criminalistica0311 (1)

ÎN ATENŢIA MEMBRILOR ÎN ATENŢIA MEMBRILOR ASOCIAŢIEI CRIMINALIŞTILOR ASOCIAŢIEI CRIMINALIŞTILOR

DIN ROMÂNIADIN ROMÂNIAŞI A CELOR INTERESAŢIŞI A CELOR INTERESAŢI

On October 26th – 27th 2011, Romanian Forensic Association, in cooperation with Forensic Science Institute within General Inspectorate of Romanian Police and with the International Agency for Crime Prevention and Security Policies, will organize, in Bucharest, the International Symposium with the following topics:

1. New techniques and dactiloscopic methods of person identifi cation;

2. New forensic techniques and means used during the research on crime scene.

We ask those who want to present communications to send them until the

date of September 12th 2011, to the following address: Romanian Forensic Association, Dacia Avenue, nr. 55, ap.1, Bucharest, 1st district, postal code 010406, post offi ce 22, or to [email protected].

The communications will be presented in Romanian and in English and shall not exceed 5-7 pages (A4). At the end of each communication, it will be presented the bibliography used.

For further details related to this manifestation, call:

021.210.33.44 or 0740.060.696.General Secretary - Manager col. (r) prof. Vasile Lăpăduşi

În zilele de 26 şi 27 octombrie 2011, Asociaţia Criminaliştilor din România, în parteneriat cu Institutul de Criminalistică din cadrul I.G.P.R. şi Agenţia Internaţională pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate, va organiza, la Bucureşti, Simpozionul internaţional cu următoarele teme:

1. Noi tehnici şi metode dactiloscopice de identifi care a persoanei;

2. Noi tehnici şi metode criminalistice care se folosesc pe timpul cercetării la faţa locului.

Cei care vor să prezinte comunicări, îi rugăm să le trimită până pe data de 12 septembrie 2011, la următoarea

adresă: Asociaţia Criminaliştilor din România, Bdul Dacia, nr. 55, ap.1, Bucureşti, sector 1, cod poştal 010406, OP 22, sau pe [email protected].

Comunicările vor fi trimise în limba română şi în limba engleză şi nu trebuie să depăşească 5-7 pagini (A4). La sfârşitul fi ecărei comunicări se va prezenta bibliografi a folosită.

Alte date în legătură cu această manifestare se pot obţine la telefoanele:

021.210.33.44 sau 0740.060.696.

Secretar general - administratorcol (r.) prof. Vasile Lăpăduşi

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării

Ştiinţifi ce din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

TO THE ATTENTION OF THE MEMBERS OF ROMANIAN FORENSIC ASSOCIATION

AND TO WHOM IT MAY CONCERN

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografi e: Marius Roşu.

I.S.S.N. 2069-2625LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fi ind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certifi cat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat de

Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fi scal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertifi cat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUŞI Redactor – şef adjunct: Nicolae GROFU Redactori: Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa GREJDINOIU, Renata-Minodora WATSON Mihaela Irina CONSTANTINESCU, Marin RUIU, Horaţiu MĂNDĂŞESCU, Cristian DUMITRESCU. Traducerea: Renata-Minodora WATSON şi Răzvan Dobârceanu Trezorier: Mihai IVANICI.

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist COSTICĂ TĂNASE

Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA şi Mihai IVANICI Contabilitate: ILEANA-CAMELIA GRIGORE Tel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MÂRZA

Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDUŞI

C U P R I N SC U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifi ce din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

Preşedinte de onoare:Academician Marius SALA,vicepreşedinte al Academiei RomânePreşedinte:Prof. univ. dr. Lazăr CÂRJAN,preşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România, decan al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Spiru Haret”;Vicepreşedinţi:Lector univ. dr. Iancu ŞTEFAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;General maior magistrat (r) conf. univ. dr. Dan VOINEA,prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Chestor de poliţie drd. Gabriel ŢÎRU, directorul Institutului de Criminalistică al I.G.P.R.,Prof. univ. dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică; Chestor dr. Jănică ARION-ŢIGĂNAŞU, Director general al D.G.A.; Comisar-şef conf. univ. dr. Constantin DUVAC;Chestor de poliţie drd. Vasile VIOREL, directorul D.G.P.M.B.; Conf. univ. dr. Gheorghe PĂŞESCU, Universitatea „Dimitrie Cantemir”;Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Prof. univ. dr. habilitat Mihail GHEORGHIŢĂ, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Conf. univ. dr. GHEORGHE GOLUBENCO, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;LAZARENKO LINA, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Dr. ing. Cătălin GRIGORAŞ, University of Colorado Denver, S.U.A.;Prof. dr. SAVERIO FORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav YANEV, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor principal de poliţie drd. Aurel VLĂDULESCU;Prof. univ. dr. Valentin IFTENIE, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Dr. George BĂLAN, Consiliul Superior al Magistraturii;Ing. MIRCEA FIERBINŢEANU, expert judiciar;General de divizie (r) dr. Gavril Dorelu ŢĂRMUREAN, membru al Asociaţiei Criminaliştilor din România;Comisar-şef drd. Romică POTORAC, director adjunct al Institutului de Criminalistică;Viorel Gheorghe GAVRA, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor;Comisar-şef drd. Crişan-Mucenic LĂZUREANU, directorul Centrului Chinologic - Sibiu;Lector univ. drd. Nicolae GROFU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef drd. Viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Lector univ. drd. Pantelimon BOŞTINĂ, Universitatea „Titu Maiorescu”;General maior (r) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Lector univ. dr. Gheorghe IULIAN IONIŢĂ, Universitatea Româno-Americană BucureştiComisar-şef dr. Georgeta STOIAN, Institutul de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Octavian Conicescu, Institutul de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf. univ. dr. Nicolae VĂDUVA, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Ing. Anca BĂLAN, director general al fi rmei Chronos;Col. Vasile DOANĂ, procuror D.N.A.;Comisar-şef Ionel NECULA, Institutul de Criminalistică;Jurist Ciprian IONESCU - B.C.R.Comisar-şef Grigore PĂTRUŢ, şeful Serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Lector univ. dr. Gabriela MATEI – Universitatea Ecologică;Lector univ. dr. Constantin DRĂGHICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. Florin BOBIN, Universitatea „Spiru Haret” - Craiova;Avocat dr. Adrian-Cristian MOISE;Dr. Cristian DUMITRESCU, B.C.R. Lector univ. drd. Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”

Pag.

693. LIPSĂ DE RĂSPUNDERE ÎN ADOPTAREA „PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE EXPERT CRIMINALIST PRIVAT, ÎNFIINŢAREA, ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COLEGIULUI EXPERŢILOR CRIMINALIŞTI PRIVAŢI DIN ROMÂNIA” DAN VOINEA, VASILE LĂPĂDUŞI

696. INTERPRETAREA URMELOR DE LA LOCUL FAPTEI VALENTIN SITARU, BOGDAN GEORGESCU VASILE LĂPĂDUŞI

701. SUCCESIUNEA ASOCIAŢIEI DE INSECTE NECROFAGE ÎN CAZUL UNUI DECES SUSPECT LAVINIA PAUL ANA-MARIA KRAPAL ANA-MARIA PETRESCU

704. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA DACTILOSCOPIEI ( I ) VASILE LĂPĂDUŞI IONEL NECULA MIHAI IVANICI

708. PARTICULARITĂŢI ALE INVESTIGĂRII INFRACŢIUNILOR INFORMATICE DIN CATEGORIA PORNOGRAFIEI INFANTILE ADRIAN CRISTIAN MOISE

713. CERTITUDINEA PROBELOR CRIMINALISTICE ŞI CORELAREA LOR ÎN ACCIDENTELE DE TRAFIC RUTIER MIRCEA FIERBINŢEANU

716. COMPANIA SIRCHIE ÎN VIZITĂ LA ASOCIAŢIA CRIMINALIŞTILOR DIN ROMANIA RENATA-MINODORA WATSON

719. DIFERENŢIEREA PROBELOR DE MATERIAL SCRIPTURAL DE TIPUL PASTELOR PENTRU PIX PRIN METODE FIZICO-CHIMICE MARIA GEORGETA STOIAN DANIELA LAURA FERARU

725. VALORIFICAREA URMELOR ŞI MICROURMELOR DE VOPSEA PRIN EXPERTIZE FIZICO-CHIMICE MARIA GEORGETA STOIAN GEORGETA ANDREESCU ELENA GALAN

732. FOTOGRAFIA DIGITALĂ ÎN CRIMINALISTICĂ RĂZVAN-NICU DOBÂRCEANU

737. DISPARIŢIILE DE ORIGINE NECUNOSCUTĂ ALE MINORILOR CRISTIAN-EDUARD ŞTEFAN

740. BIOMETRICA MULTIMOD : INGINERIE , INTIMITATE ȘI ACCEPTANȚĂ SOCIALĂ ARDELEAN IONUT

692 CRIMINALISTICA NR. 3 (75), IUNIE 2011, VOL. XI

TABLE OF CONTENTSTABLE OF CONTENTSPag.

693. LACK OF LIABILITY IN ADOPTING THE „LAW DRAFT RELATED TO EXERCISING THE PROFESSION OF PRIVATE FORENSIC EXPERT, INCORPORATION, ORGANISATION AND OPERATION OF ROMANIAN COLLEGE OF PRIVATE FORENSIC EXPERS” DAN VOINEA, VASILE LĂPĂDUŞI

696. INTERPRETATION OF TRACES ON CRIME SCENE VALENTIN SITARU, BOGDAN GEORGESCU VASILE LĂPĂDUŞI

701. THE SUCCESSION OF THE ASSOCIATION OF NECROPHAGOUS INSECTS IN CASE OF SUSPICIOUS DEATH LAVINIA PAUL ANA-MARIA KRAPAL ANA-MARIA PETRESCU

704. APPEARANCE AND EVOLUTION OF DACTILOSCOPY (I) VASILE LĂPĂDUŞI IONEL NECULA MIHAI IVANICI

708. CHARACTERISTICS OF THE COMPUTER CRIMES INVESTIGATION FROM THE CHILD PORNOGRAPHY CATEGORY ADRIAN CRISTIAN MOISE

713. CERTITUDE OF FORENSIC EVIDENCE AND ITS CORRELATION WITH ROAD TRAFFIC ACCIDENTS MIRCEA FIERBINŢEANU

716. SIRCHIE IN VISIT AT ROMANIAN FORENSIC ASSOCIATION RENATA-MINODORA WATSON

719. DIFFERENTIATION OF SCRIPTURAL MATERIALS SAMPLES SUCH AS BALLPOINT INKS FOR PEN BY PHYSICAL-CHEMICAL METHODS MARIA GEORGETA STOIAN DANIELA LAURA FERARU

725. CAPITALIZATION OF PAINT TRACES BY PHYSICAL-CHEMICAL EXAMINATION MARIA GEORGETA STOIAN GEORGETA ANDREESCU ELENA GALAN

732. JUDICIAL PHOTO IN FORENSIC SCIENCE RĂZVAN-NICU DOBÂRCEANU

737. MYSTERIOUS DISAPPEARANCES OF UNDERAGE CHILDREN CRISTIAN-EDUARD ŞTEFAN

740. MULTIMODAL BIOMETRICS: ENGINEERING, INTIMACY AND SOCIAL ACCEPTANCE ARDELEAN IONUT

BUNUL DE TIPAR A FOST ACORDAT DE REDACTORUL-ŞEF

Varianta în limba engleză a revistei se afl ă pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILOR ŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna august 2011. Cei care doresc să-şi asigure

procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De

asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei,

tot prin serviciile de criminalistică, la Institutul de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL

CRIMINALISTICA NR. 3 (75), IUNIE 2011, VOL. XI 693

EditorialEditorial

LIPSĂ DE RĂSPUNDERE ÎN ADOPTAREA „PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND

EXERCITAREA PROFESIEI DE EXPERT CRIMINALIST PRIVAT, ÎNFIINŢAREA,

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA COLEGIULUI EXPERŢILOR CRIMINALIŞTI

PRIVAŢI DIN ROMÂNIA”

LACK OF LIABILITY IN ADOPTING THE „LAW DRAFT RELATED TO EXERCISING THE PROFESSION OF PRIVATE FORENSIC

EXPERT, INCORPORATION, ORGANISATION AND OPERATION OF ROMANIAN COLLEGE OF PRIVATE FORENSIC EXPERS”

AbstractIn this article are presented some of the activities undertaken for the elaboration of

„Law Draft related to exercising the profession of private forensic expert, the incorporation, organisation and operation of Romanian College of Private Forensic Experts”. There are also emphasised the burdens occurred during the debate of it in Romanian Parliament.

Key words: law draft; liberalizing the activity of forensic expertise; Romanian College of Private Experts; CEDO practice; Project of Lisbon; private forensic laboratories.

RezumatÎn acest articol sunt prezentate unele dintre activităţile întreprinse pentru elaborarea

„Proiectului de Lege privind exercitarea profesiei de expert criminalist privat, înfi inţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Experţilor Criminalişti Privaţi din România”. Totodată, sunt scose în evidenţă difi cultăţile care au apărut pe parcursul discutării lui în Parlamentul României.

Cuvinte cheie: Proiect de Lege; liberalizarea activităţii de expertiză criminalistică; Colegiul Experţilor Criminalişti Privaţi din România; practica CEDO; Tratatul de la Lisabona; laboratoare de criminalistică private.

General maior (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA,prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România

Col (r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI, secretar generalal Asociaţiei Criminaliştilor din România


INTERPRETAREA URMELOR DE LA LOCUL FAPTEI

INTERPRETATION OF TRACES ON CRIME SCENE

AbstractThe article presents some issues related to the importance of interpretation of traces

on crime scene. It is emphasized the role and importance of the scientifi c means and methods for the discovery, determination, interpretation and examination of traces and material evidence in the identifi cation of persons who created them in the crime fi eld. All theoretical issues are supported by the examinations performed during the investigation of crime scene in a case of aggravated murder. That is the murder of Bogdan Dan, from Bucharest.

Key words: interpretation of traces by forensic experts; the traces discovered inside and outside the garden of the premise where the fact was committed; report of technical-scientifi c fi ndings; observations of criminal body.

RezumatArticolul prezintă unele aspecte privind importanţa interpretării urmelor la locul faptei.

Sunt scoase în evidenţă rolul şi importanţa mijloacelor şi metodelor ştiinţifi ce în vederea descoperirii, fi xării, interpretării şi examinării urmelor şi mijloacelor materiale de probă pentru identifi carea persoanelor care le-au creat în câmpul infracţional. Toate problemele teoretice sunt susţinute cu examinările făcute în cazul investigării locului faptei într-un caz de omor califi cat. Este vorba de uciderea lui Bogdan Dan, din Bucureşti.

Cuvinte cheie: Interpretarea urmelor de către criminalişti; urmele descoperite în interiorul şi exteriorul curţii imobilului unde s-a produs fapta; raportul de constatare tehnico-ştiinţifi că; aprecieri ale organului de urmărire penală.

Comisar de poliţie Valentin SITARU, expert criminalist în cadrul D.G.P.M.B.

Procuror Alexandru Bogdan GEORGESCU, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti

Col (r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI, redactor-şef Revista Română de Criminalistică


SUCCESIUNEA ASOCIAŢIEI DE INSECTE NECROFAGE ÎN CAZUL UNUI DECES SUSPECT

THE SUCCESSION OF THE ASSOCIATION OF NECROPHAGOUS INSECTS IN CASE OF SUSPICIOUS DEATH

AbstractForensic entomology is primarily associated with death investigations, representing the

border where entomology and forensic sciences interfere. In our research we considered the hypothesis of death by suspicious causes, using a fox (Vulpes vulpes) corpse exposed outdoors. The research was conducted over two months, during this time the experiment was monitored daily. We wanted to emphasize the role of necrophagous insects in identifying post-mortem interval in case of suspicious death, and to characterize the insects succession on the body depending on temperature and humidity, factors that can infl uence the rate of succession and decomposition.

Key words: forensic entomology, suspicious death, necrophagous insects, post-mortem interval.

RezumatEntomologia medico-legală sau judiciară este asociată în primul rând cu investigaţiile

criminalistice privind decesul unei persoane, reprezentând graniţa unde entomologia şi criminalistica interferă. În cercetarea noastră am luat în calcul ipoteza unui deces suspect, folosind cadavrul unui exemplar de vulpe (Vulpes vulpes), expus în aer liber. Cercetarea s-a desfăşurat pe parcursul a două luni, timp în care experimentul a fost monitorizat zilnic. Am dorit să evidenţiem rolul insectelor necrofage în determinarea intervalului post-mortem în cazul unui deces suspect, şi să caracterizăm succesiunea insectelor pe cadavru în funcţie de temperatură şi umiditate, factori ce pot infl uenţa rata succesiunii şi descompunerii.

Cuvinte cheie: entomologie medico-legală, deces suspect, insecte necrofage, interval post-mortem.

Drd. Biolog Lavinia PAULMembru al Asociaţiei Nord-Americane de Entomologie Legală

Drd. Biolog Ana-Maria KRAPALMasterand Biolog Ana-Maria PETRESCU


APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA DACTILOSCOPIEI (I)

APPEARANCE AND EVOLUTION OF DACTILOSCOPY (I)

AbstractBeginning with this article, we shall present some considerations related to the

appearance and evolution of dactiloscopy. The issues concerning identifi cation of the persons who committed anti-social acts and the victims of crimes were approached by a range of specialists, the results of their studies and investigations being applied by police bodies. Among all methods, the most successful one which is still applied currently is the identifi cation of person by fi ngerprints.

Key words: dactiloscopy; fi ngerprints; William J. Herschel; Henry Faulds; Francis Galton; Scientifi c Congress of the countries in South America; identifi cation offi ces.

RezumatÎncepând cu acest articol, vom prezenta unele consideraţii referitoare la apariţia şi

evoluţia dactiloscopiei. Despre problemele legate de identifi carea persoanelor, care au comis fapte antisociale şi a victimelor infracţiunilor, s-au preocupat o serie de specialişti, rezultatele studiilor şi cercetărilor au fost puse în practică de către organele de poliţie. Dintre toate metodele cea mai reuşită, care şi în prezent se aplică, este identifi carea persoanei după amprentele digitale.

Cuvinte cheie: dactiloscopie; amprente digitale; William J. Herschel; Henry Faulds; Francis Galton; Congresul ştiinţifi c al ţărilor din America de Sud; birourile de identifi care.

Col. (r.) prof. Vasile LĂPĂDUŞI – redactor-şefComisar-şef de poliţie Ionel NECULA – expert criminalist

Institutul de Criminalistică din I.G.P.R.Comisar-şef de poliţie Mihai IVANICI

– Institutul de Criminalistică din I.G.P.R.


PARTICULARITĂŢI ALE INVESTIGĂRII INFRACŢIUNILOR INFORMATICE

DIN CATEGORIA PORNOGRAFIEI INFANTILECHARACTERISTICS OF THE COMPUTER CRIMES

INVESTIGATION FROM THE CHILD PORNOGRAPHY CATEGORY

AbstractThe Internet represents the main instrument in the development of child pornography.

This paper presents several defi nitions of child pornography, the main locations where digital evidence can be found in the case of the computer crimes from the child pornography category, and also the steps that investigators should follow in order to locate digital evidence. The electronic trace on the Internet as an evidence means is also analyzed, as well as the techniques and the instruments that are used in order to discover the most frequent activities on the Internet regarding child pornography..

Key words: child pornography; virtual child pornography; computer crimes; digital evidence; the electronic trace.

RezumatInternetul reprezintă instrumentul principal în dezvoltarea pornografi ei infantile. Această

lucrare prezintă mai multe defi niții ale pornografi ei infantile, principalele locuri în care se găsesc probele digitale în cazul infracțiunilor informatice din categoria pornografi ei infantile, precum și pașii pe care investigatorii trebuie să-i urmeze pentru a localiza probele digitale. De asemenea, se prezintă și se analizează urma electronică pe Internet ca mijloc de probă și tehnicile și instrumentele utilizate pentru a descoperi cele mai des întâlnite activități pe Internet în legătură cu pornografi a infantilă.

Cuvinte cheie: pornografi e infantilă, pornografi e infantilă virtuală, infracțiuni informatice, probe digitale, urma electronică.

Dr. Adrian Cristian MoiseAvocat Baroul Dolj

[email protected]


CERTITUDINEA PROBELOR CRIMINALISTICE ŞI CORELAREA LOR ÎN ACCIDENTELE

DE TRAFIC RUTIERCERTITUDE OF FORENSIC EVIDENCE AND ITS CORRELATION

WITH ROAD TRAFFIC ACCIDENTS

AbstractThis topic represents a brief presentation of a wider scientifi c work which deals with

forensic evidence, the forensic material means of evidence and its correlation with traffi c road accidents, caused by guilt or other causes. The manner of approaching the topic consists in the fact that the specifi city of fi ndings on crime scene of road traffi c accidents cannot be reconstituted since, on the way, everything is in movement and the traces may be damaged very easy.

Key words: evidence, material traces, forensic science, correlation.

RezumatTema de faţă reprezintă o prezentare succintă a unei lucrări ştiinţifi ce mai extinse, ce

tratează probele criminalistice, mijloacele materiale de probă criminalistice şi corelarea lor în accidentele de trafi c rutier, produse din culpă sau din alte cauze. Modalitatea de tratare a problematici constă în faptul că specifi cul constatării la faţa locului a accidentelor de trafi c rutier nu se poate reconstitui, deoarece pe drum, totul este în mişcare şi urmele se pot denatura uşor.

Cuvinte cheie: probe, urme materiale, criminalistică, corelare.

Mircea FIERBINŢEANUexpert tehnic auto judiciar,

preşedintele Comisiei juridice aAsociaţiei Criminaliştilor din România

COMPANIA SIRCHIE ÎN VIZITĂ LA ASOCIAŢIA CRIMINALIŞTILOR DIN ROMANIA

SIRCHIE IN VISIT AT ROMANIAN FORENSIC ASSOCIATION

AbstractFor over 75 years and servicing well over 100 countries Sirchie has been the source for

criminal investigation products, custom vehicles and accredited training to the worldwide law enforcement community. Combining fi rst class customer service and adhering to strict manufacturing quality standards enables Sirchie to support and assist a demanding forensic market.

Key words: fi berglass brushes, master expert latent print kit, search all-purpose fi eld kit, krimesite direct view kit with black talon, the krimesite imager direct view kit, scan-n-fi nd imager.

RezumatDeservind mai mult de 75 de ani peste 100 de ţări, Sirchie este o fi rmă de referinţă

pentru produse necesare investigaţiilor criminalistice, vehicule particularizate şi pentru instruire în aplicarea legilor comunităţii. Combinând serviciile de primă clasă pentru clienţi cu aderarea la standarde de înaltă calitate a producţiei, Sirchie colaborează şi sprijină cererea pieţei criminalistice.

Cuvinte cheie: pensule din fi bră de sticlă, trusa profesională pentru amprente latente, trusa „ Search-All Purpose Field Kit”, dispozitivul Krimesite cu vizor de corecţie cu talon negru, dispozitivul Krimesite cu vizor de corecţie, dispozitivul de imagini Scan-N-Find.

Jurist Renata Minodora WATSON


DIFERENŢIEREA PROBELOR DE MATERIAL SCRIPTURAL DE TIPUL PASTELOR PENTRU

PIX PRIN METODE FIZICO-CHIMICE

DIFFERENTIATION OF SCRIPTURAL MATERIALS SAMPLESSUCH AS BALLPOINT INKS FOR PEN BY PHYSICAL-CHEMICAL

METHODS

AbstractBallpoint inks containing the following major components: solvents (50%), dyes and

pigments (25%) and resins (25%). Ink analysis is currently limited to comparing the profi le of organic dyes/pigments. In order to establish correlations and possible discrimination of writing inks and ballpoint inks, several kinds of blue ballpoint inks of different colors from different manufacturers were selected on the Romanian market and have been studied by different physical-chemical methods: written examination in infrared and ultraviolet light, using the video spectral comparator VSC 5000, Raman spectrometry, infrared spectrometry and thin layer chromatography.

Inks and ballpoint inks scriptural materials type can be differentiated by determining their optical properties, by comparing the organic dyes/pigments profi le; the most conclusive results in their comparative examination are obtained by thin layer chromatography. Chemical analysis involving destructive analysis, which must be approved by the judicial body.

Key words: inks and ballpoint inks, physical-chemical examination, similarities/differences

RezumatCerneala pentru pixuri conţine următorii compuşi majori: solvenţi (50%), coloranţi

şi pigmenţi (25%) şi răşini (25%). Analiza cernelurilor se limitează în mod curent la compararea profi lului coloranţilor organici/pigmenţilor. În vederea stabilirii unor corelaţii şi posibilităţi de discriminare a cernelurilor şi pastelor de scris, câteva tipuri de paste de pix de culoare albastră de diferite nuanţe, de la diferiţi producători, au fost selectate de pe piaţa românească şi au fost studiate prin diferite metode fi zico-chimice: examinarea scrisului în lumină infraroşie şi ultravioletă, folosind comparatorul video spectral VSC 5000, prin spectrometrie Raman, prin spectrometrie în infraroşu şi prin cromatografi e pe strat subţire.

Materialele scripturale de tipul cernelurilor/pastelor pentru pix pot fi diferenţiate prin determinarea proprietăţilor lor optice, prin compararea profi lului coloranţilor organici/ pigmenţilor; prin cromatografi e pe strat subţire se obţin cele mai concludente rezultate în examinarea comparativă a acestora. Analizele chimice implică o analiză distructivă, care trebuie să fi e autorizată de către organul judiciar.

Cuvinte cheie: materiale scripturale de tipul cernelurilor sau pastelor pentru pixuri, examinarea fi zico-chimică, asemănări/deosebiri.

Comisar-şef de poliţie dr. ing. chimist Maria Georgeta STOIANDrd. fi zician-chimist Daniela Laura FERARU

Institutul de Criminalistică Serviciul Expertize Fizico-Chimice


VALORIFICAREA URMELOR ŞI MICROURMELOR DE VOPSEA

PRIN EXPERTIZE FIZICO-CHIMICECAPITALIZATION OF PAINT TRACES

BY PHYSICAL-CHEMICAL EXAMINATION

AbstractPaint traces found at the crime scene, on the road, on the motor vehicles or items of

clothing from the victims, on the objects used in committing the offense, on the walls, on glass fragments, on the hair or nails etc., is relevant evidence which, through the range of information offered is the „fi ngerprint” în starting the path to truth.

Particularly important in describing the characteristics of paint samples are appearance, color, layering - the number, thickness and sequence of layers, the chemical composition of the layers, the pigment/fi ller and the binder material. When possible, it can be also compared the paint fragments between them.

The paper presents some criminal cases have involved the analysis of paint samples that remained on the crime scene and were sent for examinations to forensic chemistry laboratories of the Forensic Science Institute. In the examples presented, morphological and physical-chemical examinations of paint samples had a decisive role in determining guilt or innocence of suspects.

Key words: forensic chemistry, capitalization of paint traces, spectrometric methods, physical-chemical characteristics.

RezumatPeliculele de vopsea descoperite la locul faptei, pe carosabil, pe autovehicule sau pe

obiectele de îmbrăcăminte a victimelor, pe obiectele folosite în săvârşirea infracţiunii, pe pereţi, fragmente de sticlă, pe păr sau unghii etc. reprezintă probe relevante, care, prin gama de informaţii oferite, constituie „amprenta” de la care începe drumul spre afl area adevărului.

Caracteristicile deosebit de importante în descrierea probelor de vopsea sunt aspectul, culoarea, stratifi carea - numărul, grosimea şi succesiunea straturilor, compoziţia chimică a straturilor, a pigmentului/materialului de umplutură şi liantului. Când este posibil, se pot compara şi fragmentele între ele.

În lucrare sunt prezentate câteva dintre cauzele penale care au presupus analiza probelor de vopsea care au rămas la faţa locului şi au fost trimise spre analiză în laboratoarele de chimie judiciară ale Institutului de Criminalistică. În exemplele prezentate examinarea morfologică şi fi zico-chimică a peliculelor şi micropeliculelor de vopsea a avut un rol decisiv în stabilirea vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanelor suspecte.

Cuvinte cheie: chimia judiciară, valorifi carea urmelor de vopsea, metode spectrometrice, caracteristici fi zico-chimice.

Comisar-şef de poliţie dr. ing. chimist Maria Georgeta StoianComisar-şef de poliţie chimist Georgeta AndreescuSubcomisar de poliţie drd. ing. chimist Elena Galan

Institutul de Criminalistică Serviciul Expertize Fizico-Chimice


FOTOGRAFIA DIGITALĂ ÎN CRIMINALISTICĂ

JUDICIAL PHOTO IN FORENSIC SCIENCE

AbstractThe author presents the stages of photographical art during time, from the image

discovered by Aristotel to nowadays digital images. Furthermore, parallel with the evolution of foto tehnique, are showed its implications in forensics and in the act of justice.

Key words: digital foto, judiciary foto, pixels, resolution.

RezumatAutorul prezintă etapele pe care arta fotografi că le-a parcurs de-a lungul timpului, de

la imaginea descoperită de Aristotel la imaginile digitale din zilele noastre. Mai mult, odată cu descrierea evoluției tehnicii fotografi ce sunt prezentate implicațiile pe care aceasta le-a avut, de-a lungul anilor, în criminalistică și, implicit, în actul de înfăptuire a justiției.

Cuvinte cheie: fotografi e digitală, fotografi e judiciară, pixeli, rezoluție.

Specialist criminalist Răzvan Nicu DOBÂRCEANUInstitutul de Criminalistică, I.G.P.R.

DISPARIŢIILE DE ORIGINE NECUNOSCUTĂ ALE MINORILOR

MYSTERIOUS DISAPPEARANCES OF UNDERAGE CHILDREN

AbstractPursuant to previous studies, where the author approached the phenomenon of

disappearance of underage children from the perspective of the activity of investigation on crime scene and of that of identifi cation of disappeared underage children through the technique of digital aging of photo, in this study, the author presents the main particularities of mysterious disappearances of underage children.

Key words: disappearance, underage child, mysterious.

RezumatDupă ce în studiile precedente, autorul a abordat fenomenul dispariţiei minorilor din

perspectiva activităţii de cercetare la faţa locului şi a celei de identifi care a minorilor dispăruţi prin intermediul tehnicii de îmbătrânire digitală a fotografi ei, în studiul de faţă, autorul descrie principalele particularităţi ale dispariţiilor de origine necunoscută ale minorilor.

Cuvinte cheie: dispariţie, minor, necunoscut.

Asist. univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEFANAcademia de Poliţie „Al.I. Cuza”


BIOMETRICA MULTIMOD: INGINERIE, INTIMITATE ŞI ACCEPTANŢĂ SOCIALĂ

MULTIMODAL BIOMETRICS: ENGINEERING, INTIMACY AND SOCIAL ACCEPTANCE

AbstractRecognition of biometric signals concerned the scientifi cally community for a number

of years. Taken into consideration are different physiological or behavioral characteristics like fi ngerprints, iris, gait, face shape, veins etc. Of these, signal processing of fi ngerprints for forensic purposes equally interests the judicial community. As a result of these efforts scientifi c tools like AFIS appeared. The current trend is to perform recognition of individuals using multiple biometrics or more instances of representation. Multiple biometrics has emerged as a response to the needs of accuracy and increased reliability. Engineering deals with issues such as design, functionality, fusion of information etc. There is another problem that needs to be dealt with: the increased performance of biometric systems raises fears related to the control of the use of these systems. Hence the need for legal regulations.

Key words: unimodal vs multimodal, design, information, fusion, correlation, acceptance.

RezumatRecunoașterea semnalelor biometrice preocupă comunitatea științifi că de un număr de

ani. Se iau în considerare diferite caracteristici fi ziologice sau de comportament precum amprentele, irisul, mersul, forma feței, venele etc. Dintre acestea, prelucrarea semnalelor provenite din amprente îi interesează și pe criminaliști în aceeași măsură. Din aceste preocupări comune au rezultat unelte științifi ce precum AFIS-ul. Tendința actuală este însă de a efectua recunoașteri de indivizi utilizând mai multe biometrici sau mai multe instanțe ale unei reprezentări. Biometrica multimod a apărut ca răspuns la nevoile de precizie și siguranță crescute. Ingineria se ocupă de probleme precum design-ul, moduri de lucru, fuziunea informației etc. Mai apare însă o problemă : odată cu creșterea performanțelor sistemelor biometrice apar temeri ale indivizilor legate de scăparea de sub control a utilizării acestor sisteme. De aici apare nesitatea reglementărilor legale.

Cuvinte cheie: unimod vs. multimod, design, informație, fuziune, corelarea informației, acceptanță.

Inspector de poliţie ing. drd. Ionuţ ARDELEAN Serviciul de Comunicaţii şi informatică, I.P.J. Maramureş

cu un senzor optic care înregistrează amprenta. În timp ce scenariul 1 combină informații moderat independente, scenariile 2 și 3 combină informații independente total sau slab dependente ceea ce este de asteptat a oferi un mai mare câștig în creșterea acurateții recunoașterii. Această îmbunătățire are două inconveniente din punct de vedere al utilizatorului, acela de a fi nevoit să ofere mai multe date despre el însuși și creșterea timpului de achiziție. În cazul scenariului 4, numai o singură intrare poate fi achiziționată și comparată cu baza de date în timpul recunoașterii; alternativ se pot face mai multe achiziții pentru a valida comparația. Scenariul 5 combină reprezentări diferite și algoritmi de comparare diferiți pentru creșterea acurateții recunoașterii.

Din punct de vedere matematic scenariile 4 și 5 combină informații puternic corelate și este de aşteptat ca rezultatele schemelor să ofere îmbunătățiri minime ale acurateții recunoașterii, fi ind însă mai orientate spre efi ciența costurilor decât scenariile 2 și 3. Scenariile 4 și 5 sunt de asemenea mai exigente din punct de vedere al resurselor de calcul și de depozitare necesare.

Intimitatea individului și aceptanța socială

Factorii umani dictează succesul unui sistem biometric într-o foarte mare măsură. Ușurința și confortul în interacțiunea umană contribuie la acceptarea sa. De exemplu dacă un sistem biometric este capabil a măsura o caracteristică umană fără a avea contact cu individul, precum sistemele de recunoaștere a feței, vocii, irisului, acestea pot fi percepute ca fi ind mai prietenoase și mai igienice. În plus, tehnologiile biometrice ce necesită puțină participare din partea utilizatorului pot fi percepute ca fi ind mai convenabile. Pe de altă parte, sistemele ce nu necesită participarea utilizatorului sau cele care fac recunoașterea fără cunoștința subiectului sunt văzute ca o amenințare la adresa intimității multor indivizi.

Procesul recunoașterii în sine diseminează din păcate informații private. Spre exemplu dacă o persoană este identifi cată de fi ecare dată când face cumpărături, informația cu privire la locul și natura cumpărăturilor poate fi colectată și utilizată în scopuri comerciale. Problema intimității devine și mai serioasă în cazul sistemelor biometrice deoarece caracteristicile fi ziologice analizate pot oferi și informații referitoare la starea de sănătate a indivizilor. Retina, de exemplu, oferă informații despre diabet și tensiune arterială. Mai mult, temerile oamenilor se referă și la faptul că identifi catorii biometrici pot fi utilizați la corelarea informației din mai multe baze de date ale unor diferite sisteme informatice aparținând unor varii instituții.

Privind partea pozitivă a situației, biometricele pot fi utilizate ca unele dintre cele mai sigure mijloace de protecție a intimității. Spre exemplu dacă azi se pierde un card de credit și acesta este găsit de o persoană rău voitoare, cel puțin istoricul contului este compromis. Însă dacă acel card ar putea fi folosit doar de către cel care a furnizat date biometrice corecte (posesorul de drept), atunci informația conținută ar fi protejată chiar în cazul pierderii. Pentru a alunga temerile legate de compromiterea intimității personale, tot mai multe companii private și agenții guvernamentale dau asigurări că utilizatorii sistemelor și informația obținută pe baza prelucrării caracteristicilor biometrice rămâne privată și chiar mai mult aceasta va fi folosită numai în scopul pentru care și-a exprimat utilizatorul acordul. Apare în acest caz nevoia unor reglementări legale care să protejeze intimitatea.

Oricum, majoritatea sistemelor biometrice multimod de azi nu stochează caracteristica fi ziologică direct colectată în formă originală, ci o reprezentare într-un format criptat. Acest fapt se datorează prezenței a doi factori: necesitatea ca numai operatori autorizați să aibă acces la informație și faptului că sistemele nu lucrează direct cu caracteristici extrase, ci cu reprezentări matematice, vectori extrași într-un anume mod din acea reprezentare. Practic vorbim de o dublă criptare. În primul rând modul de extragere a vectorului ce reprezintă biometrica (de obicei este proprietatea celui ce face prelucrările, iar algoritmii nu sunt publici), iar în al doilea rând se poate executa o criptare a datelor ce sunt stocate ulterior.

Concluzii

Biometrica se referă la recunoașterea automată a unui individ bazată pe caracteristicile sale fi ziologice și / sau de comportament. Metodele convenționale bazate pe ceea ce se cunoaște (o parola) sau ceea ce posedă (o cheie) un individ, nu pot oferi o identifi care absolută a persoanei pentru că se bazează pe reprezentări false ale identității. Este deci evident că orice sistem ce dorește să asigure recunoașterea sigură a persoanei trebuie să se bazeze pe o componentă biometrică. Aceasta nu înseamnă că biometricele singure pot face o identifi care absolut certă.

În timp ce unele limitări ale tehnicilor biometrice pot fi depășite prin evoluția tehnicii și design inspirat, este important să se înțeleagă că nu există sistem de recunoaștere a persoanei infailibil. Securitatea este un management al riscului ce identifi că, controlează, elimină sau minimizează evenimente incerte ce pot afecta resurse ale sistemelor sau informații de valoare. Nivelul de securitate al unui sistem depinde de cerințele aplicației și de analiza cost/benefi cii.

Există un număr de îngrijorări ridicate asupra folosirii datelor biometrice. Este necesar a se face un compromis între securitate și intimitate, însă o delimitare se poate face numai prin iniţiative legislative. Biometricele oferă doar unelte pentru asigurarea securității, folosirea lor în alte scopuri trebuind strict reglementată.

Pe parcursul maturizării tehnicii biometrice va exista o interacțiune crescândă între tehnologie, piața de desfacere și aplicații. Interacțiunea va fi dictată de valoarea adusă de tehnologie, gradul de acceptare a utilizatorilor și credibilitatea serviciilor oferite. Este însă cert că recunoașterea persoanei bazată pe biometrice va avea o infl uență profundă asupra vieții cotidiene.

Bibliografi e[1] L. O’Gorman, „Overview of fi ngerprint verifi cation

technologies”, Elsevier Information Security Technical Report, Vol. 3, No. 1, 1998.

[2] L. O’Gorman, „Fingerprint verifi cation”, Elsevier Information Security Technical Report, Vol. 3, No. 1, 1998.

[3] D. Maltoni, D. Maio, A. K. Jain, S. Prabhakar, „Handbook of Fingerprint Recognition”, New York, Springer-Verlag, 2003.

[4] A.K. Jain, A. Ross, S. Prabhakar, „An introduction to biometric recognition”, IEEE transactions on circuits and systems for video technology, vol. 14 , No 1, january 2004.

[5] L. Hong, A. K. Jain „Multimodal biometrics” , Asian Conference on Computer Vision, Hong Kong, China 1998

[6] K. Uchida, „Fingerprint Identifi cation”, NEC Journal of Advanced Technology, vol 2, No 1, 2005

[7] A. Ross, „An introduction to multibimetrics” , Proceedings of the 15-th European signal processing, Poznan conference (EUSIPCO) Poland, 2007.

criminalistica0311 (1)

Documents