criza economica 2008

7/28/2019 CRIZA ECONOMICA 2008

1/8

Criza economico-financiara din 2008

Asemanari ciudate intre criza economica din 1929 si cea din 2008

Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multe

elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. Astfel, punctulcentral al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca FederalaAmericana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele.America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicatin evenimente premergatoare celui de-Al doilea Razboi Mondial. Preston Bush, bunicullui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat de finantarea Celui de-alTreilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian, este, in prezent,unul dintre cele mai afectate de criza economica, se arata intr-o analiza a cotidianuluiGardianul, in editia de duminica. Criza financiara interbelica a fost declansata de unexces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, incautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si

imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora. Statulinterventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii 30, statul american aconcentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, asubventionat anumite activitati economice. Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, candSUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentineartificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altoractive de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila,infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac). "Balonulimobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este socialismpentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a spuscongresmanul Ron Paul. Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca

interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceastasoarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux),Bardford & Bingley (Marea Britanie). Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista siunele mascate, in cadrul carora Guvernele garanteaza pierderile unor banci sau leinfuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari". In ciudanumelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, controlat,direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: RotschildBank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank dinItalia, Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase ManhatanBank, Goldman Sachs Bank. Unele dintre aceste organisme au fost implicate in MareaCriza din anii 30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai

elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking Corporation,una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada interbelica,Preston Bush, bunicul actualului presedinte al SUA, George W. Bush, a condusreprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant alconcernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al luiAdolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-alTreilea Reich, alaturi de gigantii IG Farben si Krupp. Criza economica loveste Romnian primavara Economistii Ministerului Finantelor spun ca efectele crizei economice


2/8

globale se vor resimti n Romnia n toata forta lor n al doilea trimestru al anului viitor.Totusi, amploarea ei va fi mai mica dect n UE. Adevarata criza economica va loviRomnia n 6-7 luni, dupa ce contractele aflate acum n derulare, semnate n vremurilebune, se vor fi ncheiat, a declarat Dorin Mantescu, directorul Directiei de evaluare aveniturilor bugetului din Ministerul Finantelor, n cadrul unui seminar organizat de

minister. De obicei, economia noastra reactioneaza cu o ntrziere de sase-sapte luni lace se ntmpla n Uniune. Asa ca prin al doilea trimestru al anului vom resimti noi crizaeconomica. Acum e relativ liniste datorita contractelor ncheiate nainte de izbucnireacrizei, a spus Expertul Finantelor crede nsa ca efectele negative asupra afacerilor dinRomnia vor fi mai reduse dect n UE, pentru ca am avea un fel de rezerva n relatiilecomerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai putin de 27% n ultimul an.Publicitate n plus, structura ciudata a consumului, n care alimentele si bunurile destricta necesitate au o pondere importanta, ar putea fi un alt antidot pentru crizaeconomica. Ponderea alimentelor si a bunurilor de stricta necesitate ocupa 65% dinconsumul romnilor. Pe de alta parte, autoconsumul, o parte de cerere si oferta care einflexibila, este la noi chiar mai mare dect n Bulgaria, a afirmat Ion Ghizdeanu,

presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, la acelasi seminar. Totusi, 70% din balantacomerciala a Romniei este cu Uniunea Europeana, indice care asigura un import decriza destul de nsemnat. n acelasi timp, Romnia se afla la capatul unui ciclu de crestereeconomica puternica. Ne aflam la capatul unui ciclu de crestere economica sustinutacare a nceput acum 8-9 ani. O sa fim testati de aceasta situatie dificila externa. Politicafiscala este cheie n aceasta perioada. Cu preponderenta politica salariala, pentru ca esteputin probabil sa se majoreze taxele n conditiile n care vom avea o ncetinire a cresteriieconomice, a mai spus Mantescu. Pe de alta parte, Ghizdeanu a aratat ca primele efecteale crizei s-au simtit nca din vara, mai ales n productie. Temporar, am avut un avantajpe acest palier pentru ca scaderea productiei s-a manifestat mai nti n UE si atuncifirmele romnesti au putut vinde mai bine. nsa n ultimele luni au aparut problemeserioase n industria auto locala, n industria mobilei si n productia de aparate electrice.Oficialii din minister mai cred ca pe partea de investitii straine directe nu vom aveaprobleme. Ciclul investitiilor straine n Romnia a nceput abia n 2004. Din 2006 aunceput profiturile lor. Foarte mari. Am avut o rata a profitului reinvestit n aceste afaceride 2-3 miliarde de euro pe an. n 2008 sunt 2,5 miliarde de euro reinvestiti. n 2009, celputin doua miliarde de euro vor fi investitii straine directe din profitul reinvestit, adeclarat Ghizdeanu. Seful Prognozei spune ca n-ar trebui sa ne temem prea tare de somaj.Acum avem un somaj de 6,3%. Cifra oficiala este de 4%, dar mai sunt 2,3 procente lasomajul nenregistrat. Estimam ca acest somaj total va ajunge anul viitor la 6,5%. Nuvom avea probleme cu somajul. Trimestrial, sunt cel putin 100.000 de locuri de muncavacante, a explicat Ghizdeanu. Creste productia de someri Mariana Cmpeanu, ministrulMuncii, a declarat la Realitatea TV ca aproximativ 17.000 de romni ar putea fidisponibilizati pna la sfrsitul anului din cauza crizei economice. Estimarea ar provenidintr-o analiza a Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) si,potrivit Elenei Baboi, director Piata Muncii la ANOFM, cifra nu este cu mult mai marefata de anul trecut, poate cu 1.000 de persoane, pentru ca n aceasta perioada angajatoriidin constructii si restrng activitatea si multi dintre cei care anunta disponibilizari nu lepun n practica. Criza se va face simtita prin cresterea numarului de someri mai degraban 2009, mai spune Baboi, cu precadere n domeniile agricultura, confectii, constructii si


3/8

cel al masinilor. n plus, Eugen Blaga, directorul pe Politici de Forta de Munca dinMinisterul Muncii, sustine ca probleme vor fi si cu romnii care se vor ntoarce dinstrainatate si vor intra n rndul somerilor. Oficialii afirma, totusi, ca somerii provenitidin disponibilizari vor putea fi absorbiti n domeniile cu lipsa acuta de forta de munca sica, daca va fi nevoie de mai multi bani, se va recurge la rectificarea bugetului pe anul

viitor. Ca urmare a dopajului (trendul accentuat descendent al dobanzii a favorizatexplozia speculatiilor incepand din 1995), ecomonia SUA a facut stop cardiac (bursier-sespune ca bursa e inima unei economii) in ianuarie 2000. Administratia Clinton, careintelesese inca din 1999 ca economia se indreapta spre un final inevitabil, a reusit saredreseze situatia si sa indrepte cursul lucrurilor intr-o directie buna (calmareaspeculatiilor). Dar a venit momentul fatal ianuarie 2001 al instalarii administratiei Bush.Administratia Bush, in loc sa trateze bolnavul in continuare, a preferat sa resuscitezedezechilibrul din economia americana (speculatiile imobiliare si pe bursa, creditareexcesiva), mentinand-o in viata, in coma profunda, cu ajutorul aparatelor (dobandaredusa, dolar slab). Inevitabilul, de data aceasta mult mai grav,deteriorarea functiilorvitale -s-a produs: in 2006 cade piata imobiliara, in octombrie 2007 bursa isi incepe

declinul iar exact un an mai tarziu se prabuseste, in 2008 sistemul bancar intra in criza, seprabuseste piata auto, creste somajul, creste inflatia, toate datele economice anuntarecesiunea. Iar raspunsul administratiei Bush este imposibil de digerat - politica monetara(rata dobanzii in scadere) si eforturile financiare publice colosale sunt indreptate sprerevitalizarea speculatiilor (salvarea bancilor de investitii si a celor de credit imobiliar),accentuarea dezechilibrului, si nu spre economia reala. Exista pericolul translatarii crizeifinanciare in statele cu economii emergente, care nu dispun de o forta financiara lanivelul celor dezvoltate, si pericolul si mai mare al intrarii acestor state din esalonul doiincriza economica. Madalina Baroncea este trainer pe coordonarea sistemelor desecuritate sociala din cadrul UE, cu specialitatea asigurari sociale de sanatate (sistemulpublic). Joseph P. Kennedy Sr., tatal fostului presedinte al SUA John F. Kennedy, si-aconstruit averea fabuloasa pe manipularea bursei in anii 20, fiind de fapt unul dintreoperatorii care au provocat supraevaluarea si apoi prabusirea actiunilor pe Wall Street(avea sa supuna ca a stiut ca speculatiile vor duce la marea prabusire a bursei din 1929,pontul fiindu-i vandut de shoe-shine boy), dar mai ales pe specularea scaderilor de pret depe piata imobiliara care s-a inregistrat in prima jumatate a anilor 30. Semnalele careanticipau marea criza economica din anii 30 au fost scaderea preturilor pe piataimobiliara incepand cu 1925 si crash bursei de pe Wall Street in octombrie 1929, alecaror cotatii ajunsesera cu mult dincolo de realitatea economica pe fondul unei politiciagresive de extindere a creditelor in anii 20. In 2008, presedintele Frantei NicolasSarkozy cere de la Reuniunii anuale a ONU pedepsirea celor ce se fac vinovati de actualacriza financiara, iar FBI anunta ca 26 de institutii financiare fac obiectul unor investigatiipentru a se stabili daca managerii acestora sunt vinovati de frauda si manipularea bursei.In acelasi timp, managerii marilor institutii financiare care s-au prabusit sunt rasplatiti cubonusuri fabuloase, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de dolari: Alan Fisherman(director Washington Mutual) 19 milioane de dolari, Kerry Killinger (director executivWashington Mutual) 20 milioane de dolari, John Thain (Merrill Lynch) 10 milioane dedolari, Robert Steel (director executiv Wachovia) 10 milioane de dolari, Richard Syron(Freddie Mac) 18 milioane de dolari, Daniel Mudd (Fannie Mae) 11,6 milioane de dolari,Martin Sullivan (AIG) 14 milioane de dolari. Datele istorice arata astfel: Se pare ca


4/8

octombrie este o luna fatala pentru bursa. In 1929 crash-ul bursei de pe Wall Street (seconsidera ca fiind prabusirea cu mai mult 20% in una sau cateva zile) s-a desfasurat indoua zile consecutive, 28 si 29 octombrie cu 12,8% si 11,7% scadere a indicelui DowJones, si a anticipat marea recesiune economica internationala din anii 30 (deflatiapreturilor, somaj foarte mare). Al doilea razboi mondial i-a scos pe americani din criza

economica. In a doua jumatate a lui 1974 bursa nu s-a confruntat cu un crash dar scadereaaccentuata a cotatiilor reflecta criza prin care a trecut economia SUA in perioada 1966 -1982 (somaj si inflatie foarte mari), declansata de varful speculatiilor din 1966. Crestereadobanzii tinta (pana la 20% in 1981, ca modalitate de incurajare a economisirii si dedescurajare a speculatiilor) a fost modalitatea prin care SUA a iesit din criza economica.9 octombrie 2008, Dow Jones Ind a cazut cu 7.33% (a 11 a cadere din istorie) fata de ziuaanterioara ajungand la 8.579. 10 octombrie, bursele Asia - Pacific s-au resimtit puternic,in Japonia - Nikkei Average cazand cu 9,62%, Hong Kong Hang Seng cu 7,19% iarAustralia S&P/ASX cu 8,34%. Bursele europene urmeaza acelasi trend international decadere accentuata a cotatiilor: Belgia Bel 20 cu 5,24%, Franta Paris CAC40 6,27%,Germania DAX 8,85%, Italia S&P/MIB 7,14%, Suedia SX All Share 5,66%, Marea

Britanie FTSE100 7,78%. Bursa de pe Wall Street a scazut doar cu 1,49%, la finalul uneizile de evolutie oscilanta a tranzactiilor (cotatii, volatilitate, etc). Cel mai importantaspect pare a fi faptul ca, in 1 ?? 10 octombrie 2008 (8 zile de tranzactii), prabusireaindicilor Dow Jones si S&P500 a fost de 22%, putand fi incadrata in categoria crashbursier. Fata de maximul istoric de 14.164 atins in 9 octombrie 2007, Dow Jones a cazutcu 40%. In ciuda eforturilor concertate a leader-ilor politici si a asigurarilor pe careacestia le-au dat, dupa doua zile de relaxare, 13 si 14 octombrie, bursele din toata lumeatrec din nou pe rosu accentuat. Datele privind economia, dar si estimarile castigurilor,confirma recesiunea economica. Mare problema o reprezinta faptul ca eforturilefinanciare masive anuntate, din fonduri publice, sunt indreptate spre salvarea speculatiilorbursiere si imobiliare (mentinerea unor cotatii ridicate), si NU vizeaza cu adevarateconomia reala si sistemul bancar necesar. Cu efect de bumerang, aceasta realitatea da onoua lovitura speculatiilor de pe burse. 15 octombrie 2008, pe Wall Street, Dow Jones s-aprabusit cu putin sub 8% si S&P500 cu 9% (procente superioare celor inregistrate catevazile inainte, 9 octombrie), bursele din Europa cu aproximativ 6% (anticipand caderea depe Wall Street), bursele din Argentina si Brazilia cu aproximativ 12% (reactie amplificatala Wall Street). 16 octombrie 2008, bursele din zona Asia Pacific reactioneaza puternic,in Japonia prabusirea fiind de aproape 12% iar in Australia de 7%. Pe toate bursele,volatilitatea in cadrul sedintelor de tranzactionare si variatiile cotatiilor de la o zi la altasunt foarte mari si imprevizibile, ca urmare a situatiei nesigure (planurile de redresareanuntate vizeaza mentinerea dezechilibrului, revitalizarea speculatiilor, si amanarezolvarea problemei de fond, situatia economica) 16 - 21 octombrie 2008. Prabusireacontagioasa a burselor, octombrie 2008 Centrul crizei actuale este iar SUA, care seconfrunta cu prabusirea burselor, prabusirea unui numar de banci de investitii importante,criza pe piata creditelor (debite foarte mari, imposibilitate de plata a ratelor), prabusireapietei imobiliare, crestere a somajului, pericolul recesiunii economice. Internationalizareacrizei este certa in ceea ce priveste pietele bursiere, la care se adauga, pentru Europa,piata creditelor si piata imobiliara. Dificultatea momentului este tradata de actiuneasimultana de scadere a dobanzii de referinta de catre bancile centrale ale UE, MariiBritanii si SUA, .si de nivelul fondurilor promise. Evolutia bursei din 1 - 15 octombrie


5/8

2008 este comparata cu crash-ul bursei de pe Wall Street din 28 - 29 octombrie 1929(debutul marii recesiuni economice din anii 30) iar evolutia bursei in 2007 - 2008 (2000 -varful speculatiilor, criza financiara 2000 - 2008) pare comparabila cu declinul accentuatin 1973 - 1974 pe fondul crizei economice indelungate 1966 - 1982 (1966 varfulspeculatiilor), dar in acelasi timp economistii americani spun ca actuala criza are aspecte

care o fac sa se deosebeasca de toate crizele economice anterioare. Poate realitatea este caaceasta criza economica prin care trece SUA (si pe care a exportat-o ani de zileimprimand dolarului un trend descendent) prezinta simultan manifestarile ambelor maricrize economice anterioare, asa incat pe fondul crizei economice declansate de atingereaunui record al speculatiilor bursiere in ianuarie 2000, mascat de inflatia produsa de opolitica monetara (masa monetara si credite excesive) contraindicata categoric in astfel desituatii, s-a produs crash-ul bursier din octombrie 2008. Cu declinul accentuat in 1973 -1974 pe fondul crizei economice indelungate 1966 - 1982 (1966 - varful speculatiilor),dar in acelasi timp economistii americani spun ca actuala criza are aspecte care o fac sa sedeosebeasca de toate crizele economice anterioare. Poate realitatea este ca aceasta crizaeconomica prin care trece SUA (si pe care a exportat-o ani de zile imprimand dolarului

un trend descendent) prezinta simultan manifestarile ambelor mari crize economiceanterioare, asa incat pe fondul crizei economice declansate de atingerea unui record alspeculatiilor bursiere in ianuarie 2000, mascat de inflatia produsa de o politica monetara(masa monetara si credite excesive) contraindicata categoric in astfel de situatii, s-aprodus crash-ul bursier din octombrie 2008. In SUA, problemele par a fi mai vechi. Nuau aparut in 2007 - 2008. Radacinile crizei economice actuale sunt la sfarsitul anilor 90,explozia preturilor pe bursa si piata imobiliara, iar cronicizarea si acutizarea problemelorare drept cauza politica monetara din timpul administratiei Bush. Bubble-ul imobiliar(preturi rupte de realitatea economica) a debutat in 1997, a devenit evident in 2000 si aatins varful la sfarsitul anului 2005. Scaderea preturilor pe piata imobiliara a inceput in2006 si s-a accentuat in 2007 si mai ales in 2008. In decembrie 2007 preturile locuintelorscazusera cu 10,4% fata de decembrie 2006, in mai 2008 cu 15,8% fata de mai 2007.Conform datelor publicate de Standard&Poors, in iulie 2008 preturile cazusera cu 20%fata de iulie 2006. Declinul va continua atata timp cat excesul de oferta (aproape4.000.000 de locuinte) pe piata imobiliara americana nu se reduce. Bubble-ul bursei de peWall Street s-a declansat chiar mai devreme, in 1995. Varful real, dar mascat de inflatie,a fost atins in ianuarie 2000, cand raportul intre pretul actiunilor si castigul adus deacestea a ajuns la aproape 45 (nivel record), conform datelor prezentate de economistulRobert Shiller. In octombrie 2007, cand a inceput declinul, raportul era incadisproportionat de mare 27% comparativ cu rata dobanzii tinta a Fed-ului 4,25%. Inaintede prabusirea cotatiilor inregistrata in ultimile zile, raportul nu scazuse semnificativ, fiind21. Tendintele de pe piata imobiliara si bursa (cresterea periculoasa a preturilor) fiindevidente inca de la sfarsitul anilor 90, administratia Clinton si Fed-ul adopta in 1999 si2000 masuri pentru calmarea situatiei: dolarul se inscrisese pe un trend ascendent iardobanda tinta a Fed-ului a crescut din iunie 1999 pana in ianuarie 2001. Ritmul decrestere a preturilor pe piata imobiliara incepuse sa se reduca (2000 - 2001) iar bursa s-ainscris pe un trend descendent (2000 - 2002). Atunci cand lucrurile pareau sa mearga intr-o directie corecta, a venit momentul ianuarie 2001, posibil fatal pentru economia SUA(instalarea administratiei Bush): o combinatie de horror economic pe termen de timpextrem de lung intre un dolar cu trend descendent (2001 - 2008) si o dobanda tinta foarte


6/8

redusa (2001 - 2004, 2007 - 2008) concretizate in masa monetare si credite excesive,deci inflatie ce aveau sa atate cu violenta incendiul pe care administratia Clinton se pareca tocmai reusise sa il puna sub control. Aici trebuie facuta o precizare importanta. Intremasurile financiar monetare adoptate si efectele acestora in economie exista un decalajin timp. Pentru acest motiv, efectele politicilor din perioada administratiei Clinton s-au

facut simtite pana in 2002, desi administratia Bush schimbase directia cu 180 grade incadin 2001. Un rol decisiv in hiperinflamarea bubble-ului bursei si a bubble-ului imobiliar(martie 2003 - octombrie 2007) se pare ca l-a avut si invazia Irakului in martie 2003(intrarea in razboi in 1941 i-a scos pe americani din criza economica, razboiul din Irak i-aadancit).Cel mai mult se vorbeste despre creditarea excesiva si in conditii de risc mare(asa zisele credite subprime), cand de fapt si acest fenomen este tot un efect, aflandu-se inlantul cauzalitatilor undeva la mijloc.Federal Reserve System (Fed) a coborat rapiddobanda tinta, de la 6,5% in ianuarie 2001 la 1,75% in decembrie 2001, pentru ca in iunie2003 sa o stabileasca si sa o mentina timp de un an la un nivel minim record de 1%(practicat doar pentru un dolar mult mai puternic in urma cu 40 - 50 de ani), incurajandexplozia creditelor. O politica similara este aplicata incepand cu septembrie 2007,

dobanda tinta scazand de la 4,75% la 1,5% in octombrie 2008.Concomitent, SUA a alessa imprime dolarului un trend descendent incepand tot din aceeasi perioada, inceputulanului 2001 (de la 1,209 Euro in octombrie 2000 la 0,736 Euro in 2008), aruncand pepiata un exces de masa monetara . Ambele masuri au avut drept consecinta, dupa cum erade asteptat, cresterea cererii pentru produse, de larg consum sau de folosinta indelungata,dar si pentru produse oferite pe alte piete, si anume burse si piata imobiliara (care au sivalenta de investitii sau in primul rand de investitii).Trebuie remarcat si faptul ca prinmentinerea unui dolar tot mai slab, modalitate prin care SUA si-au finantat deficitulimens al balantei externe (diferenta dintre importuri si exporturi), problemele prin caretrecea economia americana au fost exportate, criza capatand caracter international(caderea pietelor imobiliare, prabusirea unor banci importante, dificultatile intregistrate insistemele bancare - in Europa; prabusirea burselor peste tot in lume). Evolutia bursei din1 - 15 octombrie 2008 este comparata cu crash-ul bursei de pe Wall Street din 28 - 29octombrie 1929 (debutul marii recesiuni economice din anii 30) iar evolutia bursei in2007 - 2008 (2000 varful speculatiilor, criza financiara 2000 - 2008) pare comparabila cudeclinul accentuat in 1973 - 1974 pe fondul crizei economice indelungate 1966 - 1982(1966 - varful speculatiilor), dar in acelasi timp economistii americani spun ca actualacriza are aspecte care o fac sa se deosebeasca de toate crizele economice anterioare. Poaterealitatea este ca aceasta criza economica prin care trece SUA (si pe care a exportat-o anide zile imprimand dolarului un trend descendent) prezinta simultan manifestarile ambelormari crize economice anterioare, asa incat pe fondul crizei economice declansate deatingerea unui record al speculatiilor bursiere in ianuarie 2000, mascat de inflatia produsade o politica monetara (masa monetara si credite excesive) contraindicata categoric inastfel de situatii, s-a produs crash-ul bursier din octombrie 2008. In SUA, problemele para fi mai vechi. Nu au aparut in 2007- 2008. Radacinile crizei economice actuale sunt lasfarsitul anilor 90, explozia preturilor pe bursa si piata imobiliara, iar cronicizarea siacutizarea problemelor are drept cauza politica monetara din timpul administratiei Bush.Bubble-ul imobiliar (preturi rupte de realitatea economica) a debutat in 1997, a devenitevident in 2000 si a atins varful la sfarsitul anului 2005. Scaderea preturilor pe piataimobiliara a inceput in 2006 si s-a accentuat in 2007 si mai ales in 2008. In decembrie


7/8

2007 preturile locuintelor scazusera cu 10,4% fata de decembrie 2006, in mai 2008 cu15,8% fata de mai 2007. Conform datelor publicate de Standard&Poors, in iulie 2008preturile cazusera cu 20% fata de iulie 2006. Declinul va continua atata timp cat excesulde oferta (aproape 4.000.000 de locuinte) pe piata imobiliara americana nu se reduce.Bubble-ul bursei de pe Wall Street s-a declansat chiar mai devreme, in 1995. Varful real,

dar mascat de inflatie, a fost atins in ianuarie 2000, cand raportul intre pretul actiunilor sicastigul adus de acestea a ajuns la aproape 45 (nivel record), conform datelor prezentatede economistul Robert Shiller. In octombrie 2007, cand a inceput declinul, raportul erainca disproportionat de mare 27% comparativ cu rata dobanzii tinta a Fed-ului 4,25%.Inainte de prabusirea cotatiilor inregistrata in ultimile zile, raportul nu scazusesemnificativ, fiind 21. Tendintele de pe piata imobiliara si bursa (cresterea periculoasa apreturilor) fiind evidente inca de la sfarsitul anilor 90, administratia Clinton si Fed-uladopta in 1999 si 2000 masuri pentru calmarea situatiei: dolarul se inscrisese pe un trendascendent iar dobanda tinta a Fed-ului a crescut din iunie 1999 pana in ianuarie 2001.Ritmul de crestere a preturilor pe piata imobiliara incepuse sa se reduca (2000 - 2001) iarbursa s-a inscris pe un trend descendent (2000 - 2002). Atunci cand lucrurile pareau sa

mearga intr-o directie corecta, a venit momentul ianuarie 2001, posibil fatal pentrueconomia SUA (instalarea administratiei Bush): o combinatie de horror economic petermen de timp extrem de lung intre un dolar cu trend descendent (2001 - 2008) si odobanda tinta foarte redusa (2001 - 2004, 2007 - 2008) concretizate in masa monetare sicredite excesive, deci inflatie ce aveau sa atate cu violenta incendiul pe care administratiaClinton se pare ca tocmai reusise sa il puna sub control. Aici trebuie facuta o precizareimportanta. Intre masurile financiar monetare adoptate si efectele acestora in economieexista un decalaj in timp. Pentru acest motiv, efectele politicilor din perioadaadministratiei Clinton s-au facut simtite pana in 2002, desi administratia Bush schimbasedirectia cu 180o inca din 2001. Un rol decisiv in hiperinflamarea bubble-ului bursei si abubble-ului imobiliar (martie 2003, octombrie 2007) se pare ca l-a avut si invazia Irakuluiin martie 2003 (intrarea in razboi in 1941 i-a scos pe americani din criza economica,razboiul din Irak i-a adancit) .Cel mai mult se vorbeste despre creditarea excesiva si inconditii de risc mare (asa zisele credite subprime), cand de fapt si acest fenomen este totun efect, aflandu-se in lantul cauzalitatilor undeva la mijloc.Federal Reserve System(Fed) a coborat rapid dobanda tinta, de la 6,5% in ianuarie 2001 la 1,75% in decembrie2001, pentru ca in iunie 2003 sa o stabileasca si sa o mentina timp de un an la un nivelminim record de 1% (practicat doar pentru un dolar mult mai puternic in urma cu 40 ??50 de ani), incurajand explozia creditelor. O politica similara este aplicata incepand cuseptembrie 2007, dobanda tinta scazand de la 4,75% la 1,5% in octombrie2008.Concomitent, SUA a ales sa imprime dolarului un trend descendent incepand tot dinaceeasi perioada, inceputul anului 2001 (de la 1,209 Euro in octombrie 2000 la 0,736Euro in 2008), aruncand pe piata un exces de masa monetara . Dificultatile intregistrate insistemele bancare - in Europa; prabusirea burselor peste tot in lume). crescut din iunie1999 pana in ianuarie 2001. 2002). Ambele masuri au avut drept consecinta, dupa cumera de asteptat, cresterea cererii pentru produse, de larg consum sau de folosintaindelungata, dar si pentru produse oferite pe alte piete, si anume burse si piata imobiliara(care au si valenta de investitii sau in primul rand de investitii).Trebuie remarcat si faptulca prin mentinerea unui dolar tot mai slab, modalitate prin care SUA si-au finantatdeficitul imens al balantei externe (diferenta dintre importuri si exporturi), problemele


8/8

prin care trecea economia americana au fost exportate, criza capatand caracterinternational (caderea pietelor imobiliare, prabusirea unor banci importante, dificultatileintregistrate in sistemele bancare - in Europa; prabusirea burselor peste tot in lume).

Efectele crizei

Summitul de la Camp David a fost de doua ori interesant. Liderii a doua putericare compun actualul Occident - SUA si Uniunea Europeana - au incercat sa gaseascamijloace preventive la criza financiara care zguduie fundamentul capitalismului global.Bush, Sarkozy si Barroso au facut dupa intalnire o promisiune ce suna frumos despre oactiune comuna care ar trebui sa insufle optimism investitorilor la burse, macar timp decateva ore.

In acelasi timp insa a inceput razboiul pentru forma unei lumi noi, care va apareadupa criza financiara. Conflictul intre doua Occidente - America si Europa - revine cutoata forta. Deocamdata guvernele europene si cel american fac acelasi lucru: cu ajutorulsutelor de miliarde de dolari si euro sting incendiul in sectorul financiar, ca focul sa nu seextinda asupra intregii economii mondiale.

Dar desi practica activitatii curente este aproape identica, teoriile, limbajulideologic folosit in fata crizei in America si Europa sunt cu totul altele, cea mai bunadovada in acest sens fiind summitul de la Camp David.

De la Bush si Sarkozy am auzit acolo doua declaratii total diferite pe temaviitorului capitalismului. Bush repeta teza neoliberala ca numai piata libera este rationalasi ca orice interventie si reglementare ar putea avea o influenta catastrofala asupra pieteilibere. Putin convingatoare suna aceste cuvinte in gura unui om care a acceptat cea maimare interventie a guvernului pe pietele financiare din istoria capitalismului.La randul sau Sarkozy a spus direct ca, atunci cand criza va fi aplanata, capitalismul nutrebuie insanatosit de cei care l-au stricat. In limbajul subinteles al politicii franceze estevorba de acei speculanti globali avizi si lipsiti de imaginatie - banci si fonduri deinvestitii. Sarkozy propune franarea capitalismului global prin reglementari globale

Ne-am aflat pe frontul vechii dispute intre modelul capitalismului anglo-saxon sicel continental. Iar faptul ca nu a fost o simpla contradictie intre doi lideri o demonstreazareactiile de pe cele doua maluri ale Atlanticului. "Le Monde" il lauda pe Sarkozy,"Washington Post" avertizeaza asupta "capitalismului de stat" european. Intelectualulfrancez Emmanuel Todd anunta sfarsitul Americii si cresterea puterilor asiatice, in timpde McCain il ataca pe Obama pentru ca este mai aproape de "socialistii europeni".Sarkozy a mai spus la Camp David ca lumea dupa criza nu va mai fi condusa deamericani, in primul rand pentru ca ei au provocat-o, si, in al doilea rand, pentru caAmerica va iesi din criza mult mai slabita decat alte centre ale capitalismului - europenesi asiatice. Nu stim daca este un diagnostic adevarat, dar are in mod sigur un uriaspotential politic.

Sarkozy a propus ca de criza sa se ocupe impreuna grupul G-8 si grupul G-5.Aceasta inseamna construirea unei mari coalitii de state ale Europei si Asiei, avand osingura prioritate: inlaturarea dominatiei globale a Americii sau cel putin eliberarea desub influenta ei.

Dupa cum vedem, criza financiara inceputa in America a pus mai mult gaz pe focin noul razboi al celor doua Occidente decat interventia americana in Irak de acum cativaani.

criza economica 2008

Documents