatea nurnitaZwaniec (Izvance ) au gasit-o goala. Intrind intr-insa, au stapinit si impre-jurimile sale. In acest menzil, Selim Ghirai sosind in tabara imparateasca,i s-a acordat o sabie impodobitá cu diamante, o tolba cu sägeti, o blanade samur i un cal impodobit, fiind cinstit i cu alte daruri imparatesti.Apoi, au trecut, podul care a fost intins peste fluviul Nistru ( Tunla). Inacest menzil a fost mazilit voievodul Moldovei 331, hind vinovat de ajutorulacordat dusmanului. Apoi au sosit la cetatea Camenita.

<Asedierea i cucerirea cetAtli Gamenita, In septembrie-octombrie 1672, de cAtre turcitAtari, WA a mentiona participarea ostilor Tani RomAnesti, a Moldovei si a cazacilor sub con-

ducerea hatmanului Petre Dorosenko>.

328 ju ?).329 25 iulie 1664.,33° 5 iunie 1672.331 Gheorghe Duca (10 august 1672).

741

748

si

ei

VII

YUSUF NABI

In istoria literaturii turcesti din a doua jumatate a veacului alXVII-lea si inceputul celui urmator, Yusuf Nabi este socotit cel mai marepoet Uric otoman. In acelasi timp, el a avut §i unele preocupari croni-care§ ti .

Dupa propria sa marturisire (vezi Divan, ed. Bulak, Cairo, 1257 H./1841, p. 31)1, s-a nascut in 1642 (1052 H.), la Urfa, dintr-o familie curenume. A studiat in orasul sau natal, unde Inca din tinerete a inceput säscrie versuri in araba si persana. Si-a inceput cariera cu functia de arzu-halci a. Atragind atentia guvernatorului de Urfa prin abilitatea si vioiciu-nea sa, la virsta de 23 de ani, in 1665 (1076 H.) a lost trimis la Istanbul.Cu sprijinul vizirului sfetnic Mustafa pasa a fost numit scrib la Divan.In aceasta calitate i-a insotit adeseori pe sultanul Mehmed al IV-lea §ipe Mustafa pasa la Adrianopol pentru vinätoare, precum §i in expeditiadin 1672 (1083 H.) impotriva Poloniei, care se incheie cu cucerirea cetatiiCamenita. Cu aceasta ocazie Yusuf Nabi a scris doug inscriptii in versuri(tarih manzumesi ), thntre care una, fiind pe placul sultanului, a fost ase-zata deasupra portdi cetatii Camenita. Din porunca vizirului Mustafapasa, Yusuf Nabi compune poemul istoric Fetihname-i Kamanice (Carteacuceririi Camenitei), care este una din primele sale opere de proportiimai mari. Cistigind cu aceasta lucrare simpatia sultanului, a devenit poetde curte. In 1675 (1086 H.), participind la circumciziunea printului impa-ratesc, scrie in legatura cu aceasta o opera de ceremonial otornan (veziA. S. Levend, Nabi'nin surnamesi, Istanbul, 1944). Pentru servicii adusecurtii sultanului, este facut chehaia (kethuda ), un fel de administratoral vizirului Mustafa pasa, fiind caftanit de sultan. Indepartarea lui Mustafapasa de la palat (1684/1095 H.) si apoi moartea protectorului sau 11 deter-.mina pe Nabi efendi sa se mute la Alep. Aici se dedica literaturii si cresteriifiilor sai (vezi Conseils de Nabi Efendi a son fits Abou'l Khair.. ., parMr. Pavet de Curteille, Paris, 1857).

Fiind foarte bun prieten cu Baltagi Mehmed pasa, guvernatorul deAlep, la numirea acestuia ca mare vizir (1710) se muta iarasi la Istanbul.A ocupat un loc de frunte printre earturari (hocekan ), fiind in acelasi timp§i seful contabilitatii din Anatolia (Anadolu muhasebecisi ), iar mai apoicontrolorul trupelor de cavalerie (siivari mukabelecisi ). A murit la Istanbul,la 10 aprilie 1.712 (3 rebi I 1124 H.), fiind inmormintat la cimitirul KarageaAhmet din TJskildar.

A lasat o opera vasta din care citam : colectia de poezii turce,ti(Divan), transpuse si in persana (Divance ); Hayriye (1701), opera sa

-01 Are si o editie din 1292 H. (1875), aparut6 la Istanbul.2 Dregator sau functionar care redacta si prezenta jalbele.

FETIHNAME-I KAMANIcE 277

cea mai importanta, cuprinzind sfaturi catre fiul sáu, traduse si in frau-ceza, cum am aratat mai sus ; Miinfeat, colectie epistolara, in care se expunemodul de a redacta scrisorile oficiale ; Tuhfat ul-Haramayn, descriereapelerinajului sau la Mekka (1678/1088 H.).

Din proza hti Nabi, un loc de frunte 11 ocupa Fetihname-i Kamenive.Manuscrise ale acestei cronici se pastreaza in diferite biblioteci din Istanbul,de la Paris, Londra, Viena i Budapesta. A fost editata sub titlul de Tarih-iKamenise (Istoria Camenitei), la Istanbul, in 1281 H. (1864-1865). Desiin proza, aceasta opera este presarata cu numeroase versuri.

Prin opera sa bogata i prin calitatile sale deosebite, Nabi a exercitato influenta profunda asupra unnasilor s'ai. Din opera sa istorica ne intere-seaza Fetihname-i Kamenise, care cuprinde i uncle stiri privind Dobrogea,Moldova si Tara Romaneasca. Traducerea partilor care ne privesc directam facut-o pe baza manuscrisului aflat in Biblioteca Muzeului TopkapiSarayi, Istanbul, fd. Hazine, nr. 1629 (62 f.), dupa care s-a facut un micro-film pentru Arh. stat. Buc. (mf. rola 2, cadrele 736-799).

B I b I 1 og rail e: Blochet, Cat., p. 114 115, 378 , 1109 si 1274 ; G. FlUgel,Kat., I, p. 672 si II, p. 281 282 ; A. Muhlinski, Osmanskaia krestomatia,St. Petersburg, 1859 ; F. Babinger, G.O. W., p. 237-238, nr. 209 ; E.I., III (1936),p. 857 858 ; Istanbul, Ktp., I, T.C. Yazm. Kat., 1944. F. E. Karatay, Katalouu. . I (1961), p. 264, nr. 818 ; Abdulkadir Karahan, Nabi, Nabi, I.A., 90 cuz(Istanbul, 1960), p. 3 7 ; Vasfi Mahir Koca-Turk, Turk Edebiyal Tarihi...,Ankara, 1964, p. 457-463 ; idem, Turk Edebiyal Anlolojisi . .., Ankara, 1967,p. 190 194, etc.

FETIHNAME-i KAMANIcE(ms. Istanbul, Bibl. T K.S.M. fd. Hazine, nr. 1629, 62 f. ; Arh. stat,Buc., mf. rola 2, cadre 736 799)

< PregStirile turcilor, pe la Inceputul anului 1672, Impotriva regelui polon Mihail, careviolase tratatul de pace cu Poarta.

La Ineeputul primfivern (21 martie), sultanul Mehmed al IV-lea porneste, cu suitaoastea sa, din Istanbul spre Adrianopol.

Urmeazd descrierea relafiilor dintre cazach zaporojeni, zip sari-kamis(stuf galben"),poloni, precum si a politicii hatmanului cazacesc Petre Dorosenko, care trecuse de partea

turcilor.Descrierea suitei si ostii sultanului, In frunte cu marele vizir Koprulu Ahmed pasa ;

caimacamul acestuia, Mustafa pasa, fostul defterdar Ibrahim pasa, beilerbei de Egipt (Mzsir ),Abdurrahman pasal, purtãtorul tugralei ImpArdtesti, seihul Mehmed efendi i cadiul de liu-melia, Ali efendi, Damad efendi s.a. au fost cinstiti cu blAnuri de samur i ImbrAcdminte de onoa-re. Apoi, sint caftaniti scribii, carturarii (ulema), spahili, silihdarii i aianii>.

La 24 martie are loc expedierea lui Ahmed aga, chehaia de capugii 2,cu scrisoare §i 15 000 de galbeni, potrivit obiceiului, la hanul tatärescSelirn Ghirai, ca sä participe cu oastea sa la expeditia impotriva Poloniei.

1 Numit si Abdi pasa, este autorul unei cronici otomane, care incepe cu anul 1648, si estesocotit primul vakanuuis (istoric aulic), lnainte de Mustafa Naima.

2 In text : Kapucular Kelhudast.

5 r.

6 r.

6 v.

7 r. 8 N .

r.

1 0 r. v.

§i

§i

278 YUSUF NABI

11 r. v. ,<Inaintarea ostii la Giukur-cairi, in apropiere de riul Tunga 3. Plecarea ienicerilor, intfrunte cu zabitul lor Abdurrahman §erif, §i sosirea unor soli su scrisoare de la cral 4 >.

--12 r. La 29 mai 1672 (1 safer 1083), are IOC, intoarcerea lui Ahmed aga,

chehaiaua de capugii, din Crimeea, en scrisoare de la Selim Ghirai si pre-zentarea la sultan.

12 v. La 1 iunie (4 safer), beilerbeiul (mirimiran) de Anatolia, Ali pasa,,defilind cu oastea sa in fata padisahului, a fost caftanit ; in timp ce vizirulIbrahim pasa, la acelasi menzil al satului (kariye) çolemk, a fost cinstitcu paza priatului (ehzade) Mustafa 5 §i a haremului imparatese.

La 5 iunie (8 safer ) incepe inaintarea ostii, se traverseaza localita-tile (menzileri) Deghermen Deresi si Yenice 6 si dupa patru zile se ajunge

13 r. la Iampol (Yanbuli ). Aici, fhnd 7i de odihna, sesul s-a umplut de corturi.Apoi au traversat menzilurile Karin-Abad §i au descins la menzilul numitAydos.

1.1-rmeaza odihna de o zi la menzilul Ilita (Dice) 7 j dupg traversarea14 r. localitii Koparan 8, au de.seins la rnenzilul numit SUeiler 9, unde a plouat.14 V. Dup'a o odihna la Köprii-Kby 1°, au sosit la sesul Devina 11, unde

a avut loc popas timp de doua zile. Acolo a sosit si Katirgizade 12 Ibrahimbei, cii garda sa si en oastea sangeacului sau (mirliva). Oastea sultanului,dupa ce a strälucit timp de o zi la menzilul 1en1i ordia s-a asezat cuma-retie la Hagioglu-Pazari.

Dupa ce au sosit intr-o zi la satul Musa Bey, s-au odihnit Inca o zi15 r. la Kurnali-Deresi14. Oastea amestecata, de asemdtea, dupa, ce s-a linistit

asemenea valurilor <marii> doua zile la Techirghiol (TekfUrg 61) 15 §i a prinsputine puteri, la 27 iunie, eind era o zi luminoasa, a sosit la ITzun-Alicam 16. Dupa ce au plecat si de aici, au ajuns,la cairi 17, pe care1-au impodobit cu suita lor. Apoi, dupg, ce 1-au vlzut la orizont pe maria sapadisahul, eel asemenea cavaleriei lui Alexandru <eel Mare > (Iskender ),impreuna cu fiul i cu mama sa, dupa cum se obisnuieste, si-au aranjatrindurile impodobite, au trecut pe strada din mijlocul orasului numitBabadag §i au pregatit Curtea, azilul fericirii. In vazul bektasiilor 18 dinoras, stelele din suita marelui cuceritor (sahib-i bran) 19 §i-au intins cor-

15 v. turile si perdelele stralucitoare in ambele parti, ca doua ziduri.<Descrierea poetia a avzärii turcilor i odihna lor in acel menzib.

3 Riu care curge prin Bulgaria §i Turcia europeaná §i se varsi in Marita linga Adrianopol.Regele Poloniei, Mihai Wisniowiecki.

5 Mai tirziu sultanul Mustafa al II-lea (1695 1703).6 Yenice-Karasu (9), in Grecia, lingd Kavala.7 DO (ilice?), in Bulgaria.

In Bulgaria (9).9 /n Bulgaria (?).10 In Bulgaria (9).11 Devina, linga Varna (Bulgaria).1° Fiul catirgiului".13 In Bulgaria (9).14 In Dobrogea (9).15 Ghiolul princlpelui".16 Localitate disparuta ( ?).17 Localitate disparuta (9):16 Sectl religioasa de rit ortodox (sunnit), ordin de dervi§i fondat de Hagi Bektal Veli.19 Eroul timpului", suveranul victorios".

13,

*

8

-

Deli-Ali

KAMANIcE 279

Clima sa placuta, buna (afiyet) a mdrit bncuria sultanului cuceritors-a luat hotarirea ca pina la intoarcerea <din expeditie> la acel rnenzil

86, fie haremul cu palatul imparatesc, impodobit en perdele, i sa, fie un-menzil de odilma.

iaräsi, in acel menzil, muhafizul Bosniei, Ibrahim pasa, cu totigaziii Bosniei, vinatori iuti ca f-ulgerul ai dusmanilor, i cu oastea sangeac-beiului de Smederevo ( $emelislire )1°, en razboinici ca niste salamandrearuncatoare de foc, aratai alai 21 j apoi s-au aranjat in ordine la men-zilul unde era ordia victorioasà. Oastea cea biruitoare, dupa ce sema-nat Inca' o zi saminta de grin la menzilul Hagiki-Ciftligi 22 j potcovit.animalele cu scintei fulgeratoare, dis-de-dimineata g-a scars iute, cu hinu-rile sale aurii si en corturile albastrui. Apoi, <dupa ce au mers >, au apärutla orizont i imprennä cu suita sultanului purtaloare de victorie si-auintins corturile in cazaua Isaccei (Isakei), intr-o margine uncle curgeaDunarea. Au stationat in locul uncle raposatul sultan, mila lui Allahasupra lui, Ii intinsese corturile imparatesti. Aici s-au depus eforturipentru intimpinarea marelui padisah si ridicind spre cer Inca un cort 23,

au hotarit sa descinda in acel loc.In acea zi, deoarece din partca yoievodului Moldovei, Duca 24,

sosisera la tejgheaua Curtii glorioase citiva neferi pentru. judecata (dad-kah ) <versuri>, s-a aflat de la ei ca este cu putinta un atac dusman asupramoldovenilor. De aceea au fost insarcinati, pinä la sosirea suitei impara-testi, cu paza Moldovei si au fost numiti in aceasta slujba viteazul vizir ,al Bosniei Ibrahim pasa beilerbeiul (mirimiran) de Anatolia, Ali pasa,beilerbeid de Ciankiri (kiangari) 25, Murad pasa, si mirlivaua de Bali-keser 26, Ibrahim bei. De aceea, in acea zi s-a hotaritlindata sä se tread.,cu bagajele i animalele pregatite, dincolo de fluviul Dunärea, pentru pazatarii Moldovei impotriva vreunui atac din partea dukananului. Dupa ceau stationat acolo trei zile, au trecut impotriva dusmatului, ca pe calealactee, peste podul trainic asezat pe fluviul Dunarea. Acesta a fost inceputde Osman pasa, beilerbei de-Nicopol (Nikbuli), <si a fost facut din> 67 detombazuri 27, de pe care au descins i s-au asezat la menzilul de la Kartal 28.

Dupa doua zile de popas In acel menzil, an trecut ea niste lei in.furiaticapudanul Mustafa pasa mirlivaua din Mrsehiri 29 cn ostile sangeaculuisau ; cind au ajuns si au popOsit, au fost cinstiti cu caftane, hotarind loculde intilnire al ordiei. Dupa ce au poposit cinci zile la menzilul de mai sus,Osman pasa, cel care incepuse teinstruirea podului, a fost insdrcinat iarásicu paza acestuia, raminind pe-loc.

Cu galerele (kadriga) venite mai inainte din Istanbul cu o graba dese cutremura i apa, au transportat la trecatoarea Isaccei 40-50 de

20 Pe DunAre, In Serbia, la sud de Belgrad.Adia a defilat cu oastea.

22 Ciftlicul Hagiki ( ?) in Dobrogea.23 &Ivan sau saiban:- cort rnic".24 Gheorghe Duca.25 Tinut linga Ankara, In Anatolia.26 Tinut si oras In-Anatolia apuseanä.27 Luntre.29 In R. S. S. Moldoveneascd.29 in Anatolia.

16 r.

16 N .

17 r.

17 V.

FEILIHNIAME-I

§i

Si

§i-a§i-a

§i-a

,

.

OA) 9)

-5,'Il.)4-,**SkS23tfa.1.4Le.\;°:4:1k4:114.,

. ... .I. .1 " .

( '4;-)A,5 4;--17)u3 I

o .

q,:fr;116--A filcli It° l'k .S:rid 1;14 ekI° 1j.4esse

2 1 AIL4,04°

k:11,1 4715

1`12.e...-. . t,,ezi,fot,c,106.,,tevA3A) A;\

:e.LAkit.) 44), "?..r? eidly6,1,; 1.50

*WI*

Fig. 11. YusufNabi, Fetihna-

me-i Kamaruce,ms. Bibl. TKSM,

Istanbul, H.1629, f. 2 v.,

Arh. stat. Buc.,mf. (Turcia),

rola 2, c. 738 I.

.flf

Delski,

a!,},..1-0 :e.t.AAtir:,65haf

4 (e.!/:

4\-

6s).A.° 4Attif.:-4.

20WP

*

Lo).,

a

FETIHNAME-I KAMANIcE 281

tunuri... Acestea, dupg ce au fost incarcate pe ni§te harabale, predatepuse sub comanda lui Murad pap, au pornit spre partile du§manalui <inPolonia >.

La primul menzil <in Moldova >, mirimiranul de Adana CO, Miseinpap, mirlivaua de Selefke 31, Papzade 1(14-ilk Mehmed pap, §i Ibrahimbei, aratindu-se cu Wile lor, au fost <insarcinati > cn insotirea o§tii impe-hale victorioase.

La cel de-al doilea menzil, din partea hanului <tatar > sose§te laInaltul prag Behadir 32 aga, care, potrivit cu porunca imparateasca, fusesetrimis mai inainte <in Crimeea > Acesta a anuntat c hanul SelimGhirai al Crimeei a trecut apa Oceakovului (Ozi), en peste 100 000 de tatarirazboinici, pe la ghecetul Divan (Dokan? ) §i, indreptindu-se spre tara-du§mana, au inceput s-o incalce, ceea ce 1-a bucurat pe padiph... <carea acordat favoruri aducatorului de vest>.

Maria sa suveranul pamintului §i al marii, in a opta zi, dupa ce s-aindepartat de tarmul Dunärii, §i-a inältat spre cer cortul sau in localitateanumita Tutora (cc/cora), care se afla, in fata ormului infloritor al ghiaurilornumit tirgul Iai (Ya-Bazari ), care era capitala Tani Moldovei... Aici, 18 v.fiind aproape de duman, cele sase bulucuri de spahii au primit firmansa se aprovizioneze cu zaherea, dupa lege (kanun ), eu orz §i faing ; darneputindu-se obtine zahereaua de mai sus, s-au trezit in fata portii agalelor§i ii s-au dat fiecaruia in mina ni§te scrisori ticluite §i aranjate din parteadregatorului, pentru incartiniire (nezilemin ), acordate parca <pentruastirnpararea >.

Dupa ce au poposit patru zile la menzilul de mai sus <Tutora >, sprea inainta mai upr asupra craiului celui raufacator, au fost numiti i insar-cinati pentru paza hatmanului <Petre Doropnko > vizirul Halil pap, 19 r.muhafiz de Silistra, beilerbeiul de Rumelia, Mehmed pap, iar alaibeii dinaripa dreapta i stinga au aratat alai. Au urmat pe rind Ali pap, beiler-beiul (mirimiran) al livalei Köstendil 33, Osman pap, roirliva de Priz-ren 34, Ibrahim bei, mirliva de Scodra (Iskenderiyye ) 35, Thisein bei,mirliva de Ohrida (Ohri ) 36, Osman bei, mirliva de Scoplje (tiskiip ),Suleiman bei, mirliva de Crupvat (Alaeahisar ), Malik bei' §i mirliva deSerem 37, Ibrahim bei, care au trecut en alaiurile §;i Wile lor prin fatapadiphului. Apoi au urmat cei din Anatolia, ca Firari 38 Mustafa pap-

18 r.

20 Tinut in Anatolia de sud, spre Marea Mediterana'.21 Seleucia, In Irak.22 In hmbile Mara si turca' : viteaz".

Kustendil, oras in Bulgaria, linga riul Struma, la sud-vest de Sofia.34 Localitate in valea riului Drin (Iugoslavia).25 Albania.36 In Iugoslavia, la granita cu Albania." Vechiul Sirmium (Iugoslavia).28 Fugarul".

si

lor

33

282 YUSUF KABI

zade Mehm^d pasa, mirimiranul livalei de Malatia " si Avabkir Mehmedpasa. Pupa ce au fost privii i admirati en ostile lor, au fost rasplatiticu caftane (hilat) stralucitoare, <apoi> s-au raspindit la corturile bor.

S-a hotarit construirea unui pod peste fluviul Nistru ( Turla),'pentru trecerea ostii victorioase, si s-au trimis osti pentru o eventualaimpiedicare a trecerii dusmane. De aceea s-a dat Erman, pentru apärarea,podului, vizinuhni ELM pasa si mirimiranuhli de Anatolia, Halil pasa, carein doua zile, pornind in graba, au ajuns pe malul Nistrului. In acest timp,potrivit cu firmanul, muhafizul de Silistra, Halil pasa, impreung cu oasteasa i cu a mirimiranului de Avlonia 4°, Iusuf pasa, au fost trimisi pentru

20 r. ajutorarea si paza hatmanului Dorosenko. Acestia, impreuna cu Nureddinsultan 41, CU 10 000 de viteji si cu cetele numeroase de tatari de-ai lui SelimGhirai, hanul Crimeei, de unde erau cu totii, au inaintat opt ceasuri sis-au ciocnit cu zabitul cetatii numite Ladijin, ghiaurul cu numele deHanenko (Canenko), si apoi s-au luptat cu o mie de cazaci linga curtea

20 v Brasayet 42. In timp ce Hanenko se grabea sa-i ajute, a fost impiedicat siinfrint de oastea <noastra>, iar cei 10 000 de cazaci au fost zdrobiti. Astfel,3 000 dintre ei au fost trecuti prin sabie, 6 000 facuti prizonieri, iar restulghiaurilor abia a sc./pat cu Hanenko.

<Descrierea preddrii a peste 150 de prizonieri Mari, de cdtre al doilea vizir si caimacamMustafa pasa>.

22 r. v. <Dupd victoria lui Selim Ghirai asupra lui Hanenko, au fost caftaniti vizirii Ahmedpa5a si Mustafa pasa, precum i defterdarul. Trecerea Nistrului cu bdrcile i intdrirea cu palisadea localitgii Zwaniec situate In fatd>.

In fata cetatii Hatin, asediata mai inainte timp de 15 zile de hanul_23 r. Crimeei, se gasea Zwaniec (Izvance ), unde se intarisera ghiaurii. Pentru

alungarea acestora au fost trimii patru companii (orta ) de ieniceri.TJn pag, rus de neam, al unui ciorbagiu de ieniceri, fugit la poloni, s-a intorscu altiraufacatori din fata Carnenitei, dar, fiMd prini, au fost pedepsitiasa eum meritau.

23 V . <Trecerea in revistá a trupelor >.

Dupa ce toate sangeacurile si cei din Crimeea si-au aratat alaiurilecu ostile boy, a urmat voievodul Tarii Românesti Ligorascu (Livureqku )cu peste 10 000 de ostasi ghiauri impodobiti i aranjati, care timp de oora-doua si-au aratat rindurile in fata cortului imparatesc. Apoi s-auasezat intr-o parte...

24 r. v. 1n acest timp, cel de-al doi!ea vizir, caimacamul favorit, sfetnicul(musahib ) Mustafa pasa, dind naval& cu 400 de viteji asupra cetatii cunumele de Sudnita ( Sudnice ), s-a asezat in varos §i a unpins cetatea<unde au luat peste o suta de prizonieri>.

39 Regiune i oras In Anatolia, lIngh Eufrat.42 Vlora (Albania), ling Marea Adriaticd.41 Comandantul suprem a ostii Ware.42 Broslawitz ( ?).

FETIFINtAME-I KAMANIgE 283

<Construirea unui pod peste Nistru i trecerea ostii victorioase la Zwaniec, In tara 25 r.dusmand; insuficienta aprovizionare a ostii>.

Neaprovizionarea <eu merinde> a ostii victorioase din prieinasi a cusurului lui <Gheorghe> Duca, voievodul Moldovei, a %cut sa

izbueneaseg minia padisahului ; deoarece, de la intoarcerea sa in Moldova,sekase nep6sare si In alte slujbe importante, s-a dat firman, la care sesupune si cerd, pentru mazilirea sa, rupindn-se fila numirii sale <ca donm >..De aceea a fost pus in lanturi si atuse (halka) §i aruncat In inchisoareaprimului ceau§ (cavuOap) Suleiman aga, ca A', se imbraliseze intre ei...

In acea zi a sosit In taMra sultanului oastea hanului tkäresc din 25 v.Crimeea, Selim Ghirai, numeroag ca stelele. Potrivit cu inaltul firman,in intimpinarea lui s-au grAbit sä iasa, vizirul Kaplan pasa, vizirul Halilpasa, beilerbeii de Rumelia §i Anatolia... Cind au descins la cortul mareluivizir, dup6 ce §i-au aranjat corturile lor frumoase, au fost primiti cucinste si onoruri.

<Descrierea ceromoniei de Intilnire a hanului tatar cu sultanul Melitneil al IV-lea i apo icu caimacam pasa>.

Duph' o convorbire placutg, la un sernn al padisahului, hanufk fostcinstit en o blanA de samur, cáftánit pe deasupra i, afark de aceasta,i s-a acordat o sabie impodobit6 cu pietre pretioase. De asemenea, sifratelui nureddin sultan, celor trei fii de han (hanzade) i la mai multde trei sute de mirzaci renumiti ii s-au dat caftane brodate cu fire de aur.Acestia s-au bucurat &á au fost cinstiti cu skutarea miinii padisahului.

<Descrierea intoarcerii hanului la ordia sa, Indeplinirea misiunii de Insotire din partea 26. v.-27r.lui Halil pasa si Kaplan pap, cAftAnirea lor cu blAnuri de samur s.a.>.

Atunci si sus-numitul hatman <Petra > Doro§enko, gràbindu-se,sä se inchine la Curtea cea rn'greata ea cerul, la sosirea sa la rnaretele per-dele de la poarta marebil vizir a fost cinstit_ cu caftan ; apoi fiind condus'de marele sambelan (Cavuvbar,) si de a-gaua spahiilor la tabka impká-teasel, i-a fost acordat un caftan, un topuz (crobuz) §i un cal trapas,de cursa; (yorga).

<Pregdtirile ostii i descrierea cetAtii Camenita, o forthreatit puternicA cu santuri mari 28 r.-30 v.turnuri de apArare>.

<Incursiuni pnin ImprejurimIle cetAtii si lnceperea asedieril fortAretei de cAtre Ahmed, 37aga si altii ; intrarea lenicerilor In IntArituri (metris); lovindu-se de rezistenta dlrzA a aparato- 40 r. v.rilor, asediatorli shit nevoiti sA sape canaluri subterane (lOuri)>.

<La un nou atac al aripii drepte, condus de Mustafa pap, se prdbuseeste unul din tur- 43 r.nurile cetatii, surpindu-se i zidul legat de acesta>.

26 r.

27 v.

La un alt atac al agalelor de ogeac, intr-o oil, au dispgrut ghiauriidin cetate si din ora§, fiind acolo mai mult de 1 000 de ghiauri. In cele din 46 v.lama, ienicerii si serdenghecidiii ocupa cu forta FA iau in stapinire cetatea.In acelasi timp, spahiii si serdarii si-au inAltat steagurile, asteptind eaghiaurii sá-si incarce calabalicul in trgsuri si s plece din cetate . iar

àrii

san

nepa.-_

r...

284 YUSUF NABI

beilerbeinl Rumeliei, Hiisein pasa, a fost numit pentru pazA i suprave-47 r. gherea drumurilor...

<Dupà cucerirea cetatii Camenita, cei marl si ulemalele au fost cinstite cu cite oblana pretioasà, iar aianii divanului a1i fruntasi au fost cAftAniti, fiind o zi de mare veselie

98 v. si petrecere. In acelasi timp, a fast asezatà acolo o inscriptie (larih ), In care se arAta cA cetateaCamenita a fost cuceritä In nouA zile de cAtre sultanul Mehmed al IV-lea, In anul 1083 H.(1672), autorul inscriptiei In versuri fund Y. Nabi>.

Apoi dupg obiceiul osmAnesc, au anuntat victoria, iar vizirul Kaplanpap, beilerbeiul de Rumelia, Mehmed pasa, i beileirbeiul de Adana,Hiisein pasa, au fost lasati chezasi pentru stApinirea acestei

50 r. multi au fost cAftäniti.In fata acestei situatii, sapte pAlAnci de-ale ghiaurilor au cerut

50 v. iertare, cu conditia s plAteascA tribut (cizye ), s trimità haraci (hazine)§i daruri ; in aceastA zi au venit, de asemenea, niste soli, care, potrivit culegea osmAneascA, au fost cAftdniti si

51 r. Pentru pazg, a fost insArcinat hanul Crimeei Selim Ghirai i vizirulKaplan pasa, numit serdar <si avind> citeva tunuri baliemez ; iar pentrualte nevoi beilerbeii de Rumelia si Anatolia, cu ostile lor, o cApetenie deseimeni (sekbanbap) cu 15 companii (oda) dintre ienicerii sAi cei maienergici (ahbaz) §i cu magazia de munitii (cebhane).

De asemenea, <hatmanul cAzAcesc Petre> Dorosenko cu 40 000 deostasi ai sAi i voievodul TArii Românesti Grigore Ghica cu toatà oastea savalahA (amle Eflak askeri), s-au pus pe drum spre pArtile cetAtii Lemberg(Ilbav), banuindu-se cA, acolo ar fi toat A. adunAtura regelui celui eau-fAcAtor.

51 v. Pe de altA parte, inainta impotriva regelui <polon> si oastea 0,0%-52 r. reascd numeroasA Ghiaurii fiind intAriti in cetatea Bozanova <1>

din apropiere, unde erau cantitäti de griu i zaherea, 1-au trimis acolo, cutunuri i pusti, pentru supunerea lor, pe Ibrahim pasa, beilerbeiul deBosnia. DupA cucerirea acestei cetAti, apArgtorii i rAzboinicii ei au fosttrecuti prin sabie, iar restul a scApat cu aman... Apoi, intr-o dimineatA,au ajuns la apa cc-CAW Buczacz (Bum) 43, in apropierea cAreia toatAoastea osmanA a descins cu grabA. Dupl supunerea cetAtilor BozanovaBuczacz urma rindul fortaretei Bazlavice < ? >, a cdrei populatie, de fricA,

53 v. s-a grAbit sA cearA pace. La o incursiune a celui de-al doilea vizir <Mustafa,pasa >, de asemenea, i populatia cetAtii Zulapov < ? > a cerut iertareajutor. La nAvala muhafizului de Bosnia <Ibrahim pasa> de asemeneapopulatia cetAtii Tarabnul < ? > s-a grAbit sA cearA iertare i s'A arate supu-nere. Asa incit nu a rAmas in acea parte nici un cuib de rázvrátiti... intara ghiaurilor.

54 r. v. <In fata ocupArii Poloniei, regele este nevoit sA cearA pace si tratativele In acest sensIncep a fi duse de cAtre Mustafa pasa, caimacamul marelui vizir Koprhhi Fazil Ahmed pa§a>.

43 In Ga1iia (?).

i

cinstiti...

§i

§i

FETIHNAME-I KAMANICE 285

Dupa dorinta padisahului, afara de conthtia ca. Po Ionia trebuia 55 r-sg, plateasca <Portii>, in fiecare an, tribut (cizye) de o suta (sad) depungi, mai trebuia sa adauge la cetatea Camenita tot tinutul ei numitPodolia, avind 40 de cetati. De asemenea, si tinutul numit Ucraina alcazacilor Sari-Kamis ad hatmanului <Petre Dorosenko >, care de 200 de aniincoace gemea sub ghiauri, sa mi fie atacat ; in acelasi timp, ceata tata-reasca de lipcani, ei fiind musulnnani, sa fie volnica de a pleca in taraislamului.

De asemenea si cetatea Lemberg (Ilbav), ocupata de Kaplan pasa 55 v§i Selim Ghirai, trebuia sa plateasca ca despAgubire 80 000 de gurusi,reprezentind pretul singelui" (kan beha ).

Dupg ce toate aceste <conditii> au fost infatisate acelor soli <polo- 56 r.nezi >, a avut loc un divan imparatesc, unde hanul tatar a fost cinstit cuo Mang lunga de samur si cu un hanger incrustat cu pietre pretioase.Dupa retragerea ordiei tataresti s-a acordat cite un caftan (hilat) celorpatru soli si altor 20 de oameni din suita lor, veniti cu sarcini din parteacraiului lor. Apoi, s-a mai dat cite o blank mare vizirului<Kopriilii >Ahmedpasa, lui Kaplan pasa si celor care indeplineau slujbe mari.

Apoi, dupg invitatia la rugaciunea (ezan) pentru cucerire, a fost 56 v.ridicat tuiul plin de stralucire (tug furug ), dindu-se si porunca pentruintoarcerea in capitala adrianopolitana.

<La cel de-al doilea menzil are Mc ceremorna despArtirii de Selim Ghirai, hanul Crimeei,la care participd cSlAri top vizirli Impreund cu padisahul ; In a treia zi padisahul Isi Intindecorturile In sesul Zwaniec, In fata cetStii Hotin, unde are loc ceremonia pentru sArbato-rirea cuceririi Camenitei>.

<Intoarcerea solilor poloni la rege, trecei ea In revistä a armelor si murntiilor de laCamenita si misiunea Incredintata lui Ibrahim pap, muhaflz de Bosnia, beilerbeiului (miri-mtran) de Diarbekir", Hasan pasa, mirimiranului de Sivas45, Fazil < ?> pasa, mirimiranuluide Nicopol, Osman pasa, insotiti de Halil pap, spre a merge la slujbA In tinutul Podolia sipentru paza cetatii Camenita. Apoi, pe la finele lunii regeb, In a cincea zi, au trecut podulde peste Nistru si si-au Intins corturile In cimpia Hotinului>.

<Despre serviciile aduse de Selim Glurai Portii ; descrierea succintà a Intoarcerii, turciiajungind pe la sffrsitul lui noiembrie ($aban) la Duna're, unde traverseaza podul spre Isaccea>.

Mai inainte, la plecare, desi harem al padisahului a fost asezat laBabadag, totusi, in urma schimbarii timpului, a fost transportat la Hagio-glu-Pazari.

<Plecarea sultanului, lnsotit de vizirii sal, spre Bazargic, unde era asteptat de familiasa>.

La malul Dunarii s-a dat permisiune ostii victorioase pentru o odihnade trei zile, iar padisahul in persoana, insotit de marele vizir <KopriiliiFazil> Ahmed pasa si de insotitorul favorit (musahib ) Mustafa pap,

" Tinut fn Anatolia, pe Mut Tigru, In Kurdistan.45 Gras In Anatolia, pe riul Ktztl-Irmak. adicá Rini Rosu".

57 r.

58 r.-59 r.

60 r. 61 v.

286 YUSUF NABI

t

s-au grábit sg plece la nagioglu-Pazarl. Intre timp, ostile intilnindu-sela Techirghiol (Tekfurgolii) §i la Kara-Su, s-au grabit sg-1 ajunga, pe padi-§ah si s6-1 priveascil ca pe o stea c'algtoare.

<Descrierea Intoarcerii padi§ahului din expeditia Inpotriva Poloniei, care a durat 6luni §i 10 zile ; In acest timp scurt a fost cuceritA o cetate mare, Camenita, si a fost infrIntcraiul polon>.

Cronica se Incheie cu mentionarea copistului> :

62 r. In anul 1152 H., cu ocazia expeditiei impotriva Austriei, in sesulceatii .Adrianopol a fost fácuta aceasfa copie (suret) de cátre Suleiman

62 v. Izzi 46, scribul divanului..., dupg care au inaintat spre sesul Sofiei...La 8 iunie 1739 (gurre rebi iil-evvel 1152).

46 Suleiman Izzi, fiul lui Halil chehaia de baltagii, Incepind din 1745 (1158 H.) a ocupatpostul de istoric aulic ( vakaniivIs), urmlnd pe Mehmed Sbphi. A avut si alte demnitati, ca; depildA, maistru de ceremonii ( tep(fatvi), In 1747 (1160 H.) Moare la Istanbul, In 1755(1168 H.). Este autorul unel Cronici a eventmentelor (Tar(h-i veka-i) otomane pentru anil1744 1751 (1157 1165 H) (vezi Babinger, G.0 W., p. 287-288).

VIII

SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

FAcind abstractie de perioada domniei sultanului Mustafa al II-lea(1695 febr. 1703 apr.) si spre deosebire de contemporanii sM MustafaNaima si Mehmed Rasid (m. 1736), Mehmed aga din ymdikli n-a fostun istoric de Curte (vak'aniivis ). Cea mai mare parte a operei sale istoricenu poarta, amprenta prezentaxii of iciale. Tocmai in aceasta rezia, va'oareaacestei opere, pretioasg atit pentru istoria turcilor, cit si pentru a altorpopoare din fostul Imperiu otoman.

Nascut la Findikh, o suburbie a cartiertilui Galatei din Istanbul,la 8 decembrie 1658 (12 rebi I 1069 EL), Hogeazade Mehmed a intratde tinAr la Curtea imperialg, uncle a fost crescut i instruit sub indrumarealui ahin Ahmed aga, aflat in slujba sultanului 1. De la virsta de 19 ania fost rind pe rind bostangi 2, baltagi 3, seferli 4 (1679) s.a. Dup5, intoarcereasa din expeditia asupra Vienei (1683), si-a continuat slujba sub sultaniiMehmed al IV-lea (1648-1687), Suleiman al II-lea (1687-1691), Ahmetal II-lea (1691-1695) si Mustafa al II-lea, care 1-a insArcinat s scrieo lucrare cu titlul 1Tttsretname (Cetatea victoriilor), unde s descrie eveni-mentele de la urcarea sa pe tron. Deci, cel care a urmat primului vak'anuvis,Abdurrahman pasa (m. 1692), a fost Fmdiklih Mehmed aga si nu M. Naima(1 702).

Sub Mustafa al II-lea, Findiklili a fost avansat ciohodar 5, iar in1703, la inceputul domniei sultanului Ahmet al III-lea, -spatar 6 imparg-tesc. La urcarea pe tron a sultanalui Ahmet al III-lea, i s-a oferit o provin-cie si rangul de vizir, dar a refuzat, preferind s'a fie pus in retragere. Fin-dikhli Mehmed aga a continuat sà-si scrie cronica si dup6, scoaterea dinslujba curtii, dar nemaifiind in viltoarea evenimentelor, -le-a descris maisuccint, mergind pina' in anul 1721. A incetat din viat'a in 1723 (1136 H.),in virsta, de 65 de ani, si a fost inmormintat la cimitirul Ayas pasa.

Silahdar aga a fost nu nurnai istoriograf, ci §i poet si prozator, faptpentru care ocupá un loc important si in istoria literaturii turcesti.

Evenimentele contemporane le-a urnarit cu viu interes i le-a descriscit se poate de amAnunfit In cronica pentru partea maiveche folosind izvoarele vremii. Opera lui Silahdar are multi termeni euro-

lui.

1 Cf. Silalidar Wild, Istanbul, 1928, vol.; 1, p. 2.2 Bostangi : grAdinar", o categorie din oastea otomanA constituind garda saraiului.3 Baltagt pionier halebardier.

Seferli : participant la expeditie.5 Ciuhadar : slujitor la palat, care se ingrijea de lmbrAcArnintea i inctiltAmintea sultanu-

Silahdar : purtAtorul spadei Sultanului, spAtar ; silhadarii erau trupe de cavalerie.

Zeyit-i-Fezleke,

4

e

-288 SILAHDAR FINDIICLILI MEHMRD AGA

peni, stiri importante Cu privire la institutii1e europene etc. Continuare acronicii lui Kiatip Celebi, incepe descrierea istoriei lmperiului otoman cuanul 1655 (1065 H.). In prima parte, ping la sfirsitul viziratului lui Koprii-liizade Ahmed pasa (1676), autorul a folosit cronicile lui Hasan Vegihi,Naima, Baid, precum i alte izvoare. In sehimb, partea a doua, incepind,eu viziratul lui Kara Mustafa pasa (1676) si ping la 1695 (1106 H.), cuprindeevenimente la care a fost martor ocular, ceea ce face ca ea sg fie originala.si mai interesantg. Cronica s-a pgstrat in patru manuscrise, dintre caretrei la Istanbul si until la Manisa. Manuscrisul eel mai important se pas-treazg in Biblioteca de stat (Devlet Kiitiiphanesi) Beyazit din Istanbul,fd. (Vakif ) Veliynddin efendi, nr. 2369 (326 f. a cite 65-70 de rinduri).Este manuscris original, fapt mentionat de o insemnare pe prima paging :

...Kendi hatti ile yazilmis", en scris salts. 0 copie se ggseste inpaJtu1 Yildiz i alta in Biblioteca fostulai Institut de istorie turd, 7.In ce priveste manuscrisul din Biblioteca regionalg a orasului Manisa(Yl-klituphanesi) 8, pe care 1-am cercetat in fugg, desi a fost socotit deeditorul I. Parmaksizoklu drept cel mai bun", este totusi o copie din1789 (1203 H.). Sub raport caligrafic si al artei miniaturistice este, insg,un manuscris superior. Un alt manuscris se pastreazg la Biblioteca Natio-nala din Viena, sub nr. 1095.

Opera istorica a lui Findiklili a fost editatg de <Altinay > AhmetRefik, in doug volume, sub titlul Silahdar tarihi (Cronica lui Silahdar),in 1928, la Istanbul9. Editorul publicg la inceputul cronicii o succintgintroducere (I XII p.), euprinzind unele date asupra vietii autorului

o scurtä analiza, a continutului ei. Dupg cum reiese din cuprinsul croniciisale, rapoartele trimise la Sarai din partea comandantilor, dar scrise describi speciali (telhisci), au furnizat cronicarului nostru informatii de-prima ming. Privitä din acest punct de vedere, cronica lui Silahdar rámineun izvor interesant, bogat si pretios pentru cereetatorii istoriei Imperiuluiotoman din cea de a doua juingtate a veaeului al XVII-lea i inceputulcelui urmgtor. Aceastä opera istorica oglindeste o bung parte din epoca dedecadere a Imperiului otoman, constatatg, in special, cu ocazia infringeriiturcilor la asediul Vienei (1683), la care participg autorul i pe care ildescrie amgnuntit. Fmdikhh Mehmed aga compieteazg cu stiri noi Jurna-lul asedierii Vienei (10 iulie 14 septembrie 1683), tinut la zi de Ahmedaga, marele maestru de ceremonii al inaltului Devlet 1°. Asa sint, de exem-plu, amgnuntele privind figura, portul i suita viitorului principe alTransilvaniei, Emeric ThOkoli 11.

In 1933, tot istorical turc Altinay Ahmet Refik publicg o prezentarea vietii i operei lui Findiklili Silahdar aga (vezi Bibliografia). Mentiongm

editia de popularizare, din 1947, in caractere latine, a lui Mustafa Nihat

7 Despre aceste manuscrise pástrate in bibliotecile din Istanbul vezi Istanbul Killuphane-lent Tanh-Cografga Yazmalan Kataloglan, Istanbul, 1944.

8 Mamsa Kuluphaneleri Kataloju, Istanbul, 1952.9 In colectille Societatii de istorie turd'. : Turk larih encumeni kulliyall, nr. 10 §i 14, cu o

introducere de Ahmet Refik, vol. I, XXI + 723 p. i vol. II, 7 805 p.10 Cf. Devlet-i Altyye tesrlfalgibasi Ahmet aga'mn, Viyana kusalmasi gunluju

Turkeesi Esat Nermi <S. I.>, 1970, 196 p.11 Tot Ahmet Refik a publicat Turk Hizmetinde KIral Thokoli Imre (1683-1705) (Re-

gele Emeric Thokoli In slujba turceascd), Istanbul, Muallim Ahmet Halit Kutuphanesi, 1932,59 p.

+

SILAHDAR FINDIKLILT MEHMED AGA 289

Ozön, cuprinzind. extrase din editia lui A. Refik (in special din vol. II),precum i citeva fragmente din Nusretnâme, dupA un manuscris bun pAstratintr-o bibliotecA din Manisa. In linii generale, aceastg editie cuprinde eve-nimentele mai importante dintre anii 1683 si 1704 (1094-1115 H.). Desidin subtitlu s-ar pArea e s-au grupat numai stirile privind viata de lapalat in secolul al XVII-lea, totusi partea introductivA cuprinde si o seriede fragmente in legäturà cu evenimentele din afar6. Printre acestea sintsi unele stiri care privesc direct istoria tárilor romane, ca de pild5, : sosirealui Mihail Apafi, principele Transilvaniei, defilarea domnilor Tarii Roma-nesti si Moldovei, cu ostile lor, in fata marelui vizir la 22 august 1683,inainte de asediul Vienei (p. 35-36), trecerea atarilor prin Giurgiu §i pela hotarele Varii Românesti (p. 50) etc.

In volumul de fatA, putinele stiri care ne privesc au fost traduse dupaeditia lui A. Refik (1928), care. este mai Mina, si mai completà, avind textultranso is in caractere arabe, confruntat'a cu manuscrisul autograf dinBibliateca Beyazit (Istanbul), fd. Velipiddin efendi, nr. 2369 (326 f.),pe care 1-am microfilmat pentru Arh. stat. Buc.

In ceea ce prive§te Nusretncime (Cartea victoriilor), are dou6, mann-scrise bune in Biblioteca Muzeului Topkapi Sarayi din Istanbul, catalogate§i descrise de F. E. Karatay 12 In alte manuscrise, 1STusretntime apareea o urmare a cronicii Fezieke.

Un interes dcosebit prezintá pentlu noi si editarea in transcrierelatinS a accstei opere, fäcuth dupà cele mai bune manuscrise din Turcia,de cAtre istoricul Ismit Parmaksizoklu (Istanbul, Milli Egritim1962-1969, 2 vol.). Cartea vietoriilor cuprinde o serie de fragmente inte-resante, care privesc in special Banatul, Cri§ana si Transilvania. Stirilepentru Tara Româneascg sint rgzlete, dar pretioase. In volumul I stirilesint axate pe fazboaiele turco-austriece din anii 1595, 1696 s,i 1697, peurmgrile bgtaliei de la Zenta (1697), ping la pacea de la Carlowitz (1699).Volumul al II-lea trateaz5, situatia Imperiului otoman dupg incheiereapgcii ping pa la inceputul dornniei sultanului Ahmed al III-lea (1703).Contine §i tini rázlete care ne privesc direct ca, de pildä, aprovizionareaceatii Camenita cu zaherea din Moldova, evacuarea acestei fortärete deturci (p. 3, 26), rolul jucat de muhafizul de Babadag, vizirul Cerkez Yusufpai}d, de muhafizul de Timisoara, Cetreflizade Yusuf pasa (p. 9 §i 23) etc.

Nusretnâme a fost unul dintre izvoarele istoriografului MehrnedIZa0.d 13, care, in linii mari, descrie aceeasi. epoc6.

La traducerea p'artilor care ne intereseazg din Nusretndme, am tinutseama, pe 1Ing editia lui I. Parrnaksizoklu, §i de manuscrisele care mergping la 1721, de asemenea microfilmate pentru Arh. stat. Buc. (mf. rola 23,cadrul 212-330).

Bibliograf ie : Mehmed Sureya S. 0., vol. IV, p. 220 ; Bursah MehmedTahir, 0.M., vol. III, p. 69 ; Ahmed Refik, Alimler ye san'alkdrlar (Invalati,

artisti), Istanbul, 1924, p. 228 ; F. Babinger, G.O.W., p. 253 ; AltmayAhmed Relik, Ftndiklilt Silahdar Mehmed Aga, Istanbul, Kanaatkitabevi, 1933,

12 Vezi T.K.S.M. Kip. Turkce yazmalari Katalogu ... I, p. 283, nr. 881, E. H. 1413si 882 R. 1313.

13 Orhan F. KOprtilki, Rayidin Kagnaklarindan biri Silahdarin Nusrelnamesi, InBelle-ten", Ankara, nr. 43 (1947), p. 473 si urm.

19 C. 167

Basimevi,

§i

290 SILARDAR FINCDIKLILI MERMOD :VGA

52 p. (Mini Ktitiiphanesi Tarih serisi, 24) ; Silahdar Mehmed Aga, Sildhdortarihi XVII-nci astr1n Saray Rapti (Cronica lui Silahdar. Viata din palat In seco-lul al XVII-lea) ; Bucati alese cu un cuvInt introductiv de Mustafa ()zeal, Ankara,Akba-Kitabevi <1947>, 256 p. ; Silahdar Findikhlr Mehmed Aga, Nusretndme(Cartea victoriilor), adaptare de Ismet Parmaksizoglu, vol. I, fasc. I, Istan-bul, 1962. Milli Egitim Basimevr, 140 p. + 1 h. ; vol. I, fasc. II (1963), p.141-257 +1 h. si vol. I, fasc. III (1964), p. 259-421 + 1 h. ; vol. II, fasc. 1(1966), 180 p. si vol. II, fasc. II (1969), p. 185-473.

Despre Silahdar Findikhlr Mehmed Aga ca literat vezi : Vasfi Mahir Koca-turk, Turk Nesri Antolojisi (Antologia prozei turcesti), Ankara, Ayyildiz Matbaasi,1963, p. 263-265 (Edebiyat Yayinevi) ; idem, Turk Edebiyat Tartht. Baslangic-tan bugime kadar (Istoria literaturii turcesti de la Inceput pina astazi), Ankara,Edebiyat Yayinevi, 1964, p. 565 ; o prezentare generala In I. A., vol. X (1972).

SILAHDAR TARIHI(ZEYIL-I FEZLEKE)

(ms. Bibl. Beyazid, Istanbul, fd. Veliyuddin Efendi, nr. 2369, 326 f. ;ed. Istanbul, 1928, 2 vol ; Arh. st. Buc., 16 f., rola 23, c. 1-326).

Volumul I

1 r. v. < Imn de lauda, In versuri, lui Allah si padisahului Mehmed al IV-lea.(1) Datele biografice ale autorului ; relatarea iernarii sultanului la Hagioglu-Pazarl (Ba-(2) zargic), In februarie-martie 1674 ; motivari pentru continuarea cronicii Fezleke a lui

2 r v. Kiatip Celebi ; schimbari In ierarhia Portii etc.>.

3 r. Anul o mie §aizeci j §ase 1(20) <Situatia de la Poarta i serdariatul lui Siavus pasa2 In insula Greta (Kirid)>.(25)

Apoi, s-a luat hotarirea ca muhafizul de Silistra, Siavu§ pap,fost mare vizir (sadr), s tread,' de la Benef§a 3 la Creta, cu rangul de

(26) serascher, impreun'a' cu o parte a o§tii de buluc 4. Eialetul Silistra a fostacordat vizirului Sari Kenan pa§a 5. . .

(32) <Acordarea sigiliului viziral, pentru a doua oara, lui Siavus pasa. Schimbari in ierarhia5. v Portii otomane>.

Socotindu-se di este potrivit, sigiliul imperial a fost acordat, pentru6 r. a doua oara, lui Abaza Siavu§ pa§a, fost mare vizir. El a fost invitat sa,

villa, de prin par-tile Silistrei la Poarta fericirii.

(35) SOSIREA MARELUI VIZIR SIAVU PASA LA POARTA

in a 19-a zi a lunii mai sus-aratate intr-o zi de joi, potrivit fir-manului imparatesc, Siavu§ pap a pornit de la Silistra cu titlul de mare

31 octombrie 1655 19 octombrie 1656.2 Abaza Siavus pasa, mare vizir In 5 martie 30 aprilie 1656 si 1687-1688.3 Monemvasia, In Moreea.4 In text : asajiboldk halki.6 Rus de origine, cunoscut ca mare amiral otoman.6 15 rnartie 1656.

6,Si

SILAIEDIAR TAartm 291

vizir si, stabgtind menziluri, a intrat doar cu patruzeci sau cincizeci de 6 v.oameni in Istanbul, unde a fost cinstit de padiph...

MOARTEA MARELUI VIZIR SIAVUS PASA SI ACORDAREA (38)SIGILIULUI VIZIRAL LUI BOYNU YARALI MEHMED PASA

In a noua zi a lunii 7, marelui amiral (kapudan ), vizirului KaraMustafa pasa... i s-a acordat guvernarea orasului Cairo din Egipt, iarfunctia de kapudan a fost daruit'a beilerbeiului de Silistra, vizirului SariKenan pasa... 7 r.

<Caimacamul vizir Iusuf pasa a fost transferat la eialetul Silistra. Dar, hind scos imediat (42)la pensie, nu a putut ajunge acolo>.

<RázvrAtitul Seidi Ahmed pasa, beilerbei de Sivas 82 desi a fost numit in eialetul Silistra, (43)totusi, intelegind pericolul ce-lasteaptd, a intirziat un timp sä se prezinte, asteptind si fie iertat>. 7 v.

Vizirul Seidi Ahmed pap, in timp ce mergea spre Silistra, unde (47)fusese numit, auzind de situatia flotei imp6atesti a plecat spre Darda-nele cu oastea SD , far6 sg, astepte porunca sultanului, pentru a se luptacu venetienii. (51)

in a dou'azeci si sasea zi a lunii mai sus-arnate 9, vizirului Seidi s r.Ahmed pap, valiu de Silistra, care se afla la paza Dardanelelor (Booaz-Hisar ), i s-a acordat functia de kapudan...

<Vizirul Haidar Agazade Mehmed pasa, fost caimacam, a fost numit in eialetul Silistrei. (52)Dar, din pricinA cd intretinea relatii cu oameni vinovati, a fost omorit In drum spre Silistra, 8 v.in timp ce se odihnea la ciflicul sAu>.

Atunci, in eialetul Silistra a fost numit Melek Ahmed pasa 1°, care (53)statea mazilit in locuinta sa. A doua zi el a si pornit la drum.

<Lui Abaza Siavas pap > i s-a acordat, in scurt timp, eialetul Bosniei, io r.apoi eialetul Silistrei. In anul una mie saizeci si sase, <hma > gemazi I 11, (62)

prin mazilirea lui Deli Thisein pasa, a devenit pentru a doua oara marevizir.

<A murit la 50 de zile dupà ce a plecat de la Silistra venind la Istanbul>.

Anul o mie saizeci si sapte 12 11 r.

INFRINGEREA GHIAURILOR LA INSULA GRETA (68)

S-a pus mina pe o scrisoare ereticá, pling de minciuni si de atitarela intrigg, trimis'a' de patriarhul grec 13 din Istanbul nedemnului voievodal TIrii Itomânesti, numit Constantin 14. Ellinia lui <a patriarhului >fiind descoperitá, i s-a arAtat scrisoarea mai sus-amintith si cind a fost

7 3 mai 1656.8 Gras si provincie in Anatolia.8 20 mai 1656.10 Melek Ahmed pasa, unchiul calátorului Evliya Celebi, a fost si mare vizir in anii 1650

1651.11 26 februarie 26 martie 1656.72 20 octombrie 1656 8 octombrie 1657." Partenie al III-lea (1656 1657) (cf. Hrisovul", VII (1947), P. 155).14 Constantin Serban (1654 1658).

292 SILAHDAR FINEDIKLILI 11:EHMgD AGA

intrebat, el a declarat in rAspunsul sau : In fiecare an obisnuiam s'à trimi-tern. astfel de scrisori pentru in.casarea obolului". De aceea el a fost spin-zurat la Parmak-Kapu 15

16 r. SOSIREA SOLULUI CAZACESC(103)

Hatmanul c'az'Acesc 15, trimitind un sol cu o scrisoare de umilirede supunere, cere de la Curtea sultanulni s i se acorde, din partea in.alteiCurti, un hurk rosu cu fire de aur i un tui (NO §i un steag, asa cum se clanvoievozilor Trii Romanesti j Moldovei. . .

<Sultanul, neacceptind aceastA cerere, 1-a sfAtuit sA fie doar In bune re1aii cu hanultAtAresc>.

(104) LUPTA HANULUI TATAR SI 1NFRINGEREA CRAIULUI TRANSILVA-NIEI (ERDEL )

. . . RakOczy 17, craiul Transilvaniei, fiind cuprins de dorin.ta de adeveni rege al Poloniei, facea mereu pregAtiri ca s supung aceasta tara.Mai sus-numitul afurisit, socotind. c acele tári sint intr-o stare de tulbu-rara si de räzvratire i socotind ca pot fi supuse numaidecit, in urma uneisimple expeditii, a cerut ajutor de la regele suedez 18, precum si de la ceilaltide acelasi neam cu el, cu scopul de a deveni stgpinitor independent. Deasemenea, din pricina 16comiei sale de a avea osti faufAcAtoare i intri-gante, el a facut aliantg si cu voievozii din Tara Românease6 18 si Moldova 2°si a pornit apoi la resedinta sa de domnie cu vreo saizeci de mii de ostasirenumiti dintre ghiauri, indreptindu-se asupra tinuturilor polone. Aceastii,stire fiind comunicafa la Poarta Impràiei, s-a emis mai inainte an hatt-ihumaiun pentru ca vestitul han 21, pornind expeditie impotriva acestuia< a lui ItakOczy >, pedepseasca, pe cit va fi posibil. Ilustrul han, larindul sau, aflind aceasta, stare de lucruri, a depus straduinte, potrivitobligaiilor ce decurg din firman, pentru pregätirea ostii si a pornit, ridicind

16 v. steagurile celor de patru ori cite 100 000 de ostasi tatari, vinätori de(105) dusmani.

Cind tatarii au ajuns la serhatul tinuturilor respective <polone >,vitejii care erau numiti pentru iscodirea lor <a ostilor lui ItakOczy > audat de stire despre locul unde se aflau. Atunci ei <tatarii > nu au zabovitnici o clipd si s-au indreptat intr-acolo ca un torent. Dar afurisitul R6kOczy,la rindul sau, in timp ce mergea ca un torent asupra Orli lesesti, aflind deplecarea hanului tdtgresc cu oaste nenumhratà, asezat indata tabgraIn locul unde ajunsese, cu gindul de a impiedica trecerea tatarilor celoragitati ca marea. Cind fatarii s-au apropiat de tabara, afurisitii cei demnide infern s-au pregatit la inceput de luptà i rn6cel. Dar, pentru a-i imprds-

15 Cartier din Istanbul.16 Bogdan Hmelnitki.

Gheorghe RAkóczy al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660).18 Carol al X-lea Gustav (1654 1660).19 Constantin Serban.20 Gheorghe 5tefan (1653 1658).21 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654 1665).

si

si-a

12

sa-I

--

SILAIEITYAR TARDH 293

tia pe ignoranti prin sesuri, hanul a trimis in tara Transilvaniei pe printulcalgai 22 cu mai mult de 100 000 de ostasi 23, ca s devasteze si s pradevilaietul lui RakOczy si sa pricinuiasca pagube populatiei. De asemenea,el a trimis acea oaste devastatoare ca o pacoste, un torent revarsat, asupravetrelor si tinuturilor Mr ... RakOczy, aflind de aceasth masuth bine chib-zuith, s-a gindit sa-si apere mai intii vilaietul, renuntind la dorinta de adeveni crai lesesc, scos din cap acest gind. Atunci, parasind tabarape care o pregatise pentru a se apara, a inceput sa ia din thsputeri masuripentru paza tarii sale. ,'

<Urmeaza descrierea luptei dintre Mari i Gheorghe Roldczy>.

In timpul inacelului, din partea ostii islamice au plecat in lumeavesniciei doar nouazeci de ostasi tatari, iar dintre pagini au fost trecutiprin sabie cel putin 80 000 de faufacatori Mfg de lege. Afara de acestia,dintre paginii raufacatori peste 700 de ostasi renumiti au cazut in miinilemusulmanilor, iar pungile musulmanilor s-au umplut cu drahme, dinari

cu tot fehil de obiecte de pret. Au fost capturate de tatari si multe miide care si o suta cincizeci de tunuri de cetate (kala Op). Afurisitul deRákóczy, dupa cum precizeaza cunoscatorii evenimentelor, a scapat abiaen vreo cincisprezece oameni, iar dupa o alta versiune en trei sute deoameni fara de lege... Anul 1068 <1657-1658>.

<Relatarea zvonului ca o ruda a lui Ralidczy a dat hanului trei sute de mii de gurusica plata pentru salvarea acestuia>.

De asemenea, din partea hanului tataresc a fost transmisa la Poartafericirii stirea cum c atunci and It akoczyoklu a pornit infrint spre rese-dinta sa, cu <aceastä> veste i cu necazuri, populatia vilaietului, de teamaunui sfirsit nefericit, a pus piedici in calea mai sus-ardtatului rebel nenoro-cit, iar cind acesta a ajuns in tinutul salt, 1-a alungat i 1-a indepartat,asezind pe tron, dupa ce s-a tinut sfat, pe beizadeaua numit Ruffen 24

.Anul o mie saizeci si opt 25

SCHIMBAREA VOIEVOZILOR DIN TARA ROMANEASCA *I MOLDOVA

Scopul pentru care s-a pornit de la Adrianopol in aceasta expeditiea fost acela de a-i pedepsi pe voievozii din Tara Romaneasca si Moldova,care se intrecusera cu firea, si de a inlatura rascoala i intrigile ce avuse-sera Me in tarile lor. S-a spus i s-a povestit ca, mai inainte, cind RakOczy-oklu, craiulnedemn din Transilvania, pornise de la resedinta sa de domnieasupra leahului, cu saizeci de mii de ostasi, precum i cu cei strinsi de lapopoarele crestine, in total cu peste o suta de mii de osteni, el fusese infrintde catre hanul thtaresc, potrivit firmanului dat de padisah. Era necesarsi important ca cei care au scapat de sabii sa se intoarca, umiliti la camineleMr infernale, sa se aseze ca niste nenorociti in colturile br i, caindu-se decele ce au savirsit, si mearga pe calea cea dreapta. Totusi ei, aratindu-sinecredinta i razvratirea, precum i dorinta de rascoala ce zacea in faptu-

22 in text Kalga-i sultan: mostenitorn1 i loctiitorul hanului Mar din Crimeea.23 Evident o cifra exagerata.24 Numele deformat al lui Francisc Rhédei (1657 1658).25 9 octombrie 1657 28 septembrie 1658.

(106)

(108)17 v.

(114)

si si-a

si

294 SILAHDA.R FINDIECIALI MEIEMgD AGA

rile kr pline de eantate, au trimis lui tefan, voievodul Tgrii Rom Anesti 26,

0 lui Constantin al Moldovei 27, precum si boierilor si celorlalti ghiauri deaceeasi lege cu ei, scrisori prin care ii atitau 0', aprind6 focul intrigilor si sg,strice ordinea. Astfel, tulburalorii aceia s-au unit intre ei si au fa,cut inte-legere pe ascuns si Cu voievozii din Tara RomâneascA si. Moldova. Totusi,ei argtau de forma, supunere fat'a de inalta Poart5. Atunci cind prealumina-tul padisah al fetei pámintesti a pornit pentru a se rAzbuna impotriva,ghiaurilor venetieni, au fost trimise porunci ilustre, de citeva ori, mai sus-numitilor <voievozi >, spurandu-li-se : Fiti prezenti cu ostile din Wilevoastre la expeditia cglanzitl de victorie, pregAtindu-v6 pe cit puteti".Dar ei, fiind atitati de acel nedemn si indgrätnic 28, au apucat calea razvfa-tirii si a incalcArii obligatiilor de supunere si, ingimfindu-se de puterea kr,au trimis stiri cu motive de intirziere. Prinzind curaj, ei au pornit la rgscoal5,MVO, cerind si primind ajutor unul de la altul, potrivit intelegerii lordinainte. Cind vizirul cel prevsazator 29 a, raportat si a descris toate acesteala Pragul imp6rdtesc, sultanul si-a pierdut rgbdarea si focul miniei sale s-aaprins din non., ca razele soarelui ce htmineazg universul. Depunind sfor-tali pentru nimicirea acelor rAtàciti si raufacatori, sultanul 3° a pornitcu putere si cn maretie si cu noroc si fericire de la resedinta stápinirii salesi a onorat cu prezenta sa tronul de la Adrianopol. Dar, afurisitii aceia<voievozii > fiind din neamul maghiarilor nedemni, era necesar ca de acumincolo ei sa fie inlaturati si schimbati, iar locurile lor a, fie incredintatealtora de catre Poarta cea ocrotitoare a lumii. De aceea, intii s-a trirnisun hatt-i humaiun, purtator de fericire, prea máritului han, spre a trimiteun serdar renumit cu treizeci-patruzeci de mii de osteni tkari, care sd seaseze in pa'rtile Chiliei si. Akkermanului, asteptind acolo <ilustrul Erman >.

(115) In al doilea rind s-a dat porunc6 vizirului Fazli pasa, muhafiz de Oceakov(Ozi), s5, fie gata cu oastea de la acea margine de tara. De asemenea au maifost trimisi linga sus-numitul pas6 citiva sangeacbei dintre emirii dinRumelia. Apoi, oastea care a fest numita a asteptat firmannl, adunin-du-se in jurul Silistrei. In timpul acesta, voievodatele T6rii RomâneFji slMoldovei au fost incredintate ghiaurilor greci (rum) care se aflau la Poartafericirii si care erau in stare sa guverneze. Astfel, voievodatul Tärii Roma-nesti a fost acordat si druit supusului crestin ( zimmi ) numit Mihnea 31,fiul legitim al fostului voievod al Tarii RomAnesti, numit Radu 32, care sebucurase de mare prietenie din partea inaltei Porti, iar el <Mihnea > sebucura inca din anii copilariei de toate binefacerile sultanului. Voievoda-tul Moldovei a fost daruit supusului crestin numit Lika 33, cel care, avindo bung crestere, isi petrecuse viata la inalta Curte, fiind. merituos si dreptsi distingindu-se intre cei de o seama cu el printr-o faima de orn incercat

18 r. si devotat. Potrivit vechiului ceremonial, dupà ce au fost irnbracati

26 De fapt al Moldovei.27 De fapt al Tani! Românesti.26 Gheorghe Ralc6czy.29 Marele vizir Kopruld Mehmed pasa (1656 1661).30 Mehmed al IV-lea (1648 1687).31 Mihnea al III-lea Radii (1658 1659).32 Radu Mihnea (1620 1623) sau Radu Ilias (1629).83 Gheorghe Ghica (1659 1660).

295

cu cucg, (i.iskif) i cu caftan (hilat ) la divanul impgrgtesc, au fostimpreung cu ceaus-basi 34 Ismail aga, pentru a fi inscaunati la resedintelelor de domnie.

Cind acestia au intrat in Silistra, afurisitii care erau predecesorii lorau aflat eh' slut maziliti, dar nu s-au astimpgrat. Rebelii aceia nenoroeiticare au fost inlgtarati, hind nemultumiti de maziirea lor, s-au razvratitde tot. Bizilindu-se cg vor fi sprijiniti de acel nedemn fgrg de lege numit

akOczyoklu, ei au strins, dintre nenorocitii din Transilvania si TaraRomaneascg, multe osti si Wind mari preggtiri, s-au inteles s porneasala lupt i la macel. Asezindu-se in tabard', ei au luat pozitie i stgteaugata de lupta. Atunci, ostile tätare, sosind. cu comandanti renumiti i pur-tgtori de victorii, fiind insgrcinate sa devasteze imprejurimile aceleainlature tulburarile, au trecut prin sabie pe cei care s-au opus si au luatin robie, ferecind in lanturi, pe cei care au cerut iertare. Devastind impreju-rimile, incendiind si ruinind satele i ogoarele, ei au rgscolit toate colturile,semgnind jale pretutindeni. Afurisitii mai sus-aratati s-au intarit in taberecu un alai de nenorociti i cu boggtii. De aceea ostile nerincluite nu au pututsg, mearga, fara preggtiri asupra lor, cad erau preocupate de devastareaimprejurimilor. Iar vizirul Fazil pasa 35, care era serdar, taraggna lucrurile,zicind : a merge asupra taberei <dusmane > cu putine osti islamice si a dalupta nu va avea ca urmare decit infringerea si stricarea rinduielii". Intimpul acela insg, asa cum s-a relatat mai sus, raialele <din ta'rile lor >suferind mult de pe urma pagubelor, jafurilor si a focurilor provocate dedevastatorii musulmani, s-au supus cu totii cerind iertare. Si cei din tabere,la rindul lor, imprgstiindu-se treptat, afurisitul fara de lege (R AkOczy)

s-a putut mentine si a fugit in pärtile Ardealului, impreung cu citivaprieteni de-ai sai. Insg, cind, s-a fgcut arz la Curtea ocrotitoare a lumiidin partea celor demni de incredere despre adunarea intr-un loc a afuri-sitilor, au fost emise si trimise in grabg inalte porunci cgtre muhafizul deOceakov, cgtre vizirul Fazli pasa i catre preainaltul han pentrararea i nimicirea lor. Si acestia supunindu-se inaltei porunci, s-au strg-duit indata sg-i supung si pentru aceasta au ajuns in timpul iernii la tabgracresting. Vizirul Fazli pasa, cu oastea Oceakovului, a venit din parteaaceasta, iar din partea cealaltg a pornit printul calgai Gazi Ghirai, cutgtarii singerosi, si au ajuns la tabgra spre care au fost tnimii. Asezindu-sein rinduri si ridicind sabiile, cal ajutorul lui Allah, au vgzut ca raufacatoriinedemni nu sint in stare sa opung rezistenta. Atunci vitejii din Rumelia

tgtarii au atacat cn noroc adunarea ghiaurilor. Ghiaurii fiind de indatainfrinti i zdrobiti, luptgtorii pentru lege au iesit biruitori si multe mii deghiauri au fost 1,recute prin taisul sabiilor distrugatoare de dusmani. Deasemenea, multi dintre ei au fost legati de miini, iar ceilalti, fugind careincotro, s-au imprgstiat cu totii. Dar tgtarii cei devastatori, urnagrindu-i,au luat prizonieri pe cei mici i pe cei mari, bgrbati i femei, §ti s-au tutorsin tinuturile lor en prgzi nenumgrate. Apoi, fiind asezat in scaunul domnieinoul voievod <al Moldovei >, necazurile au fost inlaturate. De acolo s-apornit asupra Tarii Românesti. Preggtirile de luptg fgcute de voievodulmai sus-argtat nedind, de asemenea, nici un rezultat, iar raialele de frunte

CApetenie de ceausi, prim sambelan al sultanului.34 Kopruluzade Fazli Ahmed pasa (1661 1676).

(116)

SELABIDAIR TAR1H

trimisi,

nu

thiatu-

si 51

si

ll

296 SILAHDAR FINIDIKULt MEHMED AGA

din tara sa venind §i supunindu-se, acesta là rindul sau si-a rislicat averea§i familia §i a fugit spre R akoczyoglu. Astfel si voievodul de la mai sus-amin-tita margine <de Vara > a fost inscaunat la resedinta sa de domnie. Cind.s-a raportat la resedinta califatului cum ca nelini§tea pricinuita de arnbii<voievozi> a fost inlaturata cu usurinta si c vilaieturile Tárii Romanestisi Moldovei, datorita loviturilor de sabie imparatesti §i In urma numiriide noi domnitori, au fost orinduite si organizate mai bine ca inainte,atunci printul calgai Gazi Ghirai, serdarul ostilor tatare, s-a bucurat deatentia padisahului lumii si i s-a trimis prin capuchehaia capugiilor,Kadri aga, un lant de aur §i un hanger incrustat cu pietre pretioase.

18 v. OMORIREA LUI FAZLI PASA

<Trimiterea unui hatt-i humaiun pentru acordarea Silistrei lui Kadri aga si Intoar-cerea Inaintasului sat' vizirul Faz11 pasa la Adrianopol>.

(118) Fazli pasa cel mazilit din Silistra, potrivit firmanului sosit maiinainte, era insarcinat ca atunci cind. va sosi la Adrianopole s mearga sisa stea iarna In localitatea numita Giurgiu (Yerköki,i), day el, petrecindu-siiarna pe coasta de dincoace a Dunarii, la Rusciuk, Meuse fara motiv con-trar firmanului. De asemenea, aratind nepasare in pornirea sa asupra TariiRom'ane§ti i Moldovei, aceasta a pricinuit minia sultanului. Afara deaceasta si vina din trecut in legdtura cu intimplarile unor agale a facutca impdratia (humayun) aduca aminte de ele, Welt minia impard-teased, a crescut mult ; de aceea dupd, meglis, in a 11-a zi a lunii rama-zan '6 a fost ucis

(119) EXPEDITIA ASUPRA ARDEALULUI, RXZVRATIREA 51 OMORIREALUI MUHTESIB" HASAN AGA, PRECUM SI A LUI SILAHDAR AGA

Mai inainte, cind voievozii Tara Romanesti 5i Moldovei fuseserainvitati sa participe la expeditia aducatoare de victorie, se trimiseseporunca imparateasca si lui Rakóczyoglu, care era principole Ardealului.Atunci cind rapasatul sultan Suleiman han. cucerise Buda 38, el ruinase§i distrusese tarile austriece 5i germane, iar tinuturile acelea fuseseracucerite i luate sub stapInire, tara aceea devenise o craiie independenta.De atunci ea acceptase sa plateasca haraciul, urmind ca si principii sd fienumiti de catre inaltul Devlet. Astfel, de atunci si pina acum, ei <transil-vanenii> au trimis In fiecare an cincisprezece mii de galbeni d.rept haraci,impreuna cu plocoanele si perhesurile destinate vizirilor i demnitarilor,asa cum se stabilise din. vechime. De asemenea, asa cum se procedeazacu voievozii Tarii Bomane5ti 5i Moldovei, in cazul mortii unuia, eel care,potrivit legii, urmeaza sa devina stapinitor in locul sau, intervino la Pragulferieirii, de uncle i se dd, Inca o boneta (uskiin §isorg /Id 39 §i apoi este insca-unat la resedinta lui de catre un capugibasi desemnat de inaltul Devlet.Stapinitorul de acum, Rakóczyoglu, a fost numit la inceputul domniei

" 12 iunie 1658." Contabil, atter Insärcinat cu supravegherea nasurilor si greutatilor.38 In 1541.39 Pand de strut lmpodobitä cu pietre pretioase, care se punea pe cuca voievozilor, sul-

tanilor i demnitarilor Portii.

sa-5i

SILAKIDIA.R TARL 297

raposatului Ibrahim han 40 si se afla ping, acum la domnie. Nedind delocascultare firmanului imparatesc ce fnsese emis, el a trimis faspunsuricerindu-§i scuze, iar pe mai sus-aratatii voievozi din Tara Romaneasca siMoldova, adapostiti la el, nn i-a trimis la inalta resedinta. De asemenea,el nu a dat ascultare nici firmanului imparatese ce i s-a trimis pentru

treia oara, cerindu-i-se sa se incline la Pragul sultanului pentru reinnoireadomniei. Rennntindu-se a se merge asnpra mi, vilaieturile Tarii Romanesti

Moldovei an intrat, cu ajutorul lui Allah, sub stapinirea padisahuluisi. atunci odata en instaurarea ordinii, bobocii de trandafiri din gradiniau inflorit ca rod al vietoriei cistigate. Dar capetenia aceea a afurisitilorfara. de lege §i a raufacatorilor, en numele de Ralloczyoglu, neascultind

nelnind in searna sfaturile date, a apucat calea razvratirii. De asemenea,neretragindu-si mina de pe mai sus-aratatele tari 41, el n-a incetat atacurilesale. Trimitindu-i-se din non scrisori de amenintare i dindu-i-se sfaturinennmarate, s-a spus : ,,S ai o purtare bung si mergind in felnl acesta pecalea inaintasilor tad, sa renunti la faptele neingaduite si sa nu te abatidin calea ce trebuie s urmezi, caci altfel, mergindu-se cu oaste nnmeroaslIn vilaietul tau, resedinta domniei tale poate fi tinta s'agetilor aducatoarede nenorociri, iar vilaietul tau poate fi devastat si pustiit". insa el, ingim-fat ca un faraon si indaratnic ea Nemrud 42, pretinzind independentadomnie absoluta, a trecut de partea räsculatilor si a scris vorbe gilcevi-toare, prin care arata ea a apucat calea thinuirii adevarului i drumulrazvratirii i ea se grabeste sa-i stfinga pe rebeli..Astfel, el isi arata ingim-farea prin roseata urechilor sale. De aceea, expeditia impotriva venetienilora fost aminata in anul acela pentru ca a fost necesar s se pima ordinesa se intareasca situatia din Tara Romaneasca si Moldova, urmind eadupa aceea sa se fad, expeditie impotriva celui mai sus-aratat <Rakiiczy>pentru razbunare §i pedepsire...

<Urmeaz6 relatarea pregátirilor pentru expeditie §i a sosirii o§tilor la Adrianopol,In anul o mie §aizeci i opt43>.

<Descrierea rAscoalei din Moreea Impotriva Impilarilor lui Abdi pap>.

NUMIREA MARELUI VIZIR KOPRULt1 MEHMED PASA CA SERDAR IN PARTILETINUTULUI TRANSILVANIA SI CUCER1REA SI SUPUNEREA

CETATILOR INEU (YANOVA), SEBE I LUGOJ

Dtipa ce a fost trimis un hatt-i humaiun purtator de fericire pentruea hannl tataresc, gloriosul Mehmed Ghirai han, s porneasca de indatasi s plece impotriva Transilvaniei en ostile tatare §i cazacesti, in a dougzeci§idoua zi a sfintei luni a ramazanului ", prealuminatul padisah eel preapu-ternic . a deseins in cortui imparatesc. .Apoi, sultanul a cercetat armatasi a dat sfat vizirilor In vederea expeditiei.

<Trimiterea marelui vizir Impotriva Transilvaniei>.

40 Sultanul Ibrahim I (1640 1648).41 Tara Rom'aneasca §i Moldova.43 Este vorba de personajul legendar Nimrod, vestit prin rãutätile sale.43 9 octombrie 1657-28 septembrie 1658." 23 iunie 1658.

(120)

19 r.

(122)

(123)

a

oi

oi

si

298 SILAHDAR FINIDIKLICLI MY.HMRD AGA

El a pornit la drum cu noroc. Plecind spre Transilvania, a traversatpopasuri si a parcurs menziluri. In. a treia zi a lunii serval" a ajuns entoata armata islamica in sesul Belgradului, nude, descinzind, si-a asezatcorturile. La locul de popas amintit mai sus, s-a poposit cincisprezece zile,asteptindu-se vesti de la preainaltul han. Inainte de a se porni din cimpia.Adrianopolulni, an fost trimise hatt-i humainnuri si porunci inalte ilustruluihan <1Vlehmed Ghirai> si beilerbeiului de Oceakov, .Abdul Kadir pasa,precum si voievozilor Tarii RomAnesti 4° si Moldovei 47, atragindu-li-secu strasnicie atentia : In primAvarl, fiecare din voi sa porniti, stringindmulte osti, si sa plecati cn o zi mai devreme in tara Transilvaniei si SIdepuneti sfortari pentru sprijiairea norocului padisahului". Primul a por-nit prealuminatul si preainaltul han, care a plecat de la resedinta sa cunemunarati tatari si vinAitori de dusmani si. cu cazacii aliati. De asemenea§1 mirimiranii 48 §i. eniirii, care an fost numiti, s-au adunat in scurt timpla un loc. Apoi, an mers cn totii laolalta si au intrat in <Transilvania>prin trecatoarea care se gasea la granita Tarii Romanesti. Cind aceastastire a fost adusa de Tatar-Suleiman aga care fusese trimis in mare graba,din Belgrad, in a saptea zi a lunii zilkade 48, pornind din cimpia Belgra-dului, ()stile au trecut marele pod care a fost construit, in opt zile, pesteDunare si au descins in cimpia Purcid, de pe malul celalalt, nude si-auasezat corturile.

<Urmeath descrierea podului de pe DunAre>.

(124) Afar/ de aceasta, mai este riul Mure§, de lingl cetatea Arad, carestrabate manta Transilvaniei. *i paste acest mare riu. s-a construit, inscurt timp, un pod lung si fara seaman, iar in apropierea lui s-a intemeiatun oras, uncle au fost construite si geamii si scold si astfel acest boo detrecere, atit de primejdios, a fost pus in stare de siguranta. i peste cele-lalte ape asemanatoare, precum si peste locurile mlastinoase, construindu-sepoduri si facindu-le infloritoare, ele s-au bucurat de binecuvintarea treca-torilor si a urmasilor lor. Binefacerile si darurile acestea vor fi pomenitepina la sfirsitnl lumii in graiul celor sus-pusi si al populatiei. Pornindu-sesi de acolo en toata armata imparkteasca, s-a ajuns si s-a descins in sesulPanciova. Ping la terminarea impartirii intregii zaherele de la Belgradostilor islamice, acestea au ramas in acel loc timp de cinci zile. In a doua-sprezecea zi a limn mai sus-aratate 50, pornind si din menzilul Panciovei,au parcurs distal* si, ajungind, au descins in cimpia Timisoarei, uncleau fost asezate corturile. *i. in acest loc au rkmas de nevoie sase zile, incare timp beilerbeiul de Buda, vizirul Kenai:I.-pap, potrivit inaltului firm=care se emisese pentru despartirea sa de oastea imparateasca, a intrat intinuturile de margine ale dusmanului eel fara de lege, imprenna en trupele

(123) sale de garda, precum si cn oTtile eialetului sail, in frunte en emirii de lamargine si cu ostile islamice nenumarate, cu ostile cuceritoare de taxi,

" 4 iulie 1658.48 Mihnea al III-lea Radu.47 Gheorghe Ghica.48 AdicA beilerbeii." 6 august 1658." 11 august 1658.

61LAIEDIA1R TARIII 299

din acele tinuturi, si cu vitejii distrugltori de du§mani pe cimpul de lupt6.Dupa aceea, in a dou'azeei si eincea zi a lunii mai sus-aratate 51, plecind§i de acolo, an ajuns pe nea§teptate intr-un loc unde s-a dutat ap5, §i D.0s-a gsasit nici o pidturA ... In acel loc se afla cetatea numita Lieu, careera cheia 5,rilor ghiaure §i care era uuternic 1 i tar'tg. Ea fusese anexafg,

or osma I ,.. I ei c n raposatul sultan Suleiman han plecase ILL expedi-tie contra austriecilor §i germanilor. In timpul domniei sultanului Meh-med 52, din pricina expeditidor maghiare, ea trecuse, intr-un fel oareeare,la Wile ghiaure si ram'asese in miinile kr pit'a acum, din pricina negli-jentei comandantilor de serhat. Cucerirea si eliberarea in primul rind acefatii mai sus-aratate fiind importante, in prima zi a lunii zilhigte a anuluimai sus-arátat 53 s-a ajuns in cimpia cetAtii hien si cortnrile au fost asezatein jurul orasului, astfel Men, din pricina o§tilor de diferite feluri, fatap5mintului semána cii inva,lm'aseala din lumea cealaltA.

<Tamil atacA Imprejurimile cetAtii>.

Dupg ce imprejurimile au fost devastate §i peadate, numitii beilerbeiau incendiat §i orasul ceatii...

Cind armata alma' nenum'arafa ce se gasea cu prealuminatul §i glo-riosul han a pornit sä tread, prin trecatoarea mai sus-amintifa, nenoro-citul si nedemnul Rakóczyoklu a trimis la tredtori un mare numAr deghiauri, punind piedici cu sgbiile kr raufg,dtoare in toate locurile detrecere ale luptatorilor pentru lcge . .. Intr-un cuvint, toate eefatile, ora-§ele, satele §i regiunile in stare infloritoare ce se gh'seau litre trecatoareamai sus-amintita §i cetatea Oradea au fost faentellna en p6mintul §i inghi-tite de focul miniei, iar populatia toafa, pentru csa asa a vrat soarta, afost nirnicitA §i pus5, in lanturile robiei.

19 v.

ASEDIUL si CUCERIREA CETATII INEU, NUMIREA NOULUI CRAI AL TRANSIL- (126)VAN1EI SI PREDAREA CHEILOR DE LA CETATILE <CARAN>SEBES SI

LUGOJ

A doua zi noaptea, cin.d s-a ajuns sub zidurile ceatii Dieu, tunurilecele cut guri de balaur, zdrobitoare de cetAti §i darimAtoare de tnrnuri,fiind transportate cu ajutoral carelor iD. apropierea cet'atii asediate, au fosta§ezate in locurile de tragere, iar ienicerii, la rindal kr, potrivit firmanuluivizirului, au Meat In jurul cetatii cite trei rinduri de infarituri, care anfost terminate la miezul noptii. Dupa, ce fiecare s-a a§ezat in §antul Om,s-an pregátit en totii de lupfa ... Cind <du§manii > cei josniei au privitdin virfarile turnurilor afarl, au vgzut ea,' cetatea era inconjnratA dintoate par-tile de o mare multime de o§ti, asemenea unni. ocean.

Atunci <ingrozindu-se >, au inteles d," na exisfa alta cale de scAparedecit predarea cetàtii Ineu. Chiar in ziva aceea, a treia zi a lunii mai sus-ara-tate 54, <ghiaurii> au asezat steagal alb pe virful cetatii §i au trimis la ser-daral m'arinimos citiva oameni renumiti cu scrisoare §i cm ragg,mintea deiertare ...

51 24 august 1658.62 Mehmed al III-lea (1595 1603)." 30 august 1658." 2 septembrie 1658.

300 SILAHDAR FINIDIKLILI MEHMED AGA

Astfel, ei au predat cetatea i potrivit vorbei iertarea este pomanavietoriei"..., ii s-a dat invoire si an fost iertati, cu conditia de a iesi <dincetate> pin In seara acelei zile.

<Se relateaza cà, totusi, s-a Ingáduit säpärAseascl cetatea in rastimp de trei zile, Impre-un4 cu familiile si cu averile lor>.

(127) Pentru paza cetkii au fost recrutate osti de calareti si de pedestrasisi an fost desemaati ieniceri de la inalta resedinta, beilerbeiul de Timisoara,Cenghizade Ali pasa, cu oastea eialetului san, precum i beilerbeiul deBuda, vizirul Kenan pasa, i emirii din imprejurimi...

Dupa, cucerirea cetatii, banii, nemesii, calamarii < >, precumraialele care trlian in acea regiune, mari i mici, an trebuit sä arate cntotii supunere fata de inaltul Davlet. Lisa ei, sub atitarea afurisituluiaceluia, pe linga faptul c s-au imprastiat prin munti i dealuri, an indraz-nit sa apnce i calea razvratirii. Din aceasta pricind, din porunca victorio-sului serdar, donazeci de mil de osteni, pedestri i &Mari, au fost trimiiIn toate partile, ca i asupra tuturor oraselor, pentru a aduce la ascultaresi la supunere pe acel raufacator indirjit. Ca niste cuceritorivictoriosiostenii an zburat in toate partile acelor tinuturi i an luat prizonieri petoti barbatii i toate femeile i toti copiii ce le cadeau in mlini si le-au prici-unit pagube i le-an devastat avutiile i toate bunurile. Astfel, din sesuriSi de pa cimpii, au intrat in mlinile lor hotare intinse si nurneroase vite.in felul acesta, acele tinuturi an fost calcate de caii luptkorilor, care s-au

(128) intors i s-au alkurat trupalor ce se aflau la locul de adunare aiar pentru a-1 face <p3 R alKOczy > s paraseasca acele tinuturi, impreunacu ceata de maghiari de linga, el, si pentru a nu mai lasa s5, se iveasca acolotulburari felnrite, s-a trimis scrisoare preamaritulni han, chemindu-1 inpartile acelea cu armata nameroasa, in scopul de a pane stapinire pa ceta-tea pa care o ocupa <Rakficzy >... Dupa o versiune, gloriosnl han a trecutprin trecatoare i, intrind inanntrul granitelor dusmane raufackoareen mai mult de doua sute de mil de osteni tatari i cazaci, acestea andevastat i an pradat locurile pa uncle an trecut, luind In captivitate peunii dintre locuitori pe alii. In felnl acesta, indata ce auajuns la orasul de resedinta' a afurisitului mai sus-aratat <Rakóczy >, numitBelgrad-i Erde155, oastea cazaceasca, netinind seama de tnnuri si de pnsti,a intrat sub zidurile cetatii i, in mai putin de trei ore de lupta si de macel,s-a urcat pa scari deasupra cetkii, iar dud a deschis portile orasului,ostile tatare, care eran pregatite s devasteze, au intrat valuri dui:a valurisi au pradat toate colturile orasului, de jos pina sus, capturind bogatiinenumarate.

fara de kge, neputind famine in acele locuri, fugisera pia,la o cetate puternica din apropierea granitei anstriece. Restul ostilorde asemenea, raminind fka serdar, nu s-a putut mentine i s-a refugiatlit muntii greu de strabatut. Tarile mai sus-aratate raminind far% oastefara serdar, bravii tatari viatori de dusmani le-au rascolit fara teama,pricinuindu-le pagube. Pe cei mai multi i-au trecut prin sabie, iar familiie

20 r. i CoPiii lor i-au luat in captivitate. Suferind din pricina persecutiilor ostilor,

Belgradul ardelenesc", adia Alba fulia.

si

Afurisitii

"

II

ostii...

SILAIEDIAIR TARLEI 301

raialele s-au prezentat la oastea norocoas i s-au supus, rugind totod.atasa fie iertate. Itugamintea lor fiind acceptata, vorbele lor au fost ascul-tate, iar devastarile au fost oprite. Dnpä aceea, a sosit un om, cu seri-scare, din partea supusului crestin numit Parcea Iakos 56, care ocupaslujba de defterdar al lui Itakóczyoklu si care era banul tinutului Ineu.

<Cererea de supunere a fost acceptatà>.

INTARIREA PACII CU TARILE TRANSILVANIEI $1 INSARCINAREA LUI KENANPASA, VALIU DE BUDA, PENTRU INCEPEREA TRATATIVELOR

(129)

Tara Transilvaniei avea nevoie de domnitor. Mai inainte de aceastaa fost numit In tarile Transilvaniei, ca principe, de catre reprezentantiicelor trei neamuri din vilaietul Transilvaniei, mai sus-aratatul ghiaurAcatiu Barcsai ( Parcea Purtarea negocierilor a fost incredintatavaliului de Buda, Kenan pasa. La primul meglis 57, s-a vorbit despre intre-barile si raspunsurile ambelor parti.

Dupa ce au mut loc citeva intrnniri, domnia Transilvaniei a fostluata din mina hainului de It akóczyoglu. Dar raialele i beraialele, dincauza bnnie1ii c acestia ar pntea sa se restabileasca, s-au

<Turcii convoacl un mare divan cu toti demnitarii cunoscdtori ai situatiei de acolo>.

In urma sfatului tinut, s-a hotarit ca, nefiind altul mai potrivitmai demn pantru domnie decit mai sus-aratatul Acatin Barcsai, acestasa fie numit crai in tinutul Transilvaniei. Pupa trei zile s-a intrunit unmare divan, uncle an fost de fata cei man i cei mici, cei tineri i cei batrini§i uncle a venit mai sus-numitul ban <Acatin Barcsai>, impreuna en banii§i eu nemesii ce se aflau cu el.

Potrivit vechii legi, s-a recomandat s respecte conditiile <din tre-cut >. A,fara de aceasta, priceperea si judecata banului an fost laudate. Lacele cincisprezece mii de galbeni anual, cit era haraciul vilaietului Transil-vaniei, s-au adaugat Inca donazeci i cinci de mii de galbeni. Astfel, el s-aangajat ca in fiecare an sa dea cite patruzeci de mii de galbeni ca haraci,iar aceasta expeditie fiind provocata din vina br, i-a mai luat obligatiasa mai depuna, numai in anul acela, la vistieria imperiala, Inca o mie depungi de aspri pentru acoperirea cheltuielilor. De la cele dona cetati,numite <Oaran>Sebe i Lugoj, cucerite mai Inainte de catre valiul dinTimisoara, se percepean In fiecare an trei mii cinci Bute de galbeni <altun>pentru saracii celor doua orase sfinte 58 Ele fiMd insa cucerite prin biruintade catre ghianri, <Barcsai> luat obligatia sa le inapoieze impreuna entoate tunurile i en munitiile ce se aflau in de, precum i en toate sateledin junil lor. El s-a mai obligat sa inapoieze toate raialele care, parasind (130)satele de la granita, plecasera si se supusesera Transilvaniei. Dupa ceambele parti au cazut de acord, prin intelegerea tuturor din acea adunare,mai sus-aratatul principe al Transilvaniei a fost imbracat cu caftan sipuninclu-i-se pe cap obi§nuitul sorguci, s-a hotarit in acest fel.

66 Acatiu Barcsai.67 MOUS adunare, intrunire, consiliu, sfat.58 Mecca si Medina.

Iakq).

si

si-a

302 SILAHDAR FINDIXLIL/ WPM= AGA

INTILNIREA VALIULUI DE BUDA, VIZIRUL KENAN PA5A, CU BANUL<BARCSAI ID1SCUTIILE DINTRE EI

Cind s-a spas. : in primul rind trebuie evacuatl cetatea Oradeapredatà padisahului, iar <in ceea ce priveste> localjtä4ijle <Caran>SebesulLugojul i Fereng, anexele Varilor bine plzite ale padisahului, ultimo,

dorintl implrlteasel este ca granita sl se fixeze pe acolo ; aceastl ches-tiune trebuie 0, fie astfel rezolvatl", ei au raspuns : dreptul de a porunciapartine celui care dl firman, cci toatI tara Transilvaniei este proprie-tatea mostenith a preaputernicului i preamgritului nostril padisahraiaua ei Ii este tributard, iar noi sintem robii Sài cu miinile legate. Dar intratatui implrltese ce fusese acordat earmanilor ardeleni in timpul mare-tei a faposatului i prealuminatului sultan Suleiman han, sehothrise 0 se prevlzuse ca de azi inainte sI mi se mai cearä cetate i plmintdin vilaietul Transilvania. De aceea, ping, acum nu s-a facut vreo propu-nere in legIturl cu aceasfa intelegere. Afarà de aceasta, in fiecare an s-auineasat de la raiaua din <Caran >Sebes 0 din Lugoj cite trei mii cinci satede galbeni pentru sfinta Medina 0 este cunoscut de cgtre demnitarii imp-riei aceasta" sum'a se trimite Impreun en vistieria padisahului GQtnläm rugáciuni de la plmint ping la cer, in privinta acestor caltia acestui pamint, ca sá ni se acorde mill noul supusilor i s'a nu se maicearl lucruri peste puterile noastre, deoarece dacl vom spune c vom danu vom fi in stare sá respectlm obligatiile asumate, atunci inseamnl elvom gresi. In cazul cind ceatile i paminturile mai sus-arltate vor fidate, atunci hainul de RákOczyoglu i toate popoarele ghiaure din jurulnostru ne vor ataca i ne vor face de ris. Sperlm c'a In aceasta, privintlnorocosul i preafericitul vizir i prealuminatul serdar suprem va ar6tabunlvointl fatá de noi. lit locul celor cerute mai sus, BA aranjlm lucrurilemArind haraciul in mäsura puterilor noastre. Potrivit ilustrului firman,ne vom strldui din toate puterile noastre pentru a ajuta tezaurultese, dind ping si ammo, de pe noi. In aceastl privint6 asteptdm australsu firman"...

Articolul 2 (ikinci made ) : Cetltile Ineu Ii sint supuse din vechime,satele inscrise in condicile vistieriei (defterhane ) 61 imp6ra4iei i ele trebuie

(131) sl fie stäpinite de acum inainte de &are inaltul sultanat. Care este ráspun-sul vostru in aceastl privintl ?". Ei an rlspuns : Iu aceasa privintlnu avem nici o impotrivire. Cetatea Ineu este, din vechime, proprietateamostenitl a mgretului si ilustrului nostru padisah. Nu avem. nici un amestec

nici o lcgtur en raiaua ei. Rugamintea noastra, este doar ca granitaveche, inregistratá in condicile impärkesti. ea vilaiet, sl fie luatl dreptbaz i s'a nu se mai permitl calcarea ei".

Articolul 3 : Majoritatea satelor din sangeacul Solnoc, inregistrateIn trecut In condicile imp6rAtesti de slujbasul vilaietului, ca zeamete, tima-ruri §i vacufuri, nesupunindu-se cetii Ineu, dorinta padisahului este ca,ele s fie supuse, ea mai inainte, partii noastre. Care este rlspunsul vostruin aceastà privint6 ?". Ei an raspuns : Nici in privinta aceasta nit avemvreo vorbl de impotrivire citusi de mid, f 41 de dorinta imfarlteasc/.

Lui Barcsai i oamenilor sái.69 Adicá 1mpreuna' cu haraciul.

Adicá condica de venituri.

si

si

domnii

casi

§i

impara-

si

1

h

SILAIEDIAIR TARZEI 303

De fapt toate aceste sate apartin neamului haiducesc i rebelilor.Acestia slut cei cars au dat intotdeauua exemplu de rlscoale si de intrigiin vilaietul Ardealului. Vom trimite curind scrisori vom sfatui drasticca i ei sg se supunà de acum inainte din adincul inimii, ca i sArmanul demine, MO de Pragul fericirii al marelui padisah, umbra lui Allah, iar satelemai sus-arMate &á fie stapinite cum se cuvine de c'atre cápeteniile bor.Dacg vor asculta cuvintul nostru si nu se vor desp6rti de voia imparA-teas* vor fi fericiti, iar daca, actionind de acum inainte impotriva fir-manului impArltesc, nu vor accepta sfaturi, vor fi faspunz'atori ei luii

noi, la rindul nostru, intorcindu-ne fata de la ei, vom raporta la Poartafericirii cá ei sint impotrivg. Apoi sI se fac'a asa cum va cere zelul padi-sahului".

Articolul 4. Ei au fost intrebati : Padisahul doreste ca RákOczyoglucel necredincios s'a fie inlAturat de p3 lumea aceasta. Care dintre voi estein stare 0, fac5, acest lucru ?". Atunci banul <Barcsai> a rdspuns : iuzilele fericite ale padisahului, nimeni nu este in stare 0', faca", aceasta afar5,de mine. Dacg domnia Transilvaniei, ggsindu-se potrivitg robului de mine,imi va fi dAruitá prin unirea notabiliatilor celor trei neamuri 62, imi iaUangajamentul, en voia lui Allah, s6-1 omor p3 RakOczyoklu". De aseme-nea, notabilii celor trei neamuri, ce se aflau lingl el, au intaxit spuselesale, zicind a este in stare s'a" fac5, precum a spus".

Articolul 5. Apoi li s-a spus astfel : In ceea ce priveste aceasth expe-diie, c s-au Mcut foarte multe cheltuieli din vistierie i toate acestecheltuieli au fost din cauza voastril, deci urmeaz6 s'a fie desplgubite totde voi". Atunci el <Barcsai> a Mspuns : Ce va porunci sultanui, vomsluji in nasura puterii noastre si nu ne vom da in lAturi atit cit ne permitputerile noastre. In orice caz, implorlm mila sultanului". Scuzele i rugA-mintile lor fund primite de cgtre demnitarii impärAtiei, i s-a dat in minAdin partea sultanului, ca semn de do mnie, buzdugan (topuz ) de aur si,fiind distins cu titlul de crai, a fost trimis la locul s'Au cu favorari i custeag ilustru. Iar el, drept multumire pentru aceastA binefacere, a trimischeile cefatilor <Caran >Sebes si Lugoj Cind toate acestea au fost aduse,impreana cu cheie eet6ti1or, la cunostinta padisahului, a fost desemnat,potrivit obiceiului inscg,ungrii, Iusuf aga, care era unul dintre capugibasiiiinaltei Porti, impreuna% cu un nuragr oarecare de osti de serhat, si a fosttrimis la Belgradul transilvan 83, ca re era resedinta sa de domnie.

<Refuzul lui Abaza pasa de a participa la expeditia din Transilvania de teamá de a nu fiomorit. Intoarcerea marelui vizir la Istanbul; räscoala gelaliilor in Anatolia>.

Beilerbeiul de Buda, vizirul Kenan pasa, fiind lasat cu oastea deserhat pentru paza Ineului, marele vizir si-a luat Mmas bun de la gaziiimusulmani la 18 ale lunii zilhigte 64 pornind. de lingl cetatea Ineu,dup6 ce a strAVatut menziluri, a sosit in esul

62 Adia unguri, sasi i secui, români nefiind recunoscuti ca natiune receptd.63 Alba Iulia." 16 septembrie 1658.

(132)

20 v.

(141)

§t4i

si-i

si

flTirnisoarei...

804 SILAHDAR FINID/BaiLI MEHMDD AGA

21 v. ANUL 0 MIE AIZECI 1 NOUN "

(142) <Izbucnirea unor rlscoale In Anatolia, Karaman, Adrianopol, Maras, Arabia etc .si trimiterea lui Bosnak Ismail pasa gentru reprimarea lor. Omortrea lui Abaza Hasanpasa si a lui Bostangi-basl Hasan aga din Malta ; schim bAri In ierarhia Portii>.

(143) . . . Lui Kadri pasa, beilerbei de Silistra, i-a lost acordat tinutulSiria.

(166) SOSIREA SOLULUI AUSTRIAC

Fiind tradusd scrisoarea sa si prezentatd padisahului la 23 sevval1069 66, in ea se fácea cunoscut c5, irnpdratul inclina sd intervind pentruafurisitul, izgonitul si hainul zis Rakóczyoklu, care, fiind mai inainte craiin Transilvania, se thsculase. Aceasta interventie nefiind demnd pentrulege si stat, buna dispozitie a padisahului, stapinitor al lumii, s-a resimtitdin pricina acestei intrigi. De aceea, focul zelului s'au de stdpinitor aprin-zindu-se, au fost emise hatt-i humaiunuri cdtre cei de la Adrianopol pentruca in primd-vara aceea s5, se porneascd din mai in expeditie asupra vilaie-tului Transilvania.

22 r. ALTA POVEST1RE

(173) Vegihi Celebi 67, fiind din Crimeea, a descris in cronica sa acestemari thzboaie in felul uringtor : Zicindu-si ca din pricina faptului cd depeste zece ani n-a fost inlaturat necazul provocat de ghiaurul venetiansi ca fie din pricina rascoalei in Anatolia a gelalifior, fie cd trebuia facutho expeditie impotriva Ungariei, o parte a ostii islamice se and' in insuld.si o altd parte se afla la paza tdrmurilor, majoritatea <ostii> hind astfelimpartith si imprdstiath pentru lupte si la asediile cetatilor de la marginilede tara, iar adunarea ei la un loc hind socotith cu neputintd, afurisitulfara de lege si rathcitul crai al Moscovei 68 a considerat cd este prilejulnimerit Ca, pornind cu oaste numeroasd, a distruga cdmine si tinuturi,s5, le ruineze si astfel sa provoace tulburari si. destthmgri in innperiul celvesnic al osmanliilor. El a fost preocupat de aceasta mai bine de doi ani,stringind osti si munitii pentru expeditie. In timpul acesta, potrivit adevd-rnlui cd ghiaurii sint o natie unitd", pierzindu-si en totul rdbdarea dinpricina rdzvrátirii voievozilor maghiari, valahi si. moldcveni, a socotitnecesar sd treaca la fapte istorice pentru ocrotirea credintei si a neamu-rilor acestora.

<Se descriu atacurile permanente ale cazacilor asupra satelor si oraselor de pe Varmul26 v. Märii Negre>.

In timpul acesta, fostul crai al Transilvaniei, afurisitul de RákOczy,(178) stringind oaste si supunind cca mai mare parte a tdrii, a tulburat domnia

noului voievod Acatiu Barcsai. Acesta a fault cun.oscut cd n.0 poate sa i seopund si cd afurisitul fara de lege numit Constantin 69, care fusese mai

65 29 septembrie 1658 17 septembrie 1659.66 14 iulie 1659.67 Hasan VeAihi, cronicar otoman, originar din Crimeea (vezi volumul de 141, p. 166-168)-66 Alexei Mihailovici Romanov (1645 1676), tarul Rusiei.69 Constantin Serban (1654 1658).

SILAIIIDIAIR TARIFI 305

inainte voievod in Tara Romaneasca si care fugise, venind acum cu ajutorde la RakOczyoglu, a pus stapinire asupra Moldovei '°, obtinind victorie.El a mai aratat ca voievodul Tarii Romamesti, Givan-bei 71, rasculindu-se,a omorit pe toti turcii, fie negustori, fie altceva, care se aflau in vremeaaceea in tinuturile sale, dindu-§i pe fata razvratirea. Astfel, stricarea sidestramarea ordinii de la acele serhaturi au ajuns la urechile preaslavituluiimparat, pazitor al dreptatii. Atunci, el a hotarit sa porneasca de Indataspre .Adrianopolul cel bine pazit si s-a dat firman sa se pregateasca toatecele necesare pentru plecarea in expeditie si pentru trecerea print strim-toarea de la Galipoli. Cu aceasta s-a terminat si maul".

ANUL 0 MIE SAPTEZEGI 72 27 r.(181)

in ziva de vineri, 10 kemazi II 73, eialetul Silistrei a fost acordat 27 vmicului mirahor Merzifoniu 74 Kara Mustafa aga. (182)

NUMIREA VOIEVOZILOR TARII ROMANE*T I 1 MOLD OVEI (185)

Voievodatul Moldovei a fost incredintat si daruit fiului 75 voievo-duhii Lupu 76 inchis la Yedicule si care mai in ainte a fost domn in Moldovatimp de aproape douazeci de ani, iar voievodatul Tarii Romanesti a fostincrediutat §i daruit supusului nemusulman numit Mihnea ", care fusesenumit anul trecut domn in Moldova din partea inaltului Devlet §i care fugise§i venise la Adrianopol din. pricina ocuparii <Orli > de catre cei aratatimai sus. A fost trimis hatt-i humaiun, cu porunca, imperiara, impreuna cusabie si hilat, preamaritului han ca 0, mearga cu oastea tatareasca, iuteca vintul, sa-i aseze la resedintele lor de domnie si sa recucereasca acelevilaieturi din miinile acaparatoare ale raufacatorilor §i rasculatilor, carele cucerisera prin biruinte, si sa le vina de hac. De asemenea, din parteaaceasta fusese numit ca serascher Arnavud Ahmed bei, caruia i se acor-dase, ca recompensa, sangeacul Ilbasan pentru multele sale fapte de vite-jie, aratate mai inainte, pe cimpurile de lupta din Tara Româneasca siMoldova. Atasindu-i-se, pe lin.ga toate trupele sale de garda, o mie deosteni din oastea din Rumelia, precum si oastea din eialetul Silistrei, i s-audat sfaturi sa astepte sosirea ostii tkare si, impreuna eu ea, sa se stra-duiasca sa imprastie pe dusmanii legii, potrivit dorintei sultanului celuifericit. Acestia, la rindul lor, luindu-i pe voievozi, in zilele cind an ajunsla granita Moldovei s-au intilnit mai intii cu calgai Gazi Ghirai sultan.care, potrivit obligatiilor ce decurg din firmanul irnparatesc, fusese numitde cátre preamaritul han, impreung eu vreo cincizeci de mii de osta§i

7° In noiembrie 1659.71 Mihnea al III-lea Radu (1658 1659) ; man (tc.) : om thiàr si frumos".72 18 septembrie 1659 5 septembrie 1660." 22 februarie 1660.74 Din Merzifon, loealitate In Anatolia.72 teránitá Lupu (1659 1661).76 Vasile Lupu (1634 1653).77 Mihnea al III-lea Radii.

20 0. 167

306 SILARDAR FINDIKLIU MEHMED AGA

tgtari vingtori de dusmani. S-a algturat de indath ostilor thtare i un numgroarecare de osti trimise in ajutor de cátre craiul lesesc i hatman.ul cgzAcese.Iar ghiaural fgrg de lege ce pusese sthpinire pe Moldova asezase in fathorasului numit Iai sapte tabere i, afarg de alti lupthtori, pusese in tabere

pe cei treizeci de mii de puscasi. De asemenea, asezind in fata br i celedougsprezece tunuri, se preggtise pentru luptg. Oastea numeroasg de raia,form.ath din populatia vilaietului, a venit i s-a supus noului domn,lui Lupu. Atunci, luindu-se ingsuri pentru inlgturarea taberelor, in urmaintelegerii eu ostile islamice, ostile lesesti i cazgcesti au fest puse sà mearea%In fatg, iar <musulmanii> au mers In urma Mr. Astfel au pornit asuprataberei. Indath cc au ajuns i s-au asezat in fath, au si inceput sg se lupte

sg se mdcelgreascg, iar la primele ciocniri <moldovenii> au omorit ceamai mare parte din ostile lesesti i cgz'acesti ce se ggseau in fath i s-auimpthstiat. Dusmanii mai sus-argtati incepind sa, atace i restulinfruntarea Mr si continuarea bgtäliei a devenit grea din pricina intgritu-

(186) rilor pe care le aveau In tabere. De aceea <musulmanii>, pentru a-i despgrtide tabgrg pe afurisiti si pentru a-i scoate la cimp deschis, s-au prefacut&á slut infrinti si au plecat de pe cimpul de luptg spre vale. Dar ghiauriinedemni n-au mers asupra Mr, ci s-au intors in tabgrg, din care pricin6,in zina aceea, s-a renuntat la lupth. A doua zi, dis-de-dimineatg, cind s-amers din nou asupra Mr, afurisitii cei farg d.e lege, trggind en tunurilepustule din toate pärtile, au fgent ca terenul de lupth sg path ingust ochilorthtarilor si in felul acesta nu i-au lgsat sg se apropie de ei. i ziva aceea atrecut asa. A. treia zi, in zorii zilei, s-a inceput iari lupta din toate pgrtile.Ori de cite ori ghiaurii nedemni treceau la atac, oastea islamicg, la rindulei, prefgcindu-se ca. este infrintg, se retrggea mereu i, ping la urmg,ghiaurii cei nenorociti au iesit din tabere i an mers asupra ei, indepArtin-du-se in felul acesta de taberele Mr. Atunci, ostile purtgtoare de noroc,despgrtindu-i prin viclenie pe cei mai sus-argta-ti, au luat ingsuri pentrua-i distruga en usurin.th i a-i urmgri, renuntind la calea fugii, potrivitintelesului vorbei : ,,Razboi inseamng viclenie". Atunci, ialiagasi 78 Mehmedbei, impreung cu cei trei mii de viteji care fgceau parte din suita saimpreung cn prietenii sgi, a pornit indath intr-o parte. De asemeneavitejii din Rumelia, care plecaseth intr-o parte a muntilor din apropiereacimpului de luptg, au pornit i ei, impreung cu Mehmed bei, in alta parte.De asemenea, cind i renumitul comandant al ostii tgtare, Gazi Ghiraisultan, a plecat spre cimpie en restul ostii -Mare, iute ca vintul, dusmaniicei rgi an socotit c <musulmanii> slut infrinti total. De aceea ostile Mran pornit pe urmele ostilor <musulmane> impthstiate. In felul acesta oasteabr s-a risipit si cind s-a faspindit prin munti i cimpii, vitejii luptgtori

bravii gazii s-au intors asupra Mr i i-au atacat cu sgbiile singeroaseau indreptat arcurile asupra bor. Venind mereu din toate pgrtile ca nistelei, i-au nimicit pe dusmanii inspMmintati. Muntii s-au umplut de cadavreleMr, iar vgile de singele Mr. Atunci, cu ajutorul lui Allah cel binefgator,s-a dovedit cg prin vointa lui dusmanii legii au fost infrinti i zdrobiti,iar gaziii musnlmani an devenit victoriosi i norocosi. Mai sus-numitul voie-vod a fugit in pgrtile Tgrii Romanesti, cu un numgr mic de supusi crestinithufgatori (zimmi). Cei care i-au ajuns din urmg, i-au trecut prin. sgbii

78 Aga de litoral, reprezentantul hanului Crimeei tn Bugeac.

fiul

fl

ai

gi

SMAII-EDIAR TACRIH 307-

fara, sa le dea aman. De asemenea calor setofi de razvratire, cu ajutorulloviturilor de abii le-au dat s bea din serbetul mortii. Dupa aceea, armata

bucurinda-se de nenumarate prazi, 1-a Inscaunat pe noul voievodla resedinta sa de domnie. Du$ ce au stat citeva zile, pornind de acolo,an plecat In Tara RomAneasca pentru a-I pune la locul sau si p voievodulacelei taxi 0. Ghiaurul MIA de lege numit ivan bei, punind la cale multeintrigi si rautati, se rasculase si omorise paste zece mii de negustori carese gaseau In tara sa §i indrazuise a tread, de partea cealalta, sprijinindu-se /(187))pe un numar oarecare de rebeli, dintre raufacatorii unguri i croati, ce seadunasera In junil sau. Voievodul Moldovei venind i dindu-i de §tireel DU a putut rezista en oastea de care dispunea i ca a fost Infr Int si,de asemenea, informindu-1 c <musulmanii> urmeaa s soseasca imediat,ceata nemiloasa, <a lui Givan bei> n-a indraznit a mai stea nici o clipaf3i el <Givan bei>, vistieria i avutiile, a fugit la Rakóczyoklu,Impreuna en mai sus-aratatul <voievod al Moldovei>. Dupa Rutin timp,trupole islamice au sosit, dar n-au gasit nici umele celor amintiti mai sus.Ei au niers pina la capatul celalalt al serhatului, cete dupä cete, si, rasco-lind cimpiile si rnnuii, ori de cite ori au dat paste supusii calor de maisus i-au trecut prin sabie si au curl-tat tara aceea de dusmani §i i-auzdrobit, distrugind i nimicind. In total douasprezece mii sapte sute de nano-rociti. .Astfel, cind s-a raportat preamaritului irnparat despre inscaunareamai sus-aratatului voievod la resedinta domniei sale, capatenia o§tilorWare si ceilalti emiri renumiti au primit din partea onoratului padisahcaftane strälucitoare, precum i nenumarate favoruri, Mad astfel distinicu diferite daruri. Apoi, dindu-li-se invoire, s-au inters la resedintele lorde guvernare. In timpul acesta, sosind la Pragul imperial scrisoarea glorio-sului han tataresc, se anuuta e hatmanul cazacilor a incetat din viatasi s-au ivit intre ei certuri, incit cea mai mare parte din ei au incetat dea ni se mai supune noul".

<Sultanul clä Invoire pentru plecarea tAtarilor ; hanul tatäresc relateaza' printr-o scri-soare despre moartea hatmanului cAzácesc, nesupunerea cazacilor fatä de Mari i eventuali-tatea unor atacuri cäz'acesti In Marea Neagr5.>.

IZBUCNIREA RASCOALEI VOIEVODULUI DIN TARA ROMANEASCA.,RAUFACATORUL MIHNEA, 5I TRIMITEREA DE EMIRI SI DE OSTI

STRALUCITE IMPOTRIVA ACELUI RAU CRESCUT SI PLIN DEINTRIGI

Aceasta veste inspaimintatoare ajungind la Pragul imperial, s-atrimis uu numar oarecare de ieniceri si osti din cele patru bulueuri (b6liik-haat), precum si beilerbeiul de Rumelia, Hadim Mehmed pasa, care erala pans strimtorilor (Bogaz-Hisar ), §i beilerbeiul de .Anatolia, pasa,cu toate trupele lui de garda. Ei au plecat in mare graba spre Giurgiu.Clad i s-au alaturat lui Gan Arslan pasa, care era serascher paste oasteanorocoasa din partea aceea, acel afurisit si far/ de lege si nerecunoscatornumit Mihnea, trimitind citeva mii de raufacatori dintre ghiaurii din TaraRomâneasca, i-a pus sa atace imprejurimile Giurgiului i s ia cirezile,

79 stefänitA Lupu." Gheorghe Ghica (1659 1660).

(188),

79

Ali

ca

handu-zi

308 SILAHDAR FINDLECLILI MEHME'D AGA

de vite, pradind i provocind pagube. El si-a manifestat, In felul acesta,necredinta i razvratirea si a strins in jurul san pe rebelii dirt Tara Roma-neasca. Dupa ce asezat raiaua in. locuri gren de trecut i in muntiiTransilvaniei, a pus sa se sape santuri in cele patru parti ale Tirgovisteisi, facind tabere i procurind tunuri, a pregatit cantitati indestulatoarede munitii. El s-a intarit acolo eu acesti ghiauri josnici adunati la indemnulrebelului RakOczyoklu, care i-a spus : Am facut intelegere i alianta

(189) en ghiaurii i infidelii din imprejurimi, iar tu, iesind din cercul supunerii<fata de turci>, s incepi, cu ghiaurii adunati, s distrugi caminele i tinu-turile lor <musulmanilor > ; dad, ai nevoie de oaste, te voi ajuta".felul acesta, i acest afurisit i izgonit, nitind de binefacerile sultartului,a apucat calea rascoalei, incepind astfel s omoare pe nedrept multi oameninenorociti i nevinovati i sa le devasteze avutiile i sa le prieinniasca dile-rite pagube. De aceea emirii ostilor care se aflau in serviciul de paza auzdrobit mai inainte, de mai multe ori, ratacitele osti diavolesti ale acestui

28 r. raufacator, pe multi dintre osteni trecindu-i prin sabille distrugatoare deinamici, iar pe aIij facindu-i prizonieri i punindu-i in lanturi. Presupu-nindu-se ca aceste fapte pline de invätdminte Ii vor fi o lectie buna, fuse-sera oprite <ostile otomane>. Cind rascoala lui s-a extins si a devenit vio-lenta, voievodatul Tarii Ronanesti a fost incred.intat supusului nemusul-man. (zimmi) numit Lika 81, care fusese mazilit de la domnia Moldovei.Cinci s-a dat inalta porunca pentru inscaunarea sa, el a pornit in. TaraRomaneasca, iar Constantin 82 cel farA, de lege, care fusese mai inaintevoievod in Moldova, zicind ca tam este libera i poate sa-mi fie aeor-data mie", in urma atitarii intrigantului de It akoczyoglu s-a dus in vila-ietul Moldovei cu un numar mare de raufacatori de-ai sM. De asemenea,s-a gait arz la Curtea ocrotitoare a lumii ca cea mai mare parte dintremoldoveni s-a supus cetelor rasenlate. Atunci s-a trimis indata poruncaimperiala catre gloriosul han, care, dupa primirea ei, i-a dat In sareinaprintului calgai (kagllgai ) Un numar suficient de ostasi tatari. Cind acestiaau sosit in mare graba in tinuturile moldovenesti, paglnii aceia, aflindde aceasta, le-au iesit inainte cu alaiurile lor gata de lupta. La inceputulluptei, tinutul ghiauresc fiind nepotrivit pentru ostile tatare, acestea,pentru a-i atita <pe moldoveni>, s-au prefacut ca fug. Tabara paginilor,socotind ea e momentul potrivit <pentru a-i ataca >, a iesit pe cimpul delupta. Atunci <ostasii tatari> s-au intors de indata asupra ghiaurilori-au impresurat din toate partile. Dindu-se o lupta crincena i, cu ajutorullui Allah, toti ghiaurii fiind trecuti prin sabie, din capetele n.efaste i tru-purile barbare ale ghiaurilor omoriti s-au facut movile. Thdaratniculafurisitul numit Constantin, vázind aceasta situatie, a luat cu el citivaafurisiti si a disparat, fugind in muntii Transilvaniei, iar ostile tatare,iusareinate cu urmarirea lui, au rascolit muntii cei inalti, dar nu 1-an pututprinde in niCi uu chip. Astfel, de acum incolo, vilaietul Moldovei a scapatde raufacatorii aceia. De asemenea i printul calgai a plecat dupa aceeaspre Tara RomAneasca. In partea aceea, Mihrtea cel fara de lege si raufa-eator pornise in mare graba de la Tirgoviste, cit multe mii de ghiauri

Gheorghe Ghica.82 De fapt este vorba de Gheorghe Stefan (1653 1658), dar cronicarul 11 confunda cu

Constantin Serban (1659) care a domnit i in Tara Româneascá (1654 1658).

in

si

si-a

0

SMATilatat TAREI-1 309

nedemni, cu seopul de a pricinui pagube ostilor islamice care fuseseratrimise impotriva lit. Cind, s-a apropiat de locul uncle se gaseau ostile isla-mice, gaziii musulmani, aflind. aceasta, si-an aranjat rindurile si mergindimpotriva ghiaurilor nedemni, au incepat lupta si macelul. Cu toate ca foculluptei se aprinsese, totasi pentru ca. se lasa noaptea, s-a renuntat la lupta.S-au odihnit, urmind ca sa li se dea pedeapsa meritata a doua zi dis-de-dimineata, atunci cind cim.pul de batalie se va incalzi. Acei nenorociti,la rindul lor, stateau intr-un ke mai indepartat si isi faecau socotelileinacest timp, au sosit din bezna noptii, din partea Tirgovistei, vestitoriilor §i le-au faspuns in scris, anantindu-i ca printul calgai, infriagindu-ipe moldoveni, vine incoace in mare graba. SA aveti grip, de voi cu marebagare de Rama, deoarece, in cazul clad -yeti fi nepasatori, nici anal dintrevoi nu va sc.-4a cu viata". Intunecindu-li-se indata vederea si inimile krfiind cuprinse de spaima, sederea kr s-a transformat in fuga si, in zoriizilei, au ajuns cii multa greutate, uluiti si zapaciti, in tabara kr de laTirgoviste. Dar neputind sa stea nici acolo, boierii, dintre locuitorii TariiRomânesti, an inceput sa strige, zicind astfel : mai inainte am fost infrinti,dar acuma am fagit. De aceea pe tine te vor cere de la noi, asa Melt nute vom rasa sa fugi". i cu mare multime de oameni ei an inconjuratpalatal sau <al clomp:alai> din toate pal-tile, asteptind sosirea ostilorpurtatoare de victorii. Dis-de-dimineata sosind si vitejii ostilor islamice,cind i-au intrebat despre ghiauri, primind vestea im.bucuratoare desprefuga lor, in noaptea aceea, au incalecat cu -loth si au pornit in goana cailorpe urmele kr. Potrivit intelepciunii lui Allah, pe linga faptul ca printulcalgai, mergind pe -an drum gresit, nu a putut a vina, ostile islamice ce seaflau in partea aceasta se miscall si ele incet. De aceea afurisitul farade lege, care era asediat <de ai sal>, zicind ca e momentul sa profite deacest prilej pentru a-si salva viata n.edemna, a darait puscasilor care seaflau linga el multe bogatii.

<Mire timp, s-a aflat ca boierii si osta§ii Tiir li RomAnqti au fugit spre Transilvania>.

Astfel, ajungind in muntii Transilvaniei, ei au umblat in dreaptasi in stinga fara incetare si, fugind zi si. noapte, au disparut fara urma.Sosind apoi ostile tatare si cele islamice si aflind de fuga acelui dusmannorocos 83, au desemnat si au trimis oameni si osti pentru a-i iesi inaintesi pentra a-i prinde si neputind fi prins, se pdrea ca-1 inghitise pamintul.Ei au raportat atunci ca, fiind timp de iarna si zile ploioase, ostile islamicesint in mare masura stinjenite. Au facut arz si despre fuga celui Mfg delege, precum si despre faptul &á in orasul Tirgoviste sint multe bisericilatarite si ca, orasul se afla intro ele si cá in apropiere se afla /MD*. Deaceea, s-a spus ca atit timp cit acestea <bisericile > mi vor fi darimate sidistruse din temelii, ei nu vor inceta sa se adune si sa faca intrigi. Atuncia fost data inalta porunca pentru darimarea si distrugerea kr, spre a fiprefacute in Mine §i In cuiburi pentru ciori, voievozii Tarii Romanestiurmind sa locuiasca de azi inainte in orasul Bucuresti (Blare?). Atunciau fost distruse, asa cum s-a aratat, acele biserici, iar tunurile si munitiile,precum si celelalte unelte pregatite de acei necredinciosi, flind luate instapinire, impreuna ci tot ce s-a gasit acolo, au fost capturate, iar mai sus-

83 Domnul fugarFItteluMitritear

(190)

310 SHAH:DAR FINDIRLILI MISIIMEZ AUA

argtatul Ghica (Lika), voievodul de acum, a fost insegunat la resedinta091) sa de domnie. Potrivit ceremoniahilui lor plginesc, boierii i ceilalti

ghiauri nedemni i-au sgratat mina.Apoi, dindu-se invoire printului calgai i ostii tàtare, precum

ostilor islamice, le-au fost dgruite caftane i fiecare s-a indreptat sprepatria sa.

MARELE RAZBOI SFINT AL LUI SEIDIAHMED PASA, INFRINGEREA SI OMORIREARAUFACATORILOR DIN TRANSILVANIA, PRECUM SI NIMICIREA AFURISITU-

LUI DE GHEORGHE, FIUL LUI RAKOCZY "

Nu trebuie sg fie ascuns § i invgluit oamenilor cu vederi largi faptuleg afurisitul färg de lege si rgtkitul cu credinta uritg numit RakóczyokluGheorghe, care fusese principele Transilvaniei in trecut, fiind cuprins de

29 r. patimg, pornise pe la inceputul anului 106785, de la resedinta stgpiniriisale, in tara leseascg, cu vreo saizeci de mii de osteni pe care ii strinsesecgla'uzit de satana. S-a descris mai sus cum, prin lovituri crincene date devitejii tgtari, acestia fuseserg distrusi in local unde se adunaserg, iar afuri-situl i nenorocosul numit Kernény Janos", care era unul dintre conducg-torii tgrii sale, cazind in miinile ostior tAtare, fusese inchis multg vreme.Rugind apoi 0, fie eliberat in schimbul unui pret de rgscumpgrare de osutä de mii de galbeni, el si-a mgrturisit aceastg dorinta fatg, de gloriosa'han i acesta i-a ingkluit sg, trimitg un orn din partea sa pentru incasarea<sumei respective>. Insg, pe cind rudele sale se strgduiau sg stringg amin-tita sumg, sus-numitul 6ivan bei 87, eel izgonit de la domnia Tkii Roma,-nesti, aflind aceasta i fiind cu el in relatii <prietenesti> incg din trecut,a trimis om la gloriosul han, care, la rindul sgu, 1-a trimis cu citiva atari< pe Ioan Kernény>. Dar, cind afurisitul cel fgrg de lege <Joan Kernény>venit lingg mai sus-argtatul Givan bei, 1-a atitat pe acesta, prin feluriteviclenii, impotriva padisahului i astfel a dat pe fat'a toatg revoltaura pe care de multg vreme b tinea ascunse in inima sa. Astfel, dupg cei-a ucis pe atarii care veniserg s cearg banii 88, el <Mihnea> a omorit pecei peste o mie de negustori ce se gdseau in tinuturile acelea, trimitindtotodatg i pe Kemény lingg Rakóczyoglu. Apoi, preggtind peste 10 000 deghiauri rgzbungtori i dindu-si pe fatg alianta i unirea sa <en ceilalti>,precum i nesupunerea sa fata, de inaltul Devlet, si-a ggsit beleaua. Iarmai sus-numitul Ioan Kemény, mergind lingg vechiul &au binefkgtor,s-a grgbit sg se uneasc i sg se alieze cu el <cu Rakóczyoglu>, cerind taraTransilvania, care era proprietatea sa mostenitg. Incepind sg" stringgoaste, el a mers in scurt timp asupra lui Acacia Barcsai (Aku$ Bareai),care era noul voievod al Transilvaniei, cu dougzeci de mii de ghiauri pre-ggtiti i inarmati. Mai sus-numitul, nefiind in stare sg se apere, a argtatsituatia beilerbeiului de Buda, cuceritorului de tinuturi, vizirul Seidi

84 Gheorghe Rákóczy al II-lea, principele Transilvaniei (1648-1660).85 20 octombrie 1656-8 octombrie 1657.85 In text : KelianoF.87 Mihnea al III-lea Radu.

Cei 100 000 de galbeni.

a

.

SI:LAMAR TARIM 311

Ahmed pap, insarcinat cu paza Ineului (Yanova), cerind. totodata ajutorde la el i de la oastea norocoasa de margine.

Potrivit relatarii lui efendi, reis 89, nenorocituleel umil si fugarul cel distrus numit Rakóczyoglu, pierzindu-si speranta (192)din cauza intimplarilor din Tara Romaneasca si Moldova si gindurilesale nefaste nefiind realizate, ar fi trebuit sa se retraga intr-un colt pentru

salva trupul nedemn. Dar el, nemultumindu-se cu aceasta, a strinsdin nou un numar oarecare de nedemni dintre ghiaurii netrebnici §1 ainceput sa se arate, ca un cline indraznet, cind in partile de la Alba Julia°,cind in partile Sibiului (Zibin ), cind. in partile cetatii Deveboynu 94, cindin partile cetatilor Brasovului 92 j Oradiei 93. Uneori se ascundea, alteoriaparea in munti i pe cimpii, pentru a disparea din nou, in felul acesta elnecajea si supara raiaua din Transilvania. Cind purtarile sale de acest felau fost aduse la cunostinta Pragului califatului, s-au emis hatt-i humaiunpurtator de fericire i inalte porunci pentru vizirul Seidi Ahmed pap,care era insarcinat cu paza vilaieturilor Ineu si Timisoara, ca s stringaostile si s5 porneasca impreung cu toti supusii care se aflau linga el, precum§i cu ostile de la Buda si de la Agria, i s mearga in tinutul Transilvaniei,dindu-si osteneala, impreuna cu oastea, intr-un chip demn d.e legea impa-ratiei si de cinstea sultanului. Pentru distrugerea ostii acelui fdra de lege§i cu credinta detestabila §i indraznet ca un cline fusese trimis vizirulSeidi Ahmed pasa ca sä-1 prinda oriunde s-ar gasi el i in orice stare s-arafla. Si acesta <Ahmed pasa> a pornit, supunindu-se cu toata sinceritatea§i cu tot devotamentul poruncii demne de supunere si, hlind cu el chiar adoua zi toata oastea, a considerat ca de acum incolo asteptarea este dau-natoare. Si in anul o mie saptezeci, in a douazeci si una zi a lunii safer 94

cel binefacator, Seidi Ahmed pasa a pornit spre Portile de Fier 95, cu gindulde a trece in Transilvania. Alegind patru mii de viteji renumiti dintrebravii de la serhat ce se gaseau linga el, i-a trimis cu Sari Husein pasa,fratele beilerbeiului de Agria Siavus Mustafa pasa, in ajutorul lui AcatiuBarcsai care a fost amintit mai sus. Si el <Ahmed pasa>, pregatindu-si

necesare, a pornit indata la drum Aflind ca mai sus-numitulpasa vine cu patru mii de bravi, razvratitii cei necurati s-au oprit pe loeacolo uncle se aflau. Ei au mai prins de veste c i serdarul cel renumit<Ahmed pap>, la rindul sau, va veni indata cu oaste nenumarata. Atunciei au trimis un oarecare numar de ostasi ghiauri ca s impiedice trecereaostilor islamice, pazind o trecatoare (derbend ) greu de strabatut aflatain drumul lor. Hiisein pasa, la rindul sau, cind a aflat de aceasta, 1-a in-§tiintat imediat pe serdarul cel renumit, anuntindu-1 c daca' nu va treceinainte de sosirea ostilor ghiaure, nici un ostas dintre gaziii musulmanice se afla cu el nu va scapa cu viata si cu totii vor putea fi trecuti printaisul sabiilor inamice. Preacinstitul serdar, indata ce a aflat despre (193)aceasta, a incalecat i, cu ajutorul stapinului eel milos, a trecut prin tre-

99 Mare cancelar, ministru de externe.99 in text : Erdel-Belgradi.91 Deva.92 in text : Prasova.93 in text : Varat.94 7 noiembrie 1659." in text : Dernir-Kapu; poate fi vorba de Portile de Fier ale Transilvaniei, nu de Por-

tile de Fier de la DunAre.

Deli-Hi:mein iil-kiittab

a-si

munitiile

312 SILAIWAR MEHMED AGA

catoarea mai sus-aratath inainte de sosirea ostilor ghiaure. Noul voievodal Transilvaniei, Acatiu Barcsai, venind cu patru-cinci mii de oamenice-i aratau supunere, s-a aläturat ostilor islamice. Mai inainte, marelevizir Kopriilii Mehmed pap, cucerind cetatea Ineu, numise din parteaimparatiei in vilaietul Transilvaniei, in calitate de crai, in locul lui Rikóczy-oglu, craiul Transilvaniei, care se thsculase cu furie, pe ghiaurul numitAca-tiu Barcsai, care era tot dintre transilvaneni. Dar, din pricina rautatilorlui R dkóczyoglu, craiul mai sus-aratat nu era in stare sa stapineasca siguverneze Transilvania. De aceea el <Kopriila > Ii mutase pe vizirul SeidiAhmed pasa din vilaietul Bosnia in eialetul Buda i, numindu-1 muhafizal Ineului (Yanova), 11 insarcinase sa-1 aduca pe craiul Acatiu Barcsaiin Transilvania i s faca in ap fel ca s-o ia in stapinire. Atunci <Ahmedpap>, trecind prin menziluri i strabatind distante, in a saptea zi a luniigemazi I 96 din anul mai sus-aratat, intr-o vineri, a ajuns in apropierea unuiloc greu de trecut, numit Portile de Fier, pe unde urma sä intre in Tram-silvania. insa afurisitul acela raufacator asezase acolo, Inainte de sosireaturcilor, o mie cinci sute de puscasi cu scopul de a inchide trecatoarea,iar el <It akóczy >, descinzind in cimpia comunei (nahie ) numita Atak,situath de partea cealalta a sus-amintitei trecatori, se asezase acolo cuoastea sa calauzita de satana i cu tunurile i cu pustile sale. Vestea desprepregatirile de lupth ale acestuia ajungind la urechile serascherului islamic,el a lasat toate poverile i alte lucruri necesare i, pentru a obtine victorie,pornind in mare graba cu patru-cinci mii de viteji, a ajuns la Portile de Fier.

<Infringerea ghiaurilor la Portile de Fier si apoi In localitatea numità Atak, de lIngdPortile de Fier, unde a participat la luptd i oastea din Timisoara cu ceata de azapi>.

(196) in schimbul acestui serviciu, lui Abaza Sari Thisein pap i s-a daruiteialetul Timisoara, acordindu-i-se i inalte aprobari pentru toate venitu-rile (dirlik ) i zeameturile pe care le ceruse. Acel Ma de lege si cu reacredinta neputind fi prins, impreuna cu restul ghiaurilor a disparut si nus-a mai aratat. Raialele acelui tinut, trecind peste munti i dealuri, prinpaduri i prin pesteri, si-au ales acolo cite un loc de adapost. Nutretulpentru vite, precum i alimentele pentru oameni lipsind in mare masura,s-a abatut asupra lor o mare foamete. Pe deasupra, fiind i vreme de iarna,din pricina viscolului si a ploilor peste toath aceasth tara s-a abatutun ger napraznic... in cele din urma, toate ostile islamice, intorcindu-sedin muntii aceia inalti i strabatind tara Transilvaniei, au trecut printrecatoarea Portior de Fier si au descins in partea cealalta. Dar s-a datde stire ca doug mii cinci sute de pedestrasi si calareti ghiauri, pornindladrum in ajutorul acelui indarätnic i nedemn, in timp ce mergeau, andescins intr-un loc la o distanta de vreo patru ceasuri.

(197) Atacul turcilor asupra ghiaurilor si infringerea acestora din urmd. Nirnicirea aopt sute de caldreti si a multor pedestrasi*.

S-a aflat c5 afurisitul cel amintit mai sus, Rakoczyoklu Gheorghe,dupa ce a fost zdrobit, neputindu-se opri i stabili intr-un loc, a pornitcu mare frica spre granita austriac i s-a oprit intr-un loc cu o ceata deghiauri ce scapase de sabii. La locul de popas amintit mai sus, nobiliidin Transilvania au jurat, potrivit credintei lor eretice, s arate supuneretotala fata de noul voievod al Transilvaniei, Acatiu Barcsai,

96 20 ianuarie 1660.

FINIDIKULI

sg

luindu-si

S ILABDA/R TARIM 313

totodata angajamentul sa nu mai arate supunere fat/ de mai sus-numitulizgonit <It akóczyoklu >. Atunci, ducind pe stapinitorul mai sus-aratat<Barcsai>, 1-au inscaunat in cetatea Sibiului, care este resedinta sa dedomnie.

<Cer Ind de la turd ostasi de pazA, acestia au trimis la Sibiu, Impreuna cu Barcsai,cinci sute de ostasi>.

De asemenea si serdarul eel puternic, pornind cu ostile islamicepurtatoare de victorie si parcurgind menziluri, a descins cu noroc in sesulTransilvaniei, iar trupelor norocoase de la marginile de tara li s-au datsfaturi sa fie prezente in primavara aceea fericitä, in locul mai sus-amintitsi sa fie gata pentru expeditie ... Tradatorul numit Rakóczyoklu, ne-astimparindu-se si neintelegind ce inseamna sa fii cu bdgare de searna,a reusit prin mii de viclenii diabolice, dupa plecarea ostilor islamice lalocurile de iernare, sa atraga de partea sa pe afurisitii ce-si dadusera cu-vintul si, stringind in felul acesta din nou o armata de patruzeci de miide oameni dintre ghiaurii nedemni si necurati din Ungaria de mijloc sidintre haiduci (haidwak ) . . . , a mers asupra cetatii Sibiului, unde seafla noul voievod. Cetatea mai sus-amintità era in apropierea granitelorTgrii Romanesti §i Moldovei. El avea intentia rea de a lua sub stdpinireasa, intr-un fel oarecare, fortareata mai sus-numita si de a trece pe ascunsla intrigi si de a-i cauza pagube. Pentru aceasta, a sosit intr-un loc ce seafla la o distanta de patru ore de cetatea sus-numita, unde si-a asezattunurile.

In scrisoarea pe care a scris-o si a trimis-o lui Kiiciiik Mehmed pasa,precum si craiului <Barcsai>, el <It dkóczy > scria cuvinte potrivite cufaptura lui nenorocita : sa predati cetatea <Sibiu> de bung voie si sa nuva opuneti. In felul acesta, dindu-va consimtamintul, nu yeti fi persecu-tati, doar pe crai <Acatiu Barcsai> sa-1 prindeti si sl ni-1 trimiteti viu".

<Turcii 11 atacA si-1 Inning pe Rákóczy, care fuge>.

Ei <turcii> au trimis la cetatea Sibiului tunurile stricate si s-auintors cu prazi nenumarate si au venit la cetate cu mare bucurie... Dupacitva timp, ghiaurul fara de lege R akóczyoglu a venit iarasi cu oastenoua si a asediat cetatea <Sibiu>. Acestia <turcii> pregatind toate muni-tide necesare cetatii, au pornit la lupta din toate partile... In felul acestaasediul a durat cinci luni de zile. Atunci, cu gaziii care se aflau la punctelede margine bine pazite, precum si cu vitejii ce se aflau sub comanda sa, (199)<Ahmed pasa > a pornit din cimpia Timisoarei §i, parcurgind menziluri,a trecut prin locuri de popas, intrind astfel printre acei haidulqak.

<Se descrie bAtália dintre turci si II Ali Aczy, care avea peste douAzeci de mii de oameni>

... La inceputul binecuvintatului ramazan din anul acesta 97, (200)cind <turcii> au ajuns in apropierea cetatii Cluj (Kolojvar ), Rakóczyoglucel fara de lege, plecind de sub zidurile cetatii Sibiu, pe care o asedia demulta vreme, a iesit in calea ostii islamice cu patruzeci de mii de ghiauriraufacatori, cu scopul de a se razboi. Cind s-au intilnit, asezindu-si tabara,ei au stat acolo. Apoi, aminind lupta pina spre dimineata, din ambeleparti au stat pregatiti pentru lupta....

30 r.(198)

97 11 20 mai 1660.

(22)

314 SILAIMAR FLIIIMICLILI MEHMED AGA

In acest timp, serdarul Seidi Ahmed pasa, viteaz ca Rustem 98,si vitejii sdi musulmani luptard ca niste lei impotriva kr, speriind pedusmani. . .

<Descrierea In versuri si In prozd a unei bAtAlii crincene intre RAkeiczy si vizirul SeidlAhmed pasa, la 12 ramazan 1 070 H. 99. RAlcdczy este infrint si, rAnit In trei locuri, fuge cu maregreutate la Oradea. Dupd u n timp, soseste vestea cd RakOczy a murit, iar cei care mergeausA-I inmorminteze au fost a tacati de Sari Htsein pasa>.

. .. In a saptea zi a lunii sevval 3", ajungindu-i din urmg, in locali-tatea numitd $arbatak < l >, cind s-au intilnit, <ghiaurii > neavind puteri

30 v. sd se lupte au fugit, Wind cadavrul acelui afurisit <al lui R dkóczy >.<Turcii i-au tdiat capul, trimilindu-1 apoi la PoartA>.

(203) SERDARIATUL VIZIR ULUI ALI RASA IN PARTILE UNGURETI I CUCERIREACETAT II ORADEA

Din pricina faptelor lui R dkoczyoglu, cel care a fost infrint si apierit, serhaturile unguresti, precum si vilaieturile Transilvania si Ungariade mijloc, tulburindu-se si sldbind, a fost nevoie de grija, pentru a se punerinduiald in starea kr. De aceea a trebuit pornirea unei expeditii impdra-testi in acele tinuturi. Au fost trimise ilustre porunci tuturor ca ssa aduneoastea la ordia impardteascd. Dupd ce au pregnit pe viziri si beilerbei(mirmiran ) si pe emiri cu suitele (kapu ) lor desävirsite si ostile vilaietu-rilor kr, in acea primävard de bun augur au venit pe cimpia de la Adri-anopol.

(204) . . . Comandant al expeditiei a fost numit Köse Ali pap, maziitde la amiralitate, care impreund cu marele vizir hind infdtisat impdratului,dupd ce a fost cinstit cu hilat cdptusit cu bland, de samur, a fost trimis spreBelgrad. S-a dat firman ca ostile victorioase musulmane sa participe, asacum dorea el, cu patru bulucuri de spahii, zagirgibasi cu 15 companii (oda )de ieniceri, cu gebegii si tunari, cu munitii si tunuri. In caz cd, va aveanevoie de mai multe <oaste si munitii >, i s-a recomandat 0, mai ia dinBelgrad si din Timisoara.

</naintarea expeditiei spre Belgrad si categoriile de osti participante>.

Printre acei care au venit si s-au aldturat ordiei impAratesti cu ostilekr au fost mai intii beilerbeiul de Anatolia, Ceauszade vizirul Mehmed pasa,beilerbeiul de Rumelia, Hisim Mehmed pasa, si beilerbeiul de Silistra, 6anArslan pap, beilerbeiul de Karaman, 6atalba§ Mustafa pasa, beilerbeiul deAdanal", Sinan pap. . . Dupd, ce s-au adunat spre a face rinduiald impArd-teased in tinuturile Transilvaniei, potrivit poruncii impgratesti au trecutfluviul Dundrea Rugg Belgrad si au inaintat spre Panciova si apoi au ajuns laTimisoara, parcurgind ca un torent de primgvard dealuri, munti si cimpii, iarde acolo, in a 25-a zi a lunii sevval <1070 > 102, au ajuns si au descins la hota-

00 Numele unui erou legendar din mitologia persanA, simbolul vitejiei In Orient.99 22 mai 1660.loo 16 iunie 1660.101 In text : Varna, grafie gresitA.102 4 Wile 1 660.

SILAHDAER TARIER 315

rul cetátii Ineu, de curind cucerit5,103. In acea zi, vizirul Seidi Ahmed. a in-trat cu alai In ordia impárgteascg si. a fost imbrgcat, in fata serascherului, cublang de samur. Dupg ce au poposit Inca o sgptgming sub cetatea Ineu, s-auindreptat spre cetatea numitg Oradea (Varat ), una din fortgretele Tran-silvaniei, care se alb, la o cale (menzil) de 15 ceasuri de la Ineu. Aceastaavea o clang plAcuta, si sAngtoasg, fiind. intgritá si fortificatg asemeneamuntilor Elberuz "4.

<Doul versuri despre turnurile cetatii Oradea>.

Fiind pe marginea unui riu mare, numit Crisul Alb (Ak-Kiris ),zidurile fortgretei erau de trei rinduri si toate au fost construite din cdrä-mizi si din mortar (horasan). antull.°5 din jurul sgu era larg de 100 decoti (zira), adinc de 20 de coti si plin cu apg. Astfel, comoara cetgtii eraint'gritg si pgzitg ca de un balaur. Nici pasgrea in zborul ei nu cuteza sg seaseze pe turnurile si pe intgriturile acesteia si nici lumea nu putea sg treacgpeste acea apg <din sant>. Dar potrivit cu firmanul impgrAtesc, serdarulcel demn s-a hotgrit s5, plece cu oastea musulmang pentru cucerirea sistgpinirea ei <Oradiei >. De aceea 1-a insgreinat pe Sari Misein pasa curepararea podurilor din drum, pentru a putea fi trecute cu usurintg. L-atrimis indatg, de asemenea, si pe Seidi Ahmed pasa, cu tunuri si cu munitii(gebehane). Apoi el insusi, pe un timp frumos, s-a ridicat si s-a asternutla drum. Dar pe la mijlocul drumului au sosit crainicii (feriyadci) de laserhatul Canizsei, care au argtat cg blestematii Zrini si Bathyany au atacatsi au incendiat cetatea de mai sus, pricinuind mari pagube. Citiva sinttrimisi pentru apgrarea cetgtii Canizsa. Ghiaurii, fiMd instiintati, se retrag.

In a cincea zi a lunii zilkade <1070 > 106 au descins in irnprejurimilecetatii Oradea, pe care au inceput s-o asedieze. Mai intii, in acea noapte<au inaintat >, dinspre partea rgsgriteang a cetgtii, serdarul cel demn 107 cubeilerbeiul de Anatolia, Ceauszade, vizirul Mehmed. pasa, beilerbeiul deRumelia, Hizim Mehmed pasa, zagirgibasi cu cinci companii (oda) deieniceri si, d.e asemenea, din partea apuseang, beilerbeiul de Karaman,Catalbas Mustafa pap, cu garda, cu oastea provinciei sale si cu cinci cora-panii de ieniceri, si dintr-o altg aripg de aseraenea <s-au repezit> beilerbeiulde Silistra 6an108 Arslan pasa si beilerbeiul de Adana 109, Sinan pasa,cu cinci companii de ieniceri. <Acestia > au intrat in intgrituri si au depussfortgri, inaintind mereu, ping ce au ajuns la capgtul santului. Dar, hindnecesarg scurgerea apei <din sant >, 100 de lagimgii no au inceput s5,sape intr-un loc. Cu mii de eforturi, acestia deschizind o bresg (keduk ),au fAcut 0, curgg atita apg cit ar face sä meargg trei mori. Dupg ce s-ascurs trei zile si trei nopti, s-a gat abia d.e o jumgtate de cot. Pentru oastfel de scurgere hind nevoie de un timp indelungat,cucerirea ei<cetatii >intirzia mult si pe d.e altg parte <turcii > erau imprgstiati. Dar, prin vointa1

103 In 1658 a fost asediatä si cuceritá de marele vizir serascher Koprüld Mehmed pap.104 Virf greu accesibil In muntii Caucaz.105 In text : handak, de fapt hendek, termen Wilms si In vechile texte româneiti.106 13 iulie 1660.107 Adica Köse Ali pasa.108 In text grafiat gresit : Han.us In text : Edirne, in kc de Adana.110 Ostasi pionieri.

(205)

316 SILAIMAR F1NDIKLILI MEHM= AGA

lui Allah toate lucrurile se aranjeazg. Atunci fusese prins i incgpuse pemina gaziilor un ghiaur. Mama celui care cgzuse prizonier, spre a-1 scgpa pefiul ei, cind a aflat de sfortgrile pentru scurgerea apei din sant, s-a angajat

(206) s arate locul de scurgere, cu conditia ca fiul ei sg fie eliberat. Aceastafiind inf./tip-CA serdarului, dupg ce manifestat dorinta, a fost trimisgcu citiva oameni la marginea santului, pentru a argta locul leggturii.Acesta hind in partea lui Ntalbas Mustafa, dupg ce au hat cunostintlde indicatiile sus-numitei, s-a poruncit pasei de mai sus sg and grijg de ea.Acesta, la rindul sail, a inaintat cu oastea eialetului sau. Dar cind au inceputsg sape, deodatg a inceput, ea o ploaie fatalg, sa se tragg asupra lor dintunuri, pusti i cumbaralem, deoarece atentia cea mai mare a ghiaurilorera indreptatg asupra acelui loc. De cite ori <turcii> atacan cu mult zel

cu eforturi marl, majoritatea erau rgniti. Nefiind en putintá sa se apro-pie de aceasta, s-au retras de nevoie si au intirziat ping noaptea. Cind s-ainserat nu s-au odihnit, ci au depus iargsi aceleasi eforturi ping la ivireazorilor. A treia noapte, la timpul culcgrii (yatusu zemani), cind s-a scurstoata apa i antul a rgmas gol, s-au luat mgsuri pentru a se intra intr-insul. Dupg sfat, s-a vazut cg este foarte potrivit sg se intre deschizindu-sebrese i aranjindu-se scgri pe zidurile cetgtii. Cu acestea apropiindu-setreptat de cetate, loviturile treceau deasupra lor i sperau sa intre infortgreata prin bresele fgeute cu tunurile. Dar zabitul ienicerilor, careera zagirgibasi Hasan aga, Ahmed efendi, tescheregiu 112 in slujba seras-cherului, vechilul lui ceausbasi, agaua voluntarilor (goniillit ) si afar./de acestia multi dintre spahii i ieniceri au murit. In acea zi, luindu-sesperaMa de la ocuparea cetgtii, au zgbovit asteptind darimarea fortareteiprin tunelurile incepute sub zidurile cetgtii. In a 17-a zi a lunii zilhigge<1070 > 113, au intins un tunel i cind s-a dgrimat zidul <cetatii>, oasteamusulmana, a atacat si a dat hires din toate partile. Timp de trei ore fiindlupta mare, au fost rgniti vreo 400 de gazii i peste 200 si-au ggsit moarteade eroi martini. Si iargsi, nefiind cu putinta sg se patrunda <in cetate > cuforta, s-au retras din luptg. Dupa atitea sfortari, cucerirea si victorianeaparind, fiecare s-a intristat si a disperat si nu astepta decit intoarcerea,zicind cg aceste lucruri le hotgrgste cel de sus. Dar tot cu ajutorul luiAllah eel preainalt, in a 22-a zi a lunii mai sus-argtate 114, cind era a patru-zeci i cincea zi de asediere, a iesit din cetate un ghiaur. Acesta a instiintatea vor sa predea aceastg cetate atit de puternica, cu conditia sg se permit/ca cei din fortareatg sg fie dusi cu familiile i avutiile lor acolo unde vordori. Potrivit cu aceasta <cerere > fiind iertati, a fost numit pentru mutarealor Hisim Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia. In acea zi cetatea fiindevacuata, <turcii> au intrat in ea si au ocupat-o. Atunci, vizirul SeidiAhmed pap, fiind instiintat cà yin 500 de calgreti ghiauri pentru ajuto-

(207) rarea celor din cetate, a plecat asupra lor cu vitejii care erau pe Ruael. Atacati pe locul unde s-au intilnit §i neputind sa reziste, mai mult de100 dintre ei au devenit hrana sgbiilor setoase de singe, 150 au fostiar restul a fugit. Oamenii zabitior din cetatile i imprejurimile lor, supu-nindu-se, au venit cu damn i peschesuri. Aceastg victorie i cucerire

111 Hurnbara un fel de grenade.112 In text : lezkeregi ; raportor, scrib.113 24 august 1660.114 29 august 1660.

si-a

si

prinsi,

SILAHDIAR TARH 317

fiind indeplinite, s-a scris, dup/ cum era obiceiul, la scara mgretului impgrats-a fkut arz la impgrátia sa, care era la Adrianopol, pe la sfir§itul lunii

de mai sus 115.<Iernarea ostii expeditionare la Belgrad i cajtAnirea comandantilor>.

SITUATIA CAZACILOR RAUFACATORI $1 INFR1NGEREA LOR DE CATREOASTEA TATAREASCA, IUTE CA VINTUL

<Descrierea relatiilor dintre hatmanul cazacilor i tdtarii lui Islam Ghirai, care, In unire,ataca" Polonia, profitind de moartea regelui. Relattile de prieterne ale cazacilor cu ;aril rusilnfrIngerea lor de cdtre tätarii lui Mehmed Ghirai. Infringerea venetienilor In insula Greta simoartea marelui vizir>.

(208)

ANUL 0 MIE $APTEZEC I $ I UNU 116 31 v. (211)

PLECAREA SERDARULUI ALI PA$A PENTRU SUPUNEREA TINUTURILOR (212)TRANSILVANIEI $1 NUMIREA NOULUI CRAI MIHAIL APAFI, PRECUM $1OMORIREA LUI SEIDI AHMED PA$A $1 INTOARCEREA LA BEL GRAD,

FORTAREATA LUPTELOR, PENTRU IERNARE

Mai inainte de aceasta, serdarul tinuturilor ungure§ti, Köse Ali pap,dupg ce cucerise, cu ajutorul lui Allah, cetatea Oradea, trimisese la re5e-dinta sa de guvernare pe ghiaurul numit Acatiu Barcsai, pe care, maiinainte, la cucerirea Ineului, marele vizir 11 numise crai in Ardeal. Si d'adusetotodatA porunci severe pentru ca notabilii (aian) din Transilvania sa, sesupun/ acestuia. Mai inainte de aceasta, in timpul luptelor cu vizirul SeidiAhmed pma, murise afurisitul eel intrigant numit lidkóczyoglu, care frigisela austrieci. in timpul vietii sale, afurisitul <Joan Kemény > era conducg-torul treburilor lui Rakóczyoglu i Ii slujea ca o coad/ de topor. Acesta,aflind de plecarea lui Acatiu Barcsai in Transilvania §i de pornirea serdaruluiAll pma spre locul de iernare <Belgrad>, intrase in Transilvania cu scopulde a ajunge crai al Transilvaniei, fiind sprijinit de austrieci cu conditiade a trece toate cet/tile transilvane sub stäpinirea austriacg. El venise §icu treizeci de mii de austrieci. Mind Inca, din trecut unul dintre fruntmiiardeleni, toti i se supuseser/. Punind austrieci in majoritatea cet/tilorde acolo §i mergind asupra lui Acatiu Barcsai, acesta, neavind putere dea i se opune, se intgrise intr-o cetate. .Afurisitul Kemény 117, dupg ce aasediat citeva zile cetatea aceea, 1-a scos afar/ pe Acatiu Barcsai subpretextul ca-1 va ierta i I-a omorit indata. Cind a pus stapinire pe Transil-vania, el a trimis o scrisoare vizirului serdar Ali pap, cu ruggmintea cacraiia sa i se incredinteze lui din partea Inaltei Curti, aratind totodatacredintA §i supunere. Gloriosul serdar, la rindul salt, Ii pusese conditiade a-§i trimite fiul drept ostatec, spre a se inlesni realizarea dorintei sale.De aceea nu a mai sosit de la el nici o alt, §-tire i serdarul a fkut cunoscutla Curtea imperial/ convingerea sa ca Joan Kemény se va rascula. Atunci,prin porunca imperiala, sus-aratatul pm/ a fost numit din non serdar

115 5 septembrie 1660.nc 6 septembrie 1660-26 august 1661.117 In text : Kinlyanq.

(213)

§i

si

18 SILAHDAR FINDIKL1LX MUM= AGA

pentru a-i veni de hac acelui afurisit i pentru a supune tinuturile Transil-vaniei. Astfel, in primavara acestui MO" beilerbeii de Bosnia i deDceakov si de Rumelia si de Anatolia si de Karaman si de Adrianopol-de Sivas si de Maras au pornit cu ostile Mr de gard I cu ostile din eialeturie

si cu ostile celor patru bulucuri de spahii, precum i cu un numar deieniceri i cu trupe In zale i cu tunari, trimii anume, avind cu ei i tunuri

munitii pregAtite. Pupa ce s-au adunat in cimpia Belgradului... lainceputul primaverii, toti ostasii islamici au pornit la drum i, trecindpeste fluviul Dunarea, au ajuns la Panciova. Cind au descins Rugg, Tirai-soara, s-au alAturat ostii serdarului si gaziii care se aflau acolo pentruiernare.

<Urmeazá descrierea cauzelor pentru care Seidi Ahmed pa§a a fost omorit>.

Pupa aceea, au intrat cu totii in Transilvania, au devastat satele siorasele si au fAcut pagube si au incendiat, luind in robie populatia pentruca i se supusese mi Joan Kemény. Pupa ce i-au pedepsit, intr-un chipdestul de aspru, au pus mina, prin masuri bine chibzuite, pe unii dintrefruntasil din Transilvania i, dup5, discutiile avute cu toti, din parteaimparAtiei a fost numit crai in tara Transilvaniei ghiaurul numit ApafiMihail. Notabilii transilvani de fata supunindu-se celui mai sus-aratat,ceata lui Apafi Mihail se inmultea din ce in ce. De aceea i Joan Kemény,vazind ca cea mai mare parte dintre acei care i se supusesera au plecat deBugg el si s-au dus la craiul cel nou, a fugit la austrieci, patindu-si numele.Iar Mihail Apafi, cu ajutorul serdarului padisahului, capatat statorni-cirea i independenta in craiia Transilvaniei. Atunci mai sus-aratatulserdar, la rindul sau, invitind la el pe vizirii, mirimiranii, emirii, agalelede ogeacuri i pe cadiul otii, ce se afla cu el, si Maud un divan, a spus,,Se cere de la Mihail Apafi, craiul actual, &à dea cele o mie de pungi deaspri pe care se angajase sa le plateasca fostul crai Acatiu Barcsai pentruacoperirea cheltuielilor facute cu prilejul expeditiei imparatesti intreprinsemai inainte din cauza transilvanenilor". Atunci sus-numitul crai Apafis-a scuzat, spunind : Nu sintem in stare sa procuram o asemenea sumade bani, fiindca tara Transilvaniei a fost devastata de patru ori". El aargtat foarte mare umilinta si de aceea s-a hotarit sa se fad, telhis pentru

,(214) iertarea a cinci sute de pungi din aceasta suma, iar restul de cinci sute depungi sa cada in sarcina ceatilor din Transilvania. Pupa ce s-a terminatincasarea Mr, banii au fost trimii la Curtea cea ocrotitoare. Pupa ce

32 r. marele serdar a plecat la Timisoara cu ostile norocoase, noul crai s-atemut sa", ramina singur in Transilvania. De aceea au fost lasati acolo,pentru paza lui, cinci sute de oameni din oastea de Timisoara, impreunAcu beilerbeiul Ineului, Kiiciiik Mehmed pasa. Dar afurisitul de JoanKemény nu si-a vazut de treaba cu o oaste diabolica strinsa de el, avenit in apropierea cetatii unde locuia Mihail Apafi, cu scopul de a ocuceri. Totusi Küciilk Mehmed pasa, aflinci. aceasta, a mers in mare grabaasupra lui Ioan Kemény si in timpul luptei ce a avut bc intro ei, JoanKemény gasit pedeapsa, fiind. omorit pe cimpul de lupta. Aceastastire a fost raportata la Pragul imparatesc al padisahului...

118 Deci In primavara lui 1661.

lor

si

J

1i

1

:

si,

si-a

SILAIEDIAIR TARLH 319

ANUL 0 MIE SAPTEZECI sI DOI ngVIETILE MARILOR VIZIRI

Stind la locul sAu120, el <Mehmed 114/lila pasa> a in/busit rlscoa-lele din Tara Româneasca, i Moldova. In anul acela <1068 H.> m a merssi a cucerit de asemenea i cetatea Then i, izgonind pe craiul Transilvaniei,Rakoczyoglu, a numit in vilaietul Transilvania crai nou pe Acatiu Barcsai,Mind astfel rinduial/ in vilaietul Transilvania. Apoi, din porunc/ impe-rial/ sosind la pragul resedintei imperiale, a pus sl se m/cerareasda intreei ra'ufac/torii ce se iviserg in p/rtile Anatoliei.

<Indbusirea rdscoalei gelallilor>.

32 v..(220)33 v.(225)(226)

ANUL 0 MIE SAPTEZECI SI TREI 122 (227)

Gauze le expeditiei la Uivar, situatia tulbure din Transilvania cauzatd de rdscoala (235)lui Rákoczy, ocuparea de cdtre austrieci a celor cloud cetati ardelene Slcuieni si Cluj, (237-238),pretentiile justificate ale lui Mihail Apafi asupra lor v.

<Sosirea ostii turcesti la Belgrad, impreund cu marele vizir Ahmed pasa, la 1 sevval (242)1073 H.19 mai 1663>.

SOSIREA SOLULUI AUSTRIAC SI PRIMA CONVORBIRE 34 v.

In afar/ de solul cel mic, care venise mai inainte din partea impgra-tului Austriei f;ii care fusese inchis in cetatea Timisoarei, mai sosise laBelgrad i solul cel mare, numit hertogul Crivan, care era baron de Goes.Luindu-i pe amindoi i punindu-i s stea intr-un loc, marele vizir i-a pussä priveascg alaiurile multe i nenumgrate ale gaziilor musulmani. . .

<Soseste i Reninger, capuchehaiaua imparatului Austriei. Discutd cu marele vizir despre (243)inceperea tratativelor de pace>.

Marele vizir spune : Dac/ dorinta cezarului vostru a fost pacea,atunci de ce de doll/ luni, cglcind-o, ati zidit cetati noi pe pgminturilede la granita puternicului rneu stApin, prealuminatul padisah al Islamului,13i de ce ati umplut cu osti austriece cetätile din Transilvania, ea Sgcuieni(Sekelhid ) §it Cluj (Kolojvar ), si de ce ati trimis cetele voastre i ati datfoc pgrancilor noastre ? Plinsetele i gemetele credinciosilor lui Mahomed.de la serhaturile prior islamice, pe care i-ati luat in robie i i-ati aruncatin temnite, au cuprins cerul. Ce fel de pace este aceasta ? Acum, insá,pacea cu inalta Poartg poate fi incheiat/ cu conditia ca cetatea nou con-struit/ in fata Kanizsei sä fie d'arimatg, armata austriac/ din Transilva-nia fie scoasa, de acolo, iar poterele (potra) s/ fie oprite i desfiintatede ambele parti. Iar credinciosii lui Mahomed luati in robie s'a fie eliberatiMr/ nici o rascump/rare i läsati s'a plece. Dac/ una din aceste conditii (244)mai sus mentionate va lipsi, acea pace va avea cusur". Atunci capuche-haiaua a spus : Cezarul meu sratuit s cer cetAtile S/cuieni si Cluj,care fiind cetAti vestite In Transilvania, se MI6 acum sub stApinirea noastrg.De asemenea mi-a spus sa, mai cer i citeva orase din Transilvania, care 35 r.slut potrivite pentru noi. El mi-a mai spus cO, daca' veti accepta si le veti

119 27 august 1661-15 august 1662.129 Adicd fiind mare vizir.121 9 octombrie 1657 28 septembrie 1658.122 16 august 1662 4 august 1663.

sa,

m-a

(245)

320 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

da, atunci sg inchei pace. Apoi, si noi vom dgrima cetatea cea noug. Marlde acestea nu sint in stare de altceva".

<Dupá lnapoierea sohlor la Poartá, in copia unor scrisori se aratá cä propunerile invederea Incheierii pdcii nu sint acceptate Mci de austrieci, nici de turci. Stápinirea unor cetatide cdtre Mihail Apafi. Plecarea armatei musulmane din Belgrad si asezarea ei in cimpia Sem lin>.

In menzilul de mai sus, serdarul din Ungaria, vizirul Köse Ali pasa,beilerbei de Bosnia si acum la paza Timisoarei, a argtat alai cu oasteaBosniei, en vreo trei mii de oameni pedestri si cllgri. Dupg ce a intratin ordia imp'grateaseg a fost cinstit cu onoruri...

<Corespondentd lntre marele vizir si capetemile austriece>.

(246) . . . Marele vizir a spus : Cetatea noug construitg in fata Kanizseissa fie dgrimat'g, iar oastea austriacg sg fie scoasg din Transilvania si sildati suma de 30 000 de galbeni pe care v-ati obligat sg o plAtiti in fiecarean cgtre inaltul Devlet, incg din timpul cind ati facut pace cu sultanul

36 r. Suleiman han". Atunci <solii austrieci> au rgspuns : Putem garanta inprivinta dgrimgrii cetAtii si in privinta scoaterii arrnatei austriece dinTransilvania, insa' impgratul nostru nu va accepta sd plgteascg treizecide mii de galbeni drept dare... Acest lucru este cu neputintg... 8ta-

(347) pinul meu, impgratul, nu mai este acum in situatia de a pläti haraci padi-36 V. §ahului Casei otomane, noi nu vom primi aceasta. Atita timp cit avem

mijloace, vom lupta ping ce nu va rgmine nici un om din oastea noastra".(248) <Turcii III pregiltesc oastea pentru luptà>.

Numai lui Hisim Mehmed pasa si valiului de Silistra, Gan Arslanpasa, rgmasi in urmg, li s-au trimis ilustre porunci sg ving in grabg.

(252) < Sosirea marelui serdar la Uivar si tratative pentru scoaterea ostilor nemtesti din Tran-silvania si darimarea celor douã cetali>.

(256)37 v.(257)

VIATA VIZIRILOR

... in anul 1061 123 Melek Ahmed pasa hind mazilit in timpul eve-nimentelor de la ehirli, i s-a dat eialetul Silistra...

ANUL 0 MIE SAPTEZEGI SI PAT RU124

<267) Copia scrisorii vizirale... Osman aga, tgtarul123 ostii, aduce seri-soarea marelui vizir, in care se spune : Am aflat cg ati asediat cetatea

(269) Uivar si ne rugdm sg reuseascg in curind cucerirea ei. Cind am ajunslingg cetatea Cluj, au iesit din ea vreo doug Bute de cglgreti austrieci simaghiari. Aeestia, nimerind peste gaziii musulmani, au fost trecuti prinsabie cu ajutorul lui Allah cel preainalt si foarte putini ghiauri au scgpat.

38 v. De asemenea au nimerit peste gaziii lupthtori niste calgreti austrieci siunguri din cetatea Sgtmar (Sakmar ). Nici unul dintre ei nu a scApat ;toti au lost trecuti prin sabie"...

39 v. <Disculdi pentru cetatea Kallo>.

123 25 decembrie 1650 13 decembrie 1651.124 5 august 1663 24 iulie 1664.125 Mci in sens de oldcar, curier.

SILAHDAIR TARIH 321

SOSIREA LUI HANZADE AHMED GH1RAI SULTAN CU ()STILE TATARE, CU CELE (271)cAzAcEsTI $1 CU CELE DIN TARA ROMANEASCA $1 MOLDOVA

In a douazeei i una zi a lunii sus-aratate <muharrern> 126, intr-oduminica, si in a noua zi de asediu, s-a prima vestea c serdarul tatarilorHanzade Ahmed Ghirai sultan 127, sosind cu oastea tatarl iute ca sageataF;4.1 CU tin numar de cazaci, precum i cu beii din Tara Romaneasca si Mol-dova, s-a apropiat de ordia imparateascd. Sosind aceasta stire, ei au lostintimpinati de un alai puternic, impreuna cu pasalele care se aflau inafara meterezelor : beilerbeiul de Buda, vizirul Sari-Hiisein pasabeilerbeiul de Siistra, Gan Arslan In ziva aceea, o suta cineizecide mii de ostasi tatari s-au asezat cu mare alai in calea dusmanilor.A douazi, intr-o luni, a sosit i fratele lui Hanzade Ahmed Ghirai cu peste zecemii de ostasi cazaci... iar in ziva urmatoare, marti, a sosit beiul TariiRomanesti 128 dupa el, eel al Moldovei 122. Prezentindu-se alaiurile lorau avut cinstea i mindria sa sarute poala prealuminatului mare vizirpurtator de victorii, iar mai marii lor au fost respectati, acordindu-li-sehilaturi. Ciinii (kellab ) de ghiauri, ce se intarisera in cetatea Uivar, aflindde sosirea acestor alaiuri la ordia imperiala, un ghiaur a privit de pe cetatesi a intrebat pe ienicerii din metereze : Ce fel de ostasi sint cei care ausosit in armata voastrd ?". Acestia i-au raspuns e sint ostile tatare, eaza-cesti, valahe i moldovenesti i cind i s-a spus c toti impreung formeazao armata de doua sute de mii de oameni, ghiaurul le-a zis : "Chiar dacan-ar fi sosit ele, armata voastra tot ar fi fost de ajuns, caci este nume-roasa..."

<Sosirea ostilor austriece in sprijinul cetatii, infringerea i fuga. Stirea sosirii lui Monte- (273)cuculli 130 in ajutorul celor asediati in cetatea Uivar>.

Pentru inlaturarea lor <marele vizir > a ales vreo optzeci de mii deoameni dintre ostile tatare, cazacesti, valahe i moldovenesti i i-a numit

meargd asupra acelei tabere nenorocite.<Urmeazd descrierea bätáliei cu Montecuculli i infringerea acestuia. Cucerirea

Uivar si a altor cetati>.

(272)

40 r.

SOSIREA CRAIULUI ARDELEAN MIHAIL APAFI LA ORDIA IMP ARATEASC A

Inca de la inceputurile expeditiei, marele serdar trimisese in repetaterinduri scrisori lui Mihail Apafi, craiul Transilvaniei, cu scopul de a-Iaduce la ordia imperiala, sa vina eu mine la expeditia imperiald si sa, fiein slujba padisahului". Cu toate acestea el, din pricing ea, se temea, aveade gind sat nu participe la expeditia imparateasca i trimitea oameni cuscrisori, motivind aceasta cu diferite pretexte, precum ca, dusmanulse alma in vilaietul nostru", sau arata ca nu am obraz sa iau parte la

126 25 august 1663.121 Fiul hanului Mehmed Ghirai al IV-lea ( ?) (1654 1665).128 Grigore Ghica (1660-1664) sau Radu Leon (1664 1669) ?129 Eustratie Dablja (1661-1665).130 Baimund Montecuculli (1609-1680), feldmaresal in armata austriacd si guvernator ;

conduce campania dm 1664 impotriva turcilor.

21 - C. 167

42 v.(279)

(290)

sit

ce-tätii

si...

322 SILAHDAR FINIDIKLILI MEHMED AGA

expeditie, din pricina numgrului mic de ostasi pe care-i am si, indeosebi,nu am posibilitatea sg procur peschesul cuvenit inaltei Porti. Dacd seva procura acesta spunea el atunci nu se poate incasa haraciuldatorat vistieiiei padisahului. Afarg de acestea, dacg tara va fi ldsatggoalg, dusmanii o vor ataca si Ii vor cauza pagube". in felul acesta, else scuza cu fel de fel de viclenii, pretexte si vorbe neinsemnate. De faptemirii din Transilvania si notabilii tdrii si ghiaurii maghiari 11 aträgeaupe calea rgfacirii, zicindu-i : Crai al nostru, sg mi. te duci in expeditie,cgci turcii au obiceiul s omoare pe oamenii maH si sint multe cazuricind inaintasii tgi au fost chemati cu aceastd viclenie si au fost omoriti".Craiul mai sus-numit, la rindul sgu, s-a temut, hind convins cd indatdce va sosi va fi omorit. In felul acesta, nemesii Ii spuseserg soapte dia-volesti. A treia zi dupg cucerirea cetAtii Uivar, marele serdar 1-a chemat pecapuchehaia acestuia si 1-a trimis apoi impreung cu Muharrem aga, dindu-lesi o scrisoare de invitatie in care jura din nou §i spunea : Avem de dis-cutat multe lucruri cu privire la situatia tgrii si nu avem nici un gindrdu ; sg, ving indatg farg teamg, cgci astfel va obtine binefacerea §i darurilemarelui nostru padisah. Nu cerem de la el oaste si pesche§ si nu avemnevoie de oaste si de plocoane. Numai sg vind cu o zi mai devreme, cucitiva &Ogre-0, si sg ajungd la oastea impgräteasca,".

< Sosirea lui Apafi i intimpinarealui in rebi I 1074 (oct. 1664) de cdtre un nurndr de ostasiturci impreund cu citiva ceausi de la Istanbul, precum si de domnii Tdrii Romdnesti i Moldovei>.

(292) TERMINAREA REPARARII CETATII UIVAR SI PLECAREA MARELUI SERDAR PEN-43r. TRU CUCERMEA CETATII LEVA 131 S I A FORTIFICAT MGR DIN JUR 132

... in special ostile din Tara Româneascd i din Moldova, care deo sutg de ani incoace nu au adus asemenea slujbg padisahului, au muncitcu rivng la repararea cetgtii 133 §i la curgtirea santurilor, sgpindu-le detrei ori mai adinci. Totodatd, aducindu-se doug mii de care de fin, aufost distribuite apgrgtorilor dinlduntrul cetAtii.

(294) <Marele vizir porneste cu oastea spre Leva>.

Fiind insg imposibil de trecut larg, pod peste acest riu (Gran) cuape adinci, marele serdar a poruncit indatd sa, se construiased poduriin trei locuri si astfel au rgmas acolo timp de doug zile. Ostile din TaraRomâneaseg si din Moldova le-au fgeut in timp de o zi si o noapte prinmuned plind de rivng.

(295) <Ti ecerea ostii islarnice peste riul Gran si luptele din jurul cetAtii Leva>.

COPIA SCR ISOR II < SERDARULUI CATRE GHIAURII DIN CETATEA LEVA>

Noi sintem marele vizir Si serdarul suprem al mdritului padisah allumii, iar voi sinteti cgpeteniile (kapvelan) austriece §1 maghiare. Am

131 Levice, oras in Slovacia.132 La 22 rebi I 1074 H. (24 octombrie 1663).133 Uivar.

SILAHDAIR TARLH 323

venit cu toate ostile islamice, tataresti, cazacesti i cu cele din Tara 44 r.Româneasca si Moldova. Cu ajutorul lui Allah, ne gindira sa cucerim si

supunem cetatea Leva.<UrmeazA relatarea predärii cetAtii cdtre turci si a intoarcerii marelui vizir la Belgrad>. (300)

INVOIREA DE PLECARE DATA VALAHILOR, MOLDOVENILOR, CAZACILOR SI (301)CRAIULUI TRANSILVANIEI, MIHAIL APAFI, LA RESEDINTELE LOR

A doua zi, marti, s-a anuatat invoirea marelui serdar pentru ple-carea, la resedintele lor, a ostilor cazacesti si a voievozior din Moldovasi Tara Romaneasca, cu conditia ca in anul purtator de victorie aratatmai sus 134, la Nevruz 135, sa via, si sa se alature la tabara imparateascacu ostile lor nenumarate. Apoi ei au fost Imbracati cu caftane si, fiMdonorati potrivit serviciilor indeplinite de fiecare, li s-a spus : Ati adusservicii frumoase i, cu ajutorul lui Allah, drept recompensa va -yeti bucurade mune favoruri din partea padisahului nostru". De asemenea, i s-a datinvoire lui Apafi Mihail, craiul din Transilvania, dindu-i-se o blana cap-tusita in intregime cu samur, iar unora dintre oamenii sai de frunte iis-au dat numai caftane. Apoi i s-a spus : Du-te acum, s te vad cum veiservi cu cinste pe padisah, cu toate ca pinä ce ai venit ad ai avut geutati.Aceasta s-a considerat o binefacere pentru tine, iar pentru greutatileindurate vei fi coplesit cu favoruri cu daruri din partea padisahului.Apoi s5 trimii pe ascuns scrisori tuturor categoriilor de oameni din Ungariade mijloc i s te straduiesti sa-i convingi sa se supuna padisahului nostru,cad anul acesta au vazut cu ochii lor si au inteles puterea i maretia lui.La primavara, stringind multa oaste, vei merge fie impreuna cu noi inexpeditie, fie vei scoate ostile dusmane din tara ta. De care din acestedoug, treburi va fi nevoie, ti se va da de stire prin porunca". In felulacesta 1-a magulit, spunindu-i la urma, : Acum, sa te vad". Apoi a fosttrimis impreuna cu Haseki 126 Mehmed aga, spre a fi dus la Belgradultransilvan unde Ii avea scaunul de domnie.

(302)

<Marele serdar ii permite solului austriac, care fusese Inchis la Buda, sa' piece in Austria,dlndu-i i o scrisoare i spunindu-i> :

Sa darimati cetatea noug i sa scoateti oastea austriaca din Transil- (303)vania. <Altfel> cind vom avea drum pe aici, vom darima noi cetatea noua

vom scoate i oastea austriaca din Transilvania. Aceasta este o treabg,simpla si se poate indeplini cu primul prilej. Voi, contrar pacii, ati con-struit cetatea i ati umplut tinutul i cetatile Transilvaniei cu austrieciVara capatii. Noi v propunem acest lucru in numele prieteniei dintrenoi...".

Mai inainte de aceasta, potrivit poruncii date de marele serdarcel victorios, craiul Transilvaniei, Mihail Apafi, trimisese raielelor Ungarieide mijloc scrisori, cerindu-le sä se supuna padisahului Casei otomane.Acum, el a facut cunoscut ca cea mai mare parte din raiale i-au dat cre-

134 1074 H. (5 august 1663 24 iulie 1664).135 Ziva primAverii, echinoctiul de primavard.136 Haseghiu, comandant al garzii de la palat, al baltagiilor sau bostanghlor.

45 r.

(307)

(308)

sa

i

si

324 SILAHDAR FIN1DIKLILI MEHMDD AGA

zare si s-au supus. Insg ghiaurul numit Palatinul Bihus 137, care era,din partea imparatului Austriei, guvernatorul Ungariei de mijloc, aflindde aceasta, a inceput s fad, intrigi pentru ca nimeni sa nu se mai supunginaltului Devlet. k5i, in acest scop, el a trimis raialei i eatanelor din Ungariade mijloc serisori prin care ii indemna la ratacire.

<Una din aceste scrisori cade in mina lui Mihail Apali, care o trirnite marelui serdar>.

COPIA SCRISORII DE RATACIRE A PALATINULUI, SERASCHERUL UNGARIEIDE MIJLOC

Hirtiile trimise de craiul Transilvaniei, Mihail Apafi, &Are satelecomunele de acolo cazind. in miinile noastre, ne-am mirat foarte mult.

Este evident el el a trimis aceasta hirtie in toate partile Ungariei de mij-Mc. Prin aceastg scrisoare dorim sa va instiintam ea' nu ne indoim de rAs-punsul vostru. SA cititi cu bagare de seamg scrisoarea lui Mihail Apafi,ca sa intelegeti bine cuprinsul ei, din care se poate deduce, asa cum scriein Evanghelie (Ineil), ea lupul rapitor a venit la voi, imbracind blang,de oaie". Dumnezeu mi-e martor ca mi-a parut ran de aceastg purtare alui Apafi. Caci printr-o viclenie oarecare, el credea s5 ne Inele pe noisi sa ne supung stapinirii i asupririi sale. Cit de miselesc este insg ea,fiind gol i lipsit de toate, sa promiti altora imbracgminte i comori. AcelMihail Apafi, faeind juramint dupa credinta sa, luat obligatia fatade marele vizir ea voi nu yeti suferi nici o pagubg In privinta imbracgmintei,precum si in privinta provizilior, avutiilor si a proprietgtilor voastre.Nu ar fi fost mai folositor pentru el daca aceste binefaceri le-ar fi facutel pentru vilaietul Transilvania f Ginditi-va in ce hal au adus <turcii >Transilvania. Intr-un timp scurt, au schimbat sapte stapinitori in Tran-silvania. Mai intii, daca koga 138 Itakóczy I nu ar fi inlgturat prin banivieleniile Mr, ei 1-ar fi sfisiat i pe el. Pe fiul sau, viteazul Gheorghe, cutoate e5, le-a facut atitea servicii, pina la urma tot 1-au omorit, cu sute demii de pretexte. L-au adus apoi pe Francisc Rhédei 139 si 1-au numit prin-cipe de Transilvania. Apoi, <i-au numit> pe Acatiu Barcsai i pe JoanKemény, ea dupg moartea Mr, eontrar obiceiurilor vilaietului, s5,-1 aduca

s5-1 numeasca pe Apafi. La citeva zile dupg supunere, daea una dintreraiale ar indrazni sa cearg ceva mai mult, Ii vor omori farg sovaire si peel. Afara de aceasta, sirbii, grecii i bulgarii n-au venit asupra noastrg,

(309) erezind in cuvintul otomanilor ? Osmanliii 10-au tinut vreodata euvintulsi au fost vreodatg fideli fatg de actele Mr numite tratate (ahidname) ?

acum ei nu ridica oare, ca pe niste turme de oi, pe capii raialelor ? In pri-vinta aceasta nu mai e nevoie sa mai spunem nici un cuvint. Marturiiledin Transilvania sint de ajuns. Din trecut i ping acum cit de mult aumajorat haraciul Transilvaniei ! Privii i vedeti in ce hal a ajuns princi-pele Transilvaniei, Mihail Apafi ! Ce s-ar fi intimplat dacg el ar fi avutcurajul sa spung ceva i dacg ar fi argtat situatia sa in fata lumii ? Citde nefast este acel neam al carui cioban este lupul ! Neamul maghiar poateoare sa suporte aceasta ? El nu este in stare &A faca altceva in afarg de

1" Este vorba de Vesselenyi Francisc, proclamat palatin de dietd in 1665.138 Raga: cel mare, cel batrin".139 In text : Francez Zeruani.

si

si-a

si

SILAHDAR TAR11-1 325

cele poruncite. Comitatele si cetatile Niytra 140 (Nitra), Oakis, Hanot§i Novigrad au plgtit mai inainte, timp de eitiva ani, haraci otomanului.Ce foloase au avut ele decit acela ca si-au vigzut acum vilaieturile dari-mate, arse, distruse si ruinate de cgtre ei ? Situatia lui Apafi este de plins . ..

... Desi cei din vilaietul Transilvaniei, crezind in cuvintul otomani-lor, au devenit tributarii lor, totusi nu sint fericiti. Fara indoiala, voravea in curind soarta Tgrii Romanesti si a Moldovei. Asa cg, sg deschideti 45 v.cu totii ochii si sa ginditi asupra celor descrise in scrisoarea lui Apafi. (310)El va spune : Veniti si va supuneti padisahului islamie". Aceastg supunerepoate fi de doug feluri. Una este urmatoarea : sa vg supuneti fata deotomani, dindu-le lucrurile si tot ce aveti si lipsindu-vg de toate avutiilevoastre. In acest caz veti /Amine mai departe supusii craiului nostru.Cealalta eale este urmatoarea : renuntind la supunerea fat'a de craiulnostru, sa fiti sub supusenia padisahului islamic. Dorinta noastrg estesimplg si vg facem cunoscut cg,, fiind sub supunere si pe drumul aratatde craiul nostru, A, nu aveti incredere in povestile lui Apafi si in vorbeleotomanilor . . . chiar dacg vom avea putin de suferit, vom rezista. Ca palatin,en jur in numele lui Dumnezeu ca cine va merge pe calea razvratiriifat& de noi nu va fi iertat de acum incolo sub nici o forma... Cu ajutorullui Dumnezeu, veti vedea ca ceea ce a sgvirsit otornanul va fi ca basicade sapun. Pe malul celglalt <al Dungrii > sint oameni care s-au rgsculatsi vor veni osti nenumgrate de-ale neamului crestin, pe care nici pamintulnu le poate duce... Ceea ce trebuie sa facem acum este sa. ne incingemsgbiile si sg luptgm pentru ap'grarea noastrg si a familiior noastre. Ede preferat sg murim, decit sg lasam familiile noastre sg treacg in robiaotomanilor. De asemenea, e mai bine ca neamul maghiar sg moa-ra, decit sa deving rob si sg plgteasca haraci, supunindu-li-se. Tu,Apafi, porti numele de stgpinitor al Transilvaniei, dar de fapt nu esti.Te sMtuiesc ea, asa cum ai scris, dacg euvintul tau are trecere fata demarele vizir, sg cauti sg indepgrtezi oprimarea si persecutiile pe care lesuportg vilaietul Transilvaniei.

<Palatinul cere populatiei din Transilvania sa nu rAspindeasc6 scrisorile lui Apafi>.

VENIREA ARMATEI GHIAURE SI ASEDIUL CETATILOR SIGHETVAR SI PECS (PE- (311)CEVI): INCENDIEREA PODULUI DE LA ESZEK, AJUTORUL MARE DAT SERDA-

RULUI, INFRINGEREA SI FUGA DUSMANULUI

<Atacurile date de austrieci pe cInd Wile otomane se aflau la iernare. Numirea de qti (312 315)pentru trimiterea In expeditie>.

... In timpul acela, hanzade, printul Ahmed Ghirai, eu oastea, sibeilerbeiul de Timisoara, Cenghizade Ali pasa, cu oastea vilaietului sgu,au trecut Dunarea inghetata si s-au alaturat ordiei imperiale.

<Urmeazá descrierea drumului spre Szigetvár>.

La Kopan si la Cluj au fost numiti pentru pazg : capudanul de Behkesi alaibeiul de Bosnia, nnitesellimii 141 de Buda s'i citeva grape de ieniceri.

190 In Slovacm.141 0 categorie de oaste privilegiatà in Imperiul otoman.

(316)

326 SILAHDAR FINVICLILI MEHMDD AGA

La Pecs (Pecevi) a fost numit un num/r oarecare de ieniceri impreung, euCenghizade Ali pasa, beilerbeiul de Timisoara.

46 r. <Intoarcerea marelui vizir la Belgrad pentru iernare>.

(317) COPIA HATT-I SERIFULUI

<Indemnuri la fapte de vitejie>.

Din pricina faptelor lui Zrinyoglu din timpul acestei ierni, populatiadin Istanbul §i. fumdtorii de tutun de la Adrianopol au provocat o marepanic./ si tulburare pe strAzi, in piete si cafenele, zicind c ghiaurii au cuce-nit toate ceatile si fort/retele de la Buda ping, la Eszek, cum ar fi : Kanizsa,Szigetvár, Pecs si Cluj si altele...

(318) <Copia scrisorii de rAspuns a primului ministru austriac Care marele vizir, In carecel dintli respinge acuzatitle aduse de turci precum CA austriecii ar fi vinovati de rascoaleledin Transilvania si din alte pArti>.

STIRI PRIVIND UNELE SITUATII DE LA HOTARUL TRANSILVANIEI...

A noua zi a lunii mai sus-argtate 142, intr-o simbdtl, a sosit la mareleserdar chehaiaua craiului din Transilvania, Mihail Apafi, cu o scrisoaredin partea lui, in care spunea : Bell T/rii Românesti si Moldovei sint pecale de a veni la expeditia imparateascg. Ei s/ nu treacg, prin tam, noasträ,ci s meargg, pe la granitele Mr, cAci dm/ vor trece, vor cAlca vilaietul§i-1 vor ruina mult. Mai inainte de aceasta, vi se raportase prin Hirseinpasa cg, iscoadele noastre de incredere, pe care le-am trimis in tinuturileaustriece, potrivit poruncii date din nou, au adus la supusul de mine stireaexacta, precum c/ papa de la Roma 143 s-a imp/cat cu regele Frantei 144

46 V. §i ca au avut bc mari petreceri cu acest prilej si craiul Frantei,(319) care a trimis in ajutorul austriecilor citeva mii de osteni c/liti in lupte,

este gata s/ trimitA osti alese . . . Dar nu s-a putut afla in ce parte vor merge.Am supus intr-un fel oarecare pe locuitorii cetatii Cluj din Transilvania,pe care pusese st/pinire austriacul. De asemenea am supus si am adus Inmina padisahului citeva cetAti. din Transilvania, pe unele prin putereabratelor, iar pe altele prin mg,suri bine chibzuite. Au r/mas doar citevacetAti. Dar §i capudanii Mr au venit §i s-au intilnit cu mine. Facind prie-tenie en ei §i dind. zaiafete, am schimbat pesche§uri intre noi.

<Se aratA ca pentru aceste fapte craiul a fost onorat cu hilal>.

NUMIREA MARELUI VIZIR FAZIL AHMED PAWi CA SERDAR IN EXPEDITIAASUPRA AUSTRIEI (ALAMAN)

(320) .. in luna ramazan <1074 > 145, prin poruncg, imperial/ si pe motivde asuprire si persecutare peste ingsurg,, s-a taiat capul beilerbeiului deTimisoara, Cenghizade Ali pasa, si a fost trimis la Pragul

142 8 martie 1664.143 Alexandru al VII-lea (1655-1667).144 Ludovic al XIV-lea (1661-1715).145 28 martie 26 aprihe 1664.

c

impgrgtiei

SILAHDAR TAR11-1 327

OCUPAREA CETATII NITRA JJE CAME GFIIAURI (323)

. De asemenea s-au trimis porunci ilustre i lui Mihail Apafi, craiulTransilvaniei, ca s5, porneascg cu un ceas mai devreme, eu caste transil-vana", in ajutorul cetAtii Nitra, spre a fi in slujba padisahului. tns, inaintede adunarea i sosirea ostior islamice, musulmanii care se aflau in cetateamai sus-argtata' au fost asediati timp de 20 de zile. Lor nu le-a mai rAmasdeloc zaherea. Ghiaurii hind atenti, au &Alla in doug locuri tuneluri,iar in unele locuri au fAcut spgrturi cu tunurile. Gaziii musulmani, fiindsiliti peste masura", nu au putut rezista in nici un chip atacurilor ghiaure,din care pricina au eedat cetatea, iesind de acolo prin predare.

COPIA (SURET) SCRISORII

Scrisoarea ghiaurului nefiind luat5, deloc in searnI, a sosit,tot in timpul acela, Inc o scrisoare... scrisá de comandantul cetatiiSatmar, unul dintre notabiii cezarului, despre evenimentele de la serhat

acesta <Apafi>, la rindul sgu, a trimis-o intocmai la marele serdar.La sfirsitul acestei scrisori se spunea : Stim c atunci eind eraiul Tran-silvaniei, Mihail Apafi, era in cetatea Cluj, venind la tine <la serdar >capugibasiul trimis de padisahul islamic si de marele vizir, s-au dat sfaturi

fii gata cu toatg oastea Transilvaniei i, atunci cind ti se va porunci,mergi in vilaietul Ungariei de mijloc i s5,-1 devastezi irnpreung eu ostile

din Moldova si Tara Romameascg,, precum i cu celelalte osti islamicedesemnate. Ne sint cunoscute aceste sfaturi ale lor i i le comuniarn.Mai inainte de aceasta, eezarul meu, avind mill de tara i raiaua Tran-silvaniei, le-a ocrotit in toate privintele. Aceasta se si vede. StrAduintele

faptele sale in privinta recuceririi a o multime de ceati din Transil-vania, cucerite in timp de pace de ostile islamice si de marele vizir Ahmedpap, devenind dare, toti craii crestini au trimis ajutoare cezarului meu.Apoi, nemaiputind suporta vicleniile neamului musulman, el s-a bizuitpe puterea bratelor mele.

<Ii avertizeazA pe turd §i pe Apafi despre sosirea unor ajutoare europene>. (326)

De asemenea i Ungaria de mijloc este gata. Rakóczyoglu a strinsmulte mii de osti i s-a unit cu serascherul austriac, numit Sezartam < >.

I s-a pus in vedere sa, porneasel acolo unde e nevoie pentru paza Ungarieide mijloc. De aceea, dad, in urma acestei situatii, populatia vilaietuluiTransilvaniei va argta dusmlnie fat'l de oastea cezarului meu, atunciocrotirea sa se va schimba in minie i oastea din Ungaria, intrind in Tran-silvania, le va veni de hae eelor care se opun rkbunarii tuturor crestinilor.S-a scris i s-a trimis aceastA scrisoare a noastr5, ca sa." nu spuneti c « nuam fost instiintati si nu am stiut nimic »".

<UrmeazA textul hatt-i himaiunului din care rezultA cA principele Transilvaniei ocu- 47 r.pase cfteva cetati din Ungaria>.

(324)

(325)

shsg,

1

si

328 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

(328) COPIA SCRISORII

(331)

(331)

47v.(316) <DupA cucerirea Cet Atli Noi" (Ka le-i Oec beilerbeiul de Silistra, vizirul flagi Husein(353) pasa, este chemat la marele vizir>.

S-a poruncit ca beilerbeiul de Agria sg fie numit la Oradea 5isg pgzeascg, impreung cu beilerbeiul de Oradea, eialetul acela. Sa4 trimitetipe drumul cel mai drept spre noi pe beilerbeiul de Ineu, Cerrah-Kasimpa5a, i oastea tgta'reasca, impreung cu ialiagasi, care se aflg acolo, precum

pe seimenii no5tri...... Mare le serdar, dupa ce a inlgturat pe dumanii care veniserg

asupra tinuturilor Kanizsei, avea de gind sg devasteze Ungaria de mijloc.Mai inainte, el trimisese porunci beilor din Tara Romaneascg 5i Moldova,chemindu-i sg ving la ordie. Dar, nemaifiind nevoie de ei, s-a dat poruncgin sensul ca ei s meargg, impreung cu beilerbeii de Agria 5i de Oradea,lingg craiul Transilvaniei. Peste toti a fost numit serasclaer beilerbeiulde Buda, vizirul Sari Misein pa5a, care era muhafiz de Uivar.

51r.(355)(357)

ANUL 0 MIE SAPTEZECI 51 CINCP46PRIMELE MOTIVE ALE INCHEIERII PACII CU AUSTRIA

Cezarul Austriei hind indus in eroare de vorbele mincinoase i intri-gante ale afurisitului de Zrinyoklu, a cutreierat tara du5manilor legiiping in locul acesta de popas 147, iar mai marii 5i demnitarii, precumcornandantii indaratnici i cu experienta ai vilaietului austriac, au auzitca acesta a pus stgpinire pe multe cetgti i intgrituri 5i sate 5i ora5e, pecare le-a ars ping in temelie. Atunci ei au venit cu totii la cezar i vgicg-rindu-se 5i-au aruncat 5epcile <de pe cap > i i-au zis : Ai cglcat coada5arpelui care dormea. SO, vezi ce belea ai adus pe capul tau. De atitiaani incoace, in targ neputindu-se semgna cereale, criza i lipsurile aucauzat suferinte mari armatei i raialei. Sute de mii dintre sarmaneleraiale fiind cglcate sub picioare, au cgzut in robie cu familiile lor. Unii aufost trecuti prin sabie i cei mai multi s-au risipit in alte regiuni. Pe ointindere de mune popasuri n-a rgmas nici o urmg a prosperitatii. Locu-

51v. rile infloritoare au devenit cuiburi pentru cucuvele i ciori. Care dintredumanii puterii otonaane a reuOt impotriva ei ca sà poti sg izbute5ti5i tu ? Mai cu seamg de peste trei sute de ani, de cind caii Mr au pus picio-nil in Rumelia, in orice parte s-au indreptat au fost noroco5i i victorio5i.Ei au incendiat casele, au stins cgminele, au ruinat 5i au distrus tarileunor popoare cre5tine ca valahii, moldovenii, lehii, maghiarii, precum

altor popoare cre5tine, fie ca s-au unit cu ei, fie ca au fost in du5maniecu ei. Ceea ce trebuie sg faceti voi este sg renuntati la ambitie i sg leindepliniti dorintele 5i sg vg inchinati in fata Mr".

<Avind In vedere aceastA situatie, Imparatul Austriei 11 Imputerniceste pe un sol al sailsS incheie pace cu turcii In orice condith>.

146 25 iulie 1664 13 lune 1665.147 Este vorba de Czakany de pe malul rlului Raab, pinA unde ajunseserft oltile osmane.

si

si

SILAIIDAR TAREH 329

Dar de doi ani incoace ostile islamice, facind expeditie, au induratmereu suferinte si greutati. Asa ca pacea este mai folositoare din toatepunctele de vedere pentru oaste si pentru raia. Actul tratatului a fostcomnus din zece articole.

Articolul I. Din pricina actiunilor ce au avut loc mai inainte inTransilvania, s-au iscat multe conflicte grele, care au dus anul trecut la raz-boi . . . Cetatile pe care le-a cucerit in Transilvania armata cezarului Romeile va preda principelui de Transilvania si denmitarilor sat Intr-un timpscurt, armatele celor doug parti urmeaza sg iasa din Transilvania si säplece de la serhaturi, astfel ca principele Transilvaniei sa-si recapetelinistea.

... Cind tronul Transilvaniei va deveni vacant, ei vor desemnaprin bung intelegere, potrivit tratatului imparatesc de pace care existadin vechime, pe cel ce va deveni stapinitor, pentru ca in felul acesta sa,dainuiasca obiceiurile vechi...

Articolul II . . . Indeosebi neamul haidumk, care in vechime erasupus cezarului austriac si care diferg de cei supusi Transilvaniei, sa fielasat in pace si sa nu se patrunda in cetatile acestui neam, si el WA nu fiepersecutat nici de musulmani, nici de transilvani, nici de principe si nicide altii, sub nici o forma. De la cei de mai sus (haidufak ) 0, nu se maipretindg haraci sau alte dart Daca ping azi li s-a cerut ceva, de azi incoloRA* nu se mai cearg.

Articolul III. in cetatile si palancile de la marginea Transilvaniei . . .

numindu-se ostasi de pazg, acestia sa nu se transforme intr-o tabara,sau intr-o oaste cu serdari. De asemenea nici din partea musulmanilor sanu se creeze o asemenea oaste ...

Articolul IV . Nu se va ingadui sub nici o forma fiilor lui Bakóczysi nici celor ai lui Ioan Kemény si nici vreunuia din Ungaria de mijloc saualtcuiva sa intre in Transilvania cu oaste si sa faca atitgri si tulburdri.De asemenea, nu se va ingadui sa meargg cineva din partea musulmanilorsi din partea Transilvaniei ill tara si in comitatele imparatului Austriei.

Articolul V. Ra'uvoitorii din ambele parti nu se vor bucura de nicio protectie, neingaduindu-se ca vreo dorinta de-a lor sa, fie acceptata ...

Articolul VII. Transilvanii care, in timpul luptelor din Transilvania,s-au refugiat in partea aceasta <la turci > sau in partea cealaltg <la austrieci >sa se intoarca in vilaietul Mr si, mergind la caminele Mr, sa-si ia in stgpinireproprietatile, Wald vadg de treaba, si A, nu fie suparati. Supunindu-seprincipelui Mr <lui Apafi>, sa nu savirseasca fapte rele in vilaietul lor ...

Articolul IX. Ostasii ambelor parti sa porneasca cu un ceas mai de-vreme de la granitele Ungariei si Transilvaniei si sa nu se savirseascaatacuri din cele doug parti ...

Articolul X. Pentru ca raiaua si sgracimea sa traiascg in liniste,aceastg sfinta pace sa fie pastrata, cu incepere de la aceasta data, timp dedougzeci de ani.

<Pacea a fost Incheiatà la Vasvár, In luna muharrem a anului 1075 H. 148>.

I48 25 iulie 23 august 1664.

(338)

(359)

(360)

330 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMnD AGA

(366) NAVALA GHTAURILOR ASUPRA CETATII LIVA SI INFRINGEREA LUI HUSEINPASA

(369)

Serdarul austriac Joja 1-49, care era comandantul ceatii Gomran 150, ve-nind prin surprindere cu aproape treizeci de mii de austrieci simaghiari, a asediat cetatea Liva, pe care a bgtut-o timp de o zi. A douazi, sosind stirea cä ea a fost luat/ prin capitulare (vire), au fost desemnati :beilerbeiul de Anatolia, vizirul Muharrem pap, beilerbeiul de Agria, Arna-vut Halil pap, beilerbeiul de Oradea, Kiiciiik Osman pap, beilerbeiulde Kanizsa, beilerbeiul de Ineu (Yanova), Crerrah Hiisein pasa, precum si omie de tgtari si beii din Tara Româneasc/ 151 §i. Moldova 152. . . ca sa' mear-gl impotriva lor < austriecilor >. Pornind. de la Uivar, ei au mers cu ostileislamice adunate si au asediat cetatea mai sus argtatA . .. In timpul lup-tei, beii din Tara Roma,neascA si Moldova punind intrebarea : se poateea in acelasi timp sa' platim si haraci si sl particip/m si la luptal", s-auintors imediat cu ()stile lor si au fugit spre Portile de Fier ale Transilvaniei,omorind chiar si o multime de gazii dintre luptátorii musulmani.

COPIA SCRISORII IMPARATESTI <DUPA INCHEIEREA PACII>

53 r. <Sultanul Mehmed al IV-lea enumerà tárile de sub stApinirea sa> :

(370) *i in special tinuturile fatarilor, vingtori de dusrnani, si Dest-iKipceakul si vilaietul Cafa, Azovul (Azak) si tinuturile Bosniei si Kanizseisi Sighetvarului si Istolni-Belgradului si Agriei si Timisoarei si Budei, caree capitala Ungariei, si multe cetati si fortgrete, care imi sint supuse, siTransilvania, Tara Româneasc/ si. Moldova, precum si multe cetAti si

55 r. tinuturi ale clror descriere si caracterizare sint peste putint/ .. .

(384) <ANUL 10705a>

(395) MAZILIREA HANULUI TATAR MEHMED GHIRAI SI NUMIREA LUI ADIL GHIRAICA HAN

Mai inainte de aceasta, hanul Crimeei, Mehrned Ghirai, cind a fostinsarcinat sg, participe la expeditia de la Uivar, zicind ca ii e team*/ dedusmani si c/ s-a ivit necesitatea de a se apara tinuturile Crimeei si ail-tind diferite pretexte si. prezentind diferite scuze, trimisese ca serdar pestetAtari pe fiul sau, printul Ahmed Ghirai. Cu toate ca", se vazuse de aici ooarecare neascultare din partea sa fat/ de porunca imperiall, totusi,trecindu-se cu vederea peste aceasta yin/ a sa, toate faptele sale fusesera

56 v. tolerate citva timp. Si. beilerbeiul de Silistra, vizirul Hagi Hiisein pap, fiind

L42 Este vorba de contele de Souche.120 Cornaron, ores pe Dunäre.151 Grigore Ghica.152 Eustratie Dabija.15 3 14 iulie 1665 3 iulie 1666.

SMARDAR TARrR 331

Irnpotriva hanului mai sus-argtat, i-a desfiintat functia sa ialiagasi. Intimpul acela, beilerbeiul de Silistra, vizirul Hagi Hiisein pap, a raportat§i a adus la cuno§tinta re§edintei implrale§ti c'a t/tarii nogai, acceptindsupunere fatä de prealuminatul padiph §i angajindu-se sa, patease/ infiecare an cgtre vistieria imperial/ cite dougzeci de mii de guru§i, vor par-ticipa la expeditii ca §1. Wile de lefegii (utufeci ). De asemenea, aratindsupunere totaa, i-au cerut, in schimb, sA li se permit/ s/ locuiaseä injurul Silistrei. Cererile lor fiind acceptate de padiph, li s-a poruncit s/se meze in acest tinut, in locurile unde exist/ pAminturi libere. Aceasta ne-fiind ins/ pe placul lui Mehmed Ghirai, el a ie§it in calea t/tarilor nogai,amintiti mai sus. Trecind o parte din ei prin sabie, pe ceilalti i-a pus pefug/. Acest lucru a fost din nou fa'cut arz <la Pragul imperial> de c/trevizirul Hagi thisein pap. Hanul nu a dat ascultare hatt-i humaiunuluice i-a fost emis, prin care i se atedgea atentia ca sa, nu-i nec/jeasc/ pe nogaiicare au primit supunerea fat/ de inalta imp/r/tie .. .

<Se arath mai departe cA Mehmed Ghirai este mazilit si Inchis In cetatea din insula (396)Rhodos. Dar si vizirul Hbsein pasa este mazilit din eialetul Sihstra, care a fost dat lui S eih-Mehmed pap>.

PLECAREA PAD ISAHULUI ISLAMULUI LA ADRIANOPOL . ..

. .. A doua zi, intr-o miercuri, sosind §tirea mortil vizirului GurgiMehmed pap, beilerbei de Buda, eialetul vacant <al Budei> a fost acordat,cu titlul de vizir, valiului de Timisoara, Gerrah Hiisein pap.

<Pentru a Inlatura impotrivirea hanului mania, turcii trimit ajutoare noului han (397)Adil Ghirai, printre care si pe beilerbeiul de Oceakov>.

Hanul mazilit, rAsculindu-se, a cerut ajutor de la cazaci, le§i §i mos-coviti, precum §i de la celelalte popoare ghiaure din pärtile acelea, insInu a primit nici un ajutor. El a strins totu§i in jurul s/u pe unii dintre mir-zacii naivi §i un nurnAr considerabil de o§ti t/tare dezorientate, care i-auspus c/ i§i vor sacrifica viata pentru el.

<Mehmed Ghirai porneste Impotriva lui Adil Ghirai>.

Cind printul calgai FA ialiagasi au ajuns ins/ la Oceakov (Ozi), totiatarii din Bugeac §i Akkerman, precum §i t/tarii nogai le-au ie§it en totiiin intimpinare.

< Instalarea noului han In Crimeea si fuga lui Mehmed Ghirai spre Caucaz>.

... Eialetul Silistra a fost acordat lui bostangiba§i de Istanbul, Iusufaga.

ANUL 1019154

58 r.(410)

(479)67 v.

... A 30-a zi a lunii gemazi I 155, intr-o miercuri, solii Moscovei §i (508)Transilvaniei au venit impreunl §i s-au inchinat la picioarele inaltului

154 11 iunie 1668 31 mai 1669.155 5 noiembrie 1668.

332 SILAHDAR FINDIKIALI MEHMRD AGA

tron, iar in a cincea zi a lunii regeb 156 intr-o luni, s-a inchinat la tronul71 v. impgrAtiei i beiul Moldovei, supusul crestin (zimmi ) numit Duca 167,

care a fost numit din nou, imbrAcind caftan.(509) A saisprezecea zi 158, intr-o vineri, sosind stirea mortii vizirului eavu§

Ibrahim pasa, valiu de Egipt, in locul lui a fost numit beilerbeiul de Silistra,Kara Ali pasa, iar in locul acestuia a fost numit valiul de Timisoara, PiringiMehmed pap, din Fiipopol.

A douIzecea zi, intr-o marti 166, a venit solul hanului cAzgcese,Dorosenko 160, cu scopul de a se supune fatg de inaltul Devlet i cu rugA-mintea de a i se da tuiuri (tug) si steag. Plecindu-si fata la picioarele su-blimului tron, fapta sa de supunere a fost acceptata

(510) in a zecea zi <a lunii sevval> 161, intr-o miercuri, supusul crestin carea fost numit bei nou in Tara RomAneascg 162 a fost investit cu hilat i cusurguci (siipurge ) §i s-a inchinat la Pragul impaxatesc.

(511) ANUL 1080 163

(551) . . . In prima zi a lunii muharrem a acestui an, intr-o vineri,pe cind prealuminatul padisah se afla in satul Dogan, solul cazacilor, prinmijlocirea unui caimacam pap, plecindu-si fata la picioarele sublimuluitron in semn de supunere, s-a plins de neamul tgtgresc i, solicitind aju-torul i protectia padisahului, prezentat scrisoarea. Adresindu-seindata," cu toatg, mAretia sa impArgteascA, <sultanul> i-a spus dragomanuluiea ei 85, fie statornici in supunere i cg, va porunci demnitarilor imperiuluisu ca ei <cazacii> sl fie sub protectia sa fat4 de inamicii lor.

(558) ANUL UNA MIE OPTZECI I UNU164

(559) <Intrarea sultanului Mehmed al IV-lea in palatul de la Adrianopol i sosirea mareluiserdar. Schimbdri in ierarhia Portii>.

. Lui Seih Mehmed pasa, unul dintre vizirii de bolta", i s-a dateialetul Timisoarei, iar inaintasului san Kozbekci Iusuf pasa tinutul Ineu .

(562) ANUL 0 MIE OPTZECI SI DOI 16578 v.

(565) <Relatarea sosirii solului hatmanului cazacilor, Dorosenko, cu o scrisoare ; expeditia pa-diahului impotriva craiului i motivele cucenrii i ocuparii cetAtii Camenita (Kamaruce).Descrierea plingerh solului cdz Acesc impotriva tAtarilor i mazilirea lui Adil Ghirai, hanul

79 r. Crimeei. Pregatiri pentru expeditia Impotriva Poloniei, care cAlcase tratatul de pace>.

156 9 decembrie 1668.157 Gheorghe Duca (1668 1672).158 20 decembrie 1668.159 24 decembrie 1668.165 Petre Dorosenko, hatmanul Ucrainei.161 13 martie 1669.162 Antonie din Popesti (1669 1672).163 1 iunie 1669 20 mai 1670.164 21 mai 1670 9 mai 1671.165 10 mai 1671 28 aprilie 1672.

si-a

SILAHDAR TARIT-1 333

ANUL 0 MIE OPTZECI SI TREI166 (567)COPIA SCRISORII CRAIULUI <POLON>167 (569)

<Regele polon arata ca a aflat despre supunerea lui Dorosenko, cu cazacii din Ucraina, 80 r.fall de sultan si continua sa ceara sa nu se porneasca expeditia impotriva Polomei. Se amintestede tatarii din Akkerman. Regele se plinge de Dorosenko, care ataca palanci si cetati la hotare. (570)Discutii privind faptele lui Dorosenko. Scrisoarea marelui vizir si pornirea expeditiei turcestispre Po Ionia. Sosirea padisahului la Cozlugea, uncle Husein aga, unchiul marelui vizir, avea ornosie. De aici trece la Varna, unde Katirgioglu Ibrahim bei, aratind alaz, a fost caftanit>.

In a doudzeci i sasea zi a lunii safer 168, intr-o miercuri, pornindu-se (574)de acolo, la al cincilea popas, s-a descins in cimpia de la Tekiirkby 1e9,

de lingd Karasu, unde s-a poposit o zi pentru sosirea gaziilor norocosi, in-sdreinati s meargd in expeditie. StrigAtorii au adus la cunostintd, atrd-gild cu asprime atentia trupelor, cd, fiecare trebuie sd-si pdzeascd binecortul i sd fie cu bAgare de seamd. Li s-a pus, in special, in vedere ca' incortul cui se va gdsi un lucru provenit din furt, stdpinul cortului va fi omo-nit. In a doua zi a lunii rebi iil-evvel <1083 H. > 170, pornindu-se si de acolo,la al treilea popas sultanul a descins, cu. mic alai, in cortul impArdtesc 81 r.

(575)

onorul.special pregdtit cimpia Babadagului, unde trupele de ieniceri au dat

In ziva urmAtoare 171, vineri, au fAcut popas, apoi au plecat maideparte.

Atunci beilerbeiul de Bosnia, vizirul Ifzun Ibrahim pasa, a sosit laordia imperiald cu o mie cinci sute de pedestrasi i cdldreti i cu toate tru-pele sale de gardd, precum i cu multimea formata din timariotii marimici, inarmati, din sangeacurile Bosnia, Semendria, Zvornik, Kills, Cernik

cind au trecut prin fata inaltului cort, la locul unde se &do:lea onorul, ela fost invitat in fata padisahului Atunci, sosind niste oameni prinside < Gheorghe > Duca, voievodul Moldovei, acestia au dat de stire c craiullesesc se pregdteste sd-si aseze tabdra cu neamurile austriece i maghiaredin cetatea Camenita.

<Haseki sultan si printul Mustafa au fost lasati la Babadag pina la intoarcerea din expe-ditie>.

SOSIREA PADISAHULUI GAZIU IN IMPREJURIMILE ISACCEI

In a §asea zi <a lunii rebi I 1083 > 176, zi de simbdtd, pornindu-sede acolo <Babadag>, la al doilea popas, in ziva cind urmau s soseascg, laIsaccea, s-a dat firman pentru pregdtirea alaiului de cuirasieri, inarmatipentru onor, dupd acelasi ceremonial care a avut loc la plecarea de la Adri-anopol Padisahul, cu putere i märetie, s-a dus calare pe un cal iuteea, cu un surguci pe cap ..., si a descins in cortul imperial asezat

166 29 aprilie 1672 17 aprilie 1673.167 Mihail Visnevetchi (1669 1674).166 23 iunie 1672.169 Techirghiol.170 28 iunie 1672.171 29 iunie 1672.272 2 iulie 1672.

in

§i,

vintul,

si

si

(576)

334 SILABDAR FIND1KLILI MEHME'D AGA

in apropierea dealului numit Sultan-Osman-Han-Tepesi, dupg numelergposatului, si situat in regiunea Isaccei. Atunci s-a tras cu tunuri §i cupusti din cetate si din corgbiile emirilor de marina', veniti pe Dungre, §ia avut loc o mare veselie. Vizirii §tiau ca aceasta fiind prima expeditie aprealuminatului padisah 173, dragostea, sfortarea si dorinta sa pentrulupta impotriva ghiaurilor atingea gradul cel mai inalt.

<Descrierea mdretiei ostii otomane, mai puternicA cleat In alte expeditii din Orient saudin Occident>.

in acest loc, ocaua de fging se vindea cu cinci aspri ... , de pesmetieu zece aspri, ocaua de seu cu 30 de aspri, ocaua de cafea cu 300, de orezeu 170, chila de orz cu 20, iar o pereche de sandale s-a vindut eu 50 de aspri.Mai inainte, cind s-au inceput preggtirile de expeditie, s-au trimis inalteporunci batrinului cu mult mestesug Zaim Iusuf aga, dintre notabilii(aian) Belgradului, ca sg pregateasca vase (tonbaz ) necesare pentruconstruirea unui pod peste apa Dungrii. Astfel, el a pus sa se construiasegla Grgdisca si la Pojega, de pe malurile riurior Sava si Drava, vase numitetonbazuri. Iar celelalte lucruri trebuincioase au fost aduse de prin pgrtileMoldovei si TArii Romanesti. Sub conducerea lui Osman pasa, beiul san-geacului de Nicopol, s-a construit si s-a preggtit peste Dungre un pod mare,pornind de la Isaccea si mergind ping in apropierea satului numit Karta1174,aflat pe partea Moldovei. Acest pod fusese construit cu cincizeci si saptede tonbazuri si avea lungimea de 750 de arsini si lgtimea de 10 arsini. Ininterval de trei zile, cit s-a poposit acolo, au trecut peste podul mai sus-aratat, pe partea cealaltg, potrivit firmanului, valiul de Bosnia, impreungcu ceilalti mirimirani si emirii prezenti acolo, si au descins la o distantaoarecare. A doua zi, a trecut si agaua de ieniceri, dupg care a urmat tuiulimparatese. Atunci, prealuminatul padisah, din prieina marii sale afeetiunifatg de mariile lor sehzadele, care erau la Babadag, luind cu el numerosioameni din curtea interioara. (ic-halki ), pe marele vizir, pe al treilea vizir,precum FA multi alti oameni dintre levenzi, s-a dus in mare grabg acolosi i-a vazut ... Atunci, hekimbapi 175 a adus la cuno§tintg ca la Isacceaclbna este mai placutg §i mai temperatg decit la Babadag. De aceea s-a datfirman ca sg fie alese doug, ingrijitoare speciale si sa se pregateaseg cele ne-cesare pentru sederea lor la Isaccea, ping la intoarcerea sa din expeditie.Dupg aceea, in a unsprezecea zi a lunii mai sus-argtate 176, intr-o joi, apornit din menzilul Isaccea, cu toti vizirii, inaltii demnitari, precum si euspahiii si eu silahdarii si, trecind peste podul mai sus-argtat, a descins enonoare in cortul sau impgratesc din §esul satului Sartal. In clipa aceeas-a tras din cetgti si corgbii eu tunurile si cu pustile de au umplut orizontulcu detungturi. Unid afurisiti din partea du§manilor raufacgtori s-au ginditsa pricinuiascl pagnbe tarii Moldovei. Beiul Moldovei li s-a opus si a trimistrei prinsi (dii ) la ordia impgrateascg. Cind au fost cercetati, acestia audeclarat : Noi, vreo doua mii de lesi, fuseseram insgrcinati din parteacraiului lesesc sa prindem limbi. Intilnindu-ne insg cu moldoveanul, uniidintre noi au fost o moriti, altii au fugit, iar noi am fost prinsi. Acum, era-

173 Mehmed al IV-lea (1648 1687).174 Localitate In nordul Dundrii, lingd Oblucita (U.R.S.S.).175 Medicul sef al curtii.176 7 iulie 1672.

,

SILAHDAR TARIH 335

iul nostru cere ajutor de la austrieci si de la moscoviti". Cind. s-au aflatacestea, au fost trimisi in mare graba, cu ostile eialeturior lor, beilerbeiulde Bosnia, vizirul Uzun Ibrahim pasa, si beilerbeiul de Anatolia, Ali pasa,pentru paza granitei Moldovei si a zaherelei ce se gasea depusg la locurilede popas din acele imprejurimi. Iar beiul sangeacului de Hudavendighiar 177,Mehmed pasa, a fost insarcinat cu paza podului mai sus-aratat.

<Misiunea de a transporta cele cincizeci de tunuri baluneza §i colornborna de la Chilia siIsaccea, unde fuseserd aduse din Istanbul, a fost data lui Murad pasa, sangeacbeiul de Ceankirt.Urincaza descrierea sosirii unor noi trupe la oastea otomana si trecerea lor prin fata cor-tului padisahului]>.

S-a poruncit ca sangeacbeiul de Nicopol, Osman aga, sa duca peDunare, spre apa Prutului, corabille cu zaherele ... Din partea padisa- (578)hului s-a dat firman de invoire ca toti sa-si lase la Isaccea echipamentelesi alte poveri ce le aveau peste trebuinta, precum si o parte a cortului im-perial ... Iar a doua zi, hind a saisprezecea zi a lunii sus-aratate, intr-omarti, ce corespunde cu doua<sprezece > iulie, padisahul a pornit personal,cu armata islamicg purtatoare de victorii, de pe cimpia Kartal si a deseins 81 v.la locul de popas numit Grecul 178, unde beilerbeiul de Adana 17°, Abaza-Kör-Hiisein pasa, si sangeacbeiul de Silifka 180 , Kiiciiik Mehmed PasaokluIbrahim bei, s-au alaturat armatei imperiale cu toate trupele lor de gardasi cu ostile eialeturilor lor. Cind au trecut cu alai prin fata cortului imperial,au fost onorati cu hilate stralucitoare. In a saptesprezecea zi 181, miercuri,pornind si de acolo, la al doilea popas au ajuns la locul numit Zarnesti,de pe malul riului Prut. Atunci, a sosit omul hanului, numit Bahadir aga,Impreuna cu agaua marelui vizir ce fusese trimis mai inainte de han, adu-cind stirea ca prealuminatul han, potrivit poruncii padisahului, a pornitdin Crimeea cu numeroase osti Ware, Vingtoare de dusmani, indreptindu-sespre ordia imperial& si ca, decit sa vina pe drumul cel drept, au apucat pedrumul ce trece prin tara dusmanului legii, considerind aceasta masuramai potrivita.

in a nougsprezecea zi 182, vineri, pornind si de acolo, tot la al doileapopas, s-au oprit la locul numit trecatoarea Tigheci (Kegheei), de pe malulPrutului ...

In a dougzeci si una zi, duminica 133, plecind mai departe, au descins, (579)la al treilea popas, in cImpia satului numit Barza'resti <sau Vdrzaresti ? >,tot de pe malul Prutului. In ziva aceea, voievodul Moldovei, <Gheorghe >Duca, a prezentat pe drum alaiurile sale, in aripa dreaptg, <a armatei>,cu vreo doug mil de oameni. Cu toate ea vilaietul Moldovei era plin de za-herele, totusi, de-a lungul a cinci-sase popasuri ostile islamice au dus marelipsa de ele, incit la acest popas o chila de orz a fost vinduta cu o suta sap-tezeci de aspri. S-a aflat cg, de fapt mai sus-numitul afurisit, eu scopul dea ocroti raiaua Moldovei, Meuse hainie si provocase aceasta lipsà, trimitindpe ascuns <zaherele> in locuri greu de umblat. Pentru a se respecta rangu-

(577)

177 Provincie In Anatolia, cu capitala Brusa.178 Greceni, pe Prut, linga Tigheci.179 Gras si provincie In Anatolia.no Localitate In Anatolia.181 13 iulie 1672.183 15 iulie 1672.188 17 iulie 1672.

336 SILAHDAR FINIDIKLILI MEHMED AGA

rile eialeturilor in timpul mersului, precum si al onorurilor, dupa, regulilevechi, vizirii si mirimiranii s-au aranjat astfel : ...

<Urmeazd descrierea a§ezarii o§tii otomane>.

In a dougzeci si patra zi 184, intr-o miercuri, pornindu-se si de acolo,s-a ajuns la locul de popas Tutora (copra), din dreptul orasului numitIasi, capitala beiului Moldovei. Apoi, s-a pornit cu alai pompos de la loculuncle s-a mincat si. s-a descins cu onoare la ordia imbracata, cu armuri,aflata pe malul Prutului, asa cum s-a aratat. In ziva aceea venisera si seadunasera, de dincolo de Prut si. de la mari departki, precum si din Iasi,atit de multi ghiauri ca sa priveasca, incit numarul lor era fara, sfirsit.La locul de popas aratat mai sus, in timpul celor sapte zile de sedere, s-adistribuit ostilor toata, zahereaua. Apoi s-au dezlantuit niste ploi torentiale.Prealuminatul padisah , impreung cu suita sa si. cu al treilea vizir, KaraMustafa pasa, care fusese numit caimacam, precum si impreuna cu vizirulKaplan Mustafa pasa, valiul de Alep, luindu-si fiecare un numar de oameni,au incalecat in zori de zi si, trecind podul de pe Prut, s-au dus in orasulIasi ce se afla la o departare de patru ore, onorindu-1 cu prezenta lor. Acoloau descins cu onoare la cortul imparatesc, asezat la marginea orasului.Atunci Duca, voievodul Moldovei, asternind. sub picioarele calului sulta-nului stofe pretioase, a oferit drept pesches pragului imperial, stapinuluiconjunctiilor stelare, prin intermediul vizirului Kara Mustafa pap, unhanger incrustat, o blana de samur, cinci boccele de stofe de matase si treicai trapasi. In momentul in care s-a inchinat la pamintul de la picioareleimparatului, acesta i-a spus : "Tu, ghiaure, din pricina nepasarii pe care aiarkat-o in pregatirea zaherelei pentru ostile islamice de cind au trecut eleDunkea, si din pricina intrigilor si rautatilor tale, ce ne-au pricinuit gre-utati, ai atras asupra ta minia si supa'rarea mea. Sa fii pedepsit intr-un chipaspru". Cind sultanul a dat aceasth porunca, el n-a mai fost in stare sa aratevreo scuza, sau sa prezinte vreun pretext, sau sa dea vreun raspuns. Tre-murind. ea un nenorocit, era cit pe ce sa, can', jos. Atunci, mai sus-numitulpasà, intervenind, 1-a salvat si, imbracindu-i un caftan (hilat), a facut capadisahul sa-1 goneasca din fata lui. Incepind din ziva aceea, la ordia im-periala s-a gasit zaherea indestulatoare.

<Sosirea altor ojti, la Tutora, la oastea lmpárAteascA, In frunte cu Hall pa§a, beilerbeide Oceakov>.

Pentru ca oastea, islamica sa nu aiba dificultati la drum, au fost nu-miti oameni care sa cumpere din. fiecare menzil cele necesare. S-a emisErman sever ca zahereaua adusa din imprejurimi, de catre cei care o procura,sa fie cumparata in fata cortului de rezerve.

(581) <Trimiterea beilerbeiului de Oceakov, vizirul Hall pa§a, In avangarda>.

De asemenea si sangeacbeiul de Ceankiri, Murad. pasa, potrivit insar-cinkii sale, a transportat de la Chilia ping, la ordia imparateasca, bunurile,impreung, cu munitiile si cu ghiulelele. Ele au fost impartite timariotiordin Rumelia si Bosnia. Iar pentru paza celor doug poduri construite pesteriul Prut a fost desemnat agaua ulufegiilor de stinga, Parmaksiz Ahmed

184 20 iulie 1672.

SILABIDAR TAREFI 337

aga, impreund cu osta0i sat Agaua de ieniceri a plecat in fao. In ziva ur-indtoare, a treia zi a lunii rebi II185, intr-o joi, prealuminatul padiph, por-nind impreund cu toatd armata imperiald §i cu gaziii strdluciti de la loculde popas mai sus-ara' tat, a trecut peste podurile de pe riul Prut §i s-a indrep-tat cu mare alai spre malul Nistrului ( Turla ) cel insetat de singele pdgini-lor §i a descins la locul de popas Iapura 186.

LUI TA TATARILOR 5I ZDROBIREA RAUFACATORULUI HANENKO...

... in a patra zi 187, intr-o vineri, pornindu-se §i de acolo, s-a ajunsla locul numit Berarina < ? >, care era al patrulea menzil. A fost trimis indatdbeilerbeiul de Bosnia, -vizirul Ibrahim pap, impreund cu Wile sale de gardd,i cu oastea eialetului sdu, ca sd, procure in cel mai scurt timp cheresteaua

necesard pentru podul ce se va construi peste fluviul Nistru. Imediat dupdaceea, potrivit poruncii date, a fost trimis inainte i defterdarul vizirAhmed pap, cu materialul necesar pentru pod. Atunci, tdtarii celui de-aldoilea vizir Musahib Mustafa pap, intorcindu-se din incursiune, dupd odevastare singeroasd, au adus, in afard de citeva mii de oi i alte vite, 0vreo doud sute cincizeci de prizonieri . .. De atunci incolo, pe mdsurd cese apropiau de hotar, la fiecare loc de popas cddeau in miinile musulmanilorcite trei pind la cinci ghiauri atáciti .. .

82 r.

(582)

SOSIREA PADI5AHULUI GAZIU PE MALUL FLUVIULUI NISTRU 51 PUNEREA TE- (583)MELIEI PODULUI PESTE FLUVIUL MAI SUS-ARATAT, PRECUM 5I CUCERIREA

FORTARETEI ZWANIEC (IZVANCEA)

A noua zi 188, miercuri, pornind 0 de acolo, la al doilea popas padi-phul a descins cu onoare, impreund cu alaiul sau, imbrdcat in zale, lainaltul sail cort asezat pe locul numit Pinar-Ba§i 188,situat la o distantd deaproape o ord de cetatea Hotinului ce se and pe malul de dincoace al Nis-trului. Corturile o§tilor victorioase hind mezate pe distanta dintre Pinar-Ba§i 0 malul Nistrului, iar malul celdlalt fiind tinut lwsc, se puteauvedea indltimile dealurilor ,i muntilor ceatii Camenita. Dindu-se firmanpentru un popas de cinci zile, vizirul 0 defterdarul Ahmed pap a inceputconstruirea podului, iar marele vizir Ahmed pap, indatd ce a sosit, a plecatdin alai 0 s-a dus, impreund cu al treilea vizir Kara Mustafa pap, lingd pod,in apropierea cdruia au a§ezat cite un cort mic. A§ezindu-se acolo, s-audepus toate silintele pentru terminarea podului cu un ceas mai devreme.Venind in fiecare zi, ei au urmdrit cu mare atentie, pind seara, continuarealucrdrilor de construire. Pentru orice eventualitate, ei au luat mdsuri binechibzuite, fácind intdrituri la capdtul de dincoace al podului ardtat mai sus.Era mai bine ca celdlalt capdt sd fie apgrat prin intdrituri. In acest scop,potrivit firmanului, beilerbeiul Oceakovului, vizirul Halil pap, 0 sangeac-beiul de Ceankiri, Murad pap, cu toate Wile lor de gardd 0 cu Wile din

185 29 iulie 1672.188 Se poate citi §i Papura; Iepureni (?).187 30 iulie 1672.les 4 august 1672.18e CapAtul fintirni" ; Fintinele (?).

22 C. 16 7

338 SILAHDAR FIN1DIKLILI MEHMED AGA

eialeturile lor i impreung, cu trei sute de ieniceri i ostile de sacrificiu (ser-den-geciti ) ce fuseserg recrutate indata, s-au imbarcat pe niste caicuri inform5, de plute (sal) §i au trecut pe malul celdlalt. Multi dintre ei au tre-cut dincolo inot pe cai si au fgcut intArituri de lemn, numite irampo, lamarginea satului din dreptul podului. Ienicerii i trupele de sacrificiu s-auasezat In intarituri i acei bravi renumiti au inlAturat astfel eventualelezarve ale dusmanului. S-a dat atunci firman ca toti tAtarii aflati in suitelevizirior, rnirirniranilor i emirilor s treaca' pe partea cealalt i s meargAlinga mai sus-argtatul pa§A. In ziva aceea, marele vizir Ahmed pasa amers in cetatea Hotinului cu scopul de a o vizita, dar negAsind acolo locde sedere, a mers un timp oarecare de-a lungul Nistrului si a Vazut cá am-bele sale maluri sint formate din stinci, iar patru parti ale sale sint aplratede cet6ti puternice. Atunci, ajungind in fata unei fortArete de piatrl ne-maivAzut-a, numita Zwaniec, s-a oprit abolo.

<Urmeazá descrierea cuceririi cetatii farA luptà, ea fiind evacuata de poloni>.

(581) In trecut, atunci cind sultanul Osman han ]-9° se razboia cu tabAraleseasca in tinutul Hotinului, Hagi Thisein pasa, care fusese maziit dinpostul de mare vizir, in fruntea unei osti i avind. alAturi i pe hanul Cri-meei, Ganbek Ghirai, trecind Nistrul, asediase sus-numita cetate cu tunurimari de tip kolonborna cu toate cg, o Mtuse timp de citeva zile, nureusise totusi s-o cucereascg. Cu ajutorul lui Allah, .. . ea a fost supusg,acum fArA luptl i macel. Un rob de origine rusa, apartinind unui ciorbagiude ieniceri, apucind intr-o noapte calea renegarii, s-a dus la lesi i s-a intelescu cei din ceata de ghiauri nedemni adunati in tinutul cetatii Camenita.

<Se aratas ea acest rob incearcA prin viclesug sa"-i atraga pe turci mai aproape de crestini,dar e prins si omorit>.

(585) Potrivit insarcinarii date, aproape 400 de voluntari bravi, dintresupusii celui de-al doilea vizir Musahib Mustafa pap, au facut incursiuniin pArtile ghiaurilor. Cind au atacat cu succes cetatea numita Sudingea191,nedemnii ce se &eau in orasul cetätii au intreprins unele actiuni cu arcuri

sabii Hagiki Pasaoglu Eiub, dintre supusii celui de-al treilea vizir82 v. Kara Mustafa pasa, plecase intr-o incursiune in tinutul lesesc dintre Nistru

Prut, cu peste o mie de tatari din Bugeac . Imediat dupg aceea i voie-vodul Tarii Românesti, Grigorascu 192, -potrivit traditiei lor, §i-a prezentatalaiul bine rinduit i impodobit, format din peste zece mii de ostasi cres-tini, pedestri i eMri, cu cusme albastre pe cap, dar negri la suflet, avind

nenumarate steaguri cu cruci. i el, de asemenea, a fost imbracat cu caf-tan in fata padisahului.

<Trimiterea de osti spre cercetare la Camenita i vestca sosirii tálarilor si a cazacilor hat-manului Dorosenko>.

(586) TERMINAREA PODULUI SI TRECEREA PADIAHULUI GAZIU IN PARTILELESEST I

<Eforturile vizirilor desemnati pentr.1 onstruirea podului de pe Nistru. Vizitarea cetatiiZwaniec de cAtre marele vizir si de care pauisah>.

190 Osman al II-lea (1618-1622).191 Sau Suclinija ; Sulita (?).190 In text : Ligoragu. Este vorba de Grigore Ghica, domn pentru a doua oará In Tara

RomAneasca (1672-1673).

§i,

ei

ei

5i

SILAHIDAR TARIM 339

La intoarcerea sa, sultanul s-a miniat din pricina nepkgrii si vineilui Duca, voievodul Moldovei, care ping in clipa aceea nu avusese grijaimportant& de a sprijini ostile islamice purtgtoare de victorie prin procu-rarea de zaherele. Potrivit firmanului, pe care-I respect& toatg, lumea, pepagina <condica> in care fusese numit <ea domn> s-a scris semnul mayiliriisale si astfel el a fost aruncat in inchisoare, prin ceausbasi Sari Suleimanaga, fiind legat si in lanturi. Locul sau a fost dat supusului crestin numitStefan 193, dintre boierii moldoveni, si acesta a fost imbrgcat cu caftan ...In timpul celor doug zile de sedere la locul de popas argtat mai sus, toatg (590)oastea imperialg, purtgtoare de noroc, si tunurile balimezza, impreung cumunitffle, au fost trecute peste podul mai sus-arkat spre partea ordiei irn-periale. Dupg aceea, Stefan bei, voievodul Moldovei, a fost insgreinat cupaza podului.

<Urmeazd descrierea asedierii cetatii Camenita>. (592)

... Cind afurisitii cei lipsiti de noroc, deja slgbiti, au primit vestea (598)cg; <turcii> au pus sä se sape un tunel sub intkitura lor, acest fapt a fgeutca ei sg-si piardg curajul si sg fug& in cetate, intgrindu-se acolo. In zivaaceea venise solul craiului lesesc. El a fost congcit in locuinta lui ceausbasi,dindu-i-se cele necesare. Beilerbeiul de Diarbekir, ciohodar Hasan pap,in timp ce venea, trecind pe la Isaccea, a fost intors de nevoie inapoi, fiindinsgrcinat cu paza Babadagului, impreung cu trupele sale de gardg si cuoastea eialetului sgu. Potrivit firmanului, el a trimis la ordia imperiald,prin chehaiaua sa, Pa lu bei, cele doug mii de cintare de pulbere rgmase laIsaccea, iar tunurile ce mai rgingseserg le-a trimis la ordia impäräteasc'gprin Osman pap, sangeacbeiul de Nicopol.

CUCERIREA CETATII CAMENITA

<Dupd cucerirea Camenitei, oastea turceasca Inainteazd spre interiorul Poloniei.Acordarea acestei cetati lui Halil pasa, beilerbei de Oceakov, care se gdseste acolo cuoastea tinutului sail>.

Beilerbeiul de Alep, vizirul Kaplan Mustafa pap, a fost numit ser-dar peste ostile islamice. De asemenea au fost trimisi cu ele si ostasii tg-tari, cu prealuminatul han, oastea cgzgceascg, impreung cu hatmanul Do-rosenko, precum si oastea Tgrii Românesti, cu voievodul Grigorascu.

<Intoarcerea padisahului>.

Sosind la Pragul imperial solul craiului din Ardeal Apafi Mihail, cuscrisoare de supunere din partea sa, precum si cu cinci sute de care, o trg-suricg impodobitg cu briliante 0 cu trei cai iuti, precum si cu doug gaite,a instiintat cl este in asteptarea firmanului imperial, impreung cu oastea sa.

<Misiunea primitft de Abaza Kerr Htisein pasa, beilerbei de Adana. Cucerirea unor planetpolone>.

INCHEIEREA PACII CU LESII

(601)

(604-606)

(608)

(609)

(615)

Art. IV. De asemenea, nici tinuturilor, nici cetgtilor, nici oraselor, (616)precum si nici celorlalte tirguri si sate ale craiului lesesc sg nu se mai can-zeze pagube din partea padiphului si din partea marelui vizir, a mirimira-

193 Stefan Petriceicu (1672-1673).

340 SILAFIDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

(617) nilor, emirilor, a ostilor victorioase i nici din partea tAtarilor, ce se aflà inMoldova, in Dobrogea, la Akkerman, la Bender si la Oceakov, i nici dinpartea altora

... Dug, dupl incheierea acestui tratat imperial, va merge in taracraiului lesesc careva dintre tAtari sau moldoveni, sau dintre alii i dugva jefui sau va scoate robi de acolo, cind aceste fapte vor fi facute cunoscutedin partea craiului, atunci astfel de oameni A, nu fie cumpärati in tarileislamice, dacA au fost scosi <ca robi> dupà incheierea acestui tratat. Deasemenea, sa, nu fie vinduti ca robi in tara leseasa, acei care apartin pàriinoastre. Tot astfel dacà, avind loc o expeditie victorioasA impotriva cra-iului unei tgri ghiaure, va trebui sà ia parte insusi prealuminatul padisah

86 v. al musulmanilor, sau numind un serdar, se va indrepta asupra acelui dus-man cu ostile islamice, impreunA cu voievozii Transilvaniei, Tani Roma,-nesti i Moldovei, atunci craiul lesese, in semn de devotament i sinceritate,precum si pentru asigurarea victoriei, s'a nu dea ajutor acelui dusman cuoastea sa si cu vistieria sa.

(618) Dat fiind &à in Mail de expeditia de la Hotin cu sultanul Osmanban, i aceea rgmas6 nehotgrità, intre cele douà <osti > n-au avut loc alteciocniri, erau foarte ingimfati

(619)INTOARCEREA GAZIULUI PADISAH LA PRAGUL IMPARATESC

Cu ajutorul slàvitului Allah, dui:a marile cuceriri ce au avut loc inche-indu-se pacea, prealuminatul si gaziul padisah a pornit, in a douàzeciopta zi a lunii argtate, intr-o joi, care corespundea cu a zecea zi a luniioctombrie 194, cu toatà armata imperialà i cu toate ostile islamice, in cimpiaBuczacz (Rucea?) §i s-a intors i s-a indreptat cu bucuria cuceririi i cunoroc spre Pragul fericirii. Ajungind In apropierea podului de peste Siret,a doua zi, vineri, a descins in jurul psalgncii numità Koruka. Inaintasului

(620) sau, vizirului Sari thisein pasa, i-a fost acordat eialetul Oceakov, iar pre-decesorului acestuia, vizirului Hada pap, care era muhafizul Camenitei,i s-a acordat ca feudà (arpahk) sangeacul Nicopol, impreun6 cu hassurile

87 r de acolo.(621) ... In a cincea zi 195, intr-o joi, pornindu-se si de Rugg Zwaniec,

s-a trecut peste podul de pe Nistru pe malul moldovenesc i s-a descins lalocul de popas numit Pinar-Basi. In a sasea zi, vineri, pornindu-se si deacolo, s-a oprit in apropierea satului numit Modonca < ? >, de pe malulPrutului.

PLECAREA HANULUI TATAR SI A HATMANULUI DOROSENKO

<Acordarea diferitelor daruri hanului Sehm Ghirai>.

El a cerut ca tgtarii nogai din Bugeacul Akkermanului, care comiteaulàrà incetare rautati in acele tinuturi, sA fie ridicati cu totii i sä fie tre-cuti dincolo de riul Oceakov, spre a fi mutati i asezati in pgrtile Crimeei.Sultanul, invoindu-1 pentru aceasta, i-a dat in MinA un hattiserif. Totodatà

194 De fapt 21 octombrie 1672.195 27 octombrie 1672.

si

gi

SILABOAR TARER 341

i s-a dat poruncg i sfaturi 0, mearga din partea de dincoace a Nistrului,adicl din tara Moldovei, §i, trecind pe la cei din Bugeac, s'a-i ia pe toti§i sA-i ducA in Crimeea ... In a saptea zi 3-96, simMt6, pornindu-se.5i de acolo <de la Modonca >, s-a descins la locul de popas numitBerberita <Berbeceni I >, de pe malul Prutului, unde imamului sa'u,Edirnevi efendi, i s-a acordat rangul de kadiascher de Rumelia, iar in aopta zi 197, duminicg, pornindu-se §i de acolo, s-au kezat in cimpia satuluinumit Vaslunga, de pe malul Prutului. De ieri, drumurile flind desfundatede ploile ce au Cazut fArA incetare, poverile o§tii nu au ajuns Inca, din cauzanoroiului ... Atunci sosind scrisoarea prealuminatului han, se anunta Ca,din pricina plecärii sale in expeditie imperiala, au venit in tinuturile ace-lea <Crimeea > vreo zece mii de cazaci barabki 199, cu scopul de a devasta§i de a pricinui pagube, socotind Ca, Crimeea este goala ; de asemenea, Cacalgai sultan, care se afla in partea Crimeei, aflind aceasta, a mers cu oasteatatareasCa impotriva kr ...

In a zecea zi 199, intr-o marti, plecind kii de acolo, s-a descins, la aldoilea popas, in apropiere de satul numit Tutora, tot de pe malul Prutului,care se aflg, in fata tirgului Iki, re§edinta voievodului Moldovei. in noap-tea aceea a plouat i a nins fara incetare, din care pricinä drumurile deve-nind foarte noroioase §i mlktinoase, cea mai mare parte din Camile n-aumai putut merge. De aceea, o parte din poveri a fost incarcata in cord-biile de sare i a fost trimisa pe apa Prutului la schela Isaccea. Iar a douazi, vineri <sic >, au stat pe loc ...

in a paisprezecea zi 200, simbata, era Ruz-i-Kasim, pornindu-se §ide acolo, la al cincilea popas s-a descins in §esul satului numit ZArne§ti(Zern4 ), pentru a pleca §i de acolo in a nouasprezecea zi 2°1, intr-o joi,iar la al treilea popas au trecut podul peste Dunare §i s-au kezat in §esulIsaccea. In ziva aceea, inainte de amiazá (kuguk ) 202, vremea a fost rece,MA, pe urma, indreptindu-se din ce in ce, s-a incalzit de-a binelea. Atunci,s-a poruncit sg, se poposeasca timp de trei zile, kteptind sä soseascá Wile§i lucrurile ratlike in urma. Pentru aceasta s-a dat invoire armatei. Maiinainte, preamaritele ehzadele §i familia <padi§ahului > fusesera puse sglocuiasca la Babadag pina la intoarcerea din expeditie. De la locul unde atrecut Nistrul, el <sultanul> le-a trimis un hatt-i humaiun pentru ca saplece inainte de a se inrautati timpul. Drept urmare, aceOia porniserä spreAdrianopol. Prealuminatul padi§ah, la rindul Om, Mind cu el pe marelevizir Ahmed i pe al doilea vizir, Musahib Mustafa pka, a pornit i i-aajuns din urma la Techirghiol ( Tekfiirkoy ). Cu paza armatei imperiale afost insarcinat al treilea vizir Kara Mustafa pka. in a douazeci §i cinceazi 203, miercuri, pornindu-se i de la Isaccea, nu s-a mai trecut prin Babadag,ci prin partea dreapta a acestuia, §i. la al patrulea popas s-a descins in §esul

196 29 octombrie 1672.197 30 octombrie 1672.199 Cazaci zaporojeni.199 1 noiembrie 1672.zoo 5 noiembrie 1672.201 10 noiembrie 1672.zoz Orele 9 10 dimineata, cind se dadea brana pAsArilor.207 16 noiembrie 1672.

(622)

342 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

satului Tekfiirkoy. Acolo, prealuminatul padisah, cu haremul sgu imperial,si-a asteptat ostile. In acest loc de popas s-a dus la armata imperiall si adat porune6 pentru a rAmine acolo o zi. In a treizecea zi 2°4, intr-o luni,pornindu-se si de acolo si strAbkindu-se menziluri, la al doilea popas s-a

87 v. ajuns in apropierea satului Musa bei, unde s-a stat o zi ... In a treia zi(623) a lunii saban 2°5, joi, pornindu-se si de acolo, la al patrulea menzil s-au

asezat in sesul Provadia.<Popas la Nadar, la poalele Muntilor Balcani>.

(624) ANUL 0 MIE OPTZECI *I PATRU 2"CALCAREA TRATATULUI <DE PACE> DE CATRE CRAIUL LEESC 1 PLECAREA,

DIN NOU, A PADISAHULUI GAZIU IN EXPEDITIE IMPERIALA

Din partea regelui polon, Mihail <Visnevetchi >, s-au petrecut unele(625) fapte abuzive ce arkau incalcarea tratatului din partea sa, ea de pild'a in

special faptul ca, nu a trimis la Pragul imperial cele doukeci si clouä de miide galbeni pe care se obligase, potrivit tratatului, sg-i trimitg, in fiecare an,arkind de formA", ea pretext, neputinta lui de a-i stringe. Faptele si pur-tarea lui dusmänoasa" au ajuns la urechile padisahului ...

<Urrneazd declaratia de rkboi si pregdtirea expeditiei>.

Astfel, dupg ce <sultanul> a stat timp de 24 de zile la Ciukur Ceairi,in a doukeci si treia zi a lunii rebi I 207, intr-o luni, a pornit cu toatI ordiaimperiad, purtkoare de victorii si s-a indreptat spre pktile dusmanului.Astfel, dupg, ce au stat, de nevoie, timp de 23 de zile pe drumuri, la al doll--zed si unulea popas, marti, a opta zi a lunii kemazi II 2°8, au ajuns in sesulIsaccea. Cu gindul de a-i pedepsi pe ghiauri, s-a dat Erman ea sA, se popo-seasca' acolo un timp oarecare, iar in a doukeci si doua zi 2", marti, s-auplkit soldele ostasilor ...

(626) <Atacurile cazacilor In Imprejurimile Azovului si ale Donului>.

Pentru ca rAnfgcnorii cazaci sa. nu tread, in pktile Akkermanuluisi sI nu provoace pagube -prior islamice, beiul sangeacului de Avlonia,Iusuf pap, a fost inskcinat cu paza Benderului, dindu-i-se un numk oa-recare de ieniceri ... A sosit vestea cg, acestia, mergind, in timp ce pkeautrecgtoarea Cioplige 210, au fost atacati de un numk de cazaci din Sorocasi, dupa, lupte marl, ostasii islamului au iesit biruitori. *tefan <Petriceicu>bei, voievodul Moldovei, fugind in pktile lesesti, locul lui a fost dkuitsupusului crestin (zimmi) numit Dumitrascu 211, care era capuchehaiauasa la ordia imperialg, Fiind ImbrAcat cu hilat, el a fost trimis la tirgulIasi, care era resedinta sa de domnie ...

204 21 noiembrie 1672.20 P 24 noiembrie 1672.206 18 aprilie 1673 6 aprilie 1674.207 8 iulie 1673.208 20 septembrie 1673.209 4 octombrie 1673.210 Ciuflesti, Ciuburciu (?).211 Dumitralcu Cantacuzino (1674-1675).

SILAHDAR TARIH 343

COPIA SCRISORII IMPARATESTI <PRIVIND CEREREA DE RESPECTARE ATRATATULUI CU POLONIA>

.S-a auzit la urechile padisahului ca el <regele polon>, fiind bolnav,a ramas in orasul Cracovia, numind drept capetenie peste toata armatasa pe ghiaurul numit Sobieski, care era primul hatman al Orli lesesti,fiind cunoscut si sub numele de Kirhatman 212 ; c trecind apa Nistruluidin tara lor in partea Moldovei, ei inainteazO, spre cetatea Hotinului . . .

<Sultanul porunceste beilerbeiului de Oceakov sä ocupe podul de pe Nistru Inainte desosirea ghiaurilor>.

Potrivit firmanului, el §i-a instalat acolo taba'ra cu vreo treizeci demii de gazii victoriosi. A doua zi, vineri, ziva a doua a lunii regeb 213, aufost trecuti de la trecatoarea Isaccei pe partea Moldovei vreo dougsprezecemii de gazii norocosi, dindu-li-se porunca de a merge pin'a la Iasi in pas devoie .

ATACUL 51 BIRUINTA GHIAURILOR ; INFRINGEREA 05TILOR ISLAMICEIN LUPTA DE LINGA CETATEA HOTIN

88 r.

(627)

(628)

Ghiaurilor lesi care, adunindu-se, veneau incoace, ii s-a alaturat, deasemenea, si beiul Stefan <Petriceicu >, voievodul Moldovei, care fugise.DupA aceasta, intelegindu-se intre ei §i formind Impreuna o armatá nume-roma', s-au dus si au asediat ostile norocoase care se aflau la paza Hotinului.Ei le-au trimis soli de vreo doul-trei ori, cerindu-le sa se predea. Dar ser-darul vizir, Sari Thisein pasa, Intelegindu-se cu capeteniile 'DOH, a hota-rit sa, se lupte. Atunci, afurisitul de intrigant Grigorascu <Grigore Ghica >,care era voievod al T 'aril Romanesti, plecind pe ascuns din rindurile ostilorislamice, s-a supus ostilor lesesti, trimitindu-le stirea s vina la locul ara-tat de el. Afurisitii de raufacatori, aldituiti din pedestrasi si calareti, larindul lor, au atacat din mai multe parti. Tabara fiind foarte intinsa, os-tile islamice intarite n-au putut sa se apere in nici un chip si astfel a intratInauntru un mare numgr de ghiauri si a pus stapinire pe ei. Atunci serdarulvizir Misein pasa, dupa citeva lupte date, pierzindu-si curajul, a iesit dintabard, impreuna cu beilerbeii §i cu vreo doug sute de oameni, care eraucu ei, fiind usor echipati . Trecind inapoi pe podul de pe Nistru, inpartea cealalta, spre Podolia, acestia au fugit in cetatea Camenita. in (629)timpul acela, din pricina InvImeii, prabusindu-se podul si nefiind posi-bil unii dintre gaziii credinciosi, care ramasesera in urma, s-auaruncat in apa cu speranta de a sdpa si s-au inecat . Prilejul fiind departea afurisitilor, acestia au pus mina pe toate vitele, tunurile si muni-tube se gaseau in tabara. In cetatea Hotinului se inchisesera vreo optzecide gazii norocosi ; ei au iesit prin capitulare. Polonii, cueerind cetatea, auumplut-o cu ghiauri ca s-o pazeasca. Desi se gindeau sa inainteze spre malu-rile Dunarii, au renuntat totu§i la aceasta din pricina iernii grele. Afara de

212 Hatmanul de cimp", nume dat de turd lui Sobieski.213 13 octombrie 1673.

trecerea,

ce

344 SILAHDAR FINEDIKUU MEHMED AGA

aceasta, a sosit i stirea mortii craiului lesesc, a ralkitului Mihail <Visne-vetchi >

<Oastea polona a fost chematä pentru alegerea unui nou rege>.

Pentru paza granitelor Moldovei a fost rasat atunci, in tinuturileacelea, voievodul Stefan 214, cu citeva mii de ghiauri de adunatura. El < So-bieski>, mergind cu ostile lui diabolice in orasul Cracovia, a tinut acolosf at .

<Alegerea lui Sobieski ca rege al Polomei>.

88 v NUMIREA MARELUI VIZIR AHMED PASA CA SERDAR SI R AM INEREA LUI INORASUL BABADA G. PLECAREA PAD ISAHULUI, PENTRU IERNARE, IN TIRGUL

HA GIOOLU-PAZARI 215

Mai inainte, prealuminatul padisah hotArise sA-si petreac6 lunilede iarn5; la Silistra. De aceea, cele mai multe dintre cetele de osti fusesera,rgspindite in acele tinuturi. In prima zi a lunii saban <1084> 216, intr-ovineri, sosind. din nou striggtul disperat de ajutor al vizirului serascherSari Misein pasa, in a treia zi, duminicg, prealuminatul padisah a chematpe marele vizir in cortul slu imperial si 1-a numit serdar pentru a ajutaostile islamice care se aflau la paza Hotinului

<Se emisese firman imperial ca oastea aflat'a la ordia impArateascA i toti cei care plecaserá(630) pentru iernare sa se pregAteascä de expeditie>.

A treia zi, duminic6, sosind scrisoare la pragul imperial din parteavizirului Kaplan Mustafa pasa, de la locul de popas Tutora, prin ea seinstiinta c gaziii musulmani care se aflau la paza Hotinului au fost Infrinticu totii i ca, el, nemaiputind inainta, a r6mas in acel loc. Atunci, Mein-du-se sfat, au cAzut de acord cu totii cg, decit sg, porneasc6 pe o vreme deiarng asa de cumplitA, ... este mai bine sa, amine expeditia pentru prima-var.a. Desi prealuminatul padisah, care urma sà ierneze la Silistra, Ii schim-base locul de iernare in orasul Babadag, iar marele serdar urma s iernezein orasul Isaccea, irnpreunA cu ordia imperialg, totusi, orasul Isaccea nea-vind destu15, intindere pentru a fi loc de iernare pentru oastea imperialà,prealuminatul padisah a trebuit s5, ierneze la Hagioglu-Pazari, iar mareleserdar, impreuna, cu toti vizirii, cu membrii divanului i cu oastea de ieni-ceri, in orasul Babadag, iar ceiIali mirimirani i emiri au primit poruncg

ierneze tot in acele tinuturi Atunci s-a ridicat titlul de vizir serda-rului vizir Sari Hiisein pasa, iar el a fost trimis in exil la Bogaz-Hisari 217din Marea Mediterana. Eialetul Oceakov s-a incredintat ceausului Hasanpasa, care iesise din slujba de favorit (musahib) al sultanului Luni,in a unsprezecea zi 218, prealuminatul padisah, la rindul sgu, dup.-a ce astat pe cimpia Isaccei timp de 61 de zile ...s-a despgrtit de armata impe-

(631) ria15, si a plecat spre locul ce i-a fost ales pentru iernare ... La al doileapopas, onorind cu prezenta sa impArAteasc5, tirgul Babadag, a dat porunca.

214 Stefan Petriceicu, care fugise la poloni.215 Bazargic, azi Tolbuhin (Bulgaria).216 11 noiembrie 1673.217 Dardanele.218 21 noiembrie 1673.

...

...

a ...

...

SILAHDAR TAREF1 345

de sedere aici timp de zece zile. In timpul popasului, beilerbeiul de Diar-bekir, Satir Mehmed pasa, care abia sosise cu ostile sale de gard& si cu oas-tea eialetului s'au, a fost trimis la Isaccea. In a doukeci si treia zi a luniimai sus-aratate 213, intr-o luni, prealuminatul padisah, impreunl cu cai-macamul vizir Musahib Mustafa pap, pornind, au plecat spre Hagioklu-Pazari, desemnat ca loc de iernare, urmind ea sg fie gkduiti in timpulcakoriei si la menziluri ...

<GalAtoria spre Hagiogiu-Pazarl si sosirea sultanului in acest tirg, unde Conakcibasisi altii slut cAftAmti>.

NASTEREA PRINTULUI (.5EHZADE) SULTAN AHMED HAN

In a douIzeci si doua zi a lunii mai sus-arAtate <saban 1084 > 220,in noaptea de duminicA, venind pe lume un print, numit Ahmed 221, almkiei sale padisahului, atit in tabka impkgteascA, aici la Hagioklu-Pa-zari, cit si la ordia imparateasca de la tirgul Babadag, si in al treilea orasorasele au fost impodobite < si au avut loc petreceri >.

<Mazilirea marelui muftiu Iahia efendi si numirea lui Ali efendi>.

INFRINGEREA SI FUGA VOIEVODULUI sTEFAN <PETRICEICU> (633)

Mai inainte de aceasta, beilerbeii plecind la locurile lor de iernare, iarvoievodul Moldovei, Dumitrascu, plecind impreun6 cu ei de la Tutora inpktile Isaccei, s-a auzit ca" mai sus-arkatul domn al Moldovei, netrebnicul§tefan, care, rkculindu-se, fugise, zicind cg, este momentulpotrivit, a veniten citeva mii de afurisiti din partea hatmanului lesese si a ocupat taraMoldovei, intrind in Iasi. Mai inainte, beilerbeiul de Adana, Abaza KörHilsein pasa, fusese inskcinat s'a meargg la Hotin cu doug mii de ostaside sacrifieiu, dintre silahdari, impreun5, eu printul calgai care ayea dou6-zeci de mii de ostasi atari. Situatia de la Hotin devenind insg, asa cum s-a (634)

arätat mai sus, acestia s-au indreptat spre Iasi. Pe drum, avangkzile lors-au inedierat cu citeva mii de afurisiti, care porniserA din partea inamicilorsa' deyasteze tkmurile Dunkii. Cu ajutorul preaslayitului Allah repurtindvictorie, prin luptA, asupra afurisitilor, ghiaurii nedemni au fugit de team5,si de la Iasi. Misein pasa si printul calgai, oprindu-se la Iasi, au trimis laPragul imperial un mare numk de capete tgiate, care au fost lAsate laPoartd.

EXPEDITIA IMPERIALA

In a paisprezecea zi a lunii zilhigge 222, intr-o joi, a fost scos tuiulimpkgesc al stgpinului conjunctiilor stelare. De asemenea, a fost trimis6scrisoare de chemare la expeditie care hanul Crimeei, Selim Ghirai 223,

219 3 decembrie 1673.220 2 decembrie 1673.221 Viitorul sultan Ahmed al III-lea (1703-1730).222 22 martie 1674.223 Selim Ghirai, hanul Crimeei (1671-1677).

,

346 saLAHDArt FINDIICL/L1 MEHMED AGA

prin capugibmi Omer bei, care i-a adus §i sabie §i caftan §i cincisprezecemii de galbeni pentru cheltuieli de drum. Beilerbeiului de Alep, vizirulKaplan Mustafa pap, Bind numit comandant peste mirimiranii §i erniriice se ggseau la locurile lor de iernare, i s-a dat firman sg se adune la loculde popas numit Tutora, cu toate oti1e lor de garda, cu o§tile eialeturilorlor, §i aici s-a incheiat anul.

ANUL 0 MIE OPTZECI SI CINCI 224PLECAREA GAZ IULU I PAD ISAH PENTRU D ISTRUGEREA TINUTUR IL OR GHIAURE

DIN TARA UCRAINEI (UKRANIA )

in a dougzeci §i opta zi a lunii muharrem a anului mai sus-ardtat 225,intr-o simbgtg, cortul impargtese hind pornit, a fost a§ezat pe cimpia de

89 r la Hagiogiu-Pazarl...(635) In a unsprezecea zi 226, simbgtá, prealuminatul padi§ah pornind din

cimpia Hagioglu-Pazari cu toatá strglucirea impgräteascg §i cu toatà mg-retia sa de padi§ah, a descins in a §aisprezecea zi 227, intr-o joi, in localitateanumitg Ciftai.

In ziva sosirii sale, marele serdar a venit din ora§ul Babadag pentrua-1 intimpina pe prealuminatul padi§ah

in a §aptesprezecea zi 228, vineri, intr-o dimineatg binefacgtoare, ma-rele serdar §i Musahib <Mustafa > pa§a, impreung cu Inalii viziri, membriiDivanului, care erau in ormul Babadag, potrivit obiceiului au venit cu totiila u§a cortului imperial, uncle 1-au salutat pe padi§ah §i au descins apoicu mare alai la locul numit Deniz-Tepesi <Colin.a dinspre mare " > .Atunci, plingerile impotriva beilerbeiului de Oceakov (Ozn), Leahu (Leh)Hasan pa§a, inmultindu-se, ele au ajuns la urechile padi§ahului, stirnindminia sa. De aceea, el <Hasan pa§a > a fugit de fricg. Sultanul auzindel s-a ascuns, eialetul Oceakov a fost incredintat agalei de spahii Ahmedaga . Sosind atunci citiva prin§i din oastea voievodului Moldovei, iis-au tgiat capetele in fata cortului ImpArgtesc. In a dou'dzecea zi 229, luni,pornind §i de acolo, la al doilea popas <padi§ahul> a dcseins cu onoare lacortul su inalt ee era a§ezat pe §esul Isaccea, unde a r6mas cinci zile

(636) Potrivit inaltei porunci, toti mirimiranii, emirii, ienicerii, gebegiii §i tunariiau trecut pe malul cel1a1t, peste podul de la Isaccea. In a dougzeci §i §ap-tea zi a lunii mai sus-argtate 2O, luni, a trecut §i prealuminatul padi§ah,impreung cu Ina1ii viziri mari, cu hnv4aii, cu demnitarii Divanului §icu grupul spahiilor de silahdari, §i a stat doug zile in apropierea satului DU-mit Kartal, uncle s-a dat o§tii toatg zahereaua. In prima zi a lunii rebiI 231, joi, pornindu-se §i de acolo, la al doilea popas s-a ajuns la loeulnumitIsak, de pe malul Prutului, care se mai nume§te §i Hendek-lli, uncle ineepe

224 7 aprilie 1674 27 martie 1675.226 4 mai 1674.226 17 mai 1674.227 22 mai 1674.228 23 mai 1674.229 26 mai 1674.230 2 iunie 1674.231 5 iunie 1674.

c'a

SILAHDAR TARtH 347

granita Moldovei In a patra zi 232, diminicA, plecindu-se si de acolo, laal cincilea popas au descins la locul numit Iagul 233, unde de asemenea<padisahul> a stat o zi.

SOSIREA HANULUI SELIM GHIRAI

In a zecea zi 234, simb6M, pornindu-se si de acolo, la al doilea popas (637)s-a ajuns pe cimpia Tutora, unde mirimiranii i otile provinciilor lor, pre -cum si Wile de ogeac, care sosiseM mai inainte, s-au adunat spre a daonorurile. Deoarece corniile cu zaherele din schela Isaccea nu sosiserdInca in acel loc de popas, pretul unui brat de fin se urcase ping la 60 deaspri.

CUCERIREA CETATII HOTIN

Cetatea Hotin fiind, din anul trecut, sub stApinirea ghiaurilorse inta' rise in ea un numgr de ghiauri. De aceea beilerbeiul de Damage, AbazaKör Hiisein pap, a fost insarcinat pentru a o elibera din miinile nefasteale acelor nedemni. Asediind-o, impreuna cu trei uniati de ieniceri dincetatea Camenita i cu hambaragiii i lagimgiii, au tras de citeva ori cutunurile de humbara i, inainte de a fi sgpat tuneluri subterane, ghiauriiau predat cetatea prin capitulare condi-Vona-M. Aceasta veste buna a fostfacuta cunoscuta la Pragul

PLECAREA PADISAHULUI SPRE V ILAIETUL UCRAINEI

<Aminarea expeditiei 1mpotriva Polomei si plecarea impotriva rusilor, deoarece ataca-sera pe hatmanul Dorosenko>.

Dupa aceea, in a dougzeci i doua zi a lunii mai sus-argtate 235, intr-ojoi, pornindu-se si de acolo, in a treia zi s-a ajuns la locul de popas numitCopaceni (Copmean ), de unde s-a cotit la dreapta i s-au asezat pe malulCociorinei <Tutorina ? > care era foarte scgzuta i tulbure. In a doudzeci

cincea zi 238, duminica, a fost trecuM i apa Balgerut <Rant ? >, descin-zindu-se mai departe. in ziva aceea vizirul defterilor, Ahmed pasa, apornit noaptea si a plecat inainte pentru a construi un pod peste Nistru,spre a se trece in tinutul cazacilor, in apropierea ceMtii Soroca, iar in a dou6-zeci i sasea zi (rebi I) 237, luni, s-au oprit la locul numit Kainargea <Cal-nari ? >.

In a douàzeci i saptea zi 238, marti, s-a mers cu alai si s-a poposit pe malulNistrului, in cimpia cetatii Soroca. Aid se aflä capAtul granitei Moldovei.De ieri s-a inceput construirea podului in Astimpul de sapte zile cits-a poposit acolo, podul a fost terminat, cu ajutorul lui Allah.

232 8 iunie 1674."3 Ialpugul."4 14 iunie 1674.235 26 iume 1674.236 29 iunie 1674.237 30 iunie 1674.238 1 iulie 1674.

(638)

imperial.

si

348 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

89 r. Voievodul Moldovei a fost intors la Iasi pentru a trimite cincizeci demii de chile de griu i fMna, voievodul Românesti, trecind peste pod,a fost trirnis mai inainte sá construiasca, podurile necesare la menziluldin fata, . . .

<Acordarea cetalii Bar, supusa" Camenitei, unui mirza de-al lipcanilor>.

CUCERIREA PALANCII ISTONE

89 v. <Atacarea cetatii Cehrin de eatre rusi>.

(639) Beilerbeiul de Alep, Sisman Ibrahim pasa, care mergea in avangardaplecind mai inainte, a pornit, i voievodul Trii Românesti a plecat

de asemenea in fata, pentru a construi poduri la locurile uncle era nevoie . . .

<Devastarea satelor cAzácesti>.

(640) CUCERIREA PALANCII LADZYN (LADIJIN)

(641) Apoi, <800 de ostasi inamici > fiind predati beilerbeiului de Oceakovsi Ahmed pap, la rindul s'au, tinindu-i sub paz6 cu trupele sale de gardI

cu oastea eialetului sau, i-a dus la podul de la Soroca ca sa-i predea san-geacbeiului de Avlonia, lui Iusuf pasa, care se afla la paza Benderului,apoi sa se intoarcá la oastea imparateasca ; iar Iusuf pasa, la rindulsgu,luind cu el trupele sale de gard'a, precum i pe cei mai virstnici din Bender,Akkerman si Chilia, a trebuit s, ving, s'à ia in primire prizonierii la loculmai sus-aratat, pentru ca apoi sa-i ducg la Chilia, spre a fi imbarcati pecoràbiile din Marea Neagra .

Nesosind Inca proviziile de la unele cazale, in rindurile armatei im-periale s-a produs mare lipsa, din care pricina au fost trimise porunci càtremutesellimii de la Silistra i Nicopol, pentru ca nouásprezece cadii i citetrei oameni de slujb6 din Silistra, Nicopol si din regiunile din imprejurimisa fie adusi legati la ordia imperialá.

(642)90 v.

<Intoarcerea din expeditie a hanului Mar si a hatrnanului Dorosenko, dupá cucerireacetAtii Ladzyn si a altor

(643) INTOARCEREA GAZIULUI PADISAH LA RESEDINTA SULTANULUI

In a saptesprezecea zi a lunii mai sus-aratate 239, intr-o marti, <pa-disahul >, pornind de la Ladzyn impreung cu toatá ordia imparateascacu trupele stralucitoare, a venit i s-a asezat, la al patrulea menzil, In cimpiaIspel 24°, de lingg pod ... A doua zi, simbátä, de dimineata, prealuminatulpadisah, imbracind pe marele vizir cu doua hilate de onoare, unul de blana

celMalt simplu, i despartindu-se cu fericire de ordia imperiala, a plecatspre Isaccea, impreurd cu al doilea vizir Mustafa pasa. Iar marele vizir,trecind peste podul de la Soroca, impreuna cu armata imperiala, in a douä-

239 17 octombrie 1674.24o spaiva, vale ling6 Soroca.

Tarii

Ostia,

si

localit11E.

si

SILAHDAR TARIM 349

zeci si treia zi a lunii regeb 241, intr-o marti, a ajuns la Isaccea ... Si beiler-beiul de Alep, v1zirul Sisman Ibrahim pasa, Lind numit serdar, a fost re-tinut pentru paza Babadagului, iar toti mirimiranii si emirii au primitporunca de a, ierna in acele tinuturi impreung cu trupele kr de garda.Apoi, in a patra zi a lunii saban 242, simbata, pornindu-se si de la Isaccea,s-au indreptat spre Adrianopol.

ANUL 0 MIE OPTZECI SI SASE 243 (644)DISTRUGEREA TINUTURILOR LESESTI DE CATRE SERDARUL IBRAHIM (648)

PASA

Beilerbeiul de .Alep, vizirul Sisman Ibrahim pasa, care iernase in ora-sul Babadag, fiMd numit serdar impotriva leahului in primavara acestuian dint, potrivit poruncii primite a adunat in sesul Isaccea pe beilerbeiidin Anatolia

7Itumelia, Bosnia

7Oceakov

7Karaman

2Adana, Damasc

2Sivas

i Maras, care au fost dati sub comanda sa, impreung cn ostile kr de gardgsi cu ostile eialeturilor kr, precum §i. en ostile sangeacurilor kr, cu mirimi-rani" si cu emirii din eialeturile kr, ca si pe cei din ogeacurile de ieniceri,gebegii si pe tunari, eu tunurile kr. Ei au trecut pe partea cealaltà a Dunarii,in Moldova. Traversind popasuri si parcurgind distante, ei an ajuns lapodul de pe Nistru si au trecut pe partea cealaltg spre Camenita. Cind asosit in locul acela §i hanul Crimeei, prealuminatd Selim Ghirai, cu oasteatatarg, cele doug osti s-au unit.

Dupg aceea, timp de aproape don/ luni, au lovit toate par-tile tinu-turilor Podoliei, au facut cuceriri, ca mai inainte, prin lovituri. Pe uneledin cele patruzeci si. opt de palanci, care erau supuse cetatii Camenita sieuprinse in tratatul de pace si care erau in stare de fascoalg, le-a distrus elinsusi, iar altele au fost arse si darimate de trupele victorioase desemnatede el ... Astfel, pricinuindu-se multe nenorociri si pagube, s-au tutors cuprazi si prizonieri nenumarati ... iar el <serdarul>, intoreir du-se in tirgulBabadag, care fusese desemnat ca tabarg de iernare, si-a asczat armata in.satele si orasele din imprejurimi, raportind cele petrecute la Pragul im-perial ...

(649)

ANUL 0 MIE OPTZECI SI SAPTE 244 91 r.MOARTEA SERDARULUI IBRAHIM PASA sI NUMIREA CA SERDAR A CELUILALT (650)

IBRAHIM PASA <ZIS SEITAN> (651)

A sosit stirea mortii beilerbeiului de Alep, vizirul i§rnan. Ibrahimpap, care iernase ill ormul Babadag si care, fiind serdar impotriva leahului,potrivit insgrcinarii primite, aduna in §esul Isaccei ostile victorioase ceerau sub comanda sa....

241 23 octombrie 1674.242 3 noiembrie 1674.243 28 martie 1675 15 martle 1676.244 16 martie 1676 5 inartie 1677.

350 SILAHDAR FINOIKIALI MEHMgD AGA

(653) BIRUINTA SERDARULUI <EITAN> IBRAHIM PA$A SI INTARIREA PACII CU CRA-IUL LEESC 245

Beilerbeiul de Damase, vizirul eitan Ibrahim pap, care fusesenumit serdar impotriva leahului, i hanul Crimeei, prealuminatul Se limGhirai, potrivit poruncii primite au pornit si au pricinuit mari pagube Orlilesesti, distrugind i devastind multe fortarete. Si cu toate c afurisitiide faufacatori lesi au dat lupte citeva zile in sir, totusi, cu ajutorul preasla-vitului Allah, ei <turcii> au obtinut biruinta, iar tabdra lor <a lesilor > afost impresurata timp de saisprezece zile in apropiere de Zwaniec (Izvan-cea ). In timpul acesta, dindu-se din nou lupte, pina la urmg ghiauriinedemni au fost infrinti i nemaiputind iesi din tabara lor nenorocitg, cra-iul lor a fost silit s ceara pace. Astfel s-a incheiat pace, cele doug partihotgrind ca tarile Podoliei si Ucrainei, cu granitele lor vechi, sq. apartingSublimei puteri, iar cele doua cetati, denumite Piarzko i Pawlocza, carese ggseau in interiorul granitelor rcrainei si care din timpuri vechi i pingacum au fost sub stapinirea br, urma sg le fie daruite din partea Sublimeiputeri, pentru ca s raining sub stapinirea lor, ca mai inainte. In afarade stipulatia privitoare la haraci, celelalte puncte ale pacii au rgmas ace-leasi care erau prevazute In tratatul impargtesc daruit mai inainte la Bu-

246, Melt pacea a fost incheiata in urma hotaririi celor doua parti. Dupace au fost date semngturile din ambele parti, precum i dupa ce a fostprimit solul lor de rang mic, craiului polon i s-a dat drumul. Cind au sositscrisorile marelui serdar la resedinta irnperial, anuntind intoarcerea saIn oraselul Babadag, care fusese desemnat ca loc de iernat, au sosit laPoarta imperia1 i scrisorile trimise de hanul Crimeei. Ele s-au bucuratde aprobarea sultanului

<Acordarea de caftane hanului, lui calgai sultan, lui nur ed-din sultan §i altora, precumbeilor §i mirzacilor Mari>.

S-a emis firman imparatesc ca atit satele de pe tgrm, cit i tatarii din(654) Bugeac s aparting stapinirii hanului.

<Porunci ImpArdte§ti pentru nimicirea rebelilor din Anatolia>.

(656) VIATA (VEFIYAT) MARILOR VIZIRI

Sisman Ibrahim pasa ... in a dougzeci si sapte a zi a lunii safer a<657) anului o mie optzeci i cinci 247, intr-o duminicg, la Ilagioglu-Pazari a

argtat in fata prealurninatului padiph alai en cei douasprezece mii de ostasidin garda sa personala ...

La intoarcerea sa din expeditia impotriva tarn polone, fiind serdarpeste ostile islamice, a iernat in oraselul Babadag. In optzeci f3i §ase 248,trimitindu-i-se din partea padiphului sabie si caftan si dindu-i-se poranca

91 v.

245 loan al HI-lea Sobieski (1674 1696).246 Buczacz, unde s-a Incheiat pacea dinte turci §i poloni, din 1674.241 2 iunie 1674.248 28 martie 1675 15 martic 1676.

cea?

si

SILAH!DAR TAMIL 351

s'a-i pedepseascg pe ghiauri, el a mers impreunA cu gaziii norocosi la ceta-tea Camenita si le-a predat munitiile, zahereana si soldele lor. Atunci el argscolit de la un capk la celdlalt tinutul Podoliei si, intorcindu-se en norocsi cu bine, a iernat din nou in orasul Babadag. In optzeci si sapte 242, fiindiargsi numit serdar, a trecut fluvinl Dunkea, cu treizeci de mil de osteni,pentru distrugerea vilaietului lesesc. Dupà ce a descins pe malul celMaltsi a poposit la locul numit Kartal, a murit Intr-o d.uminicg, in prima zi alunii gemazi I al anului mai sus-arkat 253 j este inmormintat la Isaccea,in geamia Sultan Osman-Han ...

<In timpul celei de a dona expeditii in Polonia >, prealuminatulpadisah si-a petrecut iarna in crawl Hagioglu-Pazari, iar el <FazilAhmedpasa >, fiind serdar, a iernat in tirgnl Babadag ...

ANUL 0 MIE OPTZECI SI OPT 251RASCOALA HATMANULUI CAZACESC DORO8ENKO IMPOTRIVA CURTII IMPE-RIALE SI SUPUNEREA SA FATA DE TARUL MOSCOVEI, PRECUM 81 PREDAREACETATII CEHRIN MOSCOVITILOR, NUMIREA CA SERDAR A LUI 8E1TAN IBRAHIMPA8A SI PLECAREA LUI IMPREUNA CU HANUL CRIMEEI, SELIM GHIRAL LACETATEA MAI SUS-ARATATA, ASEDIEREA EI s1 INTOARCEREA LOR FARACUCERIRE, PRECUM 81 MAZILIREA 51 ADUCEREA LOR LA PRAGUL IMPARATESC,ARESTAREA 51 EXILAREA CELOR DOI. TRIM1TEREA PORUNCII DE A FI SERDARCATRE ABAZA KOR HUSEIN PA8A SI MOTINELE PORNIRII PREALUMINATULUIPADISAH ASUPRA CETATII CEHRINULUI. DESPRE NUMIREA PRINTULUI MURADGHIRAL FRATELE MAI MARE AL HANULUI MAZILIT, CA HAN IN CRIMEEA 81

TRIMITEREA SA ACOLO

<Atacarea cetAtii Cehrin de care tarul Moscovei si predarea ceUalii de cAtre cazacii ne-multumiti de Dorosenko. Trecerea lui Dorolenko de partea tarului. Pornirea turcilor si a täta-rilor In expeditie).

... In primgvara anului o mie optzeci si opt 252, in urrna sfatuluitinut, beilerbeiul de Oceakov, vizirul eitan Ibrahim pasa, care era dejaserdar (sipehsalar ) impotriva leahului, a fost numit serdar pentru luptasi pentru eliberarea cetätii mai sus-arkate (Cehrin).

Cind hatmanul Dorosenko a predat moscovitilor cetatea Cehrin, atrebuit sA fie numit nu hatman din partea puterii imparkesti peste cazaciicare refuzaserg s'a i se supun'a acestuia. A lost ggsit potrivit pentru aceastacrestinul (zimmi ) numit Iorgi Ehmilgiki 253, care mai inainte, renuntindla demnitatea de hatman, preferase sg fie cauggr si care, in timp ce-sivedea de treabg, azind in miinile tkarilor din Bugeac, fusese adus la Adri-anopol, uncle, potrivit firrnanului padisahului, zicindu-se di, poate va finevoie de el cindva, era de cinci-sase au d. inchis la Yedicule.

... Serdarul vizir Ibrahim pasa si-a adunat la Isaccea ostile islamicenorocoase, ce fuseserA ins6rcinate de a pleca <in expeditie >. Dupg sosirea

an 16 martie 1676 5 martie 1677.260 12 iulie 1676.251 6 martie 1677 22 februarie 1678.252 1677.253 Gheorghe Hmelnitki, fiul lui Bogdan Hmelnitki, care trecuse de partea turcilor.

92 r.

(659)

(660)

(663)

(664)

(665)

352 SILAHDAR FINIDIKLILI MEHMD AGA

tunurilor §i a munitiilor de la Pragul impa'ratesc cu §Mci le pe Marea Neagra,el a trecut, cu incredere in Allah, in luna rebi I a anului mai sus-aratat 254,peste Dunare, in sesul Kartal. Dupa o §edere de citeva zile, a pornit iarasi,indreptindu-se spre cetatea Cehrin, care era dorinta lor cea mai mare. Astfel,trecind peste Nistru (Tur la), pe la cetatea Bender, au parcurs distal* sian traversat popasuri, pin'a la locul numit Onkul 255, uncle s-au intilnit cuprealuminatul han.

<Asedierea cetatii timp de 23 de zile, sosirea de ajutoare rusilor asediati la Cehrm. Re-tragerea turcilor>.

(666) . Dupa ce cadiul ordiei a inregistrat <cele discutate in meNisprivitor la retragere >, chiar in noaptea aceea an renuntat la asediul cetatii.Atunci, retragind ostile islamice i tunurile care erau in. intärituri, deoarece,potrivit cerintei sortii, nu au izbutit, au plecat de sub cetate si s-au intors,indreptindu-se in mare graba spre cetatea Bender. In a douazeci si cinceazi a lunii regeb 256, sosind la Pragul imparatesc scrisorile lor, au instiintat

(667) ca au sosit cn bine la granita < tärilor > islamice si c prealuminatul han s-aintors in Crimeea. Ele au fost raportate la Pragul impgratesc. Atunci, dinpricing c serdarul mai sus-aratat j hanul tatar n-au fost de nici o isprava

atitea tezaure au fost cheltuite in zadar si ea s-au intors rusinati si cupagube, zelul padisahului s-a fascolit. De aceea s-a emis firman imparatesepentru indeplinirea celor necesare expeditiei si in vederea pedepsirii lor,cu ajutorul celui drept . . .

De asemenea, cind serdarul vizir Ibrahim pasa a descins en bine incetatea Bender, s-a emis firman imparatesc, potrivit caruia el a stat inBender ping in ziva de Ruz-i Kasim §i cu ostile islamice pe care le avea cuel a pazit de dusmani tinuturile acelea. Apoi, a trimis o parte din tunuri§i munitii la Isaccea, iar restul le-a retinut acolo. Pornind din nou cu ostilede acolo, el a venit in orasul Babadag, care fusese desemnat ca loc pentru

(668) a-si petrece iarna. In a cinsprezecea zi a lunii ramazan 257, intr-o joi,cinda raportat despre intrarea sa in oras, diploma (menrtr ) de serdar de Ocea-kov a fost trimisa beilerbeiului de Anatolia, Abaza KM! Hiisein pasa, carese afla la ordia imparateasca.

<Mazilirea si rechemarea lui seitan Ibrahirn pap la Istanbul; reprosul sultanului :>

Bre cline batrin, te-ai intors infrint, nefiind in stare sa cucerestio mica palanca de pamint ca cetatea Cehrinului, pentru salvarea careia aifost insarcinat . . . Indeosebi, in zilele intoarcerii tale, luind cu sila de lapopulatia Benderului treizeci de mii de guru§i, ai asuprit-o §i din cauza aceas-ta Divanul meu imparAtesc s-a umplut de plingerile sarmanilor . . . ".El <Ibrahim pasa > a raspuns : Cind Ramadanski 258, care a fost numitserdar din partea craiului Moscovei, a venit in ajutorul paginilor impresu-rati, cu peste o suta de mii de afurisiti lipsiti de onoare, am dat supusuluivostru han tataresc, afara de ostile tatare, i un numar de oameni din cele-

(669) lalte osti si 1-am trimis in intimpinarea <dusmanilor > cu scopul de a le include

254 4 mai 2 iunte 1677.266 Ungheni (?).258 24 septembrie 1677.257 11 noiembrie 1677.258 Generalul Ramadanovski, comandantul ostii rusesti.

. .

eg

SILAHDAR TARIH 353

calea. Instiintindu-ma ca, nu poate impiedice . . . i ca de indata sgcaut cale seal:I-aril . . . , am socotit ca nu-i cu putinta sa merg asupra tabereikr cu caste puting si sg opun rezistenta . . . Cu banii ce i-am luat de la Ben-der am recrutat osti . . . ". Hanul Crimeei, prealuminatul Selim Ghirai,aratase si el nepasare in sarcinile deosebite pe care le avea in privinta cetatiiCehrin . . . De aceea in locul sau a fost numit ca han al Crimeei fratele saumai mare, printul Murad Ghirai, care era retinut la insula argtatg <Rhodos >. . . Dupà ce i s-a poruncit si i s-a atras atentia ca sa se pregateasca cu multeosti tatare . . . , el a fost trimis pe uscat in Crimeea in mare grabg . . . 93 v.

ANUL 0 MIE OPTZECI SI NOUX 259 (670)CERTURILE SI PACEA CU SOLUL CRAIULUI LESESC

<S-a acordat un non ahidname potrivit conditiilor pach anterioare incheiate cu SeitanIbrahim pasa>.

S-a emis i s-a trimis hatt-i hurnaiun catre vizirul Abdurrahman pasa,vadiu de Cairo, din Egipt, ca sá trimitg in expeditie imparateasca trei miide ostasi din ostile egiptene . . . Dupa plecarea la expeditie a prealumina-tului padisah gaziu, acestia au sosit la Istanbul si, venind din urma, s-aualaturat ordiei imparatesti la Isaccea . . .

<Trecerea padisahului prin localitatea Hagioglu-Pazari la 1 rebi II (23 mai 1678). Pleca-rea padisahulm In expeditte impotriva rusilor>.

RAMINEREA PADISAHULUI GAZI IN TINUTURILE ORASULUI SILISTRA SI SER-DARIATUL MARELUI VIZIR MUSTAFA PASA IMPOTRIVA CEHRINULUI

. . . El <sultanul> s-a hotarit sa-si petreacg timpul, ping la sfirsitulexpeditiei norocoase, in locul numit Silistra . . . . In a zecea zi a lunii mai sus-aratate 266, intr-o luni, despgrtindu-se de Pragul imparatesc cu toatg tabgraimparateasca si cu ostile islamice, <turcii > au pornit din sesul Hagioklu-Paza-ri. La al optulea menzil, descinzind la Isaccea, au stat tinlp de sase zilepentru ca ostile norocoase insarcinate sa participe la expeditie sa vina dintoate pgrtile si sg se algture armatei imperiale. In timpul acela, mirirniranii,emirii si cea mai mare parte din celelalte cete de osti, care erau in apropiere,adunindu-se la un loc, marti, in a douazeci si patra zi a lunii mai sus-aratate,ce corespunde cu patru iunie, s-a pornit §i de acolo. Treeind podul de pefluviul Dunarea, au descins in cimpia numitg Kartal, de pe partea cealaltg,.Dupa o sedere de doua zile, s-au indreptat, cu ineredere in Allah si in aju-tomb sau, asupra cetatii Cehrin pentru care erau insarcinati. In a cincea zia lunii gemazi I 261, intr-o vineri, la al optulea menzil, au descins in apropie-rea cetatii Bender. Pupa o sedere de trei zile, au trecut podul de pe Nistru.Pupa o sedere de alte trei zile in partea cealaltg, s-a porMt si de acolo si laal saptelea menzil au ajuns la podul de pe Bug (Ak-eu ), nude au poposit o zi.

<Sosirea la cetatea Cehrin>.

259 23 februarie 1678 11 februarie 1679.260 1 iunie 1678.261 25 iunie 1678.

23c. 167

(671)

(674)

94 r.

(675)

(676)

(676 714)

sa-i

354 SILAIEDAR FINIDIKULI MEHMED AGA

<Descrierea asedierii Cehrinului, participarea zaimilor si timariotilor din Timisoara sicucerirea acestei cetAti dupä multe lupte>.

(715) Mare le serdar, descriind detaliat desfasurarea evenimentelor §i. cuce-ririle ce au avut loc ping atunci, le-a raportat, prin chehaiaua capugiilorsai, Cealik Ali aga, la mgreata Poarta imparateasca a prealuminatuluipadisah care statea in partile Silistrei.

SEDEREA IMPARATEASCA A PREALUMINATIJLUI PADISAH GAZIU LA SILISTRA8 I PLECAREA SA, DUPA CUCERIRE, SPRE LOCUL DE IERNARE, LA ADRIANOPOL

Prealuminatul padisah . .. a sosit cu noroc si fericire . .. in cimpia dela Hagioglu-Pazari, unde 1-a numit serdar pe marele vizir Mustafa pasa . . .Dupa doug zile de sedere . . . a plecat la orasul numit Balcic, de pe malul

(716) Marii Negre. Dupa ce au petrecut acolo foarte bine, s-au intors din nou laordia imperiall din cimpia Hagioglu-Pazari . . . In urma sfatului tinut, ausocotit potrivit ca <padisahul > sa stea in locul numit Kumburnu, de pemalul Dunarii, in partea de jos a locului de plimbare numit Mustafagic,care se afla mai sus de orasul Silistra, la o departate de un ceas. Apoi, dupg,doua zile de sedere la locul de popas mai sus-argtat, in a dougzecea zi alunii rebi II 262, a pornit cu toatg ordia impargteasca spre locul ce va de-veni locuinta sa imparateasca. La al patrulea menzil s-a descins in apropiereasatului de ghiauri numit Almali 263.

In ziva aceea, mergindu-se o distant& de doug conace, s-a ajuns cugreu spre chindie la locul de popas. Indeosebi din pricina marilor caldurisi a prafului de pe drumuri, solakciii (solagan), peikianii264 si satiranii 263 auramas imprgstiati. Numai satirbasi Salin aga nu s-a despartit de scara im-pgrateasca, iar cind au venit cu totii si au descins <la Almali>, el a fostintrebat <de &are padisah > : Cite ore mai sint ping, la Silistra de la acestmenzil I". S-a raspuns ca. sint patru ceasuri. Atunci, adresindu-se lui Fa-tirbmi, i-a spus : Cu toatg oboseala ta, dad, ping disearg poti sa mergi<pe jos> ping la Silistra si sa te intorci, atunci te vei bucura de atentiile melemai mult decit speri". Atunci el a raspuns : Acesta este un luau de nimic,numai dorinta padisahului meu 0, fie indeplinità" si a sgrutat pamintul.Dindu-i-se ea insotitor chehaiaua capugiilor Gazzazoglu Ahmed aga,acesta <satirbasi> si-a desfäcut centura de la briu si-a scos sabia si a pornitla drum pentru indeplinirea dorintei padisahului. In mai putin de douà ore,el s-a intors, luind si o hirtie semnata de cadiu si semnind totodata si in re-gistrul de la cadiatul din Siistra. Sosind la cortul imparatesc cu o jumatatede ora inainte de a se insera, el s-a inchinat la picioarele inaltului tron. Cinda predat la Pragul imparatesc dovada de la cadiu, i s-au adus sute de miide laude < si i s-au dat daruri multe >. Dupg cucerirea cetätii Cehrin, el afost trimis si in Egipt cu aceasta veste bung. A doua zi, in a dougzecea zi alunii mai sus-argtate <sic >, pornindu-se si de la locul de popas amintit maisus, el < sultanul > a descins, in timpul prinzului, cu alai imparatesc, la Maltalocuinta pregatita la locul cunoscut din apropierea Silistrei.

262 11 iunie 1678.263 0 localitate cu acest nume se aflà in apropiere de Ostrov (Dobrogea).264 Ostasi din garda sultanului.266 Cei care erau Insarcinati cu transportul si aranjarea cortului padisahului ; saltimbancii.

SMAI-EDAR TARIEEI 355

<0 parte din suita sultanului a fost asezatA lInga cetatea Silistra, ling& fortdreatd>. 99 r. 99 v.<Construirea a cloud castele noi lIngd Silistra pentru suita padi§ahului. Gdzduirea solului (717)

polon la locul numit Mastafagic din apropierea Silistrei. La rdspIndirea stirii precum cä uniicazaci din Soroca, täind drumul Cehrinului, vor sd Impiedice trecerea oti1or islamice, se recru-teazä voluntari, care sInt trimisi In directia aceea. Padisahul este Ingrijorat din pricinalipsei vestilor din partea ostilor de la Cehrin>.

In timpul acesta, In rindurile populatiei s-a rgspindit o veste inspgi-mintltoare precum cg treizeci de mii de ghiauri din tabgra moscovitg,trecind printr-un loc necunoscut, au atacat, au devastat si au fgcut stri-cgciuni prin pgrtile Benderu lui, Bugeacului, Akkermanului, Oceakovu-lui i Chiliei, dupg care, trecind si apa Dungrii, se gindesc sa' dea peste noapteun atac asupra taberei impgrgtesti de la Silistra. Populatia fiind. cuprinsIde o mare tearng, se uita in toate pgrtile cu ochii in patru i cu urechilela pindg, intrebindu-se : Oare este adevgrat Cind i pe unde vor veni INici de la gaziii norocosi de lingg Cehrin nu s-a primit nici o stire". Atuncia sosit la caimacam pasa o scrisoare din partea marelui serdar, printr-untgtar de-al sgu, prin care se instiinta cg ostile islamice norocoase, cu ajutorullui Allah, ajungind en bine, au asediat din toate pgrtile cetatea Cehrinn-lui i cg in prezent se dau lupte. Caimacamul a raportat toate acestea laPragul impArgtesc. Dar, din cauza acelei stiri inspgimintkoare care siE)rgspindise, nu s-a linitit nici inima sultanului i nici inimile celor din ta-bgra impgrateascg. Teama lor a crescut tot mai mult. Cu voia mi Allah,in a dougsprezecea zi a lui regeb 266, intr-o noapte cu lung, la trei ore <de laapusul soarelui >, una din agalele lui caimacam pasa 11 certa pe unul dinrobii sgi, care nu se bgrbierise. De aceea, in clipa cind a strigat : prindeti-1pe acest ghiaur !", robul a fugit afarg din cort. Acestia, la rindul 1, por-nind in urma lui, au inceput sg strige : Nu-1 rasati, urmgriti-1 pe ghiaur P'Atunci, cei care se aflau in corturile din apropiere, unii dormind, altii lapetreceri, iar alii vorbind intro ei, au fugit afarg din corturile lor strigind :Hai, ghiaurul a atacat tabgra !". Aceastá larmg s-a rgspindit In toatgtabgra. Populatia i a§a eguta un pretext i In felul acesta tipetele au cuprinsvgzduhul. Din cauza zgpgcelii, unii se aruncau spre ui1e corturilor lor, altiiIi puneau cizmele sau salvarii pe cap, iar a1ii ii inseuau caii de-andoaselea

incglecau. Unii li luau lucrurile ce le puteau bgga in sin, iar altii, incgr-cind pe vite lucrurile lor, fugeau spre Hagioglu-Pazari.

<In timpul acestei zarve, de teamá ca solul lesese, aflat la Mustafagic. sd nu trimitd cSlà-uze pentru a-i ajuta pe dusmani, caimacamul Indreapta iscoade in partea aceea. Pind la urrndse afld despre ce este vorba i robul este prins §i ucis>.

In a dougzeci i cincea zi a lunii mai sus-argtate 267, s-au implinittocrnai nougzeci de zile de sedere. Pornind din sesul Silistrei, <sultanul >s-a intors, indreptindu-se spre Pragul impgrätesc. In timpul sederii de treizile pe cimpia Hagioglu-Pazari a sosit din nou stirea c marele serdar arenuntat, cu ostile norocoase, la asedierea taberei <lesesti > i cg se intoarceinapoi. Atunci solul lesesc a fost retinut la menzilul mai sus-argtat .

206 30 august 1678.207 12 septembrie 1678.

(718)

100 r.

(719)

356 SILA.HDAR FINDIKLILT MEHME1D AGA

(724) In a optsprezecea zi a lunii mai sus-afatate 268, pornindu-se §i de aco-lo 269 la al patrulea menzil s-a descins In apropierea p1àncii Soroca 27° depe m.alul Nistrului .

(725) <Numirea ostilor de pazA la cetdtile Camenita i Iazlovice>.

In a douàzeci i doua zi a lunii rnai sus-argtate271, durninicg, pornin.-du-se si de acolo <de la Soroca >, au trecut pe podul de pe Nistru i au des-emus intr-un loc din apropiere.

Vineri, in a dou'azeci i saptea zi 272, care coincide cu patru octombrie<sic >, pornindu-se si de acolo, la al optulea menzil au trecut podul de laIsaccea i s-au asezat acolo.

101 r.

(727)

(729)

SERDARIATUL LUI KARA MEHMED PA$A $1 RAMINEREA LUI LA BABADAG.1NVOIREA SOLULUI LESESC $1 SOSIREA MARELUI SERDAR LA PRAGUL

IMPARATESC

$i la menzilul mai sus-arAtat poposind patru zile, s-a acordat titlulde vizir beilerbeiului de Alep, Kara Mehmed pasa. De asemenea el a fostnumit i serascher pentru pedepsirea dusmanului si pentru paza acelor ti-nuturi. I s-a poruncit petreac6 iarna in oràselul Babadag, dindu-i-se §iun numAr oarecare de ostasi. Terminindu-se treburile In aceste p'arti, ina aptesprezecea zi a lunii mai sus-ar6tate (ramazan ) 273, intr-o miercuri,el a pornit de acolo si, la al saptelea menzil, s-a ajuns In ora,§elul Hagioglu-Pazari, unde a poposit dou6 zile.

<Sosirea solului lesesc>.

ANUL 0 MIE NOUAZECI 274

Sosind scrisori din partea vizirului Kara Mehmed pasa, care era seras-cher la Babadag, precum si din partea hanului Crimeei 275 in ele se raportasi se fgcea cunoscut cA, desi cefatile de pe apa Oceakov au fost terminate,potrivit firmanului prin care se cerea construirea lor, totusi ghiaurii mos-coviti string osti mari" . . .

<Raportindu-i-se toate acestea sultanului, la trei ramazan (8 octombrie 1679) el tine undivan, hotdrind expeditie impotriva Moscovei>.

(730) ANUL 0 MIE NOUAZECI $1 UNU 276

(736) Intr-adevgr, in anul urmätor a inceput expeditda asupra austrie-cilor. Din pricina atacurilor, pe ici pe colo, ale tuturor regilor crestini,uniti intro ei, asupra Imperiului otoman, s-au dus fàr incetare lupte timp

268 5 octombrie 1678.260 De la palanca Lad:in.270 In text : Sorika.271 9 octombrie 1678.272 14 octombrie 1678.273 2 nmembrie 1678.274 12 februarie 1679 1 februarie 1680.275 Murad Ghirai (1677-1682).276 2 februarie 1680 20 ianuarie 1681.

sd-si

SILAHDAR TARIH 357

de optsprezece ani. In aceste lupte, du§manii iesind invingatori de cele maimulte ori, s-a varsat mult singe din ambele parti. Mu lte tinuturi otomane,iesind de sub stapinirea imperiului, au trecut la du§mani. A§a cum se des-crie mai departe, in special vilaieturile infloritoare otomane au fost foartemult ruinate din pricina intrigantilor §i rebelilor care au apaIut la Istan-bul, in .Anatolia §i In inuturile Arabiei

In a douazeci i treia zi 277, intr-o marti, a fost invitat §i ospatat laDivanul imparatesc solul Transilvaniei 2", care, potrivit obiceiului, s-ainchinat la picioarele inaltului tron, dupa vizir, in arzodasi 279, prezentindscrisoarea craiului sau. De asem.enea, el a prezentat §i haraciul fixat, im-preunl cu perhe§ul sau .

DIN EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI SI DOI 2"

<Incheierea pdcii cu moscovitti pe timp de doudzeci de ani>.

Apa Oceakov sa fie granita intre cele doua parti. Tinutul aflatdincoace de apa Oceakov s apartina tarilor islamice ale prealumina-tului padiph islamic...

Pe ambele parti ale apei Oceakov, ping la granita cetatii Kiev §i pinala Potkal 281 sà nu se construiasca cetati de catre ambele parti"

CAUZELE SUPUNERII LUI EMERIC THOKOLL CRAIUL UNGARIEI DEMIJLOC, SI 1NCEPUTUL EXPEDITIEI IMPOTRIVA AUSTRIEI

<Propaganda religioasd din partea Austriei i impotrivirea ungurilor. Ocuparea cetatilorCasoN ia, Fulek s.a. de cdtre austrieci i luptele cu unguril. Ajutorul dat de turci>.

102 r.

(737)

(741)

In ziva aceea, vizirul Kara Mehmed pap, beilerbei de Alep, mazilit(749)

de la serdariatul pentru paza Babadagului, s-a inchinat la picioarele inal-tului tron prin mijlocirea marelni vizir. 104 v.

ANUL 0 MIE NOUAZECI SI TREI 28' (750)

<Predarea Ungariei de mijloc lui Emeric ThokOIi din partea lui Ibrahim pasa si sosirea (753)solului austriac la Poartd>.

Beilerbeiul de Buda, vizirul serdar Arnavud Ibrahim pasa, po-trivit insarcinarii sale, a strins ID. cimpia Pestei oastea islamica norocoasacare i-a fost data. Apoi, a pornit intr-o zi de luni, in a dougzeci §i una zia lunii mai sus-aratate regeb 233

Ghiaurii kaidusak i catanele care locuiesc inauntrul cefatii du.Fnanenumita Honod, una din cetatile vestite ale Ungariei de mijloc, situata in

277 14 lanuarie 1681.278 n acest an vin la Poartà mai multi soli din Transilvania : Borosjenci Szekely,

Laszlo, Vojda Laszló (cj. Biro Vence], op. cit., p. 135).279 Odaia arzurilor", adicd sala de audiente.280 21 ianuarie 1681 9 ianuarie 1682.281 Zaporojie, regiune stdpinitá de cazaci.282 10 januarie 30 decembrie 1682.283 26 nilie 1682.

s.a.

358 SI:LAI-MAR FIN1DIKLILI MEMVInD AGA

apropierea cetatii Agria, care la rindul ei se aflg, in apropierea granitei isla-mice, atacind in goana cailor pina in tinuturile Agriei, Pesthei, Novigra-dului, Seghedinului, Oradiei, Ineului, Gyulei si Cenadului, se obisnuiserasá pricinuiascá pagube tarilor islamice. Acestia formau un alai de afurisitilipsiti de noroc. Inláturarea kr ffind una din poruncile importante ale legii<musulmane >, s-a pornit asupra kr si, strAbätindu-se menziluri si par-curgindu-se distante, in a doua zi a lunii saban.284, intr-o joi, B-a descins In apro-pierea cetatii mai sus-aratate <Efonod >. Trimitind un om in cetate, s-acerut s-o predea prin capitulare. Afurisitii de raufacatori, increzindu-se InaIn tAria si rezistenta cetatii kr, s-au mindrit si s-au ind'arátnicit. De aceea,neprimindu-i pa cei care au venit la ei si inchizind portile, ei s-au intgritin ea foarte bine. Atunci gloriosul serdar, vizirul Ibrahim pasa, si boiler-beiul de Rumelia, Kii.ciiik Hasan pasa, precum si zagargi Mehmed aga aumers ludat6 pe drumul de mijloc, impreun'a cu ostile kr de garda si cu celeale eialeturilor kr. Beilerbeiul de Oceakov, vizirul Mustafa pasa din Mitilene,a mers prin aripa dreapta, iar beilerbeiul de Ineu, Seidizade Mehmed pasa,a mers prin aripa stIngl. De asemenea, beilerbeiul de Agria, *eihoglu Alipasa, si valiul de Nicopole, Ahmed pasa, an mers prin alta aripg, impreun6cu citiva sangeacbei si cu un D.-1=6r oarecare de osti de serhat. Astfel, ase-diind <cetatea >, ei au intrat 111 intarituri . . . In felul acesta, ostile islamicenorocoase au irnpresurat-o din toate p5rtile si focul tunurilor si ale cumbara-lelor nn k-a dat ràgaz afurisitilor. Dindu-se lupte crincene, teama a pgtrunsIn inimile nefaste ale pdgInilor nedemni care erau asediati. A doua zi, vineri,

(754) zi de bairam, dis-de-dimineat6, infigind steagul de capitulare pe virfultaraului, ei au cerut iertare . . .

In a noua zi a lunii mai sus-argtate 285, intr-o joi, la al cincilea menzil,trecindu-se riul Saiur < ? > ce curge In apropierea Casoviei (Ka$61), s-a ajunsIn cimpia marii cetAti mai sus-aratate, Kap, resedinta de domnie a crailorUngariei de mijloc, ca'reia ii purtau o deosebith stim6. In ziva aceea, craiulUngariei de mijloc, ThEiköli Emeric, a pornit cu vreo dou2asprezece mii deunguri pedestri si cMári, pe care-i avea, si s-a intilnit cu serdarul. Dindu-se

(755) fgra, Incetare, timp de doua zile si doua, nopti, lupte marl si mgceluri crunte,afurisitii raufAcAtori n-au mai mut putere s'a reziste . . . si au cerut ier-tare .. . Craiului Emeric Thököli, care ceruse protectia padisahului si aju-tor, i s-a predat, pe baza firmanului impgratese, cetatea mai sus-aratatg,flind Insc6unat la resedinta sa de domnie . . . , impreung cu patru orasemarl . . . Dasvar <Satu-Mare > si Fersene si Bodoc, precum si Inca% dougzeci siopt de cetati si pglanci asemàngtoare cu acestea, supunindu-se <turcilor >,au fost predate craiului Emeric Thököli. Pornind apoi si de la locul mai sus-aratat, au traversat menziluri si, in a dougzeci si treia zi a hmii mai sus-ara-tate 288, intr-o joi, au descins in apropierea cet'atii de lupt6 Fiilek (Filelc).

(757) <Sosirea solului austriac Albert de Caprara (Kabarara) §i discutarea problemelor de pacesi de rázboi la Divanul Impäratesc>.

284 6 august 1682.285 13 august 1682.286 27 august 1682.

SILARIDAR TAREEI 359

PLECAREA IMPARATULUI LA ADRIANOPOL (759)

In a dougzeci si doua zi a lunii mai sus-argtate 287, Marti, . . . solulTransilvaniei 288 a fost invitat si ospAtat la Divanul impkatesc. Dup5, vizir,el a fost onorat cu s'arutarea pgmintului in arzodasi. Totodatá, dind si seri-soarea pe care a adus-o de la craiul sgu, el a prezentat si haraciul fixat,precum si. peschewl s/u.

Volumul al H-leaANUL 1094 289

EXPEDITIA IMPERIALA

SOSIREA LUI EMERIC THOKOLI, REGELE UNGARIEI DE MIJLOC, LA ORDIAIMPARATEASCA $1 INCHINAREA SA LA SERDAR

<Descrierea expeditiei impotriva Austriei>.

INFRINGEREA GHIAURILOR LA CETATEA UIVAR

(762)

105 v.

(1)

(21)

(23)

Cind. marele serdar a sosit la Essek, au venit feriadcii de la Uivarsi au anuntat ea' cetatea a fost asediatá. Beilerbeiul de Buda, vizirulKoka Arnavud Ibrahim pasa, Bind numit comandant al ostii, au fostdesemnati sl meargg sg-1 ajute : beilerbeiul de Ineu, fostul defterdar,vizirul Ahmed pasa, si beilerbeiul de Oceakov, vizirul Midilliili Mustafapasa... si valiul de Nicopole, Abaza IKor Hiisein pasa...

In a doulzeci si opta zi 29O , intr-o joi, la locul de popas Bakosta (26)(Iakoga?), pe la orele cinci, voievodul prii Românesti, beiul *erban($ervan) 291, alaturindu-se cu alai arrnatei imp6rAtesti, a imbräcat hilat.

<Beilerbeiul Silistrei, vizirul Mustafa pasa, a plecat in intimpinarea hanului tAtAresc>

... Beilerbeiul de Silistra, avind titlul d.e vizir, a descálecat cinda ajuns la usa cortului <impleatesc> si a mers inainte...

<Ceremonia IntimpinArii hanului tAtáresc, Murad Ghirai>.

(27)

SOSIREA MARELUI SERDAR LA CETATEA IANIK "2 (31)

... Spre seal* marele serdar, incsdlecind pe cal, s-a dus la locurileuncle urmau s6 fie construite podurile pe apa Ianik si a poruncit construireaa trei poduri. Astfel, unul dintre ele urma 0, fie construit de cgtre valiulde Bosnia, vizirul Hizir pasa, Impreung, cu valiul de Oceakov, vizirulMidillilli Mustafa pasa, in apropierea cortului sa'u. Altul urma sg, fie con-struit spre tabgra ienicerilor de cltre agaua de ieniceri, iar al treilea pod,care urma a fie asezat mai jos, trebuia sA, fie construit de cltre valiul de

289 22 decembrie 1682.ass $i In acest an au fost mai multi soli (cf. Biro Vence], op. cit., p. 135).289 31 decernbrie 1682 19 decembrie 1683.290 24 iunie 1683.291 erban Cantacuzino (1678 1688).292 Raab, azi Gym. (Ungaria).

(33)

360 SILAHDAR FINIDIKLILI MEHM= AGA

Ineu, vizirul Ahmed pap. S-a poruneit ea ei sl depuna, toatA munca §istrAduinta, precum §i toata", priceperea lor pentru ca podurile sa, fie ter-minate cu un eeas mai devreme. Pentru aceasta li s-au dat toate celetrebuincioase. Potrivit legii, voievodul Tkii Române§ti, beiul Serban<Cantacuzino>, §i voievodul Moldovei 293 au fost pu§i in slujba sa <a marelui

110 r. vizir>, iar in a §aptea zi, vineri, s-au odihnit...(31) Pentru apärarea cetAtii <Ianik > au fost insàreinati sangeacbeiul

de Oenad, Mehmed bei, §i cinci sute de osta§i dintre trupele de pedestra§idin Timi§oara. Si a opta zi, duminicä, a fost zi de odihnA,... Marele serdar,incMecind, s-a dus la cortul s'au de pe malul rinlui Ianik ... Apoi, el apornit la drum cu Wile Tárii Române§ti §i ale Moldovei. intre cele dou'ariuri arAtate mai sus, adieg intre apele Ianik §i Raicea, au fost reparateciteva poduri mici...

(38) SERDARIATUL LUI KOR HCSEIN PASA PENTRU CIJCERIREA CETATII POJON

Guvernatorului sangeacului de Nicopol, Abaza Kör Hiisein pap,acordindu-i-se tinutul Agria, acesta a fost numit §i serdar... in intelegerecu craiul Ungariei de mijloc, Emeric ThökOli, el a fost insArcinat sg, cuce-reasca' cetatea inta.rita Pojon, aflat6 in fata Dungrii. Pe lingA, cei cincisute de soldati dintre oamenii sad, i s-au mai dat §i beilerbeiul de Oradea,Maziilzade Giirkii Mehmed pap... §i nou'a' sute treizeci §i unu de pedes-tra§i §i patru sute §aizeci de caa'reti §i trei sute patruzeci §i nou'a" de oamenidintre zaimii §i timariotii cetAtii Oradea §i 1 200 de pedestra§i din Buda,ca §i dintre be§liii de Timi§oara, Ineu §i Uivar, in total vreo 6 000 de gaziivictorio§i de serhat... Iar mazilitului de la Agria, lui Seihoklu Ali pap,i s-a dat sangeacul de Nicopol.

(44) <Urmeazd descrierea inceputului asediului Vienei in itilie 1683. Din propride sale consta-(48) tali, marele vizir Kara Mustafa pasa a ajuns acum la convingerea eh' apdrarea insulei din fata

Vienei este lucrul cel mai important si cd prima actiune ce trebuie fAcutd este sd cucereascd si sddistrugd podurile ce duc la cetate>.

111 V. . . . El a dat aceastA, misiune beilerbeiului de Damasc, vizirului AbazaSari Hiisein pap, §i o§tilor prii Române§ti §i Moldovei, §i apoi, inalecind,a trecut in ora§ spre podul din fata cetatii.

(67) SOSIREA CRAIULUI TRANSILVANIEI

AstAzi, cind marele serdar a onorat cortul sgu §i de asemenea §icraiul Transilvaniei, Mihail Apafi, sosise in apropierea ordiei imperiale,s-au dus in intimpinarea acestuia osta§ii delii §i voluntarii ( g ontilli i, )sài <ai marelui vizir >, precum §i beii Tara Române§ti §i Moldovei.

(68) <Urmeazd descrierea intimpindrii acestuia cu muzicd, sunindu-se din trompete, zurnalesi alte instrumente ; primirea lui Apafi de catre marele vizir ; discuth despre asedierea si cuce-

113 v. rirea Vienei, principele Transilvamei fimd convins ca. Viena nu va capitula>.(82) <Discutii intre hanul tätdresc si sfetnicul sail cu privire la raporturile dintre turci si

tdtari>.

293 Gheorghe Duca (1678 1684).

SILARDA.R TAMIL 361

Imamul 294 su, apropiindu-se de el <de han>, i-a spus : Hanul meu,dad, ati pune omoare pe toti ghiaurii acestia care tree cete dupa cete,oare nu s-ar termina cu ei ?". Hanul i-a rAspuns : Tu nu tii cite necazurine fac acesti osmanlii. Sintem in situatia de a nu mai avea pe linga einici macar atita trecere cit au ghiaurii valahi si moldoveni. tn repetaterinduri le-am seris i i-am instiintat despre adunarea i faptele acestordusmani, spunindu-le : Dusmanii sint multi, de aceea nu e cu putinta

rezistam. Scoateti tunurile i ostasii din intArituri si, dacI va fi nevoie,luptam asezati in rinduri, in caz contrar sA plecam cu bine. Or, el 295

a persistat in indaratnicia lui si nu a fost cu putinta fac s inteleaga.In scrisorile ce mi le-a trimis, pe linga mii de feluri de reprosuri, ne maiinvinuieste pina si de faptul eA mincam carne putredà de cal. In realitate,Allah mi-e martor, respingerea acestor dusmani era un lucru de nimicpentru mine. Stiu c aceasta este tradare, care nu se euvine credintei noastre,hash' n-am mai putut rabda. S vad i ei cite parale fac i s, stiepretuiasca pe tatari". Zicind astfel, el a dat pinteni calului sau i, luindoastea tatara cu el, <a venit la cortul marelui vizir si i-a povestit despresituatia dusmanului >.

Venind om de la vizirul Kara Ibrahim pap, acesta a adus stirea (83)ca dusmanii legii, venind pe main! apei i prin spatele armatei imparatesti,pe doua drumuri, s-au asezat la o distanta de trei ore. Dind poruncA insensul ca toti supusii i trupele auxiliare sa vina cu tobele i steagurile lor,acestia au venit i s-au pregatit de lupta. Beilerbeiul de Bosnia, vizirulHizir pasa, a plecat de la paza insulei (ada) cu care era insareinat, impre-una cu trupele sale de garda i cu ostile eialetului sau. In locul lui a fostnumit guvernatorul sangeacului de Saruhan, Seihoglu Ahmed pap,impreunA cu beii Tarii Romanesti i Moldovei...

A DOUAZECEA ZI A LUNII RAMAZAN, DUMINICA, CE CORESPUNDE CU<1 >2 SEPTEM-BRIE <1683> SI ESTE A SAIZECEA ZI DE ASEDIU, ESTE ZI DE LUPTA, ADICA ESTEULTIMA ZI DE SEDERE SUB ZIDURILE VIENEI. ATUNCI S-AU DAT LUPTE CORP LACORP. ACEASTA ESTE ZIUA CIND <OSMANLIII>, FIIND INFRINTI, S-AU RETRAS

SPRE CETATEA RAAB (IAN1K)

Binamaz Halil pap si unii mirimirani s-au asezat la margineadinspre Dunare, beii Tarii Romanesti si Moldovei spre insula, iar in stingasa 296 se aflau asezate trupele de silahdari si mai incolo vizirii Abaza SariMisein pap...

Ghiaurii, venind pina la palanca din spatele muntelui, si-au trimistrupele alcatuite din pedestrasi i calareti imbrAcati in armuri cenusii-albastre ce pareau ea un nor intunecat. Un capat al lor atingea malulDunArii, in fata ostilor din Tara Romaneasca si Moldova, iar celalaltcapat se termina spre marginea ostii tatare.

Acestia, acoperind muntii si cimpiile, s-au asezat in forma de coarnede bou <in semicerc> i pareau un catran negru si fierbinte care curgeaacoperind i pirjolind tot ce intilnea in eale. Ei aveau intentia nefastade a-i incercui pe gaziii musulmani.

294 Cel care conduce slujbele religioase, rang In ierarhia ecleziastici musulrnan5.295 Marele vizir Kara Mustafa pasa.296 A rnarehu vizir.

(85)

sl-i

sit

sA-1

. . .

. . .

st

sa-i

362 SELAHDAR FINUMICLILI MEHMEID AGA

114 v. <Urmeaza descrierea infringerii si retragerii turcilor din fata Vienel>.

(88) . . . In ziva urmItoare, fiind a dougzeci si doua zi a lunii mai sus-argtate 297, intr-o marti, marele vizir, cAlárind, a pornit si de acolo 299

si, spre dimineatg, a trecut pe podurile de peste riurile Raicea si Raab si,inainte de amiazA, a ajuns si a descins la cortul vizirului Mustafa pasa,beilerbei de Silistra, care se afla lingl cetatea Ianik. In aceeasi zi, valiulmai sus-amintit si craiul Transilvaniei, Mihail Apafi, 1-au intimpinat pemarele serdar Rugg, pod...

(94) <Descrierea marii dezordini din oastea otomanh>.

... Atunci, beilerbeiul de Silistra, vizirul midiilaii Mustafa pasa,beilerbeiul de Anatolia, Osman Pasaoklu Ahmed pap, si Berber Ali pasaan fost numiti s'a" inlgture dezordinea mai sus arAtatä.

<Urmeaza descrierea mäsurilor luate In vederea confischrii propriethtii dezertorilor din116 v. armath>.

(95) Iar principele Transilvaniei, Mihail Apafi, pornind cu oastea sa,s-a asezat intr-un loc deschis din depArtare... In ziva de duminicg, fiind.a dou.Azeci si sasea zi a lunii ramazan 299 . . . beilerbeiul de Anatolia, Osmanpasa, si beiul Tani! Itomanesti an plecat, fiind desemnati cu distrugereacetatii Tata. Dusmanii legii, care se aflau in ea, fugisera 'Inca dinainte.Cind au ajuns acolo, ei au ggsit trei mii de chile de griu, citeva tunuri simulte munitii, pe care le-au luat. Apoi, aruncindu-i in aer turnurile sizidurile, cu. ajutorul tunurilor, au darimat-o pina la temelie si dup6 aceea,intorcindu-se, au avut onoarea sg sarute poalele serdarului...

<Numirea lui Kara Mehmed pasa ca serascher In I:agile Gegerdilenului. Descrierea efec-tivelor participante la expeditie>.

Avea pe linga el oastea de poarta (kapu kulu ) §i cu oastea provin-cilior era beilerbeiul de Silistra, vizirul Midilliili Mustafa, si. beilerbeiulde Bosnia, Hizir pasa...

117 r.(105) INTOARCEREA CRAIULUI TRANSILVANIEI, MIHAIL APAFI

Intrucit si craiul Transilvaniei, Mihail Apafi, a primit invoirea de apleca in vilaietul sail, ast'azi el a fost cinstit cu sarutarea poaleiserdarului...Craiul, la rindul sail, venind cu vreo cincizeci de oameni de-ai säi si des-alecind de pe cal in fata usii cortului, a intrat in cort si s-a asezat pe scan-

(106) nul pus linga stilp.<Duph ceremonialul de plecare, a fost cäftánit si a trecut Dundrea spre Pesta, tnaintlnd

apoi spre Transilvania>.

(107)

(108) Beilerbeiul de Oradea, Garkii Mehmed pap, a fost invoit sa plecela postul sau ; iar lui Emeric Thabli i s-a permis sá plece in tara sa ; iarbeilerbeiul de Agria, chehaiaua Serhos Ahmed pasa, a venit la ordie . . .

INTOARCEREA MARELUI VIZIR LA BELGRAD PENTRU IERNARE

297 14 septembrie 1683.208 Loc neprecizat In cronich.299 18 septembrie 1683.

SILABIDA.R TARIM 363

In a patra zi 300, luni, s-a ajuns la locul de popas numit Bataszek(Batwek ). Asta'zi a sosit stirea &A du§manul a asediat fortgreata Brezence(Berzenee ), de lingl cetatea Canizsa. Atunci a fost insárcinat au apärareaSighetvarului beilerbeiul de Bosnia, Osman Pa§aoklu Ahmed pap. Caiide la carele cu tunuri fiind slabi, transportul lor a fost dat pe seama vala-hilor si moldovenilor. Si in a cincea zi361, marti, au ajuns la menzilul palàn-cii Mihak ... au fost trimisi si cei din Silistra la paza Budei.

Si in a noua'<sprezecea > zi302, marti, fiind zi de odihn'a, astäzi avenit un om de la inalta resedintA, aducind stirea &A, potrivit cererii demai inainte a marelui serdar, tinutul Silistrei, impreung cu sangeaculNicopol, a fost dat muhafizului de Adrianopol, lui Koprilliizade FazilMustafa pap... In acest loc 303 de popas au r/mas trei zile... BeiulMoldovei a obtinut invoirea de a pleca in vilaietul säu, iar in a doulzecisi patra zi 3°4, duminicA, au ajuns la menzilul Zemlin.

Beiul Tgrii Românesti, fiind in posesia a cincizeci de pungi (kise) deakcele §i ezitind sg le dea, chehaiaua marelui vizir 1-a retinut la locuintasa § i dupä ce a incasat banii, a doua zi, luni, imbrAcindu-i caftan (hilat),1-a eliberat, dindu-i si invoirea de a pleca in vilaietul sau.

ANUL 0 MIE NOUAZECI SI CINCI 303

A sosit vestea a; rgufgatorii poloni, care veniserg a devastezeBugeacul, au suferit Infringere totala', fiind. mgcelgriti... intr-o joi, 9safer 1095 306.

Voievodul Stefan 3", care fugise mai inainte la poloni, in timpulcuceririi Camenitei atitindu-i pe lesi, acestia nu incetau devastgrile siprAdáciunile in acele NAL Tot el ii cAlauzise pe raufgcalorii de poloni,infrinti Bugg, apa Prutului, salvindu-i in felul acesta de ghiarele lupt6-torilor musulmani. Afurisitul de Stefan, pe cind pribegea in pártile acelea,impreung, cu un nunar de lesi MA munktii, scgpati din macel, auzind c5,beiul Duca 308, voievodul Moldovei, banuind ca dusmanul s-a imprktiat,a dat invoire ostirii sale §i cl el insu§i s-a apucat de petreceri si Mutur6,la o mo§ie a sa (eiftlik ), a§ezata la o distanta de trei ore 3°9... , 1-a atacatprin surprindere §i, prinzindu-1, I-a dus cu miinile legate in tinutul sailnefast. Acestea hind aduse la cunostinta Pragului imparatesc de cgtremuhafizul Babadagului, vizirul Fazil Mustafa pasa, s-a tinut un slatsi a fost adus de la Istanbul 310 Dumitra§ J-1, care fusese mazilit maiinainte, si a fost numit bei in Moldova. In a douazeci si una zi a lunii mai

300 25 octombrie 1683.301 26 octombrie 1683.302 9 noiembrie 1683.303 La Mitrovita (Milrofcea).3" 14 noiembrie 1683.3" 20 decembrie 1683 7 decembrie 1684.306 27 ianuarie 1684.3°7 Stefan Petriceicu (1683-1684, ultima domnie).3" Gheorgbe Duca.302 Poate la Iasi.310 Sultanul se afla la Adrianopol.aii Dumitrascu Cantacuzino (1684-1685).

(109)

(111)(113)

120 r.(114)

121 r.

(122)

(125)

364 SILAHDAR FINIDIKLILT MEHMEID AGA

sus-aratate 312, intr-o marti, el <Dumitras > a fost invitat la Divanulimparatesc si. ospatat. Potrivit obiceiului, a fost imbracat cu blana desamur cu catifea rosie, primind si cuel si pana (siiplirge). Apoi, dupaviziri, a avut onoarea sa sarute pamintul de la picioarele padisahului,

121 V. plecind dupa aceea in capitala sa . ..

(126) ...MARE SFAT LA ADRIANOPOL

(127)

. .. Sosind. de la Belgrad arzul serdarului din Ungaria, vizirul BekriMustafa pasa, s-a aflat ca' imparatul Austriei, in afara de cei sapte crai desub stapinirea sa, primind ajutor si de la toti regii ghiauri, adica de lamoscoviti, de la lesi, de la suedezi, de la francezi, de la spanioli, de la englezi,de la olandezi si de la Papa si de la dogii din Genova si din Venetia, arede gind sa porneasca pentru a cuceri cetatea Buda si ca de asemenea,atitind si pe tarul Moscovei, pe lesi, precum si Republica Venetiei, inten-tioneaza sa atace astfel : oastea moscovita sa mearga asupra Crimeei,oastea leseasca sa mearga asupra Camenitei si Moldovei, iar venetieniivor forma doug tabere din care una va merge pe uscat la granitele Bosniei,iar cealalta va merge cu flota puternica spre Creta .. .

SERDARIATUL LUI SULEIMAN PASA IN PARTILE LESESTI

Afurisitul cel Ma de lege, craiul polon numit Joan al III-lea, cunoseutin prezent sub numele de Kizhatman si poreclit Sobiesky, calcind tratatul,räufacatorii poloni nu incetau devastarea vilaietului Oceakov. Mara% deaceasta, asa cum a raportat si voievodul Moldovei la resedinta impärateasca,el <Sobiesky > stringea o mare oaste in scopul de a cuceri Camenita siMoldova. Atunci, dernnitarii imparatiei fiind invitati in seraiul mareluivizir, s-au sMtuit in aceastà privinta si au hotarit ea muhafizul de Oceakov,vizirul Fazil Mustafa pasa, nu este un om potrivit pentru lumea aceastasi ea in partile acelea e nevoie de un om potrivit si de un serdar independentsi puternic, cu armata nurneroasa, precum si cu tunuri si cu munitiifoarte multe. Astfel, al treilea vizir, Bosnak Sari Suleiman pasa, a fostnumit serascher pentru partile Oceakovului ... si a pornit in directiaBabadagului, iar tunurile, uneltele si munitiile destinate lui au fost trimisede la Istanbul, in cantitati mari, cu saicile din Marea Neagra, la Isacceade pe malul Dunarii . . .

(128) In a opta zi a lunii gemazi I 313, duminica, solul Transilvaniei a fostinvitat si ospatat la Divanul imparatesc. Potrivit obiceiului osma'nesc,dupa ce a fost imbracat cu caftan, a fost onorat, dupa vizir, cu sarutareapoalei imparatesti la arzodasi §i a prezentat scrisoarea de supunere a cra-iului sau, impreuna cu haraciul si peschesul trimis . . .

312 8 februarie 1684.313 23 aprilie 1684.

SIILAHIDAR TARTH 365

122 r.SCHIMBAREA CRAIULUI TRANSILVANIEI, MIHAIL APAFI, $1 NUMIREA (133)

FIULUI SAU

In a dougzeci si sasea zi a lunii <saban > 314, intr-o luni, solul 315 cra-iului transilvänean, Mihail Apafi, care venise cu scrisoare din partea lui,a fost primit, prin mijlocirea marelui vizir, la palatul sku <al sultanului >,unde s-a inchinat la picioarele tronului. El a prezentat, totodatk, rugAmin-tea craiului mai sus-ark-tat de a se dkrui fiului sku domnia Transilvaniei,deoarece craiul amintit mai sus, hind bdtrin si bolnav, voia sk cedeze debunk voie domnia Transilvaniei fiului au, celklalt Mihail Apafi, solicitindpentru aceasta mila si invoirea padisahului. Domnia fiind acordatà celui-lalt, i s-a dat beratul impkrAtesc pentru insckunarea sa, acordindu-i-sei blank cu catifea rosie si cuck ( tiskiif) §i pank (surgue ). A fost numitsä rneargg in Transilvania Dogangi Musa aga, dintre capugibaslii inalteiPorti, impreunk cu lucrurile dkruite, fiind insotit si de solul lui MihailApafi. Totodata, si haraciul Transilvaniei pe anul acesta i-a fost dkruitacestuia, cu conditia de a procura zaherea pentru ordia islamick ...

<Descricrea desfa'surárii luptelor cu austriecii, polonii etc.>. (133-172)

. . . Sosind scrisori de la Celebioglu Mustafa aga si de la Bairam aga, (173)cApeteniile ostii tdtare, ei faceau cunoscut ck au sosit la Belgrad si mai dk-dean si alte stiri, ca cele ce urmeaza, : Fiind in ascultarea poruncilor inal-tei impkrktii, cind am ajuns in felul acesta, in mare grabk, In localitateanumita, Giurgiu (Yerköki i ), cu oastea tktark vinktoare de dusmani, a sositdin nou hatt-i humaiun de la Pragul fericirii, prin care se cerea sk ne ala-turkm cu o zi mai devreme la armata ImpArkteasck. In timpul cind se pre-gateau coräbiile pentru a ne transporta in partea Rusciukului, locuitoriiacelui vilaiet s-au opus, arktind cu ingrijorare ca, clack oastea tktara, vatrece prin partea aceea, ea le va distruge tinutul si ca, drumul spre cetateaBuda este mai drept prin Tara Romaneasca,, deci ea sa, meargl prin par-tea aceea. Fatk de plingerile locuitorior, conducktorii talari au obiectat :# In partea Taxii Rornamesti, pe o intindere de zece zile, nu existk nici unfel de prosperitate si sint locuri pustii. Noi mergem la luptk si cum credetica, e posibil sk trgim fark mincare si fark apk 'I Dack nu ni se permite sk tre-cem prin partea Rusciukului, atunci noi ne intoarcem inapoi si ne ducemsa, luptArn cu ghiaurii poloni, din moment ce omul moare numai o datk ».Dup6 multe discutii, vrind nevrind, ne-au permis si noi am trecut, timp de (174)o zi §i o noapte, peste Dundre in orasul Rusciuk. Apoi, mergind zi si noapte,cind am ajuns la palanca lui Hasan pasa, ne-am intilnit cu supusul vos-tru care fusese trimis la Pragul impArktesc cu vestea ck au fost date aju-toare cetktii Buda ... ".

INFRINGEREA OST II GHIAURILOR POLONI

Afurisitul de crai polon, cel MIA' de lege, numit Ioan al HI-leasi poreclit Sobiesky, a strins in orasul sau, numit Cracovia, unde-si avearesedinta blesternatk, optzeci de mii de ostasi nedemni, formati din pedes-

3" 8 august 1684.315 In anul acesta au fost patru soli transilvani la Poartà (cf. Biro Vence], op. ca.,

p. 136) .

(185)

366 SILAIIDAR FINDIKLIkt lamnirm AGA

tra§i si algreti, precum si mari cantiati de tunuri, unelte si munitii, 0 apornit sá cucereascg, cetatea Camenita si tara Moldovei si s, devasteze i sAprovoace pagube ceatilor Chi lia §i Akkerman, precum i orasului Ismailsi imprejurimilor sale situate pe malul Dungrii si al MIrii Negre si, dad,Ii va da mina, sg, pung. sapinire i pe acele ceati.

Astfel, mergind cu aceste ginduri nefaste, el a trecut pe lingg, Lemberg(Ilbau) i Camenita si, in a sasea zi a lunii ramazan 316, a ajuns si s-aasezat in apropierea pgrAncii Zwaniec, situaa in fata ceatii Hotin de pemalul fluviului Nistru. Atunci, alegind vreo treizeci de mii de ostasi dia-bolici, el i-a numit pentru construirea unui pod peste Nistru, spre a treceincoace calre Hotin. Mai inainte, hanul Crimeei, prealuminatul SelimGhirai, plecind de la Pragul impArg,tesc, se intilnise la Isaccea cu muhafizulde Oceakov, serdarul vizir Sari Suleiman pasa, si, dupg, ce poposise o zi,trecuse Dungrea si Nistrul pe la Akkerrnan si riul Oceakov (Ozi), dindreptul cetg,tii Oceakov. Apoi, in a cincisprezecea zi, el a intrat in Crimeea§i, ajungind la tronul sg,u din Bahcesarai, emirii tgitari au venit si i s-ausupus. Dupg, aceea, in cel mai scurt timp, pornind din Crimeea cu o sutg demii de osteni Vatari adunati i trecind peste riurile Ozu si Nistru, prin locu-rile mai sus-ar/tate el <hanul > a descins in Bugeac unde, potrivit hatt-ihumaiunului primit de la inaltul Prag, a ales si a predat lui Karan Bairamaga 3 000 de ostasi tAtari, trimitindu-i fiului sgu mijlociu, printul AzametGhirai, care era nureddin §i care se afla in expeditia din Ungaria. Apoi,hanul a trimis stire serdarului Suleiman pasa, anuntindu-1 c'a a sosit inBugeac cu oastea tátarg vinatoare de dusmani, invitindu-1 totodata,' sg, ving,si el impreung, cu oastea norocoasg,, trecind Dungrea incoace, spre a seintilni intr-un loc din apropierea Nistrului (Turla). El a pornit din Bugeacsi, dind fiului sgu mai mare, printul Devlet Ghirai, care era si calgai, vreotreizeci de mii de ostasi tgtari, 1-a trimis asupra dusmanului legii, ea avail-gardg,, de-a lungul Nistrului, spre Hotin. In timpul acela i craiul polontocmai se asezase lIiig palanca Zwaniec si era pe cale sa, construiasca, unpod, dar in timpul acela apele Nistrului fiind foarte crescute, nu se putuse

(1n) pune temelia <podului>. Atunci el a trecut In partea Hotinului cu scopulde a päzi capul de pod de acolo. Au mai trecut in partea aceea si opt miide cazaci barabaci 317 inarmati. Pe cind el se strgduia sg, construiascg, podul,printul calgai, luind cunoctintg de aceasta, s-a dus in cursul diminetii dei-a ataeat. Afurisitii §i rAufgdtorii, aflindu-se in stare de betie, au fostprinsi cu totii fara, lupt i legati. Dupg," aceea, el i-a adus pe toti tiris,prezentindu-i tatglui sail.. La porunca acestuia, au fost cu totii mgeelgritiintr-o elipg cu sbiiie. Poposind in acel loc timp de o zi, in ziva urmgtoareau plecat. In apropierea apei Nistrului, prealuminatul han s-a urcat pe unloc inalt si, potrivit poruncii sale, oastea War/ s-a adunat in jurul sg,u.Atunci, cu vocea ridicatg, el a spus : SlAbind credinta noastrg, dusmanullegii a devenit biruitor asupra noastrg, In toate partile. Sintem ca la Ker-bela 218. AceastA luptg, sg, nu o faceti nici pentru dinastia otomang, ci nicipentru mine, ci sà lupfa'm pe drumul credintei ping la moarte ci sg, nu neintoarcem cu spatele la dusmanul legii si sà fim pomeniti cu cinste ping lasfirsitul lumii". Zieind astfel, el a descAlecat si, cAzind in genunchi, s-a

318 17 august 1684.317 Cazaci zaporojeni.318 Localitate In Irak, unde califul Ali dAduse o bAtAlie cu adversarii sAi.

SIZAAHDAR TARIM 367

Inchinat cu fata la pamint. Ostasii tatari, vazInd aceasta, au cazut en totiila pamint ea frunzele in timpul toamnei si au jurat cu totii, cu lacrimi Inochi i cu suspine, c vor lupta &la la moarte. Apoi, incalecind, au merslinga cetatea Hotin de pe malul fluviului Nistru. Serdarul vizir Sari Sulei-man pap, la rindul sau, in ziva de vineri, a saptea zi a lunii sevval 319,

a trecut Dunarea pe la Isaccea si a ajuns In partea cealaltá, la Kartal, im-preung cu al treilea vizir, Bozoklu Mustafa pasa, i cu oastea din patrusangeacuri, i cu beilerbeiul de Oceakov, vizirul Tokatli Mahmud pap,

cu guvernatorul sangeacului de Bolu, Kabakulak Ahmed pap, 0. cuguvernatorul sangeacului Hudavendikiar, Ahmed pap, si Impreung cuoastea de sacrificiu (serdengeviti) de ieniceri, i cu trupele de gebegiitunari i chesonari, i Impreuna cu tunurile, uneltele i cu munitiile, precum

cu intendentul fundatiilor pioase (mitevelli) din Ismail, precum i cunazirii din Chilia i Akkerman. Pornind apoi asupra dusmanului legii, eiau traversat mai multe popasuri i, cind au ajuns la menzilul numit Tutora,a sosit scrisoare din partea prealuminatului han in care se spunea sa nuastepte trupele care vor veni mai tirziu, ci s ajunga cu o zi mai devreme.Atunci serdarul Suleiman pasa a lasat trupele pedestre cu KabakulakAhmed pap i, luind trupele de calareti si cinsprezece tunuri, a pornit ingraba pentru a descinde in a sasea zi la locul de popas numit tefanesti.Cu ajutorul lui Allah, de cind venise prealuminatul han linga Hotin, multidintre ghiaurii nedemni fusesera luati prizonieri i omoriti, IncIt, bagindmare frica in ei, nu-i lasase pe ghiauri s iasa, din tabara lor nenorocitanici pentru procurarea de nutret si de zaherea.

In afara de aceasta, ei <ghiaurii > au mai aflat ea multe osti islamice,impreuna cu serdarul Casei osmane, au sosit la o distanta de trei popasuride Hotin. De aceea, inimile lor hind cuprinse de teama, n-au mai avutcurajul sa mai stea acolo nici o elipa i astfel, luind ling/ el 320 pe cei trei-zeci de mii de ostasi ai si ce se gaseau in fata Hotinului, a plecat cu pa-gube de linga Zwaniec i, mergind, s-a asezat la locul unde apa Cameniteise varsa In Nistru. A doua zi, plecind si de acolo, s-a dus i s-a asezat totpe apa Camenitei, in partea ei superioara. In ziva aceea, si serdarul vizirSuleiman pap s-a dus pe malul Nistrului cu prealuminatul han i s-auIntilnit cu el. Indata dupa sfat, printnl calgai (kagilgai) §i dupa el hanulinsusi au trecut Nistrul inot cu oastea tatara in partea palancii Zwaniec.A doua zi au atacat de mai multe ori tabara nenorocitä si au dat lupta.Din partea aceasta si serdarul vizir Suleiman pasa, la rindul sau, a numit§i 1-a trimis, cu trupele sale de garda, pe chehaia sa Ciorumlu Mehmedaga, impreung cu ostile din patru sangeacuri, precum i cu oastea de le-venzi i cu cea a beilerbeiului de Oceakov (Ozi), vizirul Tokatli Mehmedpasa, precum i pe Ahmed pap, beiul sangeacului de Hudavendighiar,

numind peste ei comandant pe vizirul Bozoklu Mustafa pasa, i-a trimisdin urma cu ajutorul hanului, iar el, gasind un drum facut de ghiauri, atrecut, Irnpreung cu vizirul Mehmed pasa i cu ienicerii, cu gebegiii, entunarii i cu cinsprezece tunuri, peste Nistru, in partea Zwaniecului (Izvan-ca) i a pornit spre sesul Camenitei. A poruncit beior Rornanesti

Moldovei s construiasca In locul acela, pina la intoarcerea ostilor isla-mice, un pod durabil si a hotai it ca de nu va fi gata, ei i ostasii lor vor

319 17 septembrie 1684.320 Jan Sobzesky.

(187)

si

si

si,

'áiii

j

si

368 SILAHDAR FIN:Mx:LIM NIEHMDD AGA

fi omoriti ping la ultimul. Armata ghiaurg, aparindu-se, mergea cite doug-trei ore §i trecea din mla§ting in mla§ting.

<Retragerea polonilor si Intoarcerea ostilor musulmane>.

Prealuminatul han, impreung, cu oastea tgtarg, §i vizirul BozokluMustafa pap au venit victorio0 lingg Camenita, unde s-au intilnit cu totii.In a cinsprezecea zi a lunii zilkacle 321, inapoindu-se, au ajuns la malulNistrului. Acolo au trecut peste marele pod, avind lungimea de noug sutede ar§ini §i lgtimea de zece pa§i, construit peste Nistru prin. strgduintabeilor Tgrii Romane0i §i Moldovei. Cind au trecut pe partea cealaltg, lingg

(188) Elotin, mai sus-numitii bei au Lost imbrgcati en caftane (hilat). De acoloau mers i s-au awzat la menzilul numit Stefgne§ti. Prealuminatul han adesemnat o mie de soldati tgtari sg raining cu serdarul vizir Suleiman pap,iar el, impreung cu restul otior tgtare, plecind de acolo, s-a indreptatspre Crimeea. Cind serdarul vizir Suleiman pap a sosit cu armata victo-rioasg la menzilul Tutora, a ggsit acolo pe vizirul Grtimriikci-thisein pap,impreung cu o8teni strin§i din rindurile intregii populatii. Cu ajutorul luiAllah, nemaifiind nevoie de ei, toti au fost lgsati liberi, iar el, pornind, aajuns la locul de popas Kartal. De acolo a trecut Dungrea incoace la Isac-cea. Potrivit poruncii primite, el a intrat in ora§ul Babadag pentru iernare,repartizind trupele sale de gard i paplele la locurile de iernare pe carele-a desemnat. Apoi, descriind amgnuntit aceastg expeditie, a trimis seri-soare la re§edinta impgraleascg prin chehaiaua trupelor sale de gardg,Ibrahim aga

Vizirului al treilea, Bozoklu Mustafa pa8a, care se afla la mo§iile (hass)sale de la Babadag pentru iernare, i s-a incredintat eialetul Oceakovului,iar predecesorului sgu, vizirul Tokatli Mehmed pap, i s-a acordat eialetulCamenitei. Insg,plecind in timpul iernii aprige, peste o sutg de oameni aupierit pe drum din cauza gerului. El insu§i a murit in ziva cind a intrat incetate. Atunci eialetul Camenitei a fost dat beilerbeiului de Oceakov,vizirului Bozoklu Mustafa pap, iar eialetul Oceakovului §i hassurile sale,

128 v. precum §i viziratul san i-au fost mentinute

(190) ANUL 0 MIE NOUAZECI SI SASE 322

(192) INTOARCEREA SULTANULUI LA ADRIANOPOL

. In a paisprezecea zi 323, intr-o marti, ie§ind armata, a fost tri-misg la Belgrad, pe lingg serdarul din nagaria, vizirul Melek Ibrahim pap,Prealuminatul padiph a privit alainrile stind la seraiul Saraghane. In acinsprezecea zi, miercuri, a fost sarbgtoarea Anului-Nou (Nevruz). In adougzeci i una zi, marti, sosind scrisoare de supunere §i haraciul din par-tea eraiului Transilvaniei, Mihail Apafi, solul 324 sau a fost invitat i ospg-tat la Divanul impargtesc §i, potrivit obiceiului, el le-a predat in arzodasi,plecinduli fata la picioarele inaltului tron impargtesc

321 24 octombrie 1681.322 8 decembrie 1681 27 noiembrie 1685.323 20 rnartie 1685.324 In acest an au N enit din Transilvania trei soli (cf. V. Biro, op. cit., p. 136-137).

...

...

...

S131...AH1DAR TARIH 369

Anul trecut <1683 1684 >, cind oastea polong a mers asupra tgri-lor islamice, beii Trii Românesti 328 j Moldovei 326, pentru a <nu > da pefatg trklarea ce zacea in inimile br nefaste, pregtiser i ascunsesefa in

greu de strghatut o sutg, cincizeci de coràbii, cu gindul rdu ea, incazul cind serdarul Oceakovului, vizirul Sari Suleiman pasa, neputindreziste in fata ostii lesesti, ar fi infrint, atunci ei s treaca cu ele oastealeseascg, peste Nistru spre Moldova si spre prile Oceakovului si, cAläu-zind-o, s devasteze, s strice i s'a," ocupe tarile islamice, ping, la marginile 327

Dunarii i Mgrii Negre. Dar, schimbindu-se situatia, contrar asteptgrilorMr, hainia kr a iesit la ivea1 i corniile au fost descoperite. Atunci, maisus-numitii haini hind dusi in fata serdarului vizir Suleiman pasa, acestai-a intrebat asupra celor de mai sus. Ei au declarat cà acestea sint cordbiilece au prisosit la construirea podului peste apa Nistrului, pentru care dà-duser5, poruncg". Desi trebuiau sl fie omoriti pe loc, totusi ei au fost legati

luindu-le, ea mita' (rufvet), pe ascuns, cite cincizeci de chisele, dreptpret de ra'scumpArare a singelui, i-a rasat s'a plece spre Istanbul. In locu-rile kr a numit ca bei cite un boier de incredere, dintre boierii bdstinasi,si a luat de la ei ostateci de seam6, iar ei si-au luat angajamentul in felulurmAtor : Daeg vom face hlinie i dac5, se va auzi cà un singur ghiaurdintre poloni a trecut incoace de Nistru, atunci s ni se ving de hac".

INFRINGEREA GFHAURILOR LEST

Al treilea vizir, Bosnak Sari Suleiman pasa, care fusese numitserdar impotriva leiior, potrivit misiunii sale urma s apere de atacuriledusmanilor granitele Camenitei, Moldovei, 'Vara Romanesti, Oceakovului,Benderului i Akkerm.anului, care fac parte din granitele islamice. TotodatAurma 0," mearg6 asupra lor, in cazul cind acestia vor apare In acel etinuturi.In acest scop, el a plecat de la locul de iernare Babadag, impreun'a cu toatetrupele sale de gard i cu oastea eialetului sau i impreung cu beilerbeiulde Oceakov, vizirul Giimriikci Effisein pasa, cu chehaia valiului de Ni-copol, Mehrned pap, i cu Ahmed pasa i cu valiul de Bolu, KabakulakAhmed pasa, i cu beiul de Amasia, Iusuf bei, precum i cu oastea de sacri-ficiu (serdengeviti ) de ieniceri i spahii, cu gebegii, tunari, chesonari(toparabaci ), avind i treizeci de tunuri. S-au adunat cu totii la Isaccea.

Intre tim.p serdarul s-a inteles, prin scrisori, cu hanul Crimeei,prealuminatul Selim Ghirai han, insheinat de a lua parte si el la aceastAexpeditie, ca ed, se intilneascA la locul de popas Tutora. Astfel, in primazi a lunii saban 328, el a trecut Dungrea pe la Isaccea CU cei cinci mii degazii victoriosi care erau cu el si a descins pe cimpia de ling'a satul numitKartal, ce se gra in fat6, pe partea Moldovei.

Pupa citeva zile de sedere, pornind de acolo in a saptea zi a luniimai sus-aratate, au reusit s ajunga la Tutora. De asemenea, i prealumi-natul han, din cei saizeci de mii de osteni tàtari viCatori de dusmani, pecare ii strinsese inainte, trimisese dou'dzeci de mii, atasindu-le fiului s'aumai mare, printului calgai Devlet Ghirai, iar el, impreuna cu restul arrnatei

325 5erban Gantacuzino.326 Gheorghe Duca.327 in text graftal gre5it ka fir (ghtaur"), in loc de kenar (margine").328 3 iulie 1685.

24 c. 167.

(200)

130 r.

(204)

blile88

t

si

370 SILAHDAR FINDnCLILI MEHMELD AtA

victorioase, a pornit din Crimoea, in prima zi a lunii mai sus-arAtate<saban 1096 >, spre armata impArAteascA. Traversind menziluri si trecindprin mai multe locuri de popas, a sosit in ziva aceea la menzilul dorit sis-a intilnit cu serdarul vizir Suleiman pasa. Acolo au famas timp de treizile si au avut loc marl osplturi (ziyafet ) impArAtesti cu multe daruri si cnmult fast.

Din vestile obtinute de la moldovenii care au fost trimisi mai inaintein tara leseascA pentru a culega stiri, precum si de la iscoadele lesesti careau fost prinse si. intrebate, au aflat cA, afurisitul de Sobieski, craiul polon,in prezent stringe osti de pedestrasi si cal'Areti Eld. in afath de cei treizecide mii do soldgi poloni po care i-a adunat, si po lingI cei opt mii de cazacidin Oceakov ai hatmanului Joan, precum si pe lingA cei zece mii de ghiaurisuedezi cu. ganeralul Dimokin Lacin §i zece mii de ostasi austrieci en gene-ralul Grofkian, au mai venit ill ajutorul sgu incA douAzeci de mii de ostasilituanieni, impreunA cn al doilea hatman al Lituaniei, Ghivesghir, si. treimii de rAufgatori moldoveni, aflati deja en el. Astfel, el a numit comandant

.(205) poste eei optzeci si trei de mii de ghiauri pe primal hatman polon, afuri-situl Zitorky. Datorith ingimfArii sale paste mAsuth, el a trimis aceasthcaste cn gindul necurat de a intra in Tara Romaneascl si in Moldova sisupunind pa ghianrii infideli din aceste thri, sa, devasteze si FA cauzezestricAciuni thrilor islamice, impiedicind totodath aprovizionarea cn zahereaa cethtii Camenita, spre a pane stApinire pa ea prin infometare ; <au maiaflat > cA trecind fluviul Nistru incoace, in partea Moldovei, si venind dintaxa kr, inainteazA, de la un menzil la altul si. so apropie. In urma acestorOW, tinindu-se un slat, s-a hotarit ca <dusmanul> sA fie intimpinat po-trivit cerintei legii lui Mahomed...

A doua zi s-a pornit spre armata nenorocith a ghiaurilor si s-a ajunsin localitatea aflatA', la o distanth de sapte ceasuri de marea trecgtoare dinmimti. (balkan) denumith trecAtoarea Pornahasky. Dusmanul legii atrecut granita Moldovei, in ziva aceea, prin aceasth trecAtoare...

<Descrierea bgtaliei cu polonii si Infringerea Mr pe malurile Prutulub.

1(208) - . . i serdarul Suleiman pasa, pornind impreung cu prealuminatulhan, s-a intors in ziva aceea de la locul mai sus-amiatit si s-a asezat pemalul fluviului Nistru, en scopul de a merga asupra cetAtii Nemirova,dacA se va gAsi kw de trecere cu. piciorul. Astfel au mars in aceasth parte,dar n-au gAsit vad. de trecere cu piciorul pinA la cetatea Soroca. Apelecrescind din zi in zi, a fost nevoie de poduri peste Nistru si paste Bug.InsA timpul nepermitind sA se incepA din non o lucrare pentru construireade poduri noi in vederea trecerii ostilor norocoase, s-a renuntat <la aceasta> .

Numai prealuminatul han, gAsind potrivit, a hothrit ca el, blind trupelede gardA ale serdaruhii. Suleiman pasa si. impreung en chethudaua sa ...sg se despartA de armata impArAteascg, in a donAzeci si una zi a lunii maisus-athtate 329, plecind, sA treacA Nistrul in apropierea cetAtii Sorocain partea cAzAceasca, din fath si a pornit sA cucereasca cetatea mai sus-athtath. In cazul in care cuccrirea ei n-ar fi cu putiath, el se gindea sk" ataceinthriturile din jurul ei.

329 23 iulie 1685.

SU:LAMAR TARmi 371

.Astfel, dup5, terminarea treburilor, urma ca ostasii ordiei impgrátestisa fie trimisi de la Bender in partea aceasta, iar el, trecind peste apaOceakov pe la tredtoarea plece in Crimeea. Descriind eveni-mentele petrecute ping atunci, serdaral Suleiman pasa le-a trimis la Pragulfericirii prin divan efendisi. Dup5, aceea, pornind de Bugg Soroca, impreungcu armata impgr/teasd, a apucat drumul cel mit care duce la Orhei(Orhai ) i la Iakce?, ajungind cu noroc i cn victorie la Isaccea. Astfelau ajuns si au descins In orasul Babadag in vederea

Dusmanii legii <austriecii> fiind victoriosi, cind au iesit en totiiafarl cerind iertare, i-au luat pe toti <turcii> prizonieri si, plecind de acolo,au atacat forareata Soln.oc, care se afla pe malul fluviukti Tisa la odistantl de zece ore. Populatia de aci, scotindu-si din vreme familiilecopiii, avuturile i proviziile, fugise, trecind peste podul din fata<Ghiaurii > venind, au gdsit cetatea goalg, si au pus stApinire pe ea. Fugarii,cuprinsi de team6,, au incercat s'a" distrugg podul, dupg, ce au trecut pesteel. Calketii ghiauri, <venind. i trecind > in graba, podul, i-au ajuns dinurmg ;pe ei i-au. luat prizonieri, iar lucrarile lor le-au prb" dat i numai cei care aufugit cu o zi mai inainte au sdpat, iar chehaiaua lui Seitzade Osman pasa,care era numit la paza ceatii mai sus-aatate, cind au ajuns la Timisoaraa fost omorit Iar serascherul vizir Melek Ibrahim pasa, petrecind zivade Kasim <26 octonobrie > Bugg, Buda, s-a inters la locul du de iernat,Belgrad, si 1-a desemnat sá ierneze la palanca .Arad (Arat ) pe beilerbeiulde Itumelia, vizirul Celebi Ismail pasa, impreung, cu oastea eialetului sau,iar la cetatea Seghcdin au pus oastea egipteang,...

(214)

OCUPAREA PALANCH ARAD DE CATRE GHIAURI (215)

In timpul iernii, dusmanii legii, mergind, au atacat pe neasteptatepalanca Arad. Vizirul Celebi rasa a fugit i o mare parte din trupele salede gardä si din ostile sale, dintre localnici, a dzut prizonierg, iar multialtii au murit ca niste eroi martini. Lucrunile lor au fost prAdate, iar for-tAreata a, rArnas In mlinile lor <ale ghiaurilor >. Dupg citeva zile, afurisitiide räufacgtori, pimindu-se din nou pe picioare, s-au dus si au asediat prinsurprindere cetatea Seghedin. (132)

<Participarea sangeacbeiului de Silistra la asedierea unei cetall>. (218)

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE NOUAZECI 51 sAPTE33°APARITIA REBELILOR IN ANATOLIA

(225)(228)

Vizirul Bozoklu Mustafa pap, aflat la Camenita, a primit poruncg (230)sgo ving la Babadag, fund numit serdar impotriva polonilor

<El era muhafiz de Oceakov. SchimbAri In ierarhia Portii>.

. . Vizirul Giirgii Kör Ibrahim pasa a fost numit la paza Timisoarei. . .

aso 28 noiembrIe 1685 16 noiembrie 1686.

(248)

Dogs.; sá

cetatii.

372 SILAHDAR FINDIKLILI MEMVMD AGA

(256) VIETILE MARILOR VIZIRI

133 V. Melek Ibrahim pasa in 1083 331 a iernat la Babadag. La <o mie>optzeci i ase 332, dupd, moartea lui Sisman Ibrahim pasa, primind tinu-tul Damascului, a fost numit serdar impotriva Orli polone, iar in optzeci

sapte 333, alungindu-1 pe craiul polon din vecinatatea Camenitei, 1-a(257) silit sa ceara pace prin puterea sabiei sale i, daruindu-i iertare, 1-a ldsat

plece i, intorcindu-se de acolo, a iernat la Babadag, iar la optzeciopt 334, dindu-i-se tinutul Oceakov, la care s-a anexat i Nicopolul, a fostnumit serdar pentru cucerirea Cehrinului, dar cind s-a intors a atras asuprasa rninia

137 v.(260)(292)

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE NOUAZEC I SI OPT 335

<Atacul dat de poloni asupra Gamenitei si fuga lor la vestea sosirii tAtarilor>.

Linga muhafizul Oceakovului, Bozoklu Mustafa pasa, nu existaoaste. El tocmai recruta osti. Dar i-a sosit vestea c tabara polona a fugit.Atunci, potrivit sarcinii ce i s-a dat, el a ridicat muniiiie i zahereauapentru Camenita si a plecat.

Cin.d a ajuns la locul de popas Tutora, a ramas acolo si a ales dintreostile inarmate un numar oarecare de ostasi, pe care, dindu-i beilerbeiuluide Silistra, Arab Regeb pasa, i-a trimis cu munitiile, cu zahereaua §i cusoldele. Acestia au dus toate acestea la destinatie i s-au intors cu bine

142 V. linga serdarul Mustafa pasa, intrind in Babadag, locul lor de iernare...(293) Suleiman pasa, in anul <o mie > saptezeci t doi 3'6, a fost numit

pentra paza eialetului Oceakov, iar la <o mie saptezeci si> trei 337 a fostmazilit, fiind numit pentru paza Akkermanului...

(294) Siz Hüsein pasa <dupa anul o mie optzeci> 338 a fost valiu ineialeturile Diarbekir...

(295) EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI SI NOLL& 339DETRONAREA SULTANULUI MEHMED HAN SI URCAREA PE TRON A SULTANULUI

SULEIMAN HAN 34°

<Mehmed al IV-lea este arestat impreunA cu eel doi fii ai s5i : Mustafa si Ahmed, iar fra-tele sail Suleiman este adus la domme In prima zi a lunn muharrem 341>.

331. 29 aprilie 1672 17 aprilie 1673.332 28 martie 1675 15 martie 1676.333 16 martie 1676 5 martie 1677.334 6 martie 1677 22 februarie 1678.335 17 noiembrie 1686 6 noienthrie 1687.336 27 august 1661 15 august 1662.337 16 august 1662 4 august 1663.338 1 iunie 1669 20 mai 1670.339 7 noiembrie 1687 26 octombrie 1688.3" Suleiman han al III-lea (1687-1891).341 7 noiembrie 1687.

si

aft si

padiealmlui...

,

SIILA.HDA.R TARIH 373

OCUPAREA CETATILOR AGRIA SI LIPOVA DE CATRE GHIAURI I RASCOALA (315)POPULATIEI DIN TIMISOARA. UCIDEREA LUI IBRAHIM PASA 145 v.

<Turcii predau cet4i1e Solnoc i Agria austriecilor>.

Cind au iesit afarg, man i mici, cinci sute de oameni, comandantulghiaur i-a trimis cu circa cinci sute de ghiauri, care i-au dus pin6 la cetateaOradea (Varat), und.e i-a predat.

Pe drum . . . unii au primit sá devin6 prizonieri, iar altii, crestinindu-se,si-au lepa'dat credinta... Muhafizul Belgradului, vizirul HazinedarHasan pasa, auzind cele intimplate, a numit pentru ap6rarea Oradieipe timariotii i pe pedestrasii i pe calg,retii care erau ostasi pAzitori aieetatii mai sus-amintite <Belgrad>.

El a raportat la resedinta impArg,teasea precum cà apg,rkorulvizirul Gurgi Kor Ibrahim pasa, a pus mina pe magaziile miriei

si a nec5;jit pe locuitorii cefatii, din care pricin'a acestia, fasculindu-secii totii, 1-au omorit si ea' de aceea el <Hasan pasa > 1-a numit pe vizirulGiafer pasa cu apgrarea Timisoarei si 1-a trimis intr-acolo.

CERCETAREA AMANUNTITA A PRICINILOR CARE AU PROVOCAT RASCOALAPAZITORILOR CETATII TIMISOARA SI OMORIREA LUI GURGI IBRAHIM PASA.

MOARTEA LUI MEHMED PASA, VALIUL DE ORADEA...

Cind a sosit la serascherul Belgrad.ului, vizirul Hazinedar Hasanpasa, vestea c apkgtorul Timisoarei, vizirul Giirgi Ibrahim pasa, punindmina pe sapte hambare, a asuprit pe pázitorii cetätii i acestia, räsculin-du-se cu totii, 1-au omorit, precum i vestea cg a murit i beilerbeiul deOradea, vizirul Kadiköyli Mehmed pasa, atunci <Hasan pasa > 1-a chematpe beilerbeiul de Diarbekir, vizirul Giafer pasa, care-si petrecea iarnap'azind <cetatea > Ink. Dup'a ce acesta i-a dat mitg insemnat6, 1-a numit

pAzeascA Timisoara si 1-a trimis, imbracindu-1 cu hainA de blang. Dru-muffle Oradiei din partea aceasta fiind tMate i trecerea fiindel a trimis porunci, printr-un om, acordind eialetul Oradiei lui Hairpasa, sangeacbei de Gyula... Omul a plecat si, in noaptea in care a ajunsla cetatea Lipova, defterdarul tinuturilor austriece, afurisitul numitKraf 342, venind en zece mii de ghiauri, pe care-i strinsese dintre pedestrasii

càlaretii austrieci i maghiari, a asediat cetatea Lipova. BAtind-o treizile, in a patra zi aceasta a fost predat6 prin capitulare. Toti musulmaniimari i mici care an iesit din cetate fiind luati prizonieri, ei au pus mina

pe ordinele i scrisorile trimise de cAtre vizirul Hasan pasa. Hair Alipasa a facut cunoscut serascherului vizir Hasan pasa cä... s-a dussi a ocupat cetatea Oradea si i-a spus : ,,Nu sint numai eu sthpinitor dinpartea padiphului dinastiei otomane ; si din partea austriecilor e numit1111. valiu". Hasan pasa, la rindul s'au, a auzit de luarea Lipovei si de faptul

scrisorile si poruncile trimise de el prin omul Om au egzut in. miiniledusmanilor...

342 Antonio Caraffa, fe1dmaresa1 austriac.

(316)

(317)

Timi-§oarei,

oprita .

§i

ca

ot

si

374 sMAI-MAR FINDIKEILI MERMED AGA

(353) <Devastarea tinuturilor polone de cdtre Mud din Crimeea, din Bugeac §i de cdtre nogaiide sub conducerea lui Azamet Ghirai, fiul lui Selim Ghirai>.

(354) NUMIREA LUI HASAN PA$A CA SERDAR IN PARTILE UNGARIEI $1 NIMICIREALUI IEGHEN OSMAN PA$A

(35 6) . . . De aceea s-au scris peste treizeci de porunci pentru stringercagloatei i s-au trimis lui bostangibasi de Adrianopol i in partea dreapta,la cazalele de Vize, Iamboli, Hezargrad i um1a i aparatorului de Oceakov,vizirul Mustafa pasa, precum si la Silistra, la Rusciuk si la Nicopol si dela Semendria pina la serdarul Hagan pasa din Belgrad... <pentru nimi-cirea lui Ieghen Osman pasa aflat In Rumelia >.

(368) <Atacul austriecilor asupra Belgradului>

Toate aceste fapte hind aduse la cunostinta inaltei imparatii,s-a inut un sfat in urma caruia au fost trimise porunci de ridicare in masaa locuitorilor din Rumelia, incepind de la Sofia si ping, la Silistra, ca sa, sepregateasca pentru a merge in ajutorul Belgradului...

(369) . . . Zulfikar efendi, plecat in solie, a fost trimis s mearga la coman-dantul ostii ghiaure, numit Barfis 343. El a raportat la Pragul Impàrà-tese c toate raialele Rumeliei, rasculindu-se, s-au supus inamicului...

In ziva de joi, cind a ajuns la locul de popas Burgaz, a sosit hirtiode la craiul Ungariei de mijloc, Emeric Thököli. Mai inainte de asediereacetatii Belgrad, serdarul Ieghen Osman pasa, evacuind pe eft Ii fusese cu

(370) putinta cetatea i orasul, imbarcase in cinci sute de corgoii femeileimpreuna cu lucrurile i bagajele lor, i Ii trimisese In partile Nicopolului,Rusciukului, Silistrei, spre Isaccea, uniJa, Hezargrad si in. partile Dobrogei,iar locuitorii cetatilor ti palancilor aflate mai jos de Belgrad, numite :Hisargik, Semendria, Ieni-Palanca, Orova, Tahtalu, Golumbaci

), Koilovig i Cladova (Fetih ), de asemenea i din locuitoriisarmani ai tinuturilor, atit din apropierea malurilor Dunarii, eft si de maideparte, fugisera cu harabalele in partile Sofiei i Filipopolului. Cea maimare parte se imbarcase In corabii, toate numarind vreo mie de corabii.Pe cind. mergeau aa pe Dunare, la vale, serascherul ghiaurilor, alegind.din tabara vreo sase mii de austrieci i maghiari, i-a atasat afurisituluinumit Caraffa i i-a trimis spre Panciova pentru a le taia calea. Astfel,acestia, venind In dreptul cetatii numita Orsova, aflata in partea de susa Portilor de Fier, i-au ajuns ling5 o cotitura FA au intrat in intarituri.Trecerea lor fiind cu neputinta in nici un chip, toti mahomedanii au trasspre cetatea Cladova (Fetih-fa Islam ). Cind <ghiaurii> an fost intrebatice doresc <sa faca cu ei>, acestia le-au rdspuns : Nimanui nu i se facevreun ru. Daca dati o suta de mii de galbeni, cu conditia ca s fii lasaticu toate lucrurile voastre, e bine, dad, nu, atunci avutiile voastre vor fipradate, iar femeile si copiii vostri i voi Iniv yeti fi ucisi cu sabille".Dupa ce s-au sfatuit, acestia au primit, iar suma mai sus-aratata a fostrepartizata fiecaruia dupa starea sa. Trimitind la oastea ghiaufa' din fatadoulzeci i patru de oameni dintre notabili, ca chezasi, au obtinut un

"3 Caraffa (?).

§i copiii,

(Giiver-cinlik

SaILA.HDAR TAR.111 375

termen de o zi, pentru ca a doua zi BA predea <suma > intreaga. Si de laghiauri, trecind. in partea aceasta defterdarul kr, cu vreo zece oameni aisai, s-au asezat in cetatea Cladova pentru a lua banii. In timpul acesta,vreo zece mii de ghiauri dintre raialele rasculate, venind, i-au asediatpe mahomedani si dinspre uscat si astfel ei au ramas intro doi dusmani.Afurisitii au planuit ca, dupa luarea sumei mai sus-aratate, s treacatotusi prin sabie pe toti barbatii br <ai musulmanilor > i sa le iain robie femeile i copiii, iar avutiile si bagajele kr sa le prade.

Pentru aceasta ei au asteptat sosirea diminetii. /Lisa voia lui Allaha fost ca Emeric ThökOli, craiul Ungariei de mijloc, sa fie in trecere prinpartile acelea. Iscoadele sale s-au dus la el si l-au adus la cunostinta acestfapt. Pornind. indata cu vreo patru raii de ostasi ghiauri si mergind. inmare graba, el i-a atacat noaptea, inainte ca raialele ghiaure s prindade veste. Ping dimineata, pe vreo patru mii din ei i-a trecut prin sabie§i pe multi i-a aruncat in Dunare i i-a nimicit inecindu-i. Pe cei ramasiluindu-iprizonieri pe toti, a scos din cetatea Cladova trei tunuri si le-a asezatin dreptul intariturilor ghiaure. Apoi, tragind pe rind cu ele, i-a scos peghiauri, vrind nevrind, din intarituri si a deschis imediat drum mahome-danilor. Venind cu totii si anincindu-se la picioarele lui, i-au zis : Aifost cauza salvarii noastre cu familiile, cu copiii, cu avutiile i cu boga-

noastre, Melt am reinviat". Au cazut la picioarele lui i i-au oferitavutii, zicindu-i : Spune tot ce doresti, ne vom sacrifica pentru tine".Cind. acesta i-a intrebat ce suma de bani au fagaduit ghiaurului, i-auzis : Fagaduiseram o suta de mii de galbeni, voila s va dam doua sutede pungi" 3". El a spus : E mult, dati-mi <numai > o suta 3" de pungi".Iar ei au zis : Pe noi ne-ai scos la limanul salvárii ; s le stringem

le dam". La rindul sau, el <Emeric ThOköli > a trimis cu bine pe fiecare lalocul uncle a vrut. I-au dat treizeci de pungi. Restul un i l-au dat. Atuncicraiul mai sus-numit s-a plins si a relatat aceasta intimplare la inaltaPoarta. De aceea la menzilul amintit s-a facut raport la Pragul imparatesc§i s-a emis hatt-i humaiun pentru stringerea sumei respective de la ceiamintiti mai sus pentru predarea ei craiului respectiv...

... Tar cetatea Cladova fiind fortareata mica si ruinata i paza einefiind posibila, capudanul de Dunare, Bosnak Ali pasa, insareinat cupaza ei, a evacuat-o si a venit la Rusciuk...

(371)

ASEDIEREA SI LUAREA BELGRADULUI DE GATRE GHIAURI 153 v.

. . . Cu scopul nefast de a lua in captivitate toate femeile i toticopiii kr, <austriecii> an desemnat doua mii de ghiauri, alesi dintre pedes-tra§i i calareti, si numind peste ei comandant pe generalul conte Caraffa,din oastea kr, care era in acelasi timp primul defterdar al Orli austriece,i-au trecut in. graba in partea dinspre Panciova. Acesta gasindu-le goale,atit Panciova, cit i palancile noi le-a ocupat. Apoi, punind In miscarepc raufacatorii ce erau cu el si mergind in mare graba, a ajuns la Portilede Fier inainte de trecerea musulrnanilor si a intrat in adaposturi, cu pedes-

3" AdicA 200 000 de galbeni.3" Adica 100 000 de galbeni.

(37 4)

ti

Vile

376 SILAHDAR FINDIKIALS MEHMED AGA

trasii lui puscasi, la trecatoarea ingusta care era locul lor de trecere si carese afla in dreptul cetatii Orsova de pe malul Dunarii §i asezindu-si tunurileacolo, au inceput sa traga.

Dar asedierea Belgradului ajunsese mai din timp la cunostinta,populatiei din cetatile si fortaretele situate pe malul Dunarii. De aceeamai intii locuitorii din Semendria, apoi cei din Hisargic i Golumbaci(Giiverainlik), Ahram i Koilovik si Tahtalu, precum si cei din cetatile

fortaretele de pe malul Dunarii si din partea Timisoarei, ca Panciova,Noua Pa land, i locuitorii din Lugoj, <Caran- >Sebes, Mehadia si Orsova,parasindu-si cetatile si fortaretele lor, s-au imbarcat i ei in corabiile pecare le-au gdsit i s-au alaturat corabiilor care plecasera din Belgrad, for-mind, in total, peste o mie cinci sute de corabii. Cutundindu-se in. viltoareaapei si pierind o mare parte din oameni in mijlocul valurilor, cind an ajunsin dreptul Orsovei, au aflat de intariturile dusmanilor legii i trecerea maideparte fiind cu neputinta In nici un chip, au tras cu totii corabiile laSirmium (Serem). Asa cum am aratat mai sus, s-a raportat la Pragulimparatiei c ei au fost salvati din miinile dusmanilor cu ajutorul craiuluiUngariei de mijloc, Emeric

(377) Sosind jalba (mahzar) din partile Nicopolului si Rusciukului, searata ca de nu se va trimite in numar de osti pentru paza acelor tinuturi,e sigur c raialele rasculate se vor uni cu toti ghiaurii dusmani sivor inaintain tinuturile noastre"

(378) ASEDIEREA CETATII CAMENITA SI VENIREA IN AJUTOR A OSTII TATARE, CAREI-A INVINS I I-A ALUNGAT PE GHIAURI

(379) <Trecerea ostilor tAtAresti peste Nistru, prin Zwaniec, spre Camenita>.

(380) Iar oastea tatara, atacindu-i In fiecare zi <pe poloni>, i-a urmaritping spre interiorul tarii lor, de uncle apoi s-a intors victorioas i plinade prdzi...

... De asemenea si serdarul vizir Bozoklu Mustafa pasa, ajungindla malul fluviului Nistru (Turla), dupa ce a predat toga' cantitatea dezaherea i munitii apartinind trupelor de la Camenita, s-a intors cu oasteaisbamic i, trecind prin Isaccea, s-a asezat hi locul de iernare Babadagla sfirsitul lunii zilhigke <1099> 346

158 r. ANUL 0 MIE 0 SUTA 347(400) INFRINGEREA GHIAURILOR IN APROPIEREA VIDINULUI

Craiul Ungariei de mijloc, Erneric Thököli, care se refugiase la.Poarta fericirii si care fusese cauza acestor expeditii, a fost numit pentrupaza Vidinulul i a malurilor Dunarii. Primind scrisoare de la imparatulAustriei, mai sus-numitului crai i se reprosa ca, desi din mosi-stramosifusese supusul lor, a devenit totusi ornul padisahului turcesc... craiulcurutilor.

346 16-25 octombrie 1688.347 26 octombrie 1688 14 octombrie 1689.

si

ThOltdli...

STELAHSDAR. TARIH 377

<Incercarea austriecilor de a-1 prinde de viu pe Thokoli i Infringerea lor>.

Din pricin c dusmanii trecusefa la actiune prin atitarea voievo-dului actual al TArii Românesti, Cantemir 348, intrigile si fautatea, precurn

intentiile dusma'noase ale acestuia au iesit la iveala si a trebuit sa' seia msurj pentru inraturarea sa. S-a dat de stire cä daca' craiul mai sus-amintit 349 va fi numit domn in vilaietul Taxii Românesti se va pune rin-duialg in tarfl j li se va veni de hac j faufadtorilor din acea tarAcal de asemenea, el va scoate din Transilvania oastea austriecilor carepusese mina pe tafa, aducind astfel, ca mai inainte, ordinea. In acelasitimp,se spera ca el s'a fac i multe cuceriri strdlucite. De aceea pe mai sus-numitul crai 1-au instiintat astfel, in secret, oamenii sgi de vazA, careau venit din Ardeal pe ascuns : Toti demnitarii Ardealului au jurat ea'in caz dad, mai sus-arAtatul crai <ThOkUli Emeric> va veni In vilaietulnostru dinspre Tara Romaneasca", atunci noi toti, incingindvom ajuta i, infaturind pe fauMcalorii austrieci, care au pus stapinirepe Transilvania, vom servi cu devotament inalta Poartg". Baiazid beia raportat aceasta la inalta Poarta,

Nu s-a dat invoire pentru numirea craiului de curuti <ThOkOliEmeric> ca domn in Tara Româneascg, intr-o vreme tulbure, socotind

aceasta ar putea fi motivul unei marl fascoalePredecesorului meu, defterdarul vizir Bosnak Iiiisein pasa, I s-a

acordat eialetul Silistrei, fiind numit serascher pentru paza Vidinului...iar Arap Regeb, care fusese mazilit de la Silistra, a fost numit pentrupaza Vidinului . . .

UNELE CUCERIRI IN" BOSNIA

(401)

(402)

158 v.

In ziva de joi, a dougzeci i treia zi a lunii mai sus-arAtate 350, sosind (405)scrisoare de la serdarul vizir Ieghen Osman pasa, se arka ea', mi. nurnäroarecare de austrieci si unguri, din Belgrad. i Semendria, impreun'a cuvalahii rnesteri (ustad ), care se fasculaserà, i alte raiale i haiducii rebeli,formind in total douasprezece mii de ghiauri, s-au adunat la locul numitCeacika §i cä se gindesc s atace Ienibazarul 35'. Acest lucru a fost auzitde muhafizul orasului mai sus-arkat, ea si de cartre Mahmud beizadeMehmed pasa si de Zornapa Mustafa pasa, care au pornit impreun'a cutrupele lor de gard i cu vreo patru mii de gazii din oastea victorioas6de la granita si au mers in primul rind asupra räsculatilor ghiauri, raialedin localitatea Diragagi >, care se affa in cazaua vlahilor rnesteri (11 stad-iEflak ) 351'. Deoarece acestia erau atifatorii ghiaurilor la fascoara, ei au fostatacati nurnaidecit. Unii din ei au fost Maceldriti, iar cei mai multi, fiindprinsi, au fost legati cu lanturi. rnii, fugind i irnpfastiindu-se prin munti,s-au int Arit in locuri greu de strnAtut. Atunci satele lor au fost incendiate,femeile i copiii lor au fost luati In captivitate, iar avutiile lor au fostcapturate. Dup5, aceea au mers asupra ghiaurilor care se adunaserg laCeacika i, in ziva de joi, a dou'azeci i patra zi a lunii muharrem 352, Mud.

348 Constantin Cantemir, In timpul acela domn In Moldova (1685-1693) ; fn Tara Roma-n easel domnea Serb an Can tacuz ino (1678 1688).

349 Thokoli.350 17 decembrie 1688.351 Novi-Pazar.3513 Recte : Istar-i Eflak.352 18 noiembrie 1688.

si

si

stbille,

ea

378 istLAHHAR. FINDIXLILI MEZEINEED AGA

atacati deodatg de alaiurile islamice de sacrificiu, purtgtoare de sgbii,en ajutorul lui Allah vintul victoriei a suflat de partea ostii islamice, iardusmanii nu au putut rezista in nici un chip si au fost zdrobiti indatg.Au fost tMati vreo sapte mii de ghiauri, unii dintre cei care au scgpats-au inecat in apa Moraviei, iar altii, trecind dincolo, au fugit...

(406) MOTIVUL PORNIRII HANULUI TATAR DIN PARTILE CRIMEEI SI ASEZAREA LUIIN LOCURILE DE IERNARE DIN BUGEAC ...

<Justine Arile hanului Se lim Ghirai fatA de bAnuielile de a se fi rAsculat impotriva turcilorpentru independentA>.

(407) Dad, eu, in timp ce dusmanul este in picioare, voi rgmine in aceastgvreme de iarng in pgrtile Crimeei, atunci raialele din Moldova, TaraRomgneascg si ceea ce a mai rgmas din Ardeal, precum si raialele dintoatá Rumelia, räsculindu-se, vor putea pune mina pe tgrile padisahuluiping la tgrmurile Mgrii Negre. Zelul men islamic trezindu-se, trebuie nea-pgrat sg plec cu armata Crimeei pentru a ierna in Buceag si sint gatade pornire. Dacg nu se va da atentie, atunci posesiunile ( mink ) padisa-hului vor fi pierdute".

159 r. Hanul a lgsat pentru paza Crimeei pe fiul Om m.ai mare, printulDevlet Ghirai, care era si mostenitorul hanatului Crimeei, iar el pornindindatg din Crirneea cu aproape o surd de mii de ostasi, a venit in Bugeac.Pupa aceea a cerut invoire de la inalta Poart'a pentru a-si pleca fata laPragul imperial si pentru a-si reinnoi supunerea. Hainul cel fgrg de legeCantemir 355, beiul Tgrii Rom'anesti, primind insgreinare din partea lui 354,au gindul dusmanos de a ocupa satele si orasele de pe malurile Dungrii,construise vreo doug mii de caice, zicind cg tara este goalg si cg prilejulse va ivi. Auzind Ina de sosirea prealuminatului han in Bugeac, inimileticglosilor nenorociti fiind cuprinse de spaimg, Cantemir a dat foc de

(408) indata tuturor caicelor pe care le construise, de teamg ca ele sg nu fiedescoperite, instiintind in acelasi timp pe prealuminatul han ca va fi in.slujba sa cu fidelitate...

In ziva de vineri, a opta zi a lunii rebi / 555, sus-numitul aga a fosttrimis in Bugeac, iar vizirul Arab Regeb pasa, care era n.umit mai inaintecu apararea Vidinului, a fost rechemat din drum, en gindul de a fi folositcu ocazia venirii hanului din Crimeea.

(409) PLECAREA HANULUI TATAR DIN BUGEAC

(421) <Intoarcerea sa la Istanbul, unde s-a inchinat>.

353 Constantin Cantemir era atunci domul Moldovei (1685-1693), iar in Tara RomA-neascA domnea Constantin Brincoveanu (1688 1714).

3" Leopold I (1658-1705).365 31 decembrie 1688.

SILAINDASt TARLE1 379

PLECAREA SULTANULUI IN EXPEDITIA DIN UNGARIA (425)

In vremea aceea, ostile lesesti, r6scu1indu-se impotriva craiului (427)i-au zis : De sase ani, de cind. am stricat pacea, sultanii osmanlii,

fgcind mereu expeditii f}i <nob fund infrinti, tinuturile noastre s-au ruinatsi am rAmas fgra, familii ii fgra' copii. Hanul tàtdresc, stind in Bugeaccu doug sute de mii de oameni, ar putea ataca o parte din tara noastrlpeste cinci sau vase zile. Sau s faci pace din non, trimitInd soli la InaltaPoartg, sau te vom scoate din cfaiie". Dieta leseascg, refugiindu-se la han,i-a trimis soli si scrisori de iertare prealuminatului han, rugindu-1 sá inter-vin6 pe lingg inalta Poarta. Totodat6 ea s-a obligat sä-si plAteasca" haraciulca pinA mum, promitind c va avea fata de prietenii liii purtare de prieten

fatA de dusmanii sgi purtare de dusman. De asemenea, a promis cà vafi en credinta in serviciul inaltei Porti, stind gata s ving In ajutor cuarmata, oricind i In orice parte i se Va. porunci.

Tot prealuminatul han, trimitind scrisori la unii dintre nobilii din (423)Ardeal, le-a spus : Ca s'a argtati intr-adevàr c sinteti sub ocrotireaIn altei P orti, ca pe vremea faposatului sultan Suleiman han, pentru a ceasta ,

dupg, cum pretindeti c sinteti supusii nostri, atunci sá scoateti si voisabia i sà mergeti i voi asupra austriecilor". Iar ei au fdspuns : TaraArdealului, care fdrá incetare a fost supusg fat6 de Malta Poartg, a intratacum in intregime sub stApinirea austriecilor, incit vreo saizeci de miide austrieci i unguri se afl In tabg,ra de iarn5, ). De asemenea,dintre emirii Ardealului, cei mai multi au trecut de partea austriecilor.De asemenea nu avem putere s stringem caste, caci s-au rdsculat. Pof-titi i veniti cu fericire <in tara noasträ > j atunci veti vedea credintan.oastrA". Toate acestea fiind aduse la inalta cunostintà imperial6 de catrehan, i s-a dat rgspunsul : Procedati asa cum vá este mai de folos : avetiinvoirea noastrg". Dup5, aceasta oastea tátafa, impArtindu-se in doua,bulucuri, s-a hotarit ca unul dintre ele s porneascä in Transilvania, iarcelglalt sá meargsa impreun6 cu prealuminatul han la ordia imperialà.In acest scop au fost desemnati oamenii care BA inceapa, construireapodului peste Dunaxe, la Vidin...

Prealuminatul han tatáresc, asezindu-se la Chilia, a trimis scrisori (432)cu oamenii si cgtre nogai, circazieni, carnuci, calm.uci, la tdtarii iaman-sadik si la tätarii din Bugeac, chernindu-i sg, participe la expeditia impa-rgteaseg. Astfel, el incepuse s string6 osti cu scopul de a-si lua revansade la austrieci si de la lesi, precum si de a pedepsi pe ceilalti dusmani ai legii.

<Polonii cer pace, trimitind un sol> 356.

Astfel, trimisul s'au a venit la Chilia, rugind s'a' fie iertat stApinulsàu k4i s i se steargg toate vinovatiile sale. El s-a intilnit cu hanul.

<In acest timp, oastea moscovità vine in pdrtile Crimeei. Sosesc scrisori ca hanul sa vinIdin Bugeac in ajutor>.

Aceste serisori <din Crimee a > ajungind la prealuminatul han, aflatla Chilia, acesta a cdzut pe girduri i, arAtindu-le solului lesesc, i-a zis :7)A venit dusmanul peste tara Rostrà, dar dupg ee II vorn alunga eu aju-

3" Pe Wladislaw L6s (cf. A. Zajaczkowski i J. Reychman, op. cif., p. 119).

(kiga

lor,

zi

(440)

380 SILAHDAR FINDI:KLIU MEHMED AGA

torul lui Allah, se va Inrri pacea intre cele douä pArti". Apoi, 1-a pus in.inchisoare in cetatea Chilia. A sosit stirea c6, desi solnl cel mare al lesiloriesise din tara leseascg, totusi, vAzind c5, se apropie trupele moscovite,s-a inapoiat, zicind e e mai bine s'a fac6, potrivit situatiei care se va crea.Prealuminatul han, stringind la un loc oastea tatarg ce ierna la Chilia §iin Bugeac, a comunicat la Pragul imp5Atesc, scriind de pe cal, miercuri,in a dougzeci si opta zi a lunii regeb 3577 ca, a plecat din Chilia, indreptindu-se s'a ajute Crimeea.

BAZBORTL HANULUI TATARESC SI INFRINGEREA TABEREI MOSCOVITE...

<Se repetä relatarea plec5rii tatarilor, din Chilia in Crimeea>.

(446) A doua zi, duminicA, ajun de sarbAtoare, agaua steagurilor osmanede voluntari de pe lingA craiul Emeric Thököli, ce se afla linga muhafizulVidinului, vizirul Husein pasa, si un om dintre ostasii maghiari, pedestri

ca,Tari, au adus o scrisoare de la Thökoli, in care se anuntg c afurisitiifa,r6 de lege sapaserA santuri i adlposturi adinci pentru apgrarea trecatorii(bogaz ) Orsova (Irsova) de pe malul de dincoace al Dunarii, in fata cet64iiOrsova. Craiul mai sus-ardtat, auzind c afurisitii au cucerit-o cu o nume-roasg oaste de pedestrasi si de puscasi, a trimis din oastea sa maghiarIde pedestrasi citeva steaguri alese. Dusmanii legii, aflind aceasta, s-auimbarcat pe corbii1e lor si au fugit pe partea cealalfa, la Orsova. Cind<ThOkoli> a auzit ca' au fost luate adgposturile, echipamentele i o partedin corMiile lor, a trimis din nou oastea maghiarà de pedestrasi in ajutorul

165 v. bor. De asemenea, la Orsova, dusmanul legii, indirjindu-se, au trecut dis-(447) de-dimineatA in partea aceasta, cu scopul de a recuceri adgposturile. Ins&

oastea maghiarà fiMd prev6z6toare, a dat loc la multe lupte i dusmanullegii a fost infrint si, en ajutorul celui drept, multi dintre ei au fost trecutiprin sabie, iar multi altii s-au inecat in Dungre sau au cäzut prizonieri.Pentru a se da crezare, s-a trimis la Pragul impa'fatesc un prins si steagurilecapturate. <Thokoli >, aducind la cunostinta Pragului impkgtesc <rug5,-mintea sa > in privinta dáruirii din partea padisahului a unei cantitátide pinza" boOsi, cu care promisese imbrace oastea pentru fal6 fatlde dusmani, spunea : SA', nu ne faceti de ris fat& de oastea noastrá, iardusmanul cu care sintem in luptg, auzind cà maretul nostru padisaharatg, fata de oastea noastrA, maghiarg grija, in toate felurile, va venierr siguranta" s'a se supunP. Oamenii care au venit din partea sa au fostimbeacati cu caftane ; totodata, i s-a trimis pinz a. boaccsi pentru o mie den'adragi (ton ). . .

<Ceausul cel imc, venind la sultan, i-a adus la cunostinta moti. ele pentru care oastea nuataca tabära ghiaurd de la CrusevAt (Alacahisar )>.

(453) ...El a mai spus eà i muhafizul Vidinului, vizirul Hirsein pasa, careavea sarcina apArgrii trecatorii Mehaver 358, dinspre Timisoara, Ii petrece

166 r. timpul in zadar. Marele vizir a trimis indatà la Pragul imp'argtesc firmanelece i-au fost scrise lui Regeb pasa, lui Hilsein pap, craiului curutilor, luiMahmud pasa si lui Kemanke§ vizir Ahrned pasa, ce se afla in Albania.

357 18 mai 1689.358 Prohabil ca' este vorba de o grafie gresità Mehadia.

sa-si

:

si

SILAHIDAR TARM 381

S-a emis hatt-i humaiun, cerindu-li-se fiecdruia cu severitate ca procedindpotrivit ilustrei mele porunci, sd vd, adunati intr-un loc inainte de venireaiernii §i, depunind eforturi in deplind intelegere 0. unire, sd mergeti asuprataberei <du§mane> in cinci sau zece zile 0 sd rezolvati situatia intr-un fel,eu ofice chip". Firmanele adresate lui Hnsein pap §i. lui Emeric Thai) liau fost trimise cu Ahmed aga fost serceav-u§ 359 al capugiba§illor de lare§edinta impärdteascd, iar ale celorlalti au fost trimise prin TiimengiOmer aga...

In ziva aceea, sosind mirahorul beiului Moldovei cu depep, se dade §tire cd a pornit craiul §i cd §i-a a§ezat tabdra in localitatea numitdIstebri <?>. In a §asea zi 36°, intr-o luni, care este a doudsprezecea zi alunii august, spre sear* in apropierea aceleilocalitki s-a produs un cutremurfoarte puternic, venind dinspre apus...

(454)

CUCERIREA CETAT I I CLADOVA (FETIH ISLAM ) I ORSOVEI (IRSOVA ) 1 NFRIN (455)GEREA FLOTEI GHIAURE

Muhafizul de Vidin, vizirul Hirsein pap, potrivit poruncii primite,a pornit de la Vidin pe Dundre spre Belgradul de Sus, impreund cu toatäoastea islamied ce se gdsea lingd el 0 cu craiul Ungariei de mijloc, Emeric (456)Thököli, cu scopul de a pune stdpinire pe tara. Mai inainte au fost numitiimpotriva cetAtii Cladova chehaiaua sa, toti supu§ii §i beii, precum §iErneric Thokbli.

<Urmeazil descrierea luptelor si a cuceririi cetalti>.

... Cei dinduntru, predind-o, au ie§it din ea §i astfel cetatea, Rind.cuceritd, a fost luatd in stdpinire...

... Ap cum Dardanelele (Booaz-Hisar ) din Marea Mediterandformeazd poarta mkii, tot ap §1 ea, Cladova, constituie poarta Dundrii.De aceea, avind nevoie de refaceri mari, s-a inceput repararea zidurilorcetkii, precum 0 a zidurilor interioare. S-a inceput totodatd §i construireade noi intdrituri §i fortificatii. In privinta aceasta, s-a dat porunca, beiuluiTani Romdne§ti 36' sd preghteascd piatrd, chirpici, lemne pentruintkituri§i sd aducd baltagii §i salahori (verahor ), harabale §i fier, precum §i zecemii de chile de griu, Mind §i orz. Mai inainte, multi dintre locuitorii Cla-dovei pieriserd sau fugiserd, iar unii dintre ei, aflindu-se impreund <cuturcii> in luptd, §i-au cucerit proprietkile care le-au fost date, iar pro-prietkile rdmase <fdrd stdpin> au fost acordate aparkorilor cetkii. Maisus se scrisese despre lupta din §anturi in partea de dincoace a Orsovei.Dupd aceasta, Hnsein pap 1-a inskcinat pe capudanul 262 Dunkii, Alipap, §i pe chehaiaua (kethuda ) craiului Emeric Thöhöli sa, meargd cuoastea rnaghiard asupra cetkii Or§ova de pe malul eel:Malt al Dunkii.Cind au atacat de pe useat §i d.e pe api, nenorocitii ce se intariserd acoloi-au intimpinat §i s-au dat multe lupte, dupd care du§manii legii fiindinfrinti, multi dintre ei au fost mdceldriti. Cei care au scdpat de sabii au

359 Forma persan à a cuvintului bil ccavu. (ccau-bai) : ,.prim ceaus".369 22 august 1689 (stil nou).361 Constantin Brincoveanu.362 Amiral.

382 SILAKDAR FINDrKLtL.X MEHMED AGA

fugit din nou in cetatea Orsova. Neputindu-se mentine acolo, au fugit0 mai departe, salvindu-si doar sufletele.

Astfel, gaziii lupta'tori pentru lege 0. oastea maghiara au pus sta-pinire pe cetate, devastind si capturind proviziile ce se gaseau acolo. Infelul acesta, cu ajutorul lui Allah, au fost deschise drumurile spre Timi-

167 r. §oara. Palanca Mehadia se afla la o trecatoare, la o distanta de patru ceasuride Orsova, pe drumul Timisoarei si al Transilvaniei. Austriecii i maghiarii,precum si afurisitul de Heissler (Haizer ), care au plecat din Orsova,

(457) panind stgpinire pe mai sus-aratata trecgtoare, cu santuri i intgriturimari, erau pe cale de a opune rezistenta gaziilor islamici. Auzind aceasta,Hiisein pasa 1-a numit pe chehaiaua sa impreung cu valiul de Vidin, Iusufpasa, precum si pe chehaiaua craiului Emeric Thököli, impreung cu oasteasa pedestra. Dusmanul legii a aflat de trecerea lor cu corgbiile pe maluldinspre Orsova. Atunci, austriecii si maghiarii, impreung eu Heissler, aufugit din partile Ardealului spre Portile de Fier (Demir Kapu ), iar ram-facgtorii sirbi au fugit de-a lungul Dungrii si Moraviei. In urmdrirea aus-triecilor si a maghiarilor au plecat : chehaiaua craiului Emeric Thökölisi oastea aleasa cu solda marita (terekkili), precum si steagurile tatarecele din Lipca ale lui Thisein pasa, urmarindu-i ping la cetatea Sebes 353.

Fugind si de acolo, i-au urmarit pinA, in interiorul Transilvaniei si -Mindcapete si luind robi de la ghiauri, s-au intors cu bine Rugg Orsova. Deasemenea, Iusuf aga, impreung cu chehaiaua lui Hiisein pasa, ajungindu-ipe raufacgtorii sirbi la marginea comunei Salma§ 3", dupa mane lupteghiaurii au fost infrinti. Au fost hate vreo sase sute de capete si vreodoug sute de prizonieri, iar ceilalti, risipindu-se prin munti, au disparutcu totii. Acestia <turcii>, intorcindu-se victoriosi, au intrat in Orsova.Atunci s-a tinut un sfat fid au hotgrit cu totii sa se mearga la trecatoareaMehadia, cu toata, oastea islamic, insa craiul Thököli, considerind nepo-trivitg aceasta masura, Hüsein pasa a ramas cu oastea islamica pentrupaza Orsovei, iar chehaiaua sa si toate trupele de gard i oastea aleasgcu solde mgrite si patru sute de ostasi calareti si ieniceri, precum si toataoastea maghiara, impreung cu craiul Thököli, au fost numiti si trecutila trecatoarea Mehadia. Hiisein pasa, la rindul sail, a reparat locuriledin cetate ce aveau nevoie de reparatii, precum si orasul ei, asezind tunu-rile si facind intgriturile la locurile lor. Mind o trecatoare si o insulg nein-grijitg si neavind multe terenuri de cultivat, el a numit acolo ca apgrgtori,eu solde mai mari, doug mii de pedestrasi, cu opt agale si un bei. OstasiorOr§ovei, care aveau din vechime timare si zeamete, ii s-au dat din nonapanajele (dirlik ) lor, cu conditia de a locui mai departe la Orsova. Deasemenea, li s-au dat si cite o casa, cite o tarla si cite o vie. Dirlicurilecelor care nu s-au prezentat ping la sfirsitul termenului fixat, adica pinala sfirsitul lui sevval 365, au fost acordate altora care erau indreptatiti.In prima zi a lunii zilkade 366, intr-o magi, vreo opt mii de ghiauri, venind.prin surprindere, au asediat cetatea Orsova. In timpul acela, flota impa-rateasca de sub comanda capudanului Ali pasa, aflindu-se pe malul de

363 Caransebe.3" almol.3" 7 16 august 1689.366 17 august 1689.

M

SIILARDAR TARTH 383

dincoace, a atacat de citeva ori si a dat iures cu corgbiile asupra dusina-nului legii. Respingindu-i intrucitva, au fgeut santuri pe malul Dungrii,in dreptul cetatii Orsova. Scotind apoi tunurile flotei impgrgtesti, le-auasezat in santuri... si slobozindu-le unul dupg altul, au apgrat de peuscat portile din cele doug pgrti ale cetdtii. Astfel, cu tunurile si cu pus-tile, au fost nimiciti multi afurisiti. Fiind asediati o zi si o noapte si nepu-tindu-se mentine din pricina tunurilor, ei au hotgrit, in cele din urrng,sg fugg. Dupg plecarea lor, au sosit acolo Hiisein pasa si craiul Thököli.Desi craiul Thököli a fost numit si trimis, impreung cu pedestrasii tgriisi cu oastea aleasg, pe urmele ghiaurilor, totusi el nu i-a putut ajunge.In timpul acesta, venind corabia care fusese trimisg pentru serviciul decaraulg si care mersese inainte la o distantg de sapte ore, s-a fAcut cunoscutdin timp cg treisprezece s5,ici, cu cite treizeci de visle, precum si opt corgbiimaH de brad si dougzeci de corgbii mici, numite espelatii <?>, impreungcu doug caice destinate pentru trecerea cailor, vor veni cu vreo 4 000 deostasi ghiauri pe Dunare asupra flotei impgrgtesti...

La o distantg de cloud, ore mai sus de Orsova, ei i-au intimpinatpe ghiauri, iar acestia, cind au vgzut flota impgrgteascg, au iesit pe uscat,scotindu-si afarg pedestrasii si intrind in santuri. Pe cind se luptau cutunurile si cu pustile, craiul Thököli a venit in ajutor de pe uscat, cu pedes-trasii sgi si cu oastea aleasg. Si capudanul An pasa, scotind pe uscat vreopatru mil de oameni din oastea flotei impgratesti, i-a atacat de pe uscatcu tunurile, pornind la luptg...

Ngpustindu-se asupra dusmanilor legii, o parte din ei au fost mace-lgriti, iar altii au cgzut prizonieri, fiMd legati cu lanturi. 0 altg partea fugit in munti... Atunci au fost capturate dougzeci si sase de tunurinemaiva,zute ping acum, aci asemenea tunuri nu existau intoatg flota impgrateascg. Cei prinsi au spus cg aceste tunuri au fost anumeturnate pentru flotà de cgtre cezarul de la Viena si el flota a fost inzes-tratg <cu asemenea tunuri > pe insula Komorn ,67 Descriind detaliatvenirea lor cu bine lingg' Orsova, precum si faptul cg sint la paza ei, deasemenea si toate cuceririle strglucite ce au avut loc, el <capudanulAli pasa> le-a raportat la resedinta impgrgteascg. In a paisprezecea zia lunii zilkade 368, intr-o luni, arzul a fost prezentat la Pragul impgrgtescde la Sofia. In noaptea aceea, ostasii din tabgra impgraleascg autras din loc in loc cu armele si au strigat, zicind cg tabgra <austriacg >a fost infrintg. Locuitorii orasului auzind acestea, s-a rgspindit printre eivestea inspgimintátoare ca, ordia <impgraleascg> este atacatg de ghiauri".Atunci, inseuindu-si caii si preggtindu-si harabalelepentru fugg, cei sgracisi cei slabi, precum si femeile si copiii, cu capetele si picioarele goale, auinceput sg strige si sg se agite, ngvglind in stradg, iar unii de la margineataberei, nestiind ce se petrece, isi lgsau corturile si fugeau spre Istanbul,cAlttri sau pe jos. -Mali s-au prgvglit in santuri si multi altii, cgzind in apg,s-au inecat. Altii si-au rupt miinile si picioarele sau si-au spart capetele, incitera o mare panicg. Striggtele de larmg au fost oprite cu mare greutate toc-mai spre searg, si astfel s-a linistit zarva produsg de detungturile de armg... (459)

(458)

3" Velky Zitny, insulA pe DunAre, In Slovacia ; in partea ei sud-esticA este situat orasulKomorno.

388 30 august 1689.

384 SILAHDAR FINDIKLILI MEHAID AGA

THOKOLI $1 SITUATIA EXPEDITIEI. INFRINGEREA LUI REGEB PA$A.

(462) <Mustafa pasa apare In calitate de mutasarrif de Timisoara>.In a douasprezecea zi 369, intr-o luni, sosind hirtiile de la voievodul

(471) Moldovei, Cantemir 37°, se dadea de §tire ca afurisitii de le§i au asediatcetatea Camenita, facind mari pregatiri cu scopul de a provoca pagube.Inainte de sosirea in ajutor a o§tilor tatare, care au pornit din par-tileCrirneei, sub comanda printilor calgai §i a lui nureddin sultan, precum §ia aparatorului Oceakovului, vizirul Mustafa pa§a, din partea aceasta,aparatorii cetatii <Camenita >, Kahraman pa§a, §i capeteniile de o§ti,impreuna cu gaziii musulmani aflati acolo, unindu-se intre ei, au trecutla fapte cu barbatie §i curaj, pentru indepartarea du§manilor §i aurezistat, cu ajutorul lui Allah, asa cum trebuia. Multi dintre afurisitifura distru§i de loviturile de tunuri §i de pu§ti, iar multi altii fura prin§ide vii sau omoriti. Aflind §i de sosirea in ajutor, intr-un loc apropiat, agaziilor musulmani, afurisitii, renuntind de nevoie la asedierea cetatii, §i-auscos tunurile §i Wile din adaposturi §i au intrat in tabara lor, aflata la odistanta de doua ore. El a mai in§tiintat ca. <du§manii>, lasindu-§i pove-rile, au fugit §i de acolo infrinti §i cu fetele innegrite.

169 r. INFRINGEREA LUI REGEB PA$A $1 OCUPAREA ORA$ULUI N1$DE CATRE GHIAURI

(474) . .. i muhafizul Dunaxii, vizirul Sari Thisein pa§a, auzind de acesteevenimente <adica de ocuparea Nisului de &Are austrieci>, a lasat cetatileOr§ova §i Cladova pe care le cucerise mai inainte §i a venit la Vidin pentrupaza, impreuna cu oastea islamica de linga el §i cu craiul Emeric Thököli.

(481) ANUL 0 MIE 0 SUTA UNU 371(482) OCUPAREA CETATII VIDIN DE CAME GHIAURI

Marele serdar 372, zicindu-§i ca daca il voi omori pe craiul ThOköli,incheindu-se pacea cu cezarul nemtesc, ma voi rdzbuna pe imparatie §ivoi face §i o prietenie", 1-a invitat pe mai sus-numitul crai la tabara, submotivul de a discuta uncle chestiuni referitoare la granita.

La inceput, Emeric Thököli s-a temut, dar apoi, lasindu-§i oasteaintr-un loc din apropierea Vidinului, a venit cu trei sute de unguri §i s-aintilnit la Sofia <cu marele -vizir >. Pentru a se lini§ti, <Thököli>, deschi-zind u§ile cortului, inconjurat de osta§i maghiari care stäteau gata injurul craiului lor, a spus : De ce m-ati invitat 6? Poftiti §i spuneti

2caci a

venit spionul meu de la Ni§, care a spus ca du§manul s-a impartit m douacete, dintre care una va veni in partile acestea, iar cealalta va mergeasupra Vidinului". Atunci <maiele vizir > s-a gindit Ca daca 1-ar omori<pe Thökbli >, s-ar putea ivi o mare tulburare. De aceea a aminat aceastapentru alta data §i i-a spus : Am vrut doar sa te vad. Acum, dupg ce

369 27 septembrie 1689.370 Constantin Cantemir.371 15 octombrie 1689 4 octombrie 1690.372 Bekri Mustafa pa5a.

SIIIAHIDAR TARIH 385

ne-am vazut, s te vedem dacl, acolo uncle esti numit sà faci ceva, veiputea lucra fárá cusur. Arátindu-i-se prietenie, <Thököli > a fost imbrIcatcu blang din cap pin'a in picioare, iar supusii sM au fost imbra,cati numaicu hilate. A dona zi, <Thököli> a plecat Ware. De la cei prinsi din Nis,el aflase mai inainte c comandantul de oaste, numit Pregob, va mergeasupra Vidinului, impreun6 cu dou'azeci de mii de austrieci §i maghiari,si atunci el daduse de stire muhafizului de Vidin, vizirului Sari Hiiseinpap, zicindu-i : Eu voi lupta din afara, iar voi s apàrati cetatea cutgrie".

<Ocuparea Vidinului de care austrieci In lipsa lui ThokOli, aflat la Sofia, si retra-gerea turcilor spre Rahova. Mazilirea vizirului Bekri Mustafa pasa>.

<Mazilirea vizirului Bekri Mustafa pasa i numirea lui Fa7Il Mustafa pasa. Acordare-eialetului Sihstra lui Mehmed pasa i apoi lui Cerchez Ahmed pasa>.

FUGA LUI HEISSLER DIN ORA$UL BUCURE$TI

Generalul austriac numit Heissler, alungindu-1 mai inainte pe beiulT'arii Romanesti 373, ocupase Bucurestiul. Auzind insa% cg, hanzade, printulAzamet Ghirai, si ap6rAtorul DunArii, vizirul Mustafa pap, trecind Duna-rea pe la Rusciuk, s-au intilnit pe cimpia Giurgiului (Yerkökh )7 dusmaniilegii au fugit din Bucuresti. Fiul hanului i-a urmgrit si, ajungindu-i dinurrn1 intr-un loc, a m'acelgrit o parte din ghiauri, luind prizonier si pedefterdarul 374 kr. Punind stgpinire asupra Bucure§tiului, ca mai inainte,el 1-a suit in scaunul domniei pe beiul TArii Romanesti 375. Acestea aufost raportate la Pragul imperial, in ziva de luni, a ..treisprezecea zi a luniimai sus-mg/tate 376...

(483-484)170 r.

(488)

OCUPAREA TINUTURILOR RUMELIEI DE CATRE GHIAURI. PORNIREA $1 SOSIREAHANULUI TATAR $1 A LUI MAHMUD PASA PENTRU INLATURAREA (490)

DU$MANILOR

... Din pricina za,pezii si a frigului nu-si mai simteau miinile sipieioarele i toat'a lumea era descurajatá in oastea imperiald. Cu steagulcol ilustru flingseserá numai agalele en trei mii de spahii §i cu trupele devoluntari, precum si ceausul. Restul armatei se risipise. Vizirii, mirimiranii§i comandantii au ramas numai en pajii (icoNan ) §i cu ostasii kr de pazA.Oastea a fost cuprinsl de framintare §i dezorientare. 0 asemenea situatienu avuseserg musulmanii de la inceputul impAratiei osmane. Nenoro-cirea Ii cuprinsese pe toti. Mai inainte, hanul Crirneei, Selim Ghirai, siprintul Gazi Ghirai si Tokhtarnis Ghirai, porniserg, din Crimeea in a optazi a lunii sevval 377, intr-o luni, dar la al doilea popas hanul s-a imboln6vit.Dupl unsprezece zile de sedere, el a pornit de acolo si s-a dus in Bugeae.Cind vestea sosirii sale in Bugeac a ajuns la urechile fostului mare vizir,

373 Constantin Brincoveanu.374 Controlor financlar In oastea austriacd.375 Constantin Brincoveanu.376 24 ianuarie 1690.377 15 Wile 1690.

(491)

386 SILAHDAR FINDIKLILII SelEHMV.D AGA

Mustafa pap, el a spus, din invidie, ea nu e nevoie sa se osteneasca, deoa-rece indatorirea sa fat& de padisah a fost indeplinita si i-a cerut sa seintoarca in Crimeea. Dar hanul nu a dat ascultare celor scrise de marele

(492) vizir §i, straduindu-se, a mers cite trei popasuri Mfg oprire pina cind aajuns la granita Tara Românesti, unde a aflat de infringerea <turcilor >la Batgine < 7 >, iar and a ajuns la Nicopol a aflat si de infringerea de laNi§. Intristindu-se mult, el a plins §i, pornind in mare grab/ si mergindcu mare inteala, a sosit la ordia imperiala de la Sofia, in a doua zi a luniisafer, intr-o luni 378 Toate capeteniile armatei au ie§it in. intimpinarealui §i 1-au condus en mare alai la cortul serascherului vizir Mahmud pap.Atunci §i in rindurile gaziilor musulmani s-a produs o mare bucuriesi o bun./ dispozitie generala.

171 r. <Descrierea luptelor de la Uskiip (Scoplie)>.

(493) Atunci hanul a vorbit astfel : Am venit traversind. muntii Moldovei§i Tarii Romanesti, trecind prin. Nicopole. Dad, plecam Mfg, sa-1 inla-turam pe acest dusman, atunci nu vom avea in ochii lui nici o consideratie§i nici o onoare. De aceea astazi, pina diseara, ori vom distnige oastea lor,.pinaJori vom muri cu totii lasind dupa noi un renume care sa dainuiascala sfir§itul lumii.. -

(496) <Obtinerea unor victorii de catre ostile turco-tMare>.

(497) Intr-o scrisoare trimisa de craiul Thököly se dadea de §tire ca craiulsus-amintit <Thököli>, auzind ea de la Vidinli s-au trimis ghiaurilor de laNi§ solde §i stofe, a plecat intr-o noapte de la Nicopol in graba §i a atacatpe neasteptate vreo mie de ghiauri in clipa cind ace§tia treceau printr-unloc §i macelarindu-i cu sabiile, le-a jefuit banii si toate lucrurile ce le aveaucu ei ...

(498 499) <Situatia lui Salih pap; schimba'ri In ierarhia Portii>.

Muhafizul de Rusciuk, vizirul Bozoklu Mustafa pap, flind numitserascher, in locul sail a fost numit beilerbeiul de Silistra, Cerchez Ah-med pap.

(504) SERDARIATUL LUI CERCHEZ AHMED PASA SI INCREDINTAREA DOMNIEITRANSILVANIEI CRAIULUI CURUTILOR, EMERIC THOKOLI

Mai inainte, and prealuminatul han pornise eu o oaste tatara spreSofia §i descinsese la Nicopol, el primise o scrisoare din partea notabililor( aian ) din Transilvania, in care se spunea : Esti un han al carui renumesi glorie s-au raspindit in toata lurnea si ai cMcat sub picioarele caluluitau numeroase taH, distrugindu-le. Sa ai mill' de starea noastra. Dorimca Emerie Thököli sa fie principele nostru. VI rugam sa mijlociti pe lingainalta Poarta si sa obtineti numirea si trimiterea lui ea crai. Cind el va intrain Transilvania, noi toti din -vilaiet vom incaleca pe cai si, inarmindu-neen sabii, ii vom macelari §i ii vom scoate pe ghiaurii austrieci, care, Rindo pacoste pe capul nostru, ierneaza in tara noastra. In felul acesta, incre-

378 Trebuie sA fie zilkade sau zilhigge 1101 : august septembrie 1690.

SIII/ArEEDAR TARII-1 387

dintind vilaietul in miinile statului <otoman>, yeti vedea devotamentulnostru fata de padisah".

<Hanul respinge solia transilvanilor, dar ei trimit o scrisoare §i marelui vizir, spunIndu-i> :

Craiul Emeric Thököli EA fie numit principe in Transilvania, cacifata de el sintem supusi intru totul si, cu voia lui Allah, veti vedea casintem devotati si oameni cinstiti". Mare le vizir a invitat in seraiul sau peprealuminatul han si pe capeteniile ostii, cu care s-a sfatuit in privintaaceasta. Prealuminatul han a spus : Renuntati la aceste ginduri fiindcaTransilvania este o tara asezata departe de granita islamica. Nu o yetiputea apara. Atita timp cit cetatea Buda, care este capitala tarii, au vaintra in miinile inaltului Devlet, Transilvania nu poate fi ocupatA. Regretuldin urma nu foloseste la nimic. Nu numai dusmanii nostri, ci si ceilaltighiauri vor ride de noi, numarind firele barbilor noastre". Mamie vizira spus insa ea nu se indoieste de infaptuirea acestui lucru si nu a renuntatla planurile sale, spunind ca este posibila ocuparea acelei OH si ca sa-idea pentru aceasta, indata, un numar oarecare de tatari ca ajutor. Uniiau spus &a nu se stie daca, intr-adevar Ardealul se va supune si ca aceastapoate fi o vorba nascocita chiar de dusmani. De aceea au propus sa fietrimisi oameni, pe ascuns, ca sa iscodeasca si daca va fi adevarat, nuniaiatunci sa se procedeze ca atare. Apoi au fost trimisi oameni, pe ascuns,din partea craiului Thoköli si, aflindu-se ca este adevarat, i s-a scris beratulde craiie care i-a fost trimis prin aga de inscaunare, impreuna cu o blanade samur si un Mirk rosu, pentru a fi inscfiunat <in Transilvania>. Totodatasi beilerbeiul de Silistra, Cerchez Ahmed pasa, muhafiz de Dunare, a fostnumit ca serdar in partile capitalei tarii sale, impreuna cu cele saisprezeceoda 379 de ieniceri ce se aflau linga el si cu un numar oarecare de gebegiisi de tunari, cu munitiile necesare, precum si cu treizeci de tunuri mari(darbzen ) §i. cu o mie de osta0 silahdari 39° de sacrificiu care se aflaulinga el.

De asemenea, au fost numiti si guvernatorul sangeacului de Nicopol, (505)

Tatar Salih pasa, si Tatar Islam pasa si Mehmed pasa si Ibrahim pasasi printul Gazi Ghirai, fiul hanului, cu dougzeci de mii de ostasi tatarisi craiul Thököli, cu zece mii de ostasi maghiari, precum si beiul TariiRomamesti, Constantin <Brincoveanu>. Dupa ce toti acestia, formind intotal vreo patruzeci de mii de ostasi, s-au adunat pe cimpia Giurgiului,s-a trimis firman ca, unindu-se cu totii, sa intre in Transilvania printr-unloc potrivit.

... Dindu-se batalie cu ghiaurii care venisera de la Vidin asupra (507)ostii musulmane care apara tinutul Nicopolului si asupra craiului Thabli,acesti ghiauri au fost infrinti numaidecit si au fugit. Au fost prinse atuncimulte persoane si au fost taiate multe capete. Dar, din pricina neatentieiau fost omoriti si multi gazii. Cind a sosit vestea ca ei cer ajutor, s-autrimis craiului Thököli dou'azeci de mii de aspri din partea miriei 381 casa recruteze osti dintre oamenii pe care-i va gasi potriviti in acele parti.

<Trimiterea de o§ti pentru expeditie In Transilvania>.

379 Companie.380 UnitAti de cavalerie.391 Fiscul de stat.

(510)

388 SILAHDAR FINIDIKLtLI MEHMED AG A

(516) in ziva aceea <saban 1101 > 382, a sosit stirea cá serdarul nenorocital imparatului Austriei, nedemnul fiu de nedemn numit generalul Heiss-ler (Haizer ), ffind infrint in Ardeal cu ostile sale diabolice, a fost prins

impreung cu el au cazut si optsprezece comandanti austrieci.... Sosind scrisoare si de la serdarul de Dunare, vizirul Tursun

Mehmed pasa, se facea cunoscut ca, potrivit misiunii sale, el a mers impreunacu oastea islamica aflata linga el si a asediat cetatea Vidin, pe care acucerit-o, cu iertare, in a saptea zi <de asediu >. . .

(517) in timpul acela, ostile islamice, punind mina din toate partile pezidurile <cetatii > Nicopol, se pregateau sa inainteze. Aceasta a ajuns lacunostinta paginilor nenorociti care se ascunsesera inauntru. Afara deaceasta, ei au auzit si de infringerea ostilor lor ce se gaseau in Transil-vania, precum i despre capturarea generalului Heissler.

(520) <Urmeaza descrierea ocuparii cetatii Nis de cdtre turd, prin capitulare>.In timpul acesta, sosind scrisoare din partea vizirului Tursun Meh-

(521) med pasa, aparatorul Dunarii i cuceritorul Vidinului, se facea cunoscutca vreo cinci mii de ghiauri austrieci si maghiari... au trecut pe insulamica 383, aflata la trecatoarea Orsova, si au facut adaposturi in cele patrupuncte cardinale si au asezat tunuri i ca, intarindu-se cu muniii i cuzaherea in cantitati suficiente, au ginduri necurate de a pune stapinirepe Dunare si de a impiedica trecerea si circuIatia corabiilor islamiceca nu este cu putinta in nici un chip sa se mearga asupra lor din nici o

175 r. parte...(522) <Fostul mare vizir KOprilla Mehmed pasa se indreapta spre Ineu>.

(524) CUCERIRILE LUI AHMED PA$A

impreuna cu ostile tatare i egiptene care au fost numite la urmärireaostii austriece ce venise mai inainte in ajutorul celor de la Ni i fugisepeste riul Morava, a pornit in graba i beilerbeiul de Diarbekir, vizirulSeid Kemankes Ahmed pasa. Afurisitii hind oaste de adunatura, uniidin ei s-au dus in partile Semendriei i un numar oarecare a trecut inpartile Sirmiumului (Srem), iar o parte a intrat in Belgrad, iar cea maimare parte, impreuna cu comandantul lor, afurisitul Preslav, a trecutdin Semendria la Panciova, fugind de acolo in Ardeal. Iar vizirul Ahmedpasa a mers, potrivit insarcinarii sale, avind in dreapta sa Dunarea, iarla stinga drumul cel mare, si a rascolit aeele regiuni spre Crusevat.

<Cuceririle turcilor In Bosnia>.

Mai inainte, marele serdar trecuse in partea Timisoarei pe balgibasiii384prealuminatului han, impreung cu vreo doua mii de tatari, iuti ea vintul

vinatori de dusmani. A sosit vestea ca, dupa ce au rascolit tinutul acela,mergind mai departe, 1-au luat a doua zi prizonier pe generalul eretic

(525) care, predind conditionat cetatea Vidinului, mergea de la Orsova la Seghe-din, impreuna cu supusii si i cu trei harabale incarcate cu lucrurilesale si cu tezaurul sat".

382 Intre 10 mai si 7 iunie 1690.383 Este vorba desigur de insula Adakale.384 Starostele celor care se ocupa de procurarea mierei.

si ea,

0

si

gi

SILAHDAR TARAI 389

DESPRE INFR IN GEREA ARMATEI AUSTRIECE .$ I PRINDEREA GENERALULUIHE ISSLER s I A COMANDANTIL OR . MOARTEA LUI AHMED PASA

Findik Mustafa pasa i valiul de Nicopol, Tatar Salih pasa, si TatarIslam pasa si Arab Kasim pasa si Mehmed pasa si Ibrahim pasa de laserhat si Zor Mustafa pasa de la serhat si Mehmed bei de la serhat, carefuseseth numiti, mai inainte de aceasta, lingà beilerbeiul de Silistra,Cerchez Ahmed pap, desemnat sa aseze in Ardeal pe craiul Ungariei demijloc, Thbköli Emeric, adunindu-se cu ostile alese de spahii, cu gebegiii§i cu tunarii i luind munitiile i tunurile, in total peste cinsprezece mii degazii musulmani, au trecut cu totii Dunarea la Nicopol i Rusciuksi-au asezat corturile pe cimpia Giurgiului. In timpul §ederii lor, sosind

craiul mai sus-numit, ThökOli, acesta s-a alaturat ordiei imperiale cu /vreo zece mii de ostasi maghiari. Dup l. ce a sosit vestea ea i fiul hanului,printul Gazi Ghirai, a sosit la granita Tarii Romanesti cu peste donazecide mii de ostasi tätari, iuti ea vintul si vinatori de dusmani, au pornit peo vreme binecuvintata de la locul de popas amintit mai sus si s-au dusin partile Transilvaniei. Dar mai intii au ajuns in ormul Bueuresti. Domnulacelei taxi, voievodul Constantin 385, intimpinindu-i cu vreo trei mii deostasi valahi, s-a alaturat armatei imperiale purtatoare de victorie si, faraa fi lasat s zaboveasca, a fost numit in avangarda. Ceilalti au pornitindata dupa el. In drum, a sosit i fiul hanului, impreuna cu oastea,

s-a aldturat ostior islamice. Traversind popasuri i parcurgind distante, (526)ei au trecut cu bine granita Ardealului. Ilanul, in drumul sau, urmaintre intr-o mare trecatoare, numita Rokal 886, care era locul de trecere dinpartile Tarii Romanesti in tara Ardealului. In apropierea palancii Katri-Ili< >, ce se gasea in mijlocul trecatorii, in locurile inguste pe unde urmausà treaca ostile islamice, afurisitii inamici facusera intarituri de copaci,pe care le numeau santuri (?ans ), pentru a se fortifica, pregatind si tunuri.Ghiaurii pazitori pusesera sthpinire pe acele locuri cu vreo mie de puscasi,astupindu-le astfel foarte bine. Atunci nil numar de doug mii de pedestrasidin armata craiului ThökOli, trecind muntii prin niste locuri greu de stra-batut, i-au lovit din spate pe afurisiti. Cu voia lui Allah, ghiaurii nenoro-citi, crezind la inceput ca au venit ajutoare pentru ei, i-au intimpinatcu multumire i cu respect si au iesit astfel inaintea Mr. Dar oastea maghiara,nedindu-le thgaz, i-a atacat deodata cu un torent de sabii si, nimicindu-ipe toti acesti nedemni i pe pazitorii drumurilor, pe multi dintre ei i-alegat in lanturi, luindu-le lucrurile. Dupa ce au pus stapinire pe intarituri,ca i pe doug tunuri, precum i pe multe muniii apartinind inamicilor,<oamenii lui ThOkOli > s-au dus asupra cetatii numite Barad 387, care estesituata la capatul celIa1t, spre locul de trecere in Transilvania, si careconstituie adevarata cheie a trecatorii. Locul de trecere fhnd insafoarte prapastios i trecerea pe acolo, spre a ajunge la cimpie, hind foarteanevoioasa, a trebuit sa se faca popas de citeva zile pentru a se pregdticele necesare. Afara de aceasta, patru mii de austrieci i sase mii de maghiari,

386 Constantin Brincoveann.386 Rucár.387 B ran.

§i

§i I

sa

390 SILAHDAR FINIDIKLILI MEHMED AGA

precum si o adunaturA de haiduci si raufacgtori din Transilvania, formindcu toii vreo saisprezece mii de ostasi austrieci, pedestri si c'algri, isi ase-zaserg tab'ara in spatele cetAtii mai sus-amintite, sub comanda afurisituluigeneral Heissler. Sosind stirea el ei s-au pregAtit sg, se apere si s'a impiedicetrecerea gaziilor prin trec'atoare, au fost chemati in cortul serdaruluiCerkez Ahmed pasa <pentru sfat > toti comandantii de oaste, hanzade 388,craiul Thököli si beiul rarii Romanesti 389. S-au inteles ca ei sa, treaca,muntii si sa,-i inconjure pe la spate pe dusmanii legii. In acest scop, aufost pregAtite calanze pricepute si, lAsindu-se pe Mc toate poverile, tunurilesi munitiile, in ziva de luni, a saisprezecea zi a lunii zilkade 399, gaziii musul-mani (islam ), echipati usor, au urcat pe jos <muntii>. Calgretii, de asemenea,au devenit pedestri. Ei s-au urcat pe un munte mare si flra, poteci, aflat

175 V. in dreapta Mr, asemánalor muntelui Kaf 391<Descrierea trecerii muntilor Carpati din Tara Romaneasca in Transilvania>.

(527) Cind gaziii musulmani coborau prin munti, zgomotele scoase de caiiMr au fost auzite de afurisitul general Heissler, comandantul cel mare alostii ghiaurilor austrieci. Atunci el si afurisitul numit ThijkOli <sic >, carehind unul dintre boierii ardeleni se supusese austriacului si, pretinzindscaunul Transilvaniei din partea austriecior, fusese numit capeteniaafurisitá a rguracatorilor ardeleni, au sunat din trompete si si-au aranjatalaiurile ghiaure formate din pedestrasi si c'al'areti, imbeacati in armurialbastre-cenusii, asezindu-si si. tunurile in fata ostii. Ei au inaintat incet-incet, pe o cimpie neteda, asupra gaziilor musulmani. De asernenea siostile islamice si-au asezat alaiurile de pedestrasi si caareti. Astfel, lacapalul aripii drepte a luat loc hanzade impreunl cu oastea tatarà ...

<Descrierea ordinii de bRaie a ostii otomane>.

Mai incoace s-a asezat scriitorul acestei bAtglii, Mehmed bei ...,mai incolo s-a asezat craiul Thököli, iar la cafatul aripei stingi a stat beiulTárii Romanesti si. si-a aranjat acolo rindurile. In centru a luat Mc ser-darul Cerkez Ahmed. pasa, iar in spatele lui s-au asezat gebegiii, precumsi alte trupe de pedestrasi... In felul acesta ei au inaintat pas cu passpre dusmani. Mai rgm'asese jum'atate de ceas pin'a la inserare, cind i-auatacat deodat6...

... Intr-un sfert de ceas, Thököli <sic>, pretendentul la domniaTransilvaniei, si boierii din Transilvania, banii si nemesli, precum si. toatecapeteniile care se supusesera austriacului au fost macelariti. Numai vreodou'a' sute de insi dintre acesti nedemni, glsindu-si scAparea, au fugitin cetatea Brasov392. A doua zi si acestia, predindu-se luptatorilor musulmani,

(528) care merseserá pe urmele Mr, au fost omoriti. Comandantul ghiaurilor,afurisitul Heissler, si optsprezece c'apetenii (kapudan ) fiind luati prizo-nieri, au fost legati in lanturi. S-a tAiat si capul ghiaurului numit Bad-ceanu 393, care era ginerele fostului voievod al Tárii Romanesti, Serban

388 Gazi Ghirai.389 Constantin Brincoveanu.uo 21 august 1690.391 Munte legendar in Caucaz.392 In text : Pircoova.393 Constantin aalaceanu.

SI:LAI-MAR TARPH 391

bei 394, si care, ffind unul dintre boierii Tgrii Romanesti, fugise si se supuseseaustriecilor. Capul sgu a fost trimis la Bucuresti, unde a fost expus pentruinvgtaturg de minte. Tabgra lor a fost devastatg i pfadatg. Au fost eaptu-rate treizeei de tunuri si alte munitii, impreung cu sapte steaguri trimisede Papa, care erau lucrate minunat eu franjuri si aveau pe ele Rauh,precum i eineisprezece steaguri cu eruci...

In noaptea aceea ()stile islamice au rdmas pe kc. Findik Mustafapasa a lost numit comandant peste ele, iar evenimentele petrecute, fiin.ddescrise, au fost facute arz rnarelui serdar care se ggsea lingg trimi-tindu-i-se i steagurile capturate. A doua zi, marti, pornind de acolo,s-au asezat In apropierea cetatii Brasov. In ziva urmgtoare, plecindde acolo, la al patrulea popas s-au asezat cetatea Sibiului 995. Aiciau poposit intr-un loc uncle nu ajungea bgtaia tunurilor. Atunci, din parteacraiului Emeric Thököli au fost trimise scrisori cgtre toti nobilii din Tran-silvania, acestia fiind invitati s'a i se supung. 0 parte dintre nobilii din.cetgtile Brasov, Cluj (Kolojvar ) si Sekelbit 396, venind pe ascuns, si-auadus darurile, argtind supunere. Apoi au venit si i s-au supus i altii.Cu gindul eg numirea sa ea crai va fi primitg de egtre toti <nobilii dinTransilvania > in chip favorabil, au rgmas acolo timp de zece zile. In. timpulacesta, din pricing cg austriecii erau stgpinii tuturor regiunilor transilvane,scrisorile trirnise n-au putut fi duse la destinatie i nici vreunul dintre ei<ardeleni > nu a dat semn de supunere. <Turcii> au auzit cg va veni asuprakr comandantul ostii austriece, pe nume contele Caraffa 397, en multighiauri rgufgcgtori, unii din ei fiind pedestrasi i altii calgreti, ceea cei-a indemnat pe cei mai multi dintre pedestrasii <turci> s fugg, zicind :/7Dup'6, luptele en Heissler, noi am risipit pe dusmani". Cu ostasii rgmasinu se putea opune rezistentá dusmanului care urma sg soseaseg. In pri-vinta aceasta, cgpeteniile de osti s-au sfatuit si au ggsit c e mai binesg se intoarcg, inapoi. Dar craiul Emeric Thököli a graft : Armata ce seva intoarce nu va fi compactg, iar oastea care se duce imprgstiat este ea

pierdutg. Ghiaurii raiale, precum si cei din cetgtile si din fortgretelede pretutindeni, tgindu-le calea, Ii vor nirnici pe toti, iar dusmanul, veninddin spate, ne va impresura, In felul acesta vom fi distnisi". Atunci, luindsase mil de eglgreti alesi din rindurile armatei, el i-a trimis la trecgtoareaprin care urma sg ving contele Caraff a, iar el, luind toatg armatas-a intors i, trecind prin multe trecgtori, a venit la locul uncle Ii lgsasergpoverile. ()stile care plecaserg inapoi au venit i ele fgrg a fi dat lupte

s-au algturat kr. Conducind astfel oastea cu pricepere, el a cglguzit-obine, mergind prin locuri ferite de orice pericol. Apoi ostile au fost lgsatelibere, iar el a raportat, in scris, marelui serdar, desfásurarea expeditiei,precum si faptul cg a rgmas la Bucuresti impreung car generalul Heissler

cu optsprezece cgpetenii cgzute in captivitate...

396 Serban Cantacuzino (1678 1688), socrul lui Constantin 1361Aceanu.393 In text : Sibin.396 Sacuieni.397 sext : Kerefe.

(529)

Pugh

islamicA,

In

Nis,

ci

si

si

392 SELAFEDAR FiNWICALII MEHIVIED AGA

(532) INFRINGEREA 0$TII CAZACE$T1 LA GURA RIULUI OCEAKOV...PLECAREAHANULUI TATARESC LA OASTEA IMPARATEASCA

<Sosirea la Poartà a nuralemului Ebsir Hasan aga de la oastea ImparReascá, raportindcele petrecute prin partile Vidinulm>.

(533) El <Ebsir Hasan aga> a mai spus c beilerbeiul de Silistra, carefusese numit ca impreuna cu trupele islamice ce i s-au dat sa-1 inscaumezepe craiul Emeric Thököli la domnia Transilvaniei, s-au dus la Bucuresticu oastea maghiara de vreo zece mil de oameni a craiului mai sus-amintit,precum i cu oastea Tarii Roniânesti. Apoi, trecind prin trecatoareaBokalm, au distrus intariturile de pe drum, formate din copaci, i forti-ficatiile pe care austriecii le denumeau fan/ si care erau asezate in apropiereapalancii numite Katri-Ili. Trecind prin fata cetatii numite Bran, aflatala capätul celMalt al trecatorii, i iesirea din cimpie fiind cu neputinta,an trecut cum au putut peste munti i apoi, coborind in cimpie, au mersasupra afurisitului celui fad, de lege si nedemnului indarätnic numitgeneralul Heissler, care era comandantul ostii austriece. In timpul

Thököli <sic>, care era pretendent la tronul Ardealului, i toti baniisi nemesii i boierii i notabilii, precum i toti afurisitii de raufacatori,fiind trecuti prin sabie, afurisitul de Heissler, comandantul ghiaurilor,

176 v. . . . cele optsprezece clpetenii au fost prinsi i legati in lanturi. De aseme-nea, el a mai anuntat ca a murit serdarul Ahmed pasa...

(534) EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA D0I399ASEDIEREA $1 CUCERIREA CETATII BELGRAD <DE CATRE TURCI>

(538) CUCERIREA CETATII IENI-PALANKA

...In ziva aceea Kurd Regeboglu plecase, impreuna cu <ostile>eialetului Anatoliei, fiMd numit s cucereasca Ieni-Palanca ce se gasea inpartea Timisoarei si in fata palancii Ahram. El a raportat c, gasind-opara. sita, a pus stapinire pe ea. Aceasta <Ieni-Palanka> a fost desemnata,ca loc de sedere pentru craiul Emeric Thököli, dindu-i-se in paza generalulHeissler i cei optsprezece comandanti care se gaseau inchisi sub pazalui.

177 r. ASEDIEREA CETATII ESZEK SI INTOARCEREA FARA CUCERIRE(539)

... De doi au cetatea Timisoara a ramas intro dusmani, din care pH-cina legatura cu ea era taiata, iar cei de acolo Ii pierdusera speranta dea mai obtine zaherea si ajutor militar. Mambo serdar, descriind toate cuceri-rile facute, le-a trimis o scrisoare, prornitind muhafizului de Timisoara,vizirul <Baynk Giafer Pasa>, ca in scurt timp li se va trirnite

398 Acbca Rucár.8" 5 octombrie 1690 23 septembrie 1691.

bath--Hai,

SIELAIIDAR TAR al 393

zaherea, bani i ajutor militar. El a trimis scrisori asemanatoare i locui-torilor acelui tinut. De asemenea el le-a atras atentia ca s trirnitit stireaimbucuratoare i cetatilor Gyula, Ineu §i Oradea, care au ramas dincolo...

178 r.SERDARIATUL LUI SULEIMAN PASA PENTRU TINUTURILE ARDEALULUI (540)

Maria sa marele serdar 1-a numit serascher pe beilerbeiul de Sivas,vizirul Silahdar Suleiman pasa, cu scopul de a supune tara Transilvanieisi de a-1 aseza pe craiul ThökOli Emeric la locul sau. Dindu-i ostile dinvilaietul san, din .Anatolia si din Diarbekir, la care s-a adaugat si KadanaMustafa pasa si un numar oarecare de osti de sacrificiu dintre spahii,precum i printul calgai (kagilgai), cu toata oastea tatareasca, au fosttrecuti cu corabiile la Panciova. Totodata a trimis, predindu-le tot lor,si zaherea §i o suma de bani reprezentind soldele trupelor din cetatileTimi§oara, Gyula, Ineu §i Oradea.

CUCER IREA CETATII VIDIN SI A INSULEI SANS 400

Beilerbeiul de Karaman, vizirul Tursun Mehmed pasa, potrivitinsarcinarii primite, a mers impreuna cu trupele islamice ce se gäseaulinga, el la cetatea Vidinului, asediind-o dinspre uscat, iar capudanulMarii Negre, Mezamorta Hagi Hüsein pasa, cu patru caice man l. cutreizeci de caice mici, precum si capudanul Dunarii, Bosnak Biyikli Alipasa, en saizeci de caice, au asediat-o dinspre Dunare, batind-o cu tunu-rile si cu pustile sapte zile §i §apte ropti, fara in cetare. Dindu-se luptemari, pàginii impresurati §i-au pierdut speranta scaparii. De aceea, aus-triecii §i ungurii au predat cetatea prin capitulare (vire). Iesind din cetate,ei au trecut cu corabiile pe partea cealalta, in Tara Itomaneasca. Pe hai-dupk §i pe renegati i-au trecut pnin sabie.

<Descrierea IntAririi pozitiei turcilor la Vidin. Vizirul Tursun pasa aduce la cuno-stinta marelui vizir urmAtoarele> :

Fortareata Firordin 401 si cetatea Cladova, precum si orasul Orsova 402se afla In miinile dusxnanilor §i In afara de ace stea, pe mica insula linis-tita care se afla la trecatoarea Orsova, pe Dunare, vrco cinci mii de ghiauridintre austrieci FA maghiari au asezat in toate partile tunuri si au Meutbastioane si s-au intarit acolo, avind cu ei cantitati suficiente de munitiisi zaherele i scopul lor nefast este de a impiedica treccrea corabiilor isla-mice si de a pune stapinire pe Dungre.

Retinindu-1 la paza Vidinului, i s-au dat noului serdar sfaiuni in.privinta cuceririi si luarii sub stapinire a regiunilor mai sus-aratate. Acosta,potrivit firmanului, rasindu-1 lIng Vidin pe capudanul Marii Negro,Mezamorta Hiisein pasa, cu corabia (cekdiri) §1 cu treizeci de fregate§i cu §aizeci de said, a pornit §i s-a asezat Rugg, palanca Firordin. Deasemenea §i capudanul Dunarii, Au pasa, pornind pe Dundre, precum si

400 ,5ans-A dast : e vorba de insula Adakale de pe Dungre.Localitatea Lerin, linga Vidin.

402 In text : Irpva.

(541)

i

101

394 SELAHDAR FINDIKIALI MEHLVLIID AGA

serascherul Mazulzade Giirgi Mehrned pasa, mergind pe uscat, de-a lungulDunarii, eu gaziii ce se aflau cu el, s-au asezat linga palanca Firordin.Ghiaurii asediati, neavind forte indestulatoare pentru a rezista, au iesitprin capitulare conditionata si au plecat. Inscriindu-se alte osti localnicepentru paza so, li s-au pregatit munitiile. Pornindu-se de acolo, au mersin orasul Orsova, iar de acolo la Cladova care, fiind gasita goad, a fostocupata. Ace lora din armata care aveau proprietati ( emlak ) li s-au res-tituit locuin.tele si paminturile, iar in cetate au fost asezate osti localnice.Pleeind si de acolo, au descins in interiorul vMi de mai sus, din fata insuleimai sus-aratate 4°3. Corabiile flotei imparatesti s-au oprit dupa cotituramai la vale, linga un promontoriu. Afurisitii de raufacatori, asezind stilpide intaritura in apa si in spatele lor ingramadind pamint, intarisera astfelinsula mai sus-aratata si pusesera stapinire pe ea, incit, pe Rugg, ea nu seputea debarca pe tarm si nu se putea intra niei in adaposturi, nu existanici macar loc de pus piciorul. De aceea era necesara debarcarea pe malulcelalalt si astfel, scotindu-se tunurile din corabii si ienicerii intrind inintarituri, laolalta cu marinarii din fregate, s-a inceput lupta. Ghiauriifarl de lege, rezistind, an luptat in asa fel incit nu se poate imagina cevamai mult ea aceasta. In. a douazeci si patra zi de asediu a sosit in ajutor

(542) i Arnavut Mehmed pasa. El a imbarcat imediat in cincizeci de saki deDunare pe pedestrasii albanezi si, netinind searna de tunurile si. de pustileinamicilor legii, a treent indata pe linga insula mai sus-aratata, si s-aoprit linga o alt./. insula din apropiere, pe partea Tarii Romfinesti. Acolo,el i-a debarcat pe arnauti si. facia. numaidecit adaposturi, a atacat entunurile si cu pustile, derutindu-i pe ghiauri.

Ermilul de mine, autorul 4°4, am vazut ea aceasta insula, fiind situatlputin mai sus cleat insula dusmanului, <prin ocuparea ei > el a ars inimadusmanului si 1-a slabit.

Din partea Rumeliei serascherul Mehmed pasa, iar din partea aceastaArnavut Mahmud 406 pasa i-au batut ea pe niste maimute pe ghiauriiramasi . . . Dar afurisitii, zicindu-si el Nisul si Belgradul sint in mii-nile lor, isi puneau toata nadejdea in ele, si indaratnicindu-se sa nu capi-tuleze, se rdzboian cu indirjire.

Auzind insä ca Nisul si imprejurimile sale au cazut in miinile musul-manilor si ca Belgradul, hind asediat, a fost cucerit si mai vazind cumtimp de trei zile si de trei nopti lesurile murdare <ale ghiaurilor > au curspe Dunare prin fata kr, si-au pierdut speranta de a mai primi ajutor side a mai scapa. De aceea, in a donazeci si saptea zi de asediu, ridicindsteagul predarii, an cerut iertare.

<Plecarea ghiaurilor cu ajutorul vaselor turcesti>.

,... Insula mai sus-aratata a fost cueerita, capturindu-se treizecide tunuri mari si mici §i munitiile existente acolo si, tinindu-se seama calocul acela de trecere este important pentru trupele islamice, s-a cerutinvoire de la marele serdar si astfel, toate ostile fiind mobilizate, s-a con-struit acolo o mare intaritura de parnint, transformind-o intr-o cetate mare.

403 Adakale.404 Adica Silahdar Endiklill Mehmed aga, autorul cronicii de fata.405 Putin mai inainte a fost mentionat sub numele de Mehrned.

SELABIDAR TARIE1 395

Pentru paza ei au fost recrutati patru sute de ostasi din trupele locale,cgrora ii s-au procurat toate cele necesare. Ea a fost denumitg Insulasantului (ans-Adasa). Cu ajutorul lui Allah, in urma cuceririi acestei

toatg Dungrea a intrat sub stgpinirea islamicg i astfel ingrijorareaaceasta a fost inlgturatg in chip fericit.

SOSIREA HANULUI TATARESC LA POARTA (546)

Fiul mai mare <al hanului >, printul calgai Devlet Ghirai, fiindin serviciul Impär4iei, potrivit inaltei dorinti, a fost trimis cu oasteattäreasc s supung tara Ardealului.

<Sosirea la Poartd a hanului tdtdresc si a unor vase de la Azov si Oceakov>.

Impreung cu agaua de sansongi 406, Abbas aga, au fost numiti vase (517)mii de ieniceri de pazg, o mie de ostasi in armuri (cebeci), cinci sute detunari, o sutg de tunuri i arabagii, ea si un numgr de osti de sacrificiudoug mii de ostasi egipteni. Peste toti acestia a fost numit serascher beiler-beiul de Diarbekir, vizirul Kemankes Seid Ahmed pasa, fiind incredintaticu totii in paza lui Allah. Iar in a doua zi a lunii safer <1102 > 407, duminicg,el, cu toatg armata impgrgteascg, pornind de lingg Belgrad, a plecat, in-torcindu-se spre Pragul fericirii

In a cincea zi <a lunii safer >4°8, pe cind sedea acolo, a spus despreghiaurii care, dupg ce plecaserg din insula Sans, predind-o prin capitulare,au venit acolo cu corgbiile islamice : De ce ii eliberati pe acestia Oare eiau dat padisahului cetatea ? ". Luindu-i prizonieri pe toti, dupg ce i-atrimis la Belgrad, a plecat <de la Koblici> i ajungind la Sans-Adasi, avizitat-o. Plecind si de acolo s-a oprit in sesul Cladovei, uncle comandantiide osti Mazulzade Gargi Mehmed pasa, care asteptau sosirea sa spre a-isgruta poala, au imbräcat hilaturi. Apoi, marele serdar, plecind de acolo,a sosit la Vidin

... Ins& serviciile aduse de acesta 4" sint cu mult superioare sluj- (548)belor fgcute de celglalt 410 , lucru recunoscut de toti, cgci intreaga Rumelieiesind de sub stgpinirea imperiului, poporul azuse in disperare, iar majo-ritatea locuitorilor, pArgsindu-si tara, fugise in alte pgrti si se imprgstiase,pe cind cei rgmasi Ii indreptau privinile spre Anatolia. In acestemergind cu o mica oaste demoralizat i cu muniii reduse, el a cucerit din (549)nou tinuturile Rumeliei

CUCERIREA CETATII LIPOVA I MOARTEA LUI SULEIMAN PASA. SERDARIATLULUI OIAFER PASA PENTRU DEVASTAREA TINUTURILOR TRANSILVANE

Serascherul vizir Salahor Suleiman pap, care fusese insgrcinat cuocuparea Transilvaniei, plecind. de la Panciova, a ajuns cu bine, indousa zile, lingg Timisoara, uncle a trimis zaherea i solde, apoi a chemat in

406 Functie in oastea otomand, comandant de ienicerL407 5 noiembrie 1690.aos 8 noiembrie 1690.409 Marele vizir (Koprthizade) Fazil Mustafa pap.410 Ozdemiroglu Osman pap, care a recucerit Persia in timpul lui Murad al III-lea (1574

1595).

178 v.

§i

vi

conditii,

insule,

I

396 SILARDAR FINDIKLILI MEHMEM AGA

cortul sdu pe cdpeteniile ostii si pe muhafizul Timisoarei, vizirul Giaferpasa, i s-au sMtuit cu privire la locul unde este bine A, intre in Transilva-nia. Au fost de acord cu totii ea aceastd intrare A, se facd din partea Ora-diei. Dar apa Muresului nu putea fi trecutd fard pod. Cetatea Lipoveifiind in miinile dmmanului, acestia nu-i vor läsa sä construiascd podul,iar in cazul cind. s-ar face totusi un pod si se va merge mai departe, nu

(550) este bine sd fie ldsat in spate un numdr asa de mare de dmrnani.De aceea au hotdrit s cucereased mai intii aceastd cetate i apoi,

construinci podul, sd meargd in Ardeal. Adunarea a gdsit potrivitd aceastdpdrere .

Atunci vizirul Ciafer pasa, fiind numit s asedieze cetatea cu oasteade la serhat, a sosit cu un numdr oarecare de gazii i, luind din cetate 411

citeva tunuri, s-a indreptat spre cetatea Lipova si a asediat-o. Dupd ce aubdtut-o timp de trei zile, in a patra zi, fdcind un iures, au remit s-o cuce-reased. Apoi, facind podul peste apa Muresului au trecut de partea cealaltd.Iar Ciafer pasa, luind tunurile i trecind pe lIngá Timisoara, s-a dus laBelgrad, unde a adus la cunostinta marelui serdar evenimentele petrecute.Apoi, pornind de acolo i parcurgind distanta, a sosit la cetatea Oradea(Varat ).

Pe de altd parte, insd, marele serdar s-a supdrat pe Suleiman pap,din pricina cuceririi Lipovei, deoarece nu avea misiunea s-o facd, spunin-du-i cd a intreprins un lucru ee nu-i eddea in sarcin i cd a pricinuit dis-trugerea ostirii filed vreun sens. El a numit atunci ea serdar pe muhafizulTimisoarei, vizirul Cilafer pasa, i 1-a trimis in urma lui. Acesta a pornit1-a ajuns.

<Moartea lui Suleiman pa§a).

Serascherul vizir Ciafer pasa luind ostile islamice, a intrat in Tran-silvania si a mers asupra comandantului ostirii austriece, hertogulPreslav.Insd afurisitul, prinzind dinainte de veste, a iesit din Transilvania cu tru-pele sale diabolice si a trecut apa Somesului de la granita austriacd. Acolo,el si-a asezat tabdra cu spatele spre cetatea numitd Sátmar ( Sakmar ).Dar, fiind perioada de crestere a apelor riului mai sus-ardtat si trecereapeste el fiind cu neputintd, s-a renuntat la urmdrirea lui si a fost trimisiali agasi Osman aga numai pentru prinderea de iscoade (dil). Apoi, in-torcindu-se, s-au dus in cetatea Brasovului ( Pirapva ). Generalul Veterani(Feterani ), care plecase de N Ni, stringind zece mii de ghiauri dintre pedes-trasii si cdldretii austrieci i maghiari, precum i dintre haiduci, deveniseIn Transilvania o cdpetenie. Atunci, s-a tinut un sfat i s-a hotdrit &á semeargd asupra lui. Dar mai tirziu s-a cdzut de acord sd se mearga, asupraceluilalt comandat d.e osti austriece, numit contele Caraffa, care venisepind in apropierea cetdtii Cluj 412. As tfel, in a zecea zi a lunii rebi I <1102 > 413,pornind de la Brasov, a doua zi au mers i s-au asezat Engl. cetatea Cluj.Poposind acolo timp de trei zile, au trimis populatiei din cetate de citevaori hirtii, cerindu-i s predea cetatea. In schimb, se dddea locuitorilor liber-tatea de a merge impreund cu familiile, corturile i hrana lor si de a ajunge

411 Din Timipara.412 in text : Kolojvar.40 12 decembrie 1690.

si

SELAHDAIR TARIH 397

cu bine la locurile unde doresc. Dar ei n-au luat in seamä scrisorile trimises-au pregAtit pentru luptg. Atunci bravii gazii, cu vitejia lor fireascg,

precum i ostile atare, vingtoare de inamici i iuti ea vintul, asezindu-sein rinduri, in aripa dreaptg si in aripa stingg, au inaintat pas cu pas si anatacat orasul cetgtii <Cluj >. Tgind capetele a sapte sute de ghiauri, pe carei-au gsit, pe ceilalti i-au fgcut prizonieri. Devastind i pràdind lucrurile

luind femeile i copiii, i-au dat apoi foc <ceratii >. Din oastea rnusulmang,doar zece oarneni au cgzut ca niste eroi martini, iar vreo treizeci au fost (551)rgniti. A doua zi, plecind si de acolo, au pornit spre cetatea Sibiului 414intr-un sat, cei numiti in avangarda' au dat peste o mie de austrieci afuri-siti care, presupunind cg aceste trupe islamice sint in numgr mic, i-au res-pins si acestia s-au prefácut eh' fug.

<La sosirea grosului armatei, austriecii au fost prinsi i mAceláriti>.

De acolo au ajuns in orasul Turda 415, de unde calgai sultan a trimistgtari pentru a prinde iscoade de prin pgrtile Sibiului si la Belgradeik 416,Sazsebe i Sasvaro i ei au adus prinsi de seamg, din fiecare cetate. Cindau fost intrebati despre dusmani, acestia au spus : Generalul Veterani aintgrit trecgtoarea Brasovului si trecgtoarea pe unde a mers craiul Emenic

precum si celelalte trecatori, taind copati, si a venit apoi cu oasteade la Sibiu. Iar Mihail Apafi, fiul fostului crai al Transilvaniei, stringindla Togaras 417 pe toti rgufgcgtorii pedestri si cglgri din Transilvania, i-aomorit pe toti demnitarii pe care i-a ggsit acolo, afarg de cei care se aflau

craiul Emeric Thököli. El i-a invinuit el au trimis scrisoare la osman-lii si II s-au supus de curind, acceptindu-1 pe Emeric Thököli la agile.Ceilalti demnitari ai raialei din Transilvania au fost supusi de atreacesta prin puterea sabiei". Ei au mai dat de stire cg hertogu1 care se aflaling& cetatea Sgtmar, trecind dincoaee de apa Somesului cu oastea austri-acg, a intrat In Transilvania si cu cincisprezece mii de ghiauri a sosit lacetatea Cluj. Mai inainte, cind craiul Emeric Thököli intrase in Transilvania,trimisese de trei-patru ori scrisori oamenilor sgi i nobililor din Transilva-nia, cerindu-le supunere. Dar maghiarii care plecaserg cu aceste scrisori, ne-ggsind cale sg ajung i sg intre in ceati i neputindu-le preda, veniserg,cu ele inapoi §i serascherul vizir Giafer pasa a trirnis scrisori de incurajarepentru supunerea lor, dar n-a putut sg aducg la supunere pe nici unul din-tre ei. Din teama pe care o aveau fatg de sabia austriacg, supunerea Tran-silvaniei nu a fost posibilg sub nici un chip. Fat'a de aceastg, situatie, totidemnitarii de la granitg i emirii tátari s-au sfatuit intre ei si si-au zis :Chiar dac a. vom merge inainte, trecgtorile fiind ocupate de dusmani,n-avem o cale de iesire i dac6, treatorile ra'inase in uring vor intra si elesub stgpinirea dusmanilor, atunci, in aceastg, vreme de iarng, grea, toateostile islamice vor fi distruse cu sigurantg". De aceea multumindu-se cuatitea izbinzi i distrugeri cauzate in targ, ei au ggsit mai cu cale sg" iasg laliman. Asa cg, plecind de acolo, de la varosul Turda, cind veneau spre tre-

"4 In text : Sibiu.415 In text : Nurda.416 Belgradul cel mic" : Alba Iulia.417 Fagaras.

(552)

si

ThökOli,

lingg

398 SILLAIIDAM, FINDIKLILI MEHMED AGA.

egtoarea Sebesvar, au dat peste vreo trei mii de austrieci care fusesethinsIrcinati cu paza acelei treatori, pentru a impiedica trecerea trupelorislamice. De indath, voinicii, viteji din fire, inconjurindu-i din toate pIrtile,i-au atacat ea niste lei, incit multi dintre acestia au fost trecuti prin thisulsabiei, iar acei care au scIpat cu viata au c/zut in miinile ostllor Ware.Cu ajutorul lui Allah eel preainalt, toate cetItile i piilncile dintre cetateaSItmar i imprejurimile cethtii Sibiului, impreunI cu varosurile lor, aufost incendiate, iar femeile si copiii, impreunl cu avutiile i cu proviziilelor, au cgzut in miinile trupelor islamice devastatoare. In afath de cei omo-riti, au clzut <in miinile trupelor islamice > circa trei mii de austrieci. Ostileislamice desemnate pentru aceasth expeditie asupra Transilvaniei, porninddup./ Ruz-f, Kasim <26 octombrie >, cu voia lui Allah, au suferit destul dinpricina zIpezii, a ploilor i frigului, cAci zIpada, ajungind pinI la pieptulcailor, a inchis drumurile, iar ostile pedestre nu s-au mai putut misca.Umblind timp de douI luni prin Ardeal, au trebuit s se culce pe zIpadsa.Din aceasth cauzà, atit oamenii, cit i animalele au thmas MIA puterichiar multe animale au murit, gaziii thminind astfel pedestri. Pe de altIparte, producindu-se i o mare lips./ <de provizii >, atit ei, cit i animalelelor au slIbit asa de mult, incit greutItile i suferintele pe care le-au indurat<au fost cum > nu s-au mai. vIzut niciodath. In special cea mai mare partea ostasilor tatari thminind pedestri, beii irinibor i ai nogailor 418, precunk

mirzacii din Crimeea i ceilalti demnitari thtari s-au adunat la un loc sis-au nIpustit asupra mi calgai sultan, spunindu-i : Allah sI te blestemeatit pe tine, cit i pe tatIl thu ! Ce-i cu atitea suferinte pe capul nostru, dincauza voastrá ? Ruinindu-ne pe noi, voi ati sIdit in Crimeea smochinine-ati stins gospodIriile. Ce interes aveam noi in aceasth expeditie de ne-atitirit pe aceste drumuri, pe aceasth vreme de iarnI cumplit i ne-ati adusaceasth rusine ? Osmanliii an luat tot ce aveau de luat i, terminindu-sitreburile, au plecat in vilaieturile lor. De ce trebuia ca noi sl fim purtatipe aceste vM inguste pentru interesele voastre ? Motanul de tathl thus-a dus la Istanbul 0, lingl strachina osmanliului. Nu-1 vrem nici pe el eahan i nici pe tine calgai. Nu vrem nici hanlicul lui i nici calgailicul thu.Ce foloase avem cá am lIsat Crimeea si am venit sI iernárn in alte tinuturi ?Dac a. el s-a plictisit de hanat, nu se va mai gIsi oare om in locul mi ? CI doarnu e lipsa de oameni vestiti. SI dea Allah ca amindoi sI pieriti din lumeaasta !" Astfel, i-au dojenit en mii de blesteme, batjocorindu-le cinstea infata ostii. De acolo au pornit si au plecat cu bine la cetatea Oradea, iarde acolo au mers linga cetatea Timisoara. De acolo, serascherul vizir Giaferpap, descriind cuceririle facute de catre pa i printul calgai, a trimis ar-zul la Pragul fericirii impreuna cu cei prinsi de la austrieci . . .

Iar in ziva de dougzeci i trei a lunii rebi I 418, intr-o marti, cele ra-portate flind aduse la cunostinta Pragului imparatesc, s-a dat invoire ar-matei. Din partea marelui vizir s-au trimis beilerbeiului de Oradea, vizi-rul Sahin Mehmed pap, doua mii de galbeni pentru cheltuieli, o blaná, solda,pentru ostasii aparatori, zaherea, precum i scrisoare de ineurajare.

418 Triburi ale tätarilor.419 25 decembrie 1690.

§i

si

6

SMLAIIDAR, TARIx 399

180 r.SERDARIATUL MARELUI VIZIR FAZIL MUSTAFA PENTRU PARTILE UNGURESTI (562)

... S-au trimis porunci beior Moldovei 420 §i Tarii Romane§ti 421sa aduca, din cetatea Camenita, la Bucure§ti douasprezece tunuri bali-mezza de cite cincisprezece sau dougzeci de ocale, in vederea supuneriicetatilor Sibiu, Brapv §i Cluj din Ardeal.

Muhafizul Camenitei, Kahraman Mehmed pap, chemind la un sfatpe cornandantii de serhat, a spus : Am da <o parte > din tunuri, deoarecein cetate sint multe, dar aceasta nu este treaba unor pazitori ai cetatii §inici a voievozilor din Tara Româneasca §i Moldova. Cum va fi oare posibiltransportul acestor tunuri, in timp ce craiul lepsc sta la malul Nistrului ?Cinci sau zece mii de ghiauri calareti vor veni intr-o noapte, ii vor ajunge dinurma §i le vor captura. Pentru aceasta e nevoie de cel putin doug mii detatari calari dintre osta§ii otomani". Atunci, fiind. chemati beii <TariiRomâne§ti §i Moldovei>, ace§tia nu au putut lua asupra lor <transportultunurilor >.

<Se renunta la tunurile de la Camen4a>.

DESCRIEREA SITUATIEI MARELUI VIZIR IN PARTILE UNGUREST I

<Plata soldelor ostii cu conditia de a fi majorate. Adunarea ostii islarnice la Belgrad sisosirea vaselor cu zaherea din Rusciuk si Nicopol>.

CUCERIREA CETATII TITEL

(563)

(564)

183 r.(583)

(585)

... Capudanlicul a fost dat lui Uzun Mustafa, unul dintre capeteniileflotei, dindu-i-se sfaturi sa ocupe trecatoarea Tisei §i imprejurimile Salan-kemenului (Islankamin ) §i sa nu lase flota du§mana sä treaca in partileacestea ... Trupele de garda ale lui Bekir pap erau formate din diferitecategorii de osta§i. Din pricina supararilor pe care le-a pricinuit, el a fostmazilit, acordindu-i-se sangeacul Lipova ...

Dindu-li-se solda pe un trimestru, §i. <serdengheeitiii> au fost insar- (586)cinati sa transporte zaherea la Tirnipara, impreuna cu chehaiaua lui Keman-ke§ Ahmed pap. Beilerbeiul de Silistra, vizirul Topal Hiisein pap, impre-ung cu trupele sale de garda §i. cu oastea eialetului sail, precum §i craiulEmeric Thököli 422, cu opt mii de osta§i maghiari, fusesera, in timpul iernii,desemnati cu paza Timiparei. Oastea craiului Emeric Thököli, impreunacu bapapudanul sail, Sapano§ Mihail 423, au ramas linga Hilsein pap ...<jar ei au fost invitati la ordia imparateasca >.

In Ardeal, el <Thököli> luase mai inainte prizonieri pe generalulHeissler (Haizer ), impreuna cu opt§prezece comandanti austrieci.

420 Constantin Cantemir.421 Constantin Brincoveanu.

422 La 16 septembrie 1692 acesta fusese recunoscut de catre sultan crai al Ungariei.423 Capetenia ostii lui Thokoli.

400 'SrLAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

183 v. <Thokb li este invitat la marele vizir. El cere ca Heissler si ceilalti comandanti sA fie datidin nou in paza sa. Inchiderea acestora in satul Yesnige>.

(591) MOARTEA MARELUI VIZIR FAZIL MUSTAFA PASA IN TIMPUL LUPTELOR DE LASALANKEMEN ...

(595) OCUPAREA CETATII LIPOVA DE CATRE GHIAURI

In a treia zi a lunii zilhigge 424, intr-o luni, Bahadir aga, vizirul prea-luminatului han, avind sub comanda sa aproape 7 000 de osta§i tatari, lacare adAugase Inca un num5x de §apte sute de soldati voluntari, a fost tri-mis in Ortile Varadinului, ca sg tread, in spatele taberei ghiaure.

<Descrierea trecerit austriecilor de la Varadin la Seghedin>.

S-a dat de §tire c5, un comandant de-al lor s-a dus §i a trecut pesteapa Mureplui, pe partea Timi§oarei, la Cenad, de unde a asediat cetateaLipova §i au Vatut-o timp de trei zile §i, in a patra zi, musulmanii impre-surati au fost nevoiti s5, predea cetatea prin capitulare, dar <ghiaurib,nerespectind conditiile capitularii, 1-au luat prizonier pe sangeacbeiul(mirliva ) Bekir pap din Malatia, cu toate trupele de paz6 ale cetatii, pu-nind astfel stäpinire pe cetate ...

(596) in a dougsprezecea zi a lunii zilhigge 425, miercuri, beilerbeiul de Sivas,vizirul Deli Omer pap, impreung cu oastea sa de garda' §i cu oastea eiale-tului san §i cu trei mii de atari §i cu trei mii de spahii silihdari, avind hara-bale, amile §i catiri, a transportat la apgfatorii Timi§oarei §apte mii dechile de zaherea, intorcindu-se in a unsprezecea zi dup5, plecare. Acestajutor ajungind intr-un timp dud gaziii musulmani se &eau intr-o marestrimtoare, cei din cetate au prins noi puteri .. .

(599) . . . in a §aptesprezecea zi <a lunii zilhigge> 426, luni, a fost trimishatt-i humaiun prealuminatului han, prin Arab Salahor Be§ir aga. I s-aporuncit ca, trecind la Panciova, s'a cerceteze acele parti pentru paza cet5,-tilor Timi§oara, Ineu, Gyula §i Oradea, ping ce, odat'a cu sosirea zilelor deiarng, du§manul se va retrage din acele tinuturi . . .

Mai inainte, pe cimpul de bgtglie de la Strigoniu (Estergon ) cázuseaprizonieri in miinile hatmanului de Lemberg (Ilbav ), din armata 1e§easc5,,vizirul Mustafa pap din Mitilene, c'aruia i s-au fixat ca pret de eascum-pArare §aptezeci de mii de guru§i, §i Binamaz Halil pap, clruia i s-au fixatca pret de rlscumpArare 45 000 de guru§i. Abia sosisera; prin chez5lia voie-

185 r. vodului Moldovei 427 §i ei s-au §i intilnit cu marele vizir ...

(601) EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA TREI 428

( 606) <Trimiterea unor sume de bani, drept soldA, aparAtorilor Timisoarei, printr-un grupde ostasi in care se afla si Thökoli, principele Transilvaniei>.

4U 28 august 1691.425 6 septembrie 1691.426 11 septembrie 1691.427 Constantin Cantemir.428 24 septembrie 1691 11 septembrie 1692.

SELARDAR TAHITI 401

INFRINGEREA GHIAURILOR SI LUAREA CORABIILOR LOR (607)

In a douazeci §i doua zi 429, duminicg, capudanul de Dungre, BiyikliAli pa§a, venind de la serdar, i-a spus urmgtoarele : Am aflat de la iscoa-dele mele care au sosit ca afurisitii raufacgtori au trecut apa Tisei, cu unmare numgr de corgbii, in apropierea cetatii Seghedin §i cg, mai inainte deaceasta, oastea Mr lipsita de noroc a trecut peste podul din fata cetatiiVaradin in §esul Seghedin §i cá de acolo au pornit in 'Agile Ardealului, iarWile lor de pedestra§i, precum §i zaherelele Mr, au fost trim ise (WO, ei, cucorgbiile, pentru ajutor"...

<Lupta cu austriecii pe Dundre lingd cetatea Varadin si infringerea acestora>.

... Spre sfir§itul lunii safer 43°, afurisitii de raufacatori, a§ezindu-secu tabara lor nenorocitg linga cetatea Oradea, se gindeau s-o asedieze.Acestea fiind raportate serdarului Halil pa§a de cgtre emirii de margine,el a invitat in cortul sgu pe demnitarii o§tii §i s-au sfatuit in aceasta pri-vintg. Agaua de ieniceri, Ekinli Mehmed aga, luind cuvintul, a spus :Cetgtile Oradea, Ineu §i Gyula fiind a§ezate in mijlocul unor mla§tini, eleau posibilitatea sa reziste citva timp. In situatia de fatg, ceea ce trebuiesg facem este sg a§ezám trupele de paza in cetatea Timi§oara, asigurindu-lecantitgti suficiente de zaherea, §i sa, ne ocupgm a§a cum se cuvine de aran-jarea treburilor de acolo. Pentru aceasta e nevoie insa ea sä mergeti acolopersonal, impreung cu toatg oastea islamicg, deoarece altfel este absolut cuneputinta desemnarea de osta§i, ei Bind un grup de alaiuri fara, capatii, iartaxa hind intinsä. De aceea ei nu vor intra in cetate §i vor pleca in alte parti".Aceastg parere fiind intemeiatg, ea a fost primal.

<Urmeazd relatarea plecarii ostii la Timisoara>.

Ei au trecut cu bacuri (Ustii-actIc ) deschise §i cu plute pe partea cea-laltg a Dungrii, in cimpia Panciovei. Indat a. dupg ei a trecut §i serdarulKokia Halil pa§a, ducind zahereaua ce se preggtise, §i au pornit cu totii.A patra zi au ajuns lingg Timipara unde, dupg ce au predat zahereaua, s-au8M-tuft din nou. In timpul sfatului s-a pus intrebarea : Intr-adevgr o§tilesatanice s-au dus cu gindul de a asedia cetatea Oradea ? Care este modali-tatea de a se trimite ajutor gaziilor musulmani inchi§i acolo §i cum esteposibilg inlgturarea pagubelor pricinuite de du§manii legii r. Cu totii auraspuns : Nu existg" aka, cale decit aceea de a merge asupra lor. Dar fi-ind vremea cind apele crese, va fi necesarg construirea citorva poduri, cumii de greutati, in unele locuri. Altfel treeerea peste ape este cu neputintg".Tocmai in clipa aceea a sosit §i un om din cetatea Oradea en o scrisoare. Seanunta eg sint mari dificultati in primirea de ajutoare c3i zaherele.

<Se cerea totusi ca ajutorul sd fie dat la primAvard, altfel cetatea era amenintatd>.

Sangeacbeiul de Bolu 431, Findik Mustafa pa§a, care se &ea la ordiaimperialg, a fost numit muhafiz pentru Timi§oara, iar trupele de pazg aufost tratate cu bungvointg. Inainta§ul sgu, vizirul Kandilki Hiisein pa§a,

420 14 noiembrie 1691.4" 12-21 noiembrie 1691.431 Tinut In Anatolia.

26 C. 167

(608)

185 v.

(609)

402 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMDD AGA

a fost scos afar/. Dupá o §edere de dougsprezece zile, plecind de acolo,<marele vizir > a ajuns cu bine la Belgrad .. . Prealuminatului han i s-adat invoke s5, plece in Crimeea, impreunl cu oastea tatarg. Cgpeteniacurutilor, Erneric Thököli, s-a dus in cele doua pgranci undeli avea re§e-dinta, luind cu el §i pe generalul Heissler §i pe comandantii austrieci careerau inchi§i la Vi§nita. El le-a dat drumul, in schimbul membrilor familieisale, care se..gAseau in miinile impgratului Austriei. Beilerbeiul de Sivas,vizirul Deli Omer pap, a fost numit la paza Vidinului . ..

... Pe vizirul Topal Hiisein pap, beilerbei de Silistra, pe care <ser-darul > 1-a adus la Timi§oara, 1-a retinut ca muhafiz de cApetenie pentrupaza Belgradului . . .

(614) L'CIDEREA LUI EKINLI MEHMED AGA, AGAUA DE IENICER I

Mai inainte, pe cind Fazil Mustafa pap era muhafiz de Oceakov,agaua de ieniceri, Ekinli Mehmed aga, se afla ca haseki 432 la oastea de ieni-ceri (ocak ). Atunci el intrase la Babadag in legAtur5, directl cu acesta.Apreciind priceperea sa, cind <Fazil Mustafa pap > a devenit mare vizir1-a adus <pe Ekinli Mehmed aga > §i 1-a fäcut chehaia de zakargi §i al tru-pelor de garda'. Astfel, incredintindu-i toate treburile o§tirii §i. dindu-iincuviintarea de a rezolva multe probleme, spusele acestuia ajunsesera'atit de influente §i atit de puternice Melt erau totdeauna acceptate §i nicio-data refuzate fl,i nimeni nu era mai mare peste el ...

<Din aceastA cauzA Ekinli Mehmed aga a fost ucis la Istanbul>.187 r.

(615) MAZILIREA HANULUI TATARESC SAADET GHIRAI433 SI NUMIREA LUI SAFAGHIRAI434 CA HAN

<TAtarii erau nemultumiti de Saadet Ghirai>.

De aceea, crimlenii au inceput 0, se intrebe cu nernultumire, zicin-du-§i : Oare s-au terminat printii din Crimeea, incit tronul Crimeei s'a rà-mina, unui chior ?". Apoi, incepind A,' se agite §i intelegindu-se cu Wile denogai, de cerchezi §i de calmuci, nu i s-au supus deloc. In orice caz, hanul,fie prin ruggminti, fie prin puterea sabiei, a strins vreo zece mii de tátaridintre fatarii din Crimeea §i. din Bugeac. Pentru ca sg se mai stringá oaste,el a pornit incet-incet, §i, cind, trecind prin Moldova kii Tara Roraaneascl,

(616) a ajuns la Portile de Fier de la Dungre, a auzit de infringerea ()OH islamice.< Ajungind tirziu la armata otomanA, hanul a fost de IndatA mazilit, In locul lui fiind

numit Safa Ghirai>.(619) <Potrivit cu un hatt-i humaiun eialetul Silistra a fost acordat lui Gash Mahmud

paha; mai inainte aici fusese mutasarif Topa Husein pap, acurn serdar de Belgrad>.(620 636) <Sosirea lui Thokdli la ordia impAräteascA, primirea fastuoasA organizatA de demnitarii

(637) turd, inchinarea lui la scara ImpArAteascA hi plecarea la Yeni-Palanca>.

... In ziva aceea 435, marti, chehaiaua de capugii al marelui vizira fost chemat din Moldova §i aruncat in inchisoare .. .

432 Ostah din garda palatului, din rindul baltagiilor sau al bostangiilor.433 Saadet Ghirai (1691-1692).4" Safa Ghirai (1692-1699).435 16 martie 1692.

SMAHDAR TARIH 403

<Transferarea vizirului Sahin Mehmed paa, de opt ani beilerbei de Ineu (Yanova), (640)de la acel serhat la Diarbekir>. (641)

INFRINGER.EA GHIAURILOR *I CUGERIREA FORTARETEI INLEK DE PEMALUL FLUNIULUI DUNAREA

In pe§tera numita Inlek, care se afla pe malul Dunarii, mai sus deOr§ova, pe partea Timi§oarei, s-au inchis vreo trei mii de oameni de adu-natura, dintre raufacatorii austrieci §i maghiari veniti din Transilvania.Malurile sting §i drept ale Dunarii fiind formate din stinci mari, nu existanici un drum. Iar in spate se aflau de asemenea stinci mari. In fata ei exis-tau temeliile unei cetati vechi. Pe§tera era inconjurata din trei parti cuziduri §i, in afara ei, se aflau §anturi. Afurisitii, punind stapinire pe ea,construisera intarituri noi dincolo de §anturi, in toate partile, facind-o mairezistenta ea o cetate. Ea a fost intesata cu tunuri §i ell ghiauri pede§tri0 pu§ca§i. Afara de aceasta, in fata ei, pe malul Dunarii, au facut adapos-turi umplindu-le cu tunuri 0 cu pu§ca0 §i, punind astfel stapinire pe Por-tile de Fier ale Dunärii, au tMat drumurile de transport al zaherelelorspre Belgrad. Cind s-a raportat la Curtea imparateasca precum ea nu maieste cu putinta intrarea §i trecerea corabiilor islamice, a fost numit beiler-beiul de Oceakov, Ga§li Mahmud pap, ca seraseher, cu scopul de a-i alungape du§manii legii din ace] Me, ca 0 mai inainte, §i de a le distruge adapos-turile, dindu-i-se sub comanda, pe linga, trupele sale de garda, 0 oasteaeialetului sail. De asemenea, i-au mai fost dati 0 valiul de Nicopol, precum§i capudanul Biyikli Ali pap, cn flota imperiala, precum 0 chehaiaua luiThökOli, impreuna cu oastea maghiara. Potrivit inaltelor porunci, fiMdtrimis §i micul mirahor Abdi aga, au fost expediate totodata §i poruncipentru ridicarea ill masa a tuturor barbatilor capabili de lupta. Potrivitfirmanului, §i serascherul Mahmud pap, dupa ce §i-a adunat oastea cu carea fost trimis, a trecut cu corabiile in partea Or§ovei §i, cu incredere in Allah,gasind pe malul Dundrii un Mc potrivit, s-a aruncat deodata asupra Mr<a ghiaurilor >, dind iure§ §i atacindu-i cu sabiile. La prima eiocnire ghia-urii au fost infrinti 0 cei mai multi au fost trecuti prin sabie. Vreo patruzecidintre ei au fost prin§i §i legati cu lanturi. Au fost Mate doug fortarete 0doua tunuri 0 toate Intariturile Mr. Ceilalti afurisiti demni de iad, care auscapat de loviturile sabiilor, s-au retras spre gura pe§terii §i au inceputsa se lupte din nou. Pima la urma, serascherul Mahmud pap a trecut inpartea Ruxneliei, in fata pe§terii, cu doua tunuri kolomborna 0 cu humba-bale, iar un numar de osta§i din trupele sale de garda §i ale eialetului sau §idintre zaimii 0 timariotii din Nicopol au intrat ID, adaposturi .. .

A§ezind tunurile, au tras cu ele fara incetare de pe malul celalalt al (642)Dunarii in ap fel inch afurisitii, neputindu-se mentine, au fugit in pe§tera.Atunci trupele serascherului Mahmud pap au stat la pindä in adaposturilecucerite, a§teptind prilejul. Vreo trei sute de levenzi din flota imperiala,impreuna cu chehaiaua lui capudan pap §i cu levenzii unei corabii maxi 0cu Salih pap, care venise in ajutor de la Belgrad, au pornit de pe uscat.De asemenea 0 capudan pap a venit §i el pe Dungxe cu dougzeci de §aicide Dunare. Astfel, au format cu totii trei cete §i in a pptesprezecea zi alunii §aban <1103 > 426, intr-o vineri dis-de-dimineata, au inaintat cu totiicu strigate .. .

436 3 mai 1692.

404 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

Trimitind in grabA corniile incgrcate cu zahereaua miriei si cu muni-tiile ce trebuiau duse la Belgrad, ele au fost insotite de oameni anumeins'arcinati si trimisi de-a lungul Dun'rii pentru a le duce la destinatie cuo zi mai devreme. Iar capudan pasa, oprindu-se cu flota impärilteascA prinpgrtile Inlekului, Orsovei si Portilor de Fier si tinind sub supravegherea sacorniile incarcate cu zahereaua miriei si celelalte caice mari si mici rAmasein urmg, n-a lAsat sa,' zgboveasca caicele care soseau, ci le trecea dincolo deghirdapuri. Cethtile Cladova, Porti le de Fier, Orsova, Inlek, Porcea, Tah-tali si Golumbaci (Guveroinlik ), care, potrivit firmanului, urrnau sl fiereparate anul trecut si sá se aseze ostasi de paz6 in ele, rdmaseserä totusiin starea in care se gas3au. Repararea sipaza lor era importantd, cad toatesint strimtori greu de strabatut, stincoase si inguste. Daca ele nu vor fiingrijite, atunci, fereasca Allah, dusmanul legii nu va sta linistit si, chiardacà nu va putea sa. facá vreun ráu, nu va inceta totusi de a provoca grijigaziilor musulmani. In a dougzeci si doua zi a lunii mai sus-aratate 437,joi, sosind scrisoarea capudanului prin care se instiintau cele de mai sus,

(643) aceasta a fost supusá Pragului impàrátesc. Apoi prizonierilor li s-a datdrumul, iar gura pesterii Inlek a fost inchisá cu piatra si cu var. Intgritu-rile au fost refacute. De asemenea, s-au trimis firmane prin oameni pentruca, in afara de Adakale ($ans-Adast), care se afla in fata Orsovei, <pre-tutindeni > sa se inceapá reparatiile si ref acerile. Au fost numite trupele depaza necesare. Mahmud pasa, din pricina lipsei de zaherea, a páräsit Orsovasi s-a dus sa descindg, pe cimpia Cladovei.

RASCOALA IENICERILOR LUI KEMAL CEAIRI

... . In a douazeci si cincea zi 438, duminica, maria sa padisahul isipetrecea timpul cu placere in gradina sa particularg. Fiind inspirat de Allah,intre doug, rugdciuni 4''9 a fàcut o plimbare in oras, travestit, si intil-nind pe until de la serhat, 1-a intrebat de unde vine. Acesta

(644) i-a, spus : Vin de la cetatea Oradea. De cinci luni ghiaurii asediaza cetatea.Am adus jalba musulmanilor impresurati, care au mare nevoie de zahereasi de ajutor si care sint in mare suferintä. Sint cinci zile de &Ind am predat-omarelui vizir si totusi nici ping acum n-am obtinut un faspuns satisfaca-tor". Atunci zehil slu islamic trezindu-se si fiindu-i mila de starea sarmani-lor acelora, s-a dus in odaia bolnavilor de la harem, ce se afla in oras, sii-a scris marelui vizir un hatt-i humaiun : De cinci zile nu s-a dat raspuns

(645) oamenilor care au adus plingerea de la cetatea Oradea. Ghiaurii sa ocupecetatea Oradea sau 0, aud ca ei au venit in jurul Belgradului ?".

<In urma acestui fapt se tine un sfat la locuinta marelui vizir si seiau hotdriri >.

S-au inteles si au trimis, in scris, porunci ilustre ca beilerbeiul deRumelia, Arnavut Mahmud pap, sa mearg6 cu ceata sa de gardä si cuoastea eialetului sáu si, mergind direct la Belgrad, 0, treaca de acolo laPaneiova pentru a veni in ajutorul <celor de la Oradea >. Serdarul Dunarii,

'137 9 mai 1692.438 12 mai 1692.438 Spre chindie.

S LI, AHD AR TARIIH 405

Bo§nak Hiisein pap, care mai inainte de aceasta fusese beilerbei de Oceakov,a fost coborit din rang, ridicindu-i-se titlul de vizir pentru vina de a filasat ca cetatea Vidinului sd fie cuceritd de ghiauri.

<El a primit functia de caimacam al Istanbulului>.

In hirtia sositá de la Findik Mustafa pa§a se spunea : Iscoade tri-mise in interiorul tinuturilor <du§mane > au adus §tirea cd ghiaurii se string§i se mi§cd pentru a veni asupra cetatii Oradea. Pentru aceasta ei au numitoameni care sd curete drumurile §i sa repare poclurile. Apoi, se gindesc cavenind in mare grabd, sd se ndpusteasca, asupra cetAtii, iar daed nu vorizbuti au de gind. sd lase un numdr oarecare de ghiauri lingd cetate.Pornind apoi cu tabára lor lipsitd de noroc, ei se gindesc sd intimpineo§tile islarnice in pktile acestea 44°. Intre ei <austrieci > §i francezi dindu-selupte mari, cind impkatul de la Viena a propus maghiarilor din ormele<Ungariei> s'a meargd la fazboi impotriva francezilor, ori sa, pldteasca,tribut, ace§tia au ezitat, spunind ed o§tile islamice §i latare yin asupranoastra §i noi abia ne vom putea apka tara". De aceea, intre ei au loctulburdri. Pe drumul ce duce la Belgrad, in apropierea Timi§oarei, se aflaun pod pentru oaste, construit pe apa Timi§ului. Ghiaurii caareti, venindintr-o noapte pe nea§teptate, 1-au distrus dindu-i foe. Neputindu-se cunoa§-te motivul acestui f apt, a doua zi ei s-au repezit sub zidurile cetatii. Su-pusul de mine, la rindul meu, ie§ind cu oastea din cetate, due mereit luptape §es". In scrisoarea sositd din partea craiului Emeric ThbkOli se fdeeacunoscut cd, iscoadele lui, venite de prin pkVile le§e§ti, au dat de §tire eaimparatul Austriei 441 a ata§at o§tii printului Ludovic "2 doudzeci de miide austrieci, punindu-i la paza <cetatii> Ezsek (Ossek).

<In scrisoarea lui Thökoli se mai spuneau urmAtoarele> :

Hertogul de Brandenburg, de teama craiului Suediei, nu a datajutor o§tilor imparatului austriac care este impotriva Frantei §i a osman-liilor. Imparatul cre§tin ar fi trimis §tire comandantului Transilvaniei,generalului Veterani, ea sd, meargd lingd Timi§oara. De asemenea, 1-ar fisfatuit §i pe printul Ludovic, ea fäcind pod peste riul Tisa, la Seghedin,sd treaca cu oastea ce se afla lingd el in partea Timi§oarei, pentru a se in-tilni cu celelalte <o§ti austriece>, Ill vederea asedierii Tirni§oarei. Auzindins& ea armata otomand a pornit spre cetatea Essek, au renuntat din noula asediul pus la cak. Atunci, au sociptit mai potrivit ca generalul Vete-rani sa ramina in Ardeal, cu §ase mii de oameni §i cu doud mii cinci sutede ghiauri, care asediau cetatea Oradea. De asemenea, a socotit potrivitca generalul Nikara, raminind la cetatea numitá Ca§ovia (Kap), sa fiedesemnat comandant §ef pentru apararea tuturor cetatilor din Ungariacentrala, precum §i pentru apdrarea populatiei tärii. Comandantul maghiar,Sof Mihai, care se afla la paza cetatii Menghiup < ? >, trecind de parteanoastra ... ni s-a supus noug in situatia de fata. El ne-ar fi cdutat in tdrilemaghiare, in Transilvania, precum §i in celelalte locuri, venind pind laOradea. Impreund cu el §i alti citiva comandanti de margine §i-ar fi luatangajamentul, jurind, ea atunci cind oastea otornand va veni in ajutorul

"0 In partile Oradiei.441 Leopold I (1657-1705).442 In text : Luiz.

193

(640)

406 SILAHDAM FINDIKLILI MEHNIED AGA

Oradiei, ei s'a se supt1n5, de indat6 si, atacindu-i cu sgbiile pe austrieci, sg-iinfring6 si sa, ne predea cetatile de sub stapinirea kr. De asemenea, de la.unii dintre nemesii ardeleni a venit stirea a populatia din tara Transil-vaniei, fugind din pricina asupririi austriece, s-a refugiat prin munti sicl toti, procurindu-si arme de 1upt6, cind au primit vestea c5, trupele is-lamice vin prin acele pgrti, s-au preg'atit sA-i atace pe austrieci. Se faceruglmintea ca acestia sg fie protejati sub toate formele si s'a 1111 fie jefuiti

(647) de ostasii musulmani. Mai inainte, pe cind <turcii>, plecind din pricina,generalului Veterani, ajunseserg, la Portile de Fier ale Transilvaniei, gene-ralul mai sus amintit iesise, la rindul sail, din Sibiu si se apropiase de Por-tile de Fier, cu scopul de a veni in ajutorul celor din pestera Inlek, dup5,ce mai inainte il trimisese pe printul Conte, loctiitorul sau, impreuna cu.trupele de avangarda, spre a intra In cetatea Sebes 443. Auzind insA de cu-cerirea si supunerea pesterii, ei an fost cuprinsi de teamg, si s-au tutors inTransilvania. Acestia fac pregatiri pentru a aduna, pe cursul riului Mures,zaherea in cetatea Lipova si 111 prezent string bacuri pentru a aduna sitransporta zahereaua in apropierea Belgradului transilvan. 444. ImparatulAustriei, spre deosebire de anul trecut, s-ar interesa de formarea uneiflote mai mari pe Dungre, in asa fel ca in corabiile cele mai mici sg incapacite cinci mii de luptatori. Pe capudanul nostru de Kanizsa 1-am trimis la,lesi".

(661) <Thdkoli mai aratA CA, dupà informatiile primite, Sobieski ar fi trecut de partea Frantei,parasind alianta cu Austria. UrmeazA rezultatele tratativelor de pace cu Austria>.

Dupg, multe certuri, renuntind la unele pretentii de-ale kr, au ajunsin cele din urma la urmatoarele hotariri : Vorbele definitive ale solilor aus-trieci au fost acelea ca locurile pe uncle se afla trupele kr, precum si pA-minturile apartinind cetatilor cucerite de ei si cetatile impresurate, precum.si drumurile inchise de ei in tara Transilvania, in care se afla ostile kr,sg, earning, in miinile lor ...

Indeosebi cetatile care se afla in prezent in miinile austriecilor, pre-cum si tinuturile dependente de cetati, vor 'Amine sub administratia lor.Cet64ile Timisoara, Oradea, Ineu si Gyula, formind un tinut aparte, dru-murile care fuseserg, inchise in timplil acestei lupte vor fi deschise, iar for-tificatiile dintre cetatile mai sus-amintite fiind desfiintate, ele vor räminesub administratia imparatiei osmanesti, ca mai inainte, pentru ca ostilemarelui Devlet 0, poatá intra in cetatile mai sus-aratate. Tara Transil-vaniei, fiind un vilaiet crestin, asa cum este specificat 0 in tratate (ahid-name), va fi sub protectia ambelor parti si fiind pusa, In vechea ei stare,urmeaza sa plateasca In fiecare an, asa cum se obisnuia, jharaciul si pes-

(662) chesul &are Ina lta Poarta ...

(666) <Austriecii cer din nou cetAtile. Ei mai pretind ca Ardealul sA le rAminA lor, vrind toto-data sA le fie predat si Thcikoli. Dar cererea nu le este satisfAcutA>.

443 Caransebes.444 Alba Iulia.

SILAHDAR TARDH 407

OCUPAREA CETATII ORADEA DE CATRE GHIAURI (669)

A doua zi, duminica, caimacam pap, dupa ce s-a inchinat la picioa-rele inaltului tron, a adus la cuno§tinta inaltului palat, in arzodasi, precumca ghiaurii, dupa ce au constrins-o prin infometare, au cucerit §i au pusstapinire pe cetatea Oradea inainte de sosirea ajutoarelor, dupa §apteluni de asediu, in noaptea de Kadir 445. El a mai adaugat ea ghiaurii haiduciau luat sub controlul lor drumurile ce due la Belgrad, savir§ind numeroasecrime. Atunci bostangibmiul Regeb aga, din Adrianopol, a fost insarcinatsa indeparteze pagubele lor din acele regiuni, fiind trimis in acest scopcu vreo trei sute de bostangii. in a dougzeci §i opta zi a lui <§evval > 446,luni, surorile prealuminatului padiph Baihan Han §i Giiher Han, venindla Adrianopol, li s-a dat fiecareia cite o locuinta speciala.

Beilerbeiul de Diarbekir, vizirul Sahin Mehmed pap, sosind de lagranita ungara, in a cincea zi a lunii zilhigge 447, luni, caimacam pap I-acondus la maria sa padiphul, in arzodasi din sarai, unde a sarutat minapadiphului, care i-a zis : Fiind lipsit de orice avere §i de orice venit, aistat fara de cele necesare vietii tale §i cu inima zdrobita, timp de opt ani,Inchis, in cetatea Ineu, indeplinind astfel cu prisosinta serviciile tale fatade legea noastra...". 195 v.

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA PATRU45 (681)

Mai sus-numitul Safa Ghirai fusese numit han datorita celor cincizeci (682)de pungi de ru§fet pe care le daduse fostului mare vizir. Fiind un betiv §iun hraparet, indata ce a ajuns in Crimeea, el a inceput sa stoarca bani dela bogati. Pe cei care nu4 dadeau ii omora, iar pe unii ii trimitea in surghiun.In felul acesta, un mare numar dintre ei, fugind, parasisera locurile lor.Astfel a strins multa avere. Din pricina aceasta populatia tarii §i locuitoriide acolo, precum §i beii de §irin §i de nogai, s-au scirbit de el. Sosindvremea expedipiei, nimeni nu s-a dus linga el.. . Cu mii de promisiuni§i fagaduinte, §i la nevoie cu forta, el a strins vreo zece mii de tatari, darcind a venit la granita T 'aril Romane§ti, ace§tia s-au rasculat zicind :Nu-1 vrem pe acest han asupritor §i tiran §i nu mergem cu el in expe-ditie". Cind au vrut sa, se intoarca inapoi, hanul §i chehaiaua capugiilor<de la Palat >, Iusuf aga, le-au repropt zicindu-le : De ce faceti asemenealucru in timpul expeditiei §i tocmai la granita ?" . . .

<Oastea Mara nu se supune i se tntoarce In Crimeea, iar hanul se duce In Bugeac. Noulhan, Hagi Selim Ghirai, se prezinta la padiph, care ti spune urmAtoarele :>

Sa-ti faci pregatirile necesare cu o zi mai devreme, spre a fi gatade plecare §i, atragind oastea tatara, sa a§tepti in Bugeac gata de a porniasupra du§manului, din orice parte ar veni el. Anul acesta e deja tirziu.

445 Noaptea zilei de 26 ramazan 1103 (12 iunie 1692), veneratä de musulmani.4" 13 tulle 1692.447 18 august 1692.448 12 septembrie 1692 1 septembrie 1693.

(684)

408 SELAHDAR. FINDIKLILI MEHMED AGA

Cu ajutorul lui Allah, in primayara anului viitor te vei alatura ostii meleimperiale, impreuna cu armata tatareasca, pe care o vei pregati dupa,

196 r. posibilitatile ce le ai !".

(685) FAPTELE MARELUI VIZIR LA GRANITA UNGARIEI $1 REPARAREA CETATIIBELGRAD. INTOARGEREA $1 SOSIREA LA POARTA

<Se descrie plecarea marelui vizir Hagi Ali pasa la Belgrad> i Intinderea unui podpeste DunAre la Panciova>.

196 r.(686) Intarind cetatea 44° in limita putintei, au pus in ea si tunuri. In timpul

acesta, beilerbeiul de Rumelia, Arnavut Mahmud pasa, transporta zahereain cetatile Timisoarei i Gyulei, cu trupele de spahii, pentru ca spre sfir-situl lunii mai sus-aratate 43° 0, se Intoarc i sa intre in Belgrad. Dar

precum i cei care fugisera din armata austriaca, au anuntatdusmanii legii, trecind Dunarea pe la Varadin, au plecat in partile Seghe-dinului, cu scopul de a ajunge la Timisoara. Atunci toti comandantiiostirii au fost invitati in cortul marelui vizir, in ziva de vineri, douazeci

(687) 0 §apte ale lunii mai sus-aratate 451, si sfatuindu-se intre ei, au hotarit ca .

apararea cetatilor Timisoara, Ineu si Gyula, precum si a acelor tinuturieste o datorie fata de lege, dar, in cazul cind se va porni cu toata armata,imperiala in acele parti, va fi nevoie de citeva poduri. . . S-a spus :

Din prudenta, o parte din armata imperiala sa fie trimisä la Timi-soara i dad, dusrnanul se va gindi s vina asupra cetatii, atunci va finevoie sa rnearga cu totii in ajutor, iar daca nu <va veni > atunci e mai binesa se porneasca eu toata armata". S-a spus ct deocamdata gindul dusma-nului legii de a veni asupra Timisoarei nu este cunoscut. Dad, se va pornicu toata armata, aceasta va dura mult . . .

196 V. Cu o oaste de peste cincisprezece mii de oavieni, carora ii s-auturat i craiul Ungariei de mijloc, Emeric Thököli, cu doua mii de luptatoripedestri i calari din oastea sa, i dupl ce s-au dat i soldele pentru apára-torii din cetatile Timisoara, Ineu si Gyula, in surna de 60 000 de gurusi,a doua zi, trecind Dunarea peste podul de la Panciova, ei s-au asezat acolo.In a cincea zi a lunii safer 452 pornind si de acolo, in a saptea zi 453 au ajunsin apropierea Timisoarei. Acolo ii s-au distribuit zahereaua, soldelemunitiile. Facindu-se cercetari in privinta ostasilor austrieci i primindu-sevestea ea ei s-au retras, ci 454 a raportat aceasta marelui vizir. Dupa con-sfatuire, vizirul Topal Husein pasa a fost retinut pentru paza Timisoarei,iar restul trupelor islamice a primit porunca de a se intoarce la ordia,imperiala.

(692) <Trimisul regelui Angliei, venind de la Viena, soseste la Belgrad cu scopul de a mijlocipacea !titre Inaltul Devlet si Austria, dar moare IndatA dupA prezentarea In fata marelui vizir>.

(693) In a saptesprezecea Zi 455, Intr-o marti, au fost invitati la palatulmarelui vizir : vizirii, ulemalele, comandantii militari, precum i bAtrinii dinoaste impreunl cu solii Angliei i Tárilor de Jos (Niederlande ), iar seri-

4" Belgradul.4" 3-12 octombrie 1692."I 9 octombrie 1692.4" 16 octombrie 1692."3 18 octombrie 1692.4" Mahmud pasa."5 24 martie 1693.

prin§ii, c&

§i

aid-

SILAHDAR TARDH 409

soarea adusA hind tradusA, s-a vAzut cA in ea se spunea : Renuntind latara Transilvaniei, ceatile Ineu, Timisoara si Gyula de la granita Ungariei,s6 fie sub stApinirea Austriei, iar frontiera sA se fixeze pe partea cealaltAa, DunArii. TArile Ucrainei i Podoliei i cetatea Camenita, precumvilaieturile Tara RomAneascl si Moldova si tinuturile din Bugeac, cu toateanexele kr, WA nu fie date 456 in stApinirea craiului <lesesc >, iar Moreea säraming in mlinile Republicii Venetiene. Astfel, dacA, de azi incolo, dinpartea Sublimei Porti nu se va ivi vreun amestec sau atac in nordul DunArii,atunci sá incheiem pace pe termen de citiva ani". 198 r.

.. In timpul acesta, sosind stirea mortii lui Cantemir 457, beiul (697)Moldovei, in a treisprezecea zi 458, duminicA, locul sari a fost acordat luiConstantin, fiul lui Duca 456, cel care mai inainte, cind regele Polonieipusese stápinire pe Iai, catre sfirsitul anului 1094 46°, fiind domn inMoldova, cazuse prizonier la o manastire in miinile mai sus-numitului crai.Fiind adus din Istanbul, in a treisprezecea zi a lunii mai sus-arAtate 461,intr-o duminica, prin mijlocirea marelui vizir el a imbracat hilat in arzo-dasi, primind i cuc i siipiirghe, §i plecat fata la picioarele inaltuluitron. Atunci i s-a spus : SA nu asupresti raiaua si sa te feresti foarte multde tiranie, caci dacA nu vei sluji cu devotament iti voi -Cala capul". I s-adaruit din partea sultanului buzdugan i un cal impodobit frurnos cuharnasament incrustat cu pietre scumpe. In a saptesprezecea zi 462, joi,vizirului Ismail pasa, aga de ieniceri, i s-a acordat eialetul Damase.

UNELE EVENIMENTE DE LA SERHATUL ISLAMULUI (699)

In a douazeci i doua zi 463, miercuri, sosind scrisoare de la muha-fizul Belgradului, serascherul vizir Giafer pasa, <in ea > se da de stireastfel : Sandor Gaspar, chehaiaua craiului Thököli, care a fost numit satransporte cite o mie de chile de griu la cetatile Ineu si Gyula, potrivitfirmanului, cn trupele sale de cavalerie, precum i cu oamenii priceputi aivoievodului Tarii RomAnesti, trecind de la Belgrad la Panciova, a intilnitin multe locuri cete de ghiauri. Atunci chehaiaua, asezindu-si calaretiiin dreapta si in stinga sa, ping a ajuns la Timisoara a dat in trei locuripeste cetele dusmanilor, dar, cu ajutorul lui Allah, pe multi dintre ei i-atrecut prin sabie, iar pe unii i-a prins. Apoi, chehaiaua luind cantitateanecesara de zaherea pentru cetatea Gyula, iar valahul (Eflaklu ) luindsi el o cantitate oarecare de zaherea pentru cetatea Ineu, cind an ajuns lariul Mures, muhafizul Timisoarei, vizirul Topal Hiisein pasa, le-a atasatoastea compusa din pedestrasii trupelor din cetate, din timariotii i zaimiibeiului de Alep, osti din trupele Rumeliei, la care a adlugat i ostile desacrificiu dintre spahii si silahdari, dindu-le i corAbii, numind peste ei pealaibeiul de Alep. InsA Muresul fiind revarsat din cale afara, iar pe malulcelalalt fiind un loc cu ape periculoase, era nevoie numai de calareti.

456 In text : viribreyub, in loc de virelub: sä fie date".437 Constantin Canteinir.458 19 aprilie 1693.456 Constantin Duca (1693 1695).46° 31 decembrie 1682 20 decembrie 1683.461 19 apribe 1693.462 23 aprille 1693.463 27 mai 1693.

§i-a

si

410 SILAHDAR. FIND/KLILI MEHMED AGA

De aceea intendentul mai sus-numit a trimis inapoi, cu trupele amintitemai inainte si cu valahul (Eflaklu ) doug sute treizeci si sapte de chiledin cele o mie de chile de griu transportate. Apoi, punindu-si trupele decälgreti ea paza', el a transportat si a depozitat in cetatea Gyula cele saptesute saizeci si trei de chile de griu. 0 parte din trupele sale a asezat-o laGyula, ca observatori, cu scopul de a veni in ajutor in caz de nevoie, iarcu cea mai mare parte a ostii sale s-a pregatit pentru a porni la incursiune . . .

Sandor Gaspar, dupl ce s-a sfatuit cu valiul Mehmed pasa si cu lupt6toriimusulmani localnici, a luat din cetate un numgr de caTareti si peste doug,sute de pedestrasi si caice. Astfel a facut o incursiune pe malurile riuluiTisa, intre cetgtile Solnoc si Oradea, hind din citeva orase numeroasevaci, multi cai si multe prAzi. El a dat celor din Gyula patru sate de vaci,dintre care unele la pret mic, iar altele chiar MIA bani. A mai dat, de ase-menea, Mai saptezeci si doi de boi, tot f6r6, bani, trupelor de ienicerigebegii si tunarilor, iar toata zahereaua capturata a predat-o in intregimegaziilor, farl a retine ceva pentru el; aceasta le va ajunge pe vreo trei luni.Fiindcl de opt luni nu vgzuserA came, <turcii > s-au bucurat mult. i incetatea Ineu s-a trimis un mare nurnAr de vaci, iar valahul (Eflaklu ),ridicind zahereaua de la Timisoara cu cornii si cu care, a transportat-ola Ineu. Cind chehaia lui ThökOly a sosit in apropierea riului Mures cuoastea sa mai sus-argtatg, a trimis de la cetatea Seghedinului la Lipovacalgreti si pedestrasi in numgr de cinci sute, ostasi de-ai cetkilor Cenad,Seghedin, Mart(v, Siipqka §i. Sekete, imbarcindu-i in dougsprezece corabii

(700) Mani, cu tunuri si munitii, iar el ii urm6rea de pe uscat, plzindu-i. Primindvestea e'l trupele de insotire se intorc de la Gyula, <dusmanii> au merspe urmele lor, in timp ce valahul (Eflaklu ) nu se intorsese Inca de la Ineu.Cind afurisitii <austrieci>, ajungindu-i din urmg, s-au ardtat caraulelortrupelor de insotire, acestea I-au anuntat pe sus-numitul chehaia care,la rindul säu, a stat la pind6 in Ortile Cenadului cu cei doul sute saizecide soldati maghiari ce-i avea cu el. Apoi, atacindu-i pe afurisitii cei Mg,de lege, dupg, multe lupte, marele Allah a hotgrit infringerea afurisitilor.

au trecut prin sabie pe comandantii de la Cenad si Martos, ca si ceamai mare parte a ostior lor. Iar capudanul de Saposka a fost prins cucinci steaguri ale cezarului si cu vreo doulzeci de afurisiti. Iar afurisitiipedestra0 si cei cu munitiile, prinzind de veste, au fugit inapoi intorcindcorábiile in directia cursului apei. De acolo <chehaiaua > s-a intors cu

198 v. bine, lasind si in cetatea Timisoarei un mare numgr de vaci si cai, pe unpret scAzut. De aceea supusul chehaia a fost trimis la Pragul impäeatescimpreunä cu prinsii si cu steagurile luate. Prinsii au relatat astfel : Dela Seghedin spre Lipova mergeau trei sute de ostasi pedestrasi austrieci cudougsprezece cornii incAreate cu munitii. Oastea aceasta care s-a ciocnitsi cApetenia (kapudan ) de Seghedin au fost insarcinati sg dea de vestela Lipova. Ins6 pe drum s-a abalut nenorocirea peste ei. In Ardeal, Vete-rani este basgeneral. Lingg el n-a venit inca noua armatg si el sta, acolocu vechea oaste. In afard de ostile austriece rArnase la locul de iernat,nu s-au strins inca trupe noi si nu s-au adunat la un loc. i anul acestafrancezii fac o expeditie impotriva austriecilor. Se spune cg, le -au luatiarlsi unele tirguri si citeva orase. Trei amirali au fost insgrcinati din parteaaustriacului impreunA cu locurile ce atirng de el, si gaziii musulmani se vorsatura de prAzi multe. De cind Transilvania a intrat in mina austriacului,

Si

SIILAI-11DAR TARIII 411

acesta a umplut cetatile de acolo cu osti austriece, punind stapinire pestetwit/ tara. Punindu-si armata sa ierneze acolo, tinutul acela a devenitlocul ghiaurilor si tot acolo el isi alcatuieste armatele pe care le trimite laserhatul Islamului. Pina ce Transilvania nu va fi luatä in stapinire,nu e posibila ocuparea altor täri". In a dougzeci si treia zi a lunii mai sus-aratate 461 , luni, marele vizir 1-a ospatat pe padisah in cortul am. .. Acoloau fost invitati toti vizirii, ulemalele si capeteniile de osti si s-a tinutsfat in privinta aceasta. Acolo marele serdar a spus : Daca dusmaniiyin si asediaza Belgradul, in el se afla treizeci de mii de aparatori, care auzaherea si munitii pentru un an, la orice fel de fortare din partea dusmani-lor vor putea rezista timp de vase luni". Atunci au cazut cu totii de acordca marele serdar, impreung cu toata armata islamica, 0, porneasca impo- 199 r.triva Transilvaniei.

Aceasta hotarire fiind raportata la Pragul imparatesc, s-a emis si (703)

hattiseriful cuvenit si astfel s-a mers la Rusciuk pe drumul Hezargradului465si al Sunalei, de unde, dupa adunarea trupelor islamice, s-a hotarit sa setreaca in partea Tarn Romanesti, iar de acolo sa se mearga in Transilvania.Atunci au fost numite puternice detasamente pentru stringerea de zaherea (704)

de-a lungul drumurior si pentru construirea unui pod nou, spre a se trecepe la Rusciuk in partea T Arii Romanesti, iar un ciorbagiu dintre trupelede tunari a fost trimis sa transporte tunuri din cetatea Belgradului laGiurgiu...

PLECAREA MARELUI VIZIR SPRE TRANSILVANIA (706)

.. . In a treisprezecea zi 466, duminica, chehaia capugiilor <de laCurte> Abdi aga, care mai inainte se dusese cu hilat Fli cu sabie la hanultataresc, a venit de la ordie, iar mai sus-numitul han venea sa se alature.ostii islamice. Tinindu-se sfat, s-a trecut de la Rusciuk pe partea TariiRomanesti, cu scopul de a se merge asupra Transilvaniei. Pe cind mergeauaparatorii cetatii <Belgradului >, vizirul 6iafer pasa a comunicat mareluivizir cele relatate de cei trei ostasi francezi f ugiti din tabara austriaca.

<Despre asedierea Belgradului si cererea de ajutor>.

Atunci <marele vizir > si demnitarii preainaltului han si cornandantiitatari au hotarit sa renunte la expeditia impotriva Transilvaniei, spre amerge cu toata oastea islarnica in ajutorul Belgradului...

. .. La al optulea popas, cind au descins la Iesiloglu 467, a sositCerchez bei din partea hanului tataresc, aducind vestea ca oastea tata-reasca s-a asezat in fata Silistrei ; la al treisprezecelea popas, era a cinci-sprezecea zi 468 , duminica ; ajungind la locul numit Rusciuk, s-a dat ordinca oastea sa fie aranjata pentru alai. ..

464 27 iunie 1693.464 Razgrad (Bulgaria).466 16 august 1693.4" Fiul celui verde", crud".468 18 august 1693 (de fapt marti).

(707)

(708)

(709)

412 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMDD AGA

199 V. A doua zi, luni, beiul Tarii Rom'anesti 489, venind cu citiva oameni dinsuita sa, s-a intilnit cu serdarul si a doua zi, marti, <au sosit tunurile cerutede la Belgrad>...

SOSIREA HANULUI TATARESC CU ARMATA GINGHIZIDA SI SFATUL TINUTIN PRIVINTA TRECERII PESTE DUNARE ; PLECAREA IN TRANSILVANIA

In a nouasprezecea zi 4", intr-o joi, beilerbeiul de Adana, CerchezIbrahim pasa, venind cu oastea eialetului sau, s-a alaturat arnlatei impe-riale. In ziva aceea, sprijinitorul impar/tiei otomane, ilustrul han al Cri-meei, prealuminatul Selim Ghirai han, sosind a descins in cimpia Giurgiuluidin fata Rusciukului, cu peste o suta de mii de ostasi tatari iuti ca vintul.A doua zi, sosind onorata zi de vineri, maria sa hanul a fost invitat laordia imparateasca. Au fost trimise caice din flota si corabii din schelasi astfel hanul a trecut incoace, in partea Rusciukului. Ling/ schen, aufost asezate corturi si umbrare, iar marele serdar 1-a salutat <pe han>,impreuna cu chehaia si en ceausbasi §i, potrivit obiceiului vechi, cu aianiisi dregatorii imparatiei si en silahdarii si cu agalele bor...

(710) <Urmeaza descrierea unui consiliu militar>.

Atunci maria sa hanul cel ilustru, incepind sa vorbeasca, a spus :De citiva ani incoace oastea tat:areas* neunindu-se cu armata Caseiotomane, nu a izbutit sa aduca vreun serviciu fata de supusii lui Allahsi nu a putut 0, savirseasca fapte bune. In acest an binecuvintat, credetioare potrivit sa mergem in partile Ardealului ?". ... Discutind cu totiiaceasta problema, au cazut de acord sa porneasca spre Ardeal. Cind. hanulsi marele serdar au venit din non la sfat, cei de acolo s-au rugat pentruindeplinirea celor drept chibzuite de prealuminatul han... Cind s-apus in discutie de la care schela urmeaza 0, se treaca peste Dunare si pe

(711) ce drum anume sa se mearga si prin care trecatoare sa se treaca in Ardeal,s-a spus ca daca vor trece pe la Giurgiu in fata Rusciukului, atunci inpartea Tarii RomaResti va fi nevoie de un pod peste apa numita Arges.De asemenea si uncle mlastini vor trebui sa fie umplute. De aceea, estesigur ca pe drumurile de acolo vor intimpina greutati. Voievodul TilniiRomanesti, precum si oamenii cunoscatori ai acelui vilaiet, potrivit curios-tintelor lor, au anuntat ca cel mai potrivit si cel mai u§or drum este prinlocalitatea Turtucaia 471, care se afla la douasprezece ore mai la vale deRusciuk si uncle se poate ajunge traversind patru menziluri. Tot de aicise poate trece Dunarea cu caice numite bacuri. De asemenea au mai spus ca,mergindu-se apoi de-a lungul marelui riu, numit Arges, se va trece printrecatoarea Plazan 472, care e drumul spre Ardeal, si la al optulea popasse va trece prin trecatoarea numita Brasov. Ei au spus ca acesta estedrumul cel mai indicat pentru a intra in Transilvania. In cele din urma,s-au hotarit sa faca potrivit acestui gind bun si astfel sfatul a luat sfirsit . . .

469 Constantin Brincoveanu.479 21 august 1693.471 In text : Tutrakan.472 Bran.

SILAHDAR TARTH 413

Potrivit obiceiului vechi, cind au ajuns la schela cu alai si cu meter-hanea, si-au luat ramas bun unul de la altul <hanul si marele serdar > §1,tot cu ajutorul caicelor, <hanul> a trecut spre Giurgiu si s-a dus la oasteasa... A doua zi, duminica, au fost trimise la vadul Turtucaia cincizeci debacuri si alte caice din schen,' ... In a dougzeci si patra zi 473, marti, s-adat porunca pentiu trecerea pasalelor si a ostilor din provincie, aflatedincolo, in partea Tarii Romanesti. Atunci s-a trimis Walla porunca pentruca oastea de pedestrasi din Rumelia, arnautii pedestrasi, precum si guver-natorul sangeacurilor Avlonia §,i Dolonia 474, Kaplan pasa, sa treaca Duna-rea intr-un loc potrivit de prin partile Vidinului si sä se alature ordieiimpärätesti. De asEmenea, capudanul Dunarii, Ah pasa, a primit poruncasa rnearga cu corabiile flotei imparatesti la Belgrad pentru a se in.grijide paza lui, iar chehaia lui, Cu citeva saici, sa aiba grija de paza tinuturilordintre Portile de Fier si Belgrad. In ziva aceea, marele serdar, descriindevenimentele petrecute ping, atunci, le-a adus la cunostinta Praguluiimparatesc prin aga de ceremonii, Bairam aga.

... Si in a douazeci si sasea zi 475, joi, oastea de ieniceri a plecat sprevadul Turtucaia, iar arhiva ( defterhane ) 476, precum si celelalte condiciau fost depuse spre pastrare in cetatEa Rusciuk.

... A doua Zi 477, vineri, pornind de la Rusciuk, marele serdar,impreuna en toata oastea imperialà, a ajuns la locul de popas nurnitpalatin < ? >. Aici, sosind prinsii trimisi de rnuhafizul de Belgrad, vizirulGiafer pasa, au adus vestea ca armata austriaca n-a pornit Inca in nici oparte si ca trupele ei sint adunate pe malurile riului Tisa ... Tot in zivaaceea au scris ca ghiaurii raufacatori au venit in mare graba la Varadin.si ca e posibil sa vina, si asupra Belgradului. In a doua zi a lunii Zithine 478,intr-o miercuri, au ajuns la locul de popas Turtucaia si au descir,s lingalocul de trecere.

<Sosirea unei stiri privind intentiile austriecilor de a asedia Belgradul>.

La noug zile dupa ce o§tile islamice au inceput sa treaca Dunarea,s-a terminat trecerea Mr pe partea Tarn Romanesti. In ziva urmatoare,vineri, pornindu-se de acolo, s-au asezat la locul de popas numit Tengea47°.In ziva aceea marele serdar si-a intins cortul lirga apa Arges, intr-un Mcdin apropierea ostii, uncle se gasea oastea tatareasca. A.colo, pregätindu-seun ospat, a fost invitat maria sa hanul si au venit si toate capeteniile sitoti batrinii din oaste, precum si cei invitati pentru sfat. S-a spus de ase-menea &á ,,ghiaurii nedemni, trecind riul Sava, se gindesc sä asediezeBelgradul. De aceea trebuie sa fie ajutati imediat cei de acolo. Pentruaceasta se cere sä renuntam de a mai merge in Transilvaniaprin trecatoareaPlazen §i trebuie sa mergem de-a lungul Dunarii, prin Tara Romaneasca,pina la Portile de Fier 480 Daca Belgradul va fi asEdiat, sa-i dam ajutor depe uscat si de pe Dundre, si daca nu va fi asediat, atunci ne va fi usor 0,

473 27 iulie 1693.474 Tinuturi in Albania.475 29 iulie 1693.478 Textual : depozitul de condici".4" 13 iulie 1693.478 4 august 1693.478 Teleajen (?).480 In text : Demir-Kapu.

(712)

200 r.

(713)

414 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

mergem in Ardeal, potrivit intentiei noastre de mai inainte, pentru &AArdealul va rgmine in partea dreaptg a Dungrii" 481. Ceata care spera säobting prázi din Transilvania sustinea : Venirea ghiaurilor asupra Bel-gradului se face precis cu scopul de a ne indepgrta de Transilvania inanul acesta binecuvintat. De aceea, o parte din armatg sg meargg acumin. ajutorul Belgradului, iar noi se cuvine 0, mergem incotro am pornitsi sg nu ne intoarcem din drumul nostril". Celglalt grup sustinea : Fe-reascg Allah, dacg ghiaurii reusesc Inca o data 0, piing mina pe Belgrad,aturici din teata Rumelia nu se va alege nimic si, chiar dacg vom cuceritoate tinuturile din Ardeal, aceasta nu va compensa Belgradul. De aceea,ceea ce trebuie sa facem este ca din acest menzil sg se intoarcg ostile de pedes-trasi, arnguti si oastea din Rumelia care a ramas in urmg si. care se aflg Incain jurul Nicopolului, iar Mahmud pap, care a sosit inarmat mai usor, sg seduel in grabg inapoi si sg intoarca oastea din Rumelia si trupele de alma-uti si pedestrasi, impreung cu citeva pasale, chiar din locul unde se aflàele, mergind apoi de-a lungul Dungrii, sg-i duca de la Rusciuk si Nicopolspre Belgrad, ping la Vidin si abia dupg aceea, ele sg se algture ordieiimparatesti, intr-un loc potrivit. Iar din partea aceasta, trupele armateiimpargtesti sa-si schimbe drumul fixat mai inainte, pe care urma sa semeargg spre Transilvania, si sg inainteze de-a lungul Dungrii, prin parteaTárii Românesti, ping in clreptul Vidinului. In felul acesta se va rgspindistirea ca ostile islamice, renuntind la expeditia in Transilvania, s-au indrep-tat spre Belgrad. cu scopul de a-i veni in ajutor, iar dusmanul legii va auziaceasta. Ping ce noi vom ajunge in acele locuri, vom afla cu sigurantg dad,ei 482 intentioneaza sau nu sa mearga asupra Belgradului, sau au de gindsg indeparteze oastea islamicg de Transilvania. In cazul acesta, informin-du-ne asupra situatiei, vom proceda dupg nevoie. In cazul el ei mi vorasedia Belgradul, atunci putem intra in Transilvania prin trecatoareaSebes 483 §i. Lugoj de lingg Portile de Fier, ce se aflä in. apropierea Vidi-nului. Iit felul acesta, ne vom continua drumul si nici mhsurile luate maiinainte nu vor fi zadarnice. De asemenea nici ghiaurii din Transilvania,fiind surprinsi de miscarea noastrg, nu vor lua masuri pentru a inchidetrecatorile". Astfel au cazut de acord asupra celor discutate ...

(714) Chiar in ziva aceea, au fost trimisi pasale si ceausi de curte sg con-struiascg poduri pe Argos, Olt si Ji<u> si 0, curete drumurile ping la Portilede Fier. In a saptea zi a lunii mai sus-argtate 4", luni, pornindu-se de lalocul mai sus-argtat, a fost trecut MIA' pod, cu picioarele, si riul .Arges siau fost traversate locurile de popas Göl-Basi 485 §i Vadova 486 si, ajungindla locul numit Cimpia Hodi, s-au oprit acolo pentru a poposi o zi. Pornindapoi si de acolo, au trecut prin locurile de popas Benaske 487, Goroza 488,Visora 483 si Sorba 490 si s-au asezat pe malul riului Olt. Acesta este un riu

481 Potrivit directiei In care mergeau turcii, de la Turtucaia spre Portile de Fier.482 Austriecii.483 Caransebes.484 9 august 1693.4" Capatul ghiolului".488 Valea (?), Vadul (?).487 Benesti (?).488 Grozea (?).4" Viisoara (?).4" Corabia (?).

SILAHDAR TARIH 415

care se yang in Dunare in fata Nicopolului §i se afla la o jurnatate de orade Ku le 491. Plecind §i de acolo au trecut prin Kartamova 492 §i and audescins la locul de popas numit Potil 43, a sosit din partea vizinilui Giaferpa§a, muhafiz de Belgrad, prin tkarul sail, o scrisoare, prin care acestaanunta ca cetatea Belgradului este asediata <de austrieci>. A doua zi,ajungind la Sava, au descins pe malul riului Jiu §i au trecut peste podulnou construit. A doua zi au trecut §i locul de popas numit Kornestani 494.In ziva urmatoare, in a §aisprezece a zi a lunii mai sus-aratate 495, Intr-omiercuri, cind au ajuns la menzilul numit Dinu 496, din fata cetatii Vidin,in ziva aceea a sosit din nou jalba (arzmahzar) muhafizului de Belgrad,vizirul Giafer pa§a, precum §i a celorlalti mahomedani asediati, prin care,in afara de venirea armatei austriece, ce fusese anuntata mai inainte,se mai in§tiinta §i faptul ca in prezent ghiaurii nedemni, trecbad cu totii pepodul construit peste riul Sava, s-au a§ezat pe cimpia Belgradului...

ASEDIUL BELGRADULUI. RENUNTAREA LA EXPEDITIA IMPOTRIVATRANSILVANIEI SI AJUTORUL DAT CELOR ASEDIATI LA BELGRAD

<In urma unui sfat tinut cu comandantii o§tilor musulmane, marele vizir cere Intoarce-rea acestora la Belgrad>.

(715)

...De aceea, au inceput sa tread, Dunkea spre partea Vidinului (716)

aflat in fata. In a douAzeci §i patra zi a lunii mai sus-atatate 497...

COPIA HATT-I HUMAIUNULUIU 200 V.

Din cuprinsul scrisorii tale 499 se vede c6, mai inainte, sfatuindu-vacu totii, ati trecut Dunarea prin locul numit Turtucaia, en scopul de amerge in partile Transilvaniei, dar ca nefasta armata a du§mannlui legiipunind stlpinire pe imprejurimile Belgradului, ati pornit spre Portile deFier, de pe partea cealalta a Dunarii, avind in vedere Transilvania. Deasemenea se mai vede ca a doua zi, vineri, oastea de Rumelia, care a pornitspre Nicopol, a ajuns in cimpia Vidinului, iar duminica oastea tatareascaa trecut fluviul Dunarea, pregatindu-se caice pentru echipamentelehanului §i §gici din flota pentru hanul insu§i §i ca s-a dat firman ca lunioastea de ienicei sa, treaca Dunarea...

<Mahrnud pap se Indreapta de la Cladova spre Sernendria>.

491 Turnu <Magurele>.492 Craiova (?).499 Probabil in apropiere de Balta Potelu.494 Comdne§ti (?).499 18 august 1693.496 De fapt Diu, denumirea Vidinului.4" 26 august 1693.498 A marelui vizir cAtre sultan.

416 SMAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

(717) ANUL 0 MIE 0 SUTA CINCI499TRECEREA MARELUI VIZIR, PLECAREA SPRE BELGRAD SI FUGA GHIAURILOR

IN CIMPIA VIDINULUI

<Transporturi de zaherea si munitii la Belgrad. Luptele din timpul asedierii Belgraduluide cAtre austrieci>.

(721) . .. La un sfat militar s-au spus urrnatoarele : In fata acestei si-tuatii, daca lasind <Belgradul> vona merge in part& Varadinului sau inpartile Transilvaniei, atunci dusmanii legii, care sint cu armele in miinisi care acum sint in apropierea noastra, auzind de trecerea noasträ peDunare si de pornirea noastra spre Transilvania, se vor intoarce fara

202 r. indoiala ... Ceea ce trebuie sa facem acum este Ca, Vara sa pierdem vremea,sa asezám aici 5°° trupe d.e ajutor §i sa depunem cantitati suficiente dezaherea in cetatile Timisoara si Gyula, dintre cetatile padisahului, aflatepe malul cetalalt, si apoi sa ne ingrijirn de situatia acestor locuri de serhatsi sa facem ordine in treburile kr. Aceste lucruri sint mai importante simai folositoare decit trecerea in partea Zemlinului. De aceea, au fost de-semnate trupe suficiente pentru trap sportul d.e zaherea ...

(726) Luni, in a dougzeci si §aptea zi a lunii mai sus-aratate 5°1, beiler-beiul d.e Rurnelia, Mahmud pap, a fost numit comandant spre a trece<zaherea > din cok, la Panciova si a o pazi cu oastea eialetului sau si cutrupele de pedestrasi §i de calareti arnauti. Astfel, au fost trecute dincolo,in partea Timisoarei, cn caicele de pe Dunare, oastea din eialetul beilerbe-iului de Adana, Cerchez Ibrahim pap, guvernatorul sangeacului de Nico-pol, Arif Ali pap, si guvernatorul sangeacului de Avlonia, Arnavut Kaplanpasa, cu trupele kr de garda, in total o mie d.e ostasi dintre calaretii desacrificiu ai ienicerilor, o mie d.e soldati din bulucurile ostii de silahdari siun numar suficient d.e ostasi alesi din trupele d.e gebegii si tunari. Maria sahanul a ramas la Belgrad doar cu trupele sale de garda din oastea tatareas-ca, iar calgai sultan si printul Saadet Ghirai, precum si emirii si mirzaciisi restul ostii tatare, in total cincizeci sau pizeci de mii de caldreti si pedes-trasi, potrivit misiunii kr, au trecut in ziva aceea cu caicele dincolo pesteDunare in partea Timisoarei.

Cinci sute de ostasi dintre ienicerii inaltei Porti au fost insarcinati(727) cu paza Timisoarei §i trei sute de ostasi cu paza cetatii Gyula. Zaimii si

timariotii din sangeacul Alep, precum §i trupele de sacrificiu ale ostii d.esilahdari si Findik Mustafa pap ramasesera, inca din anul trecut, la pazacetatii Timisoara. Fid scosi de acolo, in locul lor au fost desemnatizaimii §i timariotii din eialetul Karaman si trupele de sacrificiu d.e silah-dari recrutate in anul acesta, impreuna cu guvernatorul sangeacului de

205 r. Kiangiri 502, Bagdadli Kara Mehmed pap, si au fost trimisi la Timisoara,iar vizirului Topal Hitsein pap, care era muhafiz de Timisoara, precum silui Omer pap, li s-au dat din partea Devletului cite cinci mii de gurusi.Transportind trupele desemnate pentru paza Timisoarei, zahereaua si

499 2 septembrie 1693 21 august 1694.50° Adieä la Belgrad.901 28 septembrie 1693.502 Tinut din Anatolia, In regiunea Ankarei.

SILAHDAR TARREI 417

soldele §i, de acolo, mergind la Gyula, au predat zehereaua §i soldele celorde acolo. Afurisitul numit Veterani aflindu-se in Ardeal en un numdroarecare de ghiauri, era posibil ca el sd fie in apropierea tinuturilor undese aflau ei. Atunci s-au dat sfaturi severe ca, imediat ce vor avea prilej,<turcii> s5 meargd fie asupra acelui afurisit, fie asupra celorlalte tinuturiale du§manului, provocind cit mai multe pagube §i stricAciuni dumanilor,prin distrugerea §i devastarea provinciilor acestora §i prin omoruri, pre-cum §i prin luarea de prizonieri in numdr cit mai mare...

In a doudzeci §i cincea zi a lunii mai sus-ardtate 503, luni, gaziii care (728)au fost insdrcinati sd transporte zaherea in partea Timi§oarei au dat ajut ormilitar §i zaherea, iar oastea tdtdreascd, la rindul ei, a devastat §i a provo-cat stricAciuni tinuturilor Transilvaniei, pind la ormele Oradea §i Debretin.In afard de acestea, ei au mai devastat incd doud ora§e, pricinuindu-lestricdciuni. Apoi s-au intors cu bine, aducind cu ei peste doudzeci de miide robi §i multe prdzi...

In ziva aceea, oastea eialetului de Oceakov, care venise de la Tirni- (7 30)

§oara, §i beilerbeiul de acolo, precum §i celelalte o§ti ale eialetelor de Ru-melia §i Anatolia, care se aflau in ordia impdräteasna, au primit invoire 'dea pleca in provinciile lor .

Potrivit hatt-i humaiunului impdfatesc emis mai inainte pentru che= (736)marea hanului tdtdresc, maria sa Efagi Selim G-hirai 5°4, dupd ce §i-a trecutoastea tátdreascd de la Rusciuk in partea Tdrii Române§ti §i dupd ce atrimis-o spre Crimeea, s-a indreptat spre Adrianopol...

In ziva aceea s-a intors i s-a intilnit cu marele serdar beilerbeiul (752)de Rumelia, Mahmud pa§a, care, potrivit insdrcindrii primite plecase cuoastea eialetului sari §i predase cu bine zahereaua in cetätile Timisoara§i Gyula. 205 v.

ANUL 0 MIE 0 SUTA SASE505 (754)ASEDIUL CETATII VARADIN SI INTOARCEREA FARA A 0 CUCERI (757)

206 v.. . . In ziva aceea au veni; de la cetatea Seghedin, din partea Transil- (762)

vaniei, in ajutorul <ghiaurilor >, un nedemn numit Bolond 506, cu patrumii de pedestra§i §i cu doud mii de cdldreti, precum §i cu citeva tunuridin cetatea Seghedin...

<Turcii nu pot cuceri cetatea Varadin>.

Atunci, vrind-nevrind, depunind eforturi pentru a ie§i cu bine (767)din aceastä situatie §i pentru a se aldtura trupelor islamice, au trecut 507 207 r'cu picioarele riul Tisa, iar fluviul Dundrea a fost trecut pe la Panciova,cu caicele. Dupd patru zile s-au unit cu ordia imperiald...

tried.

5" 26 octombrie 1693.5" Hagi Selim Ghirai (1691-1692).5" 22 august 1694 11 august 1695.5" Balint (?).507 Cotile Ware, care fusesera trimise dincolo de Carlowitz pentru a-i ataca pe aus-

27 C. 167

418 SELAIMAR FINDIKLILI MEHMED AGA

(768) . . . In ziva aceea, craiul 508 Transilvaniei, afurisitul Veterani (Fete-rani ), a venit cu opt mii de necredinciosi austrieci si maghiari in regiuneaSeghedinului...

(771) Pe zi ce trecea, numarul ranitilor si mortilor din rindurile trupelorislamice crestea neincetat si puterea lor slabea mereu. De aceea, deveniseclara neputinta de a cuceri < Varaciinul>, iar ghiaurii ocupau podurile depe Dunare si a-veau in miinile lor si malul ceralalt, incit asedierea ei dintoate partile nu era cu putinta in nici un chip. Afara de aceasta, aducindu-li-se rind pe rind provizii din toate cetatile si fortaretele, tabara ghiaurilors-a intarit neincetat. Totodata, ajunsese la urechile gaziilor vestea ca,potrivit vorbei ghiaurii sint o natie unita", vor veni din partea <cetatii >Ossek, in ajutorul lor, ridicind poporul, Zrinioglu si Bathianyoglu cuoastea croata, iar din partea Transilvaniei va veni craiul Veterani. ..

<Intoarcerea turcilor la Belgrad>.

(772) In a optsprezecea zi 5", vineri, toti demnitarii adunindu-se pentrusfat in cortul marelui serdar, au fost discutate chestiuni privitoare latrimiterea de materiale si de munitii la cetatile Timisoara si Gyula de lahotarele tarilor islamice, precum si treburile ce trebuie indeplinite pin5, inziva de Ruz-i-Kasim. S-a pus problema daca va fi cazul ca marele vizir0, mearga sau nu in persoang la nevoie in partile acelea. S-a hotarit caunul dintre viziri sa fie numit serdar peste ostile islamice si &a se trirnitaajutor si zaherele la cetatile mai sus-aratate . ..

(774) In total dougzeci de mii de calareti si patru mii de tatari fiind desem-nati, impreung cu printul calgai, acestia au inceput sa treaca fluviulDunarea la Panciova, iar cele 26 000 de chile de fMna, precum si cele1 400 de ocale de sare ce trebuiau trimise, au fost expediate ... Tuturorli s-a pus conditia de a 'Amine in cetatea Timisoara pentru paza si de a seinchide acolo timp de un an intreg. i pentru cetatea Gyula au fost numiti,cu aceleasi conditii, sase sute de ostasi din ostile de spahii si de silahdari.. .De asemenea, au mai fost numiti Inca sapte sute de ostasi dintre ieniceri,gebegii si tunari.

.. . Pentru ostasii din cetatile mai sus-aratate si pentru soldele sicheltuielile gaziilor care au fost trimisi de data aceasta, s-a dat si s-a trimisdin vistieria Impgfatiei paisprezece pungi de bani...

In a dougzeci kii §aptea zi 5", duminicg, chehaia de oaste, Mehmedaga, a fost insgrcinat cu paza Panciovei, acordindu-i-se rangul de <beiler-

208 r. bei> de Maras ...(775) Trupele islamice desemnate sa transporte zaherea si ajutoare, ple-

cind de la Panciova, au ajuns, a treia zi, in regiunea Timisoarei, zahereauasi soldele fiind distribuite celor carora li se cuveneau. Drumurile cetatiiGyula fiind primejdioase, au fost trimisi oameni care cunosteau tainelepunctelor de trecere din acele drumuri, pentru a se cunoaste situatia dinrindurile dusmanului legii. Trecerea peste riul Mures, aflata la o distantade zece ceasuri de Timisoara, fiind grea farg, pod si nefiind alt loc de trecere

508 De fapt era guvernator Gheorghe Bdnffy (1691 1708).5°9 8 octombrie 1694.51° 17 octombrie 1694.

SILAHDAR TARIH 419

decit cele trei puncte dintre Lipova §i Cenad care se aflg, in miinile dupla-nilor, ei au dat de §-tire c craiul Transilvaniei, Veterani, cu unsprezecemii de ghiauri raufacAtori, plecati din tabArA, säpind ad'aposturi linggtrecUori §i a§ezind acolo tunuri, impiedicA cu orice chip trecerea pe parteacealaltà.

<Turcii au primit poruncd sA ducA cu orice pret zaherelele i banii la Gyula>.

Cind au ajuns la marginea riului Mure§ au vg,zut cg, locurile de trecere,precum §i malul celälalt sint ocupate de infarituri, tunuri §i pu§ti, impie-dicindu-se astfel trecerea. Cind s-a raportat din nou, s-a trimis poruncAin sensul ca zahereaua §i soldele destinate cetartii mai sus-arAtate sg, fiedepuse spre p6strare intr-un loc bine pg,zit din cetatea Timi§oara, làsInd§i ajutoarele care trebuiau sg, fie duse acolo, pentru ca apoi sa, se intoarca.,urmind ca acestea, cu ajutorul lui Allah, s5, fie transportate in timpuliernii de calre muhafizul cetatii Timi§oara, vizirul Topal llüsein pa§a.

Atunci zahereaua §i. soldele, impreung, cu trupele de ajutor, au fostlasate spre pastrare la Timi§oara §i s-a scris o scrisoare din partea marelui (776)vizir pentru a face cunoscut celor din Gyula cg, zahereaua §i soldele vor fitrimise in timpul iernii. Scrisoarea a fost trimisg, prin aga de Gyula, Mehrnedaga, care venise travestit. Dar nici in timpul iernii n-a fost cu putintà,in nici un chip, transportarea kr, deoarece du§manii legii, zicind ca, a sositmomentul potrivit, au asediat-o cu opt mii de ghiauri luptgtori §i au bätut-ocu tunurile §i cu pu§tile. Pierzinduli speranta in ajutor §i fiind constrin§ide foame, au predat cetatea Gyula prin capitulare §i, ie§ind de acolo, fdra'a Ma ceva cu ei, au venit la Timi§oara .

. Iar marele serdar a spus ca' dac a. printii tgtari, cu oastea din (777)Crimeea, vor ierna in Bugeac, ei se vor afla intr-un loc en cincisprezececonacuri mai incoace de Crimeea §i, in primgvarg,, pornind cu oastea dinCrimeea §i cu tin numAr suficient de trupe din Bugeac, vor putea fi indrep-tati la timp spre locul de expeditie impg,rg,teascg. Prealuminatul han, larindul sgm, gásind bung, aceasth pgxere, a zis : Dacá se va ierna in Bugeac,atunci ei <atarii > vor fi aproape de pärtile acestea §i, facind incursiunein taxa le§eascg, poate cg, se vor mai instdri"...

<Hanul a cerut srt stea un timp la ciflicul sAu din Istanbul, lucru care i s-a ingaduit>.

Au fost predate, pentru §ase luni, soldele §i zaherelele trupelor dela cetätile §i fortgretele ce se aflg, intre cetatea Thigurdelen 511 §i Vidin, 210 v.de-a lungul Dunárii.

(778)

JEFUIREA ZAHERELEI PENTRU GAMENITA DE GATRE GHIAUR I

Craiul le§esc 512, reparind. fortàreata in stare de ruing, numitg, Zwa-niec 513, din apropierea cetatii Camenita, a§ezase in ea multe o§ti. Ghiaurulcare era hatmanul ei a trimis §tire in interiorul árii, spunind ca, in cetateaCamenita sint putini turci §i ar fi u§or de cucerit printr-un atac nea§tep-

511 S ab a tz.512 Ioan al III-lea Sobieski (1674 1696).512 In text : luvancea.

(785)

420 SELAFIDAR FINDIKLILI MEI-IMED AGA

tat. Atunci, din partea craiului au fost desemnati cinci hatmani cu noug-sprezece mii de le§i §i unsprezece mii de ghiauri moldovemi.

FiMd aduse §i patru mii de scgri 0 a§ezate la cetate, au fost desernnatipentru fiecare scarg cite patru ghiauri pentru a intra inguntru. Valiulcetatii,Kahraman pap, vazind ca ghiaurii se apaza sub zidurile Cameniteisub comanda intrigantului de hatman cel mai sus-argtat, a pus 0, se prinda§i sa i se aducg iscoade.

<Ciocnirea dmtre turci §i poloni>.

Ghiaurii, opunindu-se hatmanului intrigant, i-au zis : Ne-ai in-§elat zicind ca turcii sint putini. Dar cesint ace§tiosta§inumero§P?21.*i. certindu-1 stra§nic, au plecat inapoi. In timpul acesta muhafizul deOceakov, vizirul Mustafa pa§a, adusese ping la cetatea Zwaniec vreodoug mii de harabale incarcate cu solde, cu zaherea §i cu provizii.

<Urmeazá descrierea capturárii acestor zaherele de atre polonezi. Se cere intärirea unor211 r. insule din Marea Mediterand>

(792) Dar, facindu-se rinduiala la serhatul islamic §i a§teptind pe cimpiaBelgradului sosirea o§tilor islamice care plecaserg in partile Timi§oarei §iale Gyulei, nu a fost chip sa se mai aibg grijg §i de acele parti...

(794) In a dougzeci 0 §asea zi 514, duminicg, silahdarul Osman aga, venindde la cetate, Meuse arz ca cetatea Belgradului este puternic intarita, elo§tile musulmane sint in bung stare 0 ca supusul padi§ahului, mareleserdar, se intoarce cu toate Wile islamice de la Belgrad spre Istanbul,dupa sosirea trupelor insarcinate cu transportarea zaherelei la cetatileTimi§oara §i Gyula.

In a dougzecia zi a lunii rebi fil-ahir, care corespunde cu 28 no-iembrie <1694 >, marele vizir s-a apropiat de Adrianopol.. .

(799) A sosit §tirea ca hanul Crimeei, prealuminatul Hagi Selim Ghirai515,care, trimitind. pe fiul sail calgai, printul Devlet Ghirai, cu oastea tatarea-sca, in Crimeea, ramasese citeva zile la Rusciuk, a pornit de acolo §i, in adougsprezecea zi a lunii mai sus-argtate 516, miercuri, a sosit la Adrianopol. .

(801) Patru agale au fost imbracate cu caftane (hilate) cu conditia cafiecare agalic sa fie alcgtuit din 500 de pedestra§i §i calareti §i sa pgzeasca'localitgtile numite Golumbaci (Glivereinlik) 0. Yeni-Palanca, de pe malulDunarii.

De asernenea s-a dat poruncg sa li se dea o parte din solde trupelorce se afla in prezent la paza in partile Golumbaciului, Portilor de Fier §i laYeni-Palanca §i care fuseserg, controlate cind marele vizir se dusese in aceaparte. Totodata s-a poruncit 0, se recruteze din nou o mie de osta§i desacrificiu de silahdari din sangeacurile Nicopol 0 Silistra, urmind sa li seplateaseg cite zece accele inainte, iar zaherelele lor 0, fie date, potrivitobiceiului, cind <serdarul> va merge la Vidin...

(804-805) <Descrierea rascoalei lui Bele Suleiman>.

514 14 noiembrie 1694.515 Selim Ghirai (1684-1691).516 29 decembrie 1694.

NiUSRETNAME 421

NUSRETNAME

(ins. Bibl. Beyazid, Istanbul, fd. Veliydddin, nr. 2369, f. 212-326 ; ed.Ismet Parmaksizoglu, Istanbul, 1962 1969, 2 vol.) ; Arh. st. Buc.,mf. (Turcia) rola 23, cadre 326-212 (inversate).

Volumul I

Capitolul I

<Descrierea calitAtilor sultanului Mustafa al II-lea (1695-1703) si sarcina primità depalatinul (hasodali) cronicar (muverrih) Findiklili Mehmed de a descrie amanuntit toate eveni-mentele istorice, expeditiile i cuceririle, intimplate zi de zi, intr-o opera istorica intitulatd Car-tea mctoriilor ; autorul incepe povestirea cu moartea sultanului Ahmet ci II-lea (1691 1695)si intronarea (culus) lui Mustafa al II-lea (7 febr. 1695) ; continua cu descrierea rdzboiului turco-venetian in Moreea, insula Chios (Sakiz ) etc.>.

PRIMA EXPEDITIE IMPARATEASCA

<In vederea unei noi campanii impotriva Austriei, la 23 martie 1695 (7 saban 1106) areloc un divan impárdtesc, cu impartiri de daruri, cdftAniri, inaltarea tuiului

Din zilele cuceririi cethtii Camenita (Samanice)1 j pind asthzi sehotdrise ca zahereaua i soldele lunare ale pdzitorilor ei s'a fie hate dinvistieria (hazine) Moldovei (Ifara-Boodan). Astfel, in fiecare an acesise trimiteau din Moldova la Camenita. Cind ajungeau acolo in bund stare,se treceau in catastif si se inregistrau pe seama contabilitatii, iar in cazcd nu soseau sau, pe drum, incdpeau in mina polonilor (lehlU), tot ceea cese pierdea nu se punea la socoteald. Apoi, tot ceea ce se trimitea din noucddea pe seama moldovenilor si nici nu se trecea macar in catastiful dezi (ruznameee) 2.

Mai inainte de aceasta, spre a cerceta situatia dusmanului, hanulCrimeei, Hagi Selim Ghirai 3, venise la sultanul Ahmed al II-lea. Apoi,pe cind se intorcea in tara sa, i se poruncise sa dud, zahereaua i soldelelunare la aceasth cetate a Camenitei i s intreprinda o incursiune (akin)In Polonia. Hagi Selim Ghirai, dupa ce a luat din Moldova zahereaua pre-gatita si a dat-o fiului sau, Sehbaz Ghirai, s-a intors in Crimeea. SehbazGhirai, dupd, ce s-a dus si a predat zahereaua i soldele pdzitorilor Camenitei,a intrat in Polonia impreund cu crimlenii care erau pe ling/ el si a pradatsatele care se aflau in calea lor, pinä la imprejurimile <cet'atii> Lemberg(Ilbau).

213 r.(1,3 21)

(1,22)

(1, 23)

<Pustiirea i jefuirea Poloniei, timp de 22 de zile, de cdtre tatari>.

A doua zi (sevval 1106)4, duminica, la cererea ienicerilor, neiesind 217 r.la iveala vina lui ieniceriagasi, s-a hotarit ca vizirul Iusuf pasa sd fie inde- 3°)partat de la treaba sa. Acestuia i s-au dat sangeacurile Brusa (Bursa) §iKaresi 5, dar cind a fost mutat la paza Babadagului, in locul sail a fost

1 Septembrie 1672 (1083 H.).2 Un fel de condicd (defter) de venituri i cheltuieli pentru fiecare zi ; foaie zilnicd.3 Selim Ghirai I (1671 1677, Intii oara ; 1692 1698, a doua oarà).4 16 mai 1695.5 Tinut in Anatolia apuseana, vechea Misia, cu capitala la Balikeser.

s.a.>.

P.

Ogue:44;40iitittetie;A34,440k,C6AtitimjAkva#443!VM.:00*.)-sim1k).0.1),A;;;Alitva.,:kk2s.neopukuelAtti4b' AniC

).ti4;Aock:LftetiiNdfitab*A0)(APiptgorpowfiatc'ehhorp44,14;4#6.410;0stsWeikAiduz,#40vt-ipiviet4ADAptai6)1...)t)tro:hrity*f.teithever,10.,inflo kocustfir.tvia).#.1 4;0

41.1):49444,714:4,40:;*LnkbilAwAtitib) ev)ieemistitkaiodp

IL

e;,.3A 10;):40.)riipetiwevitts,00)411111.Weir;9?ihree*,,*40)tothotperk;;;4;yeri,v/.40.4.1X4coripbtp!ips siki

sw 4 4,40:e&A C.Cif;?:'44.19)OesifiCA4kyilaux04ex.Akeiajoi.ok,t4E,A$67»;40).412#4c00%,,voy..k.,41A.a.Asp

iiiveeve4,4,04imegAft:40,44.. accouownypita.-,4,,,fv:tve,itoc,x;A:01,-etow

treexpi;.-f

tW4tvett**fl,...A).4)t I, IrVALO 44 4444,9di 36 eve?4,10.4.9 p .0f4;ittalb 6,41:* tyko,

de9.0400 412#)6.7 opC.0 ))544:4; 24,:0* &Flo eg 4'440.1 (4,1 iezAtrItileitzthf.,,v4 cot* 6frattAte.j'eate:).,:i tlfieteX

- eel:P*44i eii,L; ?fit! &MO, t.:44e AA) 49itccellwviyAettemp.),.tiflt:tn.4:ege $44.b.,,Clatim t,) 4444414tyc:434:taditkr

0

jA149°114..i't°)):1:1)49itt.".**646 54,CatitbAY* ,

41(1; 441111;1P oar#0414,13.;*04, etWeeVattlittleilqkapPitrAll:11t141*C4LTYf46V1)4A.ia 4141401041; 484ft

1 10' "141 8.1*0101110t, 4; 44:40)3UPA"'W, '/14' &IOW VOP6006# U$9441144,014.,vyilia,04,4,40.1,41.44+,./.21;fo6i>vonoroebuiptiAut,ii,44,4

se).004iitetiM014)Obtit .1))),41A4it;94)424041.1;aiAisoijeito.,10:it3.;*;440.0eisu., te,);;4104144,1Peti.;:141.110.410.1VAktX0i).4.441,;!)

rk,ilaiferito 40.4,011)tivi;.50,:ikthric.fkiori..9you.k.491,04.14.4.okook), riitti.;1404444.4404$41NP:4dLei:

4.4;kittAign; ttikaltite?),;;), 641 A..:,,c't,lis);;421,R,&ca./4 li;14,4?) Kier-4,,feAtiaeliblic:,"1,4i;44Arekisitk.:4A)

et'o' ati. At 440.444194.11,b)0M4144,49644.otAit044444,14aAtim*?0,24#1,5iF.A.Wei;rit? e 444*.'"4;klectWi)fi:-.4:re.).490.4ifilpftpir3)4#4104,9Joie; muloa4.94)(-41e4W;),(0410441,04-hArw(640vy eialotkeleod.PM4.400t9640

. . 9.

Fig. 12. Silahtar Findiklilt Mehrned, Nusretname, ms. Bibl. Suleyrnaniye, fd. Veliyuddin2369, f. 202 v. Arh. stat. Buc., mf. (Turcia), rola 23, c. 25 I.

.

.

:

e-weAti.4:040.),).4.:;) .A.fax,"6,A;194),,cdatio.)4m4eifla

i.

Ude

`7`

;,

i4t).

"'

NiUSREITNAME 423

adusg cgpetenia de seimeni (sekbanba$i) Mahmud aga, iar in locul acestuiafostul cApitan de seimeni Musli aga . ..

In a §asea zi (§evval 1106) 6, miercuri, au fost strin§i 400 de serden-ghecidii, spahii dintre locuitorii Adrianopolului, care dupg ce au defilat(ge9i,d) in fata padiphului, fiind numiti la Babadag, s-au a§ternut ladrum <intr-aeolo >.

. . . In a noua zi (zilkade 1106) 7, marti, au ajuns la conacul Mustafapap Kopriisii 8 In aceasa zi a sosit o scrisoare de la vizirul Topal Hiiseinpap, muhafiz de Timi§oara (Tantwar ). In scrisoare, pap in§tiinta ca,putin mai inainte porniserg la drum Cetrefilzade Iusuf pap, beilerbei deOceakov, §i Sarkan Ibrahim pap, mutasarrif al sangeacului Nicopol(Nigbolu), insgrcinati cu paza Timi§oarei. Dar la sosirea lor la Belgrad, dinpricina unei revArsgri de mici proportii a apelor, nu ajunsese incA niciArnavud Mahmud pap, beilerbei de Rumelia, insgrcinat cu aducerea dezaherea la cetatea Timi§oarei ; in timp ce Iusuf pap §i Ibrahim pap, abiasositi cu Wile pedestre (yaya) de pe lingg ei §i cu harabalele de zaherea,lasindu-le la Belgrad s'a vin6 <din urma >, au plecat numai eu Wile lorcglgri §i au sosit in graba la Timi§oara. In afara' de aceasta mad dAdea de §tiredespre intentia lui Giafer pap de a trimite zaherea la Tirni§oara, desprepregairea o§tilor pedestre rgmase la Belgrad §i &à de indat'd ce Mahmudpap, va sosi la Belgrad, fArg s6 mai a§tepte, s'a le trimita" la Timi§oara.Pe de altA parte, du§manul, care luase §tire mad inainte despre venireavaliului de Oceakov §i a sangeacbeiului de Nicopol in ajutorul Timi§oarei,1-a scos pe porcul de Anton, venit cu 600 de ebTareti nemti din Transilvania(Brdel), din intgritura (fans) din partea de jos a pgl'ancii Pofcea §1 1-atrimis la conacul Tenine 9 spre a tAia drumul paplelor. Pe de alt6 parte,Wile du§mane, care se gaseau in cetAtile §i pAlgncile Sebe§10, Bophteza,Ina]. (Yanova), Lipova (Lipve) §1 Cenad, incepusera, sä se adune subcetatea Lugoj (Lugw ), in timp ce cgd'aretii care se gAseau in cethtile §ipalancile din partea Seghedinului, luind leggtura cu ceilalti, avteptauclarificarea situatiei. In acest timp §i caTaretii din cetAtile Seghedin,Martino§, Sapu§ka, Baia 11 (Baye) §i Pankofcea 12 s-au intins pe elm-piile Timi§oarei, spre a veni la conacul Tenine. Fiind vgzuti de santine-lele (karakoleu) noastre, acestea au in§tiintat paplele care se indreptauspre Timi§oara, iar Iusuf pap §i Ibrahim pap au trecut la atac asupra lor.Strimtorindu-1 pe du§man, au obtinut o victorie frumoasg §1 au ucis dintreei vase austrieci, iar ceilalti, neputind rezista mai mult, au fugit. Cind§tirea acestei infringeri a sosit la celalalte o§ti adunate lingg Lugoj, acesteaau fost cuprinse de panic6. De asemenea, a in§tiintat, separat, intoarcereateafgrg §1 sIn6toasg a paplelor Iusuf §1 Ibrahim, precum §i intrarea lor incetatea Timi§oarea.

6 20 mai 1695.7 21 iunie 1695.8 Azi Svilingrad (Bulgaria)9 Localitate dispArutd din Banat.10 Caransebq.11 In Cr4ana.12 Plncota (Arad).

217 v.(I, 34)

(I, 35)

424 SPLAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

218 r. . . . Deli Ibrahim pa§a, sangeacbei de Kastamunu, fiind surghiunitla Adrianopol pentru ving, s-a hotgrit ca sangeacul sgu s fie dat lui TopalThisein pa§a, muhafiz de Timisoara.

<Popas la Filipopol>.

219 r. La 1 zilhigke (1106) 13 a sosit un mirzac de la Hanzade Gazi Ghiraisultan care a adus doug tunuri ahi, o limbg ( (dii ) §i o scrisoare <povestindluptele en polonii >, In care, pe de altg parte, aducea la cuno§tintg planullui paw 14, cgpetenia cazacilor barabas 19, de a inainta cu 30 000 de osta§ide sub comanda sa asupra tinutului Bugeac.

<Inaintarea tatarilor asupra cetatii Kopaslu, unde se intárise Pani>.<Dupa cdftärurea i rasplAtirea tgarilor, iscoada adusä, fiind intrebatd asupra situatiei,

a spus urmiltoarele> :

Aproape cu o lung mai inainte de aceasta, fiind osta§ pedestru,ini aflam pe 1Ing cgpitanul Pani. Primul hatman (bashatman ) al caza-cilor zaporojeni, Mazzepa Mazebas ), alegind 6 000 de cazaci pedestri §i

ne-a trimis in partea Bugeacului cu un capitan cu numele dePani..."

(I, 44)

<Intentia tarului rus de a ataca cetatea Azov si sfatul dat regelui polon de a inaintacu ostasd sai Impotriva Bugeacului>.

Dupg explicatia data, acesta <prinsul> a fost ucis din porunca pa-di§ahului.

219 v. <La 14 iulie turcil shit ling Sofia. Prinderea a doi haiduci sirbi de cdtre Kticiuk amfer(I, 48) pasa, mutasarriful sangeacului Ianina (Yanya), Insarcmat cu paza drumului dintre Sofia si

Belgrad. Acestm descriu lupta unei cete de 300 de haiduci sirbi cu oastea lui Omfer pasa sisituatm taberei austriece la Ossek, Varadin etc.>.

(1,49) Ei au mai spus : La Buda (Budin ) se ggsesc 15 000 de osta§iaustrieci. Oastea de cavalerie austriaca este coxnandatä de generalulHeizer 16, iar oastea pedestrg de generalul Caprara 17. Nu avem §tire despresosirea in acest an a generalului Ayzi 18 pe tarmul Dunarii. Din pricinacontinuarii luptelor dintre Austria §i Franta, Austria a trimis In acelepärti fortele pe care le avea In Transilvania. Dar in cursul ultirnelor zile,aceste o§ti s-au intors iarg§i in Transilvania". Dupa ce au argtat ceea ce§tiau, au fost ucii. Potrivit cu aceste §tiri, insä, ordia imparateasca §i-aluat mgsuri de aparare...

(I, 50) La 17 (zilhigke 1106) 19, vineri, <cn ocazia unui divan tinut la chin-die > padi§ahul nostru, intorcindu-se spre mine, a graft : iath ceva descris pentru tine. Au fácut sg vorbeascg un alt haiduc sirb, prins §i adusde azapii lui Mustafa aga din palanca lane, dintre cetatea Vidin §i palancaDajne.

<Sirbul márturiseste urmatoarele> :

13 13 iulie 1695.Generalul Vrianowski.Denumirea cazacilor zaporojeni.Heissler.Feldmaresal al Transilvaniei.

18 Esterhazy.18 29 iulie 1695.

calari,

(1,30)

I°0

NWSREATSTAITE 425

71De cind am venit pe pamintul otoman n-am luat nici o §-tire de laaustrieci, de aceea nu au nici o stire despre Austria si Transilvania". Dupace a comunicat astfel ceea ce stia, a fost ucis.

<Sosirea la conacul Iagodina i aducerea unui austriac de cAtre Suleiman bei, comandan- 220 r.tul fregatelor de pe Dungre. Adus In fata padisahului, acesta relateazA despre situatia armateiaustriece, care, ducind lipsà de furaje, si-a dispersat fortele in citeva centre>.

Apoi, daca victoria va fi de partea austriecilor, gindul lor era de a (I, 52)impresura una din cetati, Belgradul sau Timisoara. Au aflat ca generalul.Fredericos Hersekin, comandant al ostii austriece, a sosit la cetatea Baia<in timp ce generalul Caprara, sosind la cetatea Varadin, o cerceteaza dela un capat la altul >.

<Strimtorarea austriecilor in urma rázboiului cu Franta>.

La 24 (zilhigge 1106) 20, vineri, au ajuns la conacul Batacina, unclea fost adus nu prins austriac si altul maghiar de catre Mustafa, bei deTittel. Ei au vorbit despre situatia ostii la Varadin... Dar anul trecutin fruntea acestor forte se gasea generalul sef Caprara si generalul Heiser,iar fortele sasesti (saz ) erau pe cale de a iesi din cetatea Varad. . . Anulacesta austriecii si-au scos ostile din cetatile maghiare si de aceea in for-taretele br n-a famas aproape nici un ostas. Generalul Veterani se gasestecu fortele sale in Transilvania. Din pricina sosirii ostii ardelene in altsituatia austriecilor pare a fi grea, deoarece in imprejurimile LipoveiOradiei nu exista alta forta armata. Toate ostile slut pe cale de a se stringela Iylok 21. Adunarea (dernek ) austriecilor va fi tot pe aici". Dupa celemarturisite, s-a poruncit ca acestia sa fie pusi la visle.

... La 26 (zilhigge 1106) 22 au descins la conacul Kolar ... Apoi,dupg o cale de doua ore, cind au ajuns la cortul imparatesc, aici beilerbeiulRumeliei, .Arnavud Mahmud pap, imbracat in cabanita (kabanice ) cap-tasita cu postav (cuha ) rosu, in fruntea ostii sale compuse din garda sausuita sa (kapusu) de 3 000 de oameni i, in afara de ostile Rumeliei de laserhaturile Timisoarei, Belgradului i Moreei, cu 2 000 de posesori defeude (dirlik ), cu alaibei si 4 500 de pedestrasi arnauti, au salutat cu totiipe padisah.

<Cinstirea lui Mahmud pap cu un caftan strdlucitor>.

La 27 (zilhigge 1106) 23 se dä finnan tuturor cetelor s arate alai, (2,56)deoarece se hotarise intrarea cortuhii imparatesc la Belgrad.

<Descrierea ostii otomane care inainta dinspre conacul Celine cu 17 000 de spahii silahdari>.

Iar in urma fortelor Anatoliei luase loc craiul curutilor (kurus ),Thököli Imre, cu o ceata de ostasi maghiari. Inaintea lor se gasea, cu suitasa, Giafer pasa, muhafiz de Belgrad, i chehaiaua sa.

<Descrierea ordinii in care Inainta in partea dreapta oastea otomanA>.

In partea stinga erau fortele Rumeliei, ostile de levinti (levent)ale beilicurilor , In frunte en Arnavud Suleiman pasa, mutasarrif al

(I, 53)

(I, 54)

22 5 august 1695.21 Ullak, Milac ?).22 8 august 1695.23 9 august 1695.

§iloc,

...

426 SILAHDAR FINDIKI.tri MEHMIDD AGA

sangeacului Elbassan 24 , urma Kaplan pa§a cu 1 000 de osta§i de poartg(kapu askeri) 25, beiul Hiidaverdi §i Adem pa§a, beiul de Giurgiu (Yer-knit), Ibrahim bei, iar in fata acestora se afla, cu 150 de oameni, san-geacbeiul de Serem 26 Feyzullah bei ; de asemenea luaserg loc, cu 150 de

(1,57) oameni, sangeacbeiul de Tittel, Mustafa bei, cu 3 000 de pedestra§i §ilevinti bosnieci, recrutati din Bosnia, §i cgpitanul (Malmo) BosnahFazil. In fruntea acestor forte stAtea beilerbeiul de Rumelia, ArnavudMahmud pap . ..

220 v. EVENIMENTELE ANULUI 1107 al

(1,59) . . . La 2 ale luaii (muharrem) 28, vineri, s-a dat poruncg impgrá-teascg ca sg aibg loc un sfat pentru cercetarea situatiei du§manului.

<ParticipA la adunare vizirii, beilerbeii, beii, ulemalele, agalele de ogeacuri, veteranii(1,60) serhatului in frunte cu sultanul si, dupá discutii, renunta la asedierea cetatil Varadin>.

In aceastg privintg este zadarnic sg pierdem timpul cu impresurareaVaradinului, care va pricinui o pierdere de materiale §i o§ti. De aceea,lgsind in uring 2 000 de osta§i la Belgrad §i 1 000.1a paza podului care se vaa§eza peste Dungre, restul fortelor noastre sa fie trecute la Panciova §ieste mai potrivit sg mergem asupra cetgtii Timi§oara. In cursul ultimilorani, Timi§oara a rezistat cel mai mult la ruing §i, in acela§i timp, se repargu§or, putindu-se lgsa intr-insa atita oaste, munitii, depozite de arme(cebehane) cit este trebuintg. Apoi, odatg ce sintem in imprejurimile Timi-§oarei, pentru a tgia drumurile spre acestá fortgregg se pot cuceri dacg vorfi piedici ceatile intárite Pofcea, Sebe§, Lugoj, Lipova §i Ineu 28. 1n. cazcg vor fi facute una cu pgmintul, atunci apgrarea Timi§oarei se poate intgri.

i astfel se vor putea obtine foloasele a§teptate in acest an de la expeditiaimpgrgteascg §i va fi cu putintg intoarcerea. Trebuie sg fie §tiut cg cetateaBelgradului fárg Timi§oara §i Timi§oara fgrg Belgrad nu se pot <inchipui >.Dacg In timp ce ordia impárgteascg va fi in imprejurimile Timi§oarei,du§manul va incerca sa. impresoare Belgradul, acesta, fiind o cetate rezis-tentg, nu va cgdea u§or in mina du§manului §i noi, de asemenea, din spateledu§manului putem sg ajungem la ajutorarea Belgradului. Dupg noi, acestlucru este cu putin.fg". Zicind astfel, §i-au explicat gindurile lor. Aceastäpgrere fiind ggsitg potrività de toti acei care au participat la adunare,dupg ce s-a hotgrit plecarea spre cetatea Timi§oara, citindu-se ruggciuneafatiha 30, adunarea a luat sfir§it.

Asfazi, fiind adusg o iscoadg de Serhath Mehmed pa§a, a fost luatgla intrebgri. Acest om impreung cu 100 de rgzboinici pede§tri sirbi, fusesela paza cetgtii Pofcea, care era in apropiere de Timi§oara. Turcii care serepezisera, de sub Noua Palancg (Yeni-Palanka) 1-au prins. Acesta a

24 Oras si cetate in Albania.25 Oaste permanentA.26 Vechiul Sirmium ; Srem.27 12 august 1695 30 iulie 1696.28 13 august 1695.28 Ocupate atunci de austrieci.30 Primul capitol din Coran ; rugAciune pentru odihna mortilor.

NVISRETNAME 427

explicat ceea ce §tia, ca in acele imprejurimi comandase generalului Anton,care i§i a§ezase tab'ara la Sebe§, §i tirguindu-se pentru un om de-al luiSerhadli Mehmed pap, rämas prins (tutsak ) in mina du§manului, sehotgrise predarea lui la pap.

In ziva a patra (muharrem 1107)31, duminic6, <au inceput construirea (1,61)unui pod de vase (tombaz ) aduse din satul Vi§nita, pentru trecerea o§tiiimpgra'te§ti peste Dunäre >. Timp de don/ zile, inainte de construirea po-dului peste Dunare, au trecut pe ceal6lalt mal cu caicele de pe Dunäre,numite iistuacak 32, beilerbeiul de Rumelia, Arnavud Mahmud pap, bei-lerbeiul de Anatolia, Misirlioglu, vizirul Ibrahim pap, beilerbeiul de Adana,Cerchez Ibrahim pap <cu suita §i o§tile lor >. Dup5, aceasta, picioarelepodului fiind a§ezate, a Inceput aranjarea vaselor.

Spre a ura bun venit padiphului nostru, astAzi s-a prezentat o soliede cinci oameni din partea muhafizului de Timi§oara, Topal Hiisein pap,§i a apgratorilor acestei cetati. Ace§tia s-au inatipt padiphului. Cindau fost intrebati de starea serhatului, au r6spuns : Toatg, populatiaTransilvaniei a§teaptl onoarea padiphului celui plin de maretie. Din clipatrecerii padiphului In partea Timi§oarei, ei spun ca, vor alunga din Tran-silvania pe craiul §i generalul numit Veterani, care, impreun'a cu austriecii,de citiva ani incoace chinuie§te Ardealul, §i fára," ostenealá il vor predapadi-phului. Poftiti la Timi§oara, aceasta va bucura malt pe supu§ii care pauseaceasta cetate, In,sallah dac6 vrea Allah ! dufa repararea acestei cetati,care s-a ruinat, se pot cuceri cetätile puternice din imprejurimile sale :Sebe§ul, Lugojul, Lipova §i Ineul §i astfel puteti da un prilej de onoaresupu§ilor §i gaziilor vo§tri".

Prin aceste cuvinte ei au trezit zelul padiphului. Dufa ascultareacelor de la serhat, padiphul a poruncit ca fiecàruia sb, i se dea in dar citecinci galbeni.

Dupà ce au acordat tainuri de hrang §i Vauturá in cantiati indes- (1,62)turatoare, §i leafg (ulufe ) atit lui Thököli Imre, craiul curutilor, cit §ifamiliei sale, au fost urcati Intr-unul din vasele de pe Dunare §i trimi§i laIstanbul ca P locuiasea uncle vor dori.

In ziva a §asea (muharrem 1107) 33 s-a allturat ordiei imparatestibeilerbeiul de Karamania, vizirul Hisim Mehmed pap, cu suita §i oasteatinutului Pu. <Dupg defilarea §i aftánirea acestuia cu blang de samur >,beilerbeiul de Karamania a fost in§tiintat, printr-o poruncä, Ca este insär-cinat cu paza pArtii de dincoace a podului construit la Panciova.

In aceastg zi, padiphul nostru, avind al6turi pe marele vizir, a venitla podul de la Panciova §i, dupa ce a cercetat a§ezarea §i tràiuicia podului,a dat poruncg pentru termin area lui. Apoi, a descins la cortul-umbrar(saiban ) a§ezat pe o colin'a din apropierea podului.

... In ziva a pptea (muharrem 1107) 34, miercuri, a sosit o scrisoarede la hanul Crimeei, Hagi Selim Ghirai han.. ID. aceastg, scrisoare, mariasa hanul explica, dupl. ce Meuse mai inainte cunoscutg inaintarea taruluimoscovit 35 Cu o oaste mare asupra cefatii Azov (Azak ): acum, inain-

31 15 august 1595.32 Deschis deasupra", bac.33 17 august 1695.34 18 august 1695.32 Petru I cel Mare.

428 SMAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

tind cu ordia Crimeei spre partile Timisoarei, cind ne-am apropiat la odistanta de doua conace de riul Prut (Purut), ne-au ajuns vestitorii(haberci) din Azov, care au facut cunoscute impresurarea si strimtorareaacestei cetati din partea rusilor".

<Descrierea situatiei critice in care se gdsea Azovul in fata atacurilor rusilor>.

(1,65) In a 13-a zi (muharrem 1107)36, marti, a fost luat la intrebari haiducul221 V. trimis de capitanul Fazli lui basceaus. Dupa explicatiile date de acesta,

ei, in numar de 50, dupa ce au ie§it din palanca Mure§ (.11fur4) §i autrecut apa Sava, au calcat 11D. tirg, luind in captivitate 15 femei, pe carele-au inchis.

<Apoi s-au 1mprdstiat pe drumul Nisului si el a fost prins la Islavkolise37>.

(1,66) <Descrierea situatiei din cetatea Belgrad, efectivul de aparare al acestel cetáti, cu pazacdreia au fost insarcinati diversi comandanti cu osti>.

La comanda cetatii Belgrad a fost adus iarasi fostul muhafiz, vizirulGiafer pasa. Dupa ce padisahul a trecut cu toata ordia imparateasca inpartea Panciovei, <s-au luat masuri> ca in caz c'a austriecii vor porni dinVaradin spre a impresura Belgradul, dusmanul sa fie impiedicat dincolode malul Savei ; si in caz ca dusmanul va iesi din cetatea Varadin si se varepezi asupra Timisoarei, atunci Giafer pasa, muhafizul cetatii Belgrad,cu un detasament ales si cu o Rota usoara (ince donanma), sa impresoaresi sa cucereasca cetatea Tittel, de uncle va urmari situatia dusmanuluisi nu-i va permite sa trimita iscoade prin imprejurimi.

(1,67) Clpitanul (kapudan ) flotei ware, Biyildi Ali pasa, de cind fusesenumit la comanda acesteia, Meuse cheltuieli inutile, pricinuind in fiecarean o risipa de 100 000 de gurusi vistieriei imparatesti. La cercetare, treabasa fiind curmata, desi se hotarise inchiderea lui in cetatea Timisoara, to-tusi padisahul nostru, trecind cu vederea vina sa, a dat firman sa' fie numitla sangeacul Panciova, iar in locul sau sa fie adus comandantul galerelor(galite), capitanul Keci Mehmed.

(1,68) In a 20-a zi (muharrem 1107)38, marti, la descinderea in conaculde pe malul apei Denta (Tente), a fost uitata cu totul lipsa de apa de caresuferiserl cu o zi mai inainte.

In aceasta zi, çelik Mustafa, agaua de voluntari (goniillii) al luiCetrifilzade Iusuf pasa, beilerbei de Silistra, care se gasea in cetatea Ti-misoara, prinzind un osta§ din Transilvania, 1-a adus in fata padisahului.Luat la intrebäri, acesta a spus : Cei vreo 7 000 de ostasi austrieci ai gene-ralului Veterani (Feterani), craiul Ardealului (Erdel Kirali), care se gäsescin cetatile Transilvaniei cu depozitele lor de munitii, conacisera in satulKapunas (Kapubag ) din apropiere de palanca Vradiye (Vajda Huniad),la o distanta de opt ceasuri de Lipova (Lipve). 0 parte din fortele lui Vete-rani fiind pe muntele Oradiei, alta pe apa Muresului si, in fine, alta pe ointinsa confluenta de ape, locul lor de conacit este foarte intarit. Printreaceste forte nu se gasea oaste maghiara, deoarece maghiarii ramasesera ill

" 24 august 1695.37 Konise, in ms. Manisa.38 31 august 1695.

NUSRETNAME 429

Transilvania. Incolo, nu au nici o §-tire despre drumul pe care II va urma §ice planuri avea generalul Veterani". Transilvanul, dupa ce a explicatastfel ceea ce stia, a fost trimis la inchisoare.

La o cale de cinci ceasuri de conacul uncle ne gaseam, comandantnl(kapudan) neamt, numit Liyori (Livori ) 39, se inchisese in palanca Pof-cea, cu 200 de austrieci si maghiari si en 500 d.e haidupak ; §i de un timp in-coace nu permitea serhaturilor din aceste parti nici macar sa respire si pedrumurile Timisoarei nici pasarea nu mai zbura. Indata ce masurile luiLivori au ajuns la auzul padi§ahului, ping, la, asezarea ordiei imparatestiin apropiere de Pofcea, 1-a numit pe beilerbeiul de Rumelia, Arnavud Mali-mud pasa, ca basbug ; apoi alaturindu-i pe viziral Arnavud. Suleiman.pasa si pe Tatar 41 Salih pasa si, in afara de suitele si fortele provinciiloracestor pasale, inea doua companii (oda ) de gebegii, o companie de tunari(topgu ), cinci tunuri imparatesti (ahi ), un darbzen 49 §i un tun havan 43de 35 de ocale si o droaie de ieniceri, laolalta alcatuisera o forta de 10 000de oameni si apoi, cu atitea munitii cit era nevoie, i-a trimis pentru cuce-rirea acestei palánci. Astfel, Mahmud pasa, parasind slujba de hartuitor(cal.h.a), a numit ca inaintasi ) fortele provineiei Diarbekir §i. aleEgiptului, iar comanda lor a fost data vizirului *Main Mehmed pasa.

In a 20-a zi 44 (muharrem 1107), miercuri, an ajuns la conacul Ordu-Kopriisii. Desi numele acestui conac era Podul ordiei", totu§i aici, ne-fiind poduri, a fost nevoie de asezarea unui pod peste apa Timi§ ( Tam4 ).Materialele pentru poduri fiind predate vizirului *alba Mehmed pasa, a (1,69)inceput aici asezarea unui pod pe stilpi. Astazi, timpul fiind cald, au avutde suferit intr-o forma greu de suportat ; multi dintre bivolii care trageauharabalele de zaherea (gebehane) au murit de sete si printre osteni au fostmulte victime.

<Padisahul ia mAsuri pentru lnlAturarea lipsei de apA>.

Ajungind la urechile padisahului nostru c fortele trimise la palancaPoleea nn aveau munitii indestulatoare si potrivite, indata a poruncit eagebecibasi Au aga 85, fie luat de la treaba sa si sa fie inchis In cetatea Timi-soara ; iar in locul sau a fost adus baskethuda 49 Abdurrahman aga. Muni-tiile si cei 300 de spahii, silahtari §i serdenghecidii ai mi Abdurrahman aga,scosi din non, an fost trimisi la Pofcea.

Astazi a fost adus pentru intrebari la ordia imparatiei, de catre Mus- 222 r.taf a pasa, nn razboinic maghiar. Ostasul maghiar, explicind ceea ce stia,a zis Deoarece in cetatea Lipova an venit raiele si padisahul a trecut cuoastea islamului la Panciova §i a inaintat spre Timisoara, In ultimele zilegaziii serhatului cutreierau, imprejurimile Lipovei ; atunci au iesit din cetate15 oameni, spre a aduce, sub protectia räzboinicilor, zaherelele necesareLipovei ; dar pe cind mergeau pe malul riului Mure§ s-au intilnit en cei dela serhat. Atunci o parte din prietenii sai a fugit In cetate, o alta parte s-a

Ducele de Livornia.49 Termen vulgar pentru desemnarea unui comandant de oaste.41 In turca-osmanA Inseamnd i olAcar, curter.42 Tun de calibru mic, numit si zarbzan.43 AltA categorie de tun." 31 august 1695.49 Primul administrator sau chehaiaua.

4°

(oneiniik

:

39

430 SELAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

aruncat In apa" ; §i dupl ce a mai spus c noi doi fiind prinsi am fost adu§iaici", a aratat ea pina la trecerea ordiei otomane la Panciova, austrieciiau string populatia care se gasea In imprejurimile Lipovei i, spre a deschidedrum <spre > Denta (Tente), au inceput s taie cu topoarele padurea ; fluaveau nici o §tire despre sosirea ostilor tataresti, care impreuna cu forteleserhatului se aflau prin imprejurimile Lipovei.

<Au mai relatat despre conAcirea ostilor pedestre din armata austriacA In partile dedincoace a cetatii Varadin, in timp ce fortele de calareti au Mcut trei poduri pc malul Tisei

asteptau porunci>.

In ce priveste cetatea Lipova, se afla sub comanda generalului Toldu48,din. orasul Tirol. Pe linga acesta se Oscan 600 de austrieci si tot atipiamaghiari i haidusaci, care au intärit cetatea cu un sant (hendek), cupalisade (sarampo) §1 cu o reduta (tabie). Dupa ce a explicat c pina la tre-cerea cu alai a ordiei otomane in partea Timisoarei, au inceput s sape dinnou un sant adinc in jurul cetatii, a mai aratat el in fortareata se gaseazaherea sub forma de Mina. Astfel, in fiecare zi se coc in 15 cuptoare piinisoldatesti in greutate de cite 300 grame (dirheintik); cuptoarele beili-cului se gasese pe marginea Muresului, In timp ce hambarele de Mina seMIA in oral (yams). Zahereaua Lipovei se transporta din Transilvania

(1,70) cu carute cu calafataj (kalafatlu kocular). ()stile maghiare erau impras-tate, iar o ceata dintre cei de sub comanda mi Paldiyak inainta impreunacu oastea austriaca din Varadin.

In a 22-a zi (muharrem 1107)47, joi, oastea raminind la conac, padi-sahul cu suita (i9 halki) §i impreuna cu marele vizir a venit sa priveascapodul care se construia <peste Dunare >. Dupg ce a coborit la cortul umbrit(sayeban) al agalei de ieniceri, a§ezat la capatul podului, i-a daruit aces-tuia un cal cu. patura (cW) si o blang, de samur ca-ptusita cu postav verde,iar chehaiaua de ieniceri i §ase tovaräsi de-ai sai au fost numai caftaniti.La sosirea prinzului, <padisahul> blind citeva bucati de came din ciorbapreggtita i-a placut. Fiind multumit, a zis : Ce bine ar fi daca totdeaunas-ar gati astfel". Pe timpul prinzului, llüsein efendi, unul dintre oameniilui ieniceri agasi, intrind in apa, a facut tot felul de jocuri de neinchipuit.Obtinind favoarea padisahului a fost rasplatit. Podul care se facea aicifiind urmarit de insusi padisahill, a fost terminat repede. In aceasa zi aufost trecute in partea cealaltà, impreuna cu ogeacul ienicerilor, toata maga-zia de munitii, ogeacul gebegiilor, tunarilor si bagajele (aPlik).

In a 23-a zi (muharrem 1107)48, intr-o zi de vineri desi ordia a ramasIn urma cu uniatile sale, padisahul nostril a trecut in. partea din fatá lalocul uncle au prinzit (yemekiik yerinde) §i §i-a pus pe cap un mic turban(sank), §i-a aramjat deasupra un surguci de gaziu 49, pe umeri si-a pus oblana de cacom de serhat 8°, iar peste sold s-a incins cu o sabie de aur, intimp ce pe umar si-a agatat o tolba de cerchez. Apoi a incalecat pe falniculsu armdsar 91 §i cu alaiul aranjat a venit sub cetatea Timisoara. Muha-

46 Ferea Toldy.47 2 septembrie 1695.48 3 septembrie 1695.49 PanA ornamentalA pe turbanul unui ostas.50 In text : kakum serhadlt.51 In text : mecnunktri.

51

N1USRETNAME 431

fizul de Timisoara, Topal Misein pasa, valiul de Timisoara, Deli Omer pasa,belerbeiul de Silistra, çetrefilzade Iusuf pasa, mutasarriful sangeaculuide Nicopol, Sarkan Ibrahim pasa, Bostangi Mahmud pasa, Bagdad liMehined pasa, Gyula li Mehmed pasa i impreuna cu ei cadiul, dascalii(muderrisan), hatipii 52 §eyhii din Timisoara, precum i agalele de ostiale vilaietului, ostasii localnicii, ienicerii emigrati, armurierii, tunarii, spahii

populatia cetatii 1-au salutat pe padisah. PIRA, s ajunga la cortul impa-ratese, asezat in interioru1 cetatii, padisahul a salutat pe fiecare i In mo-mentul dad, a descins in cort 1-a chemat inamatru pe Topal HUsein pasa,muhafiz de Timisoara. Hüsein pasa, fiind schiop (topal ) i neputindmearga pe jos, a venit calare pina la usa cortului. Aici, dupa ce s-a deschis (1,72)usa cortului, a fost imbracat pe cal cu blana de samur de sus pina jos. In-cepind din ziva nasterii sale Topal Hiisein a cutreierat serhaturile, a cres-cut in acele locuri scurtat viata pe caile expeditiilor. Fiind un vizirin virsta, s-a tinut seama de parerile sale in timpul expeditiei imparatesti.Cu invoirea so, luat de la paza Timisoarei, se gasea impreuna cu ordia,iar in locul sau a fost nurait vizirul Kandilgi Hüsein pasa, beilerbei de Sivas.Fiind printre pasalele angajate pentru expeditia imparateasca i trimisemai inainte pentru ajutor, beilerbeiul de Silistra i valiul de Nicopol iei-ser din cetate. Marele vizir, dupa ce a intrat in cetatea Timisoarei, a cer-cetat oastea Portii, a distribuit lefurile pe patru cistiuri (kw), dar a con-statat cá veniturile fundatiilor pioase (vakil ) ale geamiilor si moscheelor(meseid ) din cetate nu slat suficiente pentru sustinerea expeditiei. Ceicare se ocupau de aceste slujbe se imprastiasera. Lefurile unor astfel de slu-jitori ai fundatiilor pioase nefiind plätite in trecut, iar acumdin vistierie, s-au inseninat inimile multor oameni din Timisoara, intris-tate de luni de zile.

Satenii care se gaseau aproape, la cale de patru ceasuri de Lipova, au-venit astazi la Timisoara i au dat de stire ca 30 de corabii (gemilik ) cuzaherea, trimise din Transilvania, au sosit la Lipova i ca dusmanul aCopt aici plini cu care a umplut 30 de corabii ; dar cind erau gata sa leexpedieze la Seghedin, de frica ca vor fi prinsi de turci, s-au. intors.

In a 24-a zi (muharrem 1107) 53, simbata, padisahul a venit la cetateaTimisoara si a iesit la Turnul Tunarului ( Topcu Kulesi ) legat de fortdreatainterioará. Aici, padisahul, care primise vizita celor din cetate, a distri-buit daruri fiecaruia, cistigind inimile tuturor. Deoarece pina la sultanulMustafa nici unul dintre stramosii Ad nu calcase In acest tinut al stapinirii,toti cei care traiau aid, fie bogati, fie saraci, abia daca stiau numele padisa-hului lor Cinstea acordata cetatii Timisoara din partea padisahuluinostru a facut ca razboinicii, care de atitia ani incoace se razboisera cudusmanul, infruntind. mii de greutati, sá invioreze viata gaziilor de serhat.Aceasta vizita a facut sa se uite atitea i atitea suferinte indurate. De aceea,toti timisorenii de bucurie au ridicat imn de slava si glorie lui Allah. Feri-cirea i bucuria simtita de ei nu se poate explica cu vorbe i descrie cu pana,ci numai simi. Padisahul, care stia de legaturile lui Halveti Seyhi SelimDede" eu sfinii, i-a pus intrebari despre situatia expeditiei. Selim Dede

52 Hatip : predicator de moschee.53 8 septembrie 1695.54 Dede sau Baba: staret al unei secte de dervi§i.

dindu-li-se

si

si

st

si

(1,73)

432 SILAHDAR FINDINLILI MEHMED AGA

i-a rgspuns : Padiphul rneu, sinteti invinggtor, duceti-vg o clipg maiinainte §i veti vedea", dind astfel padiphului vestea victoriei. Dupg vizitatimi§orenilor, a fost chemat sg se infati§eze <sultanului> Kandilci llüsoipap, adus la paza cetgtii. Dupg ce pap a fost imbrgcat de sus ping joscu blang de samur, padiphul nostru i-a zis : Ruggmintea mea este sa, fiiprevgzgtor 1n slujba cu care ai fost insgrcinat. Dacg vrea Allah (Ivollah),nu va fi pagubg, se vor procura materiale, munitii §i tot ce este necesarpentru repararea §i restaurarea cetatii <Timisoara >. Allah s vg binecu-vinteze pe toti... ". Dupg aceea a cattänit vreo vase agale de o§ti, iar luitop guba§i i cumbaraciba0 le-a dgruit galbeni.

Beilerbeiul de Rumelia, Arnavud Mahmud pap, trimis asupra pAlgn-cii Pofga55 impreung cu fortele sale, sosise rniercurea trecutg In fata forth-retei. Spre searg a avut loc lupta de avangardg cu vreo 16o de osta§i du--mani, care ie§isera, din cetate, dar oastea noastrg, neputind rezista, s-a re-tras. Dupg aceasta, Mahmud pap a trimis §tire celor din palancg, cerin-du-le : Sg luati cu voi familiile, avutiile §i lucrurile voastre §i sg predatipalanca prin capitulare (vire )". Dar la aceastg <cerere > cei din palancgrdspunseserg : Atit timp eft sintem In viatg nu putem preda palancacezarului (cezar ) prin capitulare". Din aceasta pricing, in ziva urmgtoare,miercuri, palanca a fost impresurata din patru pgrti, i dupg ce au a§ezatin redute (tabiye ) cinci tunuri fahi §i cumbarele pedestra§ii §i cglgretiiau intrat in adgposturi (metris ) i au inceput asediul. Dar Pofga fiind a§e-zatg intr-un loc inalt, nu se putea obtine rezultatul a§teptat de la aceastaimpresurare. De aceea, Mahmud pap, sMtuindu-se cu paplele, beilerbeii(mirimiran) §i beii de sub comanda sa, a inteles cA, nu este altg cale decitsg meargg direct asupra pglgncii. In dimineata urmgtoare, fortele noastreau trecut direct la jure§ §i la un moment dat, lipindu-se de poarta pgläncii,i-au dat foc acesteia. Focul de la poartg s-a intins §i la turnul de linggaceas-ta. In fata acestei situaii, apgrátorii pälAncii au fost nevoiti sg se retraggvi s rgming in turnul interior, dar putin timp thipg aceea, focul cuprinzindvi acest turn, unii dintre cei care se &eau in turn s-au aruncat jos §i s-audistrus, iar o alta parte a pierit de sabie. Tot ce se gaseainpalancg,familii§i lucruri, au fost arse §i prefAcute in cenu§g. Abia au pus mina pe un osta§du§man ars numai pe jumgtate. Cu ocazia acestui iure§, din pricina ghiu-lelelor (humbara) aruncate de du§mani, fortele noastre au pierdut 38 deeroi martini (ehid) 0 au avut 193 de rgniti. Din cei 11 turci prizonieri Incetate, numai trei au scApat, iar opt au ars impreung cu o§tile du§rnane.

<Din pricina MAU tunurilor si a tunelurilor sApate, cetatea crApase si de aceea fusesearuncatd in aer>.

Cgderea a fost fgcutg arz <la padiph > de cgtre Mahmud pap prin-tr-un viteaz cu numele de Arnavudoklu din Oradea (Varatli). La intoar-cerea din luptg, el insu§i <Mahmud pap > fiind chemat de padiphul nos-tru, s-a infätipt la chio§cul celui drept Dupg ce a explicatcum a pus stgpinire pe palancd, a fost cinstit cu 15 galbeni §i un caftan

(1,74) (hilat) ca favoare din partea padiphului.Pentru cucerirea cetAtilor Lugoj §i Sebe§ a fost desemnat tot Mahmud

pap, cgruia, inainte de a porni asupra acestor fortgrete, la cererea sa, i

Bocsa.55

ackii ).

NUSRETNAME 433

s-au dat din fortele tinutului Rumelia, care de trei luni se gaseau la pazaTimisoarei, ostile din aripa dreapta (sad kol) i stinga (sol kol) impreunacu alaibeii de Dukakin56, 700 de silahdari serdenghecidii si 7 companii deieniceri (oda ), 7 companii de gebegii, 2 companii de tunari, in afara demulta oaste aleasa, despartita din ordia imparateasca ; i s-au mai dat pelinga aceasta 5 tunuri, unul <aruncator > de 3 ocale si 2 <tunuri> kolonborne,precum i depozitul necesar de munitii.

In a 25-a zi (muharrem 1107)57, duminica, au trecut ) prin fatapadisahului i dupa, aceea s-au pus pe drum, spre a merge asupra cefatilorLugoj i Sebes.

La sfirsitul adunarii care a avut loc in cortul marelui vizir (sadrazam)Elmas Mehmed pasa, au fost de acord cu totii ca mai intlitrebuie sa se mear-ga asupra cetatii Lipova. Dupa ce ordia imparateasca s-a odihnit doua zilela Timiwara, in a 26-a zi (a lui muharrem 1107) 58 s-au pus pe drum spre amerge direct la Lipova. Beilerbeiului de Karamania, Eisim Mehmed pasa,numit in ariergarda (artci ) cu oastea tinutului sau, In afara de aceste fortei s-au mai dat ca intarire 500 de silahdari, serdenghecidii si ()stile din tiatl-turile Erzerum si Trabzon. Ordia imparateasca a conacit intr-una din pMan-ci, la o cale de doua ceasuri de Timiwara, fiind una din palancile care purtanumele de Sanad, dar n-avea cladire (cismi yok).

Astazi, a venit pe linga beilerbeiul de Nicopol, Sarkan Ibrahim pasa,o catana maghiara, pe un cal corcit (catal), inarmat pina in dinti. Dupace s-a predat, a fost dus in fata padisahului pentru intrebäri . . .

<Ardtind cd. este originar din palanca Miskocz (M4koez) de ling Agria (Egre), descriesituatia armatei austriece din Varadm, unde erau 30 000 de ostasi, din care numai 4 000 pedes-tri, restul cAldri. Primul comandant era regele Frederic (Frederikos Kiral), al doilea generalulCaprara, al treilea generalul Heissler. Frederic, dupd ce a ldsat o mica' oaste de 15 000 de oamenila Varadin, a Inaintat cu grosul armatei spre podul de pe Zenta. In oastea austriacd se gdsesc1 500 de maghiari, din care 500 sub comanda lui Paldgiak, gata sd lupte cu otomanii>.

Ostawl maghiar a fost trimis deocamdata la cetatea Timiwara, hota-rindu-se ca la intoarcerea din expeditie sa fie convertit la islam..Apoi, s-agasit ca este potrivit 0, fie inregistrat la poarta <suita > marelui vizir, saajute la ogeacul crescatorilor de armasari (yamaklik) 59.

In a 27-a zi (muharrem 1107)60, zi de marti, s-au asezat intr-un menzilpe malul apei Mures.

In a 28-a zi (muharrem 1107), miercuri, raminind pe malul apeiMures, calauzele ienicerilor de serhat, care mergeau inainte, au gresitdrumul. Ei an luat-o spre stinga i astfel ordia imparateasca s-a impotmo-lit intr-o mlastina diatre apa Murewlui i o stinca. Deoarece tunurile ko-lomborne i harabalele cu munitii ramase in mlastina astupau drumul, oas-tea din spate, care inainta, lipsita de stiri, ingramadindu-se, a famas lamarginea mlastinei.

<Se aseazd un mic cort pentru padisah. Urmeazd descrierea scoaterii tunurilor i hara-balelor de munitii, Impotmolite In mlastini>.

66 Tinut In Rumelia.57 5 septembrie 1695.58 6 septembrie 1695.

Categorie de oaste auxiliard In cetatile dundrene.6° 7 septembrie 1695.

28 c, 167

222 v.

(1,75)

°

434 SMAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

Ping ce s-a aflat cA drumul Lipovei a rAmas in partea dreaptA §i dupAce au intors mersul ordiei spre acea parte, a fost insArcinat pentru salvareaharabalelor si tunurilor impotmolite in mlasting vizirul Arnavud Suleimanpap, impreunA cu toti ceausii muteferricalelor §i ghedikliilor. Dup A un efortmare, scotindu-le din mla§ting, au incalecat pe cai §i ordia §i-a luat iarkimersul obisnuit. Apoi, gaziii inarmati cu sulite §i incAlecati pe cai, unii ladreapta si altii la stinga, s-au a§ternut pe drum §i au inaintat in aceastAformA pinA la aparitia cetatii Lipova. Cind s-au apropiat la o bAtaie de tunde Lipova, desi marele vizir §i alte pasale s-au strAduit sA-1 ia la adApost(alarga) pe sultan, totusi padisahul nu a luat in seaml vorbele bor. El atrecut printre ghiulelele de marmurA ale tunurilor balyemez trase din cetateaLipova, ce cAdeau in vale, §i a venit in fata unui cort umbrit a§ezat pe ocoling destul de inaltA, in partea de sud. (kable) a cetAtii. In acest timp,spAtarul (silahor ) Ib§ir aga si cu sacagiul (saka) baltagiilor 51 vechiuluisarai au lAsat la picioarele padi§ahului nostru douA ghiulele de cite 11 ocale,aruncate din cetate. Acestia au fost rAsplAtiti. In acest timp, pe cind spahiii,silahtarii, ceausii, muteferricalele si toate pa§alele il urcau pe padi§ah pecal, sunetele tobelor, zurnalelor, trompetelor §i trimbitelor au cuprins §e-sul Lipovei. De fapt , cu cinci ore inainte de sosirea padi§ahului nostru

(1,76) in fata cetAtii, fortele noastre de avangardA incepuserA sA impresoare Li-pova. Padisahul nostru, indatA ce a sosit aici, a trimis o poruncA mareluivizir, zicindu-i : Acum orice s-ar intimpla, cer indatl de la tine cucerireacetAtii". Potrivit cu aceasta, marele vizir §i-a a§ezat ordia impArAteascA,impreunl cu tunurile ?ahi (darbzenleri) venite cu ea, incepind din partearAsgriteanA a Lipovei §i ping la intAritarile de pe inAltimea unei coline, undestAteau ienicerii, §i a inceput sA batA cetatea.

Atunci chehaiaua de capugii, Eyablu 62 Hasan aga a venit pe linggmarele vizir, aducindu-i un firman in care se spunea : De ce mai stau?SA inainteze de indatI si apoi ei.stiu. ce urmeazA". In partea cealaltA §i agauade ieniceri i§i fixase locurile in adAposturi pentru cei din ogeac, care veni-serl mai inainte ; astfel, el incepuse sA vire ienicerii in adAposturi, un brat(kol)<al acestora > flind in fata varo§ului <cetAtii> §i altul in fata portii

Battal 63. In acest timp, in a noua orl de asediu, o ceatA din pa§alic (papau )§i. dintre egipteni a ajuns la capátul zidului care se intindea intre poartaBattal §i apa Mure§. 0 ceatl (bayrak ) dintre osta§ii marelui vizir, impreunAcu seimenii (sekban) §i arnantii, cu cinci steaguri de serdenghecidii §i ungrup numeros care s-a amestecat printre acestia, s-au lipit de coltul uneiintArituri de la capAtul zidului de piatrA ce cobora din partea dreaptA aportii Battal spre apa Mures. IndatA ce a vAzut ridicarea steagurilor,agaua de ieniceri a poruncit, zicind : Vitejii mei 61, nu este zi de stat,inaintati !". DupA aceasta, agaua de ieniceri, fiind lingA dinsul §i chehaiauao§tii (kulkethudas1), strigind impreunA cu ienicerii marelui vizir : Allah,Allah" 65, au inaintat f Ail sä Ong, seama de ploaia grenadelor, tunurilor,pietrelor §i pu§tilor du§manului. Intr-o clipà au impinzit ca un paianjenfortgreata exterioarl d.e pe 1ing6 poarta Battal, infigind steaguri in cele

61 Ballad, ostasi din garda palatului Inarmati cu securi.62 Din mahalaua Eyup de lingA Istanbul.63 Battal : mare, urias.64 In text : Kocaklarum." In text : Gulbank.

NUSREII'NAME 435

patru pArti. In spatele acestora, beilerbeiul de Anatolia, vizirul MisirliogluIbrahim pap, §i beilerbeiul de Adana, Cerchez Ibrahim pa§a, au trecutla atac cu ggrzile 0 fortele tinuturilor Mr. Ei n-au acordat nici un amandumanului, pe unii i-au omorit, pe altii i-au fäcut prizonieri. Acei dintredu§mani care au scgpat , s-au retras, inchizindu-se in fortgreata exterioarg.0 parte dintre cglgretii du§manului, care se ggseau la fortareata interioarg,au ie§it pe Poarta apei ( $ukapu ), au trecut riul Mum§ §i au apucat drumulmuntilor Transilvaniei. Dar cele 7 steaguri de serdenghecidii silahdari,5 steaguri de calgreti levinti §i gaziii din garda (kapu ) marelui vizir, nu-miti mai inainte pentru vegherea acestor parti, au cgzut in spatele lor, in-torcindu-i pe fugari. Astfel, austriecii au intrat iarg§i prin Sukapu §i aufugit in fortgreata interioarg. in acest timp, o parte dintre gaziii o§tii or-diei impgrAte§ti, amestecati cu gaziii care alungaserg oastea dumang,ocupaserg intgriturile din spatele fortgretei interioare. Ace§ti viteji, de§ide trei ori ridicaserg steagul pe aceste intgrituri (tabya ), neavind, insg,algturi de ei oaste pedestrg, din cauza tunurilor, pu§tilor, pietrelor §i cum-baralelor du§manului, n-au putut 0, reziste §i au fost fortati sg se retragg.in timp ce ace§tia au trimis §tire sg li se trimitg forte pedestre in ajutor,vgzind cg pedestra§ii din ordie au impresurat fortgreata interioarg, atunci, (1,77)descglecind, au legat cgpestrele cailor de tgru§ele (parmak ) §arampoaielor§i iarg§i au trecut la atac. A§a incit, pe la sfir§itul acestei ngvale, la un mo-ment dat, §anturile intgriturilor s-au umplut cu trupurile du§manior §iredutele (tabya ) au cgzut. Fortgreata interioarg, 1egat5, de capgtul acestorintgriri, Hind ocupatg de pedestra§i, dupg un atac de o zi §i jumgtatecetatea Lipova a fost cuceritg. Pe aceastg cale, tot ce se ggsea in cetate :cadine, familii cu copii §i lucruri au incgput in miinile gaziilor. Astfel, princucerirea acestei cetgti, multi gazii sgraci s-au imboggtit intr-o clipg, de-venind domni.

Padi§ahul nostru, care a urmgrit en binoclul, de la inceput, ataculasupra Lipovei, de la inceperea asaltului 0 ping la lupta cn sabille, chemindpe lingg el pe marele §i pe micul imam efendi, le-a poruncit sg citeasc5,versetul cuceririi (Fatiha ) ; iar el insu§i, impreun5, cu cei din junil Om,s-au inchinat multumind lui Allah ... §i preainaltul Allah, primindruggciunea unui alai de robipgegto§i, a inlesnit cucerirea acestei cetgti de 223 r.

&are oastea musulmang.Vestea cgderii fortgretei exterioare a fost adusg mai intii de ordonan-

ta (satir ) chehaialei de capugii. La putin timp &up/ aceasta, a venit dinpartea marelui vizir un telhisci, care a adus vestea pracutg. Le inclpusergin miini de la dupnani, datoritg norocului (cerh-i felek), animale de povarg(gala ) 66, prgjini cu lInci (yonder ), sape, lopeti, securi (balta) i pu§ti,care, dupg ce au fost prczentate padi§ahului, au inceput sg fie impártiteca daruri celor viteji. Cei care au adus prin0 §i capete de du§mani tgiate,dupg ce §i-au Mat bac§i§ul, au continuat uciderea prin§ilor in fata ochilorpadi§ahului. Ping spre searg fata cetatii Lipova a inceput s5, aminteascguna din zilele potopului. in timp ce gaziii viteji rgniti in luptg au fost a§e-zati in corturi pregAtite pentru rgniti, s-a continuat impartirea de medica-mente binefacgtoare. Apoi, cind a sosit marele vizir §i dupg ce a sgrutatpiciorul padi§ahului in Adil-kOsku, i-a comunicat vestea victoriei, zicin-

66 In text : galank.

436 SELAHDAR FINDIKLILI MEHaVEED AGA

du-i : Padisahul meu, victoria s5, fie binecuvintatà". Padisahul nostru1-a cinstit cu. r5spunsul : S6 fii fericit, ai slujit frumos si ai arátat bárb5,-tie". Dup5, aceea, cortul implekesc a fost asezat si s-a dat porunea ca fie-care s5, se aseze la locul Am. Agaua de ieniceri a luat in paza sa cetatea,gebegibasiul depozitul de munitii si topcibasiul tunurile capturate. S-apus mina in cetate pe 30 de cintare 67 de pulbere (barut ), 700 de cumbaralemaxi, 6 400 de ghiulele (yuvarlak ), una de 14 ocale si cinci de 11 ocale ;6 tunuri balyemez pentru ghiulele de cite 4,5 si 10 ocale ; 9 tunuri kolon-borne, 4 pentru cite 1,50 ocale, 13 pentru cite o oca si unul pentru 0,50 ocale ;18 tunuri darbzen, cu 23 de pusti mousqet" (misket ) ; o pusc5, de vin5,-toare de 35 ocale ; 4 tunuri havane. Iar din cetatea exterioar5, au scos 50 000de chile de griu si din fortkeata interioarA 16 000 chile de secar5, (cavdar).AfarA de aceasta a incAput in mina ostii zaherea f gra' numgr.

In a 29-a zi (muharrem 1107) 68, miercuri, s-a infkisat padisahului,spre a-1 felicita de victorie, seih ill-islam efendi, care a fost cinstit cu sgru-tarea miinii impkkesti.

Prin crainicii (tellal ) care se ggseau in ordia impgr5leasc5,, cind afost instiintatA oastea ca cei care au f5cut prizonieri la Lipova s5,-i aducA,

(1,78) fiecare a venit cu prinsul s5,u in fata cortului liber. Printre acestia, impreun5,cu generalul Toldu, comandantul cetkii, era si maresalul numit Martines 66,pircAlabul fortketei (kale dizdart ), care comanda peste 1 500 de ostasiaustrieci, si arhitectul (mimar ) cetkii ; ei hind despktiti de ceilalti, aufost aruncati in inchisoarea lui Muhzir aga. Dup5, aceasta, fiecare i-a tgiatcapul prizonierului sau si si-a luat bacsisul de 25 de gurusi pentru capulMat al fieckui prins de la ichazinedar Nezin aga si defterdar, prin mijlo-cirea veznedarului. Celor care au adus capete tgiate li s-au dat cite 15 ku-rusi. Astfel, numgrul pungior (kese ) de aspri destinate celor care au adusprizonieri si capete Mate a atins cifra de 41,50. La sfirsitul acestor treburi,cadavrele dusmanior din Lipova si trupurile prizonierior decapitati infata cortului imp545,tesc au fost transportate in pklure, iar din capetelelor s-a facut un turn (kule ). Din cercetarea fAcuta,' s-a v5,zut cg la cucerireaacestei cetki au pierit din ordia noastr5, 100 de eroi martini (ehid ) §i. aufost 400 de r5,niti.

Vestea cuceririi cetAtii Lipova a fost scris5, si trimisA, prin cioho-darul pedestru (yaya cukadar ) Uzun Veli, la Valide sultan 7°, care se aflala Adrianopol.

In a 30-a zi (muharrem 1107)n, vinerin°, padisahul nostru, insotit deslujitorii palatului, a venit la cetatea Lipova, a vizitat fortkeata de laun capat la altul. Dup5, ce a v6zut magazia de munitii si zahereaua captu-rate, a inlltat un imn de 1aud5,, multumind lui Allah pentru aceast5, vic-torie fericita. La aceste plimbki ale padisahului mg aflam si eu < autorulcronicii> pe ling5, dinsul.

Cetatea Lipova este asezatI pe un ses intins de pe malul riului Mures.si la poalele unui deal inalt. Fortkeata sa interioara, este inconjurata de

67 Unitate de mäsura pentru greutate, egala cu 44-45 de ocale.68 9 septembrie 1695.69 Marchizul Martin de Mirmillis.79 Mama sultanului Mustafa al II-lea.71 10 septembrie 1695.718 In text : Cuma.

NUSRETNAME 437

patru ziduri de piatra in. patru colturi, iar in doua colturi avea turnuri decaramida. Fortareata exterioara era inconjurata cu un sant lipsit de apaIn afara de acest sant, se gáseau patru intarituri, redute (tabye ) mari depamint, legate una de alta, iar in partea exterioara a -intariturilor era tinsant plin cu apa. Acest sant fiind in afara, cetatea era inconjurata cu pali-sade si. tame. .

Austriecii au darimat fortareata exterioara a Lipovei si au deschisaici un cimp de lupta ; reduta sau tabia situata intre cimpia si dealuriledin spatele cetatii, imediat la dreapta lor, a fost transformata intr-un. podal fortaretei. Apoi au in.conjurat totul. cu un sant plin cu apa si cu saram-poaie ; dupa darimarea cetatii exterioare, locul care a fost lasat deschis,pina la tabia din fata portii Battal, 1-au inchis tot cu §arampoaie. In par-tea exterioara, de la locul unde poarta Battal se unea cu apa Muresului sipina la poarta tabiei, au deschis un nem §ant si 1-au umplut cu apa. In ceipatru ani de la caderea acestei cetati in mina austriecilor 72, dupa cum s-avazut mai sus, s-au depus foarte multe eforturi pentru intarirea ei. Lipovaajungind acum in aceasta stare si nefiind en putinta a o pazi, dupa ce auretras de aici tunurile, depozitul de munitii (cebehane) §i zahereaua cap-turata, mai intli de toate au darimat fortareata sa din afara. Toate red.u-tele (tabye) fortaretei, cite erau, din toate partile, au fost distruse cu furiede oastea provinciilor, iar santurile au fost umplute. Dupa ce fortareataexterioara a fost facuta una cu pamintul, cetatea interioara, la care sapa-sera, canaluri subterane (lagon) din sapte locuri, a fost si ea facuta una cu.pamintul. Dupa aceea au trimis oameni la palanca *olmos 73, care segasea dincolo de apa Muresului, pe drumul Transilvaniei, si aceasta a fostincendiata.

In aceasta zi, padisahul nostru venind. la cort (sayeban ), dupa ces-a odihnit pina la prinz, a chemat pe comandantii cetatii Lipova, care segaseau in inchisoarea lui Muhzir aga 74. A vorbit cu acestia despre cetatesi i-a intrebat de ce au cautat sa reziste la o presiune atit de puternica.Generalul Toldu i-a faspuns : In cetate erau zaherea si munitii indeajuns.In ce priveste oastea insa, erau abia 600 de austrieci si tot pe atitia maghiari.Afara de aceasta, in cetate erau patru tunuri. Daca, s-ar fi gasit si un nu-mar indestulator de osteni, aceasta fortareata se lua en greu, nu intr-oora si jumatate, dar nici chiar intr-o lima si jumatate. Cu atit mai multca, ordia noastra din Yaraclin ne instiintase ca s-a pus in miscare spre a neveni in. ajutor. Dar voi <turcii> ati actionat mai repede ca ei <austriecii >,ati luat cetatea ; sintem multumiti sa fim inchisi, dar va rugam sa ne ddru-iti viata". Cu aceste cuvinte ei au cistigat mila padisahului nostru, siiarasi au fost trimisi la inchisoarea Martin (Martinq), miii pe jos iaraltii urcati pe cai.

<Spinzurarea unora din cei 25 de austrieci adusi la cort si rásplátirea acelora care i-auprins>.

In acest timp, un olacar (ulak ) austriac fiind pus la intrebari, araspun.s : Generalul Hayser, care abia sosise si se gasea la Kiiciiik-Kanija 75,

ni.-a trimis cu multe hirtii la comandantul (muhafiz ) Lipovei si afara de72 Lipova a fost ocupatá de austrieci In 1690-1691.73 *ohms, In Banat.74 Aprod care supravegheazá pe cei lnchisi.25 Mica Kanizsa (Canizsa).

(1,79)

438 SELAHDAR FINDIKLILI MEHMIED AGA

aceasta rn.-a instiintat c acesta trebuie s trimitg imediat aceste scrisori lacraiul Transilvaniei, Veterani (Feterani ). N-am nici o stire ce scrie in acestehirtii. Oastea austriacA, care abia venise la Oradea ( V arad )", avea de gind.sA-1 astepte aici pe comandantul lor (komantan ), craiul Veterani. Nemtii,pinl la unirea lor cu fortele ardelene, fàr sg-si dea seama de cAdereaLipovei, voiau sá meargA asupra ostii turcesti spre a da lupta cu ea pe cimp.deschis. Printre fortele din Oradea erau 90 de tumiri mari si rriici. Fiecareosta§ purta la el hrana pe cinci zile. Produsele de merinde (zahere ) se pre-lucreazA la Seghedin. Nu stiu cite tunuri au cu ei si nici ce nurnAr de osta§iau string in ordie, deoarece comandantii nemti ascund numArul ostasilor.Numai dupA spusele populatiei, sint nu mai putin de 50 000 de osta§i.OlAcarul neamt, dupá ce a expus tot ceea ce stia, a fost trimis la inchisoare.

In scrisoarea sositA de la Arnavud Mahmud pasa, beilerbeiul Rume-(1 80) liei, se arAta si se cerea (arz) : Veterani, craiul Transilvaniei, a alergat

, cu 8 000 de cAlgreti si cu 4 000 de pedestrasi in ajutorarea cetAtii Lugoj,oastea pedestrA de pe lingA mine <Mahmud pasa > este indestulAtoare, nu-mai din fortele de cAl'are-ti mai este nevoie sA fie trimisi Inca 3 000 de cala-iai pentru ajutor". Potrivit cu aceastA scrisoare, in sfatul care a avut loaIn cortul marelui vizir, s-a gAsit &A este potrivit ca in ajutorul lui Mahmud.pasa sa fie trimis hanul Crimeei, Hagi Selim ; acesta venise cu osti impo-triva Austriei si ajunsese prin imprejurimile Timisoarei, dar la inceput seconsiderase cA este o greseala sA se desparta de fortele noastre . De aceea,potrivit cu aceasta, a fost scris §i trimis un hatt-i humaiun emirului stegar(mir-i alem) Frenk 77 Mustafa aga i lui Selim Ghirai. Mustafa aga, ga-sindu-1 pe Hagi Selim Ghirai sub cetatea Timisoara, si-a predat hatt-ihumaiunul, apoi aceasta scrisoare imparateasca (hatt) a fost citita In fatafiilor hanului (hanzade) §i a mirzacilor din Crimeea §i *irin, care se gAseau Inordia tatareasca. Ace§tia <adicA tatarii >, dupa ce s-au vAzut in trei, auraspuns : Am venit din Crimeea pina aici §i am batatorit atitea dru.muri,atit noi, cit i animalele noastre nu mai avem nici o putere. InsA inainte

223de a vedea fata padisahului nostru, sa ne intoarcem sau sa plecAm in aju-v. tor este pentru noi o tieaba grea. Iatà, sA, vedem fata padi§ahului nostrui dupA aceea pentru tot ce se va porunci pentru cauza padisahului ne putemsacrifica sufletul si capul". Crimlenii, care in acea zi isi facusera rugAciunea dedimineata (sabah namaz) la Timisoara, s-au pus pe drum si au continuat s'AmeargI spre ordia imparateasca. In aceastA zi, pe la chindie ( ikindi sula-rinda ), indatà ce sosi un tAtar 78 cu stirea despre apropierea hanului Cri-meei de ordia imparateasca, marele vizir a trimis inainte meterhaneaua79cu ostasii sai, in frunte cu chehaiaua (kethuda ), spre a intimpina pe hanulCrimeei. Apoi, <marele vizir >, luindu-1 pe IMO el pe ahin Mehmed pa§a,pe Misirlioglu, pe vizirul Ibrahim pasa §i pe mai marii ienicerilor cu agaleleostii, 1-a intimpinat pe Selim Ghirai la marginea ordiei imparatesti. Apoi,cu o mare pompA 1-a avut de oaspete pe acesta in cortul sAu. Dupa ce apetrecut In acea noapte In cortul marelui vizir, In dimineata urmátoare,

78 Grafie neclará. Poate fi citit si V aradin.77 Frinc, adicA european (venetian, genovez).78 Cu sens de oläcar, curier.78 Mehterhane : tacim de muzicanti ; muzica turceascä.

NIUSRETNAME 439

in prima zi a lui safer (1107)80, prin mijlocirea marelui vizir Selim Ghiraia fost infati§at padi§ahului. indata cc pacli§ahul 1-a intrebat de sanatate,zicindu-i : Bine ai venit, cum e§ti dupg necazurile drumului ? ", SelimGhirai han i-a raspuns : Slujba la stapinul meu este o marinimie pentruace§ti robi ai sai.". Dupa aceasta, i s-a dat invoire sa se a§eze pe o manta(ihram ), a§ternuta la picioarele tronului. Dupa ce au vorbit amindoi untimp despre situatia du§manului, hanul Crimeei a fost imbracat cu o Ca-banita de samur, cusuta cu catifea ro§ie, iar de calpacul de pe capul sauau fost agatate doug sorgueiuri lucrate artistic §i in afara de acestea i s-amai daruit o tolba cu o sabie.

<Dupd terminarea intrevederii a urmat cdftdnirea cu bldnuri (kontcq) de samur a citorvademnitari din suita lui Selim Ghirai, precum si a fiilor sai care-I insotiserd : Azamet Ghirai,sultan Hagi Ghiraizade Islam Ghirai, 6anibek Ghiraizade Bath Ghirai sultan 81>

Un ienicer, prinzind o catana, pe nume Topal, care de ani de ziletinea drumurile din imprejurimile Timi§oarei §i teroriza satele din aceleparti, 1-ar fi ascuns §i apoi s-ar fi inteles cu acesta sa-1 elibereze in schimbulunei sume de bani destul de marl. Kdavuz Piri aga, be§liaga din cetateaTimi§oarei, fiind in§tiintat despre aceasta, i-a prezentat situatia padi§a-hului §i a cerut omorirea acestui haiduc. Topal, flind gasit in locul undeera ascuns, a fost adus in fata padi§ahului §i. capul lui a fost taiat chiarde ienicerul care 11 ascunsese.

Spre seara, vestitorul care venise de la beilerbeiul Rumeliei, Mahmud.pa§a, pentru ajutor a fost intrebat despre situatia du§manului. Si acestaa dat de Itire ca Veterani craiul §i-a lasat in urma bagajele §i zahereaua§i ca mergea in ajutorarea Lugojului cu 8 000 de calareti §i 4 000 de pedes-tra§i austrieci 82, dar indata ce a auzit de caderea Lipovei §i-a virit intabara oastea pedestra, iar calaretii au fost intor§i din drum, ca §i zahereaua§i poverile (agirlik ); apoi, a inceput sa sape §anturi (hendek ) Rugg. Lugoj,unde-§i stabilise tabara. Acesta mai explicase ca pe ling5, Mahmud pa§abind un numar indestulator de oaste pedestrá, daca i se va mai trimiteun numar de calareti, poate sa inceapa lupta cu Veterani, altfel Mahmudpap trebuie 0, se retraga.

Potrivit cu aceasta §tire, conducatorii o§tii, adunati in divan incortul marelui vizir, cercetind situatia, au spus : Tunuri, munitii §izaherea se gasesc in cantitate indestulatoare la ordia imparateasca. Darinainte de toate trebuie avuta in vedere situatia cethtii Timi§oara. Dupace vom acorda tot ce este necesar acestei fortarete, cu toate fortele careramin in urma va fi potrivit sa mergem impotriva generalului Veterani".Hothirea luata la adunare a fost adusa §i la §tirea padi§ahului. Dupg aceeaacesta §i-a ales din cele ce se glseau in ordie : 14 000 chile de grin, toatetunurile luate din cetatea Lipova, cu 71 de butoaie de grenade (humbara ),44 de co§uri pentru cumbarale (sepet kumbarast), 4 500 de grenade demina, 5 butoaie (varil ) de smoala (zift) §i ra§ina de pin (cam sakirt ),

.,.

" 11 septembrie 1695.81 Acest fragment nu se gaseste in ms. Veliyuddin efendi.82 Autorul cronicii nu este informat asupra efectivelor reale ale lui Veterani. Dupd izvoa-

rele austriece, acesta, in afard de maghiari (haidu$ak) §i sirbi, mai avea o oaste austriacd de15 000 de calareti si 3 000 de pedestrasi, si o alta de 18 000 (cf. J. v. Hammer, Histoire de L'Em-pre Ottoman, Paris, 1838, XII, p. 386).

(1,81)

440 SELAHDAR FINDIKLILI MEEMED AGA

ca i muniii1e trebuincioase. ampreund cu acestea > la 2 safer (1107) 83,intr-o zi de duminicd, i s-au dat lui Hagi Mustafa aga 500 de seimeni(sekban), 500 de ieniceri, 500 de spahii serdenghecidii vi 500 de ostaviegipteni vi a fost trimis la Timivoara, avind in sprijinul salt pe beilerbeiulde Adana, Cerchez Ibrahim pava.

(1,82) Cadavrele ovtenilor duvmani dzuti in pdrtile Lipovei incepindse strice, a fost nevoie de schimbarea locului de conac. Atunci padivahulnostru s-a ridicat din cortul sdu impärdtesc vi a venit la micul slu cortumbrit de pe o colind. Aici petrecut timpul spre prinz. In acest timp,marele vizir si-a retras ordia inapoi, cale de vreo 15 minute, iar cortulimpardtesc a fost avezat, iarài, pe un loc destul de inalt.

In aceastd seard, adid, in a 3-a zi (a lui safer 1107) 84, luni noaptea,a venit din nou un crainic (feriyadei) de la Mahmud. Cind a fost intrebat

acesta despre situatia duvmanului, a spus acelavi lucru ca i omul carevenise mai inainte. Dupd ce situatia a fost iardvi cercetatd de cdtre pavale,au invtiintat &á in dimineata urmatoare Ii trimit in ajutor 3 000 de fatarisub comanda lui Baht Ghirai ; de asemenea, i-au dat de vtire i lui CerchezIbrahim pava ca, dupd ce va la'sa materialele trimise la Timivoara, impreundcu fortele vilaietului Adana sd meargd la Lugoj, spre a-I ajuta peMahmud pap.

In ziva de 4 (safer 1107) 65 a venit o iscoadd din partea nemteascd,care a adus vtirea despre trecerea duvmanului pe podul Cenadului (Canad)de pe apa Murevului, avezarea lui la Arad (Arat) §i c scopul urmäritera de a ocupa vdile vi a lovi din spate fortele turcevti din Lipova". Potrivitcu aceastà vtire, indatà a avut loc o adunare, unde s-a spus : Nemtiivenind asupra noastrd, noi trebuie sg, ievim de aici. Dupd ce vom lásaefectele noastre (agybk ) in cetatea Timivoara, s mergem asupra Lugo-jului i sd-1 ajutdm pe Mahmud pava. In acest timp, dad, duvmanul neva ataca, fie din fatd, fie de la spate, ne vom apuca de luptd ; dad nerdzboim citeva zile la Lipova, neamtul va pune stdpinire pe trecdtori(bo'daz), iar pe noi, rdminind in vägdund, ne va viri in pdmint cu focultunurilor. Deci, ar fi mai bine ca o clipl mai devreme sd plecdm de aici".Potrivit cu hotdrirea la care s-a ajuns, s-a scris un hatt-i humaiun vi a fostinsdrcinat hanul Crimeei ca impreund cu oastea fatdreascd s ia in stdpi-fire tredtorile prin care urma s vind duvmanul. in aceastd zi, spreseaVa, dmilele care plecaserd la Timivoara pentru munitii i zaherea auajuns iardvi la ordie. Dupd ce au poposit vase zile In cimpia Lipovei, ina 25a zi (a lui safer 1107) 86 s-a ridicat toat a. ordia, fiecare cu coloana saievind la drum. Pe lingd Suleiman pava au fost dati : comandantul caraule-lor de ariergardd (ardi), beilerbeiul de Karamania, Hisim Mehmed pava,cu fortele tinutului sdu, pentru paza tunurilor i mutasarriful sangeaculuide Menteve, Findik Mustafa pava, cu ovtile tiauturilor de ErzerumTrapezunt. S-a poruncit ca mai intii sd, fie luate bagajele i efectele ordiei,iar in urmd sd vind ariergarda hanului tdtdresc cu ordia sa. In timp ce or-dia impdrdteasd pornise <la drum >, ploaia care incepuse, devi 'Area

83 12 septembrie 1695.84 13 septembrie 1695.85 14 septembrie 1695.86 5 octombrie 1695.

sO

si-a

si j

si

NUSRETNAME 441

trecgtoare, a continuat <sg cadg>, transformind drumurile in bgltoace.Din aceastg pricing, uncle harabale de zaherea si munitii s-au stricat simulte din ele s-au impotmolit in mlastini. Padisahul nostru, cind a vázutacest hal, i-a intors indatg pe ghediiklii, muterferricale si pe ceausi la def-terdari cu ordinul <ca harabalele > care pot fi reparate 0, fie reparate, iarmunitiile si zaherelele din cele care nu mai pot fi reparate sä fie inegreatepe egmile. Astfel au inaintat cu o mie si una de greutati si seara, dupgegderea intunericului, s-a ajuns la palanca Sanad. Desi ploaia s-a oprita doua zi, pe timpul ruggciunii de dimineatg, totusi multe din harabalerästurnindu-se pe drum, in aceastg zi a avut loc aici un popas, asteptindu-seharabalele rgmase in urmg. Abia spre prinz harabalele au putut sg ajunggla ordia impgrgteascg. Sarcina de ariergard'a incredintatg lui Findik Mus-tafa pap nefiind la locul ei, mutasarriflicul de Mentese i s-a dat luiBostangi Mahmud pap, care se ggsea in cetatea Timisoarei.

in aceastg zi, beilerbeiul de Rumelia, Arnavud Mahmud pap, impreungcu fortele de pe lingg el, s-a intors de la Lugoj la Timisoara. Potrivitcu invitatia padisahului, a venit el insusi mai inainte la ordia impgrgteascg§i a fost infgtisat <sultanului>. Mahmud pap a povestit lupta care avuseseloc, zicind : Spre a cuceri cetatea Lugoj ne-am asezat in satul Boldoz,la o depgrtare de aproape un ceas si jumgtate de aceastg cetate, in impre-jurimile cgreia am sgpat santuri si am fgeut intarituri. Intre timp, amaflat de ascunzisul craiului de Transilvania, afurisitul de Veterani, cu8 000 de calgreti si 4 000 de pedestrasi, intr-o pgdure de pe malul apeiTimis ( Tama? ), la o cale de un ceas de cetatea Lugoj ; am aflat aceastade la tgranii care lucrau cu el, precum si de felul cum se imprejmuia cu§anturi si cg numai pe la spate rgmgsese o bucatg de loc deschis. La aceastgstire, am inaintat eu 2 000 de eglgreti si am dat un atac peste noapte.Desi 1-am atacat pe Veterani cu tunuri si pusti, totusi acesta n-a fostggsit descoperit (bo$ ), ci se intgrise din toate pgrtile cu tunuri, ea un mis-tret, nelgsind mgear o cale deschisg. Dupg ce am nimicit aproape 200 deghiauri, care ne iesiserg in fatg, si am ineeput sg inaintgin asupra taberei<dusmane >, am vgzut cg Veterani porneste un atac asupra noastrg, siin fata acestui atac al lui Veterani, la care se putea face fatg abia cu 10 000de ostasi alesi, §i spre a nu distruge pedestrasii de sub comanda mea,potrivit cu porunca voastrg, am fost nevoit sg ma retrag si m-am intorsteafgr si sgngtos de la Timisoara". Dupg aceasta a fost intrebat si capora-lul (kapral ) neamt (nentve ) Chirca (Kirka) 87, pus peste zece oameni(onbap ), adus de pe linga Mahmud pap, care a spus : Oastea austriaca§i Veterani, unindu-se ling/ Lipova, trebuia sa dea atac asupra ostii tur-cesti. Dar din pricina caderii cetatii Lipova, oastea austriaeg retragindu-sela Kiiciiik-Kanije, Veterani s-a inchis §i s-a intgrit intr-o tabgrg ; in acesttimp eu rn-am folosit de prilej si am fugit lingg Mahmud pap". Dupgce a explicat toate acestea, Chirca a fost trimis, pentru moment, lainchisoare.

Tot in aceasta zi, Kurd 88 Mehmed pap, infgtisindu-se padisahului,a argtat eeea ce dorea, spunind : Vizitind partile Cenadului, in impreju-rimile sale nu s-a gasit nici o urmg de du§man, dar in depgrtare, numai

87 Dupä nume pare a fi vorba de un bilnatean sau ardelean.88 Din neamul curzilor, care locuiesc In partea ra'sdriteana a Anatoliei.

(1,83)

2241.

(1,84)

(1,85 86)

(1,87)

442 SH,AHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

din loc in loc si din cind in cind, se vedeau focuri. Insa neavind in jurulmeu o ceata de oameni, n-am putut sa mg intind pia, la aceste locuri.Dad, mi s-ar da o ceata, atunci a§ putea sg culeg stiri de la dusman si 4aduc o limbg (dil )". Arzul sau cererea lui Kurd Mehmed pasa fiind gasitg"potrivita, i s-au dat atitia oameni cit a dorit si iargsi i s-a dat invoiresit plece spre a stringe stiri de la dusmani.

Lui Hagi Mustafa, chehaiaua marelui vizir, ca sa primeasca pazaTimisoarei i s-au dat feude vizirale (hass ). In locul sau a fost numit soco-titorul (muhasebeei) pentru haraci Mehmed efendi, din Istanbul.

In a 7-a zi (a lui safer 1107) 89, zi de vineri, ordia imparateasca deaici, punindu-se in miscare, a conacit in fata Timisoarei.

In aceasta zi, capugibaslia (kapueubasiik ) a fost acordata lui Sulei-man efendi, agg peste peskiroglanii 9° de la odaia palatului (has-oda ). . .

<Vizirul 61afer pasa, muhafiz de Belgrad, vizirul Daltaban Mustafa pasa si altii au pornitcu o flotild (ince donanma) spre Tittel. Descrierea infringerii austriecilor si a ocupdrii acesteicetdtii de cdtre turci. Intors de la Tittel la paza Belgradului, Oiafer pasa a adresat sultanului oscrisoare in care relateazd cucerirea localitdtii Titteb.

Vineri, 8 (safer 1107) 81, a sosit vestitorul (niiijdeci) lui Ciafer pasala ordie, care indatg a fost infatisat padisahului.

Hanul Crimeei, poftit in fata padisahului, a avut cu acesta o intre-vedere tainicg despre situatia serhatului.

Pe timpul chindiei a fost adus in fata padisahului un caporal dinAustria (Nentveli I), care fusese prins si adus la ordie de catre unul dintremirzacii tatari. Acesta fiind intrebat, a rgspuns : Azi dimineata, in timpce trecusem pe la Cenad si pe cind cumparam orz, am cazut in mina ta-tarilor". Apoi a aratat, in continuare, ea in ordia austriacg se ggsesc 55 000de osteni, pedestri si &Mari, si dad, se adauga, la acestia si fortele catane(katana ), numkul lor atinge 60 000 de ostasi. Apoi, dupa ce a facut cu-noscut ca in armata <austriaca> se gasesc 60 de tunuri f ahi §i ca merindele(zahire ) ostii sint aduse cu corabiile din Seghedin, a argtat ea generalulFrederikos a lasat 5 000 de razboinici, pedestri si cargri ; dupa aceea,cu toate fortele sale, s-a pus pe drum si in sapte zile era la Kaciiik-Kanije,iar in ziva urmgtoare a sosit la apa Tisei. Apoi, de aici, trecind la Cenad,urma sa porneascg pentru salvarea cetkii Lipova. Dar intre timp, aflin-du-se de caderea Lipovei, au trimis iscoarie (dil) prin imprejurimi, careau prins un turc de la care au aflat ca <cetatea > Lipova, dupa cucerire,a fost facuta una cu pamintul si dupa zdrobirea armatei austriece urmaca padisahul sa inainteze asupra cetkii Oradea. Potrivit cu aceste stiri,comandantii austrieci s-au adunat si s-au sfatuit intre ei. Generalul Frede-rikos si generalul Raiser doreau sä inceapa lupta, generalul Caprara insa,tinea seama de numgrul mare al ordiei turcesti.

224 v. <Dupd multe discutii, au cAzut de acord cd nu este drept ca ostasii lor sd moard In zadar,ci este mai bine sd dea lupta cu turcii atunci cind acestia vor fi pusi pe fugd>.

Aceasta pgrere fiind gasitg bung, comandantii austrieci si-au trecutindata ostile pe tarmul de dincolo al apei Mures. Ping atunci Inca nu

89 17 septembrie 1695.99 Pag care avea in grija prosoapele curtii.93- 18 septembrie 1695.

NitTSRErrNAME 443

sosise nici o stire in tabgra austriacg despre unirea fortelor tgtgresti cu celeale ordiei padisahului. Din pricina aparitiei turcilor in imprejurimile(yore) cetgtilor Tittel i Varadin, austriecii sint pe cale de a se intoarcela Varadin. Dar la sosirea tirii despre intoarcerea padisahului de la Lipovala Timisoara, si-au ales 3 000 de cdlgreti si 2 000 de pedestrasi i dupg cei-au trimis sub comanda lui Veterani, s-au ridicat din Cenad si au plecatspre Seghedin ; in caz cg padisahul va pleca din Timisoara direct spreBelgrad, atunci generalul Frederikos, unindu-se cu craiul Veterani, nutrestesperanta sg-i loveascg pe la spate. Apoi, dupg ce a mai spus cg in ordiaaustriacg, oastea este foarte zdruncinatg din cauza diareei si a tifosului(ishal ye hunemadan), caporalul a fost trimis la inchisoare, iar tgtarilorcare 1-au adus ii s-au dgruit caftane si 400 de curusi (kurw).

In a 9-a zi (safer 1107) 92, zi de duminicg, padisahul a sosit in cetateaTimisoara, descinzind la Turnul tunarilor ( Topgular Kulesine). Au fost,scosi din Timisoara, adusi mai inainte la paza ei, beilerbeiul de Sivas,vizirul Kandilci Hiisein pasa, fostul beilerbei al sangeacului Ineu ( Yanova),Deli Omer pasa, fostul mutasarrif al sangeacului Ceankiri, KaraMehmed pasa din Bagdad (Bagdadh), fostul mutasarrif de Gyula (Gilleli),Mehmed pasa ; din 14 companii (oda) de ieniceri care se ggseau in cetate,au fost scoase 4 companii de armurieri i tunari si 1 800 de spahii silah-tali, care se aflau in cetate. in locul acestora au fost numiti <pentru paza'Timioarei> mutasarriful sangeacului de Hamid-ili, Tgtar Salih pasa,mutasarriful sangeacului de Mentese, Bostangi Mahmud pasa, KatanaMustafa pasa adus la guverngmintul (yalia) Ineului, beiul de Crusavgt,Bektas bei, cgruia i se acordase beilicul sangeacului de Amasia, spahiiide timare i feude viagere (dirlik) ai tinuturilor (eyalet) Adana si Marascu agalele marilor feude (hass ) ale Rumeliei, care trebuiau sg, ving,.350 de iamaci (yamak), 5 companii de ieniceri, 5 companii de gebegii,4 odgi de tunari si 500 de spahii serdenghecidii, dar cu conditia sa" li seplgteascg leafg, (ulufe) pesin pe cite un cist. Tot cu conditia de a rgminela paza Timisoarei ping, la trecerea a 20 de zile de la Kasim a anului vii-tor 93, s-a dat porunc i spahilior de timare i feude ai tinutului Sivas,lui Küeiük Giafer pasa, care trebuia sg, ving de la Belgrad, cgpitanuluide buluc (batik bap) Bosnali Fazli cu 2 000 de ostasi pedestri de beilicsi 900 de viteji dintre silahtari. i peste aceste forte a fost numit comandant(baOug ) vizirul Hagi Mustafa pasa. Infgtisat padisahului, Hagi Mustafapap a fost imbrgcat cu blang <de samur > de sus ping jos, in timp ce Meh-med aga, loctiitorul (yekil) lui yeniceri agasi, a fost numai aftgnit. Mindcinstit cu onoarea impgrgteascg, <padisahul> a zis : Acum s5, te vdd,in slujba in care ai fost numit sg nu ai cusur ; bungvointa mea este cu tine !".Dupg ce s-a vgzut ca, Timisoara a fost intgritg, asa cum trebuia, cu tunuricare se ggseau in ordia impgrateascg, doug kolonborne, unul pentru ghiu-lele de 5 ocale, altul pentru ghiulele de 3 ocale, cu 40 de tunuri $ahi,au mai fost predate cetatii i cele mai bune depozite de munitii (cebe-/lane). Se hotgrise ca pentru aceasta sg se aducg 15 000 de stilpi mari dinsatele din imprejurimi, iar arhitectul neamt cgzut in captivitate la Lipovaa fost insgrcinat cu treburile repargrii acestei cetgti <Timisoara Apoi,

92 19 septembrie 1695.93 26 octombrie 1696.

(1,88)

i

>.

444 SILAHDAR FINDIKLILI MEHNIED AGA

dupa ce a fost data sarcing beilerbeilor de Rumelia §i Anatolia sa cureteinteriorul §i §antul cetgtii, norocosul padi§ah s-a intors la cortul impgratesc.

Norocosul sultan (Mink& ), dupg ce §i-a luat rgmas bun de la cetateaTimipara §i de la victoriosul serhat, In a 10-a zi (a lui safer 1107)94 apornit direct spre cetatea Lugoj. Pe cind ordia trecea spre apa Timi§§i tocmai cind pe pod era o mare imbulzealg, preafericitul padi§ah, ar-zindu-§i umbrarul intr-un loc apropiat de capItul podului, a urmgrittrecerea o§tii. Dupg ce o parte din ordie a trecut podul §i alta a folositvadurile (gecit) de trecere din partea din fata, ping, la terminarea treceriiordiei, padi§ahul nostru a pornit din locul sail §.1 dintr-o sgriturg (hamle)a trecut podul. Apoi, dupa ce a inaintat trei ore pe malul riului Timi§,a descins la un conac arzat in vatra (yurt) satului numit Pogonici. inacest conac a fost luata la intrebgri o catang maghiarg care cgzuse inmina tatarilor. Acesta a spus ceea ce §tia : Ieri, pe cind mergeam cuaproape 50 de cglareti spre Seghedin, ne-am intilnit cu tatarii ; tovarg§iimei au putut sg fugg, in timp ce eu am fost facut prizonier. Dup6 ce s-aaflat despre aparitia fortelor turce§ti in pgrtile dintre Tittel §i Varadin§i despre inaintarea padi§ahului spre Bacika 95, ieri tabgra nemteasca s-aridicat din Cenad §i s-a arzat la Macova 96, cale de trei ceasuri mai departe,in fata Serinei. Ordia noastrg avind in fatg cavaleria §i in spate pedestri-mea, cu acest tertip sint pe cale de a ajunge la Varadin. Dar habar n-amce au de gind sa' fad, dupa Varadin. Sa ajungeti numai la Varadin §i acolovoi <turcii> yeti fi intimpinati". Dupg ce a spus §i a explicat cele de maisus, a fost trimis la inchisoare.

(1,89) in a 11-a zi (safer 1107) 97, zi de marti, toate bagajele §i efectele(aairlik ) §i fortele de ajutor al:161.1nd pe drum au fost incredintate coman-dei lui Arnavud Suleiman pa§a §i lgsate in urmg. Celelalte forte au pornitin grabg la drum. Pe la mijlocul drumului, hanul tatgresc fiind invitatsa se infati§eze <sultanului>, Selim Ghirai apropiindu-se de padi§ah adescàlecat de pe cal. Apoi, dupg ce a sgrutat scara sultanului, iarà§i aurcat pe cal, dindu-i-se permisiunea sg meargg impreung cu imparatulnostru. Aproape o jumgtate de org, ping la despartire, au vorbit, calgri,despre situatia du§manului, dupg care, spre Sibiu, Ghirai a fost cinstit,dindu-i-se o iapg impodobitg, dintre caii de edec. i iara§i pe dium, cindau ie§it la palanca Boc§a s-au intilnit cu harabalele osta§ilor arnautirgniti ; li s-au dat galbeni drept bac§i§ §i inimile lor s-au inviorat. Cindau sosit in vatra (yurt) satului Boldor, la o departare de un ceas §i juma-tate de cetatea Lugoj, intinzindu-se cortul imparatesc in §antul tabereisgpat de beilerbeiul Rumeliei, Mahmud pa§a, padi§ahul a a§teptat ping, laarzarea lui in umbrar. De§i padi§ahul era inconjurat de spahii silahtari, to-tu§i s-au luat mgsurile necesare de pazg, in timp ce hanul Crimeei a plecat ingraM mai departe. Acesta a inceput sa urmareasca mi§cgrile du§manilorcare erau in tabgra din afara cetgtii. Spre a impiedica un eventual atacdin partea du§manului dupg trecerea mla§tinei, ceea ce putea sg producainvalmgralg in ordie, fortele Rumeliei §i Anatoliei au fost trimise inainte.

" 20 septembrie 1695.95 Becse Uj (?).96 Mako (?).97 21 septembrie 1695.

NUSREtTNAME 445

Aceastg dorintg a hanului Crimeei a fost indeplinita inainte de a se ajungela locul de conacit. In acest timp, norocosul sultan ( _Mink& ), descinzindla conac, a inceput rugaciunea de chindie (ikindi namazins) §i, dupg cea terminat ritualul mahomedan (siinneti ), s-a ridicat in picioare spre a,se convinge de ceea ce se petrece. In acest timp, cglguza hanului din Cri-meea, grgnicerul (serhadh) Topal, adusese marelui imbrohor (mir-i ahur )Mehmed aga caciula impodobita (9eleng ) §i briul cu cremene 0. pistoalelesmulse de la o catang maghiarg, care se afla la marginea taberei din Lugoj.Padi§ahul nostru, dupg ce a primit armele catanei, a dgruit un pumn degalbeni §i o centurg impodobita grgnicerului Topal, care le adusese. Dupgindeplinirea ruggciunii de searg, s-a dat permisiune hanului din Crimeea0, se apuce de luptg cu du§manul ; aceastg poruncg a fost trimisa prin spa-tarul (silahor ) Misirli Osman aga. In. acea noapte, la orele patru, Osmanaga, intorcindu-se de la hanul tgtgresc, a adus §tirea ca Selim Ghirai §i-aimpartit fortele in trei cete (b öliik ), cu doug a inconjurat ordia austriaca,iar a treia ceata a fost lgsata, in urma. Dupg aceea, fiecare trebuia sg segaseascas la locul sgu, iar Suleiman pa§a, rämas in uring cu bagajele §iefectele, a fäcut cunoscut prin strigatori (tellal ) ca, cei care vor faminein urma vor fi uci§i.

In ziva urmgtoare, miercuri, a 12-a zi a, lunii (safer 1107) 98, inainte dea trece la actiune, maria sa padi§ahul nostru a trimis prin micul imbrohorCerkez Mehmed aga salutari §i porunci zilnice de imbgrbgtare hanuluidin Crimeea, pa§alelor, beilor, agalelor de ogeac §i tuturor o§tilor, (1m)zicindu-le : Aceastä zi este ziva hotgritoare, cei care s-au angajat Ca sin-jeascg sg nu aibg cusur, sg urmeze pilda stäpinului lor ; acum este timpul dea-§i argta zelul, bravura §i supunerea, grija mea cea mai mare va fi acor-data celor care vor face acte de vitejie". In acest timp, dupg ce au fostuci§i un haidusak prins pe cind spiona §i o catang maghiard, prinsa ieri,alaiurile au fost legate 0 ordia imparateascg a trecut la actiune.

Indata ce s-a vazut cetatea Lugoj, hanul Crimeei s-a intilnit calarecu padi§ahul nostru §i i-a zis : Voi sg inaintati direct cu ordia asuprataberei, in timp ce eu, robul vostru, cu oastea tatareascg de pe linga, mine,traversind apa Timiplui in partea de jos a cetatii, voi tiece in spateledu§manului". Luindu-§i apoi ramas bun de la sultan, <hanul s-a indephr-tat >. Dupa, ce tabgra a fost a§ezata, in fata cetatii, s-a poruncit ca toticalgra§ii §i pedestra§ii fa/11mi in urmg sg inainteze spre liniile (hat ) dinfata. Fortele lui Veterani furl a§ezate cale de un ceas in fata cetatii Lugoj,pe drumul Sebe§ului, cu partea dreapta rezemata de capetele a doug mla§-tini mari, iar partea stingg' pe o apg curgatoare, izvorita dintr-o stincg 225 r.adincg, prapastioasg. 0 despartitg de Timi§ ; iar spatele mla§tinilor fuseseiginchise cu §anturi, intgrituri, harabale §i tunuri, §i in acest loc se intarisecraiul Transilvaniei, Veterani, unde in afarg de bucgtar (asei,), de sluji-tori sirbi §i maghiari, fiecare ales dintre 20-30 de osta§i, mai avea 4 000de pedestra0 ale§i, 8 000 de osta§i calgri, intr-o intariturg de 5 000 depalisade acoperite cu fier curbat, 0 12 000 de rgzboinici nemti. CraiulVeterani, argtind o§tenilor sad ordia turceascg din fata, i-a imbgrbatatla luptg, spunindu-le : Aceasta este oastea pe care noi am infrint-o infiecare an ; venind, ei vor inconjura cetatea, dar noi ii vom lua pe la spate

98 22 septembrie 1695.

(1,91)

446 SIILAHDAR FI1NDIKLILI mEnavrED AGA

vom nimici. Le vom &gm tot spatele i Ii vom imprdstia, &dci iatdvinatul a venit pe propriile sale picioare in fata noastrd". Aceste vorbe

le lui Veterani ajungind la urechile padisahului nostru, s-a dat porunedtuturor vizirilor, beilerbeilor i agalelor de ogeacuri sà mearga, cu atentieasupra dusmanului.

Potrivit cu aceastd poruned, s-a trecut la hires, fdra, sa, se atingd decetatea Lugoj, a cdrei fortdreata, raminea la stinga, iar apa Tirnisului decealalta, parte.

Astfel, dupa, ce au ajuns la un menzil de bataia tunurilor, pe la orelesase, hirtuitorii (varhaenar), iar din spatele lor ogeacul ienieeresc cu tunu-rile fahi pe care le aveau cu ei, s-au apropiat de liniile dusmanului dinpartea mlastinei si au inceput, cind i cind, s5, traga, din tunuri. In acesttimp, <a inceput sa, inainteze > aripa dreapta, a tuturor pasalelor i oasteaegipteand, iar la bratul sting grAbea inaintarea beilerbeiul Rumeliei,Arnavud Mehrned pasa, impreund cu garda i oastea tinutului sdu i cufortele beilicului albanez. La un moment dat, strigind cu totii : Allah !Allah !, au sdrit cu mii de greutdti peste baltoace, stinci i präpdstii si aurdvdsit santurile, intäriturile (metris) §i harabalele dusmanului, intrindin tabdra <nem-teased >. Aceastd aripa, care ataca, dupd ce i-a nimicit peostasii dusmani care i-au iesit in fava, a pus mina pe tunurile dusmane sia inaintat aproape pind la mijlocul taberei dusmanului. In acest timp,Mahmud pasa, hind. lovit la rinichiul drept, a edzut. Zelul arndutilor careau -vdzut aceasta <a slabit >, au rupt-o la fug i traversind apa i malurilestincoase... au inceput sä iasa, de pe cimpul de luptd. Atunci dusmanul,cu toate fortele pe care le avea la indemind, a tábdrit asupra acestora,<astfel incit > printre addposturile i intdriturile (siper) dusmane au rdmasnumai gaziii ienicerior, cei mai credinciosi si mai zelosi, toti ceilatti hindaruncati afard. Aceastà stire fiind adusa, in taina, padisahului nostril, lacererea de ajutor a sdrit de indata, garda marelui vizir <Elmas Mehmedpasa>.eu 500 de viteji, trecind la atac. Padisahul nostru cel mdret a venit,cu muteferricalele, ceausii, spahiii si silahtarii care se gdseau in jurul sdu,la o distanta, de un sfert de ceas de intdriturile dusmanului. A poruncitca acolo, in spate, sd fie asezatd suita sa (dip alayi) ; apoi, dupd ce a intinsfriul (dizgin) calului desfdsurat steagurile si a farms neclintitca o fortgreat a. puternicd ce nu poate fi distrusd. De indata ce pagiiadunati in fata steagurilor, au trecut la citirea versetului Cuceririi (Fetihsiiresini) 99, marele muftiu (feyh in-Islam)m, care se afla pe lingd hara-baua cu mantaua profetului" (hirka-i Ferif) 101, reprezentantul serifuluide la Meca (Nakib lis-efref) 102 kadiul asker efendi1" au inceputfacd rugAciunea. Suleiman pasa a fost ldsat in urmd, drept ariergardd,apoi s-a dat porunca, tuturor pasalelor s intre cu o clipd mai devreme inluptd, iar cei rämasi in afara luptei nefiind. iertati, i s-a fdeut cunoscutfiecdruia, atit prin bostangi haseki 194, cit i prin ceausii divanului,

99 Surat din Coran.100 pe atunci thud Mehmed Feizullah.101 Pastrata si azi la Muzeul Topkapi din Istanbul intr-o camera special amenajata.102 Pe atunci era Mehmed efendi.jos Magistrat militar.104 Marele calk' al imperiului.

sau,sad,

sa

ea li

jiiica,

si-a

si

NUSREXNAME 447

se vor taia capetele. In acest timp, cind Inca' nu se dezmeticiserA binedupä moartea de erou a lui Mahmud pap, a inceput s porunceascg che-haiaua de capugii Eyuplu Hasan aga, care se afla pe 1lng cel &amt. Hasanaga, indata, ce a venit si a vgzut moartea de erou a lui Mahmud pasa,scotind un firman de sub pieptar, a zis : De ce stati? Daca, Mahmud pasaa murit, eu am devenit pasaua voastrá !". i asa cu o vorbg n'ascocitg,a inceput s adune pe arngutii impeastiati In pgdure, strAduindu-se sá-iarunce iarAsi in luptg. In acest timp, dup5, ce a culcat la pamint citivaarnAuti stegari inckAtinati, cu oamenii lor, dupä mii de greutati, a reusitiari s'à vire in lupt5, for-tele din Rumelia. intre timp, in partea dreapt6,marele vizir, spre a incuraja la atac pe ieniceri i pe pasale, a venit lalocul de lupt i s-a adresat lui ceausbasi Ahmed aga, lui Ali aga si ma-relui imbrohor Ahmed aga, zicindu-le : De ce stati, padisahul are scrisoripentru voi toti, dacg, nu <porniti>, stiti voi < ce pAtiti> !". Cu aceastai-a instiintat pe marii comandanti de oaste sg, treacg imediat la atac.Potrivindu-se celor spuse, pasalele, cuprinse de zel, s-au repezit de dou'dori cu sbiile goale (yalin ) asupra liniilor dusmanului. in citeva locuri,ostasii neputind sa. mai reziste, au inceput sa' se retrag6 ; atunci padisahulnostru cel mgret, ca Incurajeze ordia, si-a mutat inainte, cu Incao aruncatura de pusca, dip alayui sau. Astfel, cind fricosii Incepuräsa fuga, indata ce s-au intors au vazut la spatele lor steagurile imparatesticare filfiiau. Din cauza aceasta, cuprinsi de frica, ei au zis: Tata, cama-razi, padisahul s-a pus pe urmele noastre, vrea sa ne distruga, cel putinsa nu avem o moarte la i murdarg, ci mai bine sa fim martini si eroiIn lupta cu dusmanul". Si astfel, incurajindu-se unul pe altul, au trecutla atac. in partea cealaltá, marele vizir, pasalele, beii i zabitii omoraupe acei ostasi i stegari care fugeau i se straduiau sa vire in lupta pe cei-lalti. Potrivit cu aceasta, situatie, au trecut la atac a patra oara, repe-zindu-se asupra dusmanului, en care s-au amestecat i s-au incaierat.In partea dreapfa, vizird ahiu Mehmed pa5R, beilerbei de Diarbekir,lovit la sprinceana stinga i beiul de Scopije (t. skill)), Siroto Hiisein bei,din coloana arngutilor, strApuns de un glonte in obraz, si-au gAsit moarteade eroi. Lupta se inversuna tot mai mult. in acest timp, hanul Crimeei,dupg ce a trecut cu furie apa Tirniului, s-a repezit ca un, fulger asupradusmanului. Cu intrarea acestuia in lupta, ordia imparateasca s-a in.tárit

in fine, pe la orele 9 era stgpina pe situatie i dusmanul Incepuse a finimicit. in scurt timp, 5 000 de dusmani au fost trecuti prin sabie, aumurit, alaturi de generalul din Sebes, Anton, cinci maiori (binbar ) §iapa Timisului se umpluse de singe. Cind lupta a ajuns la acest pima,ostile dusmanului s-au imprastiat i an Inceput sa fugä. Aproape 500 dintreei, dupa ce au trecut apa Timi, au ajuns in mina tataralui Yamak Sadak,care asezase o capcana (pusu ) pe marginea apei, si au murit. Craiul Vete-rani, ránit la cap, indatá ce a inteles ca nu va mai putea rezista, a luat cuel aproape 1 000 de oameni, läsat toate lucrurile i, in dorinta de a-sisalva nurrtai sufletul, s-a urcat indatá In landou (hantovin ) §i,inima in dinti, a fugit drept spre cetatea Sebes. Doi viteji (gazi ), pu§ipe urmele lor, nimiceau pe toti cei pe care-i ajungeau. Astf el, dupa, ce 1-anfugarit mult timp, la intoarcere au venit la palanca Jidvar 105, aflata pe

1°5 Zsidvar.

(1,92)

sg-si

I

si,

si-a

448 SILAHDAR FINDIKEDA MEHMED AGA

un deal, in partea dreapta. Cind au vazut fuga celor 200 de ostasi dusmani,<turcii> au intrat in palanc i dupa ce an jefuit-o au dat foc Jidvarului.

Allah fie laudat ! Astfel, intr-un timp atit de scurt, de trei ore,oastea lni Veterani a fost distrusa in intregime. Depozitul de munitiilasat in. "Irma, 12 tunuri ahi darbsen de cite o oca i jumatate, artisticluerate, au fost trecute pe seama irnparatiei (beylik ); 5 000 de ostasiscdpati de sabie, en mai mult de 1 000 de femei i copii, au incaput inmina gaziilor. Afara' de aceasta, mai incapuse in mina <turcilor > tot ceera in tabara dusmana, 1 000 de pungi (keselik) de galbeni si lipori "6,diverse obiecte de aur, aram i cositor, carafe, cape, 1zi (sandik ) plinecu stofe de matase, aur i argint, brocart (diba) §i postavuri (kumcq),matasuri (ipek), pielicele i pinzeturi (guha), evanghelii, nenumaratelandouri i trasuri, alimente i bauturi en medicamente, preparate cuzahar, dulciuri, ciorchini de struguri (hevenk) conservati <usea-ti>, prega-titi en miere i grasime. Pe linga aceasta, mai cazura in miinile vitejilor

(1,94) gazii 300 de harabale de zaherea, peste 4 000 de boi, aproape tot atitiacai si giste Mfg numar, si alte lucruri de hrana, ea rare, si multe alte lucruriimportante, printre care munitii i arme, pieptare de fier, sbii, pusti(,s4), sabii foarte inguste i ascutite (meg), pumnale si aproape 600 decorturi i inca multe alte lucruri, precum i diverse prazi, care depasescmintea si imaginatia omului. In. istoria noastrg n-a fost niciodata luata,atita prada, asa ceva nici nu s-a scris i nici nu s-a auzit . . . Desigur, aceastastralucita victorie a fost obtinuta numai en ajutorul mi Allah (Tann) §ia puternicului nostru padisah, care in tot timpul luptei a stat ca o cetateneclintita ; i in eele din urma, efortul san n-a fost zadarnic i pentru des-tinul norocului sail a dat roade din belsug. Despre aceasta mare, norocoasa

fericita, victorie pe care am vazut-o, am vorbit pe cit a putut capul meumarginit. De aceea, trebuie sa se vada bine daca ceva s -a uitat sau s-aspus en cusur despre aceasta victorie. Pe timpul luptei, cind toate pasalele

toti beii ridican sultanului imaari pentru un razboi norocos, deodatapadisahul nostru i-a poruneit lui mehterbasi elute o melodic jalnicade lupta, in tonul muzicii Saba 108 . Atunci, unul dintre ofiterii comandanti(zabit) ai dusmanului, fiind de caraula (karakol) la capatul intariturilor,auzind aceasta melodic cu sunete sfisietoare, se zapaci si merse indatala craiul Veterani i Ii zise : De atitia ani am participat la lupte, darnumai acum a ajuns la urechea mea aceasta melodie, neauzita pima acum,o melodie sfisietoare (ezei) care te imbolnaveste !". i craiul Veteranii-a raspuns : Da ! j eu am auzit si din. aceasta am inteles de sosirea padi-sahului islamic in fata noastra". Aceasta ne-a explicat-o i unul dintrenemtii care, pe atunci, se gasea linga Veterani, iar apoi a edzut prizonierla noi, cum ca Veterani 1i smnlgea parul din cap si ii trintise sapca lapamint. In tot timpul luptei, maretul nostru padisah, stind neclintit cao stinea in alaiul (dip) sau, se gindea la situatia ostenilor i supusilorsM, la felul cum luptau. i pe cind statea si se inchina lui Allah cel prea-inalt, vestea victoriei i-a fost adusa intii de un dervis. Apoi, in urma aces-tuia, a venit cu vestea victoriei ceausul Bodor Musa, iar din. spatele lui

106 Ban austriac care avea reprezentat un peste.107 Seful muzicii108 Melodie specifica In muzica turceascd.

si

sa

militare.

"8

NUSRETNAME 449

au nrmat in sir capetele taiate si prinsii. Fiecarui conducator irnpartin-du-i-se bacsisuri potrivite, intr-o clipa in fata padisahului au fost aranjate1 500 de capete taiate. Potrivit cu aceasta situatie, s-a poruncit celorcare intirziasera ca prinsii kr sa fie adusi la cortul yarim aylak. tn acesttimp s-a infatisat la sultan si marele vizir : Padisahul men ! Vestea safie de bun augur, tabára <dusmanului> a fost darimata si ghiaurii aufost nimiciti si numai putini dintre ei au fugit". Apoi, cu ochii plini delacrimi a särutat poala imparatului, a descris unul dupa altul pe ostasiisai care an aratat vitejie si fata de bravura aratata de marele vizir <padi-sahul> 1-a cinstit, daruindu-i un cal dintre caii de ed.ec ai palatului. Dupa,aceea, s-a poruncit lui silahtar agasi Kiird. Mehmed aga sa cucereasca cusilahdarii sad cetatea Lugojului. Alaiul imparatesc din spate (dip-alay )fiind adus mai tnainte, locul de resedinta §i tabara (karargdh ) lui Veterania fost transformata intr-un cort-umbrar (sayeban ). In acest timp, s-ainfatisat si hanul Crimeei cu felicitari pentru victoria padisahului nostru.Maria sa sultanul nostril, asezat pe un scaun, iar hanul Crimeei pe o manta,au vorbit un timp despre lupta. De indata ce Salim Ghirai se despartide padisah si se intoarse la ordia sa, agaua de silahtari Ahmed aga, cazutpe gitul calului sau si abia respirind, a adus vestea cuceririi cetatii Lugoj.Indata ce padisahul a intrabat de felul cum a fost cucerita aceasta forth.-reap, Ahmed aga i-a povestit in cele mai mici amanunte, spunind : Inzbor de soim si fara' sovaire am trecut apa Timis, apoi am sdrit in santulorasului (varo) §i 1-am umplut. Am gäsit 400 de ghiauri nernti inchisiin cetate. Am infipt steagul (ydriik) in fata portii acesteia ; blestematii,iesind din cetate, dar fiind intimpinati de vitejii islamului, s-au speriat§i cite 10-15 oameni si-au dat caii sa-i tuna un singur om ; unii dintre eiau inceput sa intro in. vagaunile de linga cetate, altii s-au catarat pe dari-maturi, altii au darimat poarta si au intrat inauntru. Apoi, dupa ce amomorit citiva ghiauri si pe altii i-am facut prizonieri, am luat in stapinirezahereaua pa care am gasit-o". Pentru aceasta veste, Ahmed aga a fostcinstit cu doi pumni de galbeni si un caftan. Dupa aceasta s-au iutors,tot impreuna, la cortul imparatesc.

La sfirsitul cercetarii facute, s-a inteles ca pe locul de lupta muriseramai mnit de 700 de gazii si aproape 1 000 an fost raniti. Au fost asezatecorturi anume pentru. cei raniti, ranile kr au fost bandajate si fiecdruiadintre ei le-au fost impartite medicamente pentru vindecare (merhembahalara ). Mai fusesera ran* Sarkan Ibrahim pasa, la brat, si Ruda-verdi bei, la coapsa.

Spre a ridica moralul ostenilor sai, padisahui a poruncit ca trupurilevizirului Saha]. Mehmed pasa, al arn.autului Mahmud pasa §i al lui SirotoHiisein bei sa fie aduse la cortul imparatesc, fetele kr sa fie descoperite§i pentru fiecare dintre ei sa se faca o slujba religioasa si sa se zica ruga-ciuni. Pupa ce a bucurat sufletele celor cazuti ca martini, a indeplinitimpreuna en suita sa interioara (ichalk ), in fata chio§cului dreptatii(adil kd Ai i ), rugaciunile de inrnormintare. Dupa cum sta inscris in. cartile§eriatului (Pkth ), ahin. Mehmed pasa si thisein bei an fost inmormin-tati cu camasile kr pline de singe in mormintele pregatite in cort. Mahmudpasa insa, deoarece vorbise si propovaduise lumii, trupul sau a fost spdlat,potrivit cu obiceiul, si apoi inrnormintat. Acesti trei eroi martini, dupa ceau fost asezati in tarina until Rugg altul, mormintele kr au fost acoperite

29 - C. 167

(1,95)

450 SIILAHDAR FIINDIKLILI MEMII,ED AGA

cu pämint si fin si aduse in stare de nerecuroscut. Durerea pe care asimtit-o padisahul nostru pentru moartea lor I-a facut s zicA, : Intr-adevAram imprastiat ordia dusmank dar ce folos, rn-am despärtit de Mahmud,ahin si altii de-ai mei".

(1,96) <Acordarea posturilor rAmase vacante de pe urma celor cAzuti in luptA, ImpArtirea dedaruri vizirilor, inAltarea in rang a agalei de ieniceri Mahrnud aga. Sarcina prirnitä de acestapentru intArirea pazei de noapte>.

In a 13-a zi (a lui safer 1107) 1O9, zi de miercuri, maria sa padisahul,coborind cu supusii saipalatini (has kiaari ) In partea de dincoace a riuluiTimi§ spre a privi cetatea Lugoj, scribul 110 acestor rinduri se gAsea peMaga el.

Cetatea Lugoj, construita din piatrk in patru colturi, pe malul apeiTimis, este o fortareata care seaman/ cu un cotet de porci. La trecerea,cetatii In miinile noastre, fiMd ruinata de-a binelea si nefiind cu putintade a fi reparata, s-a hotarit darimarea ei. Pupa ce au fost scoase din cetatedo-11a tunuri de fier de cite 2 ocale si magazia de munitii, mai intii s-adat foc orasului (varof ) ; apoi au sapat canale subterane (lagim ) din patruparti si aceasta cetate, dealtfel ca §i celelalte, a fost facuta una en parnin-tul. Dupa aceea, am umblat si am vizitat cu padisahul cel noroeos ada-posturile si intariturile dusmanului, locurile sale de atac cn toate impre-jurimile pentru lupta. In acest timp, muteferricabasi m- Osman aga, decite ori intilnea trupurile eroilor nostri martini, punea sa fie ingropatiunul cite unul. Dupa aceea, ne-am intors la cortul imparatese, unde s-adat porunca lui defterdar efendi s imparta sabii si pusti vitejilor gaziicare le pierdusera in lupta, desi unora dintre acestia, care-si pierduseraarmele, ii s-au dat bani pentru ele.

In aceasta zi, in adunarea care a avut Mc in cortul marelui vizirs-a gasit ca nu e bine sa fie ucisi atitia oameni luati in captivitate. S-ahotArit ea toti sa fie dusi la Istanbul si cei mai tineri dintre ei sa fie cum-parati cu preturi de beilic, en cite 15 gurusi, de la vitejii gazii, spre a fipusi in slujba galerelor, iar cei mai in virsta au fost lasati vitejilor ostasi.In acest scop telaliii au facut strigari In ordia imparateasca. Potrivit cuaceasta, au fost adusi si alesi pina la 1 000 de tineri viteji dintre prizonieriin fata cortului lui defterdar efendi. Toti acestia au fost impartiti la ogea-curi, spre a fi dusi la Istanbul, iar vitejilor gazii gàsii cu capete de dus-maul taiate ii s-au dat fiecAruia, drept bacsis, cite un galben.

Iarasi, In aceasta zi, pe la chindie, Selim Ghirai, infatisat <la sul-tan> prin inijlocirea marelui vizir, dupa ce a fost primit cu stringerea demina cuvenitä, norocosul padisah i-a adresat urmatoarele cuvinte hanului

(1997) din Cnimeea : SA fiti fericii, ati slujit frumos, halal sa VA fie piinea sisarea mea". Apoi, dupa ce a acordat favoruri printilor (sultan ) de pelinga acesta, 1-a imbracat pe Selim. Ghirai cu blang de samur pretioasà,captusita cu postav ((Puha ), iar cei trei printi de pe linga acesta au fostimbracati cu anterii (kontcq ) de postav si le-a dat permisiunea sä se intoarclla ordia Mr.

109 23 septembrie 1695.110 Adia autorul cronicii, Findikilli Mehmed aga.m Comandant de muteferricale, slujitori ai sultanului, irnparliti in patru categorii

I, de palat ; 2, de leniceri ; 3, ai amiralitatii ; 4, ai marelui vizirat.

NRISRETNAME 451

<Descrierea cdf tgnirii marelui vizir, a vizirilor, beilerbeilor, beilor §.a. care arätaserä vi-tej ie in lupta de la Lugoj. Discursul sultanului cu diverse urdri pentru oaste>.

La adunarea Malta in cortul marelui vizir s-a spus : Anul acesta,in partea in care ne-am retras ne-am intilnit si cu ordia dusmanului...pe care 1-am distrus si am inlAturat o nenorocire. Dad, mai este de facuto treabA, desigur dupg aceasta trebuie s5, fie cucerirea cetAtii Sebes. Cindcu sprijinul lui Allah vom cuceri si aceast5, fortareatI, vom putea, in fine,sa" ne intoarcem pentru iernat. Dupa, cucerirea Sebesului putem s5, nehothrim Ai alegem ca drum de intoarcere la Istanbul calea dinspre Nicopol,dad, nu tot drumul Belgradului pe care am venit". Dup5, aceste cuvinte,am incheiat cu fatiha 112 §i. hothrirea pe care am luat-o au fAcut-o arz ...la pragul padisahului.

In a 14-a zi (a lui safer 1107) 113, vineri, cind toata ordia se pusesein miscare si. cind. Ind, nu se despArtiserl de vatra (yurd) locului, a sositla ordie un prizonier turc, fugit pe jos din cetatea Sebes. Acesta a venitmai intii pe 1ing5, marele vizir si apoi, fiind dus araturi de scara padisa-hului, a f6cut cunoscut a. moartea craiului Veterani, la dou.5, ore dup5,intrarea in cetatea Sebes cu 850 de c5,15,reti, din cauza ranilor cáfatate 226 r.In urma luptei de la Lugoj. Din pricina mortii acestuia, cei aproape 4 000 de (1,98)

pedestrasi austrieci care se g6seau in cetatea Sebes s-au speriat de ordiaturc5,. Ei au lasat in cetate tunuri, munitii si zaherea, luind cu ei numailucrurile pe care le puteau transporta, au fugit si au dus cu ei in muntiiTransilvaniei aproape 80 de prizonieri turci. La aducerea stirii, turcula prima bacsisuri foarte bogate, un rind. de haine si un cal, fiind numitcal'auzl pentru drumul spre Sebes. Un gaziu viteaz de la serhat, care 1-aajuns din urml pe prizonierul turc, a adus din Sebes un sfesnic mare(amdan) de aramg, intdrind vorbele celui de mai sus.

De aceea, la aceastà stire, pe cind toat5, ordia se inveselea, marelevizir apropiindu-se de padisah 1-a felicitat pentru predarea cetAtii Sebes,iar ca r5splat5, a fost acordat pasalei un cal impodobit, dintre cei de edecde-ai palatului. Dup5, aceasta, s-a dat porunca hanului din Crimeea, luiMisirlizade, vizirului Ibrahim pasa si vizirului Topal Hiisein pasa, numitmai inainte, s5, porneasd, in galop si 85, intre in cetatea Sebes.

Iscoada voievodului T5,rii Românesti 114, aflata' la Sibiu (Sibiu),povestise astfel predarea cetätii Sebes : Dup5, lupta de la Lugoj, craiulVeterani, pe cind fugea, din pricina drumurilor foarte mlästinoase trAsurain care urcase s-a impotmolit ; atunci de teamg, c5, va cAdea prizonierla turci si fiind ránit, si-a schimbat hainele in haraba si apoi a incálecatpe calul sàu soita kiliginda <?> §i a lAsat trasura <pe drum>. Dar dup6 cea niers un timp, din pricina ránilor pe care le capgtase, a cgzut pe margineadrumului, iar cei care erau pe 1ing5, dinsul au fugit, p6r6sindu-1 pe Veterani.In acest timp, un viteaz de la hotare (serhad gazisi), gAsindu-1, s-a repezitasupra lui, desi Veterani de la locul unde lacea culcat incerca s5, se aperecu pumnalul (mev) s5,u ; gránicerul (serhatlu) dup5, ce ii retez5,, la in-tealg,, cu o 1ovitur5, de sabie degetele miinii cu care tinea pumnalul, nestiindeine este, ii thie capul. Until dintre slujitorii lui Veterani, care urmarise

112 Primul surat din Coran.113 24 septembrie 1695.114 Constantin Brincoveanu.

452 SELAHDAR FINDIKLILI MERMED AGA

toate acestea, fugi la Sebe§, unde povesti cu de-amAmmtul pgzitorilorcare se aflau in cetatea aceasta toate cele ce veniser/ pe capul lui. Din aceastg,pricin6, frica n6p/di inimile celor din Sebe§ ; de aceea cu totii lgsar/cetatea a§a cum era §i fugirà In muntii Transilvaniei. De§i sluga lui Vete-rani, venind la Sibiu, povesti moartea acestnia familiei sapinului s/u,fiind invinuit ca, nu-1 apárase, a fost aruncat in inchisoare. Si in cele dinurm/ acest slujitor muri in inchisoarea unde fusese inchis".

Iscoada romfineascá afla, de la acest slujitor povestea <mortii > luiVeterani §i apoi o f/cu cunoscutä domnului (bey ) sau, iar voievodul Ta'riiRomâne§ti facu <toate acestea > arz la Pragul padi§ahului. Scriitorul aces-tor rinduri <Findiklili Mehmet aga> crede &A aceasta este cea mai adev/ratádintre toate cele spuse despre pierderea Sebe§ului <0 moartea lui Veterani >.

(1,99) Drunml pe care inainta ordia noasträ spre Sebe§, dup/ ce a trecutde locurile unde se daduse lupta de la Lugoj, cale de patru ceasuri mai de-parte a ajuns intr-un loc sAlbatec (yaban ) din fata pgl/ncii Jidvar, pe malulapei Timi§, numit Kara-Sebe§ 115. In aceastá zi a avat loc aici un. popas.

In a 15-a zi (a lui safer 1107) 116, simbgt6, ne-am a§ezat in imprejuri-mile ceatii Sebe§. Oastea care venise mai inainte din ordie, dupä ce s-apredat fortareata, a mai g/sit numai un rest de materiale : §ase tunuri balye-mez Impodobite (nakifla), doug de cite 14 ocale §i patru de cite 11 ocale ; 19tunuri kolonborne, cinci lustruite (cilali) de cite 7 ocale, cinci de cite 5 ocale 0nou/ de cite 3 ocale ; 10 tunuri ?ahi-darbzen : patru de 4,50 ocale §i §ase decite o oca; opt pu§ti misket: §apte de cite 200 dirhem 0 una de 300 dirhem-lik 117 j un tun mare, aruncátor de fier, §i alte dim/ tunuri mari de cite 35de ocale. Au fost predate 46 de tunuri de topciba§i, apoi 300 de cintare depulbere, 80 de lgzi de cartu§e 136-bite, 10 000 de felurite bule (yuvarlak )§i grenate de min/ (el-humbarasi), 80 de cumbarale marl 0 un num/r deco§uri de grenate (sepet humbarasi), cordaje §i cabluri (halat), 0 harabalepentru tunuri ; toate <s-au dat in primire > lui gebegiba0. Afar/ de aceasta,au mai fost gàsite 11 000 chile de Ming . . . care a fost predat a. la hambarulbeilicului.

In a 16-a zi (a lui safer 1107) 115, duminic5, norocosul padi§ah umblindprin cetatea Sebe§ a privit, pe rind, tunurile 0 munitiile capturate, precum§i intgriturile forfaretei. In timpul acestei plimbgri, si eu <FindikliiMehmet aga > cram impreun/ cu padi§ahul nostru. Aceasfa cetate este ofortgreatg, de piaträ cu patru colturi, a§ezata, intr-un §es neted, II1 parteade dincoace a trecgtorii Portile de Fier ale Transilvaniei (Erdel Demirka-pusu ). Fiecare colt al fort/m.0i are cite o intindere mare in care pot Inca-pea cu u§urintg cite 5 000 de rdzboinici ; in partea sa exterioar/ se gasescpatru fortificatii, redute (tabya), avind ingradiri de spini §i maracini (pit)umplute cu pamint. Aceste redute puteau fi urmarite cu privirea una chip/alta. Pe ling/ aceasta, spre a feri zidurile cetgtii, au fost construite in fata§i in spatele fiecarei int6rituri adbiposturi de alp/rare, unite §i umplutecu 13/mint ; partea de deasupra a acestora forma ni§te metereze, in timp cein spatele lor erau zidurile de piatra ale cetatii. Printre acestea, in imprejuri-

116 Sebesu1 Negru", Caransebes.116 25 septembrie 1695.117 Dirhem (drahmd), unitate de mAsurá pentru greutati, corespunzind cu 0,31 grame.118 26 septembrie 1695.

NRISRETNAME 453

mile cetatii erau drumurile nazboinicilor. In exterior se gasea un sant(hendek ) lat de 40 de coti (zira) §i adinc de zece coti. In fata portii cetatiise construise un turn inalt de piatra, si in fata cetatii se Meuse o redutaputernica de aceeasi forma..Austriecii intarisera asa de mult cetatea Sebes,incit depasea orice inchipuire. 0 fortareata atit de puternica a incAputin mina padisahului Mfg, sa singereze macar nasul unui ostas, de aceea toticei care se gäseau in ordie au adus imnuri de lauda si multumire lui Allah.Desi cetatea Sebes a fost zidita solid, totusi vazindu-se ca paza ei va aducemai multa paguba decit foloase, potrivit cn porunca padisahului a fostdarimatä. Astfel, dupg, ce au fost transportate la ordia imparateasca tu-nurile, magaziile de munitii k4i zahereaua gasite in cetate, an lost därimatecu furie de catre ostile Rumeliei, Anatoliei si Saramaniei, atit intariturilesi redutele portii, cit si alte intarituri. Astfel, dupa ce santul cetatii a fostumplut, intariturile ei de afara au fost facute una en pamintul. Apoi, prinsaparea a 30 de tunele, au lost distruse, en 500 de cintare de pulbere, crene-lurile si partile nedarimate ale cefatii. In sfirsit, dupa ce s-a dat foc si cla-dirilor din cetate, nu s-a läsat pe fata pam.intului nici o mma din cetateaSebes.

Au fost trimise multor tinuturi scrisori (fetihname) cu privire la cuce- (000)rirea fortaretei Sebes ; de asemenea placuta veste a cuceririi Sebesului afost trimisa, prin ceausbasi si miisahib 119 Ahmed aga, la valide sultan inAdrianopol. Spre a 'Astra amintirea acestei victorii, padisahul nostru aemis un hatt-i humaiun ca tunurile cu desenuri (nakqh), balyemezele 0.kolonbornele luate din cetatea Sebes a fie aduse la Istanbul si asezatela promontoriul palatului (Saray-Burnu).

Astazi, avind loc adunare in cortul m.arelui vizir <s-a discutat moda-litatea intoarcerii la Istanbul>. Sebe§ul fiind la o departare destul de marede Belgrad, s-au gindit cd acest drum nu va fi suportat nici de vitejii gaziisi nici de animale. De asemenea s-a tinut seama ea acest drum este plin debaltoace si daca se intorc de aci prin Belgrad, atit oamenii, cit si animalelevor pieri pe drum, iar tunurile se vor infunda in mlastini si roroaie. In ace-lasi timp, fiind si pericolul intilnirii en oastea austriaca ce misuna prinpantile riului Tisa, s-a hotarit o coborire directa de la Mehadia (lifihadiye),aflata in spatele Sebesului, la Orsova (Ir?ova). Tunurile, adica 6 balye-meze, 19 kolonborne §i o bidalolska, urman sa fie incarcate la Nicopol, sau in-tr-un loc mai din jos, in saicile Mdrii Negro si apoi trimise la Istanbul.De asemenea, s-a vazut ca este potrivit ca tunurile mari si mici, depozitele,munitiile si bacurile sa fie expediate de aid la Belgrad. Astfel, pina ce toatebagajele si efectele von fi duse la locurile ion, s-a hothrit inaintarea <ostii>prin partea (yaka) Tarii Românesti, traversarea Dunarii la Nicopol siintoarcerea in tara. Spre a obtine porunca necesara pentru aceasta, au f a-cut arz la norocosul padisah.

Potrivit cu aceasta hotárire, a fost trimisa la Belgrad chehaiauadefterdarului, ca la ordia imparateasca sa ajunga cn un ceas mai devremecorturile meterhanelei, bagajele si bacurile necesare l'asate acolo la incepu-tul expeditiei. Pentru paza tunurilor si a munitiilor care se gaseau in fataordiei impaiate§ti au fost numiti vizirul Topal Hiisein pasa, vizirul HisimAhmed pasa si Cetrifiloglu Iusuf pasa.

119 Favorit", sfetnic.

(1,101)

(1,102)

226 v.

(1,103)

454 SIILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

Astazi, pe cind eram pe ling/ craiul curutilor, Imre Thököli, i dupàce ne-am despártit de acesta, au fost descoperiti doi capitani (kapudan ),prinsi in muntii Transilvaniei, care fuseserg la paza cetAtii Sebes.

Astfel, dupg o sedere de cloud ore in fata cetatii Sebes, in a 18-a zi(a lui safer 1107) 120, zi de m.arti, asternindu-se la drum, an intrat in defi-leul Orsovei si au trecut la conacul din vatra satului Slatina (Islatine ).In acest timp, citeva tunuri balyemeze, intepenindu-se intr-un loc strimt aldefileului, au eamas pe loc. De aceea marele vizir s-a intors cu ceausii

muteferricalele la locul unde se impotmoliserg tunurile si, dupg ce le-auscos, au fost aduse la oaste.

Astazi au venit la ordie vizirul Dursun Mehmed pap, impreuna,cu Daltaban Mustafa pasa, Kanijeli 121 Osman pasa i Arnavud Kaplanpasa, inarcinati cu transportul zaherelelor din Belgrad la Timisoara.Aceste pasale, care s-au infätisat <padisahului>, au facut arz a fie trimisela Timisoara 150 de harabale de zaherea cu gArzile agalelor palatului, cuoastea permanentg, cu cei 1 000 de pedestrasi ai beilicului Bosniei, sub co-manda i cu sprijinul lui Arnavud. Kiiciuk Giafer pasa i Eyiip pasa.

in a 19-a zi (a lui safer 1107) 122, s-au asezat pe pgmintul satuluiDoragora. De ieri ploua intr-una, farg mira, ceea ce a facut ca drumul sA,fie cu neputinfa de urmat ; in acelasi timp, de ambele farti ale drumuluierau munti inalti ..., era un loc p'aatos (berbad ) pentru ureu i coboris.In timp ce nici un om nu putea a se strecoare pe aici, trebuiau a fie tre-cute tunurile i harabalele cu munitii. Ping, acum, nu numai un padisah,dar nici macar un beilerbei nu trecuse pe acest drum. Despre acest drumnimeni nu avea vreo stire. Din aceastl caua tunurile, pornite la drum cutrei zile mai inainte, s-au impotmolit aici. Cind aceasta, stire s-a prezentatpadisahului, el a ramas ping spre prinz in cortul au, nevoit fiind s asteptesosirea tunurilor. In. timp ce marele vizir, intors de pe dram, se chinuia cuscoaterea tunurilor impotmolite de dimineatà, padisahul nostru a venit lalocul unde s-au impotmolit tunurile. Apoi a coborit in cortul marelui vizirsi a dat porunci pentru scoaterea tunurilor din mlastin6. Abia scoase dinnoroi i cu greu impinse i afarate pe primul deal, deodaa doug kolon-borne au arit din condacele lor i s-au infipt in noroi. -Una dintre ele a fostasezaa la loc de atre Cetrifiloglu Iusuf pasa, iar alta de atre silahtari.Marele vizir, ceausii, muteferricalele i oastea de Rumelia, impreung cuvizirul Arnavud. Suleiman pasa, opintindu-se, timp de doug ore, dupg miide greutati au putut a le tirascg pin'a la dealul unde era asezat cortul padi-sahului. Inspre seaa, padisahul, dup5, ce se adres6 iaasi printr-o porunc6marelui vizir, ca tunurile amase In urm'a a fie aduse neaparat la oaste,se intoarse la cortul su imfaatesc. Vizirul-pasa se strldui ping, pe lamiezul noptii si abia cele 5 tunuri kolomborne au fost tirite cu chin cuvai ping, in deal, dar nici bivolii nu mai aveau putere a le tragl. De aceeas-a infátisat <sultanului> i dula ce a arátat aceste greutati a rugat caordia impAràteasa s fganiná aici citeva zile. A mai fàcut arz ca abia pinaatunci tunurile vor fi, poate, duse ping, la oaste. Dar padisahul nostru afacut cunoscut ca intr-un defileu atit de ingust i intr-un loc asa de peri-

120 28 septembrie 1695.121 Din Kanizsa.122 29 septembrie 1695.

NIUSRETNAME 455

culos nu este potrivit ca oastea sa astepte. De aceea au gasit de cuviintaca ping la sosirea tunurilor oastea s astepte pe malul Dunarii, la Orsova.A poruncit ca in afara de Cerhagi Topal HUsein pasa, toate pasalele careerau la oaste s raminä In urma pentru aducerea tunurilor. Potrivit cuaceasta, in ziva urmatoare, miercuri, s-au nrnit si au parasit <palanca >.Sub palanca, curgea riul Cerna, iar In fata ei se gasea o ceme.

In a 22-a zi (safer 1107) 123, zi de simbata, am pornit din apropierede Orsova, de pe locul unde riul Comma se varsa In Dunare, si am trecut laconacul din fata insulei Adakale (Sans ). In acest timp, atit In insula sans,cit i pe tarmul din. fata, s-au tras focuri din tunurile care se &eau In sai-cile de menzil i ordia imparateasca a fost salutata.

In aceasta zi, pe cind oastea trecea spre conac, s-a emis un hatt-ihumaiun adresat marelui vizir. In scrisoare padisahul ii intreba : Cu aju-torul lui Allah, dupg aceasta expeditie victorioasa, este oare de folos sa,iernam la Adrianopol Dad, am petrece aceasta iarna la Istanbul ar fipoate de folos i populatiei si se pot mai usor pregati munitii i materialepentru expeditia viitoare ; iar pe de alta parte se pot repara locurile careau suferit de incendii. Oare ce spui in aceasta privinta ?". Marele vizir, im-preuna cu vizirii, a gasit c aceasta propunere este bun i s-a hotarit ier-narea la Istanbul.

<Masuri luate pentru trimiterea la Istanbul a harernului Imparatesc si a poverilor ; va- (I,104)lide sultan urma astepte pe padisah la Adrianopol si de acolo sa se plece la Istanbul>.

Potrivit cu aceasta hotarire, a fost emis un hatt-i humaiun si la 23 alelunii (safer 1107)124, zi de duminica, imbrohorul cel mic Cerchez Mehnlet agaa fost trimis la Adrianopol.

Astazi a ajuns la oastea imparateasca prima parte din tunurile ea-mase in urma. Dar Inca nu sosirera bacurile trimise din. Belgrad pentrutransportul lor. De aceea, dupa ce s-a hotarit incarcarea tunurilor acolouncle le vor ajunge bacurile, ordia imparateasca iarg.si a iesit la drum.

In a 24-a zi (safer 1107) 123, luni, dupa ce au inaintat de la margineaPortilor de Fier ale Dunarii ( Twna Demir Kapusu), au conacit linga opalanca ruinata, numita Severin 126, din fata localitätii Feth-i Islam 127Greutatile intimpinatb azi au facut sa fie uitate supararile i necazurileavute timp de cinci zile la trecerea strimtorii <de la > Mehadia. Aici era undefileu atit de strimt, avind la dreapta fluviul Dunarea si la stinga stinciabrupte, Ca abia puteau trece animalele incarcate cu poveri. Desi era ocale de trei ceasuri, a trebuit s dureze de dimineata, ping seara. In aceastasituatio nu era cu putinta ca poverile (aoarlik ) sa ajunga la oaste.

<Descrierea greutAtii din timpul InaintArii, IncArcarea tunurilor si a munitiilor spre a fitrimise la Belgrad, insarcinarea data beilerbeiului de Rumelia, Arnavud Suleiman pasa, sdmearga CU oastea tinutului sdu pe tarmul DunArii, pentru a apAra materialul din aceste corabii>.

Afara de aceasta, Suleiman pasa a fost insarcinat ca, dupa ce va predava aseza aceste materiale in cetatea Belgradului, sa ia de aici zaherea

sa o transporte la Timisoara. S-a mai facia cunoscut pasalei de mai sus,

123 2 octombrie 1695.124 3 octombrie 1695.1 25 4 octombrie 1695.126 Turnu-Severin.127 Textual Cucerirea Islamului" : Cladova.

sA-1

gi

456 SELAHDAR FINDIKLILI MEH1VIED AGA

printr-o porunca ca dupa indeplinirea acestor treburi sa raming pina la26 octombrie (Kasim) la paza hotarelor (serhat), apoi sa se intoarca laresedinta tinutului sau pentru iernat.

Tutors de la Adrianopol, ciohodarul Veil aga a prezentat astazi padi-sahului salutarile sultanei mame (valide sultan).

(I,105) <In a 26-a zi a lui safer 1107128, Intr-o miercuri, dupà cintecul meterhanelei si Indeplinirearugaciunii a avut loc Impàrtirea de daruri si s-au fdcut schimbAri In ierarhia Portii>.

In a 27-a zi (safer 1107) 122, joi, s-au pus pe drum si. au descins la cona-cul Oravita (Oravice)13°.

In a 28-a zi (safer 1107) 131, vineri, pe cind mergeau la conacul Kosi-mir, calauza a ratacit drumul, trecind oastea in fata palancii Firordin 132la o departare de un ceas de partea dreapta a Dunarii si la doua ceasuriinapoi. Pina ce calauza a observat greseala, camera sultanului si cortulmarelui vizir au fost ridicate si pina la transportarea lor la conacul Kosimira trecut o bucata de vreme. Din cauza ram.inerii la Firordin, suita care in-conjura cortul padisahului a fost nevoita, in noaptea aceea, sa, rämina inaer liber. Din pricina acestei erori, calauza, un boier din Tara Româneasca(Eflakla boyar ), a fost ciomagita.

In a 29-a zi (safer 1107)133, simbata, cind a ajuns la conacul Mogla-vit 134, voievodul Tarn Romanesti, Constantin <Brincoveanu >, a salutatordia imparateasca. Potrivit en porunca data, a inceput sa inainteze infata ordiei, Mcind pe calauza.

In a 30-a zi (safer 1107)155, zi de duminica, <au sosit > la conaculRastova.

In ziva de 1 a limit rebi ill-evvel (1107) um, luni, au ajuns la conaculPesteregi137. Codrul (Koru ) din Pesteregi fiind ales ca loc de prinz, am du6ca dar din partea padiphului o tipsie de baclavale la masa marelui vizir.Seih iil-islam, nakib iil-esref, kadiaskerii si nipngi efendi, care erau la ca-patul mesel, au luat cu bucurie baclavalele aduse si au inceput sa le ma-nince cu pofta, rugindu-se cu totii ca domnia padiphului sa continue.

In a doua zi (rebi iil-evvel 1107) 13b, s-a ajuns la conacul Sadva 132,din fata tirgului Rahova.

(I,106) In a treia zi (rebi ill-evvel 1107)140, miercuri, s-a descins la conaculOrdu. Aici au venit en urari de sanatate si de bine ceausbasi si milsahibAhmed aga de la valide sultan, din Adrianopol. Infatipte padisahului,stirile aduse 1-au bucurat.

Astazi s-a luat o scrisoare de la muhafiziul de Oceakov, Cerchez Iusufpap. In aceasta scrisoare, pap instiinta despre prinderea unor iscoade

128 6 octombrie 1695.128 7 octombrie 1695.130 Vrebita, tn Bulgaria.131 8 octombrie 1695.132 Azi Lerin.133 9 octombrie 1696.134 Maglavit (Oltenia).133 10 octombrie 1695.136 11 octombrie 1695.137 Pesterié.138 11 octombrie 1695.138 Sadova : loc cu livezi".140 12 octombrie 1695.

NitISREITNAME 457

de la poloni (leh ), plecarea principelui de Liov (Lio ), impreuna, cu polonii,spre a se uni en oastea hatmanului, fiind pe cale de a se aduna in impreju-rimile cetatii Soroca (Sorika), venirea a doi hatmani aproape de locurilenumite Bugiaci 141 §i Menastrig, apoi plecarea lor la o distant& de trei cea-suri ; plecarea lui Panin 142 din Soroca, intoarcerea lui in tara sa §i rgminereala Soroca a unui comandant, numit Abazin 143, impreung, cu un numär deo§ti.

<Despresurarea cetatil Azov, asediatá de rusi, de cAtre calgai-sultan Devlet Ghirai 227 r.fratele säu, Sehbaz Ghirai, luptele cu cazacii i Infringerea lor la SarAria Ciorka, linga KizilAgac, apararea cetatii Oceakov>.

In a patra zi (rebi I 1107)m, joi, cind maria sa, norocosul padiph, adescins la cortul a§ezat in localitatea nurnitg Turnu. (Kule) 1431 din fataNicopolului, au venit pentru intimpinarea acestuia cadiul de Nicopol §inotabilii ormului. Aici, dupá caffanirea voievodului Tgrii Bomâne§ti,Constantin <Brincoveanu >, s-au urcat, pe una din §Mcele Dungrii, pregá-tifa anume, marele vizir, en sfintul steag (sancak-i ferif), §eih iil-islam,nakib ii§-e§ref i kadiaskerii, in timp ce pe pica lui Silahdar Mehmed. beis-a urcat padiphu1 nostril cu manta profetului. Apoi, au trecut multumitila cetatea Nicopol §i de pe tarmul Dunaxii au tras salve de tunuri, care anun-tau sfir§itul acestei expeditii norocoase §i victorioase, §i s-au inveselit.

<Trecerea ostii imparAtesti, cu bacuri, peste Dunäre, sub supravegherea lui Cerchez (I,107)Ibrahim pasa si conacirea lor, vizitarea orasului Nicopol si a saramlui lui Abdullah aga de catresultan>.

In a §aptea zi (rebi iil-evvel 1107)146, duminica, hanul Crimeei, HagiSelim Ghirai han, dorind ia invoire (izin) spre a se intoarce in Cri-meea, a trecut din partea Tara Române§ti (Bflak yakasindan) §i a descinsdirect in cortul marelui vizir.

<Descrierea Intilnirii hanului War cu sultanul Mustafa al II-lea, trecerea Dunärii i (I,108)Intoarcerea tãtarilor In Crimeea. Acordarea de sangeacuri i provincii unor bei i pasale>.

Astfel, tinutul Silistrei a fost acordat, cn rang de vizir, fostului valiude Adana, Cerchez Ibrahim pap ; iar valiul de Silistra Cetrefil-zade Iusufpap a fost numit la Van .. .

<Itinerarul intoarcerii prin localitatile balcanice : Rahovice, Akcayar, Radan, Ceairkoyu,Gelincik, Yesiloglu, traversarea muntelui Kizanbalkan i descinderea la Potova, Cinghene-Sarayi i conacul Haftan >.

in a 20-a zi (rebi ill-evvel 1107)147, silribltg, dupl ce au trecut de co- (22:113v.)

nacul Dobrogea Ictiyoau descins la CiomlekIn a 10-a zi (rebi II 1107) 149, a §aptea zi dup& Kasim (East?n ), din-

du-se porunc& pentru intrarea la Istanbul, ordia §i-a aranjat rindurile.

(1,109)

141 Buczaczi, ora i cetate in Po Ionia.142 Genera lul Brianowski, comandant al cazacilor.444 Generalul Galitzin."4 13 octombrie 1695.145 Zis §i Nicopolul Mic ; HAldvnic In izvoarele slave.148 16 octombrie 1695.747 29 octombrie 1695.145 Satul Dobrogei".149 18 noiembrie 1695.

sà-§i

si

-Ktyiu148, (1,113)

458 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

<Descrierea intrArii ostii otomane la Istanbul, ImbrAcAmintea fastuoasA purta tA de sultan>.

In acest timp din spatele padisahului inaintau trei c'apitani (kapudan)cu vreo 10 austrieci de vaz6, luati prizonieri din cetatile Tittel si Lipova 15°.

(I,116) <Ceremonia intrArii sultanului In noul sarai,Topkapl,descrierea evenimentelor din Istanbul,228 r. luptele cu venetienii care atacaserA insulele Stanchio (Istank by),Chios (Salaz )i Samos (Sisam),

(1,117-120) InfrIngerea lor $ i sArbatorirea flotei la Istanbul, la care participa $i sultanul>.

. . . La aceastg veselie a flotei au fasunat si tunurile aduse de laserhatul Sebesului si al Austriei, care au raspuns tunurilor asezate la Top-

(1,121) hane 151 j acestea au umplut de lacrimi ochii stanbulenilor, adunati la linlan.229 v. <Descrierea relatiilor turco-ruse, asedierea cetatii Azov de cdtre tarul Petru I, interventia(1,129) tAtarilor din Crimeea. Porunci pentru recrutarea de 1 215 osteni serdenghecidii pentru hotarul

unguresc $i alte parti>.

De aceea, s-a g'asit c5, este potrivit6 asteptarea la Istanbul cu 250 deosteni dintre acesti serdenghecidii, care apoi sil ajung6 pe lingg muhafizulde Babadag, vizirul Cerchez Iusuf pap, 250 pentru cetatea Camenita,100 la forfareata Oceakovului, iar 615 de serdenghecidii r6masi in urrna s'amearg6 cu ordia Imp6rAteasna la serhatul unguresc.

230 r. In a 25-a zi (gemazi I 1107) 152, slmbdtá, marele amiral (kapudan-i(I,131) derya) Mezzomorto Hiisein pasa 1-a invitat pe padisahul nostru la un ziya-

fet dat la arsenalul amiralifatii.(1,132) <Descrierea banchetului $i luarea unor mAsuri pentru IntArirea flotei>.

. . . De asemenea, s-a Osit c5, este potrivit ca tunurile aduse din Sebes,15 balyemeze si kolonborne asezate la Sarayburnu, s'a fie aduse la amirali-tate, fiind mai de folos aici ...

Pe capugibasl Osman aga si pe tori cei din jurul Om, plecati in Mol-dova pentru a stringe darea anuara (Ohio vergisi ) 153 a voievodului Mol-dovei (Bo§dan ), rebelii(efleiya) moldoveni, num* Dranati (Derneti), i-auucis pe toti in tirgul Iasi. Afara de aceasta, acei tilhari au prins pe negus-torii turd din hanurile Moldovei si au inceput sa,-i omoare si s'a, le pradeavutul pe care 11 aveau cu ei. Voievodul Moldovei, Constantin 154, neputinds5, fad, fafa acestor tilhari, s-a hotarlt s'l fie mazilit. S-a gasit de cuviintana este mai potrivit sa fie adus Antioh 155, fiul fostului donm Constantin 156De aceea, marti, 28 (gemazi I 1107)157, a fost imbracat la Divanul impara-tesc cu caftan, cuca si siipiirghe 158 si apoi, fiind infalisat <sultanului >, i s-apermis sa i se inchine.

158 Numai In luptele de la Lugoj au cAzut prizonieri, pe lIngA multi altii, Ernst Guillaumevon Hanstein, Seigneur de Henfstadt, Osthein $i sotia sa Anne Sophie de Vippach, cu fiul lorHenri, de sase ani. Acesta din urmA, fiind crescut la sarai, se fficu musulman $i apoi ajunse vizirotoman (cf. H. v. Ha mmer, op. cit., XII, p. 535).

151 Arsenalul artileriei, azi un cartier la Cornul de Aur, Intre Karakoy $i palatul Dolma-bahce.

152 1 ianuarie 1696.153 Adica haraciul.164 Constantin Duca (1693 1695)."6 Antioh Cantemir (1695-1700).156 Constantin Cantemir (1685 1693).157 4 ianuarie 1696.158 Textual : matura" ; aici In sens de sorguci, ornament pentru cucA.

IsFUISRETNAME 459

Bostangi Mahmud pasa, abia intors din Timisoara, a fost numit lapaza <insulei > Chios (Sakiz) ...

In a 30-a zi a lunii (gemazi II 1107)159, a sosit o scrisoare de la beiul 230 V.de Bender, care instiinta ca calgai Devlet Ghiyai, Infarindu-se, a adunat (1,136)

forte man i. dintre ostasii din Crimeea si Bugeac §i apoi a Intreprins o incursi-une in tara (QUI) <cazacilor > baraba§i 160.

<Descrierea expeditiei lui calgai sultan impotriva cazacilor de la Don>.

... Dupg, aceastg victorie, Devlet Ghirai a pgràsit paminturile ca-zacilor barabasi si marti, in a 18-a zi a lunii (regeb 1107)161, a trecut prin (1,137)fata cetàtii Tighina. Aici, la Bender, aproape 10 000 de nogai, ai cAror cairezist6 la drum lung, s-au despktit de Devlet Ghirai §i s-au apucat s'a intre-prinda o incursiune pe paminturile polone, in timp ce calgai sultan si-acontinuat drumul spre Crimeea.

Capitolul al 11-lea

<Descrierea expeditiei a doua impotriva Austriel ; incepind din 17 martie 1696 se fac pre- (I,141)gatiri ; plata soldelor trimestriale>.

In a sasea zi a lunii (seyval 1107)162, magi, capugibasi Baltagi Ibra-him aga a fost trimis cu o ilusträ porunca in Bugeac, ca agaua t'armurilor(yalz-aaccsi), Osman aga, sg plece cu o ceata de tatari bugeceni in expeditie...

... Anul trecut, cetatile Togan, Nusret-Kirman si Sahin-Kirmancgzuser6 in miinile rusilor, din aceasth cauza, controlul apei Oceakov ne-ascApat si a inlesnit cazacilor iesirea cu sadcile pe Marea Neagrá si prgdareatarmurilor noastre. Aceasfa situatie a fost facuta cunoscuta muhafizuluide Babadag, vizirul Cerchez Iusuf pasa, de &are padisahul nostiu, carei-a cerut luarea màsurilor necesare. Potrivit cu aceasta, numitul a fost in-§tiintat cá toti capitanii flotei imparatesti unman sa fie trimisi pe MareaNeagra, cu 5 bastarde 163 ale marelui amiral, ea mg sued, de paza, si apgrare.

<Descrierea relatillor incordate cu rusii, care amenintau nu numai Azovul si tdrmurileMdrii Negre, ci si Istanbulul. Inaintarea ostii impArätesti prin Balcani, trecerea podului Skara§i intrarea in orasul Sofia, la 3 iulie 1696>.

<Scrisoarea sositá de la muhafizul de Belgrad, vizirul Celebi Ibrahim pap, si luarea unormasuri impotriva dusmanului care inainta spre Timisoara>.

Potrivit cu aceasta scrisoare, doi generali austrieci, numiti Vovod-ment164 §i Bolend165, cu aproape 7000 de ostasi, incepind din iarna" se ga,-Beau la paza Transilvaniei. Ei au fost insarcinati sa ocupe defileul Devrei(Deve boaasi) §i mijlocul Devrei 166 §i sa sara in ajutorul cetatilor Austrieicare vor fi atacate de catre turci. In timpul lunilor de iarng, la guyernarea

159 5 februarie 1696.160 Cazacii zaporojeni, de la Don.161 22 februarie 1696.162 9 mai 1696.163 Vas de rázboi lung de 57 de arsini, avind 26-32 perechi de visle (cf. M. Sertoglu,

R.O.T.A., p. 34 35).1" Printul de Vaudemont.165 Generalul Dunew ald.1" Deva ( ?).

231 r.(1,146)

231 v.(1,148)

232 r.(1,150 151)

(1,152)

460 SIEMIDAR FINDIKLILI MEFIATED AGA

Transilvaniei a fost numit generalul Haizer, dar pe la inceputul primdveriia fost numit in locul sau un alt general, numit Rabatin 1", adus la defter-dariatul ostii cu fortele de cavalerie. Generalul Rabatin, dupg ce a venitla Sibiu (Sebin), capitala Transilvaniei, si-a trimis oastea de 8 000 de oamenila cetatea Brasovului, spre a pazi trecatoarea cu acelasi nume. Primulcomandant al ostii Austriei, generalul Frederikus, care a recrutat 10 000de calareti si 20 000 de pedestrasi la Pesta (Pe?te), credea &á la hotareleotomane nu se gasesc osti. De aceea s-a ridicat de acolo cu o mare grabasi a inaintat spre Seghedin, Zenta (Sente) §i apoi, dupa ce a venit in. fatapalancii Begey, a inceput sa construiasca un pod pe Tisa. Acum isi incheiapregatirile, spre a trece apoi in partile Timisoarei. Toate aceste stiri aufost aflate de la prizonierii regiunii Tittel, de la aparatorii (yasakei) §i

(1,153) knezii 168 satului Jel si in acelasi timp de la iscoadele domnului (bey )Tärii Romainesti 102 trimise acolo. Potrivit en aceasta situatie, muhafizulde Belgrad, Celebi Ibrahim pap, spre a putea trimite la Timisoaracele 10 000 chile de zaherea pregatite, a numit pe sangeacbeiulde Avlonia, Arnavud Kaplan pasa, si pe sangeacbeiul de Ianina (Yanya ),Arnavud Zeynel pasa, care venisera la Belgrad. De asemenea, hotarise caalaibeii, spahiii feudelor de ziamet si timare ai sangeacurilor de Avlonia,Delvina si Dukakin,impreuna cu oastea lor permanenta de 10 000 de oameni,care mai inainte conacisera la Panciova, impreuna cu poverile ostii bei-licului albanez, sa' rämina pe kc ; dar numai cu caii lor iuti au fost pusipe drum si trimisi cu mare graba in ajutorarea Timisoarei.

Potrivit cu aceasta scrisoare, s-au hotarit a fie trimisi la TimisoaraHasan pap cu 3 000 de yöraci, Fazil böliikbasi cu 2 000 de osteni pedestridin Bosnia §i 500 de pedestri seimeni, alesi din garda marelui vizir ... intimp ce in porunca scrisa lui Ibrahim pap i se cerea, ca si anul trecut, saconstruiasca doua poduri, dintre care unul intre satul Visnita si Panciovasi altul pe Sava, linga Semlin (Zeman). Ambele poduri trebuiau sa fiegata inainte de sosirea ostii la Belgrad. De asemenea, s-a scris ca beiler-beiul Rumeliei, Arnavud Suleiman pap, sa treaca in partea Pancioveien oastea tinutului Ban, cu fortele garzii si cu oastea de arnauti, uncle safie gata pentru orice porunca ...

In a saptea zi (zilhigge 1107)17°, zi de simbata, Mestan Mehmed aga,omul muhafizului vizir Hagi Mustafa pap, a adus in noua zile scrisoareapasalei din Tirnisoara la Sofia. In aceasta scrisoare pap Instiinta reparareasi restaurarea (onarimi) fortaretei intro poarta Kanli 171 §IL Poarta Horos 172

(1,154) §i deschiderea, aici, a unui maidan (meydan) pentru tragerea cu tunurile,precum si ca, cu ajutorul lui Allah, cetatea a fost reparata cum trebuie.Apoi, intre timp, incepind de la santul cel mare al cetatii au fost zidite§apte redute mari, in locurile uncle trebuia. In partea exterioara a redute-kr

i dupa ce au fost asezate §arampoaie, au fost sapate santuri ; mai scria-ca santul cel vechi a fost bine curatit. In acelasi timp, ruga sa fie adresata

porunca cea cuvenita vizirului Celebi Ibrahim pap, muhafiz de Belgrad,

167 Comte de Bussy Rabuttin.168 In sens de primar In vechile sate bániltene si la slrbi.169 Constantin Brincoveanu.1" 8 iulie 1696.171 Kanli : singeros".172 Horos : cocos".

NIUSRETNAME 461

ca s5, fie trimise o clipl mai devreme la Timisoara : magazia de munitiicu tunarii, pionierii (lagimet) §i ostasii pentru paza cetAtii pregatiti laBelgrad. Apoi, pap instiinta in scrisoarea sa tot ce aflase despre situatiaserhatului. Astfel, dupa, spusele dusmanilor prinsi §i ale prizonierilor turciscgpati cu fuga, du§manul trecuse apa Muresului cu gindul de a merge im-potriva Timisoarei, dar intre timp, aflind d.e apropierea ostii turcesti, seintoarse din drum si isi alese loc de conac intr-un loc miastinos, numit Nad-lak 173. Mai spunea c'6, munitiile si armele dusmanului, desi erau intr-ofornA, desIvirsita,, totusi inc6, mai asteptau tunurile balyemez care trebu-iau s'a fie trimise din pktile Budei (Budin), Gyulei, ale Seghedinului siTransilvaniei. Odata en sosirea acestor tunuri, dupI asezarea a patru po-duri, urmau 0, inainteze de la Tutak la .Arad si de acolo pia in fata cetatiiTimisoara, pe care hocarisefa, s-o impresoare si s-o asedieze. In timpul ase-dierii, ostasii austrieci urmau s'a fie hrgniti en piini, numite profond, coaptela Arad si apoi transportate cu harabalele la Timisoara. Aproape 3 000 deostasi au rämas la Arad pentru indeplinirea acestor munci. Daca in timpulasedierii Timisoarei, <acesteia ii> va veni in ajutor ordia -Luca, atunci vorridica asediul si vor veni la Arad ; mai hotáriserá ca, dup"a ce vor intra inpntul (vms ) facut aici, 81 porneascl lupta, iar in. cazul cind va existaamenintarea s-o piard.6, atunci vor trece dincolo de apa Mures. Dana oas-tea turca' nu va sosi in zece zile, vor lupta pin'a la ultimul om spre a punemina pe Timisoara. Dar, in. cazul cind oastea turd, nu va veni la Timi-soara, ci va in.nainta spre Osek, atunci ei vor ridica asediul si vor trece po-dul de pe Tisa la Kiiciiik-Kanije, DunArea pe podul de la Varadin, in fata

v.acestuia urmind sg, intimpine oastea turca.. 232Potrivit cu aceasta, scrisoare, s-a dat porunca, pentru trimiterea prin

Iusuf aga a soldelor ostii locale si ale ostii de poartg, (kapukutu) a cetätiiTimisoara ; cele 500 chile de zaherea, flmase in urna, se transportau la (1,155)Timisoara numai cu animalele de povark <insotite de > garda eglare sispahiii lui Arnavud Suleiman pap, beilerbeiul Rumeliei.

<Poposirea armatei turcqti timp de 11 zile la Sofia §i culegerea altor §tiri privind situatiaoltii austriece>.

In a 14-a zi (zilhigge 1107) 174 au ajuns la Halkalipmar. (1,156)

<Descrierea inaintArii o§tii piná la Belgrad>.

Astki, printr-o scrisoare sositg, de la muhafizul Belgradului, Celebi (1,157)Ibrahim pap, se aflg, stirea adusS de o iscoad5, trimis5, in taina la oasteaaustria&a. Acesta <pap > explica in scrisoare c"a generalul Hayser cu 8 000de cMgreti s-a desp.artit de oastea austriacg, spre a aduce iscoade, a facecercethri in vederea asedierii Timisoarei si a impiedica trimiterea de zahereasi ajutorare pentru aceastg cetate. De asemenea, instiinta sosirea austriecilorsub Timisoara la 1 zilhigge (1107) 175 §i ingrijorarea care a cuprins oastea dincetate in fata marii armate venite s-o asedieze. La apropierea austrie-cilor de cetate, pgzitorii forfaretei Timisoara au tras din tunuri, ornorindo parte dintre ei. Mai scria c5, dupg, aceste salve de tunuri, aproape 500 deviteji au iesit din cetate si ping, la chindie s-au incgierat cu dusmanul, adu-

173 Nagylak.174 15 iulie 1696.175 2 iulie 1696.

462 SIELAHDAR FND1KLILI MEHMED AGA

cind aproape 30 de capete taiate. Din aceasta cauza, generalul Raiser afost nevoit sa se retragg §i 'Area pe la sfir§itul saptaminii el a renuntatla asedierea Timisoarei. De fapt, insa, spre a o asedia mai virtos, a inceputsa aducg tunuri din partile Varadinului, Seghedinului, Budei §i Ardealului.Din pricina ploilor, insa, acestea s-au impotxnolit in noroaie i baltoace §is-au rasturnat pe drumuri. De aceea n-au putut sa inceapa asediul Timisoarei.

<Asedierea cetátii Azov de catre Mihail Seremetev, cu o oaste formatà din rusi(1,158) cazaci zaporojeni. Inaintarea pina la Nis si prirnirea unor stiri despre pagubele pricinuite de233 r. haiduci, in frunte cu Kara Panca, in regiunea Vidin. Situatia din Crimeea i luptele tátarilor cu

(I, 160) rusii pentru cetatea Azov>.

(I, 161) In a 24-a zi (zilhigge 1107)176, zi de marti, sosirea la conacul Perakin177...

(I, 162) <Printre alIii, a fost chemat la expeditie i Emeric Thokoli, craiul Ungariei de mijloc, cusperanta de a fi folosit in timpul campaniei. UrmeazA relatarea opririr la conacul Jagodina, là-sarea la paza podului peste DunAre de linga Panciova a vizirulur Suleiman pasa cu oastea sa,actiunea unor haiduci sub comanda unui apitan de morlaci, numit Iancu>.

(I, 163) EVENIMENTELE ANULUI 1108 178233 V . . . TRATATIVE PENTRU ASEDIEREA TIMISOAREI SI PLECAREA PADISAHULUI

(I, 165) IN AJUTORUL ACESTEI CETATI

Mai inainte, pe cind ordia se apropiase de Belgrad, a fost chematvizirul Hagi Mustafa pasa, muhafiz de Timi§oara, spre a §ti mi§carile dus-manului, a cunoaste (sidanmak) serhatul §i a stabili &dile de lupta. La sosi-

166) rea unui astfel de firman din partea padi§ahului, Mustafa pa§a 1às in loculsau pe vizirul Cerchez Ibrahim pa§a, muhafiz de Silistra. Luind pe linggel garda sa, impreuna cu aproape 2 000 de pedestra§i de-ai beilerbeiului deBosnia, si pe capitanul de buluc Fazli aga, intr-o zi dis-de-dimineatg pornila drum, spre a ajunge la Belgrad. In scurt timp dupa, aceea a fost ajuns dinurmg de catre Osekli Abbas. Acesta 11 in§tiinta ea, Rabatin fusese insarcinat,cu 15 000 de pedestrasi §i calareti, pentru paza tarii Transilvania, in timpce doi generali austrieci, num* Vovodmend §i Bolend, <erau > cu 6 000de calareti la trecgtoarea Brasov ; apoi, un numar mai mic de pedes-tra§i si 6 000 de calareti au fost lasati in cetatile Transilvaniei ; doug tunurikolonborne, 10 tunuri sahi si 400 de harabale de zaherea cu cite trei pe-rechi de boi au fost date armatei austriece. In afara de acestea, impreunacu fortele de ajutorare, strinse din imprejuri, impreung cu tunurile mari simici pentru asediere, trimise din Buda §i Ossek, In armata austriacg segaseau 40 000 de pedestra§i, 20 000 de calareti, 60 de tunuri §ahi, 20 debalyemeze, 8 kolonborne si 20 de tunuri havane. Dupg ce i§i procurasergatitea munitii cite aveau nevoie, s-au pus in mars, apucind drumul Nagylak.Apoi, dupg trecerea riului Tisa, pe la Cenad, in a treia noapte a lunii (mu-harrem 1108)179, se asezara la Berkesu (Pereksun) §i In ziva urmatoare, vi-neri, ajunsera linga Timisoara. Aici incepura sa impresoare aceasta cetatede la un capat la altul, de la Poarta Coco§ului (Horos ) §i ping la tabiaKanh, pe o distanta de o aruncatura (inenzit) de tun. Intre timp, avan.-

176 25 iulie 1696.177 In Iugoslavia.179 31 iulie 1696 19 iulie 1697.179 2 august 1696.

(1,

si

N1U1SRETNAME 463

gArzile aruncate in lupta inaintara pina la capatul santului de la PoartaCocosului, incercind, din rasputeri, sg patrunda in cetate. i numai lafocurile tunurilor si pustilor vitejilor gazii din cetate au fost nevoiti sä seretraga. Din aceasta cauza, muhafizul vizir Ibrahim pasa lumina aceastascrisoare, cu vestea asedierii, lui Gazi Abbas, trimitindu-1 inainte de amiaza(kusluk) la Belgrad. Dupa marturia lui Gazi Abbas, Tirnisoara, fiind ocetate veche, construita din scinduri, putea fi foarte usor aprinsa,' si dacaintr-o saptamina nu sar in ajutorul ei, Allah s-o pazeasca, putea sa incapain mina dusmanului. Se temeau mai mint de incendierea ei ; situatia celordin Tirnisoara era grea. Dar prin faptul ca aceasta cetate fusese vizitata,de padisahul nostru, sperantele lor <ale austriecilor > au fost spulberate.

In ziva a §asea (muharrem 1108) 180, duminica, au fost chemati lacortul principal (bas-cadir), spre a discuta situatia Tirnisoarei, toti vizirii,ulemalele, beilerbeii, beii, capeteniile ostii, veteranii hotarelor si gaziiicei mai viteji si cu experienta (Tang örmis). Spre a participa la sfatul dem-nitarilor imparätiei, padisahul a intrat in cortul principal si dupa ce a luatloc, i-a poftit pe cei care erau de fata a sada. Apoi a deschis adunarea, ce-rind ca fiecare sa-si spuna deschis parerea despre lupta cu dusmanul. Dup5,discutii care au avut kw in acest sens, cu totii intr-un glas au spus : Acura, (1,167)cind dusmanul credintei asediaza Timisoara, a merge in alt loc ar insemnao lipsa de judecata si o greseala enorma. Odata ce insasi tara noastra estein gheara amarului provocat de asediere, ar fi o utopie sa se ia o altil, rnasurä.Parerea cea mai justa, asemenea unui verset din Coran (farz), este sosi-rea noastra cu o oaste numeroasa in ajutorul lor. Daca noi renuntarn si neintoarcem, atunci dusmanul va salva cetatea prininselgciune".Dupa aceas-ta hotarire a fost citita rugaciunea pentru odihna mortilor (fatiha),mantia profetului a fost deschisa, apoi slujba religioasa indeplinita de catreseihul Ilafiz Mehmed efendi si de Mustafa efendi. Cei care au luat parte laaceasta adun.are au rostit atitea discursuri inflacarate si sfisietoare, dininima, incit a explica aceasta prin cuvinte, aici, nu este cu putinta pentrupana mea.

Apoi, a fost impartita hrana ostii, iar poverile si vistieria au fostlasate la Belgrad sub raspunderea chehaielei de vistierie (Hazine kethii-dasi). 0 garda a meterhanelei si haremul imparatesc s-a gäsit ca este po-trivit sa earning, la saraiul pasalei din Belgrad si tuiul imparatesc a fostinaltat indata. Ostile pasalelor, cu ogeacul ienicerilor, cu 77 000 de cintarede pulbere, 30 000 de lopeti-sape, ogeacul armarierilor (cebeci ocaat), cnmagazia de munitii, 6 tunuri kolon.borne de cite 5 si 3,3 ocale, 85 de tunurisahi-darbzen, 4 tunuri havane de cite 35 ocale, ogeacurile de tunari sicarutele de tunuri cu 15 000 de ghiulele (ynvarlak) au trecut zi si noapte,fara rg,gaz, Dunarea, unii pe podul Visnita, iar altii cu bacurile. Apoi, cutotii s-au asezat dincolo de partea Panciovei.

In ziva urmatoare, simbatalsoa, 7 (muharrem 1108)181, a trecut podulsi padisahul nostru, care a descins intr-un cort asezat in partea cealalta.

<Ibrahim pasa, cu oastea sa, 11 insoteste pe sultan pinA la Kaya-Burnu si apoi se 1ntoarcela paza Belgradului>.

188 5 august 1696.Is" In text : Cumartesi.181 16 august 1696.

464 SILARDAR FINDIKLILI MEIMED AGA

Ca §i anul trecut, inainte de a ajunge la Timi§oara, s-a gasit a estepotrivit ca la paza o§tii a §ezata la Panciova pa§alele sa faca de garda, perind, iar meterhaneaua sa nu elute ziva, ci numai o data pe noapte.

234 r. <Sosirea unei scrisori de la Sahin Ghirai sultan §i Tatar Mustafa pap, beilerbei de Caffa,(I, 168) privind asedierea cetatii Azov de cAtre cazacii zaporojeni §i de cAtre ru§i>.

Vestitorul care aducea aceasta scrisoare in§tiintase de inaintarealui Sehbaz Ghirai sultan, en 6 000 de o§teni tatari, angajati pentru expeditiaimparateasa, ping' la istmul Perekop (Or), trecerea riului Siret din Moldovade catre capugibmi Ibrahim aga §i yaliagasi Osman aga, insarcinati saparticipe la expeditie cu oastea din Bugeac, avind pe Maga' ei 7 000 deoameni.

<Mai relata despre lnaintarea lui Seremetoglu §i a hatmanului de Baraba, cu 40 000 decazaci, asupra cetAtii Oceakov>.

In ziva de 8 (muharrem 1108) 182, marti, sangeacbeiul de Tittel,Mustafa bei, <in§tiinteaza, despre mi§arile §i tactica o§tii austriece > aflatede la un austriac prins. Daca oastea tura va inainta asupra Varadinului,atunci aceasta cetate va fi aparata de generalul Tonsuz.In cazul cind <turcii>

(1,169) vOT merge in partea Timi§oarei, atunci va face potrivit cu ordinul primitde la comandantul general (baneneral). De asemenea, spunea a indatace generalul Tonsuz va fi informat de catre sateui despre pornirea o§tiiturce§ti asupra Timi§oarei, va in§tiinta tabara austriaa,, dar nu prea avea§tiri despre oastea turca". Dupg ce a marturisit cede de mai sus, neamtula fost trimis la Belgrad, spre a fi inchis.

In ziva de 9 (muharrem 1108)183, miercuri, au sosit doi gazii vitejide la serhat, spunind : Armata austriaca, dupa o a§teptare de trei zilein fata Timi§oarei, indata ce a auzit a padi§ahul a sosit aici simbata cuoastea sa, s-a retras din fata cetatii §i s-a a§ezat la o departale de patruceasuri pe pamintul satului Hatzfeld <6? > (Hadfi 1 ), intro riurile Timi§( Tama?) §i Bega (Kekey ). Au mai spus ca, pe timpul impresurarii, du§-manul, fara a trage vreun foc din tunuri asupra cetatii, o singura data atrecut la atac cu pedestra§ii §i calaretii sM. Abia insa inaintara pina lageamia ruinata (viran), cind vazind ca. sint a§teptati de vitejii no§tri gaziipregatiti pentru lupta, s-au retras ; de asemenea au aratat ca sdpau §au-turi §i adaposturi (metris ) in imprejurimile cetatii. In acela§i timp, aufacut cunoscuta dezertarea a 60 de nemti, maghiari, croati (hirvat),francezi . . . §i refugierea lor la Timi§oara. Celor doi graniceri (serhadll ) careadusesera §tirea salvarii Timi§oarei, li s-a daruit cite un pumn de galbeni.Hagi Mustafa pa§a, care pornise mai inainte la dram, spre a veni la oasteaimparateasca, cu 2 000 de o§teni (beylik ), oastea pedestra din Bosnia amarelui vizir §i 500 de oameni de sub comanda apitanului de buluc auaratat astazi alai.

<NWerea printului Mahmud, viitorul sultan Mahmud I (1730 1754) §i unele Intimplaridin tabAra turceascA, care Inainta spre Timi§oara>.

(I,170) In ziva a 12-a (muharrem 1108)184, simbata, se intoarse la ordia impa-rateasa Abbas aga, be§liaga de Timi§oara, cu patru viteji, spre a in§tiinta

182 7 august 1696.183 8 august 1696.184 1 1 august 1696.

NIUSRETNAME 965

inaintarea padisahului la Timisoara. Abbas aga expune astfel stirile pe carele-a cules pe drumul ping, la Timisoara si inapoi : Dup./ ce ne-am despartitde ordia impgrAteasca, si pe dud plecam la Timisoara ne-am intilnit cu carau-lele dusmane. Cit pe-aci era sl nimerim in oastea nemteascg. Dupg ce amscApat de caraule, miercuri dis-de-dimineatl am intrat in cetate ; strecu-rindu-ne in cetate am predat pasei scrisoarea mgriei sale sultanul. Vitejiigazii, cum au aflat ca", sultanul cu ordia sa se aflg pe drum, s-au bucuratatita cu totii, pang, s-au na,scut din nou. Au mai aflat de la niste francezisi nemti, fugiti din oastea austriac6, &à <austriecii > au cam banmit de tre-cerea osrnanliilor peste Timis si s-au retras lingg Bega (Bekey ), undeaveau de gind sl primeascä lupta. Apoi, miercuri, cind am iesit pe drumspre a veni la Tirnisoara, n-am obser vat nici o frAmintare deosebità in forteledusmanului. Numai pe drum, dupg ce s-au intilnit de cinci ori cu cataneledusmane, au povestit ceea ce au pàtit. Atit lui Abbas aga, cit si celor depe linga el, li s-a (Unlit un pumn de galbeni pentru aceste slujbe.

Asazi, mutasarriful de Kastamonu, Ali pasa, si beilerbeiul de Maras,coteli (ciiteli) Ahmed pasa, au sosit la oastea impgrgteascg.

<In urma unor plIngeri Impotriva lui Ahmed pasa, acesta fiind gäsit vinovat a fost arun-cat In Inchisoarea lui ceausbasI si apoi ucis In fata cortului ImparAtesc>.

PORNIREA PADISAHULUI LA DRUM, ARANJABEA O$TII $1 OCUPAREA INSULEIADAKALE (SANS). LUAREA GALIOANELOR DUSMANULUI GASITE LA UN COT

AL TISEI $1 INCENDIEREA LOR

Aici, in acest menzil au condcit 6 zile. In acest timp au fost fgcutepreggtirile necesare in oaste, aducindu-se si zahereaua. In a 14 -a zi a lunii(muharrem 1108) 185, intr-o zi de hmi, cu sprijinul si cu voia lui Allah, ince-pind inaintarea pe t Armul riului Timis, s-au pus in mars impotriva dupla-nului. Poverile ostii si vistieria impgfateascl, dupg ce au fost lásate inurn* la comanda ariergardei a fost adus Osman pasa din Kanizsa (Kani-jeli ). I-au fost incredintate patru companii (böliik) de spahii, veteraniisilahdarilor, ostile pedestre ale comandantilor de spahii si ale fruntasilordivanului, agalele marilor feude (has agalart) din tinutul Rumeliei cu CA-pitanul teberdarilor (Tirpan), Osman aga cu 200 de osti din Siria ($am).Osman pasa primise porunca sa nu le dea iertare (aman) celor raniasiin urmg si celor fugari. In timp ce beilerbeiul de Sivas, vizirul DursunMehmed pasa, a fost numit comandant (basbu4 ) al iscoditorilor(garhaci ), avind alaturi pe mutasarriful Ali pasa din Ankara (Engfaiilii ),Anis Mustafa pasa si curdul (klird) Mehmed pasa cu timariotii, zaimii, spa-hiii silihdarilor serdenghecidiii, cu ggrzile si ostile provinciilor lor, au alcl-tuit o forta de 4 820 de oameni. In urma iscoditorilor cerhagii inainta cortulimpgratesc cu 26 de tunuri sahi, vizirul Mahmud pap, agaua de ieniceri,in frunte cu ogeacurile din jurul sau ; in. partea sa sting6, cu 8 tunuri phisi cu 2 havane, mergea zagragi Mehmed aga ; in dreapta sa, sansongi Meh-med aga, din Salonic (Seletnikli), cu 2 tunuri sahi si 2 havane ; mai sprestinga armurierul (cebeci) cu 10 tunuri sahi. In spatele acestora urmau ogea-curile tunarior cu 7 tunuri phi ; in timp ce mai in urmg, la capatul flancu-

185 13 august 1696.

80 c . 167

(1,171

(1,172)

466 SDLAHDAR F11NDIKLILI MEHMED AGA

lui drept <erau > beilerbeiul Anatoliei, vizirul Daltaban Mustafa pap, bei;lerbeiul Adanei *i Karamaniei, Hagi Hiisein pap, beilerbeiul de Mara*

234 v. Iunus pap, mutasarriful de gankiri, Kiiciiik Ismail pap, *i mutasarrifulde Ankara, I.Tzun Ali pap, cu fortele tinuturilor lor, impreung cu beii dinAyintab *i Karahisarul rgsgritean *i cu ogeacurile de spahii care primisergsolde mgrite. Din spatele acestora, urmau Cu o ceata de oaste pedestrg dearnguti arkan Ibrahim pap, la capgtul flancului sting se gasea beiler-beiul Rumeliei, vizirul Arnavud Suleiman pap, cu 7 tunuri *ahi *i cu for-tele vilaietului sgu ; apoi, mai erau lingg acesta cu Wile lor : Hagi Mustafapap, cu 3 tunuri *ahi, fortele egiptene, Hudaverdi pap, Adem pap, Ib*irHasan pap, Mevliid pap, Abdizade Mehmed pap din Siria *i Ahmedpap din Ni*. Potrivit cu porunca data, au fost aranjati sg urmeze agalelede gebelii, Mustafa §i. Bayram aga, cu o unitate compusg, din 500 de zaimi(zuama), silahdarii cu solde mgrite, la capgtul lor mergea cu oastea pedes-tra a Bosniei cgpitanul de buluc Fazli cu 4 tunuri *ahi ; in timp ce in spatelelor, se gasea Tatar Salih pap cu 8 tunuri *ahi *i o ceath de pedestraqi ar-nauti. Apoi, se mai hotgrise ca in locul cel mai din urmd, inaintea tuiurilor,in partea stinga sg, se ggseascg, marele vizir cu ogeacul bostangiilor 186*i cu 8 tunuri *ahi. S-a poruncit ca ping aproape de momentul luptei sase inainteze *i 0, se pgstreze aceastg formatie, atit pe drum, cit *.i. in conace,iar in timp de popas *i de conac sa se fad, tabarg, cu harabale imprejurulo*tii impgrate*ti. Odatg ce acest aranjament a fost gasit cel mai potrivit,pe timp de conac s-a interzis o*tii sg facg altfel. In aceasth ordine, oastea,pornind la mar* in aceemi zi, dupg o cale de trei ore a ajuns la vatra sa-tului Logon ; in ziva urmatoare, marti, 15 (muharrem 1108)187, tot la o calede trei ore, s-au mezat pe pgmintul satului Baranda. Indata ce a fostnevoie de construirea unui pod peste riul Timi*, ca sg se poatg trece incimpia Becicherecului, aflata in fata WU impargte*ti, marele vizir, prinmollaua sa, a luat invoire de la padiph ca podarii *i toate paplele sä sedesparta de oaste *i, avindu-i la spate pe osta*ii tinutului, s-au despartitde ordie. Dupa ce au fixat locurile unde vor fi construite cele patru poduri detrecere, au cerut din materialele preggtite la Belgrad pentru poduri. Apoi,cind au transportat cu harabalele 33 de tonbazuri arcuite cu fier *i gomana188,s-au apucat sg facg doug poduri de cite 16 <vase >. Pentru fixarea capeteloracestor poduri au fost trecuti in partea opusg, cu bacuri, cirnicuri (virnik )189*i vase (pota ), apoi arkan Ibrahim pap, Hiidaverdi pap sansongi Meh-med aga, din Salonic ( Selanik ), cu oastea de poartg, 2 000 de ieniceri *i1 000 de bosnieci. Acolo au fost insarcinati sg sape un *ant *i sg pazeasca

(1,173) capatul podului cu 13 tunuri darbzene. Inceputa astfel, constructia poduluia fost terminath aproape de chindie.

<Intoarcerea marelui vizir cu garda sa si suita sultanului la cortul impärAtesc>.

In a 16-a zi (muharrem 1108)19°, intr-o zi de miercuri, dupg, ce au tre-cut peste pod in partea cealaltg, ping la preggtirea locului de conac in vatra

186 Textual : gradinar" ; ostas din garda sultanului.187 14 august 1696.188 Sau gumana : másurA de lungime egala cu 120 de brave (kulag ) ; lantul sau cordajul

unei cordbii.188 Sernice In ms. Manisa ; termen de origine bulgarà pentru desemnarea unei cornii cu

un singur catarg, cu un tonaj de 200 de tone, folosità in special pentru transportul zaherelei.190 15 august 1696.

NUERETNAME 467

satului Gentehegil191, cortul imparatesc a adastat intr-o valuga, unde afost a§ezat. in acest timp, tunurile kolonborne, harabalele cu munitiizaherea ramase in urma au fost trecute peste pod in partea din fata. Dupaluarea ultimelor poveri, podul a fost stricat §i tonbazurile au fost a§ezateiarg§i in harabalele lor.

CUCERIBEA CETATII TITTEL

In timp ce padi§ahul nostru pornise din Panciova, amiralul Dunarii( Tuna kapudani ), Ascioklu Mehmed pa§a, a fost trimis cu o fbotilá §i 3 000de o§teni arnauti pede§tri, dati sub comanda sa, pentru cucerirea cetatiiTittel.

<Intdrirea fortdretei de cdtre austrieci, trimiterea vizirului 61afer pasa cu osti, munitii (1,174)tunuri Impotriva lor, cucerirea cetAtii, la 18 august 1696, de cdtre turci ; cdftdnirea lui Giafer

pasa de cdtre sultan, trimiterea tunurilor, a mumtiilor etc. la Belgrad>. (1,175)

Astazi, spre seara, au venit doi osta§i din partea locuitorilor (yerli- 235 r.kulu ) Timi§oarei, care au in§tiintat c du§manul, dupa ce s-a reti as pepamintul satului Hodfil, la patru ceasuri mai incoace de cetate, aici timpde trei zile s-a aranjat, pregatind tot ce era necesar pentru adaposturi §iasediu. Astfel, dupg ce au impletit aproape 500 de co§uri pentru tunuri, ina zecea zi a lunii (muharrem 1108)192, joia, s-au ridicat cu toate fortele §iau venit sub cetatea Timi§oara. in patru zile au luat loc in adaposturi,§i-au a§ezat tunurile in redute, dupa care §i-au in§irat co§urile, iar in noap-tea de luni, 14 (muharrem 1108)123, s-au intins de la Kanli-Tabia pinaaproape de poarta Vam (Bam) §i pe la spatele fortaretei interioare au intratin adaposturi. Dupa a§ezarea a trei redute, §i-au instalat 20 de tunuribalyemez, 20 de havane, 8 kolonborne §i 60 de tunuri §ahi §i au inceputbata cetatea Timi§oara.

In acest timp, dupa §tirile date de iscoadele austriece care au fostprinse, armata austriaca compusa din 40 000 de pedestra§i §i 20 000 decalareti, dupa spusele altuia din 35 000 de calareti, urmarea cu atentieinaintarea o§tii otomane in ajutorul Timi§oarei. De aceea comandantuldu§man se desparti, cu 10 000 de calareti, spre a ie§i in fata o§tii turce§ticare venea pe drumul Tentei. Potrivit cu acestea, a avut loc o adunare incortul marelui vizir, unde, dupg ce s-a citit rugaciunea pentru odihnarnortilor, s-a hotarit ca imediat sa se treaca la salvarea cetatii Timi§oara.Dupg prezentarea acestei hotariri padi§ahului, s-au pus pe drum.

In a 19-a zi (muharrem 1108) 194, simbatg, dupà cum s-a aratat mai (I, 176)Inainte, oastea otomana, ridicindu-se de linga Tittel, a pornit la drum.Apoi, s-a a§ezat la cinci ceasuri departare de vatra satului Orhalat, ladreapta riului Tinti§ §i la stinga apei Bega.

In a 20-a zi (muharrem 1108)125, duminica, cind au descins In vatrasatului Modo§, cale de §apte ceasuri mai departe, s-a intors din Timi§oara

191 Sat In Banat (?).192 9 august 1696.193 13 august 1696.194 18 august 1696.195 19 august 1696.

si

si

Oa

(I,

468 SILAHDAR FINDIKLILI M'EHMED AGA

Osekli Abbas aga, trimis mai inainte acolo cu ocazia impresurarii cetatiiTimiaoara de catre duaman, cu atirea despre sosirea padiaahului In aju-torul fortaretei. Dupa explicatiile date de acesta, austriecii impresurindcetatea din toate partile, nu se putea intra in cetate spre a se procuranutretul necesar ; in fata cetatii austriecii aruncasera exact 18 cumbarale.Dar cind a aflat de sosirea oath otomane in aceste parti, duamanul a-aimprlatiat in toate partile. A mai adaagat ca dad., vor trimite o ceata deostaai asupra acestora, vor putea omori sau lua prizonieri pe foarte multi.Potrivit cu aceste tiri, porunca padiaahului a fost strigata in oaste decatre telalii : slujitorii pedeatri i calari de pe linga poveri, in afara deconducatorii camilelor (deveci) §i de carutaai, nici unul sa nu plece, fie-eare s inainteze in coloana sa, sub fiecare steag de tinut sa fie calaretiinarma,ti cu sulite (cirid) i astfel <duamanii> vor fi

In a 21-a zi (muharrem 1108)19, duminica, dupa ce an poposit o zila mmzilul de mai sus, marti 22 (muharrem) 197 s-au aaternut pe drum,spre a se aaeza in vatra satului Boldor, cale de vase ceasuri mai departe.Luni a sosit ialiagasi Osman aga, en a:tarn din Bugeac, avind In jurulsau o forta de 7 000 de oameni, ai a facut o trecere oficiala <in fata suita-milui>. Baltagi Ibrahim aga, insa'rcinat cu aducerea ostii din Bugeac,a fost caltanit (hilat) de padiaah. Prin cuvintele sa fii fericit, slujba pecare ai facut-o a bucurat imparatia mea", <padiaahul> a captivat inimaacestuia ; in timp ce ialiagasi Osman aga a fost irnbracat in fata mareluivizir cu un anteriu (kontq ) din blana de samur, captuait cu postav verde,54 de capetenii tatare au fost cinstite cu cite un caftan. In conacul Madoa,acolo uncle so aaezase oastea imparateasca, chioacul Adil a fost instalatpe o colina destul de Malta, aaa incit chiar din locurile sale cele mai joasese vedea toata orclia noastra i aceasta panorama (manzara) ne umfla<de mindrie > pieptmile. Dupa chindie, chioscul desfiintindu-se, in loculsau au fost aaezate covoare (hats) pe care s-au pus saltele (mindir) §iperne, devenind astfel un loc imparatesc special <amenajat >. Putin dupàaceea a sosit aici padiaahul nostru, care s-a retras pentru odihna. In ce mapriveate, dupa rugaciunea de seal* m-am prezentat in fata sa fiind insar-

177) cinat s aduc la indeplinire orice porunca pe care o va da.<Convorbirea dintre sultan si autorul cronicii cu privire la Infringerea austriecilor>.

In dimineata acestei zile, Asci Mustafa paaa, trimis iarasi cu 150 deoameni spre a aduce limbi (dii), s-a despartit de oaste. Afar/ de oameniisai, au mai fost alaturati lui Mustafa pap : Efildaverdi pap cu 80 de oameni,serhadli Mehmed paaa cu 21 de oameni, 250 de oameni din oastea Rume-liei, 206 din oastea de Sivas ai 300 de spahii silahdari, dintre serdenghecidii.Astfel, dupl alcatuirea unei forte de 1 001 de oameni, avind drept calauzape Abbas aga, Mustafa paaa a pornit la drum. Dupa rugaciunea de Beard,Mustafa paaa, intors la oaste, a adus atiri noi despre austrieci. Potrivitcu acestea, duamanul ridicase asedierea i impresurarea cetatii Timiaoara

trecuse In partea de dincoace a riului Bega ; apoi inaintind pe malulacestei ape, coborise, iarSai, in vatra conacului Efadfil. La aparitia cara-ulelor duamane, ceata lui Mustafa pap a fugit, impraatiindu-se intre apaBega i padure. De aceea nu a fost cu putinta 51 ia prinai de la duaman.

198 20 august 1696."7 21 august 1696.

ucisi".

si

NiUISRETNAME 469

INTILNIREA CU OASTEA DUSMANULUL INTRAREA DE SASE ORI IN ADAPOSTURISI CUM AU SCAPAT GHIAURII PAGINI DE PE CIMPUL DE LUPTA

Intr-o zi de magi, pe cind ordia imparateasca era tocmai gata deplecare, a venit un vestitor din Timisoara cu stirea c austriecii asediazade opt zile si opt nopti cetatea ; <el a mai aralat c aflind printr-nn >olgear din Tittel despre inaintarea intregii armate otomane asupra Titte-lului, incendierea a 3 galioane pe Dunare i capturarea unuia, iar c dupaluarea cetatii Tittel gindul turcilor era de a patrunde ID. Ungaria, coman-dantul armatei austriece a ridicat asediul cetatii Timisoara i, dupa ce atrimis tunurile balyemeze i havanele in cetatea Arad, s-a intors cu toatäoastea i cu tunurile rämase in urma spre a da lupta cu oastea otomand.Astfel, ieri a pornit de linga Timisoara, s-a in.d.reptat spre Tittel i s-a ase-zat in vatra satului Hodfil. In acest timp, tocmai venise un. vestitor de laiscoditori, care instiinta apropierea dusmanului de satul Boldor i sosireacelor 5 000 de oameni de avangarda la oaste. Potrivit cu aceasta situatie,marele vizir s-a infatipt padiphului si a cerut invoire pentru luarea unormasuri de lupta, apoi s-a retras cu ochii plini de lacrimi, rugindu-se pentruvictorie. Dupa porunca padiphului, inainte de toate s-au adunat intr-unloc ridicat i suita sa a inceput s citeasca versetul (surat ) pentru odihnamortilor. In acest timp, ulemalele a-au adunat lingl harabaua cu mantiaprofetului i dupa ce seihul Mehmed efendi a Indeplinit slujba religioasa,au spus amin". Aranjat astfel, alaiul de lupta s-a pus pe drum. Dupa oinaintare de patru ceasuri, drumul nostru s-a infundat intr-un sat ruinat,numit Fen, care avea latimea de o bataie de tun (top menzili ), iar hmgimeade cale de doua ceasuri. La dreapta si la stinga sa era cite o mlastina mare,de cite vase ceasuri fiecare, ce se intindea pin:a la un defileu foarte strimt.S-a gasit ca este potrivit ca in mijlocul acestei strimtori sa fie asezat cortulimparatesc i, in acest fel, padiphul se odihnea in umbrar.

Dupa ce au vazut a este potrivit ca ulemalele i eihii sa stea in fatapadiphului, s-au apucat iarási de rugaciuni. Iat6 a, in acest timp, patrugrAniceri, care au adus un cap tMat, chel, j o sapca, au primit un bacsisdestul de mare. 0 iscoada, adusa pe urma lor, a fost de indatá ucisa. Marelevizir, la rindul sau, inainte de a se masura in lupta cu dusmanul, a inceputsä inainteze cu oastea adevrat i cu aproape 1 000 de viteji gazii, dinoastea de inaintasi si de ariergarda Acesti gazii viteji, dupace au fugarit avangarzile dusmanului pina la locul uncle se gasea adeva-rata oaste a Austriei, au luat Oliva prizonieri drept iscoade si au adusciteva capete taiate. In acest timp, dusmanul Ii aranjase oastea in ordinede bataie, asezindu-si cele 60 de tunuri phi si 8 kolonborne la locurile lor.Generalul Caprara luase loc de comanda la mijloc, generalul Taf 198 peflancul drept, generalul Raiser pe aripa stinga, In timp ce comandantulgeneral, craiul Friderikus, neputind s conduca lupta cu 100 de calaretidintr-un loc anumit, hotarise sa-si schimbe locul dupa situatie. Pina lastringerea rindurilor potrivit hotaririlor luate de dusman, avangarzilenoastre, lansate inainte, au fost fortate 0, se retraga. Pe de altar parte,in acest timp, marele vizir, dupa ce a ajuns la liniile cele mai inaintate si a

198 Contele Taafe.

(I, 178)

).t

470 SMAHDAR FINDIKLHA MEHINIED AGA

explicat, pe rind, vizirior, beilerbeilor, beilor, spahiilor, silahdarilor,ostenilor cu feude mgrite (terakkili ), serdenghecidiior si ostii cu armurisi zale ( cebeli ) sarcinile pe care le aveau si dupg ce a iesit pe Colina ghiau-rului (Gtivur tepesine ), cu o rataie de tun inainte de trecgtoarea prin

235 v rnlasting, si-a aranjat oastea de luptg drept in fata cimpiei §i a trecgtoriiprin mlasting. In timp ce in partea de dincoace, ostile Crimeei, imprgs-tiate pe cimpie, cgutau sg opreascg inaintarea dusmanului, oastea de volun-tali ( g öniilli i ), puting la numgr, cind a vgzut aceasta a dat pinteni cailorsi a inceput sg, pgtrundg pe cimpul de luptg. Iscoditorul vizir Dursun

(1,180) Mehmed pasa, oricit s-a strgduit sg-i opreascg, zicindu-le : Ind, nu esteordin de la marele vizir pentru luptg, asteptati putin, vom merge totiintr-un suflet !", totusi cuvintele sale nu au fost ascultate. Pe la prinz,ostile terakkili, serdenghecidiii, pasaliii si cei din provincie (eyalet ),strigind deodatg Allah ! Allah", s-au repezit la atac.

Aceastg luptg, care a durat ping la chindie, prin moartea generaluluiaustriac numit Rangaro 199, lovit la git, a pricinuit foarte multe pierderidusmanului. Deoarece in timpul luptei austriecii au folosit tunurile sahiintocmai ca pe niste pusti, aruncind foarte multe ghiulele, a inceput acreascg mereu §i numärul eroilor martini cgzuti in rindurile noastre. Nuera mic nici numgrul celor rgniti ; in acest timp au fost omoriti multicai. Pe la sfirsitul acestui atac, oastea noastrg, care inaintase cu dougtunuri saki pe care pusese mina la intimplare, neavind intgrituri din spate,a fost nevoitg sä se retragg. Armata dusmang a §tiut sg se foloseascg deaceasta si continuindu-si inaintarea a venit ping, aproape de Colina ghiau-rului, din fata defileului din stufgris, si si-a intins aici corturile. Cgtre sfirsit,toti cei din avangardä, care continuau lupta, din porunca padisahului aufost luati in mijlocul ostii, unde li s-au impärtit ca medicamente unsori( melhem ) atit pentru rgniti, cit si pentru cai. Dupg cum a fost si inainte,oastea a fost intäritg de jur imprejur en harabale, apoi au fost sapate san-turi si fgcute adgposturi ping la mlasting, iar gurile sau intrgrile drumnri-lor au fost astupate cu tunurile phi. Pe lingg aceste mgsuri, codasul( ardci ) Osman pasa din Canizsa, mutasarriful sangeacului Ceankiri §iITzun Ali pasa cu 500 de ostasi dintre bostangiii din Adrianopol, 10 stea-guri de pedestrasi dintre ostasii arnguti, intgriti cu 10 tunuri sahi-darbzen,au fost instiintati sa, fie treji in fata miscgrii dusmanului. i asa, multu-mitg lui Allah, oastea noastrá a fost intgritg din doug pgrti, din fatg sidin spate, cu doage de fier, asa cg nu rgmdsese nici un loc liber care sáinspire panitg sau ingrijorare de la dusman. Dupg aceasta, a mai fostluat un al doilea adgpost, din fata primului sant, aproape la o bgtaie detun si au fost sgpate santuri, ale cgror capete se intindeau ping la mlasting ;dupg ce au fost asezate in locurile potrivite 60 de tunuri sahi-darbzen,impreung en ieniceri, armurieri si tunari, <santul> a fost ocupat de cgtrepedestrasii arnguti si bosnieci. Din partea cealaltg, ostile de spahii, silah-dari, serdenghecidii, gebelii si pasalele eu toti cglgretii rg In asi in afara san-tulni, unind rindurile din dreapta si stinga, s-au asezat pe loc. La sfirsitulsantului al doilea, pe o coling inaltg, ocupatg de oastea de poartg a mareluivizir, au fost asezate 8 tunuri kolonborne care stgpineau ca o redutg atitfortele dusmane, cit si toatg ordia impgrgteascg. Dupg ce au fost asezate

199 Rabatta ; in ms. Manisa : Danamaru General.

NUSRETNA1VIE 471

cite 8 tunuri sahi-darbzen pe cele doug, coline mai mici, din partea dreapthsi stingg, a celei de mai sus, pe care se aflau ostile de sansongii si zagragii,-oastea a fost gata de luptg,. In aceasth noapte, padisahul a trimis firmane§i hatt-i serifuri tuturor ogaacurilor, pasalelor si agalelor de silahori,imbg,rbg,tind oastea prin. cuvintele : S'a nu aibl cusur in slujbele din ada-posturi, cg,ci sint zile hothritoare pentru vitejie. Zelul nu este pentru mine,ci pentru credinth. Sg,' vád aceasta !".

In ziva urmatoare, a 23-a zi a lunii (muharrem 1108) 200, miercuri,marele nostru impa'rat, cu alaiul din spate si suita sa de la capAtul primuluisant, au stat ping, la prinz in fruntea ostii. In acest timp, austriecii au ridieatcorturile si, dupgi ce au aranjat oastea pedestth si cavaleria in ordine delupth, au venit ping, la Colina ghiaurilor, la cale de un ceas si jurngtate deliniile turcesti. Numai avanglrzile lor au inaintat spre cimpul de lupth sidupg, nu moment de incg,ierare, neputind inainta, s-au oprit. In acest timp,padisahul vizita redutele si adAposturile §i incuraja pe vitejii gazii. Cu.ocazia acestei vizite, in fata fieckei redute seihul Mehmed efendi McearugAciuni speciale pentru victorie. Dupg% aceasth plimbare, padisahul aporuncit inaintarea tuturor fortelor si, potrivit cu aceasta, oastea impgrl-teascg a pornit intre dougi intArituri din spatele ad'apostului ienicerilor.Dusmanul nu s-a apropiat mai mult, ci a thmas acolo unde se oprise si aintins corturile. In acest timp, desi a fost cu putinth sg, se treacA la un atacasupra dusmanului, totusi, spre a evita numeroasele pierderi pe care leputeau pricinui tunurile dusmanului in rindurile noastre, s-a vgzut cg,este mai bine ca inthriturile s'a fie incet-incet transportate mai inainte siscoase in afara trecgtorii. Apoi urmau sa, se apuce de luptg asa cumtrebuie. In acea noapte, ping, spre dimineath, au fost luate Inca doug, inth-rituri, distanta dintre ele fiind cit o Wataie de tim, si au fost s'apate santuri.De asemenea, capetele acestora au fost intinse ping, la mlasting. In inthri-tura din fath intrase agaua de ieniceri, apoi spre a-i lua ingantru pe zagragii§i sansongii, a fost lacuth, in fiecare flanc, cite o reduta si au fost asezatepe locurile lor tunuri mici si mari. S-a mai dat atentie si altor mgsuri, ca,de pildg,, in anumite locuri din afara ostii, acolo unde trebuia, sg, fie insi-rate vasele tonbaz si harabalele pentru zaherea. In acest timp, padisahula dgruit vizirilor cite un cal si cite 1 000 de galbeni, beilerbeilor cite 200 sibeilor cite 100. Acesti bani, adusi de Ibrahim aga, ciohodarul palatului, aufost impsartiti demnitarilor de mai sus.

In a 24-a zi (muharrem 1108) 201, joi, toath oastea iesind inafara santurilor, gata de lupth, dupg, ce si-a unit rindurile, a ramas inasteptare. De asemenea dusmanul, care isi stricase corturile, si-a pregatitpentru lupth toath oastea pedestth si cavaleria. Padisahul, aflind aceasta,indath veni cu alaiul din spate (dip ) §i cu suita sa la reduta marelui vizir.

Acolo, asezindu-se scinduri si covoare mici (seccade) 202 pe afetele (kuvdak )tunurilor, a fost pregAtit un loc pentru stat. De aici, padisahul si seih ill-islam efendi care era Rugg el au urinal-it, aproape ping,' seara, cu binoclul(diirbiin), oastea dusmangi. Intre timp, seih iil-islam, vizitind ordia prin-tre rinduri, a imbàrbAtat oastea pentru lupth, iar la intoarcere a explicat

20 22 august 1696.201 23 august 1696.202 De obicei covoare pentru rugAciuni.

(1,181)

472 SrLAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

padi§ahului mgsurile de lupta luate. Astgzi avangg'rzile, dupg, o mica luptgau oprit inaintarea dumanului. Austriecii au aruncat 40 de ghiulele dincele 8 kolonborne a§ezate pe Colina ghiaurului, dar n-au indrgznit sg treacg,la atac. Spre searg, cind <turcii > au vgzut cum au inceput iarg§i alezarea.corturilor pe locurile vechi §i dupg sosirea §tirilor a§teptate de la iscodi-tori, oastea impgrgteascg a fost dusg sg innopteze intre cele doug §anturi.

In ziva urmaloare a fost data porunca pentru atac asupra dupla-nului. Abia pe timpul ruggciunii de searg, marele vizir a venit la cortulimpgrgtesc §i. a argtat ultima situatie : Intre trecgtoarea unde ne ggsim§i oastea du§manului este o nimica toatg pentru eglgreti, dar pedestra§ii,la traversarea acestui drum, dacg se vor risipi pot avea multe supgrári§i pot suferi multe pagube din cauza focurilor tunurilor §i pu§tilor duma-nului. Cgpeteniile o§tii au ggsit a, este mai bine sg, se stea in adgposturiping la ie§irea din trecgtoare, iar la ie§irea in cimpia din afara acesteia, seimpunea incg o redutg, de unde s-ar putea fulgera du§manul cu focuri detunuri. In adgpostul sgpat in acest moment a fost a§ezath oastea, iar inlocurile necesare au fost trimise caraule".

In ziva urmgtoare, a 25-a zi a lunii (muharrem 1108) 2O3, vineri,pe cind se ridicau zorile, toatg, oastea de pedestrmi §i cglgreti a trecut la .un iure§ deschis, a sgpat incg un §ant, foarte apropiat de liniile dumanu-lui, §ant care a fost Indus in ambele parti ping, la mla§ting. Apoi, in locurilemai potrivite, au mezat tunuri §ahi §i 3 kolonborne in redute. Dupg cooOile de ieniceri, tunari, armurieri, arnguti §i bosnieci pedeOri s-au aranjat,cglgretii au trecut, coloane dupg coloane, din dreapta §i din stinga, in-trind in formatiile de luptg. Dumanul, in§tiintat asupra acestei situatii,odatg cu rgsgritul soarelui a inceput mai intii sg tragg din tunurile kolon-borne a§ezate pe Colina ghiaurului FA apoi din tunurile §ahi instalate ina-intea osta§ilor care trebuiau sg intre in luptg. Dupg ce au fost a§ezate §itunurile noastre, au inceput sg tragg din ambele pgrti unii asupra altora,petrecind astfel timpul ping seara. In acest duel de artilerie, multe dinghiulelele du§manului, cgzind in fata intgriturilor noastre, n-au pricinuitpagube. Numai Giirgi Ismail aga, muteferrica de ghediiklii, in timp cemergea cu o poruncg la una din aripi, fiind lovit la git, a cgzut ; in schimbtunurile noastre, dupg cum am aflat de la osta§ii du§mani cgzuti prizonieri,au cauzat austriecilor destul de multe pagube.

(1,183) In noaptea aceea, ialiagasi Osman aga a fost chemat cu 4 000 deosta0 thtari sg dea un atac. Dupg ce au ocolit spatele stufgriplui, au trecutprin multe mla§tini §i au ajuns ping in spatele o0ii du§mane, din cauza,intgriturilor cu harabale n-au putut sg, pgtrundg in mijlocul du§manilor ;au reu§it numai sg, omoare 17 dintre ei, primi in loc deschis, §i. cinci au fost

236 r. trimi§i in fata padi§ahului. Patru din ace§ti prizonieri au fost uci§i deindath acolo, iar altul, rgmas in urmg, a fost §i el dgruit spadei.

<Un cApitan francez, fugit din oastea austriacA in tabAra tura, povesteste dezacorduldintre generalii austrieci si craiul Frederikus cu privire la atacare a ostii turcesti. Mai aratA a inoastea austriacA se simte din ce in ce mai acut lipsa de zaherea>.

In acest timp, oastea noastrg se preggtea pentru un atac general.Padi§ahul nostru 1-a trimis pe sfetnicul favorit (misahip ) Ahmed aga,

203 24 august 1696.

NUSRETNAME 473

impreung cu ceausbasi, pe ling/ toti comandantii, cu urari si salutaripentru viziri, beilerbei, bei, agale de ogeac si ostasi. Apoi le-a porlincitastfel : Dacg, doresc binecuvintarea mea, sa nu arate cusur in slujba pecare trebuie s-o indeplineasca". titre amiaza si chindie, toata oastea,pregatita sl-si sacrifice sufletul pentru padisahul nostru, si-a unit rindu-rile si a ocupat locurile cuvenite pentru a trece la atac. Maria sa padisahul,spre a mari curajul ienicerilor si pentru a le fi de sprijin, s-a hotarit sa seaseze in adapostul lui ieniceri-agasi si de acolo sa priveasca atacul. Dar,imediat dupà indeplinirea rugaciunii de amiaza, dupg aranjarea mantieiprofetului in carul sail si desfasurarea steagului binecuvintat, tocmai cindtrebuia sa incalece pe cal si sa plece <spre adapost >, a sosit stire de lamarele vizir despre aminarea atacului pentru ziva urmatoare. intrebatdespre cauza acestei fAiri, marele vizir a expus parerile sale si ale demnita-rilor : Litre intariturile noastre si ale dusmanului este o cale de o juma-tate de ceas ; din aceasta cauza cind ne vom ridica pentru hires, nu vom (1,184)avea putere tocmai atunci cind va fi mai multa nevoie, deoarece stindatitea zile in adaposturi am obosit ; daca insa vom inainta cu Inca un ada-post, atunci vom putea sä ne amestecam cu cele ale dusmanului si sa trecemdirect la atac". Si asa, in noaptea aceea, ping spre dimineata, s-au miscatcu un loc de adapost, cit o Wade de tun ; toata oastea a fost asezata lalocul ei, tunurile fixate in redute si capetele adaposturilor, legate iarAside mlastina, au fost aseunse in locuri cu maracini. In sfirsit, oasteanoastra astfel pregatita in ziva urmatoare astepta lupta. In acest timp,insa, austriecii simtind miscarea si vazind cum stau lucrurile, Inca de cunoapte au inceput sa-si.paraseasca, adaposturile. Astfel, si-au retras oasteapedestra si tunurile, harabalele si poverile ; au ramas in adaposturi numaifortele de cavalerie de sub comanda craiului Frederikus si a generalilorRaiser si Caprara. Dar si acestia, hind ultimii, spre dimineata au inceputsa se retraga. in dimineata zilei de 25 august, simbata, cind aceasta situatiea fost adusa la cunostinta padisahului, a spus : Dusmanul este marinimos,vrea sa ne desparta de adaposturi si sa ne scoata in cimp deschis ; paziti-va,nimeni sa nu se miste din ele". Atunci 1-au trimis pe Tatar Salih pasasi pe ialiagasi Osman aga cu oastea din Bugeac ca sa-1 urmareasca si sd-1supravegheze pe dusman. Pe urma lor au fost trimise si toate pasalele cuostile lor de cavalerie. Cercetasii si iscoditorii au surprins pe austrieci calede trei ceasuri inainte, pe malul apei Bega (Bekey ), unde s-au incaieratin lupta. Numai oastea craiului Frederikus era imprejmuità cu harabale,dar toata oastea sa a fost luata inauntru ; aruncind in foc pe tunarii sipuscasii sail, el se apara, fapt pentru care oastea dusmanului nu a putut fiimprastiata. Aceasta stire thud adusa la oastea noastra, indata a avut loco adunare in care s-a hotarit ca toate fortele sa treaca la atac asupradusmanului. In acelasi timp, s-a instiintat ca in afara de pasalele caraule,toti calaretii trebuie sa se intoarcl. Astazi, pe la amiaza, au pornit si s-auoprit la santurile noi. Dupg, ce ienicerii s-au asezat in intariturile dusma-nului, agaua de ieniceri pe Colina ghiaurului si ceilalti pe locurile ion,spatele ostii s-a inchis in santuri, in timp ce partea din fata, inconjuratacu harabale, a fost transformata intr-o tabara (tabur haline ). In acesttimp, printr-un firman trirnis muhafizului de Timisoara, vizirul CerchezIbrahim pasa, i se poruncea ca in cetatea Timisoara sa lase comandant pebeilerbeiul de Ineu, Bosniak Ciafer pap, iar el, impreuna cu oastea sa de

474 SPLAHDAR FINDDCLILI MEHMED AGA

poartA, cu oastea tinutului si luindu-1 pe valiul de Nicopol, Tatar Islampasa, pe sangeacbeiul de Inanina, Kiiciük 6iafer pasa, pe sangeacbeiul deAv Ionia, Arnavud Kaplan pasa, fortele sangeacbeiului de Kiistendil,Zeinel pasa, oastea pedestra de arnAuti de 1 000 de oameni, oastea decAlAreti a iurucilor (y oriik ), ImpreunA cu comandantul lor, CiakircI Hasanpasa, o clipd mai devreme sA iasA din Timisoara si sA se uneascA cu oastea.Imp ArAteas cA".

(1,185) NIMICIREA ARMATEI AUSTRIECE IN VATRA SATULUI CENEI 204 LINGA APA BEGA

in ziva urrnAtoare, a 27-a zi a lunii (muharrem 1108) 2O5, luni, auplecat de aici. Cu ajutorul lui Allah, ... dusmanul nu ne astepta dinsprepartea stingd, a locului uncle condcise. La atac a pornit toatá oastea pedestrA,oastea de cavalerie, rindurile au fost unite pentru ordinea de bAtaie, dupdcurn s-a aratat si mai inainte fiecare flanc avea In fa ta. tunuri sahi-darbzene.De fried, austriecii nu dadeau semne de viatA, pared se IngropaserA in tabäralor. Oastea noastrd, dupä ce a inconjurat pe la spate locul lor de conac,la o cale de un ceas mai departe a lasat spre dreapta apa Bega si a conAcitin vatra satului Cenei. Fata ostii impdrAtesti era intoarsd, spre dusman,iar cetatea Timisoara rAmasA in urma ; ca si mai inainte, oastea a fost in-conjuratá cu harabale, de pared, ar fi fost Imprejmuitg de un zid. In timpce se asezau la conac, i-au fdcut sA vorbeascA pe cei nouA haiduci si pe pri-zonierii turci adusi de fatari. Dupd, povestirea lor, acestia au iesit din satulYenikiiy, cazaua Bazargic, §i clnd s-au apucat de haiducie erau in ceata luiSereny ( Sirayit ), care acum slujea cu 100 de cdTareti si 200 de pedestrasi inoastea austriacA. Pornind azi de dimineatA cu 40 de cAldreti pentru a vinalingA Timisoara, s-au Incdierat cu 11 grdniceri (serhadli ) iesiti din cetate<pentru urmdrirea > cetelor. Lupta s-a terminat prin moartea a doi grAni-ceri, prin rdnirea unuia si luarea ca prizonieri a celorlalti. Dar pe cind seintorceau cu acestia la oastea austriacd, s-au Intilnit fata in fatd cu tAtarii ;pinA atunci nu se stia de unirea tAtarilor cu oastea otomand. Tatarii, indatd,ce s-au apucat de luptA, au ucis 31 dintre ei, iar cei rdma§i in urmA au fostprinsi si adusi aici. Unul dintre haiduci a fost läsat liber spre a relata <aus-triecilor > participarea tAtarilor la expeditia sultanului, ceilalti au fostucisi. Celor care i-au prins li s-a dat bac§is. Pe de alai parte, austriecii,crezind cd oastea otomand n-a intrat Inca' in conac, CA harabalele lor n-ausosit Inca, pentru tabArl §i santurile lor n-au fost Inca sapate, au vrut saprofite de acest prilej. De aceea, cu multa ardoare s-au aranjat in ordinede lupta si au trecut dupa amiaza la un iures asupra noastra. In mijloculostii era generalul Caprara, sprijinit de 60 de tunuri §ahi, 8 kolonborne sialte unelte de luptA (cerh-i felek ), la aripa dreapta generalul Taffe, la ceastinga generalul Haizer, care luasera astfel comanda, In timp ce comandantul

(1,186) general, herzogul de Saxonia, craiul Friderikus, luase loc in urmd. Aceas-sta §tire a fost adusd la cortul Imparatesc de cAtre caraulele tatare ie§itepentru incursiune si de catre grdniceri. La sosirea ve§tii despre iuresuldusman, flancul drept al ostii noastre era sprijinit pe apa Bega, caci se in-

204 Sat In Banat ; In text : Cena.205 26 august 1696.

NitTSRETNAMIE 475

tinsese cu harabalele ping la lin. Aici au fost a§ezati zagragi Mehmed agaen 3 tunuri kolonborne, 8 §ahi §i 2 havane, dupg, acesta capitanul de bu-luc Fazli, en 4 tunuri phi §i 2 000 de osta§i pede§tri din Bosnia, pe lingdacesta agaua de ieniceri, vizirul Mahmud pap, cu 26 de tunuri §ahi, cheha-iaua de oaste (kulkethudast ) Abbas aga, mai incoace <era > sansongi Meh-med aga, turnagi 206 Mehmed. aga §i pedestra§ii garzii (kapu ) mareluivizir, cu 8 tunuri §ahi §i 2 havane ; mai in co ace de ace§tia <erau > bostangiiicu 13 tunuri §ahi, in timp ce pe linga ace§tia se aflau fortele egiptene cu 3tunuri phi ; §i mai incoace luasera loc o§tile pedestre ale beilerbeiliculuide Rumelia, arnautii de beilic cu 7 tunuri §ahi. Apoi, a patra parte a o§tiia inceput s-o inconjure cu harabale ca ni§te metereze. In acest timp, ma-rele vizir a vizitat toate coloanele §i a imbarbatat oastea ; dupa ce a lasatpe lingl el cinci sau zece ciohodari §i masearici (ats,- ), 1-a trimis pe che-haiaua sa, Fazli efendi, cu toate agalele palatului (enderun ve birun ) aflateIn garda sa, s lupte piept la piept cu du§manul §i §i-a dat pina §i calul luichehaia efendi. Spatele o§tii imperiale, intin.se pina la apa Bega, fuseselasat pe seama comandantului de ariergarda Osman pap din Canizsa.Dupg aceasta, toti vizirii, beilerbeii §i beii fiecarui tinut cu ostile lor, spahiii,silahdarii, serdengheeidiii, terakkiliii, gebeliii, ienicerii pede§tri §io§tile egiptene §i toti calaretii au ie§it din ordia imparateasea, §i-au aranjatcoloanele una dupa alta §i s-au pregatit pentru lupta. Comandantul armu-rierilor §i munitiilor (cebecibap,), Abdurrahan aga, avind. pe linga el o ju-matate dintre ogeaclii §i o alta jumatate din serdenghecidiii cu ogeacuri,a fost trimis cu 10 tunuri §ahi in partea dreapta a coloanei lui zagragi, intimp ce chehaiaua de gebegii Mustafa aga, cu ogeacliii §i serdenghecidiiiogeacurilor, a fost trimis la comanda lui Osman pap din Canizsa. S-a po-runcit din partea pad iphului ea toate corturile din partea cealalta, de pemarginea drumului, sa fie darimate §i calaretii care vor fi prin§i acolofie uci§i far/ mila. De aceea, agalele de ghediklii au rasturnat corturile §ipe cei gasiti acolo i-au batut, i-au taiat §i i-au tirlt linga paple. Maria sapadiphul, dupa, indeplinirea rugaciunii de chindie, pe la orele 10 §i-a Inca-lecat calul, num.it Toybuk, §i indata ce a aparut printre osta§i, strigatelede Ajutorul lui Allah asupra Ini" (Aleyke ) au umplut vazduhul.Infatiprea celor adunati in fata cortului in acest timp amintea de ziva ju-decatii de apoi.

<Descrierea Indeplinirii slujbei religioase In fata sultanului §i a (WU>.

Potrivit cu aceasta- situatie, maria sa padiphul §i-a luat in mina sa-bia. Vitejii gazii care au vazut aceasta §i-au ridicat säbiile. Stralucirea ati-tor sabii intunecase lumina soarelui. Dupà aceasta, cu ajutorul lui Allah,au pa§it en totii spre du§man. Dar cind au mers inainte cam cit o aruneaturade sageata mil de smintiti cu infatipre de mon§tri en fetele incruntate,innebuniti de ingimfare pagini cu obiceiuri rele §i fara de credinta,de la orele zece §i jumatate au dat foc din tunurile §i pu§tile lor, plecind un.pic mai inainte din fata adaposturilor. Nu se uitau la ghiulele de tunuri§i pu§ti aruncate d.e noi, nu tineau seama de cei care cadeau, treceau pesteorice piedica intilnita §i ca ni§te turme de mistreti se alaturasera adapos-turilor noastre. Acestea, fiind abia in curs de sapare, erau deschise ea de un

206 Grad In armata otomand, cApitan de ieniceri.

236 v.

(1,187)

&Mari,

avni'llah

sa

ghiauri

476 MAI-WAR FINDIKLILI MEIIMED AGA

arsin ; dupg ce au sarit peste ele, s-au repezit la linia uncle se &eau hara-balele. Au darimat citeva harabale ramase intre flancurile lui ieniceriagasi

sansongi ; aproape 70 <austrieci> inaintara peste harabale. Oastea noas-tra i-a inconjurat i pe toti i-a ucis. In partea cealaltà, pedestrasii nostridin fiecare flanc, unii cu focuri de tunuri, alii cu sbiile, i-au aruncat pedusmani, pas cu pas, din harabale ; dud i-au respins la o aruncatura deglont, au inceput iarasi sa sape adaposturi. Pe cind o parte din oaste sapa,cei care erau intre harabale cautau sa foloseasca, acoperisurile pentru as-cunderea zaherelei i unii, cu foculi de tunuri i pusti, se stead-Ilia-a sa-1intirzie pe dusman. Pe de alta parte, in timp ce dusmanul inainta i pe flan-cul drept, la un moment dat ghiaurii au nimerit peste calaretii nostri.Tragind o data din tunuri i pusti, i-au miscat pe calaretii nostri fricoside pe locurile lor, in timp ce bostangiii, egiptenii i arnautii au fost trintitiin adaposturile pe care se gaseau. Cei din adaposturi, speriatide asemenea de aceste focuri, au fost fortati sa se retraga. Dusmanul,crezind ca turcul este infrint, a trecut din nou la atac cu cetele sale de pedes-trasi i calareti. Aceasta situatie indata ce a fost aratata la pragul padisahului,au fost trimise hatt-i serifuri, prin ceausii divanului, müsahipii, silah-darii i agalele de ghediklii. Tuturor flancurilor li se cerea : SA nu iesitiafara, din adaposturi, ci ca si mai inainte stati 1initii pe locurile voastre . . . " ;iar pasalelor li se porunci : Inaintati cu inima deschisa, vitejeste i asarnuriti !" In ajutorul calaretilor zdrobiti au fost trimii silahdarii. Chehaiauasilahdarilor, pornind la drum cu aproape 1 000 de ostasi, spuse unor tara-noi ramasi in urma : Sintem insarcinati pentru paza sfintului steag, voide ce nu mergeti ?". Iar padisahul nostru i-aporuncit garzii sale, zicind :

(I, 188) Minati pe acei blestemati, daca, nu merg, distrugeti-i". Potrivit cu aceasta,miisahip agalari 2°7, hasodaliii 02 oglanii2", rikap agalari210, ghediikli aga-lar=

1211 § j ceausii divanului si-au scos s.bii1e i asa de frica sabiei i a cio-

magului au iesit afara, din corturile lor o parte din ei. In timp ce unii aufost viriti in intariturile din spatele adaposturilor, garda cortului impara-tesc a umblat din cort in cort, batind i taind. pe cei ce se ascundeaufugisera, din lupta. Pedestrasii sint trimisi in adaposturi, iar cararetii pelinga pasale. Acum spahiii au fost insarcinati s apere spatele ordiei impa-ratesti. Deoarece acestia vazusera imputernicirea data silahdarilor, auplecat, fara, insistenta, ca sa indeplineasca datoria prirnita. Toate acestease terminasera cind dusmanul se ridica a doua oara la atac asupra adapos-turilor noastre. Abia de data aceasta pedestrasii si calaretii nostri au statneclintiti, s-au aparat vitejeste, intimpinind pe dusmani cu ghiulele, pro-jectile de tunuri i <focuri de > pusti. In timpul luptei nu era socotealamasura pentru munitiile care ardeau. Toate tunurile kolonborne i ahi audeschis foc si din aceasta cauza, multi dintre dusmani au apucat calea fo-cului din iad. In coloana stingä calaretii nostri au inceput sa, atace atit detare cu sageti, sabii, pusti, baionete (herbe ) §i lanci (mizrak), incit mareleAllah putea sa fie martor ; asa cá flacarile au &Trips toate prile, lupta,crestea mereu, incit nu se poate descrie cu condeiul. In sfirsit, dupa ruga-ciunea de seara, dusmanul, fortat de sabii, a fost aruncat din adaposturile

2" Agalele favorite".202 Palatinii, cei care aveau odAi la palat.209 Pagii de curte.210 Geo care tineau scara de la saua sultanului.211 Agalele care aveau un apanaj, mai marii slujitorilor din palat.

sá

si

NIUSRETNAME 477

noastre ; rezistenta fiind sfarimata, buimacit, a inceput sa fuga inapoi.Ofiterii, generalii, capitanii, mareplii §i craiul lor, cu totii in frunte, tra-gind cu tunurile §i pu§tile in o§tile lor, au incercat sa le tirasca <din nou >in lupta. Dar n-a fost cu putinta sa fie intor§i, caci Wile lor erau cupriusede groaza. Din aceasta, pricing, WOi zabitii lor au parasit cimpul de lupta§i au inceput sa fugg. Tocmai in acest timp, oastea tatareasca a intrat inlupta §i indata ce a prins o intreaga companie a ()OH du§mane, a distrus-o.In lupta care a durat ping in progul noptii (yatsi)212 au fost distru§i. §iamestecati cn pämintul mii de soldati du§mani din ultimo, ceata, care incer-ca a reziste. La sfir§itul acestei lupte mari, austriecii au pierdut, afara deraniti, cinci generali numiti : Haizer, Haister 213, Diinewald (Bolend ),Karaieli 214, pe printul Podmovin 215 1 peste 16 000 de osta§i. Acei dintreaustrieci care au scApat de sabie §i au rämas teferi au fugit in dezordine la.adaposturile lor. Pedestra§ii no§tri au ram.as teferi §i sanato§i in adaposturi.Deoarece intunerieul noptii cuprinsese toate partile, §i. calgretii no§triau fost fortati sa se intoarca la aaposturi. In urma acestei situatii, oasteaimparateasca, imprejmuita linga riul Bega, a fost pgzita pin./ spre dimi-neata de urmatoarele coloane in§irate un.a dupa alta : beilerbeiul de AlepGiafer pap cu oastea sa permanent/. (kapu-kal u ) §*1 Wile provinciei sale,intro coloan a ienicerilor (turnaci ) §i. coloana bostangiilor HUdaverdi pap,in partea de dincoace a coloanei egiptene beilerbeiul Rumeliei vizirul Arn.a-vud Suleiman pap, cu oastea sa permanent/ §i en Wile provinciilor ; paling/ ace§tia Hogeazade Eyiip pap cu agalele de mutasarrif ; capitanul debaltagii (tirpan) Osman-aga, la paza drumurilor, cu seimenii pede§tri§i calari ; mai incoace de ace§tia <se aflau >, en fortele lor pedestre, marelevizir, defterdar efendi §i Zeynel aga, apoi slujitorii divanului eu arnautipede§tri ; pe linga ace§tia beilerbeiul de Alep, vizirul Osman pap din Cani-zsa cu fortele sale §i en gebegiii ; mai incoace, <sta > beilerbeiul de Anatolia,viteazul Daltaban. Mustafa pap, en o§tile sale permanente §1 cu armatatinutului sau ; impreuna cn beilerbeiul de Mara§, Iunus pap, beilerbeiulde Sivas, vizirul Dursun Mehmed pap, beierbeiul de Karamania §i Adana,vizirul Hagi Hiisein pap, <erau> cite unul sau doi bei cu tuiuri, agalele degebelii, o§tile de spahii, silahdarii, serdenghecidiii §i. terakkll ii. Ace§tia, Inca-lee* pe cai, cn piepturile drepte, au ramas in a§teptare; in acela§i timp§i oastea tatareasca era insarcinata sa pazeasca oastea imparateasca.

In acest timp, du§manal, care i§i a§ezase pe o inaltime impaduritaintariturile §i tunurile sale phi, la al cincilea ceas din roapte a inceput sa 237 r..

-Una focuri de tun asupra noastra. Dar, Allah sa, fie laudat, focul du§marn-lui a zburat deasupra capetelor noastre §i D.11 ne-a cauzat nici o paguba.Opt din proiectilele (mermi ) trase au trecut peste capul padi§ahului. Nu-mai unul a cazut inaintea sultanului (Hiinlar ), linga, carul en mantia pro-fetului. Din cauza acestei situatii, au gdsit de cuviinta pregAtirea unuiadapost (tabia) pentru padiph. De aceea, garda palatului §i agalele suiteiimparate§ti (rikab-Oalart), pu§i cu ardoare pe treaba, au pregatit intr-oora o reduta destul de mare. Padiplrul §i §eih ill-islam efendi, coboriti aici,au fost paziti. Cronicarul <Findiklili> Mehmed, cel care scrie aceste rinduri,

212 Timpul de culcare, socotit la doua-trei ore dupa apusul soarelui.213 Contele de Heidersheim.214 Caiaccioli.215 Generalul Joerger.

478 SPLAHDAR FlINDIKLILI MEHMED AGA

impreuna cu toti fratii no§tri palatini (hasodah ), tovarkii no§tri pagi(isoglan), agalele de milsahip, agalele suitei §i agalele ghedikli §i totislujitorii divanului, poate mai mult de 3 000 de frati viteji, au inconjuratpe padi§ah din patru parti §i am stat ping, dimineata incalecati pe cai §i.cu sabiile scoase. *eih ill-islam efendi <stind> in fata padi§ahului pin/aproape dimineata, 1-a incurajat pentru victorie, povestindu-i faptele

(1,191) stramo§ilor no§tri in lupta cu ghiaurii. Din cind in cind, ca sag consoleze,rostea rugaciuni ... In timp ce du§manul continua sa traga din tunuri,fortele noastre s-au repezit pentru a le face sa inceteze §i le-an calcat intä-riturile. Au ucis acolo citeva mii de ghiauri, care trageau cu tunurile, cei maimulti fiind nimiciti de four]. tunurilor §i al pu§tilor. 0 parte insa a fost pra-data de tatari. Aici au pus mina pe un car cu fitiluri p3ntru tun, 5 tunurikolonborne de bronz de cite 7 ocale §i 17 tunuri §ahi-darbzen, care au fostaduse la ordia noastra pe la miezul noptii. Marele vizir s-a prezentat lacortul imparatese ca sa anunte sfir§itul luptei, disparitia oricarei urme dedu§man pe cimpul de lupta §i fuga osta§ilor du§mani, rama§i sanato§i,in tabára lor. Apoi, dupa ce a aratat ca, bratul sting al fratelui sau, vizirulHagi Mustafa Pa§a, a fost rupt de ghiuleaua unui tun §ahi, <a anuntat >moartea de erou martir a lui IVIustaf a aga, chehaiaua de capugii a mareluivizir, a lui Bekta§ aga, agaua de spahii serdenghecidii, a beiului egipteanMurad. bei, a scribului de ieniceri Ilgi ZAlfikar efendi §i a doi colonei (cor-ham, ), precurn §i ranirea en gloante in trei locuri, la brat, a lui ieniceri-agasi,vizirul Mahmud pa§a, <marele vizir > s-a intors la cortul sau. Intro amiaza§i chindie, multi dintre austrieci au trecut la atac, dar primul lor iure§ afost oprit. De aceea, azi dimineata, spre a fi atenti la un nou atac din par-tea lor, viteazul nostru. padi§ah a trimis cu silahdarul palatului, CerchezHagan aga, un hatt-i humaniun la chehaiaua de ieniceri, Abbas aga, in§tiin-tindu-1 pe acesta ca a fost numit loctiitor (vekil) al agalei de ieniceri. Deasemenea a trimis porunci sp3ciale pa§alelor din toate coloanele, ea sa fieatenti la atacurile nea§teptate din partea du§manului.

<Cuvinte de ImbArbdtare a ostii, prilejuite de Infringerea austriecilor>.

Aceste firmane an fost trirnise prin agalele de musahibi, silahdari§i ghediklii. Pa§alele care au primit aceste porunci, incaleciud pe cai,i-au urmarit pe du§mani pina spre dimineata ; apoi, dupg ce au sapat§anturi §i au pregatit adaposturi, au ramas in a§teptare. Toti vitejii dinoastea noastra au slujit cu dragoste impotriva du§manului din porunca §ide frica padi§ahului. In acest timp, un deta§ament du§man, care ddduseun atac asupra lor, a fost pus pe fuga cu focuri de tunuri §i pu§ti de catrebostangii. Numai in aceste lupte au fost trase, afara de gloante, 580 deproiectile din tunurile ccIti.

In ziva urmatoare, a 28-a zi a lunii (muharrem 1108) 216, lu-LI. i, cindsoarele se ridicase la o aruncatura de sulita, padi§ahul a ie§it din reduta §iajungind la cortul imparatesc, 1-a chemat pe marele vizir. Cind acesta s-ainchinat in fata tronului imparatese, i-a zis : SA fii fericit, ai slujit bine,

(1,192) plinea §i sarea mea sa-ti fie halal" ; 1-a caftanit cu don/ rinduri de blani<de samur >. Dup5, aceasta, a fost numit la secretariatul ienicerilor NazimMustafa efendi, ba§halife al ogeacului ; la beilicul Egiptului, Iacubzade

216 27 august 1696.

NUSRETNAME 479

Ahmed aga, muteferricaba0 de Egipt. De la inceput, de cind pornisem luptacu du§manul, cei care ramasera in urma, cu poverile, aproape 3 000 demusulmani, dufa ce au pradat corturile §i harabalele, au pornit pe drumulTimi§oarei. Au fost vazuti de cei din ariergarda, dar nici unul dintre ace§tifrico0 nu a indraznit sa-i prinda. Acestea ajungind la urechile padiphului,indata, porunci lui Osman pa§a din Canizsa, din ariergarda, ca astfel de1a0 fugari a fie prin0 §i capetele lor taiate a fie trimise inaintea cortuluiimparatesc. Osman pap, la prinlirea acestei porunci, zise : Noi i-am va,-Eat pe ace§ti fugari, dar neavind o poranca in. acest sens, i-am trecut cuvederea, dind dovad'a de o mare neglijenta), caci 0 noi, aici, i-am ajutatpe cei care erau in lupfa". Apoi, a trecut la indeplinirea poruncii primite.

In timpul luptei, numai garda palatului a fost in0iintata ea nici unula nu intre in lupfa, ci a pazeasca, cortul imparatesc. Cu toate acestea, unii,care erau foarte inimo0, s-au furi§at pe la spate 0 an participat la lupra.Astfel, corpurile lui Hazineli Omer bei, fiul defterdaralui Ahmed pa§a, §ieel al lui Katuzade Kilerli Ahmed Celebi, morti in coloana de lupta a egip-tenilor, au fost autate din porunca padi§ahului ; aduse in fata chio§culuiAdil, au fost date tarinii sub binecuvintarea padi§ahului. Cei care au po-vestit in fata sultanului faptele lor viteje§ti ... au primit pentru bravuralor bac0pri de la marele ruznamegi Kara Bekir efendi. Prizonierii luatiin timpul luptei n-au fost iertati, ci azi au fost uci0 en pomp-a. Ranitilor,a§ezati in corturi speciale, li s-au impartit unsori pentru ranile lor ...In aceastai luptá au inedput in mlinile noastre 5 steaguri impodobite cucruci, 4 steaguri ale papei. Afara, de acestea au mai fost capturate tobe, zur-nale, trimbite, trompete §i nenumarate unelte de lupta, Celor care le aduceau,li se dadeau bac0orri §i apoi erau a§ezate in magazia de munitii. Dupa, aceas-ta, potrivit cu porunea padi§ahului, au fost controlate Wile ogeacurilorienicere§ti, Wile din pa§alicuri §i armata in general. La sfir0tul acesteicercetari s-au gasit aproape 1 500 de eroi martini morti, 2 032 de raniti ...2 172 de viteji 10 pierdusera, eaii §i de asemenea unii dintre cai au fostraniti. Toate acestea au fost facute cunoscute padi§almlui de cat re scriitorulacestei carti <Findiklili Mehmed >. Din catastiful contabilitatii generales-a inteles cá 67 852,5 kuru0, adica 136 pungi §i 147,5 kuru0 au fost impar-titi, ca bac0§, o§tii, in afara, de darurile facute de vistiernicul Nezir aga.

Potrivit cu porunca data, s-a facut cunoscut ca nirneni, afar% depa§aua caraull (karakolcu), a nu se desparra de oaste ; pedestra0i §icMaretii, la fel ca 0 pazitorii (yasakci) de la u0le o§tii 5mparate0i, tre-buiau a fie in. orice clipa gata de lupra. Spre amiaza a venit din Timi§oaraciakirgi Hasan pa§a cu oastea sa pedesta §i en calaretii iörtici, care au intratin ordia imparateasca,. Pupa ce a fost eaftanit in fata <sultanului>, augasit ca, este potrivit a se a§eze cu fortele sale pe malul apei Bega, in par-tea dreapta a ogeacului de gebegii. In timp ce padi§ahul voia sa vizitezecimpul de lupta al zilei de ieri, au sosit §tiri de la pa§aua earaula, de la gra-niceri §i de la Wail. Ace§tia in0iintau ca, du§manul, dupa ce §i-a ridicatcorturile, s-a aranjat pentru lupta spre a trece apoi la atac ; dupà aceeaau aratat ca dineolo de riul Bega se vedea o ceatá de osta0 dumani. Apoi,au pa§it la pregatiri Ca, din doug parti laterale, sa dea un atac asupra du§-manului. Defterdarul a fost insarcinat a intareasea din nou reduta sulta-nului, care fusese parasitä. Pe de alta parte, marele vizir, spre a stapinimalul riului <Bega >, 1-a inarcinat <cu paza > pe casapba§i cu casapii §i cio-

237 v.(1,193)

480 SPLAHDAR FIINDIKLILI MEHMED AGA

banii sai, iar in locurile din spate ramase deschise a asezat ()stile de beldari 217§i de pedestrasi si oastea imparateasca a fost inconjurata cu cinci rinduride intarituri. Astfel pregatiti pentru lupta, aproape ping spre seara au as-teptat atacul dusmanului. In acest timp, padiphul trimise pe rind agalelemusahip si agalele de silahdari cu porunci catre viziri, beilerbei si bei,zicindu-le : Sa paziti bine locurile ocupate, sa nu aveti cusur, dorinta meaeste ca si a voastra". Marele vizir, insa, dupa ce a vizitat fiecare coloana.in parte, a pregatit oastea pentru lupta. Astfel, din cele cinci tunuri kolon-borne din coloana lui ieniceriagasi, acum s-a gasit de cuvinta ca douà din-tre ele sa fie trimise la coloana lui sansongi ; din cele trei kolonborne <ra-mase >, una <s-a trimis > la coloana lui gebegibasi, patru tunuri sahi si douahavane la coloana ostii de iörUci, trei tunuri sahi la coloana valiului de Si-ria ; apoi, din tunurile luate de la dasman, doua tunuri kolonborne §i cinciphi au fost trimise la coloana Rumeliei ; trei kolonborne si sapte sahi lacoloana Anatoliei, doug tunuri sahi la coloana lui ieniceriagasi si trei tu-null la coloana marelui vizir. In timp ce noi ne pregateam astfel pentru

(I,194) lupta, austriecii, de frica si din cauza parerilor diferite, spuneau : Dacain locul nostru vor ataca turcii, nu ne-au mai ramas puteri de lupta. Ceimai buni luptatori de-ai nostri au pierit in lupta. Zaherelele noastre s-auispravit si zilnic se simte tot mai mult foametea ; nu ne-au mai ramas nicimunitii, cele mai bune tunuri au fost luate din miinile noastre. Lupta noas-tra este cu tunuri si pasti, in lupta cu sabiile nu putem sa rezistam turcilor".De aceea, spre a scapa o clipa mai devreme, incepura sa tread, harabalelepe malul celalalt al riului <Bega >. In acest timp, ei s-au pus in ordine debataie pentru lupta numai ca sa impiedice atacul nostru. In acest chip,austriecii pina spre dimineata au trecut apa Bega ; dupa ce au distrus podul,au traversat cimpia Bagika, spre a merge la Seghedin, indreptinclu-se spreriul Tisa. In timp ce batrinii, femeile, copiii si ranitii din armata Wr numai aveau puteri sa mearga, si au fost parasiti, ei au fugit. In ce ne priveste,in seara acelei zile sosirá de la Timisoara beilerbeiul de Silistra, vizirulCerchez Ibrahim pasa, cu oastea sa permanenta si ostile tinutului sau,valiul de Nicopol, Tatar Islam pap, Kiiciiik 6inier pap, Kaplan pap,Zeynel pasa si aproape 1 000 de pedestri arnauti. Toti acestia luara Wedincolo de coloana vizirului YeAen Hiisein pap, care mai inainte se unisecu ordia imparateasca. Dupa ce si celelalte paple au plecat la locurile Wr,in partea dinspre adapostul lui gebegibasi au mai fost trimise Inca douàcompanii de ieniceri. In dimineata urmatoare intr-o zi de marti, pe cind s3ridicau zorile, cite-va caraule ce treceau prin adaposturi nu au rdspuns laparola santinelei ; atunci una din santinelele de aici tipa tare : A atacatnecredinciosul" (Glivur basti). Atunci, toti ostasii au inceput sa, tipe deo-data : Allah ! Allah ! " si au tras din peste o mie de pusti. Din cauza a-cestui zgomot, toata, oastea a incitilecat pe cai. Imediat s-a inteles ca esteo greseala, dar un ostas crezind ca lupul care iesise la marginea padariieste dusmanul, tipa : Koman, Varde! ". De data aceasta au crezut cadusmanul a atacat spatele ostii si iarasi au sarit pe cai. Putin dupa aceeaau inteles ca nici aceasta nu este adevarat. lath ca in acest timp, tatariiveniti in fata padisahului au facut cunosouta fuga dusmanului, capturareaa aproape 50 de harabale de zaherea, femei si copii, precum si stringerea

217 Beldar, bold& : dupà I. Parmaksizoglu, pAzitori pentru treedtori.

NUSRETNAME 481

a 3 000 de oi si 500 de boi. Potrivit eu aceasta, s-a dat porunca pentruurmarirea coloanei dusmane, paza avutului de razboi si a lucrurilor ramaseIn urma ostii imparatesti, ca nu cumva sä fie pradata de oaste. Beilerbeiulde Alep, -vizirul 6iafer pasa, numit comandant (bafbug ) pentru aceastätreaba, avea pe IMO el pe beilerbeii de Rumelia, Anatolia, Karamania,Sivas, Maras, Silistra, cu ()stile lor permanente ; iar oastea permanenta amarelui -vizir era sub comanda chehaialei Fazli efendi. De asemenea, aufost trimii pentru aceasta treaba i altii, cite una san cite doua pasale cu (1,195)tuiuri, bei, spahii, silahdari, serdenghecidii, terakkilii, gebelii, ieniceri&Mari i oastea egipteang. Afara de acestia, au mai fost trimii i alti raz-boinici viteji din oastea imparateasca. Apoi, o forta mai mare de 20 000 decalareti cu sulie, cu trei tunuri sahi darbzen, tatarii din Bugeac cu ialia-gasi Osman aga, atasati acestora, dupa ce au trecut podul de pe riul Bega,construit intre coloana lui gebegibasi si zagargibasi, au plecat cu totiipentru alungarea dusmanului. 6iafer pasa, dupa ce a fugarit aproapetrei ceasuri pe dusman, i-a vazut pe austrieci intrind intr-un stufarisintins, unde asezind la mijloc oastea pedestra, intarind partile laterale cutunuri i harabale i punindu-i la exterior pe calareti, au luat pozitie deaparare. Indata ce a inteles c fata de focul tunurilor dusmanului nu poatesa tread, la atac fara pedestrasi, a zis : Nu este o vitejie s alungi o ceatade ghiauri nenorociti". Apoi, multumit si cu atita, strins fortele.

Astazi, intro amiaza i chindie, padisahul nostru, impreuna cu seihiil-islam, marele vizir si garda palatului, dupa ce au iesit din coloana luizagargibasi, an -vizitat cimpul de lupta. La vederea gramezilor mari decadavre dusmane, padisahul i-a multumit <lui> Allah, apoi din coloana egip-teana s-a intors la oastea imparateasca. Aceasta victorie a fost pentru noio binefacere, o favoare de la Allah cel drept.

<1nsemndtatea acestei lupte pentru Imperiul otoman i aprecierile autorului faVa de oastea 238 r.austriaca>.

Din contra, in aceasta lupta oastea dusmanului era compusa numaidin fortele .Austriei i o armata atit de puternica nu se mai vazuse, nu semai intilnise niciodata. Spre a urmari miscarile dusmanului i spre a bate-lege nude se va aseza, apoi incotro se va indrepta, a fost trimis §arkanIbrahim pasa, cu 500 de graniceri (serhadli ) §i cu ostile sale permanente.Astfel, spre searg, dupa ce a trecut apa Bega, a pornit impotriva dusmanu-lui. La 1111 moment dat, din pricina timpului cetos, a nimerit in tabaradusmana, unde s-a dat o lupta mare ping la rapirea pasalei si a citorvaoameni din spate de catre coloanele maghiare. La sfirsitul luptei, pasaeitiva oameni din jurul sau au fost facuti prizonieri, in timp cedupa o lupta crincena, au spart incercuirea dusmanului i dupa ce auiesit Mara, au conacit ling'a biserica Horosin. Au fault cunoscut padisahu-lui moartea citorva in lupta i situatia lor de acuma.

Oastea imparateasca, dupg ce a poposit in acest menzil doug zile,in a 30-a zi a lunii (muharrem 1108) 218, miercuri, aranjind harabalele dejur imprejur, astfel ea padisahul cu ostile pedestre si en poverile sä raming,in centru, iar fortele de cavalerie in afara, a pornit la dram. Cale de treiceasuri mai departe s-an asezat in vatra satului nadfil. In apropiere de

218 29 august 1696.

31 - C. 167

(1,196)

si-a

siceilalti,

482 SPLAHDAR FYINDIKIALI MEHMED AGA

conac, padisahul nostru s-a vgzut pentru scurt timp cu marele vizir §iI n semn de binefacere i-a dgruit un cal care mergea inainte cu poverile pa-la tului. Fao de aceastg favoare, marele vizir indatà a descglecat de pe calulsl u si a incglecat pe calul de curind primit si a multumit domnului nostru.

In ziva urmgtoare, joi, prima zi a lunii safer (1108) 219, cind am ajunsi n cimpia Timisoarei, s-a descins in cortul impArAtese care era preggtit.A cum, muhafizul cetatii, Bosnak Ciafer pap, Bektas pap, oastea loculuisi notabilii Timisoarei 1-au intimpinat si 1-au salutat pe padiphul nostruin fata intgriturilor austriecilor. Astdzi, s-au trimis din partea padiphuluiun hatt-i humaiun si 600 chile (kite ) de orez (pirinc ) ogeacului ieniceresc,car e a fost predat marelui imbrohor Ahmed aga, ieniceriagasi. Hatt-ihumaiunul fu citit in fata ciorbagiilor adunati in cortul agalei de ieniceri ;aceasfa atentie vrAjind inima tuturor, cu totii s-au rugat pentru viata pa-diphului. IarAsi, in aceastg zi, a sosit la oastea impgrAteascg, cu 6 000 deostasi din Crimeea, fiul hanului Sehbaz Ghirai sultan. Dar nu i s-a arAtatprea multg atentie, deoarece sosise dupg terminarea nuntii, adicg intirziase.

Vineri, a doua zi a lunii (safer 1108) 220, padisahul cu seih ill-islam,m arele vizir si garda palatului au plecat la cetatea Timisoara. Cind au des-ci ns la noul chiosc, construit in reduta tunarilor din fata portii azapilor( azeb ), s-au tras salve de tunuri din cetate. Dupg ce s-au impArtit favoruritu narilor care se gAseau in aceastg cetate, ruggciunea de vineri a fost inde-pl initg in gearnia cea mare (Wu cami). Dupg aceasta, tot ce era in cetatea.in terioarg sau in afarg, toate santurile, fortgretele, noile redute din fata ma-ril or santuri, sarampoaiele si celelalte santuri si munitiile cetatii au fostce rcetate. In cele din urmg, cind au descins la Turnul tunarilor (ToxicKulesine), legat de fortAreata interioarg, a fost infatipt <sultanului > vizi-at 1 6iafer pap, beilerbei de Alep, care a fost instiintat cg este numit cuoa stea sa permanentg si ostile tinutului san la paza Timisoarei. De aceea,pa sa a fost &Aft Anit, de sus ping jos, cublang de samur, dupg care s-au intorsla cortul impArAtesc. Ienicerii, armurierii si tunarii care au fost anul tre-cu t la paza Timisoarei au fost scosi. In locul acestora au fost puse 17 corn-pa nii de ieniceri, 4 companii de armurieri si 4 companii de tunari. De ase-m enea, a fost vAzutá si zahereaua din cetate. Astfel la cele 4 868,5 chilede zaherea, aflate in cetate, au mai fost adAugate Inca 12 347 chile de zahe-re a si 836 ocale de pesmeti de la oastea impArgteascg. Afarg de aceasta, aufo st predate vizirului Giafer pap, pe lingl cele 15 pungi cu aspri pentru lefu-ri le (ulufe ) ostii locale din cetate si slujitorilor geamiei si meceturilor, Meg 45d e pungi de aspri pentru cheltuielile cetgtii. AstAzi a fost dat lui Hilseinbei sangeacul Panciova, iar lui Mehmed pap din Gyula (G Well, ), mazilitdin Panciova, i-a fost acordatA guvernarea (vatilik ) tinutului Ineu. Fostulvaliu de Ineu, Bosnak Giafer pasa, si Bektas pasa au fost scosi din cetatesi ping la primgvara urmAtoare au fost insgrcinati cu paza cetgtii boiler-beiul Rumeliei, Arnavud Suleiman pap, cu oastea sa de poartg si cu ostiletinutului sAu, precum si oastea egipteang, in timp ce ostilor din provinciileAlep si Adana, care se ggseau la Timisoara, li s-au dat ordine sg se intoarcgin patrie, dar numai dupg Ruz-i Kasim 221 ViCtoriile §i cuceririle care au

219 30 august 1696.229 31 august 1696.221 26 octombrie 1696.

NUISRETNAIVIE 483

avut loc in cursul acestui an, scrise pe rind, au fost facute cunoscute, astazi,a 3-a zi a lunii (safer 1108)222, fericitei valide sultan, prin favoritul (musahip)Hafiz Mehmed aga.

INTOARCEREA SULTANULUI LA BEL GRAD

Dupa ce chibzuira tot ce este necesar pentru intarirea cetatii Timi-§oara §i se hotarise intoarcerea la Belgrad, vizirul Dursun Mehmed pa§aa pornit la drum, spre a face podul <pentru trecerea > o§tii <peste Dunare >.Au gasit ea este mai potrivit sa se intoarca tot pe drumul pe care au venitla Timi§oara, plecarea pe un alt drum nu era cu putinta, deoarece ghiolulAlipinari 223 secase si de la Denta la Panciova trebuiau sa, strabata, o cimpiefara, apa, exact o cale de 20 de ceasuri.

Dupa ce au ramas doug zile linga Timi§oara, in a patra zi a luniisafer 224 toata oastea s-a aranjat de drum. Abia ie§isera pe drum, cind sosiBaltagi Ali, cahvegiba§i al lui hazinedar aga, care in§tiinta nalterea uneifetite a padi§ahului, <botezata > cu numele de Emine sultan. Oastea noa-stra, astazi, s-a a§ezat in vatra satului Hetil, la o cale de un ceas §i jumatatede cimpul de lupta. In aceasta seara a murit vizirul Hagi Mustafa 225

de o boara nervoasa (tesenniic). Corpul sau a fost trimis la Timi§oara, sprea fi inmormintat in mausoleul (tUrbe ) lui Seidi Ahmed pap.

Luni, in a cincea zi a lunii (safer 1108)226, au intrat in strimtoarea unuistuMri§, unde fusesera lupte, §i dupa, ce au ie§it in spatele adaposturilorsapate, la o cale de §ase ceasuri mai inainte au descins in vatra satuluiPardan.

In a sasea zi (safer 1108) 227, marti, s-au a§ezat in vatra satului Topo-lofca, de pe malul apei Timi§, la o cale de cinci ceasuri inainte. Spre a trecein partea de dincolo, defterdar efendi §i vizirul Dursun Mehmed pa§a, dinariergarda, au descins pe malul apei §i au inceput sa. construiasca doua po-duri, unul din 15 tonbazuri pentru caldreti §i altul din 5 tonbazuri pentrupedestra§i. Aceste douà poduri fund terminate intre amiaza §i chindie, autrecut mai intii tunurile §i harabalele de munitii, iar dupa. chindie <a tre-cut > maria sa padi§ahul, care a descins la conac. In noaptea aceea §i inziva urmatoare, miercuri, a §aptea zi a lunii (safer 1108) 228, ping la prinz,a trecut toata oastea §i poverile. Dupa, aceea, podurile au fost stricate,uneltele pentru poduri a§ezate in harabale §i iara§i au pornit la drum. Dupace au mers o cale de cinci ceasuri inainte, au trecut la conac in satul Sakule.

In a opta zi a lima (safer 1108) 229, miercuri, la cale de §ase ceasuriinainte, au descins in satul Iabolka, tot pe malul Timi§ului ; a sosit cheha-iaua amiralului de Dunare, Mehmed pa§a, cu o scrisoare.

<Descrierea situatiei austriecilor dupa infringere>.

222 1 septembrie 1696.223 Fintlna lui Ali".224 2 septembrie 1696.225 In ms. Manissa : Oiafer pasa.226 3 septembric 1696.227 4 septembrie 1696.228 5 septembrie 1696.229 6 septembrie 1696.

(I, 198)

pap

484 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

Un prizonier turc, fugit din armata austriacg, a povestit cg dupginfringerea o§tii austriece, generalul Tonsuz a fost nevoit s'a fugg pe malulapei Bega §i s'a a§tepte la Tittel, iar cei 6 000 de austrieci §i 600 de catanemaghiare, care erau pe linga, el, s-au unit cu armata austriaca' in apropierede biserica Horo§in. Indara ce a prima acest ajutor, craiul Frederikus,nerenuntind la retragere, s-a inapoiat pia, la Cenad, made §i-a ales fortele§i apoi a plecat. De aceea, comanda o§tii a fost luatá de generalul Caprara,

(1,199) care dup6, ce desp6rti 'Anita §i oastea pentru iernat de oastea aleasg pen-238 v. tru sine, impreung en cgpitanul Paldiyak apuca, drumul Transilvaniei.

In a noua zi a lunii (safer 1108) 23°, intr-o zi de vineri, la o cale detrei ceasuri inainte, au trecut de Panciova, §i la o cale de Un ceas §i jumatate§i mai inainte s-au a§ezat la capátul podului cel mare, de uncle an trecutla conacul din fata satului Vi§nita.

Simbgt6, in a 10-a zi (safer 1108) 231, padiphul, sosit la tabgra ceanong (yenitabiye), a vizitat galionul austriac adus din Kubile. Nefiind cuputinra a fi transportat la Istanbul, s-a hoarit ca acest galion s'a fie dis-trus, iar tunurile sale s'a fie predate cet4ii Belgrad. Spre a p6zi cetateaTimi§oara, pe timp de un an, au fost recrutati 200 de ieniceri cu conditiasa, li se dea cite doua, ci§tiuri de lefuri §i cite zece aspri pe§in. De asemenea,au fost date 50 de pungi (aspri) pentru soldele lunare ale celor din cetate.Din hambarul beilicului de Panciova au fost luate 9 000 de chile de orz§i 12 000 de chile de griu, care urmau sa fie duse, sub comanda beilerbeiuluide Sivas, Dursun Mehmed pap, de Kiiciiik iafer pap, Kaplan pap, MI-daverdi pap, Asgi Mustafa pap, Sandi Mustafa pap, Tatar Islam pap§i Kiird Mehmed pap en o§tile lor de poarfa §i ale provinciilor lor, precum§i de spahiii serdenghecidii ; astfel, ace§tia impreun5, cu 200 de eaareti§i 1 900 de arn'auti de beilic, de curind sositi din Konya, in a 12-a zi a lunii(safer 1108) 232, intr-o zi de duminicg, dis-de-dimineara, au pornit dreptspre Timi§oara. Astfel, in cetatea Timi§oara se g6sea, in total, o cantitate

(1,200) de 38 215,5 chile de zaherea . ..Potrivit cu porunca padiphului, vineri, in a 16-a zi a lunii (safer

1108)233, oastea imp6rateascg a pornit din Panciova §i dup'a ce a trecutpe podul mai sus amintit, a conAcit in cimpia Belgradului.

<Nesiguranta drumului de Intoarcere, spre Sofia, din cauza cetelor de haiduci. Insiircinareadata' vizirului cdttAnit Daltaban Mustafa pasa, ajutat de beilerbeiul de Silistra si de altii cuosti1e lor, de a-i stirpi>.

(1,201) In a 19-a zi (safer 1108)234, luni, s-an intors cei care transportaserAzaherea la Timi§oara, fapt pentru care au fost ridicate produsele din ambelepgrti.

In a 21-a zi (safer 1108) 235, miereuri, <schimbare in ierarhia portii,in urma expeditiei in Banat >, Bekta§ Mehmed pap a fost adus la sangeacul

239 r. Ianina, fostului sangeacbei Kiicink Criafer pap i s-a dat Rumelia en san-(1,202) geacul Ilbasan, in timp ce fostul valin al Rumeliei, Arnavud Suleiman

230 7 septembrie 1696.231 8 septembrie 1696.232 10 septembrie 1696.233 14 septembrie 1696.234 17 septembrie 1696.235 19 septembrie 1696.

NUSRETNAIME 485

pap, a fost numit, ping la moarte, cu toate mosiile (has ), la paza Timi-soarei.

<Cucerirea paldncii Moravik de cdtre vizirul Daltaban pasa cu ajutorul iurucilor din Silis- (1,203-204)tra si al altor trupe. Intoarcerea sultanului in capitald. Cele 500 de cIntare de tunuri (impreund cu 239 vcele stricate) aduse din Timisoara, precum si munitnle, tonbazurile etc. capturate de la austrieci, (1,205)au fost In parte ldsate la Belgrad, in parte predate lui capudan pasa pentru flotild>.

Duminicg, 10 rebi I (1108)2'6, la nienzilul Perakin <are loc cäftgnirea, (1,206)

avansarea unor viziri si paple >. Cgpetenia iurucilor, Ciakirgi Hasanpasa, a primit o feudg (arpalak) cu rang de vizir in sangeacul Salonic ...,Ibsir pasa a fost numit cu rang de vizir la Silistra, in timp ce <fostul >valiu de Silistra, vizirul Cerehez Ibrahim pasa, a fost cinstit cu sangeacbei-licul Karamaniei, la care s-a adgragat sangeacul de Saruhan ...

Duminicg, 17 rebi I (1108) 237 salt la Sofia. Luni, 18 rebi 1239 a fostpopas (oturak)§i viziral Celebi Ibrahim pap a fost adus la cadmgcgmia deIstanbul. Potrivit cu aceasta, fostul caimacan, vizirul Cerchez Osmanpasa, a fost mutat la Alep, iar valiului de Alep, muhafiz de Timisoara,i s-au dat mosiile unui vizir cu greutate (agar vezaret).

<Intoarcerea ostii expeditionare prin Ormanh, Ihtiman, Yenikoy, Plovdiv (Filibe)9Papazli, Govendeli, Harmanli, Mustafa Pasa Koprusu si Adrianopol>.

Miercuri, a 5-a zi a lunii (rebi II 1108) 239 <schimbgri in ierarhiaPortii>. Deli Omer pasa, mazilit din Timisoara, a fost adus la paza <insulei>Mitilene (Illidilli), iar Bahri Mehmed pasa, mazilit din Mitilene, a fostnumit valiu de Cipru (Kabras) ...

<Textul unei ilustre porunci model (htikm-i hiimayun brnegidir)>. (1,213)

(1,208)240 r.(1,209)

(1,210)

EXPLICAREA UNOR EVEN1MENTE DE LA HOTARE, INCEPIND DE LA RUZ-1 KA SIM(26 OCTOMBR IE) SI PINA LA IE5IREA INTR-0 NOUA EXPEDIT1E

<Cuprinsul unei scrisori trimise de vizirul Htisein pasa, muhafiz de Belgrad>.

... Afarg de aceasta, Hiisein pap mai instiinta cd cele peste 30 depungi lgsate la Belgrad pentru soldele ostii locale (yerlikulu) din. Timisoarasi zahereaua ostii egiptene au fost transportate in bung stare la aceastgcetate.

(1,215)

210 v.

<Descrierea unor evenimente din Balcani, situatia cetatii Camenita amenintatd de 2 000 241 r.de caldreti poloni si incursiunea de pradd a lui Saadet Ghirai sultan In Polonia pind la Lemberg (1,217)(Ilbav)>.

Intr-o altg scrisoare a muhafizului de Belgrad, vizirul Hagi Hiiseinpasa, <se descriu actiunea haiducilor si lupta cu niste catane > ... afargde acestea, dupg ce a scris despre prinderea unui numgr de opt haiduci,care trecuserg de Valova (Iliv ) pe pgminturile noastre, mai instiinta ca,cei care umblau mereu pe drumul dintre Timisoara si Belgrad n-au observatincg nici o miscare din partea dusmanului ...

236 7 octombrie 1696.237 14 octombrie 1696.238 15 octombrie 1696.239 1 noiembrie 1696 .

(1,218)

486 SILAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

(1,219) Pe cind vorbeau cu agaua de voluntari (goniillii) Mestan aga, venitde la Timivoara, acesta a spus ca ievise cu 80 de oameni pentru luptä (cetye)linga cetatea Gyula vi prinse vase sirbi cu 80 de boi. L-am mai intrebat des-pre situatia duvmanului §i acesta ne-a povestit pupa Infringerea ovtiiduvmane, capeteniile austriece, adunate la Buda, s-au certat in privintainfringerii. Acevtia au spas : Odatà ce noi am ie§it din timp la drum,oare de ce am pierdut o lung, pe malul Mureplui, de ce n-am cucerit cetateaTimi§oara pina la sosirea osmanliilor, ava cum ne-am inteles la Buda ?".

<Plecarea reprezentantilor fiecgrei cetati pentru ceremonia Incorondrii (torvin) la Viena>.

In ceea ce privevte situatia serhatului, a arOtat c oastea du§manA,afara de fortele aflate acum in ceatile din Transilvania, se compune din

(1,220) 12 regimente impra"§tiate in taberele de iarng (kislak ) ale satelor de la ho-tarul nemtesc. Muhafizul de Timivoara, vizirul Crialer pa§a, a cerut s'a, sesemene bostan in imprejurimile cetAtii. Apoi, deoarece Meuse inlesniri ra-ialei, aceasta a inceput s'à ving la cetate vi sg. vindO cite ceva. Astfel in timpce mai inainte chila de orz vi de griu se vindea cu un curuv, anul acesta, dinpricina secetei §i a incendierii §i devastOrii de catre duvman, o oca de fins-a ridicat la 5 parale, iar o oca de porumb (mtsir ) la 3 parale. Cetatea Se-bev este pOzita de 400 de pedestra§i vi cgläreti ghiauri. Intr-o zi, 200 decatane §i 100 de austrieci s-au repezit din spatele Timivoarei vi au atacatharabalele cu lemne pentru foc (odun ) ; ei au luat 30 de boi §i 10 Madvi au ucis doi egipteni. Odata, capudanul de Cenad, cu 300 de cal'areti, 200de austrieci, maghiari §i haiduci ghiauri, unii din cetatea sa vi altii adunatidin palancile dintre Sente §i Sapo§ka §i din Adakale (Sans ), a inaintat pinaaproape de schitul (tekke ) de linga Timi§oara. Numai la ievirea viziruluiGiafer pava, Arnavud Suleiman. pa§a, cu oastea egipteana §i cu alti vitejigazii din cetate, fiind infrint, s-a intors. Cu o zi mai inainte de aceastäintimplare, 30 de luptgtori ( ceteei ) din Timivoara, 40 de calareti dintrecuruti (kurslu ) au descins pe malul riului Murev. COpitanul de Sente alAsat 120 de calareti in spatele cetei noastre, in timp ce el insu§i a inaintatcu 180 de calareti pina In fata Cenadului. Dar, indatà ce hOrtuitorii (ceteci )no§tri au observat aceasta, capitanul Veddi vi vase ostavi dintre curutiau rOmas la pinda, iar ceilalti au fugit la Cenad. Capitanul Veddi, la unmoment dat, dupa ce a atras asupra sa 120 de calareti, s-a amestecat

cu cei din ceata, pierzindu-vi urma. Cei din ceata (ceteci), intilnindu-secu ceilalti 180 de calareti, n-au tinut seama de focul deschis de du§man§i cu sabiile goale au trecut la atac. In fata acestui atac, du§manul a fostde indata Infrint, la prima ciocnire aproape 100 dintre ei au fost trecutiprin sabie ; iar cOpitanul de Sapovka a fost prins impreunA cu 23 de ghiauri.Cei 120 de cOlgreti din urmA, care Ii urmareau pe ai no§tri, cind au vAzutaceasta, au inceput sa fuga inapoi. Astfel, cetegiii <turci > s-au intors cu oprada bogata la Timi§oara. De§i mai Inainte, C-iafer pap dOduse foc -riturii (pans ) Hesric, cApitanul Min (Olin ) Loan (loran ), dupa ce o cons-trui din non, cu 200 de pedestravi vi 60 de calareti intrá iarài intr-insa.De asemenea, vi in palanca Solmuv, din fata Lipovei, se gasesc 100 de hai-duci. In vara aceasta, comandantul o§tii austriece va fi iaravi craiul Frideri-kus, herzogul Saxoniei, care o sa coboare cu oastea sa la Varadin. Am aflattoate acestea, a mOrturisit Mestan aga, de la prizonierii no§tri scapati dinacele parti.

:

ia-thvi

NUSRVIKAME 487

<Relatiile tAtarilor din Crimeea cu ru§ii, cazacii §i calmucii. Legaturile cu venetienii la (1,221)Zadra>.

Hiisein aga din Agria (E#reli ), intors din Timisoara, intr-o scrisoare (1,222)adresata' Portii ardta situatia lui Zerinoglu Ianus 240 care, dupd moarteatafalui sdu, neputind suporta atacurile cezarului nemtesc, a devenit cdlu-Or rdtdcitor si si-a pArdsit tara ; doi prizonieri care mergeau cu cdlduzalor de la Cenad la Sente, in urma convorbirii cu ai nostri, au ardtat printrealtele ce stiau : cd din Viena au fost trimise soldele ostasilor austrieci dinTransilvania. Dar, 1 200 de curati (kuruslu ), detasati mai inainte la craiul<Emeric > Thaoli, de care apoi s-au despdrtit, au atacat si au ucis pe cei400 de austrieci, punind mina pe aceastd vistierie. Acum, acestia <sint >in munti si atin calea trecdtorilor, dar se crede cd intr-un timp scurt iardsivor trece de partea osmanliilor, intorcindu-se pe lingd craiul Thököli ...

Sapanos Mihail ( lifihal), supasul craiului ThaOli, care, pe timpullui Hagi Mustafa pap, fratele marelui vizir, venise la Timisoara si caresta acum aici, intr-o scrisoare adresata cratului sdu, tradusd in limba (1,223)noastrd, povestea <situatia din rngaria si Austria, uncle devenise coman-dant printul Eugeniu de Savoia > 241 De asemenea, ardta cd maghiarulIonf eras 242, unul dintre cdpitanii nostri, instiinta printr-o scrisoare cddupd retragerea apelor, multi maghiari se vor aduna la Timisoara si vorintra in slujba voastra".

<Relatiile cu polonii §i ungurii>.

Cdpitanul maghiar Paldiyak anul acesta n-a putut sa, stringd maimult de 1 500 de räzboinici ; in timp ce generalul austriac Asilik 243, intr-oscrisoare pe care o trimisese, spunea : Craiul Thoköli a murit, ce treabd aitu cu turcii ? Ai un act de privilegiu de la imparat ca sd stdpinesti sate,vino imediat".

<Promite un schimb de prizonieri cu curutii>.

Ruda voastrd loan Zriny, plecat la Timisoara, a cdutat sd, se apropiede noi, dar n-a putut sd creadd cd va primi un salv-conduct spre a fitrimis la Istanbul. Sper cd intr-un timp mai potrivit va fi trimis. Nu stiuce ai de gind sd faci ; austriecii au oprit alis-verisul cu Serbia de jos si cuImperiul otoman ; in timp ce in Transilvania se gdsesc 6 000 de ostasi...".

<Descrierea situatiei din Austria ; inchiderea generalului Caprara la Viena, invinuit de1nfringerea din Banat ; numirea craiului Frederikus In calitate de comandant §ef intr-un nourdzboi cu turcii ; efectivele ostii austriece ; planul lor de luptd>.

In cazul cd padisahul va inainta asupra cefatii Azov, noi vomincepe impresurarea Belgradului. Dar inainte de sosirea ostii padisahuluieste potrivit ca Med de pe acum sd mergem impotriva Timisoarei si sdasediem aceastd cetate". Mustafa aga, care povestea cele aflate, tinea caintr-o zi sd meargd la Adrianopol si sd arate sultanului insusi planuldusmanului. Cu acest prilej, urma sd ceard ajutorul necesar pentru apd-rarea Timisoarei amenintate de dusmani ...

240 Contele loan Zriny, rudd cu Emeric ThOlcoli.241 Eugeniu de Savola Carignan (1663 1736).242 George Horwath.243 Baronul d'Asti.

242 r.(1,221)

488 SELAHDAR FIINDIKLILI MET-EMED AGA

(1,225) S-a gasit c5, este potrivit ca pentra scgparea lui Ibrahim pasa <dincaptivitate > s'a se trimith cineva la Viena, spre a <propune A, > fie schimbatcu un austriac, numit Zakakrie < °I >, prins anul trecut la Timisoara si carezAcea la Yedikule.

Potrivit cu aceste stiri, au fost trimisi in ajutorul Timisoarei cApitanulde buluc Fazli, cu ostile sale permanente, sangeacbeiul de Ianina, BektasMehmed pap, sangeacbeiul de Kiistendil, Serhadli Mehmed pasa, sangeac-beiul de Avlonia si Delvina, Kaplan pasa, sangeacbeiul de la Ohrida,Recep pasa. Acestia au fost instiintati ca in cel mai scurt timp sä soseascá laaceastg, forthrea-th.

242 v.(1227),

<Interogarea unui croat, trimis de Mehmed pa§a, care aratà situatia la hotarul cu Austria>.

Ostasul rus trimis la hanul thtar a fost luat la intrebgri. Acest ostas,originar din satele <regiunii> Poltava, din tinutul <cazacilor > barabasi,povesti cum intr-o <zi de > s'arbàtoare plecaserá aproape 1 000 de oameni

(1,228) mai sus de Crimeea, ping la Tuzla, de pe apa Prat, care se vars'a in MareaNeagth <sic >. Dar in timp ce erau acolo cu càrutele (talika ) si s'arau peste,deodath au fost atacati de tátarul Mustafa pasa, cu 3 tunuri fahi §i 200decarareti. Dup6 ce cei mai multi au fost ucisi, au fost luate 600 de cgrutesi 250 de oameni.

<Descrierea relatiilor Incordate cu cazacii hatmanului Mazepa §i cu ruOi la Azov, unde(1,229) comanda cneazul Preobranski < ?> (Petrovic knez ); atacarea cetatii Tuzla de cdtre 'Mar(1,230) Mustafa pa§a>.

Vizirul 6-iafer pasa, muhafiz de Timisoara, spime intr-o scrisoare cg18 curuti cetasi (Meet), plecati in incursiune, au atacat satul Karsavsa-la§ 244 din fata forthretei Solnok (Sonluk ), in apropiere de cetatea Agria(Bori). De unde, dup'a ce au luat 130 de cai si iepe, s-au intors. Pasa maispunea ca dup6 aceasth izbinda si-a ales o ceatá de cMareti dintre osteniilocalnici, din garda sa si dintre curuti, pe care i-a trimis in incursiune deprada (ceteye) in pàrtile Ineului. Apoi mai povestea luarea unor masuride afkare pentra orice situatie, fapt pentra care a trimis o parte din oasteasa pedestth cu harabale si caice pentru a fi ascuns6 (posu ) pe ambelemaluri ale riului Mures. Astfel, cetasii, dupa ce s-au repezit, au atacatimprejurimile cethtii de mai sus, de unde au luat o iscoada austriaca vie,au adus -an cap thiat, au ucis citiva sirbi. Apoi au inceput sa mine 250 deboi si 30 de cai. Cind a fost instiintat despre aceasta, ghiaurul Petrozzi(Potura), cu pedestrasii si caaretii din Olancile Ineu, Solmos si Belagos

s-a aruncat asupra cetasilor si i-a hartuit pe tot parcursul drumului.Dar pedestrasii care in acest timp stateau la pinda in ascunzisul din fataMuresului, deodatá au trecut la atac si dusmanul a fost distrus. Mai multde 50 au fost ucisi, 27 au fost prinsi de vii §i impreuna cu präzile au fostadusi la Timisoara de cetasii teferi si sanatosi. Giafer pasa mai scria ca inaceasth incaierare si-au gasit o moarte de eroi doi turci, iar un curut afost ucis ; apoi, din alte cete trimise aiurea pentru incursiuni de prada,spre norocul padisahului s-au intors cu totii teferi si sanatosi, aducindprada in cetate. In scrisoarea sa, criafer pasa spunea in continuare : Inceea ce prive§te incursiunile dusmane din palancile invecinate cu cetatea

244, Karezagsuzallaz.

< s,

NUSRMINALIVIE 489

Timisoara, <facute in scopul de > a ataca Timisoara, datoria caraulelornoastre trimise In toate pktile n-a fost pagubitA avutia i nici sufletulnimánui, iar dusmanii au fost nevoiti s se Intoarc6 Ma% pradV. Giaferpasa mai Instiinta : Zahereaua din hambarele cet4ii Timisoara s-a ter-minat deja, iar cea poruncitg Impreuná cu pl4ie i fortele de ajutor Incán-a sosit, in aceastA privintá sIntem strimtorati". Dup6 ce cerea Indrep-tarea i aducerea la Indeplinire a acestora cuun ceas mai devreme, <pasaua >mai arka cá inima dusmanului a fost cuprins5, de frica,, deoarece tunurilegrele ale cefatilor Then si Gyula au fost trimise In pktile Oradiei (Varad)Tokayului, in timp ce tunurile mari din Seghedin <au fost transportate > (1,231)la Varadin si Buda ; iar in local acestora au fost asezate tunuri mici cad . . .

<Situatia din Ungaria, plecarea austriecilor de la Seghedin, Zenta si Becey, actiunilehertogului de Saxonia, Frederic, care comanda o armatä de 30 000 de oameni linga Buda, conl-cirea unei osti de 7 000 de oameni la Baia ( Bayede ) §i iernarea a 12 000 de ostasi austrieci inCroatia>.

PORNIREA EXPEDITIEI IMPOTRIVA CETATII AZOV

<Un prizonier cazac, trimis de hanul tdtar, informeaz6 Poarta asupra efectivelor rusestitrimise de tarul Petru I impotriva cetatii, despre luptele tatarilor cu rusii i cazacii etc.>. (1,232 233)

In timp ce la cetatea Oceakov, In afarg de cei 1380 de ostasi localnici,au fost trimisi sub comanda (basirug") vizirului Ibsir pasa, beilerbei de Silis-tra, Ind, 1 500 de oameni cu garda (kapu askeri ) i ostile tinutului sáu, aumai fost pregàtiti <pentru a fi trimii la Oceakov > Arapkirli Ahmed pasacu 50 de viteji din garda sa, muhafizul de Silburun, Biyiklt Ali pasa, cu ogardg de 150 de oameni, Haseki Hasan aga cu 730 de spahii silahtariserdenghecidii si 3 655 de ieniceri ai Portii (bedergah ) din pktile

<Au mai fost trimise i alte forte din Istanbul, 21 de sgici de Dunáre, de cite 840 de levinti(levendlik ), 15 vase 4kampadi ye etc.>.

Astfel, fortele maritime de aici i apkgtorii cetAtii s-au ridicat laun numk de 12 139 de ostasi.

La comanda (serclarhk ) acestei pgrti a fost adus vizirul CerchezIusuf pasa, muhafiz de Babadag, care afar, de garda (kapu ) sa de 300de oameni mai dispunea de patru bulucuri de jos (ap#2, böluk) de spahii,de 1 915 serdenghecidii, strinsi de curInd din Dobrogea, si avea pe lingael pe Haseki Hasan aga cu 1 020 de ieniceri, pe vechilul gebegibasiHalil aga cu 245 de gebegii, 92 de tunari si 97 de chesonari (top arabaci ),lefurile i proviziile lor fiind suportate din haraciul sau dàrile (cizye)Tärii RomA,nesti si ale Moldovei ; Iusuf pasa a fost Insärcinat, prin firmanimpkgtesc, s ajute din afar/ cetatea Oceakovului en o oaste de 800 depedestrasi si 4 453 de calAreti, adunati de pe farmurile Dundrii. In afaräde aceasta, au fost date porunci speciale, pentru ajutorarea ostii mi Iusufpasa, lui ialiagasi, Osman aga, ca sA, string'a din Bugeac pe mirzacii ta'ta-rilor nogai, precum i pe unele dintre csapetenii (koca), cu beii de Mir-zaci : Uranoglu, Mamaioglu, Remitoglu. De asemenea, au lost trimiseporunci ca, la cererea serdarului, s ajute pe cit este cu putintI expeditiape cei din tinuturile : Osman Pazarl, Eskiciima, Sumnu, Tirnovo,Ruskasri, Islimiye Demirfakih, çartak, Razgrad (Hezargrad ), Ahioli

(1,234)

Dunarii.

lui

213 v.

(1,236 )

(1,237)244 v.

(1,238-246)247 r.

(1,247-253)

490 SPLAHDAR IIINDIKLILI MEHMED AGA

§i Ianbolu, apoi celor care se ocupau cu treaba luptelor, ca : administra-torul (mutevelli ) §ivoievozii din provincia Silistra, precum §i cel din cadiate-le Carnabad (Karinabat ), Aidos, Misori, Pravadi, Varna, Bazargic(HagioNu-Parazi ), Yeni-Pazar, Balcic, Mongolia ( Minkalya ), Medgidia(Karasu ), Babadag, Hir§ova, Macin, Isaccea (Isakci ), Braila, Ismail-Gecidi, Chilia §i Cetatea-Alba (Akkerman).

Duminica, in a 16-a zi a lunii (rebi II 1108) 245 <au loc schimbari inierarhia Portii §i se impart misiuni... Kavukci Ibrahim pap a fost insdr-cinat cu pregatirile pentru expeditia din Ungaria.

<Ceremonia primirii solului persan Ebül-Masum han, a solului sahului din Iran, Htisein ;stiri de la flota ImparAteased trimise de marele amiral, vizirul Mezzomorto Htisein pasa ; Int mr-cerea solului persan ; rdscoala turcmenilor si a curzilor ; zidirea cetatii Agiu (Acu) de pe riulCuban si scdparea tdtarilor nogai rdmasi Intre rusi>.

217 v. A TREIA EXPEDITIE IMPARATEASC A IMPOTRIVA AUSTRIEI(1,259)

Joi, 5 aprilie 1697 <are loc adunarea demnitarilor imperiului lapalat>. Joi, 12 aprilie a.c. a fost inaltat cu ceremonie tuiul imparatesc,spre a se razbuna pe imparatul austriac.

<Recrutarea de osti din Peninsula Balcanied>.

Afara de aceasta, ca §i in anii trecuti, s-au trimis firmane pentru2 000 de pedestra§i din beilicul Bosnia, 60 000 de osta§i de beilic din tinu-

248 r. tul Silistra, sub comanda sangeacbeiului de Kirk-Kilise, Hazinedar Ibrahim(1,260) pap.

Beilerbeiul de Silistra, Ib§ir Hasan pap, de§i fusese cinstit cu pazaOceakovului, totu§i nu se grabea §i de aceea a fost trimisa chehaiaua decapugii Eytiplii Hagan aga la Dunare, spre a-I duce un ceas mai devremela locul sail.. Apoi, trimis la Oceakov, Ib§ir pap nu s-a supus poruncilor, cifacea acolo contrariul, de aceea viziratul sau a fost ridicat, iar el a fostinchis §i lucrurile sale confiscate pentru vistieria imparatiei. In aceastäprovincie, ramasa libel* a fost trimis drept comandant vizirul veteranKandilgi Hasein pap, care a fost in§tiintat sa ia in primire cetatea cuoastea sa de Poarta.

248 v. <Descrierea Inaintdrii ostii otomane spre Belgrad, pornirea sultanului Mustafa al II-lea,(1.261 269) cu armata sa din Adrianopol, la 13 lunie 1697, Impotrtva Austriei ; popas de opt zile la Filipopol,

sosirea unui arz de la marele arniral, vizirul Mezzomorto Hiisein pasa, lmpresurarea cetatti,Behke si respingerea dusmanulul>.

249 . RASCOALA UNGARIEI DE MIJLOC SI CHEMAREA LUI THOKOLI EMERIC(1,270)

In a 30-a zi (zilkade 1108) 246, intr-o zi de vineri, au sosit la ordiaimparateasca Borbil Iano§ §i *arbo Mihail, maghiari din Ungaria de mijloc,care pusesera mina pe cetatile Tokay §i Saras-Patak (Sarbatak), cu aju-torul unei scrisori de la vizirul Criafer pap, muhafizul Timi§oarei.

245 12 nmembrie 1696.246 20 iulie 1697.

NUSRETHAME 491

<Povestirea ultimelor evenimente din Ungaria, nemultumirea curutilor, a maghiarilor 249 v.s.a. din cauza asupririi austriecilor, rhscoala din pArtile Debretinului (Dobrosin) §i lnchiderea (1,271)austriecilor>.

Apoi, crainicii (haberciler) au in§tiintat ca au adus de la comandantiilor (bafbug) scrisori speciale pentru craiul Thököli prin care 11 cereau inUngaria ; ace§tia au mers §i mai departe, cerind chiar acum ajutor de laImperiul otoman, sub comanda unui vizir, precum §i pe craiul ThOköli.

Pe de aka parte, tot dupg povestirea acestora, fiul principelui(brat) Transilvaniei Apafi Mihail, tinarul Apafi Mihail zacea inchis laViena. Ace§tia au mai aratat §i ei vor sg, faca a§a cum Meuse capitanulSuciu Joan (Sue Janof), care odinioara slujise pe ling& Thbköli Emeric ;pe acesta, Apafi Mihail 11 trimisese in taina, in Ardeal, §i, dupa ce chemasepe ascuns poporul din aceast'a Ora la rascoalà, i-a ucis pe toti austriecii,a§a incit nici unul nu scapa.

<Moartea regelui Poloniei i lncercarea Imparatului Austriei de a-1 lnlocui cu ruda saIacob, care, Irish', In urma Infringerii ostii austriece de 15 000 de oameni la Teschen ( Tezinharum),a fost alungat>.

Capitanul maghiar Paldiyak, in timp ce era la Gyula, potrivit cuporunca pe care o primise din Oradea, trebuia sa plece impotriva rascula-tilor din Tokay ; dar dupa ce catanele sale maghiare s-au razvratit §i anfugit, a ramas abia cu 150 de oameni. Apoi, a intimpinat greutati §i cuace§tia ca sa porneasca la drum.

Potrivit cu aceste §tiri, demnitarii imparatiei au fost poftiti in cortul (1,272)marelui vizir, unde s-au a§ezat la sfat. in sfir§it, dupa ce au gasit ca estepotrivita numirea craiului Thököli la craiia Transilvaniei §i a Ungariei demijloc, au facut arz padi§ahului despre aceasta, situatie. Apoi, in cel maiscurt timp, pentru participarea lui Thökoli Imre la ordia imparateasca afost trimis cu firman la Istanbul ba§ciohodarul marelui vizir.

<Dupa parasirea Sofiei, cortul ImpArátesc a fost asezat linga satul Boiana>.

EVENIMENTELE ANULUI 1109 247

<La 20 iulie 1697 are loc defilarea unor pasale ; Interogarea unei iscoade trimise de hanulCrimeei, care relateazá despre plecarea muhaflzului de Babadag, vizirul Cerchez Iusuf pasa,serasker de Oceakov, Impotriva localitäii Dogan>.

Vineri, a §aptea zi (muharrem 1109) 248, pe cind eram la arkoy, (1,273)padi§ahul a trimis un firman vizirului Hagi Husein pap, muhafiz deBelgrad, poruncindu-i sa pregateasca doua poduri de vase (tombaz) laPanciova...

Azi <31 iulie 1697, pe cind sultanul era la Nip a sosit o scrisoare de la (1,274)vizirul iafer pa§a, muhafiz de Timi§oara, in care spunea : Cinci olacari,trimi§i de capitanii cetapilor Tokay §i $arbatak la Timi§oara, pe cind eraupe drum s-au intilnit pe malul Mure§ului en haidtqacii pede§tri din cetateaSeghedin ; dupa lupta care a avut loc, doi dintre ei au fost prin§i, iar

trei au reu§it sa ajunga la Timi§oara. Potrivit cu povestirea acestor

247 20 iulie 1697 9 iulie 1698.248 26 iulie 1697.

cg,

cei-lalti

492 SILAHDAR FINDIKULI MEFTMED AGA

250 r. olIcari, 1 000 de calareti §i 500 de pedestrasi s-au despgrtit de apargtoriimaghiari din cetatile Tokay i $arbatak, §i dupg ce au pus mina pe cetateaOnod. (Honad), au cautat sS, ci§tige de partea kr pe maghiari.

<Lupta Mr cu austriecii i catanele lui Paldiyak ; omorirea a 12 stegari osteni de subcomanda generalului baron de Asti>.

Dup l. aceasta izbinda, ea/tile Karczag (Kishar) §i Segnalom(Sengub) din apropierea Oradiei au incgput in miinile kr i toti nemtii dinaceste cetati au fost uci§i. Apoi, <Giafer> pap mai spunea c5 spre a inde-plini dorinta maghiarilor din <Ungaria de> mijloc, aflati in cele doua cetati,§*1 spre a-i ajuta ping in ajunul sosirii grosului fortelor, i-a incurajat pecitiva curuti din Timi§oara ; dupg aceea, pe capitanul Sapano, cu 81 decuruti, impreuna cu 115 osta§i turci voluntari atapti acestora, kti dintreagalele sale pe Egreli Ahmed aga, Bosnali Omer aga §i pe Iusuf aga cuoamenii kr, i-a trimis <din Timi§oara> in Ungaria de mijloc ; pentru tre-cerea kr peste apa Murq, in jos de Arad, le-a atapt un numar indestu-lator de pedestrasi cu trei caice ; cei plecati au fost intgriti cu scrisori

(1,275) catre populatia maghiarg din cetati pentru acordarea de iertare (aman).Pe linga toate acestea, pap mai argta, in scrisoarea sa, ca aflase de la oiscoada turceascg sosita din Transilvania despre adunarea a 15 000 deaustrieci, care iernaserg in Ardeal, la Alba-Iulia (Belgradeik), pe malulTirnavei (girnova), intre cetatile din strimtoarea Devei (Deve-Bog'azt) §iel guvernatorul general (valiu) al Transilvaniei, numit Rabatin, spre a sefell de populatie nu s-a despartit de cetatea Sibiu (Sebin); in timp ce inscrisoarea a doi maghiari, trimi§i. din Tokay §i ;S'arbatak, se spunea despretrimiterea aproape a 3 000 de austrieci din fata Budei...

<Duminica, 4 septembrie 1697, sint la Iagodina> unde au fgcutvorbeascl un maghiar din Tata, adus din palanca Radanik. Acesta,dupg, ce a aratat situatia din Austria §i Ungaria, a adaugat in completaredespre caderea cetatii Bistrita (Pestrice), din Transilvania, in mina ma-ghiarilor din Ungaria de mijloc §i nimicirea austriecilor din ea.

(1,276) <Zvonuri despre plecarea sultanului In fruntea unei armate mari asupra cetatii Azov>.<Marti, 6 septembrie 1697, la conacul Zlosau, pasa primeste stiri de la vizirul Hagi Htisein

pasa, muhaflz din Belgrad, cu privire la miscArile austriecilor>.

Mara de aceasta, I-au facut s5. vorbeasca' §i pe prinsul croat trimisde pap. Din spusele acestuia s-a inteles : ridicarea armatei austriece dinMohaci, trecerea Dungrii la VOrOsmaret (Velesmaret) pe malul dinspreBagka, intre Dunare §i Tisa, §i conacirea kr lingg satul Kubile, la o depar-tare de trei ceasuri de Varadin. Cu ocazia adunarii generale care urmasa aibg kc acolo, a fost in§tiintat muhafizul de Timisoara, 6iafer pap, savina la Belgrad cu un ceas mai devreme, iar in locul sau sa-1 lase drept

250 v. capetenie (bas) pe vizirul Arnavud Suleiman pap.(1,277) < Slmbdtd, 10 septembrie 1697, are loc intrarea armatei otomane In Belgrad i ceremonia

primirii sultanului de cAtre vizirul Hagi Htsein pap>.

Podurile Rind gata, Hiidaverdi pap a fost trimis pentru apgrareapgrtii din fata a Savei, §i 10 pici au fost trimise in fata Panciovei.

intr-o scrisoare sosita de la vizirul 6dafer pap, muhafizul Timi§oarei,se in§tiinta : ie§irea pentru incursiune (cetecilik) a sangeacbeiului deOhrida (Ohri), Bo§nak Regep pap, ell o ceata de c5lareti, atacarea pe

i

s5

NUSRETNAIVIE 493

nea§teptate a cetätii Sebe§, dArimarea portii de la fortgreata ei, trecereaprin sabie a nemtilor §i austriecilor din cetate, luarea §i pradarea a totce era in cetate, munitii §i lucruri, incendierea caselor, luarea in captivitatea comandantului ceta.tii, impreun6 cu patru nemti §i §apte sirbi... Prin§iiaustrieci au fost trimi§i la inchisoare, iar sirbii §i patru haiduci, prin§i decurind, au fost pedepsiti cu. moartea, in fata cortului <impargitesc>.

ADUNAREA CEA MARE SI TRECEREA SULTANULUI IN PARTEA PANCIOVEI

<Insistentele 1ndelungate, care durau de doi ani, ale noului vizir pe linga sultan si mariidemnitari otomani de a ataca Varadinul. Dar, prin diverse 1nselAciuni, pregdtirile necesare1ntirzie si dupA ce-1 momeste pe sultan, aducIndu-1 la Belgrad, 11 indreaptA spre Panciova>.

Sultanul, un om sincer, dar naiv, in urma infringerii lui Veterani §i a (1,278)austriecilor in Banat de doll& ori, s-a lgsat convins c6, marele vizir va im-presura Varadinul cu o oaste de 104 000 de osta§i. Dar, ping la Belgrad.n-au fost intilniti nici macar 50 000 de oameni. De fapt, aici nu erau decit25 000 de ieniceri, iar cu ocazia trecerii la Panciova, oastea nu dispunea demai mult de 10 000 de oameni... 249.

<Opozitia unor paple de a ataca Varadinul, care era o cetate puternicd, mereu 1ntAritAde austrieci>.

.. . Acum, n-au cazut de acord asupra ideii de a trece in partea Timi-§oarei. Potrivit cu aceasta situatie, marele vizir a luat pe linga el pe §eihiil-islam, kadi askeri efendi, pe beilerbeii de Rumelia, Anatolia, Adana,Alep, Diarbekir §i pe agaua de ieniceri §i s-au infatipt cu totii <la sultan>,care se gásea in cortul principal (banadar). Dupil ce a explicat situatia, aarátat cá n-au ajuns la intelegere, la o hotárire. Fiind in impas, adunareaa fost aminata ping, la sosirea vizirului Giafer pap din Timi§oara. Chiarin aceemi zi, spre seara, Giafer pap a sosit la Belgrad §i a doua zi, magi,adunarea s-a deschis iarki in cortul marelui vizir, unde hotarirea a fostlama pe seama lui Giafer pap. Acesta nu s-a angajat <sa, porneasca>atacul asupra Varadinului, ci a fost de parere s5, se inainteze asupra ceatiiBacika. Potrivit cu parerea sa, <dupa trecerea la Panciova, trebuia sa seinainteze pe drumul de anul trecut> de pe podul a§ezat pe Tisa la Tittel.Dup5, cucerirea acestei fortarete, trebuia sa se puna mina pe cetdtile Gyula§i Ineu cu imprejurimile Mr, de uncle, odata lasate acolo munitiile §i zahere-lele, se putea inainta ping in Ungaria de mijloc. Apoi, alaturarea populatieide acolo va cadea in sarcina craiului Th Okbli.

<Propuneri pentru 1naintarea spre Buda si Varadin>.

Apoi, <pap de Timi§oara> §i-a aratat in mod deschis pgrerile :Dupa aceasta trebuie s5, se trimita akingii in tinuturile aflate in razboi§i odata strinse pfazi bogate, trebuie sa, se mearga direct asupra Transil-vaniei. De aici, prin pasul Rucar (Rukal) sa se tread, in Tara RomaneascA,,de unde, pe calea Nicopolului trebuie 0, se meargA in capitala imparatiei".<La unele obiectiuni>, ,Giafer pap faspunde : in fata acestora, dad,du§manul nu va fi clintit d.e la locul sau, sau daca ii vine ajutor la Tittel

249 Aici autorul, Invinuindu-1 pe marele vizir Elmas Mehmed pap, se contrazice cu ceea cespune mai departe.

(1,279)

494 SILAHDAR FDIDDCIALI MEHMED AGA

§i a§ezindu-se in spatele insulei Adakale (fans) se ingreuiaa trecereaprin fata., atunci toaa ordia trebuie a traverseze apa Tisei §i a ajungl lapal:Ai:wile Becey, Kiiciiik-Kanizsa §i la cetatea Cenad ; apoi, dupg, pustiireasatelor din imprejurimi, trebuie 81 se ajungg iarki la Timi§oara. Odat'a cuaranjarea celor necesare acestei cetgti, ca §i mai inainte, pe calea Lugoj§i Sebe§, prin Tara Româneasa, §i Nicopol, se poate face intoarcerea in

251 1'. capitala impárAtiei". In cele din urmá, acest plan al lui Ciafer pap a fost(1,280) gkit potrivit.

<Comentarea ailor de inaintare si de 1ntoarcere ; marele vizir tine sd Inainteze pind lapasul Zenta. Marele vizir si seih ul-islam 11 lmbratiseazd pe diafer pasa In cortul padisahului,iar dupd cdftdnirea lui, se hotdrdste trecerea in sesul Panciovei>.

Astazi, 16 august, vineri, dupg, ascultarea slujbei religioase, subcomanda lui Mevlud Mehmed pap au fost trimi§i la Timi§oara, cu Orzilekr, Bodur Suleiman pap §i Tatar Salih pap, Mugiur Mehmed pap cu500 de cAlgreti de beilic, Ciomar Hagi Ali bei cu 500 de cgrareti, apoi citedoi sangeacbei din provinciile Rumeliei §i Anatoliei §i cite unul din tinu-turile Karamaniei, Alepului §i Sivasului, cu 1 000 de osta§i bosnieci §i 1 000de arnguti, Kiiciiik Giafer pap §i o ceat5, format6 dintre nomazi (y oruk),30 de chile de zaherea §i o cantitate de munitii. S-a mai poruncit acestoraca la intoarcere a-1 ia cu ei pe Kaplan pap, pe Regeb pap §i pe Bekta§Mehmed pap, cu ggrzile kr, precum §i pe cei 1 000 de pedestra§i (arngutide beilic), care fusesea trimi0 la aceasa cetate <Timi§oara> pe la ince-putul primáverii.

in a 29-a zi (muharrem 1109) 25°, vineri, beilerbeii de Rumelia §iAnatolia, cu beii §i o§tile kr, au trecut pe podul Vi§nita spre partea Pan-ciovei, in fat'a.

(1,281) <La 19 august 1697, duminicd, sultanul a trecut spre Panciova si a descins la rdsdrit desatul Orea. Ascultarea unor prinsi adusi de curuti, care, dupd descrierea situatiei armateiaustriece, mai ardtard urmátoarele> :

(1,282) . . . Generalul Vovodmend, care plecase din Transilvania cu 6 000de austrieci, s-a unit cu oastea du§manului. Prin§ii care au dat aceste §tiriau fost trimi§i la inchisoare, iar celor care i-au adus li s-au dat caftane §i3 pungi de aspri.

In a 4-a zi (safer 1109) 251, miercuri, menzilul Panciova. Ceata caredusese zahereaua la Timi§oara s-a intors.

<Au loc defildri si cdf tánirea a cloud pasale. Sosirea lui Thdlöli din Istanbul ; atentia pecare i-o acordd marele vizir. Venirea a 10 000 de tAtari sub comanda lui Sehbaz Ghirai>.

(1,283) Zaimul Ramazan aga din Timi§oara (Tamqvarlz), dup51 ce urcg cu15 oameni in doud, caice (cirnik), porni dincolo pentru incursiune (cetye)0 inhata, linga' Varadin ppte austrieci, care duceau, cu harabale, zahereala oastea austriacg ; doi dintre ei au fost uci§i, iar cinci au fost facutiprizonieri.

<I se comunicd sultanului miscárile si efectivele ostii austriece>.251 v. <Miercuri, 28 august, are loc asezarea ostii otomane In ordine de bdtaie, 1naintarea si

sosirea ei la satul Ciaizig din fata cetatii Tittel>.

250 17 august 1697.251 22 august 1697.

IsTUSRETNAME 495

CUCERIREA CETATII T1TTEL I TRECEREA PADIAHULUI PESTE APA TISEI (I, 284)

... In ziva urmatoare, a 14-a zi a lunii (safer 1109) 252, duminica,oastea s-a ridicat §i a trecut dincolo de podul Valova (Vilive) pentru conac.

Serhadli Mehmed pa§a, trimis cu doua zile mai inainte impreunacu tatarii ea sä aduca o limba (dil), a inhatat noua' maghiari. Asee0ia,pu§i s vorbeasca, au aratat ca armata austriaca, pe cind. conacea in apro-piere de Zenta, 10 000 de austrieci §i 500 de catane de sub comanda gene-ralului din Transilvania, Vovodmend, au pornit la drum spre a ajuta ceta-tea Tittel...

... in a 16-a zi (safer 1109) 253, marti, vizirul Osman pap, dinariergarda, plecind, a dat foc podului de pe Volova.

<Se aratA pozitia ostii otomane fata de cea austriacd. Interogarea unui prins despre si-tuatia dusmanului ; el face cunoscut cd In oastea primului comandant (bcqkomuian) a IAustriei, printul Eugeniu de Savoia ( Prenc V isavye ), dupd trecerea podului de la palancaMartino§ la Kiiciuk Kanizsa, spre a veni in partea Timisoarei, in momentul coboririi la Zenta,au mai intrat 3 000 de austrieci din Ungaria de mijloc si 2 000 de ostasi din Brandenburg,impreund cu vasele (tonbaz) pentru poduri>.

<Sosirea generalului Palfi, din Franta, cu 500 de austrieci si 500 de maghiari, alte efec- (I,299 291)tive, situatia armamentului austriac si pozitia strategicd a acestora Intre Zenta, Tisa si Dundre.Ordinea de bAtaie, efectivele i armamentul ostii otomane, prezenta tAtarilor, incercdri de a im-piedica inaintarea austriecilor, scAderea moralului in armata otomand>.

In sfir§it, nu s-au gindit decit la salvare prin numirea unui rege inUngaria de mijloc §i prin trecerea padi§ahului, a o§tii, tunurilor §i munitiilordincolo de apa Tisei, in partea Timi§oarei.

<Alte planuri pentru retragerea turcilor>. (1,2 93)

Unii au inceput sa raspindeasca vestea : §i noi trebuie s urmamace1ea0 drumuri <ca austriecii>, iar dupa ce vom ataca imprejurimile §iTOM ajunge la tinta noastra, trecind peste Tisa intr-un loc potrivit, vo mmerge spre partea Timi§oarei".

<Trimiterea tunurilor si a munitiilor la Belgrad>.

Dupa un popas de trei zile, aici, in a 20-a zi a lunii (safer 1109) 254,intr-o zi de simbata, au inaintat cu poverile, avind. calaretii in spate, cutoate fortele aranjate in pilcuri (alay) §i au descins in vatra satuluiFOldwar (Fogozvarca).

<De aici au inaintat pind la satul PWr de pe Tisa. Dimineata, akingiii si tatarli, cu 5 000de ostasi, au atacat orasul Zenta ; lupta a durat cloud ore si au fost luati mai mult de 6 000 deprizonieri si prAzi nenumdrate>.

De data aceasta au incaput in mina osta0or atitea prazi §i toa telucrurile care au fost jefuite, de 15 ani incoace, de haiduci, de la calatorii intrecere de la Timisoara la Belgrad §i de aici la Sofia. Printre acestea erauindeosebi vase de aur §i argint, §ei impodobite cu pietre pretioase, posta-vuri, sail grele cu doua tai§uri (gaddare), sabii obi§nuite, imbracamintefelurita, haine scumpe §i obiecte de podoabl. A§a de multe erau, incit de-

252 r.(1,287)(1,288)

252 v.(1,289)

(1,292)

252 1 seplembrie 1697.253 3 septembrie 1697.254 7 septembrie 1697.

(1,294)

496 SIILAHDAR FIINDIIrLILI MEIIMED AGA

veniser/ o problem/ special/. In gropi i fintini s-a glsit foarte mult/zaherea : orz i griu. Chila de griu s-a luat cu pretul de 4 aspri decgtre oaste. Orasul ins./ a fost incendiat de la un capAt la altul.

In acest timp, alaibeiul de Timisoara, Ahmed aga, care z/cea Ininchisoare cu 30 de prizonieri turci, a sc/pat stricind poarta.

<La 9 septembrie (22 safer), luni, se ridicd din satul Pesir i condcesc In cfmpia Zentei>.

BATALIA DE LA ZENTA (SENTE CENGI )255. MOARTEA DE EROU A MARELUIVIZIR ELMAS MEHMED PASA, A VIZIRILOR SI BEILERBEILOR SI CAPETENIILOROSTIL TRIMITEREA SIGILIULUI VIZIRAL LUI HAGI HUSEIN PAS& MUHAFIZ DE

TIMISOARA

... In ziva i in noaptea aceea, in a 24-a zi a lunii (safer 1109) 256,§i in ziva uringtoare, vineri, s-a continuat trecerea podului peste Tisaping aproape de mijlocul timpului dintre dimineat i amiaz/ (kuguk)trecuser/ Sehbaz Ghirai sultan cu oastea ttar i craiul ThOköli Imre<principele Transilvaniei>. Iat/ ca, in acest timp, un prins dusman, trimisde hanzade, a instiintat c cei 12 000 de cavaleri pedestri din Varadin,

254 r. uniti cu pedestrasii din Baia (Bayé), o fort/ de 60 000 de oameni, pedestri(1,296-299) §i c1ri, trebuia s'a apere Transilvania, Ungaria de mijloc, Bacika, Se-

ghedinul i imprejurimile kr ; in dorinta kr de a ataca oastea otomang,s-au ridicat din Varadin i, dui)/ traversarea podului liaragol, au mersspre satul Pesir.

<0 noud grupare a fortelor turcesti, dupd aflarea acestei stiri i desfasurarea luptei dra-matice de la Zenta. Multi dintre turd 11i pierd aici toatä prada lor bogatd, cizilerul ImpAratescpierde numeroase tacimuri de aur>.

eu am pierdut <spune autorul > un sandik cu hicrurile mele. In(I, 300) noaptea aceea i in ziva uringtoare, joi, pin/ spre sear i apoi spre noaptea

de vineri, pin/ la orele 5, am inaintat mereu far/ tihn i odihng, Mr/ a sta,si am ajuns cu greu la Timisoara, unde in fata varosului s-a trecut la conac.Vistieria imparlteascg, 7 tunuri kolonborne, 3 havane, 12 tunuri ahi,tuiurile i cea mai mare parte a ostii de pe ling/ defterdar efendi, o luaser/spre dreapta i au ajuns la Timisoara pe drumul drept, cu 6 ore inainte depadisah. Acestia se impotmoliser/ pe dram in mlastina bisericii Horosia,unde au I/sat 3 tunuri kolonbarne §i un tun fahi cu citiva oameni. Dusmanul,<care> stringea pierderile ostii <turcesti >, le-a scos i le-a dus cu el.

In ziva urmatoare, a 26-a zi a lunii (safer 1109) 257, vineri, dup/ ces-au asezat in spatele fortgretei interioare <din Timisoara >, marele vizirat(sadrazamlik ) fiind acordat vizirulni Amugezade Hiisein pasa 258, muhafizde Belgrad, a fost trimis cu un hatt-i serif, la Belgrad, micul imbrohorCerchez Mehmed aga, ca acesta cu o zi mai devreme s soseascA la ordie.Pin/ la sosirea marelui vizir, valiul de Siria, Bozoklu Mustafa pasa, adusla c/imAcAmie, a cerut sa' se fac/ un nou sigiliu 252 pentru marele vizir.

255 La dezastrul suferit aici de armata otomand a asistat i Dimitrie Cantemir (cf. IstoriaImperiului otoman. Cresterea i scaderea lui..., II, Bucuresti, 1876, p. 704-710).

256 11 septembrie 1697 ; dupd calendarul otoman administrativ (malye): 1 septembrie.257 13 septembrie 1697.268 Care-1 Insdrcineazd mai tirziu (1702) pe Mustafa NaimA sd scrie o cronicd a Imperiului

otoman.252 Vechiul sigiliu viziral, Incredintat lui Elmas Mehmed pap, a fost pierdut In bdtdlia

de la Zenta.

Mina.,

si

Si

f

NUSRVI1NAIME 497

Sansongi Mehmed aga din Salonic (Selanikli), adus la administratiaienicerilor (kulkethudasi), a fost insgrcinat sg-i adune pe ienicerii impgrg-te5ti. Padiphul, sosind in cetate, a vizitat fortareata interioarg 5i cea exte-rioarg. Dupg ce a aruncat o privire asupra redutei 5i a zidurilor sale, ziditedin nou de rgposatul vizir Ciafer pap, <lost muhafiz de Timiwara >, s-ainchinat pentru sufletul sgu 5i. a descins la Turnul tunarului.

PARTICULARITATILE SPECIFICE ALE CETATII TIMISOARA SI TRANSFORMAREAEI INTR-0 RESEDINTA IMPARATEASCA

Ciafer pap reparase 5.i restaurase aceastg fortgreatà mai mult decitse cerea 51 se putea. Zidurile dinguntru 5i din afar5, ale fortgretei cu timpulse stricaserg 5i. ajunseserg intr-un hal fgrg de hal, astfel Ca de pe ele nu seputea trage cu tunul 5i in caz cg se trggea, stilpii, birnele 5i boltile (cit)<cetgtii > se dgrimau, cgci ajunsese intr-un hal cg nu putea suporta nunumaibgtgile de tun, dar crenelurile sale (mazgallar ) nu rezistau nici macarla ridicarea tunurilor pe zid 5i nu puteau sustine unelte ca balistele (manct-nik) scoase din eundacele tunurilor. Nu harabale 5i. cglgreti sg stea dea-supra zidurilor, dar nici mgcar pedestra5ii nu puteau merge pe ele. Deaceea, 6later pap, dupg ce facu sg fie dgrimate zidurile ei dinguntru 5i dinafarg, de la un capgt ping la altul, le-a fgcut din nou mult mai intinse ;apoi, dupg ce a fgcut ca stilpii sg fie fixati 5i. insirati in doug parti, legaturilelor strinse le-a umplut cu pamint. De asemenea 5i poalele fortgretei (pece)fuseserg reparate 5i restaurate. Apoi, din interior, in fiecare parte, s-aumezat, in locuri potrivite, sari Mute cu pamint. De asemenea, drumurilepentru rgzboinici, portile ceatii 5i podurile de deasupra 5anturilor, toate aufost reinnoite. Acum zidurile ei sint a5a de puternice Melt un tun mare cacel balyemez, cu cundacul sgu cu tot, poate fi urcat cu uprint5, pe zidurima cum se gase5te la poarta cetgtii dinguntru, putindu-se aduce de laun capgt la altul Vara nici o sfortare 5i supgrare. Aceea5i situatie era 5i.pentru calgreti 5i harabale. 6-iafer pap, dupg ce fgcu sg fie curgtate pgrtileinterioare 5i exterioare ale Santurilor, a poruncit sg se sape pgmintul cuinca 5-6 ar5ini inspre marginea din afarg ; Si ala devenirg mai adinci 5imai largi ca in trecut. Iar deschizgturile sau urechile (hulak) celor patruturnuri mari ale fortgretei interioare, dui:4 ce fuseserg lungite, au fostacoperite Si invelite cu scinduri, a5a, cum se obipuie5te. Partea de deasupraa magaziei de munitii, dinspre dreapta, intre doug turnuri, de la stre5inile(savak) turnurilor ping la clgdirile fortgretei Si aproape ping la zidul cuumpluturg, a fost umplutg cu pgmint ; apoi s-a a5ezat deasupra o redutgpentru tunari, inalta, cu noug creneluri ; dupg aceea, curgtind, s-a netezitdrumul spre cele patru pa* ale oraplui, cale de aproape doug ceasuri dela case 5i copaci. Apoi, <cetatea > a fost in-tarifa cu diverse redute (tabye).Astfel, spre partea dreaptg a fortgretei interioare, parcg forfecatg, cufata spre miazg-zi (hable), <se afla > dedesubt o redutg cu doug creneluri5i. cu zidul umplut, iar deasupra acesteia o redutg cu noug creneluri ; lacele doug capete ale fortaretei de afarg, cu fata spre sud, deasupra ziduluiumplut <se allau > doug redute, -um, cu cinci 5i alta cu 5apte creneluri, iar

32 - C. 167

(I,301)

254 v.

(1,302)

498 SDLAHDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

deasupra portii turnului Kan li o altg redutg cu noug creneluri. Sub pgmin.t,cunoscuta' sub denumirea de tabia yamacilor26°, <se afla > o reduth cu unsingur crenel ; tot aici, deasupra zidului umplut, <era > o altg redutg cunoug creneluri ; lingg vechiul palat (saray ), sub reduta spahiilor, o altgtabie cu un crenel, iar deasupra acesteia, in zidul umplut, o redutg marecu 19 creneluri ; sub poarta apei (su-kapin) o tabie cu un crenel ; odaa cepe zidul umplut era o redutg cu 15 creneluri, tgria §i rezistenta cetgtiiTimi§oara crescuse mult ; apoi, la toate redutele fuseserg wzate tunuribalyemez, cite doug tunuri havane, aruncgtoare de bombe §i grenade(kumbara). Allah sg-1 miostiveascg <pe Ciafer pa§a >.

Apoi, <cetatea > a mai fost intgritg §i cu o§ti ; in afarg de cei 2 063 deviteji (yiait) din oastea localg a cetgtii, se mai aflau 2 050 de paze ieni-cere§ti (nobetvi yeniceriye); apoi, la 468 de armurieri (cebeci) au mai fostadSugati 300, la 173 de tunari Ind, 50 de topcii. Solda ostii locale, prove-nitg de la slujitorii pio§i ai geamiei §i meceturilor, precum §i cei 83 175de cura§i pentru plata a doug ci§tiuri a o§tilor de poartg, au fost predatiagalelor ienicere§ti. Dar oastea localg, nemultumitg din cauza acestorplAti neindestulgtoare, incepuse sg murmure §i de aceea s-a promistrimiterea indatg din Belgrad incg a unui ci§ti. Dupg ce au pgzit aceastgcetate ca oaste de pazg ping aproape in ziva de Kasim, au fost insarcinatisg se intoarcg in tgrile lor vizirul Kanijeli Osman pa§a, valiu de Alep,valiul de Sivas, Cetrefilzade Iusuf pa§a, valiul de Ankara, Tizun Alipa§a, cu <ostile > provinciilor de Adana §i Kararnania ; 1 000 de pedestra§idintre pedestra§ii bosnieci ai rnarelui vizir, 250 de calgreti ai beiliculuiarngutilor, adicg incg o oaste de aproape 5 000 pentru apgrare. Lui Abdiaga, chehaiaua marelui vizir cel rgposat, i-a fost acordat tinutul Rumelieicu rangul de vizir, fapt pentra care a fost chemat lingS padi§ah §i a fostcgftgnit. In acela0 timp, §i-a luat sarcina 55 pgzeascg cetatea cu forteletinutului sgu. Oastea egipteang, care pg-zise cetatea anul trecut, a fostscoasg afarg. Dupg ce valiul de Timi§oara, Mustafa pa§a, §i agalele o0iilocale au fost cgftgnite, padi§ahul, luindu-§i rgmas bun de la toti, a pgrdsitcetatea kii a descins la cortul impgrgtesc. In timp ce era incg aici, 1-a poftitinguntru pe beilerbeiul de Alep, Osman pa§a, §i i-a poruncit sg fie capete-nia tuturor acestor f orte, dupg care 1-a cattgnit.

In a 28-a zi a lunii (safer 1109)261, zi de duminicg, s-au ridicat cutoatg ordia §i au coborit la menzilul çiatal-Gecidi 262

In a 29-a zi (safer) 263, sint fa Denta ( Tente ). In prima zi a luirebi iil-evvel (1109) 264, zi de marti, cind am ajuns la menzilul Alipinari 266a venit marele vizir Hiisein pap §i a intrat in cortul caimacamului Mus-tafa pap.

<Prin mijlocirea lui caimacam pasa, marele vizir este introdus in cortul sultanului, undeeste felicitat ca prim sfetnic al ImparAtiei, i se inmincaza direct de care sultan sigiliul vizira Isi apoi este cäftanit>.

265 In text : Yamaklar (pl. de la yamak), categoric de oaste auxiliará sedentara' In cetatileturcesti de la Dunäre.

261 15 septembrie 1697.262 TrecAtoarea bifurcate.263 16 septembrie 1697.264 17 septembrie 1697.265 Fintina lui Ali".

NUSRETINIAINIE 499

In a 2-a zi a lunii (rebi I 1109) 266, intr-o zi de miercuri, dupg ce autrecut la Panciova, au descins pe malul Timi§ului. Nurnai de la acestconac padi§ahul a plecat la Belgrad §i a intrat in haremul au impgrätesc.

dn ziva urmAtoare, la acelasi menzil, au loc In oaste avansdri si cdftAniri>.

In a 4-a zi a lunii (rebi I 1109) 267, vineri, dupg ce au trecut pestepodul Vi§nitei, pe cind intrau in Belgrad, padi§ahul a coborit din cetatespre a intimpina mantia profetului §i sfintul steag...

<Reba-Wile unui prizonier turc fugit despre omorlrea unui pasd si a 17 comandanti otomanidin porunca lui Eugeniu de Savoia, imediat dupd bdtAlia de la Zenta, si aruncarea cadavrelorlor in Tisa. Pierderile suferite de austrieci : 13 000 de morti si 6 000 de ramp>.

Apoi, acesta mai in§tiintg : venirea <austriecilor > la palanca Marti-no§, unde avu loc construirea mini pod de trecere spre partea Timi§oarei§i a Ktigiiik-Kanizsei ; trecerea a 15 000 de cglareti in partea de dincolo ;dupg o §edere de trei zile aici <Eugeniu de Savoia > OM de intoarcereapadi§ahului la Belgrad §i indatà trimite din armata sa 8 000 de ostasi inTransilvania, 8 000 la Varadin, 10 000 in Ungaria de mijloc, sub pazg.

<Retragerea austriecilor la Seghedin, adresarea unei scrisori ImpAratului din Viena>.

In aceasta zi s-a flcut cunoscut padi§ahului nostru ea 600 de gra-niceri (serhadli ) viteji §i ale§i din Timi§oara dintr-o prima incursiune laSolnoc aduseserg 3 000 de oi, iar dintr-a doua 600 de bovine.

. .. In a 9-a zi (rebi I 1109) 268, miercuri, au fost trimi§i, sub comandalui Hiidaverdi pap, Wile dalkilici §i silahdarii spahii cu feude mgrite(terakkili ), impreung cu timariotii lor, sa transporte munitii la Timi§oara,apoi au fost numiti, timp de un an, la paza acestei ceati ; in timp ce CetrefilIusuf pa§a, mazilit din guverngmintul Sivasului, a fost numit la capetenia(ba0uNuna ) Timi§oarei, acordindu-i-se feude vizirale (has-it vitzera).Cind au vgzut ca este potrivitg intoarcerea crahilui din Ungaria de mijloc,Thököli Imre, impreung cu padi§ahul la Istanbul, primul cgpitan Sapano§Mihal a fost trimis iarg§i la Timi§oara cu 500 de oameni ai sgi.

<Sultanul, rAmas timp de noud zile In sesul Belgradului, a avut grijd de munitiile, pro-viziile si plata soldelor, In cloud cIstiuri, pentru cetAtile si pdldncile de pe tArmurile Dundrii.Se acordA o atentie deosebitd Intdririi cetdtii Belgrad>.

Pe de altg parte, dupg ce a lgsat la paza acestei cetgti, ping la 26octombrie (Kasim), pe chehaiaua de defterdari Mahmud aga, cu spahiiide zeamete ale provinciei Anatolia, §i pe valiul Silistrei, Hazinedar Ibra-him pa§a, cu cetele de iöriici, in a 14-a zi a acestei Iuni (rebi I 1109)269,luni, s-a intors cu toatg ordia sa spre Istanbul.

<Trimiterea de firmane pentru recrutdri de osti In vederea expeditiei din anul viitor Impo-triva Ungariei ; beilerbeml de Oceakov, hazinedar Ibrahim pap, trebuia sd aducd 3 800 de ostaside pe tdrmurile Dundrii, plata Intretinerii lor urmInd sd fie suportata de principate (beylik)>.

266 18 septembrie 1697.267 20 septembrie 1697.268 25 septembrie 1697.289 30 septembrie 1698 ; In text se dA corespondentul de 20 septembrie (Egldl), dupd

calendarul admmistrativ (stil vechi).

(1,303)

(1,304)255 r.

(1,305)

500 SIILAHDAR FINDIKLILI MEI-I:MED AGA

255 v.

(1,308) APARITIA UNOR TULBURARI IN TARILE LESESTI

<Dupd moartea regelui Ioan al III-lea Sobieski (1673-1696) urineazd la domnie fiul sdumai mare, Iacob, care, nefiind recunoscut de panii poloni, trimite pe ascuns un om la HanzadeGazi Ghirai sultan din tinutul Bugeac, obtinind promisiuni de ajutor din partea hanatuluiCrimeei pentru recunoasterea sa. Intrevederea boierilor sal cu Gazi Ghirai in apropiere decetatea Oceakov. Promisiuni fdcute turcilor pentru plata unui tribut>.

(1,309) Potrivit cu promisiunea data, Gazi Ghirai, cu 20 000 de tatari subcomanda sa, s-a pus in mi§care §i a venit in Moldova. Dup5, ce a luat dinIa§i soldele cefatii Camenita, a inaintat, ajungind la Kapakli-Ce§me, lacale de §ase ceasuri mai incolo de apa Nistrului ( Tuna). . .

<Dupd moartea beilerbeiului de Bosnia, Mehmed pap, printul Eugeniu de Savoia ocupdorasul Bosna-Sarcu. Se emit firmane pentru pornirea unei expeditii, sub comanda lui DaltabanMustafa pasa>.

Cu aceasta porunca a fost adusg lui Mustafa Daltaban pap §i oblan5, de samur, de cgtre chehaiaua de capugii Ali aga. In acela§i timp unalt firman urgent a fost trimis, cu spatarul Kalf a Hilsein aga, lui Abdipap, beilerbei de Rumelia, prin care i se cerea s, . iasg, din Timi§oara CUo§tile de poarta, oastea tinutului sau §i CU pedestra§ii folositi ca lefegiiai beiiCului §i cu totii impreuna sa-; inainteze in Bosnia ...

<Insirarea tuturor comandantilor turci care vor participa la aceastd expeditie>.

. . . Capugibmi Baltagi Ibrahim aga, dupa, ce a ales 4 000 de osta§i dinfortele Bugeacului, a fost trimis in Crimeea, la maria sa hanul, spre a mergein Bosnia ...

256 r.(1,311-312)

(I, 313)

(1,315) <Trecerea localitatilor Ienipalanca i Panciova in mlinile austriecilor>.

<Trimiterea unor firmane > ca beilerbeiul de Oceakov, Hazinedar(1,316) Ibrahim pap, sangeacbeiul de Avlonia, Kaplan Papoklu, Zeynel pap §i

sangeacbeiul de Ilbasan, Arnavud Ali pap, sa", ajunga cu o§tile lor o zi maidevreme la Timi§oara. Afar5, de ace§tia, au fost trimi§i la cetatea Camenita,pentru paza pe un an §i cu bani pe§in, 800 de spahii silahdari serdenghecidii,recrutati din Dobrogea, 500 de ieniceri veterani, ale§i din Istanbul, unhasekiu, 200 de calareti, precum §i o§teni dintre be§lii. Acestora, careurmau sa fie intretinuti de beilic i sg, ierneze in Tara Romaneasca, iis-au mai adaugat 500 de calareti curuti.

257 r. <Unele mäsuri de aparare fatd de haiducii de la malurile Dundrii. Sosirea unor stiri de la(1,317-318) serhatul Bosniei, care ardtau actiunile austriecilor la cetätile Doboy, Brod, Esseg etc.>.

(1,319) . Afar5, de aceasta, un curut, sosit din Belgrad, in§tiinta ca zahe-reaua Timi§oarei a fost luata §i transportata din Belgrad de catre Abdipap, beilerbei de Rumelia.

(1,320) . . . PRADAREA PAMINTURILOR DUSMANE DE CATRE ORDIA TATAREASCA

In cursul iernii, Hanzade Ghirai §i Maksut Ghirai sultan, cu o ordietatara de 30 000 de oameni, dupa cum au fost insarcinati au luat dinMoldova zahereaua §i soldele cetatii Camenita §i au trecut apa Nistrului

,

NUSRETNANIE 501

la cale de doug ceasuri mai incoace de cetatea Camenita. Apoi, ajungindteferi §i sgngto§i la fortgreata de mai sus, au predat materialele ...

<Incursiuni de jaf in Polonia pinä la palanca Zapolata>.

Sultanii de mai sus au rgmas aici cu poverile, iar osta§ii kr au fosttrimi§i, sub comanda lui Ceaval Mirza, pentru incursiuni de pradá (capul).El au prgdat toate satele din apropiere de varo§ul oragului ingrijit Colomea,din jurul muntilor Transilvaniei, incäpind in miinile kr 20 000 de prizonieri,prgzi §i animale nenumgrate. Casele §i pomii fructiferi au fost ar§i... Laintoarcerea spre Zapolata, dupg o luptg, au luat in robie populatia §i. de acolosgtui §i <plini de > pradg, au coborit din partea superioarg a apelor Pratci Nistru in Bugeac, iar de aici s-au intors in Crimeea.

<Toate acestea au fost fäcute cunoscute printr-un raport de cdtre Abdurrahman aga, care 257 v.afirma cg ping atunci ping aproape de orasul Colomea nu calcase picior de turc. Situatia din (1,321)Ueraina, unde se ciocneau interesele rusilor, tätarilor si cazacilor zaporojeni at hatmanului (1,323)Mazepa. Pedepsirea triburilor turcmene si curde ; massuri pentru ajutorarea fortelor lui Samhalhan. Versiunea turcd a tratatului de pace intre Austria si Franta>. (1,324 329)

258 v.SOSIREA HANULUI CRIMEE I IN CAPITALA IMPARATEASCA (1,330)

Cind hanul Crimeei, Hagi Selim Ghirai, venise mai inainte in capitalaimpgrgtiei, fuseserg luate multe hotgriri importante. De aceea, acum i s-atrimis iard§i un firman ca 0, ving <la Istanbul >. Scrisorile sosite astgzi de lahan ne in0iintau plecarea in Bugeac ...

< Sosirea hanului la Adrianopol si primirea lui in conacul deftedarului Ahmed pasa. Nas- 259 r. v.terea unui print otoman. Sosirea unor stiri de la flota impgräteascA>. (1,332 337)

INCEPEREA TRATATIVELOR DE PACE CU AUSTRIA, POLONIA, VENETIA SI (1,338)RUSIA

<Intrevederea imputernicitilor Angliei, Guillaume Pagett, si al Tarilor de Jos, marchizulde Colliers, cu marele vizir Husein pasa, la Adrianopol ; acestia s-au oferit ca intermediari pentrucurmarea luptelor, impiedicarea värsgrii de singe si incheierea pAcii. Din partea turcilor esteimputernicit marele dragoman al Divanului impárátesc, Iskerletzade Alexandru 270 Participarealui reis efendi, Rami efendi, si a dragomanului Alexandru Mavrocordat la tratativele de pace dela Carlowitz (Karlofta).

PLECAREA SULTANULUI DIN ADRIANOPOL SI TRIMITEREA MARELUI VIZIR IN 260 r.EXPEDITIA IMP0TR1VA UNGARIEI (1,347-348)

<Primirea unor stiri din partea lui calgai Devlet Ghirai sultan despre intentia regelui (1,349)polon, Frederic, de a merge asupra Camenitei, concentrarea armatei acestuia la Erstein (Hall-nan) §i apropierea cazacilor zaporojeni de Oceakov>.

Potrivit en aceasta, pentru a-i inspgiminta pe cei doi du§mani, alost trimis beilerbeiul de Karamania, vizirul Eyiiblii Hasan pasa, muhafiz

2" Alexandru Mavrocordat, mare dragoman al Portii (1673 1709) (cf. Nestor Camariano,Alexandre Maorocordato, le grand dragoman, son actunte diplomatigac (1673-1709), Thessalo-niki, 1970, 107 p. + pl. ).

502 SIILARDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

de Babadag, 5i afar6 de oastea sa i s-au mai alaturat 1 700 de bostangii,in timp ce muhafizul de Bugeac, Hanzade Kaplan Ghirai sultan, a losttrimis la Camenita 5i a fost in§tiintat s r5unin'a acolo pentru ajutorarea.acestei cetAti.

361 v.(1,350) EVENIMENTELE ANULUI 1110 271262 r. INCHEIEREA PACII CU AUSTRIA, POLONIA, VENETIA 51 RUSIA

(1,354)

<Intoarcerea marelui vizir si serdar Hiisein pasa la Belgrad. Rami efendi §i dragornanulAlexandru Mavrocordat Ii instiinteazd pe marele vizir de stadiul tratativelor de pace. In textul

(1,355) tratatului (ahitname)incheiat cu Austria figureaza urmAtoarea titulaturA a sultanului : stapin.al Bosniei i Timisoarei i Belgradului, precum si al cetatilor supuse acestora si mai cu seamapadisah al Tarit RomAnesti i Moldover>.

(1,357) . . . Aticolu I: Tara Transilvaniei, acum in stapinirea cezaruluide mai sus, sl fie tot sub sapinirea 5i in posesia sa ; granita, incepind dintara Podoliei 5i ping; la capAtul Trii Romane§ti, si aceea ce este intreTara Rornâneascg 5i Moldova, ea fie ea inainte de acest ra'zboi, a5a cum era,vechea granitl ; se mArgine§te cu munti, 5i de la capAtul TArii Romane§ti5i pia, la apa Mureplui ; de asemenea sa", fie ea vechea granitg, m'arginita.din ambele pArti eu munti 5i de ambele Orti granita veche 0, fie respec-tat6 ; nici de o parte 5i nici de alta s'a. nu fie nici un fel de pretentie.

Articolut : Tinutul (eyalet) Timi§oara, supus cetAtii Timi§oara,cu toate pArtile <comunele > 5i apele apartine stApinirii inaltului Devlet

262 v. eel ve5nic ; granita sa, care este din partea Transilvaniei, de la cap'atulTrii Române5ti 5i pina la apa Mure§ului <se mArgine5te > cu vecheagranit6 a Transilvaniei, arAtat6 mai sus, 5i granita sa din partea Mure-5u1ui, apoi hotArnicia cu malurile de dincoace ale riului Tisa ; <ceatile >Sebe i Lugoj si Lipova §i Cenad 5i Kiiciiik-Kanizse §i Bekey 5i Bechi-cerec 5i Ranik, care sint inguntrul hotarului de mai sus, dupá cum s-aexplicat, sint din hotarele Transilvaniei de inainte de acest rgzboi. Astfel,tot ce se gaseste pe pamintul Timi§oarei, mgrginitA cu malurile dedincoace ale apelor Mure i Tisa, de azi incolo 0, nu fie dárimat de zisulcezar 5i eyaletul de mai sus sa fie ingrijit in. intregime ; de azi inaintenici in locurile mai sus-afalate 5i niei in apropierea malurilor Mure§ului5i Tisei, in locuri mici si mari, sa' nu se mai a§eze nimic pe zidurile cetätilor5i nici sl se mai clAdeasc5, 5i tot ce este intre apele Mure i Tisa, ea moride apI (saky-i dolab) §i locuri de pescuit sau hele§tee (sayd-i mahi )alte avantaje necesare raialelor ambelor pArti, sg, le foloseascA a5a cumse cuvine. Celor care vin din locurile supuse mai sus-zisului cezar nemtesc,aflate in partea de sus a apelor mai sus-numite, atit raialelor austriece cit5i altora, cind vin cu vase incgrcate pe apele Mure§ului si Tisei 5i pe flu-viul DunArea, dupa' voia kr, la coborire §i urcare, la sosire 5i plecare, latrecere, s6 nu li se fac'a nici o piedieg, nici o pagubA ; ace§tia s ving, 5i

mearg6 cu u§uriap. De asemenea 5i vasele de pescari ale raialei dinTimi§oara §i alte caice ale kr, potrivit cu prietenia, s lucreze fgrA, pie-

; la hotarele unde sint mori de apa' (degirmen sefineleri), trecereatraversarea vaselor de negustori, cu 5tirea §i intelegerea celor care sintzabiti, nu vor fi impiedicate sau stinjenite, s6 se aleze hotar (sanur )

271 10 iulie 1698 28 iunie 1699.

diet §i

.TI

si

St

NUSRErrNAWIE 503

pe locuri §i apa Mure§ului fiind Un riu mare, dgrile pentru drepturilede moarg sau alte pretexte sg nu fie luate (taklil ) in seamg (icra ). Dupgcum s-a explicat, sg nu fie nici un fel de piedici la trecerea vaselor supusecezarului de mai sus, de asernenea §i insulele aflate in riurile de mai sus,care acum sint sub stgpinirea impgratului de mai sus, sg fie in posesia sa, (1,358)

dar raialele din ambele pgrti s trgiascg in pace, lini§te §i prietenie ; oriceoprimare §i agresiune, precum §i tot ce este contrar pAcii sg, fie opriteprin firmane

Articolul X : In timpul acestui rgzboi, multi dintre maghiari §i (1,360)ardeleni (Erdilliiden ) §i-au intors fata de la cezar §i au venit la serhatulmeu cel victorios.

<Reglementarea situatiei acestora prin asezarea lor In anumite locuri i modul lorde circulatie>. 263 v.

Copia (suret ) actului (temessiik ) sigilat, care a fost dat polonului (1,370)(lehliye)...

Articolut I : . . . Dupg inlgturarea du§mgniei care a existat cu inaltul 264 r.Devlet, s-a revenit la vechea prietenie, pentru lini§tea §i odihna raialelor (1,371)din ambele pgrti.

Vechea granitg, care era in vigoare §i de care se tinea seamginainte de aceste doug rgzboaie, atit Vara Moldovei, cit §i alte locuri dinWile noastre bine pgzite sg se mgrgineascg cu vechiul hotar al Wilorle§e§ti (leh ). De azi inainte, atit de dincolo, cit §i de dincoace, sg nu maifie atacate. Aceasta veche granita sa, fie päzitä cu mare cinste §i Mfgschimbgri.

Articolut II : Inainte de acest rgzboi, vechea granitg a tgrii Moldoveifost atacatg ; acum din ceatile marl §i mici §i din toate locurile unde

sint o§ti polone, <acestea > sg fie scoase §i evacuate. Toatg tara Moldoveisg fie curgtatg §i 0, fie lini§titg, a§a cum era inainte de acest rgzboi.

Articolul III : Oastea care se ggse§te in cetatea Camenita de dincolode granita veche a tgrilor le§e§ti, dinainte de cele doug rázboaie, sa, fiescoasg, §i evacuatg ; in toate ceatile, §i de azi incolo in Podolia §i in 'Teraina,inaltul Devlet sg nu aibg nici un amestec. Hatmanul cazacilor din 'Teraina,care sa in Moldova, sg, fie ridicat de acolo. Vechea granitg' intre farilele§e§ti §i Moldova sg fie fixatg §i dacg timpul va permite, ping la inceputullunii martie evacuarea lor sg se inceapg. i pe cit este cu putintg, cu ozi mai devrerne, din Moldova, din toate cetatile §i locurile ei, oastea le-§eascg a fie evacuatg. (1,372)

Tara Moldovei sg fie curgtatg. De asemenea, §i evacuarea cetAtiiCamentta trebuie s inceapg la inceputul lunii martie <1699 >.

<Clauza privind evacuarea cetatii Camenita de cAtre turd>.

Articolul IV : Cetele ostg§e§ti §i mai cu seamg neamul tgtgresc,supus §i altui devlet, nu va mai ataca sub diverse pretexte granita §i nuva pricinui pagube <Poloniei §i nici aceasta lor >, nu vor mai lua prizonieri . . .

Inaltul Devlet va soma §i va cere vizirilor §i beilerbeilor sgi, mgrieisale hanului tgtgresc, lui calgai §i lui nureddin §i altor sultani, precum §ivoievodului Moldovei, sg, se abting de la serhat.

<Clauze privind relatine turco-tAtaro-polone>.

intarite...

...

a

504 SIILAHDAR FnNDIKLILI MEITMED AGA

Articolul VI : Bugecenii i alti tatari, care pe timpul razboiului auiesit din vechile lor sdlase si au intrat pe pamintul Moldovei, potrivit cu

(1,373) vechiul tratat imparatesc, care a fost acordat regelui polon, nu vor da na-vala si nu vor face agresiuni <asupra Poloniei>. Din toate locurile, ciftli-curile i cIlalele pe care neamul tataresc le-a stapinit in mod samavolnic,abuziv in Moldova, vor fi scosi <tatarii > i trimii s locuiasca in vechilelor sMase ; ei ii vor vedea de treburile lor si nu vor mai supara pe nimeni.

(1,374) <Clauze comerciale privind Polonia>.

265 r. Articolul X : Dupà cum se scrie i in tratatele (ahidname) date deinaintasi, fiind cu aceeasi sinceritate, raialele inaltului Devlet, ca i supusiialtora, totdeauna sa fie linistiti i fugarii din Moldova si Tara Romaneasca,sa nu fie primiti ; daca unii gasesc adapost in. tara leeasc i cautavire zizanii i sa faca tulburari, unii ca acestia sa fie predati la cerere...

<Clauze privmd pe cazaci i poloni>.

(1,375 377)265 v.

... COPIA HIRTIEI SIGILATE, CU ARTICOLE, CARE A FOST DATA PARTH

<Reglementarea litigiilor cu Rusia la Carlowitz (22 lanuarie 1699)>.

Volumul al 11-lea

(II,3) PUSTIIREA POLONIEI DE CATRE OASTEA TATAR EASCA

Fiul hanului (hanzade), Kaplan Ghirai sultan, dupa ce a luat dinMoldova zahereaua i soldele cetatii Camenita pentru toamna, (Kasimdevresi), le-a predat in bung, stare <la Camenita >. Apoi, potrivit cu poruncape care o primise, cu ostile pe care le avea, a intrat in Polonia cu dorintade a cerceta locul de concentrare a ostii polone.

<Multe localitAti sint pradate>.

(IL4) Dupa aceasta izbinda, s-au intors teferi i sanatosi la Camenita,uncle au facut un popas de 15 zile. Din pricing, ca incepuse iarna i pentru ea,regele Poloniei nu dadea nici un semn de viata, s-au pus pe drum si cuaproape 60 000 de prinsi pe la sfirsitul lunii au ajuns In Bugeac. Dupacum s-a aratat mai sus, aceasta incursiune de prada a fost raportata deKaplan Ghirai la Poarta.

226 V. <Pustiirea tinuturilor venetiene de cAtre valiul Bosniei, Mustafa pap ; Selim Ghirai,(II,9) fiind bolnav i bàtrIn, renunta la domme ; fntronarea lui Devlet Ghirai>.

SCHIMBARI IN IERARHIA PORTII

In a 17-a zi a acestei luni (regeb 1110) 272, zi de simbata, DaltabanMustafa pap, mazilit din Bosnia, a fost numit valiu de Rakka..., iarmuhafizul de Bagdad, vizirul Cerchez Iusuf pap, valin al Oceakovalui... ;

272 28 februarie 1699.

st,

RUSEST1...

NUSRETNAME 505

lui Cetrefilzade Iusuf pa§a, mazilit din Timisoara, i s-a dat provinciaDiarbekir...

<Ceremonia primirii hanului tdtar Devlet Ghirai la Poartd. Drumul de Intoarcere, pe 268 r.Dundre, prin Rusciuk, la 1 mai 1699, a ambasadorului (balyos) Angliei, care mijlocise tratati- (II,17)vele de la Carlowitz §i iernase la Belgrad>. (11,19)

EVENIMENTELE ANULUI 1111 273 (11,22)

<Prezenta sultanului la Adrianopol pentru primirea unui sol persan §i intoarcerea sa la 268 V.Istanbul>.

Sangeacbeiul de Avlonia, Zeynel pa§a, fiul r6posatului arnaut Kaplanpap, care a rAmas vara trecuth la paza §i apgrarea Timi§oarei, a muritacolo. Din aceastA cauzg, in locul ramas liber, a fost numit fratele s'aumai mic, Hiisein bei.

<Este respms de populatie, care avusese de suferit de pe urma tatAlui §i a fratelui sdu.Pind la urmä In Avlonia a fost numit Hudaverdi pa§a, sangeacbei de Iaruna.

Sosirea unui sol rus la Poartd. Descrierea cdlatoriei acestuia de la Azov la Istan- (269 r.bul §i ceremonia primirii lui>. (11,25)

(11,23)

In a 28-a zi a lunii (rebi I 1111) 274, intr-o zi de miercuri, a avut locD eclips6 de lung....

Potrivit cu ultima intelegere <la Carlowitz >, Camenita, luatA de lapadiph, fusese lgsafa Poloniei. Pentru evacuarea kii predarea acesteicefati polonilor, a fost data, porunca necesarg muhafizului vizir Kahra-man pa§a. Aceasta, poruncg odatä sosita la cetate, Kahraman pa§a a8C08 toate tunurile, munithle IF;ii materialele ce se ggseau in aceastI forta,-reap ; scotind §i pe pAzitorii cetgtii cu familiile lor, cu tot, a predatpolonior cheile ceatii. Inainte de plecarea din Camenita, Wile noastreau luat de acolo tot ce aveau : merinde, avutie, vite, ping, §i dulapurile,u§ile §i ferestrele caselor au fost scoase §i incArcate in harabale. Si a§a,cind cei <ce plecau > din Camenita au pornit direct spre granita Moldovei,a avut loc o eclips'a" de soare. Aceastg intimplare, sau fenomen, a avut oinriurire atit de mare asupra cAlgtorilor, inch nu se poate explica. Tipetele§i plinsetele femeilor §i copiilor aminteau parcg de o caravang la judecatade apoi. Cu tipete, vaiete §i suspine, drumetii au coborit pe malul Nistrului,pinA la palanca ZwAniec (Isvance ) din fata Hotinului. Aici, dup5, ce afost wzat un pod. de vase (tonbaz) peste fluviu, au trecut dincolo, pe pa-mintul Moldovei, §i au venit la cetatea Hotin (Hotun). Dupa aceasta,Kahraman pa§a a impartit oastea localä §i cea de poarta, tunurile §i muni-Vile. 0 parte a fost trimisA la o cetate noug de pe tarmurile Crimeei, altala Bender §i restul la cetatea Akkerman. Si a§a, el a indeplinit poruncaprimita.

<Sosirea §i ceremonia primirii unor soli austrieci §i venetieni la Poartd>.

EVENIMENTELE ANULUI 1112 275

<Primirea unui sol rus la Poartd. Schimbäri in ierarhia Portii. Intoarcerea soluluiaustriac>.

273 29 tunic 1699 17 iunie 1700.274 23 septembrie 1699.275 18 iunie 1700-7 iunie 1701.

(11,26)

269 v.(11,27-33)

270 r.

(11,37 41)

506 SIILAHDAR FIINDIKULI MEHIVIED AGA

270 v. . . . In a 13-a zi a lunii (gemazi I 1112) 278, intr-o zi de marti, domnul(11,42) Moldovei, Nicolai bei 277, fiind mazilit, a fost adus la domnie unul cu numele

de Constantin 878 Potrivit cu ceremonialul Portii, dupa" ce a fost imbr'acatcu alma' (kuka) §i impodobit cu sorguci (siipiirge), a fost onorat (onur)s'à se incline la picioarele inaltului tron de la arzodasi.

276 r.(11,80-81)

(11,82)

EVEN1MENTELE ANULUI 1113 279

<Sosirea si primirea unui ambasador al Rusiei>.

PEDEPSIREA LUI GAZI GHIRAI

Pe cind erau in curs tratativele cu Polonia, a fost pusg §i conditiaca -Warn nogai, care locuiau in. tinutul lui Hasan pasa 280 din Bugeac §iapoi, cu timpul, se intinseser5, pe paminturile Moldovei §i in Polonia, s'afie sco§i de aici §i a§ezati dincolo de apa Oceakovului, pe pgiminturileCrimeei. Dar Gazi Ghirai, fratele hanului Crimeei, care de doi ani se g6seaintre nogai, n-a tinut seam6 de poruncile implrAtiei trimise in acest sens.

(11,86) <Chemat la PoartA chipurile sA fie numit han al Crimeei, a fost lnchis>.

In a 11-a zi a lunii (gemazi I 1113) 281, marele imbrohor KiblelizadeAli bei s-a intors din Crimeea. Acesta a f5,cut cunoscut cg, 1-a gAsit pe hanulCrimeei la Akkerrnan §i dupä ce 1-a imbrAcat cu blang, §i 1-a incins cu sabiatrimig de padi§ah, 1-a impkat cu nogaii adunati in Bugeac.

<Relatiile tAtarilor cu Polonia si Rusia>.

281 r. EVENIMENTELE ANULUI 1114 282

(11,116)

(11,118) <Mazilirea marelui vizir Thisein pasa si trimiterea sigiliului viziral lui Daltaban Mustafapasa. PregAtiri pentru primirea unui sol rus>.

(11,119) AVANSARI SI SCHIMBARI IN IERARHIA IMPARATIEI

<La 4 august 1702 are Mc cAftAnirea marelui vizir nou numit ; beilerbeiul de Ineu, visti-ernicul (hazinedar ) Ibrahim pasa, a fost adus la beilerbeilicul Rumeliei, iar In locul acestuia afost numit vizirul Kandilgi Husein pasa ; ghedukli muteferrika Mustafa aga a fost numit labeilicul sangeacului Kostendil.

(11,121) Spre a continua pacea si a IntAri prietenia Intre cele douà Imparatii, la 21 septembrie(1 receb ) a fost primit Petrus Androvici Tolstoi 283, ambasador extraordinar al tarului Petru I>.

276 26 octombrie 1700.277 Ms. Manissa : Nikolas Voda; de fapt Antioh Cantemir (1695-1700).278 Constantin Duca (1700-1703).279 8 iunie 1701 27 mai 1702.280 In text : Ilasan pasa ilinde (recte Halil pasa).281 14 octombrie 1701.282 28 mai 1702 16 mai 1703.283 Contele Petr Andreievici Tolstoi (1645-1729).

NUS RETNAILVIE 507

MAZILIREA LUI DEVLET GHIRAI s I NUMIREA LUI HAGI SELIM GHIRAI A PATRA (11,122 123)OARA LA HANATUL CR IMEEI

<Intarirea cetiltii Azov, cedatä Rusiei, si pregtirile rusilor pentru ocuparea Crimeei, in,ciuda tratatului de pace. Scrisoarea de protest a hanului Devlet Ghirai cdtre noul mare vizir 282 r.Daltaban pasa fata de actiunile rusilor in Ucraina, contrare tratatului de pace de la Carlowitz, (11.124)unde n-a fost chemat nici macar un Mar chior">.

De aceea au fost trimise, in taing, scrisori de atitare atit hanului,cit si cgpeteniilor atare. Marele vizir, in scrisorile sale, dezvMuia telurilePortii de a intreprinde o expeditie impotriva Rusiei, dup6 concentrareaostii la Bender, in Moldova, pornindu-se impotriva Poloniei si de acolourmind sgi intre pe Ominturile rusesti ; apoi vizirul mai spunea : sivoi sa" va, pregätiti potrivit cu aceasta, atarii din Crimeea si marii (UN)nogai si cei din Bugeac s'a vá uniti".

<Marele muftiu si reis-ul efendi Rami Mehmed, socotind &A preOtirile tainice ale mareluivizir sint pentru atitarea acelui Mar" si nefiind de acord cu acestea, obtin de la sultan mazilirealui Devlet Ghirai>.

Dar Devlet Ghirai, mazilit din Crimeea, intocmi impreun6 cu cape-teniile tatare un raport si 11 trimise la Adrianopol, spre a atrage atentiasultanului asupra pregAtirilor rusesti contrare pacii. Potrivit cu aceasta,trimise pe mirzacii nogai, surghiuniti in Crimeea, cu 5 000 de ostasi tätaridin Crimeea, sub comanda fratelui sau, calgai Saadet Ghirai, in Bugeac.Acestia, dupa ce plecara din istmul Perekop (Orkapi) ,,i traversara apaOceakov, mai sus de fora'reata Togan, cu caicele cazacior potkali, cobo-lira" prin trecItoarea Koyun gevidi a riului Bug (Aksu). Apoi, prin ghe-cetul Moianka, intre Akkerman si Bender, intrarg pe paminturile dinBugeac. Indaa ce se adunarg" toti atarii din Bugeac, ca si mai inainte,hoarirá impreuna supunerea si ascultarea lor fata, de osmanlii. Inraport se mai aräta dlcarea a 12 sate, intre ceatile Chilia si Ismail, luareain captivitate a populatiei lor, pr'adarea avutiei si animalelor acestora ;<acestia > i-au jefuit si pe musulmanii intilniti, au pus mina pe lucrurilelor, le-au necinstit femeile si nu s-au dat in l'Aturi nici de la fetitele mici.Cu prilejul aceastor intimprari, au iesit la iveala adevAratele teluri alenogaior si atarilor din Bugeac. Pe de ala parte, numarul tilharilor(oktya) atari adunati in. Bugeac in scurt timp a depásit cifra de 10 000.

<Intentiile lor de a se intinde eft mai mult pe malurile Dunárii, de a trece In Rumelia si ao calca pina la Istanbul, de a-i nimici pe dregatorii si demnitarii otomani, de a-i ruina si a lenecinsti familiile>.

In fata unei astfel de situatii, Saadet Ghirai indaa se pregAti siin trei zile ajunse in Bugeac pe lingA, acestia <de unde, desi Devlet Ghiraifusese mazilit, le chema pe capeteniile atare>. Devlet Ghirai, cu aproape500 de oameni, veni la Perekop < unde cu supusii ssai protesa impotrivamazilirii sale de Catre Poara > si facu cunoscut cA isi mentine mai departeunirea cu nogaii din Bugeac, dar ca, pe cei care nu vor veni <sub steagulsgu > ii va spinzura in fata portilor lor.

<In raport se arAta cd s-au facut mari pregRiri impotriva Rusiei, dar cu 1nvoirea mare luivizir>.

(11,125)

(11,126)

(11,127)

508 SIILAHDAR FWD/KUL/ MEHMED AGA

Amenintat de sultan, fatg de toate acestea, bietul neghiob timpit(ahmak ) de Daltaban a facut o adunare cu demnitarii impgrgtiei la cona-cul sgu, unde s-a hotgrit ca beilerbeiul de Oceakov, vizirul Cerchez Iusufpa§a, care se ggsea la paza Babadagului, s treacg imediat Dungrea pentruapgrarea cetgtii Ismail. De asemenea, au obligat toate fortele din Oceakovsi din Rumelia sg se adune in cel mai scurt timp, sub comanda viziruluiIusuf pasa, in cetatea Ismail, spre a impiedica pe thtari s prade si s'aruineze tarmurile Dungrii. In leggtuth cu aceste hotäriri au fost trimiseporunci vizirale (buyruklar ) in partea dreapth <a Rumeliei >, prin cheha-iaua de capugii Veli aga, i in cea stingg, prin micul imbrohor Selim aga.Potrivit cu porunca primità, vizirul Cerchez Iusuf pap, ridicindu-se dinBabadag, a venit la Tulcea pe malul Dungrii. Dintr-un loc de aici unde flu-viul se desparte in doug brate, de la Ghia (Kula) a trecut in partea dedincolo §i apoi de pe malul fluviului a descins la Ismail. Aici, in fata tirgului,a asezat, de la un riu la altul, §arampoaie, iar spatele a fost imprejmuitcn un sant ; a fäcut addposturi in locurile potrivite §i din loc in loc a porun-cit sg se facg redute, pe care a instalat cele 25 de tunuri §ahi, aduse cueL In scrisoarea trimisg la Adrianopol instiintase sg i se trimith oaste pe-destrg. Potrivit cu aceastg <cerere>, au fost trimisi acolo, din Istanbul,pe uscat, zagragiba§i Osman aga cu 16 companii, 2 000 de ieniceri, ser-denghecidii, dintre cglgreti, spahii §i silahdari angajati cu. cite 4 aspri,cei cu solde mgrite (terakkili) din Adrianopol, iar cu §5,icile de pe MareaNeagth 300 de galioane (kalyon) de levinti, pe calea mgrii, la cetatea Ocea-kov. De asemenea s-a vgzut de aproape tot ce este necesar cetgtilor Chilia,Akkerman, Bender §i Oceakov. Spre o bung' pazg a tunurilor §i spre aintimpina atacul tgtarilor, au luat mgsuri de apgrare §i sigurantg in impre-jurimile cetgtilor. Vizirul Iusuf pap, 1-a trimis pe chehaiaua sa cu o ceathde calgreti impotriva tgtarilor prgdalnici. In ciocnirea care a avut Mcintre cele doug pri, thtarii au suferit infringere, murind unul de la osmanlii§i cam 30 de la fatari. Dupg aceasth luptà, fortele noastre unite s-au intors

(11,128) la locurile Mr. Capugiba§i, trimis cu. un firman pentru ridicarea lui DevletGhirai, a fost oprit de thtari, care dupg ce Ii luarg din miini hrisovul (hatt ),il dezbrgcara' ping la izmene §i apoi ii intoarserg <din drum >. SaadetGhirai Ii spuse anume acestui capugibmi : Noi sintem multumiti de hanulnostru, dacg cineva mai vine la hanat lb vom ucide". Apoi mai ad'augg :Chiar dacg ar veni tatgl meu Selim Ghirai, tot I-a§ omori Mrà milg".Toate acestea le argtg §i in raportul pe care 1-a trimis <Portii>. Muhafizulde Oceakov, Keci Mehmed pap, nu ggsi altg cale pentru <a veni in aju-torul> acestui capugiba§i §i al oamenilor sgi ajun0 in acest hal, decitimbrace si sg-i expedieze la Adrianopol. Dupg aceasta, s-a observat ple-carea thtarilor din imprejurimile Ismailului direct spre Reni ( Tomarova ),Kartal §i Prut. Semnalindu-se cg ace§tia vor ataca päminturile T6riiRomâne§ti §i Moldovei, spre a apgra tgrile beilor de aici, §i spre a pgzigranitele, an intrat multi <oameni> sub porunca lui Iusuf pap.

<Rusii eautä s'a profite de rascoala /Atari/or spune autorul i Poarta 1i concentreazafortele la Sinop si Trapezunt>.

282 v. S1av lui Allah cg in aceastg iarng Dungrea n-a inghetat §i astfela lost impiedicath indeplinirea planurilor tgthre§ti. Pe de alth parte,potrivit cu rgscoala tgtarilor impotriva poruncii sultanului (hurue ale'

NUSRETNAME 509

s-sultan hickmiive), au fost ràspindite sentinte (fetva) pentru ca tatariisä fie 1160 ca ni§te du§mani, de§i sint musulmani.

<Poarta care mazdirea lui Devlet Ghirai si Saadet Ghirai, capii rautátilor, si aducerealui Se bin Ghirai la hanat ; omorirea marelui vizir Mustafa pasa, care deschisese calea agrestuniitataresti.

In urma celor intimplate, multi dintre tAtari au ramas pe ginduride ceea ce putea sg, urmeze. In acest timp, noul calgai Gazi Ghirai §inureddin sultan Kaplan Ghirai, §i in urma lor hanul Hagi Selim Ghirai,cu aproape 1 000 de o§teni tgtari, venirA in tirgul Ismail, unde se uniracu vizirul Cerchez Iusuf pap. Ace§tia adresarg scrisori cgpeteniilortatarilor din Crimeea, nogailor §i celor din Bugeac, cerindu-le supunerefata" de padi§ah.

<RA'spunsurfle primite de la tatarii din Crimeea, care aratà supunere fatà de hanul HagiSelim Ghirai, aruncind vina pe cei doi frati razvratiti>.

In timp ce in rAspunsul venit din Bugeac se in§tiinta : Chiar maiinainte noi am vrut s'a venim la poruncg, dar am nimerit in cercul luicalgai sultan, care in fruntea fiecAror 10 osta§i de-ai no§tri a pus citeun caporal (onbas); iar celor care au dorit sg, treacg de partea osmanliliorle-a luat din miiM avutiile, zaherelele, apoi le-a tinut sub teroare, in diversechipuri, familiile, iar pe cei pe care i-a prins, nu s-a dat in 16turi sà-i omoare ;de aceea am intirziat s5, intrAm in slujba osmanliilor". La apropiereanoului han al Crimeei, in timp ce Devlet Ghirai rAmAsese singur in räz-vrAtirea sa, Saadet Ghirai, pe care il trimisese in Buceag, se dezgustasede aceasta, situatie. Zicindu-le rAufacAtorilor din jurul sau : tot ceea ceam a§teptat de la Adrianopol, toate au ie§it pe dos, nu ne-a mai ramasnimic de fácut, situatia noastra, este disperata §i halul nostru este de plins",i-a impins la disperare §i deznadejde. Daca pina atunci ace§tia scriaucuvinte tari, farg, respect §i pline de obraznicie parintilor lor, cind situatias-a schimbat au inceput sg, scrie scrisori de pocainta, regretind ceea ce fa-cusera. Din pricina unor astfel de cornportAri, nogaii §i tatarii din Bugeac§i-au intors fetele de la ace§tia. In primul rind, fiii triburilor Orak §i Azamet(ogullari), cei mai inaintati dintre beii nogailor, au facut cunoscut5,supunerea fata de noul han al Crimeei, dupa care s-au ridicat §il-au Ora-sit <pe Saadet Ghirai >. Pupa ace§tia §i alti bei §i mirzaci s-au despartitde el. In fata acestei situatii, Saadet Ghirai... porunci slugilor ramasepe linga, el s'a potcoveasca caii §i s5, pregAteascA merinde pentru drum.Pupa aceste pregatiri se retrase pe paminturile cazace§ti, dar negàsindaici lini§te §i siguranta, dupa putin timp a fugit pe paminturile Circaziei.Nureddin Kaplan Ghirai, insarcinat en aproape 1 000 de o§ti din Benderca sa-1 alunge, cind afla de trecerea lui in tara cerchezilor (Cerkezistan),renunta la urmArire, intorcindu-se. Devlet Ghirai insa, indata ce a fostin§tiintat de pornirea fortelor otomane asupra sa §i de sosirea tatalui Om,facut din nou han in Bugeac §i de ata§area tatarilor bugeceni, nu mai avurabdare, fugi §i el cu aproape 50 de oameni din Perekop in Circazia..

(11,129)

<Uciderea marelui vizir Daltaban Mustafa pasa si numirea lui Rami Mehmed pasa ca primsfetnic al sultanului ; schimbdri In ierarhia Portii>. (11,130)

510 SIILARDAR FINDIKLILI MEHMED AGA

La 1 sevval, vineri (1114) 284, a sosit stirea c5, vizirul Spanakci(Ispanakci), Ismail pap, mazilit din Kandia, pe cind pleca spre a lua inprimire beilerbeilicul de Ineu, a murit la Tatarpazargic. Spre a nu se imprktiagarda sa, fiul On Burunsuz Maimed bei, fiind cinstit cu paza Babada-gului, a fost trimis indatA acolo ...

Vineri, 8 (sevval) 285 . . . Nisangiul vizir Abdullah pap a fost adusla caimgcàmia de Istanbul, vizirul Helvagi Iusuf pap, mazilit de acolo,a fost numit la beilerbeilicul de Ineu, iar Ilci Ibrahim pap la Sofia...

<Nasterea printului Ahmed sultan>.

Vineri, 22 (sevval 1114) 286, chehaiaua de capugii Veli aga, trimis laBabadag cu cetele de pkitori, se intoarse la Adrianopol si se infkis5,padiphului la AlaykOskii. El 1-a instiintat <pe sultan> asupra unor eve-nimente <si anume > Ca hanul Crimeei, Selim Ghirai han, abia sosit lacetatea Ismail, a trimis scrisori pentru adunarea tätarilor din Crimeea.Acesti bei tatari spunind : Oare ce treabg este aceasta s5, ridicOm armeleasupra musulmanilor ? Noi sintem supgrati de asa ceva", isi cereau ier-tare.

<Sentinta muftiului din Caffa pentru condamnarea partizanilor lui Devlet Ghirai, Ord-(II,132) sirea lui de cAtre tätari si fuga sa cu 40 50 de oameni In Circazia>.

Nureddin Kaplan Ghirai sultan, cind af15, despre aceasta, cu aproape1 000 de ostasi din Bender se puse pe urmele acestuia. Dupg, aceasta <spuneVeli aga>, noul han, Hagi Ghirai sultan, a venit mai intii la cetatea Chiliasi de acolo a inaintat cu iuteara spre Crimeea. Apoi, s-a inteles el Veliaga, dupg ce a mers Inca un conac cu. hanul mai sus numit, s-a intors laAdrianopol. Intre timp, ostile noastre <turcesti> adunate la gurile Dunari,trecind in tinutul Bugeac, au luat in stapinire satele tataresti, curmind.astfel aceasth rascoala. Pentru acest serviciu important facut de Veliaga, el a fost cinstit cu o blana de samur, care i-a incintat inima.

283 F. <Abuzurile lui Bosnak Kusci Mustafa, viceguvernator In sangiacul Hertegovina, au(11,134) Impins la ilscoalA populatia, care 1-a ucis pe guvernator, pe fiul sau si pe oamenii lor>.

Odata sosita aceasta stire la Adrianopol, se dadu lui DizdarogluAhmed pap, mazilit din Ineu, cirmuirea si obláduirea sangeacului demai sus.

(11,135)EVENIMENTELE ANULU1 1115 287

283 v. <Construirea unei fortArete noi, Yeni-Kale, lingd cetatea Kerci, de lingd Marea de Azov.

(I1 136)Situatia din Marea NeagrA ; construirea unei flote rusesti In Marea de Azov>.

In a 11-a zi a lunii (safer 1115) 288, luni, <numiri si avansgri in ierar-hia Portii>.

284 18 februarie 1703.288 25 februarie 1703.288 11 martie 1703.287 17 mai 1703 5 mai 1704.288 26 iunie 1703.

NiUSRETNAME 511

Spre a cerceta unele fapte ale domniei Tarii Române§ti (Eflak bey-lij voievodul acestei tari, Constantin. <Brincoveanu>, a fost adus la Adria-nopol de catre micul imbrohor Selim aga. Dupa ce an fost discutate la inaltaPoarta treburile acestui principat (beylik), in ziva urmatoarevoievodula fost poftit la divan. Dupa ce a fost imbracat cu cabanita, captu§ita cublana de sarnur, §i cucd, impodobita cu sorguçi (sUpUrge), potrivit cuobiceiul, a fost luat de la spatele vizirilor §i dus la arzodasi, unde <domnulroman > s-a inchinat la inaltul tron. Apoi, padiphul nostru 289 a ingaduitlui Constantin. voievod sa se intoarca in tara sa.

IZBUCNIREA RASCOALEI CARTURARILOR SI A OSTII DIN ISTANBUL

(11,137)

Iure§ asupra Adrianopolului. Detronarea sultanului Mustafa al II-lea (11,140-170)Si intronarea fratelui sau Ahmed al III-lea. Mazilirea, surghiunirea §iuciderea marelui muftiu Feizullah efendi. Intoarcerea noului imparat laIstanbul. Recrutari de o§ti de catre sultanul Mustafa al II-lea, invitarea

285 r.o§tii de a depune juramint(11,171-174)

<Emiterea unui firman din Adrianopol pentru recrutarea de pedestrasi, ealdreti i levinti>.

Inainte de aceasta rascoala, au fost trimise firmane prin capugi-ba§iii Portii ca beilerbeiul Rumeliei, Hazinedar Ibrahim pap, sa vina cuo§tile la Adrianopol, pentru paza Bugeacului, cu toate fortele sale perma-nente §i cu oastea Rumeliei

<Aducerea lui Rami Mehrned pasa la comanda arrnateb.

In a 21-a zi (gemazi I 1115) 29°, intr-o zi de miercuri, marele amiral(kapudan-a derya) Asci Mehmed pap s-a intors teafar §i sOnatos la Istan-bul din expeditia pe Marea Neagra, impreuna cu galioanele beilicului §icu flota imparatiei.

<Ceremonia primirii i cSftSnirii lui>.<Scrisoarea (//am)hanultn Crimeei, Hagi Selim Ghirai, din 2 martie 1704, despre violarea

Ocii de chtre ghiaurul moscovit" ; numirea vizirului Firari Seid Hasan pasa in Rumelia i ca 285 v.serdar la Oceakov, cu oastea sa de poartS si cu ostile tmutului sau>. (11,211)

De asemenea, s-a dat firman §i beilerbeiului de Oceakov, vizirulCerchez Iusuf pap, sa pazeasca cu oastea sa de poarta §i cu o§tile tinutuluisau tarmurile Mara Negre, reparind vechile cetAti §i intarindu-le cu cite50 de paznici, cu levinti §i fregate ; i s-au mai trimis ilustre porunci ca,ping, la sosirea serdarului Hasan pap, Iusuf pap sa iasa din ci§laua Baba-dagului §i s faca o adunare. S-a mai hotärit ca pe linga aceasta sa se tri-mita 50 de odai de ieniceri. De asemenea, §i ad doilea vizir Kiieiük Osmanpap, al doilea amiral (kapudan), a fost insarcinat cu paza Marii Negre,dindu-i-se 17 vase (vekdiri) §i 19 galioane ale miriei, cu capitanii lor cutot.

... <La 19 martie 1704 >, sosi la Poarta imparateasca §tirea ca unuldintre fiii fostului principe (karat) al Transilvaniei, care era Rakoczyoglu 291,

adunase pe linga el aproape 60 000 de osta§i dintre maghiari §i alti ghiauri

(11,201)

(11,202)

289 Domnea Inca Mustafa al III-lea.290 2 octombrie 1703.291 Francisc Rákóczy al II-lea, principe al Transilvaniei (1704 1711).

(11,212)

296 r.

),

296 r.(11,213) Muhafizul de Ni§, Tellak Ali pap, a fost trimis iarà§i cu rang de vizir

la paza Timi§oarei.

512 SlILAHDAR FIiNDIKULI MEHMED AGA

nemultumiti de la serhat ; apoi, cu prilejul unei rAzveatiri din Polonia, adat návala, cu oastea sa asupra Austriei, a ocupat Transilvania §i cea maimare parte din Ungaria de mijloc. La sosirea acestei §tiri la Poarta impl-fatiei, au fost trimi§i 500 de osta§i (nefer ) ieniceri la paza Belgradului §ia Timi§oarei.

<La 14 aprilie mubasirul Husein bei aduce tributul din Egipt si 11 varsd la vistieriaSchimbdri de functii>.

(11,218)

EVENIMENTELE ANULUI 1116292

<Numiri i maziliri In ierarhia Portii ; trimiterea flotei In Marea Neagrd la 12 mai 1704.Vizirul Helvagi Iusuf aga, mazilit din Timisoara, a fost numit, in locul vizirului Eydbla Hasanpasa, valiu de Diar-Bekir. Alte schimbdri in ierarhia Porth>.

Dupa, ce tinutul Rumelia a fost acordat vizirului Delak Ali pap,valin de Timi§oara , inainta§ul acestuia, Firari Hasan pap, a fost numitla paza Belgradului, iar predecesorul acestuia, Ceau§zade Ciakirgi Hasanpap, a fost numit la paza Timi§oarei. Marele vizir Kalaili Koz Ahmed papa fost mazilit §i surghiunit

297 r. EVENIMENTELE ANULUI 1117 292(11,220) MAR1REA, REPARAREA SI RESTAURAREA CETATII BENDER

<Lupta polonilor impotriva noului kr rege, Iacob, si pregAtirile rusilor pentru ocupareacetatii Camenita>.

. . Spre a nu lipsi pgrtile Mgrii Negre §i ale Oceakovului de o§ti, po-trivit cu arzul lui Meveli Mustafa aga, la 1 muharren (1117) 294, vizirulCerchez Iusuf pap, beilerbei de Oceakov, de la paza Babadagului a fostnumit serasker In acele párti. Apoi a mers cu oastea sa de poartg, cu otiletinutului sgu §i cu cele ale Rumeliei pentru a mgri §i a repara cetatea Ben-der. Potrivit cu un hatt-i humaiun, el trebuia s apere acele farti de apari-tia du§manului. lit caz c, moscovitul ar merge asupra Camenitei, atunciimpreunA, cu hanul Crimeei, Gazi Ghirai han, §i cu oastea tgtaxeascá sA-1

(11,221) ajute pe leah. De asemenea o flota' implrateascd. a fost numitg pentru MareaNeagrA. De aceea, in a 20-a zi a lunii de mai Ms 295, zi de joi, a avut loc cere-moniaie§irii capudanului Firenk Abdurrahman pap, cu 19 vase ( cekdiri ) 0 10galioane, din arsenalul §i la 24 ale lunii (18 mai), duminicg,a pornit din Be§ikta§ spre Marea Neagrg

<Numiri i avansdri In ierarhia Porii, la 10 februarie 1706 >.

(11,227) Vizirul Ceau§zade Ciakirgi Hasan pap a fost numit la Belgrad, iar vizi-rul Cerchez Iusuf pap la Bender, cu oastea tinutului Silistra, <iar apoi la repa-

297 v. rarea cetgtii Oceakov > ; vizirului Kipti Ali pap, ridicat din bostan-giba§i, care a fost trei zile caimacam de Adrianopol, pe timpul detronárii

292 6 mai 1704 24 aprilie 1705.292 25 aprilie 1705 14 aprihe 1706.294 25 aprilie 1705 ; in text se cid data de 14 aprilie.295 14 mai 1705.

lama-ratiei.

amiralikatii

NUSRETKAILVIE 513

sultanului Mustafa, i s-a acordat tinutul (eyalet ) Timi§oara 298, iar 'Main-ta§ul On Delak Ali pa§a a fost numit beilerbei de Egipt.

<La 3 mai 1706 (1118, muharrem 19), marele vizir Baltagi Mehmed pasa a fost mazilitsi inlocuit cu Ciorlu Ali pasa ; alte schimbAri>. (II, 229)

... Numan pap a fost immit, iarki, la Kandia, Hazinedar Ibrahimpa§a la Eubeea (Eoriboz ), in. timp ce vizirul Ceau§zade Ciakirgi Hasan pa§aa fost cu putintd sd rdmina, iard§i la Belgrad, iar vizirul Cerchez Iusufpap sd" fie la Bender cu beilicul Silistrei ...

La 7 mai 1706 (23 muharrem 1118) <trimiterea unei scrisori specialela hanul Crirneei pentru expedierea flotei impdeate§ti pe Marea Neagrá > ; . . .

(11,228)

la 16 mai, simbdtd, dupd ceremonialul de la Yali-Kö§kii care a avut locin fata padi§ahului §i a marelui vizir, toate vasele (bagarde ), 17 oktiri §i4 galioane au trecut sub comanda marelui amiral Veli pap §i. au pornitpe Marea Neagrd spre locul de destinatie.

La 4 septembrie 1706 (25 gemazi I 1118), zi de vineri, s-a intors depe Marea Neagrá flota implateascd cu. vizirul Veli pa§a, marele amiral.

<Ceremonia primirii lui la Istanbul>.

(11,231)

EVENIMENTELE ANULUI 1119 297 299 r.(11,234)

Intre timp, pe la 16 septembrie 1707 (19 gemazi II), s-a rdspindit (11,238)zvonul despre hdinia, In tail* a voievodului Moldovei, cre§tinul (zimmi )numit Antioh, fiul lui Cantemir 298, care Meuse o intelegere cu ru§ii §i po-lonii. In locul sdu a fost numit iard§i cre§tinul Mihail 299, care fusese mazi-lit de la voievodatal Moldovei. In prima zi a lunii regeb (1119)30, intr-o zide marti, acesta a fost chemat la Divanul impárdtesc, unde potrivit cuobiceiul a fost cdftdnit (hilat ), imbrdcat cu cabanitd, cdptu§itd cu blandde samur §i catifea ro§ie, cu cuc5 impodobitd cu sorguci ; apoi, s-a inchinatla picioarele inaltului tron, in fata padi§ahului, la arzodasi.

EVENIMENTELE ANULUI 1120 301

<SchimbAri in ierarhia Portii>.

In a 25-a zi a lunii regeb, miercuri 392, Bog §tirea despre moartea luiHazinedar Ibrahim pa§a, muhafiz de Belgrad ; in locul s'au a fost numitmuhafizul de Timi§oara, vizirul Kipti Ali pa§a, iar in locul acestuia a fostadus vizirul Ceau§oklu Ciakirgi llasan pa§a ... in a 3-a zi a lunii §aban 393.

298 Precizare care lipseste In ed. I. Parmaksizoglu a ms. I.K.S.M., Istanbul, fd. E. H.1413, f. 223 v.

297 4 aprilie 1707 22 martie 1708.298 In text : Bayiik KantemirOlu'nun; Antioh Cantemir (1705-1707) primeste firmanul

de mazilire la Tighina si lasA caimacam pe Iordache Ruset ; I. Parmaksizoglu 11 confunda cuDimitrie Cantemir (II, p. 238, p. 9).

299 In text : Mthal; Mihail Racovita (1707-1709, a doua oarA).300 28 septembrie 1707.2°1 23 martie 1708 12 martie 1709.392 10 septembrie 1708.398 18 octombrie 1708.

33 - C. 167

300 r.(11,243)

(11,245)

514 SILAHDAR FI1ND/KLILI MEHMED AGA

301 r.v. EVENIMENTELE ANULUI 1121 3"

(11,252) <La 21 iunie 1709 (12 rebi II) are loc o cerernome pentru iesirea flotei pe Marea Neagra ;fostul amiral Asci Hagi Mehmed pasa a fost trimis cu mei gahoane si patru fregate in MareaNeagra pentru apararea impotriva rusilor>.

(11,253) INFRINGEREA CRAIULUI SUEDEZ SI ACIUIREA SA IN IMPERIUL OTOMAN, LABENDER

(11,254) <Carol al XII-lea, infrint la Poltava de oastea lui Petru I, a fugit cu restul ostii pind infata cetAtii Oceakov. De aici a trecut cu caicele cázdcesti Mut Bug (Aksu ) §i a cerut adapostin Imperiul otoman. Muhafizul cetatii, Sari Abdurrahman pasa, ia mdsuri pentru trecerea lorin partea Oceakovului, fiind Ina ingrijorat cd nu are permisiunea ImpAratiei>.

A facut cunoscut aceasta si muhafizului de Bender, vizirul CerchezIusuf pap, care, de asemenea, a instiintat Poarta impgrAtiei. I s-a trimisfirman prin care i se poruncea s5, se dea din partea miriei, atit lui <Carolal XII-lea >, cit si ostii sale, merinde si bluturi si EA se construiascl graj-

(11,255) duri (ahor ) la marginea cetatii Bender 305 Apoi au fost numite §i trimisecu cinste si onoruri steaguri impArAtesti la Bender.

<Se acordd cite 500 de curusi pe zi pentru intrettnerea ostii suedeze>.

In a 4-a zi a lui §aban (1121) 306, zi de marti, a sosit de la Bender so-lul craiului suedez, care a fost poftit la divanul impgrátesc, la ospgt (ziyafet) ;potrivit cu obiceiul, a fost calanit, apoi mergind in urma vizirilor, s-a inchi-nat in arzodasi la picioarele inaltului tron, prezentind scrisoarea de supu-nere a craiului sau. Solul, fara, s5, astepte mult la Istanbul, a fost Intors cuo scrisoare impAräteasc5, fo. trimis la rege cu un cal cuharnasament drept dar.

(11,256) <Poarta ii satisface dorinta, trimitind la Tighina osti pentru paza lui : 1 000 de spahii,1 000 de silahdari si 1 500 de fosti spahii>.

De asemenea, ca loc de iernat (kulak ) pentru cei 500 de suedezi din302 r. oastea craiului suedez, care a§teptau ling5, cetatea Bender, si pentru cei

300 de cazaci supusi acestuia, scäpati de urgia tarului, s-au fixat niste satedin Moldova. Dar beiul Moldovei, ghiaurul numit Mihail ( Mihal )3"cel afurisit, fAcind binefacere ghiaurilor, care sint uniti 3O8, a trimis in taing,stiri la tarul Moscovei, zicindu-i ca' este un bun prilej care nu trebuie pusla indoialä si nu mai trebuie comentat. Acesta <tarul >, a trimis indata, oceat5, de ostasi insArcinati s5, vad5, si s5, loveascI preggtirile pentru iernare(kulakgi ) ; apoi, o oaste de diavoli s-a furisat intr-o noapte si i-a atacatpe acestia. Muhafizul de Bender, Cerchez Iusuf pap, instiintat de luareain robie a suedezilor, trecerea prin sabie a intregii cete cAzacesti si desprefuga apropiatà a sus-numitului blestemat <Mihail Itacovità > in parteamoscovia, a trimis arz la Poarta impgratiei. De aceea s-a trimis poruna(buyuruldu ), printr-un oin, pentru aducerea imediata, a acelui nelegiuit

304 13 martie 1709 1 martie 1710.3" In satul Varnita, la 7 km de Tighina.30° 9 octombrie 1709.307 Mihail Racovitd.308 In text : Kufran-i nimet.

NITSRETNAIME 515

la Bender. Trimisul mai fusese avertizat ca in caz daca <voievodul Moldovei >va face opozitie, sa fie prins, legat i adus. In caz Ca nu se va opune, de indata,ce va sosi la Poarta trebuie inchis. Iusuf pasa mai facea cunoscut, in acelasiarz, ca daca acel blestemat nu va fi mazilit i pedepsit asa cum merita§i daca va fi mentinut la locul säu, atunci va face hainii tainice si razvra-tiri cu tarul Moscovei. Mihail voievod s-a supus poruncii trimise, venindla Bender, unde indata a fost inchis in cetate.

Atunci a fost data porunca de la imparatie si a fost trimis capugibasirzun Iusuf pasa, care 1-a adus pe afurisitul de mai sus <Mihail Racovita >la Poarta, uncle a fost inchis la Yedikule. Apoi a fost numit ca voievod alMoldovei Nicolae 309, fiul mai mare al marelui dragoman (bagerciiman )al Divanului imparatesc, Iskerletoglu Alexandru 31°. In a 8-a zi a lunii demai sus (saban 1121) 311, intr-o zi de vineri, acesta a fost imbracat In diva-nul imparatesc, potrivit cu obiceiul, cu o blana de samur, captusita cu ca-tifea rosie, cu cud, <impodobità > cu sorguci (sftpurge ); venind In urmavizirilor <la arzodasi >, s-a inchinat la picioarele tronului si apoi a plecatindata la locul sail. de stapinire.

<SchimbAri In ierarhia Porlii>.

Dupa moartea lui Sefer pasa, beilerbei de Bosnia, in locul sau a fostnumit vizirul Numan pasa, beilerbei de Agriboz, iar in postul acestu-a vizirul Ceausoglu Ciakirgi Hasan pasa, muhafiz de Timisoara, si inocul acestuia <a fost trimis > la Timisoara Bosnak Sari Mustafa pa sa,mutesarriful sangeacului Ianina.

<La 14 ianuarie 1710 are loc primirea ambasadorului Rusiei la Divan. eaftánirea luireinnoirea tratatului de pace (ahitname); se discutá situatia lui Carol al X II-lea la Bender, carela cererea tarului urma sd se lntoarca in tara sa ; drept cheltuieli de drum Poarta Ii acorda 1 000de galbeni, harnasamente cu diamante si 30 de cai, trimise cu Kogia Musa aga, numai ea sd plecedin Bender >.

EVENIMENTELE ANULUI 1122 312.

Incheierea pacii cu Rusia impiedica iesirea flotei pe Marea Neagra.Mazilirea marelui vizir Ciorlu Au pasa i numirea lui Numan pasa in loculsau.

(11,257)

302 v.(11,257)(11,258)(11,260)

<La 17 iunie 1710, Ciorlu Ali pap, potrivit cu porunca sultanului, a fost trimis la pazacetälii Calla>.

Acesta, dupa ce a mers cu oastea sa de poarta cea desavirsita, aajuns la cetatea Tulcea, de pe malul Dunarii, iar pe cind trecea aceastaapa spre tirgul Ismail, a fost ajuns din urma de capugibasi Dayizade Mus-tafa aga, trimis cu hatt-i serif de la Poarta imparateasca.

<Intors cu suita sa, a fost surghiunit in insula Mitilene ; schimbári In ierarhia Portiinumirea lui Baltagi Mehmed pasa, beilerbei de Alep, ca mare vizir ; intoarcerea flotei amiralului (11,263)Mehmed pasa din Marea Neagrd>.

3°2 Nicolae Mavrocordat (1709-1710).310 Alexandru Mavrocordat.311 13 octombrie 1709.312 2 martie 1710-18 februarie 1711.

516 SEGAIMAR FIND/Ku= MEM= AGA

303 r. in a 17-a zi a lunii (saban) 313, zi de simbAtI, au fost trirnii i nurnitipentru paza serhatului Babadag 1 500 de ostasi ieniceri, cu sansongibasi 314Padisahul, care privea alaiurile de la ciftlicul vizirului decapitat, KaraIbrahim pap, in Mara' de Topkapi, 1-a calfanit pe sansongibasi cu 10 cior-bagii de sub comanda sa.

(11,264) <Sosirea hanului tAtAresc Devlet Ghirai la PoartA, care face cunoscut cA tarul Moscovei,Petru, fAcea mari pregatiri pentru rázboi, IntArindu-se pe uscat si pe mare>.

De aceea, spre a cerceta adevArul, a fost trimis pentru stiri, la cetateaBender, chehaiaua de capugii nark Mehmed aga, pe cind era mic imbrohor..Acesta a asteptat la Bender timp de aproape opt luni,dar iscoadele pe carele-a trimis in Rusia, la intoarcere n-au putut spune adevArul despre acelepregatiri

Mai sus-numitul neputind afla nimic despre pregUirile rusilor, a fostchemat la Istanbul, la 25 octombrie 1710, hanul Devlet Ghirai. Dupä ce afost osp6tat bine si càffanit, la 20 noiembrie 1710 a avut loc un mare Divan,uncle Devlet Ghirai povesteste cum tarul Rusiei a &Meat tratatul de pacedin 1701, ocupind nu numai Azoval, ci i multe ceati din Ucraina : Ka-menka, Samargik, Taygan, intre riul Bug si fluviul Nistru, unde Ii ase-zase osti.

... De asemenea, <taral> a dicat pacea, ocupind Rascovul ( Rav303 V. kapu ) la o distantá de opt ceasuri de Bender, si apoi cetatea numita Istilin

(Istelein) 315, dinspre cetatea Hotin, en partea din afar5, spre apa Nistru-lui i cu fata spre locul de resedint6 a voievozilor Moldovei, tirgulsi de acolo ping, la palanca maghiara" (macar palankast ) 316 Toate acestea

(11,266) au fost ocupate impotriva tratatului de pace. Tot contra facii moscovitula trecut hotarul Imperiului otoman, la o cale de 48 de ceasuri maiincoace,si a rgpit 300 de ostasi suedezi, asezati <in cislá > pe malul riului Bug, sii-a trimis in tara moscovità. Apoi, la trei luni dupg, ce craiul suedez a venitsi a intrat in Bender, trimitind aproape 700 de suedezi din oastea sa pentruiernat la locul nurnit Cernauti (Cernovise ) din tara Moldova, pe cind acestiaBateau 1inititi i nepAs6tori, contrar conditiilor tratatului de pace 6 OOPde ostasi moscoviti au intrat in tara Moldovei, atacindu-i pe suedeziicare iernau aici ; unii au fost ucii, iar altii luati in captivitate

<Devlet Ghirai mai arAta cA tarul Rusiei, dupA ocuparea Ucrainei, unde se unise cucazacii si cu polonii, a asezat osti In cetatea Camernta, urmind apoi sA se IntindA treptat InMoldova si sA intre In Imperiul otoman. Se hotArAlte expeditia Impotriva Rusiei pe mare §Ipe uscat, pentru care se fac pregabri, recrutAri de osti etc.>.

(11,267) SCHIMBARI IN POSTURILE DE COMANDA

Vizirul Cerchez Iusuf pasa, care de 15 ani era beilerbei de Oceakov,se deprinsese cu toate treburile de acolo, tinuse piept dusmanilor asemeneazidului ml Alexandra cel Mare (Sedd-i Iskender ) §i mai ales de trei ani in-coace inzestrase Benderul cu o cetate mare. Desi nurnele vitejiei sale forma

313 11 octombrie 1710.314 CApitan de ieniceri.315 Snyatin (U.R.S.S.).315 NumitA si Makareg.

NUSRETNAINIE 517

subiect pentru o epopee, totusi magarul de marele vizir, stiindu-1 dusmande moarte, a venit s5,-1 miste din locul Om. De aceasta, data, si hanul dinCrimeea s-a plins padisahului c5, acest Iusuf pasa n-ar prezenta suficient5,incredere la acel hotar <Tighina >. De aceea a fost mazilit si inchis in cetateaKilburun. Locul acestuia a fost acordat vizirului Kara Mehmed pasa, bei-lerbei de Rumelia, numit si muhafizul cetátii Bender . .. , inaintasul aces-tuia viziral Arnavad Abdi pasa, de la paza Benderului, a fost mutat la pazaBelgradului.

La 1 sevval (1122) 317, duminicg, are loc bairam <adic6 s'arbgtoare >la chioscul Giilhane din gràdina palatului <cu participarea lui Devlet Ghirai,care este c5itanit >.

Pe voievodul Moldovei, Iskerletoglu Nicolae <Mavrocordat >, hanul<tatar > 1-a pirit ca nu este o slug/ credincioasa a nariei sale padisahului,deoarece nu s'i-a plecat capul in fata mariei sale hanul si il neglijase la uneleonoruri.

Hanul a mai spus ca acesta <Nicolae Mavrocordat > in anumite ac-tiuni poate sa fac5., hainie. Astfel, suparindu-1 pe padisah, acesta 1-a mazilitsi in locul aa, la rugämintea <hanului>, a fost mimit <Dimitrie Cantemir >,fiul fostului voievod al Moldovei <Constantin> Cantemir, care d'aduseriyvet 318 marelui vizir. i in zilele de bairam, pe cind nu se obisnuia sa, fieDivan la palatul impAratesc, in a treia zi de bairam, zi de marti, numai dehatirul hanului s-a convocat Divan special in cinstea unui ghiaur pacatos . . .

Potrivit cu obiceiul, acesta <Dimitrie Cantemir > a fost imbrA,cat incabanit6 rosie, cu meg, impodobita cu sorguci (siipiirge) §i. apoi, dupa ce apkit in urma vizirilor 1 a fost cinstit, in arzodasi, cu sgrutarea miiniiimparatesti. Dupa aceea a plecat la scaunul sau de stApinire.

Caftanirea si intoarcerea hanului tatar in Crimeea, pregatiri pentruexpeditia impotriva Rusiei ; concentrari de osti la Oceakov, unde era mu-hafiz Izmirli Ismail pasa, si in partile Crimeei, spre a impiedica inaintarearusilor ; inchiderea ambasadoralui Rusiei cu 70 de oameni la Yedikule ;s-a mai dat firman ca, dad, oastea raseasca va inainta spre partile Duna.-rii, atunci sa se uneasa cu totii si s-o impiedice ; Bosnak Sari Ahmedpasa a fost numit la paza cetatii Oceakov.

EVENIMENTELE ANULUI 1123 3"

Plecarea marelui vizir <Baltagi Mehmed pasa > ca serdar in expedi-tia impotriva rusilor.

In a 19-a zi a lunii de mai sus (muharren 1123) 320, zi de luni, cortulmarelui vizir a fost asezat in sesul Davud-Pasa ... In a 22-a zi a lunii(muharrem) 321, intr-o zi de joi, oastea a iesit <din Istanbul >, agaua de ieni-ceri Giirgi Iusuf aga cu 75 de companii de ieniceri au aratat alai.

<Sultanul, care urmareste din May-Kt:IOW plecarea trupelor in expeditie, trimitecaftane pentru capeteniile ostii expeditionare. Sint Incarcate pe vase diverse tipuri detunuri : balyemeze, kolonborne, havane, ca si zaherea si munitii. Toate acestea shit trimise

317 23 noiembrie 1710.318 Mita data unui demnitar sau functionar.319 19 februarie 1711-8 februarie 1712.329 9 martie 1711.321 12 martie 1711.

(11,268)

304 r.

(11,270)

(11,273)

518 SMAHDAR EINDIKLMI M'EHMED AGA

pe Marea Neagrg la cetatea Chilia, de unde urmau sä fie transportate dupa trebuinteleostii impArAtesti. 0 alta parte a flotei otomane este In dreptatá spre cetatea Azov. Primireaunui nou ambasador francez.>

In a 19-a zi (safer 1123) 222, miercuri, marele amiral Mehmed pasa,insgrcinat cu expeditia pe Marea Neagrg, a pornit cu <vase > baOarde plinecu 3 300 de levinti, cu 22 de cektiri, cu 27 de galioane avind 16 000 de ráz-boinci, 60 de fregate cu cite 80 de levinti, 101 coräbii numite valik etc.,in total cu 360 de corabii si 3 500 de levinti

<Dupg ce a trecut flota in revistg inaintea sultanului si a mareluivizir, la Yali-Köskii >, a pdsit cu bucurie la Beikta i farg sg z5boveascgsi-au intins pinzele spre Marea Neagrg.

In aceastg, zi porneste la Adrianopol i agaua de ieniceri Gürgi Iusufaga, care era in avangarda. In ziva urmatoare, joi, a iesit din Davud-Pasa

s-a pus pe drum marele vizir cu oastea impgrateascg care asteptase laAdrianopol fortele Anatoliei si ale Rumeliei. Ping la adunarea tuturor

potrivit cu miscgrile dusmamilui s-a luat hotgrirea sa se continue dru-mul direct spre Bender.

<Sosirea padisahului In cortul marelui vizir si pierderea steagului linparátesc ; parti-ciparea hanului din Crimeea la expeditie>.

SOSIREA STIRII PRIVIND INFRINGEREA OTII (TABUR) MOSCOVITE

In a 18-a zi a lunii (gemazi II 1123) 222, zi de luni, a sosit Osman aga,chehaiaua marelui vizir, cu telhisul 324 cu vestea plgcutä prin care se argtacum a fost invins i zdrobit craiul moscovit Petru, cu toatg tabgra, la Prat,in Moldova. Totodatg se argta j incheierea pgcii in conditiile cerute : ina-

(11,275) poierea cetgtii Azov impgrátiei, därimarea cetatilor Kamenka i Taigan . . .

Aducgtorul stirii a lost imbrgcat cu blang de samur, iar In ziva urnatoareridicat la rangul de mare imbrohor al impgratiei. De bucurie, timp de cincizile Beg intrerupere au avut loc la Istanbul mail petreceri cu salve de tun.Prin capuchehaiaua de capugii Turk Mehmed aga, s-au trimis marelui vizirun hatt-i serif, sorguci si blang cu doug rinduri de caftane strMucitoare.Cgpeteniilor otii, vizirilor <ii s-au trimis> blgnuri ; beilerbeilor (mirmiran ),emirilor i altor aiani, de asemenea, le-au fost trimise caftane (haat ).TJn alt hatt-i serif,, doug topuri de sorguci i blang au fost trimise mgrieisale hanului Devlet Ghirai, iar emirilor tgtari numai caftane. Descrierea

304 v. ffit povestirea acestei victorii am ggsit potrivit sa, fie redate mai jos.La 23 ale lunii saban (1123) 325, intr-o zi de marti, dupg plata soldelor

pe trimestrul IV (lezez ), caimacamul marelui vizir, Celebi Mehmed pasa,imbrgcat in blang de samur, a intrat cu vizirii la arz. /n aceeasi zi, Iskerle-toklu Nicolae <Mavrocordat >, invitat la Divanul impgrgtesc, a fost numitiargsi voievod al Moldovei 326. Potrivit cu obiceiul, dupg ce a fost imbrIcaten cabanitg, cgptusitg cu blan i catifea rosie, cuca impodobitg cu sorugci

322 8 aprilie 1711.363 3 august 1711.324 Raport prezentat de marele vizir sultanului.325 6 octombrie 1711.326 A doua domnie (1711 1715).

oa-tilor,

NUSRETNAVIE 519

(siirpuge), i-a fost ingaduit sa salute covorul imparatesc. A fost sfatuitstapineasca bine tara, sa-si stringa raiaua imprastiatg, s vina de hac

tilharilor (e;skaya) i s domneasca cu dreptate. La 2 ale bineorvintatuluiramazan (1123) 327, intr-0 zi de miercuri, marele =Aral Egribozlu Mehmedpasa a venit cu vasele (vekdirdi) flotei imparatesti si a intrat direct laarsenalul

Marele vizir <Baltagi > Mehmed pasa, la rindul au, dupa ce a datun cistiu din soldele ostii la rnenzilul numit Kosnuce 328 de la granita Mol-dovei, la 18 ale lunii saban (1123) 329, zi de joi, a pornit si a trecut dincoacede Dunare, in partea Isaccei (Isakci ). Pe cind asteptau porunca impara-teasca, a sosit pazitorul de sofa, Osman efendi, cu in hatt-i humaniun carea Lost inminat marelui vizir. Prin acesta il 11101114a pe marele vizir sa seintoarca cu. oastea la Adrianopol, de uncle, dupa plata soldelor ostii pedaua cItiuri, pentru octombrie-noiembrie (Kan to), i dupa trecerea bai-ramului, sa vina la Istanbul impreuna cu hanul Crimeei. Pe cind marelevizir inainta <prin Dobrogea si Rumelia > dupa porunca imparateasca, aufost scoase 1 000 de poveri (yiik) 330 din vistieria imparatiei i trimise cu60 de solaci (solak) la Adrianopol, pentru plata soldelor ostii.

MAZILIREA LUI BALTAGI MEHMED PASA SI NUMIREA LUI IUSUF PASA CA MAREVIZIR

<La inceput caltänit pentru victoria din Moldova, apoi invinuit de unele greseli Inexpeditia Impotriva rusilor, marele vizir este surghiunit>.

In a 28-a zi a lunii (sevval 1123)331, intr-o zi de miercuri, vizirul Velipasa, valiu de Egipt, a fost mazilit i in locul sau a fost nurait muhafizulde Bender, vizirul Kara Mehmed pap, beilerbei de Oceakov.

La 2 zilkade (1123) 332, intr-o zi de simbata, padisahul 1-a primit pehanul Crirneei impreuna cii marele vizir la Sofa-Köskii. Cu ocazia acesteiintilniri, Devlet Ghirai, dupa ce a vorbit despre expeditia impotriva rusilor,s-a plins foarte mult de Baltagi Mehmed pasa, de chehaiaua sa, Osman aga,si de scribul sau. (mektupp), Omer efendi. Asa, de pilda, a spus :Aceastapace nu trebuia sa se inch eie astfel, nu ra-au intrebat nirnic i nici nu m-aucheraat la sfat, dar de cite ori venearn, punindu-ma pe aceeasi treapta cu ghia-urii din Tara Romaneasca si din Moldova, spuneau <in deridere > : «a venitsau a plecat ghiaurul cu. calpac !» Astfel de cuvinte <hind > mereu pe limba

buzele lor, au ajuns si la urechile mele. Ramine ca padisahul islamului,stapinul inaltului Devlet, <sa hotarasca > pentru robul sau care il slujestesi se inching, sa vada faptele lor".

<C5ftánirea lui Devlet Ghirai>.

a" 14 octombrie 1711.328 I. Parmaksizoglu a citit Kofanca; de fapt trebuie s5 fie Cojusna din LApusna.328 1 octombrie 1711.33° 1 yuk = 100 000 aspri.331 9 decembrie 1711.332 12 decembrie 1711.

(11,274)

(11,276)

520 SILIAHDAR TINDnCLTLI MIMED AGA

IVIREA UNOR MOTIVE PENTRU UN NOU R AZBOI CU RUSIA

In acest timp, au sosit hirtii (k4id ) de la muhafizul de Bender, vi-zirul Izmirli Iusuf pasa, i de la beiul Moldovei <Nicolae Mavrocordat >,

(11,277) in care aratau ea tarul Moscovei, desi dorea pace, totusi o calca mereu ; nurenuntase la cazacii potkali i zaporojeui (barabo ), nici la poloni. Tarul,dupg ce Ii aranjase oastea in Polonia, pe de o parte nu permitea intoarcereacraiului suedez, iar pe de alta intentiona sa inainteze asupra tarilor islamice( Memalik-i islamiye ). In arzul de mai sus se arata ca la sosirea primaveriitarul va inainta cu o oaste mare asupra Imperiului otoman si de data aceas-ta va pune stapinire pe raiaua Tärii Romanesti si a Moldovei, va aduna ostimulte spre indeplini planul.

<Dupá descrierea situatiei cetatii Azov, se aratä conditiile tratatului turco-rus>.

Intr-o scrisoare a craiului rus catre generalul salt, se spunea : Craiulsuedez trebuia sa plece in tara sa. Dar cum el n-a plecat i asteapta Inca,linga cetatea Bender, de aceea nici cetatile Azov si Taygan n-au fost predate".Acesta <generalul >, la rindul sau, a trimis stire la serascherul <Baltagi >Mehmed pap, spunind : a sosit o scrisoare de la tarul nostru ca nu vomputea preda cetatea <Azov > ping la plecarea craiului suedez de la Bender,iar pina atunci, turcii trimii pentru luarea in primire sa fie ... musafiriinostri. Dupa plecarea craiului suedez <din Bender > i noi vom preda ceta-tea... "

<Ivaz pasa si Mirza Mehmed aga au fost retinuti, cu 50 de ceausi, pe 1Inga generalul de(11,278) Azov. Expeditia lmpotriva rusilor i plecarea lui Carol al XII-lea de la Bender. Problema rein-

noirii tratativelor de pace ldsate pe seama marelui ruznamegi Abdul Kerim efendi>.

. . . Muhafizul, vizirul Izmirli Ismail pasa, a ramas cu aceeasi sarcing,dar cu conditia sa fie si valiu de Alep

In aceasta iarna, pe tarmurile Dunarii fiind lips./ de zaherea, au fostnumiti cumparatori de cereale (mubayaci, ) de la Adrianopol ping, la Galati(Goluz ), care sa stringa, 400 000 chile de fauna, i s-a dat porunca sa, fie

(11,279) trimise la Istanbul cu galioaue i caice (volik ) angajate cu plata.<Inchiderea si omorirea lui Baltagi Mehmed pasa, In insula Lemnos, pentru greseli comise

In bätfilia de pe Prut>.

In a 28-a zi a lunii de mai sus (zilkade 1123) 333, intr-o zi de joi, valinlEgiptului, vizirul Kara Mehmed pasa, sosit de la Bender, a fost imbracatcu blana de samur in fata marelui vizir ...

307 r.(11,282) DIN EVENIMENTELE ANULUI 1124 334

... In ziva urmatoare (29 safer)335 au sosit scrisori de la muhafizulde Bender, vizirul Izmirli Ismail pasa. .Acesta facea arz la scara impara-teasca i arata ca nefiind pericol de dusmani la acele hotare (serhad ),

333 7 ianuarie 1712.334 9 februarie 1712-27 ianuarie 1713.335 8 aprilie 1712.

a-si

NUISREPTNAME 521

nu mai era nevoie de pornirea expeditiei <impotriva rusilor >, ci trebuiaunumai reparate cetati ca Azov si Bender. Dupa ce raportul a fost cercetat (11,283)

in palatul m.arelui vizir, a fost instiintat padisahul ca nu mai este nevoie deexpeditie.

SARC INA LUI IZMIRL I ISMAIL PASA DE A-L DUCE PE REGELE SUEDIEI IN TARASA $1 RENUNTAREA LA ACEA STA

La inceput, muhafizul de Bender, Ismail pap, a fost insarcinat sase ocupe de plecarea craiului suedez. Apoi, muhafizului de Bender, IzmirliIsmail pasa, numit in tinutul Oceakov, i-au fost date, pe linga garda §ioastea tinutului sau, toata oastea Rumeliei si 10 000 de tatari cu <gagilgai>sultan. In acelasi timp, a primit din vistieria imparatiei, pentru cheltuielide dram, 10 000 de gurusi pentru <gagilgai > sultan, 100 000 de garusi pentrucraiul suedez si inca 20 000 de gurusi pentru el, Ismail pap. Apoi, i s-aumai trimis slujitori (fattr) §i imbracaminte de garda (peik). Cu tritaitereaacestora la locul lor si ridicarea craiului suedez de la Bender a fost insarcinat,impreuna cu Ismail pasa, si fostul ceausbasi Turk .Ahmed aga. In sfir§it,dupa, expedierea acestuia <a regelui Suediei>, ei urmau sa se intoarca. S-amai poruncit ca pina la plecarea si intoarcerea acestei osti musulmane,beilerbeiul Rumeliei, arnautul Abdi pap, sä fie la paza Benderului ...

< Greutati cu privire la expedierea lui Carol al XII-lea din Bender, prin Polonia. Plecarea (11,286)si intoarcerea flotei pe Marea Neagra. HotAriri in vederea unui rAzboi cu Rusia. Mazilirea lui (11,287)lusuf pasa si numirea lui Suleiman pasa ca mare vizir. Plecarea sultanului la Adrianopol>.

Spre a-1 duce pe craiul suedez, au fost insarcinati mai inainte aproape50 000 de ostasi turci si tatari, dar afara, de acestia si regele strinsese pentruel 10 000 de ostasi cu plata. Apoi, toti acestia au inceput sa se aclune lingaBender.

<Dar Mull lipcani (Iipka )1-au anuntat pe tarul Rusiei, care a strins mai mult de 100 000de osteni spre a impiedica trecerea regelui Suediei prin Polonia>.

Aceasta situatie a fost comunicata la Poarta si de muhafizul deBender, vizirul Izmir li Ismail pap, §i de hanul Crimeei. Despre aceastafiind intrebat §i Tiirk Mehrned aga, el a ra spans : ... Trebuie sa-1 trimi-tem pe craiul suedez si sa, impiedicam ocuparea Tarii Române§ti §i Moldo-vei caci altfel rush vor inainta spre Istanbul, prezentind un pericol pentrupaminturile otomane".

La 11 sevval (1124)326, are loc o adunare la Revan-Köskii, unde au (11,288)fost citite rapoartele venite de la vizirul Izmirli Ismail pap, muhafiz deBender, de la hanul Crimeei, a fost ascultat Tiirk Ahmed aga, Salma Meh-med aga si Ahmed bei. Toate motivele pledau pentru o noug expeditieimpotriva Rusiei §i au fost date firmane ca la 21 martie toate o§tile safie la .Adrianopol.

<Sosirea unui sol polon la Adrianopol, unde a fost primit de marele vizir si de Iusuf aga ; (11,290)el roaga In numele regelui Frederic si al altora ca sA nu treacA prm Polonia atitea mii de turd (11,291)si de tAtari cAci ei vor ruina tam>.

336 11 noie mbrie 1712.

522 SMAHDAR MEHMED AGA

(II 291) . . . La 11 zilhigge (1124) 337, zi de duminica,, bairam, cind sultanuls-a intors la palat a sosit un divan efendi de la hanul Crimeei. Acestaa instiintat despre preggtirile pentru trimiterea craiului suedez. Pentruaceeasi treab6, capugibasi Sadi Halil aga a fost trimis eu o porund, lahanul Crimeei, iar Turk Ahmed aga la Bender.

LUPTA DIN CAUZA INCAPATINARII REGELUI SUEDIEI DE A NU PLECA DINBENDER, OMORIREA UNOR OSTENI, PRADAREA LUCRURILOR LUI SI ADUCEREA

LUI LA ADRIANOPOL

In scrisoarea sa, trimisa, printr-un slujitor, ceaus-basi Tiirk Ahmedaga instiinta cum mai sus-numitul rege nu voia sg, se intoarc6 in tara sa.Acesta spunea : Calea mea este inchisg, plecarea cu un detasament de oasteotoman i atara, este stupid5,, v-ati bucura BA cad in mina dusmanuluimen si sà fiu ucis, ca eu s scap de acest chin, iar voi de a mai cheltui cumine !".

307 r. In aceastà privinta, dupg ce a avut loc un sf at, s-a Osit de cuviint5,ca regele Suediei s'a fie adus la Adrianopol si de aici sa. se ia mAsuri de ple-care. De aceea, capugibasi Iazigi Lauf aga i marele imbrohor Tiirk Meh-med aga au fost trimii cu firman la Bender. .Acestora ii s-a poruncitdrastic c5, dad, isi va retrage cuvintul si se va indp'atina, atunci sA, fie ri-dicat i adus cu forta. Tot in acest sens, a fost trimis de asemenea un firman

muhafizului de Bender. Cind au ajuns acolo cu oameni de incredere dinpartea hanului tAtar si a mi Ismail pasa, Turk Ahmed aga a mers iarásila rege i i-a explicat care este porunca impgrAteascit. Dar eind i-a spus cafirmanul este astfel i dac6 flu te vei supune noi te ridicám en forta i teducern", atunci ghiaurul f6r5, de credintO, <Carol al XII-lea > s-a apucat de

Acestia <turcii > fiind Inca, afar-á, i-au inconjurat casa si din ambelep5,rti au pornit lupta. In sfirsit, rIzvrAtindu-se i impotriva padisahului, ainchis usile casei sale, apoi si-a pus oastea in metereze, de nude au inceputs'a tragg o ploaie de gloante. Atunci, cei care erau afafa, oastea de Bender,ienicerii i neamul VatAresc, au intrat in intArituri, uncle si-au pus tunurile,

aproape sapte zile s-au luptat fará intrerupere. Dupä ce an murit multioameni din ambele pArti, i-au dat foc de afará casei sale si apoi au fácutiures. Unii dintre lupt6torii sM au fost trecuti prin sabie, iar altii an fostfacuti prizonieri. Un ienicer, care nu stia care este craiul suedez, repe-zit sabia impotriva acestuia, tMndu-i degetele. Apoi, de indatg, ce a strigat :mina mea, en sint craiul", a fost prins i sapat de moarte. Restul suede-

(II,293) zilor care luaser5, parte la lupt5, au fost facuti prizonieri. Din indpdtinare,ghiaurul fará de credintg, virit sulita in burtile cailor trimisi mai ina-inte <ca dar > de padisah si de viziri, omorindu-i, spre nu a ddea in miinilealtora. Restul din avutia sa a fost prádat i jefuita,, iar pe locul casei salea inceput sä fluiere vintul.

Cind craiul de mai sus a fost adus in fata muhafizului de Bender,Ismail pasa, acesta 1-a intrebat : Dece nu te-ai supus porunciitesti si in aceastg, nenorocire ai facut sg, piara, atitia musulmani" ; el a

spuns rizinci in hohote : Asa a fost dorinta lui Allah !". Dup6 ce i s-a

3" 9 ianuarie 1713.

FtNTAKLILI

luptä.

ti

ti-a

ti-a

Impart-.

NIIISRETNAME 523

aranjat un loc de conac in cetate si s-a vazut de toate cele necesare, neas-cultarea si tot ce s-a intimplat cu el au fost facute arz la scara imparateas-ea, de catre <Ismail pap> impreung cu hanul tatar... Plingindu-se tarede hanul tatar si de Ismail pap, spre a se cunoaste eine este adevaratulvinovat, capugibasi Mustafa aga, numit mubasir, a fost trimis cu firmanca <regele Suediei> sa fie pus intr-o haraba si adus la Adrianopol. Apoi,potrivit unui firman, a fost predat lui Bodur Mustafa pap, mazilit de laSilistra si adus la Dimotica (Dimetoka) 0 de acolo Rind dus la Timurtas,in apropiere de Adrianopol, a fost asezat intr-un eiftlic, unde, hind con-siderat oaspete, i s-au dat merinde...

Atunci chid padiphul 1-a Intrebat : De ce nu te-ai supus poruncii r,el a raspuns : Hanul tataresc si Ismail pap rn-au pizmuit si ni-au pussa fac contrariul, in timp ce eu sint un rob supus al mariei sale padisahuluimusulman si orice ati porunci, gitul meu va st, la dispozitie, porunca estea voastra, rog mii de scuze pentru iertarea pacatelor mele". tntr-adevar,cele intimplate erau o mare greseala care pata onoarea imparatiei, deoareceacest rege ceruse iertare, intrase pe pamintul imparg-tiei noastre si pri-mise ocrotirea padisahului ! El trebuia sa fie aparat ping, la intoarcerea inpatria sa.

<Deli au fost cheltuite cu el M total 5 000 de pungi de aspri, totu0 se impunea o aten-tie 0 mai mare>.

De aceea, Devlet Ghirai este mazilit si inlocuit cu Kaplan Ghirai,iar Ismail pap surghiunit. Toata greseala fusese a hanului Crimeei si a luiIsmail pap, muhafiz de Bender, care prin masurile lor proaste nu-sistapinisera, oastea, ceea ce a pricinuit atitea nenorociri ; ei meritau opedeapsa mai mare decit moartea. Dar, spre a impiedica fuga sau raz-vratirea hanului tatar, a lost invitat, sub pretextul unui sfat, la Adria-nopol, pentru care i-a fost trimis un hatt-i humaiun prin imbrohorulTurk Mehmed aga. Acesta, dupa, ce a ajuns, 1-a ridicat din Bender si 1-aadus in chip onorabil la Derbend-Köy, la un conac de Adrianopol...

<Pe baza unui hatt-i humaiun a fost dus la Galipole 0, de aid, surghiunit In insulaChios (Sakzz adasz). In locul sail a fost numit fratele sau mai mic, Kaplan Ghirai, exilat InRodos. Intilnirea celor doi frati la Galipole, cäftänirea lui Kaplan Ghirai, ca han, la palatuldin Adrianopol>.

/n acest timp, vizirul arnaut Abdi pap, beilerbei de Rumelia, fusesetrimis la Bender, uncle trebuia 0, cerceteze toate faptele lui Izmirli Ismailpasa si tot ce avea ea avere sa fie luat la imparatie. <Acesta fiind exilat la Si-nope >, la beilerbeilicul de Oceakov a fost adus, iarasi, Bodur Mustafa pasa.

(11,294)

EVENIMENTELE ANULUI 1125 338 308 v.

<Problema trimiterii craiului suedez In Ora sa ; lertarea ambasadorului §i demnitarilorru0 Inchi0 la Yedi-Kule ; sclumbäri In ierarhia Portii ; trimiterea flotei pe Marea Neagr5.>. (11,295-296)

In a 24-a zi a lunii (gemazi I 1125) 339, intr-o zi de duminica, Ale- 309 r.xandria (Iskenderiye) din sangeacul Albania a fost acordata, cu lin tui, (11,298)

338 28 ianuarie 1713 16 ianuarie 1714.3" 18 iunie 1713.

524 SIDAHDAR. FINDLIKLILI MEHMED AGA

lui Damad. Mehmed. pa§a, iar locul sau a fost incredintat lui Bomiac Sari309 v. Mustafa pa§a, mazilit a doua oarA, de la ba0lefterdar1icul din Timi§oara...

(11,299) <Incheierea unui acord de 11 articole Intre Turcia si Rusia, In casa reisului efendi dinIstanbul, unde a fost acceptat si un model de protocol>.

... Tarul de mai sus n-a respectat conditiile tratatului de pace §i amezat mereu o§ti in Po Ionia, lucru arAtat de hanul Crimeei, de muhafizulde Bender, de psazitorii hotarelor impgrAtiei 0 de micul imbrohor trimispentru aceasta in Po Ionia. Cind in casa reisului efendi Abdul-Kerim papau venit citiva plenipotentiari rui insArcinati cu incheierea tratatului depace, acesta le-a spus : Trebuie sg, lugm ca lima' unele articole ale trata-tului de pace incheiat pe malul riului Prut ( Purut ), care se deosebesc d.earticolele actului (temessiik ) lui Iusuf pa§a".

Din suretul actului incheiat in a 6-a zi a lunii gemazi fil-ahir1123 340 din anul Hegirei profetului, reiese ca,' Wile musulmanes-au luptat cu ale tarului moscovit 0, cu ajutorul lui Allah, tarul de maisus a fost Infrint cu toat'a oastea sa pe malul riului Prut. Atunci, tarul acerut pace inaltului Devlet 0 cu permisiunea acestuia a fost incheiatg inconditiile care s-au spus : predarea &Are inaltul Devlet a cetatii Azov,cu tot plmintul 0 dependintele sale, ala cum fusese mai inainte...

(11,303) <Conditii privind Polonia, Ucraina si Crimeea>.

Articolul 6 : Conform vechiului tratat, care s-a incheiat la hotarulMoldovei, tarul Moscovei trebuia sg d'arime douI cetati, Kamenka §iYeni-Kale, din strimtoarea Iamo§ra, dar acum conditia este ca nici dintr-o

(11,304) parte §i nici dintr-alta sa, nu se zideascl fortárete §i s'a se respecte pacea.Articolul 7 : . . . De asemenea, §i din partea tarului moscovit sa, nu

mai fie zidite ceati, fortArete §i pglànci §i a se respecte conditia din tra-tatul care a fost incheiat intre inaltul Devlet §i Rusia pe malul riuluiPrut...

Dup, aceea a fost reinnoit kii intArit, in a 3-a zi a lunii gemazi fil-ahirdin anul 1125 341 Suretul, dup./ ce a fost sigilat, a fost trimis pentru doug

(11,305) luni la tarul lor, spre ratificare. De0 au fost iar4i discutii pentru cetateaHotin, in sfir0t, cu ajutorul lui Allah, pacea a fost incheiaa.

(11,300)

ZIDIREA FORTARETEI HOTIN

Dupg ce a fost incheiatg pacea cu Rusia, a avut Mc, iarki, o adunare.Aici, de bucurie pentru pace, au spus :

Deoarece au fost adunate atitea mii de o§ti musulmane §i spre a nufi cheltuieli in zadar, aruncate in vint, au discutat §i au vlzut c5; estenecesar sa se fad, o fortgreatA mare pe locul vechil cetAti Hotin de pepAmintul Moldovei. Sub acest pretext s-a gasit de cuviintá ca, pe de oparte sa, fim st'apinii unei fortg,rete, iar pe de alta, cu oastea musulmangadunata acolo sá fim gata totdeauna spre a pedepsi pe dumanii credintei.De aceea toti cei preggtiti, cu gArzile §i Wile tinuturilor Mr, vizirii, miri-

340 22 iulie 1711.an 27 iunie 1713.

NITSRETNANIE 525

miranii si emirii, au fost angajati pentru zidirea cet4ii Hotin. A fostnumit peste ei, ca serascher, si binanaziri vizirul Köse Hall pasa, beiler-bei de Alep. Dar acesta, deoarece a mai pretins la rindul säu suma de2 000 de pungi aspri, padisahul s-a supgrat si 1-a trimis la paza Belgradului.Inaintasului sg,u, vizirului Kipti Ali pasa, i-a lost dat tinutul Alep, iarbeilerbeiul de Anatolia a fost numit la paza Benderului ; in timp ce muha-fizul care era acolo, vizirul arn5,ut Abdi pasa, beilerbei de Rumelia, a fostnumit serascher la clAdirea <cefatii > Hotin, multi altii au fost numitipe ling51 el <Kaplan Ghirai han, beilerbei de Bosnia, Dizdarogiu Bosniak 310 r.Sari Ahmed pasa etc. >.

Kaplan Ghirai, numit han al Crimeei, <dup5, incheierea pAcii cutarul Rusiei> s-a ridicat din Adrianopol, intorcindu-se la Hotin...

La 16 regeb (1125) 342) zi de marti. (11,307)

<Descrierea unor evenimente din Istanbul si acordarea de demnitSti>.

Lui Kara Mustafa pasa, maziit din Basra, i s-a acordat tinutulOceakov, iar inaintasul WI Bodur Mustafa pasa, din pricina unor tiraniifa1 5, de locuitori, a fost incMs in cetatea Tulcea (TOO) de pe margineaschelei DunArii.

<La 21 octombrie 1713, dupa Incheierea pacii cu Rusia, Wile s-au tutors la Istanbul (11,308)si lui Kaplan Ghirai, hanul Crimeei, i s-a trimis un firman>.

Toate cetele de ostasi insarcinati cu zidirea cetatii Hotin, dup5, ceau trecut coloang, dup5, coloang, alai dup5,' alai, prin fata padisahului, s-auadunat in tab5,ra, serascherului Abdi pasa. Acestia au asezat temelia cetatiiintr-un eeas bun, au construit-o repede si au terminat-o intr-un timpscurt. Inainte de zidirea cetátii, au fost alesi pentru paza ei ieniceri, ge-begii, tunari, chesonari, ostasi egipteni si patru companii de spahii. Ei auprima zahereaua si munitiile necesare. Situatia a fost instiintat5, la Adria-nopol, atit de Abdi pasa, cit si de hanul Crimeei. Pentru zelul depus sisuccesul obtinut, s-au trimis, prin ceamasirgibasi Abdurrahman aga, sabiesi caftan hanului Crimeei si serascherului Abdi pap, in timp ce celorlaltiviziri, beilerbei si bei, inskcinati cu lucfarile de zidire la cetatea <Hotin>,li s-a dat permisiunea s'a se intoarc5, la treaba bor... Vizirul Osman pasa,mazilit din tinutul Karaman, a fost adus la paza cetatii Bender, avind cafeud5, (arpalak ) sangeacul de Salonic...

Vizirului Arngut Abdi pasa, care se g5,sea la paza ceatii Hotin, is-a adAugat si sarcina sangeacului Nicopol ; Kumkapili Kara Mustafapasa a fost adus la beilerbeilicul de Rumelia, iar Bodur Mustafa pasa, carevegeta in cetatea Tulcea, la paza tinutului Timisoara.

<Numiri si cAftániri, la 15 decembrie 1713>.

... La 16 dec. <1713/1125>, simba,t5,, vizirului de bolt5, (Kubbevezirlerinden) Halvagi Iusuf pasa i-a fost acordatl provincia Anatolia,in trap ce inaintasului WI, vizirului Topal Iusuf pasa, care venise de lapaza Benderului, i-a fost acordat tinutul Alep ...

<Intoarcerea sultanului la Istanbul>.

342 8 august 1713.

(11,309)

(11,310)

310 v.

(II 311)

526 SMAHDAR FINDIKUILI M'EPTMED AGA

(11,312) EVENIMENTELE ANULUI 1126 343

(11,315) La 30 martie <1714/1126,rebi I> a sosit arzul vizirului Arnavud Abdipap de la paza Hotinului; acesta in§tiinta ca. regele Poloniei Frederikos,contrar tratatului de pace, recruta o§ti. Din aceasta cauza au fost trimi0de indata pazitori la cetatea Hotin...

(11,316) . . . Lui Hiisein Ali pap, mutasarrif al sangeacului de Köstendil,i s-a dat sangeacul Nicopol, iar cu aceasta ocazie inaintawl sau, vizirul

311y Arnavud Abdi pap, muhafiz de Hotin, a fost mutat cu feud'a (arpahk)In sangeacul Teke.

(I1,317) In a 21-a zi a lunii de mai sus (muharrem) 344, intr-o zi de duminica,a sosit tirea mortii vizirului Kandilgi Hasein pap, beilerbei de Hania,iar papua Haniei a fost data mi Sirke Osman pap, de la paza Benderului,iar paza Benderului i s-a dat lui Damad Mehmed bei...

(11,319) PLECAREA REGELUI SUED lEI

<Carol al XII-lea, care Wepta la Dimotica, a aflat prin iscoadele sale Ca drumurile sintdeschise i nu va avea nimic de suferit din partea regilor Europei. De aceea a trimis un solla Istanbul, spre a obtine permisia de plecare ; cAftAnirea solului §i daruri bogate pentru rege :sabie cu diamante, 10 cai puternici>.

In acest timp regele, care pornise la drum, coborise la Citimlek-Koy,la trei ceasuri inainte de Adrianopol ; Mustafa aga 1-a gasit In acest sat

i-a prezentat darurile sale. Afar& de capugiba0 Iusuf bei, numit maiinainte pe linga el, au fost numiti de asemenea pentru paza Abaza KogiaMustafa pap, dintre capugibmiii inaltei Curti, 0 turnagi Hasan aga dinogeacul ieniceresc ; tinindu-se seama de ins10 parerea lui <a lui Carol alXII-lea>, 1-au trecut prin Tara Romaneasca §i s-au angajat sa-1 duel pinala cetatea Bran (Barin), din strimtoarea Ruda. (Rukal) de la granitadintre Tara Itomaneasca §i Austria <Transilvania>. i ping la localitateaaceea, s-au dat cheltuieli de drum din banii vistieriei imparate§ti (miri).Era un ghiaur foarte chibzuit. Inainte de a porni din Dimotica, el §i 15capitani de-ai sai §i-au pus cite o barba mare ; apoi, pe cei aproape 1 500

(11,32 0) de oameni pe care Ii avea i-a impartit In cinci cete §i in fiecare a repartizatcite trei barbo0, el insu0 ascunzindu-se printre aceEitia. Apoi, dupa ce ahotarit ca zilnic sa fie numit cite unul la buluc, a pornit la drum §i ap au

312 r. trecut prin Transilvania (Erdel) i Ungaria, au ajuns la Buda §i de acolola Viena (Bec). Intr-o noapte s-a culcat i nimeni n-a §tiut <unde> ;ins50 oastea sa nu §tia in ce ceata (Wm) se afla. Companiile sale cindajungeau intr-un Mc, celor care II intrebau, unii le spuneau : regelenostru este in urma", iar : este inainte". Astfel, a ajuns cu trei ca-pitani de-ai sai in tara sa, de unde a sosit §tirea ca s-a facut mare veselie.UCIDEREA DOMNULUI TARII ROMANESTI, CONSTANTIN (KATIL-I EFLAK BEYI

KONSTANTIN)"5

Fiind 26 de ani bei al Tarii Romane0i, se intitula rege (lard) 0 innumele Eau batea monede. Pe ascuns i in taina facea unire i intelegerecu regii cre§tini i In scurt timp planuia sa se rascoale. De aceea, bleste-

343 17 ianuarie 1714-6 ianuarie 1715.344 6 februarie 1714.345 Constantin Brincoveanu.

i

altii

NITISRETNAME 527

matul cu numele de Constantin a reu§it sa puna stapinire asupra intregiitari ; banuia ea asupra sa va fi numita caste §i de aceea, pentru a-§i ascundecapul in siguranta, a zidit manastiri mari cit ni§te cetati la capetele serha-turilor Tarn Romane§ti §i in Ungaria <Transilvania>, in care §i-a a§ezatavutia.

De§i se §tia de hainia sa, dar din cauza marilor cantitati de aur tri-mise vizirilor, cu care era in legaturd, ace§tia mai inchideau ochii. In oricecaz, cu permisiunea Mr, cu timpul, a devenit a§a de puternic incit peste elnu se putea trece §i nici nu era cu putinta mazilirea §i prinderea lui. Astfel,inainte de toate, cind cu doi-trei ani in urma tarul moscovit fusese infrintcu tabara sa, de§i la sosirea sa in Moldova <Brincoveanu> ii trimisese inajutor aproape 20 000 de oameni, in frunte cu ghiaurul prim spatar (ispa-datbasi) 346, totUO §i aceasta a fost trecuta sub tacere, iar el §i-a vazutin lini§te de treaba. Dupa ce mai Meuse §i alte Mina de acest fel, desfiin-tarea sa a devenit una din datoriile importante <ale impáratiei>. Acuminsa, marele vizir 34,, hind zelos §i pornit impotriva credintei ghiaurilor,a facut un plan bun pentru prinderea ghiaurului de mai sus §i, in cele dinurma, cu ajutorul lui Allah, a reu§it. Astfel, 1-a chemat pe Abaza KogiaMustafa aga, care fiind inainte chehaiaua (kethuda ) raposatului vizirCerchez Iusuf pa§a, pazitorul cetatii Bender, avea renumele de bun cunos-cator al acelor parti, §i i-a inminat un firman. L-a insarcinat sa asanezesau sa curete apa Prut, spre a se putea transporta munitii la cetateaHotin. Astfel, din locul in care riul de mai sus se varsa in Dunare §i pinala hotarul Moldovei, trebuia in a§a fel asanata §i curatita, ca de pe ambelemaluri sa poata trece vase, iar salahorilor (verahor ) sa li se dea dispozitiasa taie padurea de pe malul apei pe o latime de 20 de coti (serac ) in ye-derea asanarii (asanahk ). De asemenea, fusese trimis firman domnilor(bey ) Moldovei §i TAxii Romane§ti ca 0, trimita cite 1 000 de raiale cutopoare (baltah ). Cu un ceas mai inainte de plecarea mubmirului Mustafaaga, s-au adunat §1 au chibzuit ce trebuie sa i se dea. i iara§i, cind Mustafaaga a venit la Poarta pentru a-§i lua ramas bun, i-au spus in taina deaceasta pregatire §i ea scopul nostru, desigur, este mazilirea, inchiderea§i infati§area la Poarta a beiului Constantin". Apoi, poruncindu-i-se, i-aumai zis : In caz ca se va incapatina fi se va opune §i nu se va preda, vatrebui sa lupte §i in aceasta situatie el trebuie sa, fie ucis §i tu e§ti liber sa-1alegi in locul sau <ca domn> pe boierul pe care il vei dui". Apoi, dupg cei-au inminat un firman, cu loc <alb > pentru nume, agaua de mai sus, caun drumet harnic, ca sa nu-§i piarda timpul §i sa-§i indeplineasca, slujba,a mers cu alaiul sau direct la palatul (saray ) domnesc din Bucure§ti.Aici, <trecind > din camera in camera, cind a ajuns in sala divanului(divanhane), de la al treilea etaj, Allah cel prea Malt §i glorios a ajutatca ghiaurul de mai sus sa, fie gasit §i impiedicat acolo. Cu mii de gratii §ibinefaceri i-a ie§it in intimpinare, zicind : bine ai venit" (sefa geldin ),dar in loc de bunavointa din partea lui Mustafa aga ca §i-a scos caciula,primul cuvint al acestuia a fost : Maria sa padi§ahul nostru eel plin demaretie te-a mazilit din domnie" (beylikden), §i. apoi i-a mai zis : te-acerut impreuna cu familia ta la Poarta". El, indatä, a zis : Poftiti sa

34 6 Toma Cantacuzino.347 Damad Ali pa§a (1713-1716).

(11,321)

(II,322)

528 SIIIAHDAR FrisTIDIKEILI MEI-MED AGA

beti cafeaua, serbetul, rhspuns nu am". Dar casele Divanului su erauarhipline de ghiauri. Atunci, Mustafa aga, duph ce a privit in jurul shuts-a adresat preotilor, boierilor i notabililor (ayian) TArii Romanesti,zicindu-le : Padisahul nostru 1-a cerut pe acesta viu de la voi. Intr-oastfel de treabh dach v yeti inchphtina, la caphtul granitei voastre asteap-th hanul Crimeei cu 100 000 de ostasi thtari si 50 000 de ostasi din Rumeliape malul Dungrii. Toti acestia privesc incoace i asteapth un semn cainainteze asupra voastrh, atunci familiile voastre vor fi luate in robie, iarvoi in§ivä veti deveni hranh shbiilor". Cind le-a spus acestea, ei 1-auprins pe beiul lor i 1-au inehis intr-o odaie. In acel loc, in fata lui Mustafaaga A/tea primul sphtar *tefan (Istefan) <Cantacuzino >, altul care fusesetrimis in ajutorul moscovitului. Chemindu-1 pe acesta, i-a zis : Padisahulnostru te-a numit bei al Thrii Românesti". Apoi, duph ce a scos de pe elblana de samur, iardsi a imbrhcat-o. i apoi a mai zis : Brevetul (berat )-Chu impargtese este gata, acum 11 scot si dau, dar 1-a cerut viu pe Con-stantin bei, cu toath familia, avutia si lucrurile sale ; chiar in noapteaaceasta sh fie scos din oras, s porneasch spre malul Dungrii i sh fie trecutoaincolo". Acesta insusi i populatia thrii s-au Mcut chezasi de sosirea maisus-numitului teaMr i sànhtos la Poarth dupg dorinta voastrh".astfel, cu ajutorul lui Allah, s-a indeplinit o treabh grea intr-un chip asade usor i astfel, pe aceasth cale, voievodul tefan a ajuns domn (hakim )al T 'aril RomAnesti. Prima sa grijh a fost desfiintarea adunhturii de cazaci,infiintath de Constantin.

nand ca telaliii s strige : Cine va fi ggsit din cei 2 000 de ghiauricazaci sirke <angajat > pe numele ostii blestematului de mai sus, sh fieucis", ei au fugit cu totii.

In ziva urmkoare au predat lui Mustafa aga pe blestematul de maisus, cu toath familia si avutia sa ; asezindu-i in harabale, i-au trimis cuun steag de osti (bayrak asker ).

*i in a 3-a zi a lunii rebi intr-o zi de simbhth (fenbe), dinanul de mai sus arltat (1126) 348, aducindu-1 la Istanbul, 1-au inchis, dinporunca imphrhteasch, la Yedikule, cu toath familia sa i cu aproape 200de insi din suita sa. Lucrurile pe care le avea au fost trimise la defterdarefendi i luate in sthpinire pentru vistieria (miri ) imphratiei. In acelasitimp, marele imbrohor teihisi 349 Mehmed aga, Inshrcinat cu luareavinzarea avutiei i proprietàtilor sale din Tara Româneasc6, a plecat acolo

spre a da imbrächmintea obisnuith domnului tefan, de-venit bei inlocul sgu, a fost trimis acolo Mostari Hagi Mehmed aga, ostas din gardapalatului (haseki), cu un caftan (hilat ), cuc i sorguci (siipirge).Pentru prinderea i aducerea hainului de mai sus, lui Abaza Kogria Mustafaaga i s-a dat capugibaslicul.

Duph douh luni, hainul de mai sus, fiind ridicat din Yedikule, a fostinchis numai cu familia si rudele sale intr-o cash specialh, In ceardacullui bostangibasi, din grádina palatului, iar ceilalti din suita sa au fostaruncati in inchisoarea (zendan ) amira1itii. Timp de aproape douh luni,au intrat in vistieria imphrhtiei aproape 1 000 de pungi de aspri proveniti

348 18 aprilie 1714.Cel care face rapoarte scurte la sultan.

sg

§i

ti-I

NUSROTNAME 529

din comoara si vinzarea lucrurilor £}i propriefatilor sale ; spre a fi pild'a §i,altora, in a 16-a zi a lui saban (1126) 35°, intr-o zi de duminic6, s-a dat oscrisoare impgrateascg de invoire ambasadorului craiului Suediei §i apoi,in aceast6 zi, dupg, divan, a fost decapitat el insu§i <Constantin Brinco-veanu >, patru fii ai sal si basboierii sgi, la chioscul de pe farm (Yah-K4kfc), sub privirea padi§ahului. Stirvtuile Mr murdare au fost lasate infata portii palatului 351 si apoi de acolo au fost aruncate in mare. Sotia,fetele, familia sa, au fost surghiunite sg locuiasca la Brusa. Astfel si aceasta.nenorocire a fost inlgturata," cu u§urintá.

<Intoarcerea solului polon>.

. . . In a 27-a zi a lunii de mai sus (saban 1126) 352, intr-o zi de joi,maria sa padi§ahul a plecat din gradina amiralitatii la noul palat. Inacea zi au venit Tevki Silahdar Gurgi Ibrahim aga, Mehmed efendi sibeiul de Bender, care, fiind numiti la fixarea granitei cu moscovitul, si-auindeplinit slujba. Au fost caftaniti in gradina bucatarului (ani-baaçesi),in fata marelui vizir.

In a 4-a zi a lunii ramazan (1126) 353, zi de joi, dupa ce s-a dat per-misiune imparateasca ca solii moscoviti sa se intoarcg in tara Mr, s-a vazutde merindele Mr. Spre a ajunge pina la cetatea Kiev ( Kiuh ), de sub sta-pinirea Mr, §i pin5, la malul de dincoace a riului Oceakov, a fost numit camubasir capugibasi Sarikgi Mustafa aga. Si s-a hothrit ca de aici <Istanbul>ajungindu-se la Bender, sa' se ata§eze pe linga ei pentru paza, pina laKiev, §i oastea ceatii Bender ; aceasta hind la o departare de 45 de conacede Istanbul, li s-au dat pe zi cite 250 de gurusi drept cheltuieli de drum,de aceea, au scos din vistierie 22,5 pungi de aspri §i le-au predat luiMustafa aga.

<Numiri de demnitari si comandanti de cetgl>.

La 3 noiembrie 1714 (25 ramazan 1126), vizirului Arnavud Abdi pa§a,beilerbei de Silistra, de la paza Hotinului, i s-a dat stapinirea Egiptului ; iartinutul Silistra <s-a dat > beilerbeiului de Rumelia, Bo§nak Sari Mustafapa§a, care, hind la Hotin, a plecat la postul sAu.

312 v.

(11,323)

EVENIMENTELE ANULU I 1127 3" (11,326)

<Pregatiri pentru expeditia turcilor In Moreea impotriva veneVenilor si schimbAri (11,328)de demnit4i>.

La 23 §evval 355, postul beilerbeiului de Alep, Divrikli Abdurrahman (11,335)pa§a, decedat la Istanbul, a fost dat lui Abaza Kogia Mustafa pasa, careavea ca feuda ( arpalik ) sangeacul Kaiseria si era la paza Benderului ; iarla paza cetatii Bender, si cu feuda la Kaiseria, a fost numit Dervis pa§a,surghiunit la cetatea Hotin.

35° 27 august 1714.3" In text : Saray, adica Topkapt-Sarayt.352 7 septembrie 1714.353 13 septembrie 1714.3" 7 ianuarie 26 decembrie 1715.355 22 octombrie 1715.

34 - C. 167

530 SILIARDAR EINDlialf.1 MEHIMED AGA

(11,336) DECAPITAREA LUI TURK MEHMED PASA

... Capugiba0 Suleiman aga i-a adus <lui Turk Mehmed aga > unfirman de la imparatie, prin care se simula stapinirea sangeacului Kaiseria0 paza Benderului..., apoi a fost trimis cu un hatt-i §erif nlahorul

314 v. Kficiiik Ali, care i-a taiat capul la Bender, §i, aducindu-1, 1-a lasat la Poartaimparateasca.

(11,340) DIN EVENIMENTELE ANULUI 1128 356

Prima zi (gurre) din anul de mai sus, zi de vineri, cadea in a 16-azi a lunii decembrie (kianun evvel)... In a 10-a zi 357, duminica, domnia(beylik) Moldovei i-a fost iarl0 data cre§tinului (zimmi) Mihail (11Iihal)<Itacovita >, iar inaintmului sail, beiului Iskerletoglu Nicolae <Mavro-cordat >, i s-a acordat voievodatul Tarii Române0i. Si s-a dat porunca cainaintmul sau, Stefan (Istevan) <Cantacuzino >, sa Tina cu familia sala Istanbul.

(11,311) <Acordarea unor demnitrIti si numirea unor comandanti de cetfiti>.

In a 21-a zi a lunii (muharrem 1128) 358, intr-o zi de joi, s-au inchinatla picioarele inaltului tron, de la chio§cul din gradina palatului, cu solulvenit de la padi§ahul Daghestanului, Mehmed han, §i noul domn al Mol-dovei, Mihail bei, §i solul Venetiei, cu ocazia aducerii haraciului anual.

(11,342) In a 29-a zi a lunii de mai sus (safer 1128) 359, zi de simbata, beiulmazilit al Tarii Romane§ti, Stefan voievod, cind a venit la Istanbul,indata ce a descins la casa sa din Fanar (Feuer), a fost inchis cu tatal sauin gradina palatului.

(11,344)

EXPEDITIA IMPARATEASCA

<Descrierea expeditiei din 1715 In Moreea Impotriva venetienilor> 360

INCEPUTUL RAZBOIULUI CU AUSTRIA

<Dupd pierderea Moreei, Venetia 11 410' impotriva turcilor pe Carol al III-lea, ImparatulAustriei. SfAtuit si de Eugeniu de Savom, acesta concentreazá la granitele otomane 400 000de oameni>.

Potrivit cu planul sau de pregatire, imparatul Carol trimite o seri-soare marelui vizir Ali pa§a, in care arata ca rdzboiul purtat impotrivaVenetiei <de turci> este o incalcare a Odd. De aceea, nici el nu recunoa§tepacea incheiata, ci se ginde§te la infringerea durcilor > ea 0, ocupe, apoi,

(11,345) nu numai Timi§oara, ci §i Belgradul. Ticluita astfel, scrisoarea a fosttrimisa capuchehaiei sale de la Poarta, care a predat-o marelui vizir. In a

356 27 decembrie 1715 15 decembrie 1716.357 10 muharrem 1128 : 5 ianuarie 1716.359 16 ianurarie 1716.359 23 februarie 1716.369 La aceast5. expeditie participà si un detasament romanesc, condus de paharnicul

State Leurdeanu (cf. Cronica expedifiet iurcilor in Moreea 1715..., a tribuita lui ConstantinDiichiti si publicatá de Nicolae Iorga, Bucuresti. 1913, XV+ 228 p.).

NITSREITINIAIME 531

4-a zi a lunii gemazi I (1128) 361, zi de duminica, are loc un divan <in carese hotaraste razboiul impotriva Austriei >. Au fost trimise porunci beiler-beilor si beilor din Anatolia si Rumelia sa vina la Belgrad. Pe cind marelevizir continua pregatirile, eu <autorul cronicii > i-am aratat ca inainte detoate ne este necesara stapinirea Portilor de Fier de pe Dunare si zidireaunei cetati puternice in Timisoara. Aceasta parere Rind primita, vizirulCerchez Mehmed pasa, valiu de Belgrad, a fost insarcinat pentru aceastatreaba, iar munitiile si cele necesare au fost trecute pe seama beiului TariiRomânesti. In ce priveste zidirea cetatii de mai sus, s-a gdsit ca este potrivitsa fie pe locul unde fusese asezat cortul imparatesc al raposatului sultan,maria sa Mustafa han, la intoarcerea din expeditia impotriva lui Veterani(Feterani ). Aceasta avusese loc dupa cucerirea Lugojului si a Sebesului,dupg ce a coborit de pe drumul Mehadiei pe malul Dunarii, in partea de josa riului Cerna (Cirne), care curge intre Tara Romaneasca, si hotarulunguresc <Transilvania > si apoi se varsa in Dunare, in apropiere de ruinelepalancii Orsova (Irfova ). Arnavud Hagi Hall pasa, insarcinat cureparareacetatii Ni§, a fost numit, la rindul sau, la paza Belgradului.

<Pregatiri pentru expeditie Impotriva Austriei, plecarea din Adrianopol spre Belgrad;prin Marea Neagra au fost trimise pe Dundre diverse cornii : 5 kalite, 30 fre gate, 7 volik, 5kangiabag, sub comanda lui Mirza Mehmed aga>.

... Dupa ce s-a emis un hatt-i serif pentru omorirea fostului voievod (11,346)al Tarii Romanesti, Stefan bei, impreung cu tatal sau, crestinul batrin(koca) Nicola, inchisi mai inainte in gradina palatului, in a 17-a zi a luniide mai sus (gemazi II 1128) 362, in noaptea de luni, dupa ce au fost strangu-lati la Saray-Burunu 363, capetele kr au fost trimise la scara imparateascade la Adrianopol, iar trupurile kr murdare au fost aruncate.

<tiri despre situatia austriecilor>. (11,347)

Capitanul de tunari (topcubar, ) din Sibiu (Sibiu ), care a fugit dinTransilvania si s-a onorat cu islamul, a spus : Cu patru luni inainte detakrirul austriecilor, en eram la Viena, undo am fost chiar la sfat cu bas-vechilul cezarului austriac, care, Rind serascher, urma sa, vina la Varadin.Hertogul de Parfif va da un ajutor de 800 de ostasi austriacului ; el insusise pregatea sa dea navall asupra Belgradului, basvechilul sau asupraTimisoarei, iar generalul Palfi cu 10 000 de ostasi era in ariergarda intinutul Varadin.. .

<Pregatirile austriecilor de a-i lua prin surprindere pe otomani >, 315 v.speranta lor de a gasi Belgradul si Timisoara pustii... si apoi o aripa aostii kr va inainta mai sus de Belgrad, direct spre Sofia, Filipopol (Filibe )Fisi Salonic, iar o alta aripa are de gind sa inainteze prin Tara Romaneascasi Moldova, de unde sa tread, Dunarea la Rusciuk si apoi 0, mearga directla Adrianopol.

<Despre sosirea unui Rakoczyoglu din Franta In Imperiul otoman. In a 16-a zi a lunii (11,348)ramazan (1128) 324 uciderea unei chehaiale si exilarea lui Sari Deli Mustafa In insula Lemnos>.

381 26 aprilie 1716.262 8 iunie 1716.361 Promontoriul palatului".364 3 septembrie 1716.

532 SILIAHDAR RINDIKUU MEHIMED AGA

(11,351) tndat, ce s-a auzit de venirea dusmanului asupra Timisoarei, au(11,352) fost numiti si trimisi 10 000 de ieniceri la Timisoara, inminindu-li-se cite

10 aspri de la pasa Brusei, cu conditia a' fie de paa un an.316 r. <Acordarea de demnitAti i nuiniri de comandanti>.

Ibsir Hasan pasa a fost adus la paza Portilor de Fier, iar Kurd.Mehmed pap a fost numit la paza Timisoarei.

(11,353) INVAZIA GHIAURILOR ASUPRA CETATII TIMISOARA

(II,354)

Basvechilul cezarului nemtesc, un necredincios blestemat, a ga'sitprilej de pradA si s-a intors cu harabale de tunuri, muniii i zaherea,luate de la noi. Apoi, dupg, ce a asezat oastea austriacA in fatá, a trecutDun'area pe la Varadin in cimpia Pecika. De acolo peste podul asezatpe riul Tisa a trecut pe partea Timisoarei.

Cind a venit pe la mijlocul lunii ramazan (1128) 365, a asediat ce-tatea Timisoara din patru pArti si a imprejmuit-o cu un sant mare sisarampoaie. Dupg ce a trecut in cimpia Bacika din fata Tisei aproape100 000 din raialele Timisoarei : btrIni neputinciosi la lucru, femei cucopii, cu avutii, cu imbfacgmintea si animalele lor, si-a ales dintre raialelesale ghiaure aproape 30 000 <de oameni> puternici potriviti pentru räz-boi ; le-a pus pe cap sepci (apkalar ) §i in mlini sbii, pe unii i-a asezatin intgrituri, iar pe alii i-a inarcinat s taie tufisuri si lemne spre a leasterne peste santurile ceta,tii ; du$ ce au cgrat pgmint <pentru astu-parea > acestora, au trecut peste ele tunurile, luptind zi si noapte. Atuncimusulmanii, care erau asediati, au scos prin poarta Ugrun un om imbrgcatIn haine de ghiaur si 1-au trimis la marele vizir din Belgrad, s5,-i dea de§tire. Dup6 ce au fost recrutati cite 1 000 de ostasi serdenghecidii dintrespahii si silahdari cu cite 14 aspri <pe zi >, in prima zi a lunii §evval (1128)366,intr-o zi de vineri, potrivit cu dorinta sa, viziratul a fost acordat agaleide ieniceri Zileli Hiisein aga. Acestia i-au fost atasati si numiti pentru aju-torarea Timisoarei si chiar in aceeasi zi au plecat la Panciova. De asemenea,prin aianul ostii Mihter Iusuf aga au fost trimise ilustre porunci intgrite,ca si mgria sa hanul Kaplan Ghirai s5 ajungl o zi mai d.evreme, cu oasteade pe lingI el, in ajutorul Timisoarei. Ina Cerchez Mehmed. pap, desiconstruise palanca Orsova, pe cind o pgzea, auzind de infringerea turcilorla Varadin s-a speriat cg, ghiaurii vor veni si asupra sa. De aceea a datfoc cetatii pe care o construise cu inasi mina sa si a trecut in partea Vidi-nului. S-a trimis firman acestuia a,' se adune cu toata' oastea sa intr-unloc cu Ibsir Hagi Hiisein aga si iarlsi s treacA Dun/ma in partea Orso-vei ; apoi, s ajung6 impreuna' cu hanul tataresc in ajutorarea Timisoarei.Mgria sa hanul tgaresc, la rindul su, dupai ce a trecut prin Moldovasi Tara Româneascg, a venit cu Cerchez Mehmed. pap intr-un loc apro-piat de Orsova. Drumurile lor, care treceau prin palanca Mehadiei, aufost distruse de ghiaurii care se infariserg, aici, dind foc pglancii sale. Apoi,

3" SfIrsitul lui august 1nceputul lui septembrie 1716.30 18 septembrie 1716.

NUSREIWAIME 533

au plecat din platoul (yayla) He lmakt (Halinaf) sub Yeni-Palanca. Acolo,1-au gAsit ca muhafiz pe Kurd Mehmed pap, care nu putea intra in Timi-çoara. Luind un prins (dil), 1-au intrebat despre Timi§oara, iar el a spus :71AstIzi slut 12 zile de cind oastea nemteascl a luat Timi§oara prin capi-tulare (vire) §i cei care au ie§it dintr-insa au fost du§i §i lásati sub Pan-ciova. A avut loc un sfat, unde s-a spus : Nu se poate inainta, cAci du§-manul a luat toate pArtile noastre §i nici nu ne putem intoarce, deoarecedumanul Meg de credintl, venit la Panciova, va ie§i asupra noastra§i nu vom putea rezista nici intr-un fel. De aceea am vlzut numai putintatrecerii de la Yeni-Palanca spre Ihram, o localitate din fatg ». Cu cincisau zece caice au trecut in partea <1oca1itü> Ihram i cei mai multiau vislit peste Dunsare.

Hiisein pap, agl de ieniceri, a mers i cu pericol de moarte a ajunsaproape de Timi§oara. Dar a ggsit-o ocupatá i cu §anturi adinci §i lungi,in patru pgrti, intgrit5, cu §arampoaie, cu numeroase redute (tabie), mete-reze §i tunuri. Atunci au mers prin spatele fortgretei interioare, pe undrum plin de páduri, pe unde nici pasArea nu zboarA, dar multi au cgzutcu caii lor in an i au fost uci0 de mina ghiaurului ; de asemenea multiau murit uci§i de b6tAile tunurilor i pu§tior ghiaure. S-au tutors disperati§1 au venit la Panciova, unde au arltat marelui vizir cele intimplate.Acesta le-a dat invoire §i au trecut Dungrea in partea Belgradului i auintrat in cetate. Dupg aceea du§manul a intetit asediul cetatii, a inceput

trag5 i mai mult cu tunurile asupra cetAtii ; asediatorii rgma§i subfocul dumanului, indata, ce au inteles c5, nu vor veni apAr6torii, in a 28-azi a lui §evval (1128) 367, Intr-o zi de joi, au predat cetatea Timi§oaraprin capitulare (vire). Austriecii au dat celor din Timipara harabale inde-ajuns ca s ias'a cu avutia i lucrurile lor din cetate, ap cum acceptaserä.Ace§tia, in numgr de 6 000 de suflete, au fost du0 sub paz6 la Panciova,unde au fost lsati. <Austriecii> gAsind cetatea Panciova lAsata de noipustie, au sthpin:t-o, iar de aici s-au intins §i la Yeni-Palanca. Kiird Meh-med pap neputind sa" reziste, a predat cetatea prin capitulare, ie§indde aici §i trecind in palanca Ihram.

In noaptea zilei de vineri, dupA ce s-a innoptat, cind cei din Timi-§oara au capitulat, eu, saxmanul autor, 1-am visat pe maria sa profetul,care venea trist §i alright din partea Rumeliei. Si in a 9-a zi a lunii zil- (11,355)kade (1128) 368, zi de duminicg, a sosit la Adrianopol §tirea cu data capi-tulgrit Timi§oarei. Neamul lui Muhammed a fost cuprins de amárAciune

tristete, dar porunca este a lui Allah.

DIN EVENIMENTELE ANULUI 1129 369OMORIREA LUI SARI AHMED PA$A

317 r.(11,356)

<Acordarea de demnitati §i nurniri de comandanti de cetati>. (11,357)

Tinutul Alep a fost acordat vizirului Ant Ibrahim pap, iar prede-cesorul acestuia, Abaza Kogia Mustafa pap, de la inceputul primlveriitrecute se afla la paza Bräilei.

367 15 octombrie 1716.368 25 octombrie 1716.369 16 decembrie 1716 4 decembrie 1717.

85,

§i

534 SILAHDAR FINDIICLILI MEHMED AGA

Dupl cgderea Timi§oarei, au venit asupra sa 3 000 de ghiauri s'al-bateci <trupe> de §oc (diriint, derrende ), iar el, la rindul s'au, nu s-a sup/-rat, ci a mers asupra bor. Cu ajutorul lui Allah cel preainalt i-a trecut petoti prin sabie §i dud a sosit la Poarta imparkiei vestea despre slujba.sa, i s-a dat viziratul §i. a fost numit pa§aua Hotinului. Inainta§ul s'au,Damad Mehmed pa§a, adus la Pow.* a fost numit bafdefterdar cu rangde vizir ; i predecesorul acestuia, vizirul Bakkaloglu Sari pa§a, dupa.ce a strins 5 000 de osta§i iuriici (yiiria) cu plata din vistieria (miri )Salonicului, a fost numit la paza Portilor de Fier (Demir-Kapu ). . .

(11,358) <Descrierea relatiilor dintre Mari, rusi si turd>.

Kaplan Ghirai, neputind stringe doi Vatari intr-un loc, n-a fost instare sg, plece in expeditie §i a fost cauza evidenfa a pierderii cetkii Timi-§oara ...

<Situatia tAtarilor din Crimeea ; criza pentru domnie ; inlocuirea lui Selim Ghirai>.

Pe la finele lunii zilhigge din anul trecut 37°, bkrinii au glsit &Ieste mai potrivit ca hanul Kara Devlet Ghirai, dup'a ce a fost cinstit cuonorurile cuvenite, 0, fie inskcinat sa, meargA In Bugeac, fiind numitpentru paza Tkii Bomane§ti.

(11,359) <Nesupunerea nogailor din Bugeac, numirea si cAftdnirea lui Saadet Ghirai, fiul lui HagiGhirai, asezat la Iampol>.

Ahmed aga din Lipova (Eipveli) a devenit aga, de silahdari.(11,360) Din pricina nepkgrii F;ii. neglijentei fostului defterdar, Bakkaloglu

Sari Mehmed pa§a, insgrcinat cu inscrierea urma§ilor cuceritorilor (evlad-ifatihan) din Salonic, cetatea Timi§oara a incAput in miinile du§manilor.De aceea, padi§ahul, miniat, a trimis un capugibmi, care 1-a inchis infortkeata Kavala.

317 v.(11,361) CAMPANIA IMPARATEASCA

(La 18 martie 1717 are loc Inaltarea tuiului imparatesc pentru expeditia ImpotrivaAustriei ; porunci beilerbeilor de Anatolia si Rumelia pentru adunarea ostilor la Adrianopol>.

La 12 (rebi II 1129) 371, Intr-o zi de joi, s-a dat porund, pentruplecarea celor 10 fregate noi de pe Marea Neagr6., pe Dunke.

(11,362) INFRINGEREA FLOTEI AUSTRIECE PE DUNARE

La 16 (gemazi I) 372, zi de marti, a venit o scrisoare de la muhafizulde Belgrad, Sari Mustafa pa§a, care raporta : De acolo <de la Varadin>au intrat cu caicele pe Dunke §i au venit pe riul Tisa §i au descins peuscat in fata ceatii Tittel. Apoi s-au transportat cu harabale §i. animalela apa Timi§oarei §i de aici au trecut cu caicele spre cetatea Panciova..."

370 Pe la mijlocul lunii noiembrie 1716.371 26 martie 1717.372 28 aprilie 1717.

NUISELETNAME 535

Si iarki din aceastg localitate a venit la Adrianopol cu scrisoare spgtarulvizirului Cerchez Mehmed pa§a, muhafiz de Or§ova, care a arätat cgaproape 7 000 de ghiauri austrieci de §oc s-au adunat §i s-au intgritintr-o mgngstire vestal, in apropiere de palanca Mehadia, aflatg pe dru-mul dintre Transilvania, Sebe§ §i Lugoj. In timp ce ace§tia se sträduiausg treacg spre pgrtile Ardealului, Sebe§ului, Lugojului §i Timi§oarei,vizirul de mai sus a trimis asupra lor spahii §i silahdari dintre serdenghecidii ;dupg ce §i-a ales aproape 1 000 <de oameni> din ceata ostkeascd, a numitpeste toti un comandant (baOug ), pe agaua de spahii §i serdenghecidii,Hasan aga. Ajutati de Allah, ace§tia au mers intr-o suflare §i au asediatmgngstirea. Au dus o ceatg de gazii pede§tri asupra nangstirii §i cind austrigat deodatg Mare-i Allah" §i apoi au atacat cu totii, du§manii credintein-au putut sg reziste §i au ales fuga. Mind, de asemenea, urmgriti din spate§i atacati cu sgbiile ping la Sebe§ §i Lugoj, au fost nimiciti cu totii. Dintreei au fost fgcuti prizonieri primul lor general (beg-general), primul cgpi-tan (beg-kapudan) §i doi preoti vestiti. In acela§i timp, au capturat <dela austrieci> 25 de tunuri, 7 tunuri §abi, munitii §i pulbere. Cu acest prilejau facut incursiune (akin) asupra muntior Transilvaniei §i dupg ce auincgput in mina lor multi prizonieri, s-au intors victorio§i, teferi §i sAngto§ila Or§ova, unde i-au vindut pe cei mai multi dintre prizonierii adu§i cucite 15 §i 20 de guru§i. ..

In acea zi au fost schimbate §i posturile lui Ceau§ba§1 Kadi Halilaga §i a lui silahdar aga Ahmed aga din Lipova (Lipoval i ).

Anul trecut agaua de ieniceri, vizirul Bairaktar Hiisein aga <pa§a >,dupg ce Meuse unele vitejii grosolane (hoyrat) lingg Belgrad, a spus :Pot ajuta cetatea Timi§oara §i pot imprktia oastea austriac'a care ase-diazg cetatea". Marele vizir Hall pa§a, potrivindu-se unor astfel de vorbede§arte, 1-a trimis, numindu-1 cgpetenie (beg ) peste o astfel de oaste.Dar ce folos, acesta a fost infrint indatg §i vicle§ugul sail nu era bun denimic. De asemenea nici in Tara Rominea sea (Eflakla) nu Meuse nicio treabg. . . Ggsind de cuviinta ca un astfel de om nenorocit n-are ce cgutain oastea impgrgteascg, <1-au mazilit §i 1-au dat la paza cetatii Bihke > ...

(11,363)

NUMIREA LUI HALE. PASA CA SERDAR IN EXPEDITIA IMPOTRIVA UNGARIEI (11,364)

<ConAcirea ostii turcesti la Sofia ; trecerea austriecilor pe podul de la Panciova, asezarealor in satul Visnita si lmpresurarea Belgradului ; retragerea turcilor, In dezordme, la Semendriasi apoi la Vidin.

Apoi, speriati, au inceput sg se imprktie spre Sofia, Filipopol,Galipol §i Rodosto ( Tekirdaga). Pe de alta parte, turcii paraseau pAlán-cile, ormele, tirgurile §i satele de pe malurile Dungrii §i fugeau dreptspre Dobrogea §i Anatolia.

CADEREA CETATII BELGRAD

<Lupta cu austriecii linga satul Visnita, apoi la Belgrad, asezarea unui pod lingii satulPoruci 373 de pe DunAre>.

373 Insula Porcului lingA Adakale.

(11,365)

(11,366)

536 SILAAHDAR VS/01XL= MEHMED AGA

(11,367) Potrivit instructiunilor date de capudanul Dunarii, Ibrahim pasa,au fost trimise doul corabii cu foc asupra galioanelor de pe IMO podulde peste Dunare ; din cauza curentului, acestea au fost impinse in partea.opusa, unde au luat foc si s-au scufundat. Dupa aceasta, potrivit cu poruncadata de muhafizul Sari Mustafa pasa, Ibrahim pasa a atacat cu flotilagalioanele dusmanului ; dupa, o lupta de doua, ore au cazut aproape 300 degazii si au fost ucisi foarte multi dusmani. Ibrahim pasa, dupg ce a pusmina pe inthriturile austriecilor din insula Porcului, a ocupat si insula.Dusmanul a incercat sa atace de citeva ori, dar n-a av-ut nici o izbinda.In a 14-a zi a lui regeb (1129) 374, zi de joi, spre seara s-a dezlantuit ofurtuna mare, care a smuls si a aruncat intr-o parte podul ghiaurului depe Dun:are, iar ramasitele au fost duse de apa. ..

(11,371) <Numiri si maziliri de demnitari>.

Lui Muhsinzade Abdullah aga i-a fost dat, ca vizirat, tinutul Alep,iar inaintasul sail vizirul Cerchez Mehmed pasa, muhafizul Orsovei, afost läsat ca un nenorocit, deoarece timp de doi ani nu Meuse nici o treabapentru imparatie. Asa, de pilda, pe cind trebuia 0, apere cetatea Orsovade ostile ghiaure, el a evacuat-o si a trecut la Vidin. Pentru aceasta villa.i s-a luat tuiul si sangeacul, iar el a fost pedepsit, hind inchis la Vidinsi apoi trimis de Mehmed pap, la Varna, iar avutia sa a fost luata, pentruvistieria imparatiei. In locul sau <la paza Orsovei> a fost numit ArnavudSilahtar aga. De asemenea, a fost mazilit ceausbasiul ordiei imparatesti,

(11,372) Ahmed aga, din Lipova, iar in local sau a fost numit Arnavud Mehmed aga.In timp ce era in regiunea Yeni-Palanca, vizirul Bosniak Regeb

319 r. pasa a fost instiintat despre infringerea ostii musulmane linga, Belgrad ;dupa cinci zile, a urmat pornirea impotriva sa a 12 000 de ghiauri calaridin tabara austriaca. De aceea, a inceput sa se retraga treptat din fatafortelor austriece, a trecut prin partea de jos a cetatilor Lugoj si Sebe§ §ia venit la palanca Mehadia. Dupa ce a incarcat tunurile, munitiile si altelucruri, pe care le-a descarcat la Orsova, si de acolo a trecut cu corabiiledincolo, la Vidin, a inceput sa se ocupe de apararea acestei cetati. In timpce fortele dusmane din fata carora s-a retras ocupau palanca Orsova,marele vizir cu vizirii, beilerbeii, beii si cu ostile lor ingrijeau de Intarireacetatii Ni§.

(11,373) EVENIMENTELE ANULUI 1130 375

<Numirea unor comandanti In diverse cetAti din Rumelia>.

... Vizirul Ibsir Hagi Mustafa pasa, mazilit din Nis, a fost trimis(11,374) la paza Hotinului, avind ca feude (arpalik) sangeacurile Sparta (Isparta)

si Hamid-ili ; iar vizirul Abaza Mustafa pasa, mazilit de aici, a fost adusla sangeacul Nicopol si la paza Vidinului, in timp ce vizirul MuhsinzadeAbdullah pasa, mazilit din Vidin, a primit firman sa ving la Adrianopol.Muhafizul de Braila, vizirul Mirza Mehmed pasa, nefiind osta§ de cariera

374 24 iunie 1717.375 5 decembrie 1717 23 noiembrie 1718.

NUSRETNAME 537

n-a tinut seama de aceasta i <de aceea > i s-a ridicat rangul de vizir, tuiul0 sangeacul au fost luate din miinile sale §i numele sgu a fost §ters dincondica pa§alelor (pafa defteri)...

NUMIREA UNUI PRINCIPE (KIRAL) IN TRANSILVANIA

Impgratul Austriei, ajutat de statele europene, se intgrise §i prinsesemult curaj ; apoi, din cauza atacurior ()OH austriece, §i rezistenta noastrgslgbea mereu. Cu ocazia unui sfat care a avut loc in aceastg privinta,s-a ajuns la concluzia §i s-a ggsit de cuviinta ca Rakóczyoklu 376, care seaciuise pe linga regele Frantei 377, sg fie adus §i numit principe al Transil-vaniei. Potrivit cu aceasta, au facut 0, ajung'a in taing §tiri in Transil-vania §i Ungaria ca Rakoczyoglu sg fie trimis acolo spre a fi numit prin-.cipe 0 ei au cautat, poate, sA, se despartg de conducerea Austriei. Indata.ce au sosit rgspunsuri potrivite de la neme0i §i boierii din aceastg regiune,.de aceastg data s-a scris o scrisoare regelui Frantei, prin care 1-au rugatca Rákóczyoklu &á fie trimis la Istanbul. In acest scop, a fost trimis inFranta, pe mare, capugiba0 Bahri Mehmed aga. Ajuns la Toulon, Mehmedaga a a§teptat acolo, iar scrisoarea pe care o avea a fost trimisa prin guver-natorul (hakim) acelui tinut la regele Frantei, in Paris, capitala Frantei.Regele Frantei, la rindul Om, a trimis §-tire imparatului Austriei §i, dupace vgzu &á ar fi potrivit, acesta 1-a trimis pe Rakóczyoklu in chip onorabilla Poarta impgratiei. Ajun0 la Toulon, Rakóczyoklu 0 Mehmed aga, (11,375)dupg o cglgtorie de patru luni pe mare, au sosit pe uscat la schela Galipole0 apoi la Adrianopol. A fost congcit, ca musafir, intr-un conac din maha-laua Podul lui Mihail, uncle i s-a oferit tot ce este necesar ca mincare,bauturg §i i s-a fäcut multg cinste. In a doua zi a lunii safer (1130) 378,a fost invitat §i ospatat la Divanul imparatesc. Potrivit cu obiceiul, dupace a fost imbrgcat cu cabanitg, blang de samur captuOtg, cu catifea ro0e,s-a inchinat la picioarele tronului impgratesc din arzodasi. Aici, s-au dis-cutat pe rind toate treburile legate de crglia sa 0 el a inteles gindurilepadi§ahului. Dupg ce s-au pregatit toate cele necesare pentru drum, auggsit ca este potrivit sg meargg in Transilvania prin Tara Romaneasca.Dar pacea intre inaltul Devlet §i Austria nefiind Inca incheiatg, aceastatreabg a rgmas in taing.

<Numiri §i maziliri In ierarhia Portii, la 20 ianuarie 1718>.

Lui Osman efendi din Kaiserie (Kayserili) i s-a acordat sangeac-beilicul de Nicopol, cu rangul de vizir, iar vizirul INir Hagi Hasan pa§a,mazilit de acolo, a fost numit muhafiz de Turnul (Kule) pentru a pazitgrmurile Dunarii.

Campania impgrateasca §i pornirea <expeditiei din Adrianopol>.Din cauza caderii Belgradului, flotila de pe Dunare a incaput in minadu§manului..., dar au fost ggsite incg 10 fregate la Rusciuk ; in acela0timp au fost reparate 40 de §aici de pe Dunare.

37° Francisc Rákóczy al II-lea (1704-1711).377 Ludovic al XV-lea.378 5 ianuarie 1718.

(11,376)

(II, 378)

538 SILAHDAR FINDIKEILI MEHMED AGA

(11,379) In a 18-a zi a lunii (rebi I 1130) 378, zi de marti, au fost impArtitesoldele ostii pe trimestrul II (Ewe) i trimestrul III (Refen). Pentrutratativele de pace incepute cu Austria la Adrianopol, a fost chematambasadorul Frantei din Istanbul, cu speranta c va fi de folos. In acestsfat s-a va,zut ca, dup5, parerea sa R akoczyoglu trebuie s5, fie trimis neaOratin Transilvania i fazboiul trebuie sa, continue. Odaa ce nu s-a v6zutdin partea sa nici un ajutor, a fost trimis iarki la Istanbul.

320 v(11,383)

EVENIMENTELE ANULUI 1131 380

<La 3 februarie 1719 au loc maziliri §i numiri>.

... La paza cet5,tii Hotin a fost numit vizirul arnAut Abdi pap,mazilit din Rumelia, iar la paza Benderului vizirul Mirza Mehmed pasa,mutat de la Hotin. Dervis Mehmed pa§a din Inegol (Inegolif t), mazilitde la Bender, a fost adus la sangeacul Brusei...

(11,384) <Dupd 21 februarie 1719 (1 rebi II) s-a aflat de moartea regelui Suediei Carol al XII- lea,la asedierea cetdtii Friedburg (Filardik), din Danemarca, §i urcarea pe tron a sorei sale, reginaCristina a X-a (Kiriftine)>.

Indat5, ce a sosit stirea despre moartea lui Iskerletoglu Ianachi 381,voievodul T5rii Romanesti, in locul &Au a fost numit i alanit fratele sgamai mare, domnul Nicolae (1Vikola bey ) <Mavrocordat>, care abia seintorsese din captivitate 382

<Interesul sultanului Ahmed al III-lea pentru lecturd, arti i zidirea unei bibliotecila palat>.

322 r. EVENIMENTELE ANULUI 1132 383(11,391- 392)

324 r.

(11,408)325 v.

(11,416)

<Punerea in circulatie a unor monede noi pe plata zolata, bAtutd la Istanbul, se schimbdcu 80 de aspri ; cea Impodobita, cu 40 de aspri>.

EVENIMENTELE ANULUI 1133 384

1NDREPTAREA INREGISTRARII SERDENGHECIDIILOR

Putin mai inainte de aceasta, cind oastea impgrAteascg fusese infrintgIn fata Varadinului, dupl moartea de erou a marelui vizir Fazil Ali pap,serdarul ostii de acolo, primul defterdar Bakkaloglu Sari Mehmed efendis-a apucat de asedierea cetAtii Timisoara. In timp ce austriecii se indrep-tau spre Belgrad, acesta <Sari Mehmed efendi>, dup5, ce a mers la Tinii-soara a strins acolo 1 000 de ostasi dalktliciserdenghecidii, dintre spahii

silahdari, cu cite 25 de curusi bacsis si cite 15 aspri adaos la solde (terak-ki), cu conditia s'a astepte acolo timp de un an. Astfel, dup6 ce i-a

379 19 februarie 1718.380 24 noiembrie 1718 13 noiembrie 1719.381 loan Mavrocordat (1716 1719).382 In 1716 a fost rdpit de un escadron de cavalerie austriacd §i dus la Sibiu.383 14 noiembrie 1719 1 noiembrie 1720.384 2 noiembrie 1720 21 octombrie 1721.

§i

5i

NIUSRETNAIVIE 539

trecut pe acestia cu corgbiile la Panciova, pe malul de dincolo, i-a trirnisla Timisoara. Dar acestia, in loc s'a" intre in Timisoara, chiar inainte de aimpresura fortgreata si de a angaja lupta cu fortele dusmanului, s-auintors inapoi, la Belgrad. 326 r.-v.

<AngajAri si recrutári de osti, in alte conditii, In vederea razboiului cu Austria ; rAscoala (11,417).ostii din Egipt si sfirsitul misiunii valiului Regeb pasa ; descrierea evenimentelor din Istanbul ;prezenta unui sol uzbec ; scrisoarea tarului rus, Petru I, cátre sultanul Ahmed al III-lea, privind (11,419.Inaltarea In rang a ambasadorului (elci ) rus, care locuia la Galata. Lupta ostilor de ienicericu trupele locale din cetatea Nis ; beilerbeiul Rumeliei, Muhsinzade Abdullah pasa, muhafizulcetatii, fiind apärätor al ostii locale, a fost alungat de ieniceri si s-a retras la Alexmagi, de undea fost trimis la paza Bosniei. La cererea vizirului Topal Osman pasa, beilerbeiul Rumeliei, a (11.420)fost decapitat defterdarul de Nis de cdtre bostangiul Deli Mustafa, deoarece atitase oasteala rebeliune>.

CUPRINSIIL

Introducere

I. Kiatip CelebiFezleke-i tarili

5

2529

Takvim et-Tevarilz 105Gihanniima 109Giharintima'nin Ruineli kzsmt 116Irsadif Wayara (la tarihi-Yunan ve'n Nasara 122

II. Solakzade Mehmed Hemdemi 125Tarih 126

III. Hasan Vegihi 166Tarih-i Vegihi 168

IV. Mehmed Halifa 189Tarih-i Omani 190

V. Hagi Ali 203Kamanige seferine dair tarilice 205

VI. Mitheggimba0 231Sahaif 233

VII. Yusuf Nabi 276Fetihname-i Kamanife 277

VIII. Silahdar Findiklili Mehmed aga 287Silahdar tarihi 290.Nusretname 421

fil-ahbar

. .

. . . . . . . . ............... . . . .

Redactor: NEONILA PIATNISCHITehnoredactor: PETRU BRUMA.

Bun de tipar 20 VIII 1974. Tiraj 980. Hirtie serfsI A 80% grad alb netratatà, format 16170 x 100 de56 G1m2. Coll tipar 34. Plan$e 1. C.Z. pentru

mari 90 (496): 9 (498) 16: 17"bibliotecik 9 (498) 16 :17" (0031)

C.Z. pentru biblioteci mici 90 (496): 9 (498)16 :17"

Intreprinderea poligraficä Inforrnatia,Str. Brezoianu nr. 23-25, Bucureati.

REPUBLICA SOCIALasTA ROMANIA

I.P.Informatia C. 167