referat stiintific.Stancu -Tratat de criminalistica Bucuresti 2010Doras Semion Criminalistica Chisinau 2011 TEMA:Criminalistica.Domeniul de cunoastere in sistemul stiintelor.1.Notiunea si obiectul de studiu al criminalisticii2.Sistemul si sarcinile criminalisticii3.Metodele de cercetareGolubenco GHeorghe.Criminalistica.Obiect.SIstem.Istorie.CHisinau,2010Gheorghita Mihail.Introducere in criminalistica.Chisinau 1995Hans GrosIn 1893 el publica lucrarea *manualul judecatorului de instructie*Criminalistica-o stiinta ce studiiaza activitatea infractionala ,mecanismul de reflectare a acesteia in sursele de informatii precum si activitatea de stabilire a adevarului in cauzele instrumentate prin metode,procedee si mijloace speciale elaborate in baza cunoasterii legitatilor acestor activitati,a experientei pozitive si a realizarilor stiintelor naturii,tehnicii,disciplinilor umanistice.2.Actualmente criminalistica este divizata in 4 compartimente(parti):-teoria generala a criminalisticii.Este baza metodologica a stiintei in totalitate si constituie un sistem de principii conceptuale,notiuni si conexiuni,definitii si categorii ce interpreteaza obiectul stiintei in ansamblu -tehnica criminalistica.Un ansamblu de cunostinte sintetice in baza carora se elaboreaza metode si diverse tehnici destinate colectarii,examinarii si utilizarii materialelor de proba.Tehnica cuprinde urmatoarele elemente componente:*fotografia criminalistica si registrarile audio video*cercetarea criminalistica a urmelor materiale infractionale(traseologie)*cercetarea criminalistica a armelor si urmelor acestora(armologia)*documentologia-cercetarea documentelor(cercetarea scrisului...)*gabitoscapie-cercetarea semnelor*inregistrarea criminalistica (evidentele criminalisticii)-tactica criminalistica.Constituie la fel un sistem de teze stiintifice si recomandatii practice elaborate privind planificarea efectuarii urmaririii penale si realizarea actiunilor de urmarire penala in scopul descoperirii infractiunilor-metodica criminalistica.Un sistem de teze stiintifice in baza carora se elaboreaza indicatii metodice si recomandatii practice privind organizarea si realizarea investigatiilor diverselor varietati de infractiuniSarcinile criminalistice.Sarcina generala este asistenta stiintifica si sprijinul organelor de drept in activitatea de investigatie.Din aici decurg sarcini specialen si anume:-elaborarea noilor mijloace si norme,metode de colectare,examinare si utilizare a probelor si perfectionarea celor existente-elaborarea si perfectionarea bazelor organizatorice,tactice si metodice ale urmaririi penale.-studierea criminalisticii tarilor dezvoltate si implementarea experientei pozitive a tarii noastre.Exista si sarcini concrete care privesc realizarea unor noi directii stiintifice.De exemplu,elaboraea unor...3.Metoda in acceptia larga a cuvintului este modul de percepere,insusire si transformare a realitatii lumii inconjuratoare,o modalitate de cunoastere acestei realitati de solutionare a unor sarcini.Orice activitate de cunoastere se supune legii universale a dialecticii care este determinanta s in investigatiile criminalistice.Dialectica presupune studierea oricarui fenomen in dinamica,in dezvoltare depasindu-se elementele contradictorii in scopul aflarii adevarului .Din metoda dialectica universala deriva alte metode utilizate in cercetarile criminalistice si anume :-cele general stiintifice comune mai multor stiinte care se sprijina bunaoara pe logica -analiza-sinteza-inductia-deductia -ipoteza(presupunere cu caracter provizoriu)-analogia-abstractizare-generalizareaAlte grupe de metode au ca suport folosirea organelor senzoriale si de ratiune a omuluiObservatiaDescriereaMasurareaComparatiaExperimentul(producerea artificiala a unui fenomen(proces))Modelarea-inlocuirea obiectului original cu un obiectMetode matematice hibernetice etc.A 3 veriga de metode o constituie metode speciale ale criminalistice structurate in 2 grupe:2 grupe de metode:1)metode fotograficemetode balisticemetode trasiologicemetode de interpretare a urmelor in fata loculuimedote de expertizare a urmelormetode baza pe datele psihologiei precum si pe realizarile altor stiinte 2)metode preluate din alte stiinte si adaptate creativ la necesitatile criminalistice:fizicechimicebiologiceanaliza singeluianaliza spermei sociologicepsihologicestatisticeantropologiceantropometriceetc.Metodele sus mentionate nu se folosesc izolat dar numai in legitara reciproca In practica metodele folosite in investigarea infractiunilor sunt strict raportate la cerintele legii procesuale. Utilizarea lor este posibila numai dupa o verificare si validare stiintifica severa a eficacitatii si inofensivitatii lor pentru om si mediu inconjurator in deplina concordanta cu etica sau cu normele etice.Tema:Identificarea si diagnostica criminalistica.1.Notiunea,specificul si premisele stiintifice ale identificarii2.Formele,obiectele si genurile identificarii3.Caracteristicele identificatoare4.Stadiile identificarii criminalistice 5.Diagnostica criminalistica.Notiunea si sarcinile ei.Lucian Ionescu,Dumitru Sandu-Identificarea criminalistica.Bucuresti-1990- Identificarea criminalistica-o activitate de examinare comparativa a obiectelor materiale si a imaginelor acestora in scopul stabilirii identitatii lor si obtinerii datelor utile pentru descoperirea si cercetarea infractiunilor .Identificarea intro acceptiune mai larga prezinta o capacitate fundamentala a gindirii omului,o metoda de cunoastere prin mijlocirea careia se determina egalitatea obiectului cu sine insusi .Premisele stiintificla temelia identificarii stau cunoscutele teze dialectice privind individualitatea,stabilitatea relativa,reflectivitatea obiectelor lumii inconjuratoare2.Identificarea poate fi infaptuita in 2 forme:-neprocesuala-se realizeaza in activitatea serviciilor operative de investigatii -procesuala-in cadrul actiunilor de urmarire penala, in expertiza(au valoarea probanta)In cercetarile identificatoare sunt antrenate diferite obiecte.Rolul lor este diferit.Aceste obiecte se clasifica in :1)obiecte de identificat(obiecte scop)2)obiecte identificatoare (obiecte-mijloc de identificare)Compararea nemijlocita a obiectului identificator cu cel ce urmeaza a fi identificat nu intotdeauna este posibila.De aceea,sunt necesare modele de comparatie.In functie de de obtinere exista-modele libere -modele experimentaleGenurile identificariiDupa caracteristica se divizeaza in citeva grupe:1)Identificare dupa caracteristicile exterioare2)identificare dupa deprinderile functionare ale omului(scris,semnatura)3)Identificare dupa structura si compozitia interioara a obiectelorDupa natura obiectelor exista :1)identificare dupa imaginile fixate in memorie2)dupa imaginile fixate material3)identificarea intregului dupa partile componente3.Caracteristicele identificatoare.Orice obiect al lumii materiale se bucura de un ansamblu de proprietati ce caracterizeaza structura lui exterioara componentele materiale din care este alcatuit.In calitate de caracteristici identificatoare mai frecvent se folosesc cele ce privesc forma dimensiunile microrelieful partii de contact al obiectului.Alteori identificarea este posibila dupa insusirile substantiale ale obiectului.Se are in vedere densitatea,compozitia,etc.Deci prin caracteristica identificatoare putem subintelege semnul-elementul specific ce pune in evidenta insusirea obiectului.Pentru ca aceste semne sa fie folosite in calitate de identificatoare, ele trebuie sa fie specifice,originale, sa aiba insusirea de a se reproduce autentic si uniform in fiecare caz de formare a urmei obiectului dat.Clasificarea caracteristicii.Toate caracteristicele se divizeaza in :-generale.Exprimind trasaturile cele mai comune tuturor obiectelor de acest gen,secundele evidintiind un obiect din toate celelalte asemanatoare.-particulare.De precizat ca orice caracteristica particulara luata izolat nu este suficienta pentru a individualiza obiectul.Asemenea trasaturi se pot repeta si la altele similare.Individualizeaza obiectul doar o totalitate de caracteristici,un cumul de detalii care poarta denumirea de *totalitate identificatoare*.Caracteristicile identificatoare se mai impart in 2 clasificari:1.-calitative-cantitative2.-indispensabile-accidentale4.identificarea se realizeaza treptat de la general de particular.Corespunzator acestei treceri gradate identificarea parcurge 2 mari etape:1)determinarea apartenentei generice2)identificarea individuala(individualizarea)Etapa a 2 cuprinde in sine citeva stadii si anume :1)examinarea prealabila2)examinarea intrenseca(separata)3)examinarea comparativa4)evaluarea rezultatelor in vederea formularii concluziilorAceste concluzii pot fi :-categorice(pozitive si negative) -de probabilitate(pozitive si negative)-de imposibilitate5.In procesul de descoperire si de cercetare a infractiunilor pentru stabilirea adevarului se utilizeaza diagnosticarea obiectelor scopul carora este de a stabili insusirile si starile obiectelor,aflarea cauzelor unor fenomene ,interpretarea dinamicii evenimentelor.Astfel,dupa urmele de pecioare de exemplu,este posibil de identificat nu numai persoana care a great urma dar se poate a judeca si despre directia de deplasare autorului de teza aproximativa daca a purtat greutati sau daca a operat in intuneric,etc.Dupa urmele de spargere se poate de determinat puterea fizica,inaltimea faptuitorului,timpul consumat si alte aspecte.Toate examinarile diagnosticare pot fi divizate in 3 grupe:1)determinarea calitatii si starii obiectelor prin cercetarea lor nemijlocita 2)stabilirea insusirilor si starii obiectelor dupa urmele lasate de acestea.3)constatarea legaturilor cauzale intre unele actiuni si consecintele acestora prin analiza integrala a urmelor .TEMA:Teze generale privind tehnica criminalistica.1.Notiunea,sistemul si destinatia tehnici criminalistice 2.asistenta tehnico-criminalistica a descoperirii infractiunilor 3.metode si mijloace de colectare a probelor4.metode si mijloace de examinare a probelor in conditia de colaborator.Golubenco GHeorghe*Urmele Infractiunii* Chisinau 1999.Berchesan Vasile *Tratat de tehnica criminalistica* Bucuresti 20041.Tehnica criminalista -un sistem de teze teoretice ,principii de elaboraresi recomandatii de aplicare a mijloacelor si metodelor tehnico-criminalistice in procesul de cercetare si prevenire a infractiunilor .Sistemul sau structura acestui compartiment este compusa din urmatoarele ramuri traditionale:fotografia si audio- vidio- inregistrare criminalisticatraseologiearmologiegabitoscopoiedocumentologieinregistrarea criminalisticaSarcinile tehnicii criminalisticii deriva din sarcina generala a criminalisticii si principalele obiective sunt:1)elaborarea noilor si perfectionarea actualelor mijloace tehnice necesare descoperirii infractiunilor 2)elaborarea si perfectionarea bazelor teoretice ,tactice si metodice ale expertizei criminalistice3)elaborarea si perfectionarea mijloacelor de prevenire a infractiunilorClasificarea mijloacelor si metodelor tehnico-criminalistice se realizeaza dupa mai multe criterii si anume dupa natura lor.Exista mijloace:1)elaborate si aplicate doar in practica criminalistica(capturatorul de gloante,fotorobot,etc.)2)preluate si adaptate din alte ramuri ale stiintei(microscoapele,detectoarele de metale)3)mijloace preluate din tehnica generala si folosite fara nici o modificare(calcule de vedere,calculatoarele,etc) In functie de destinatia tehnicii criminalistice se disting :metode si mijloace tehnice de colectare a materialelor de probemetode si tehnici de expertizare a materialelor de proba metode si mijloace deprofilaxie a infractiunilor metode si mijloace de stocare si sistematizare a informatiei cu semnificatie criminalistica2.Notiunea de asistenta tehnico-criminalistica tine atit de problematica elaborarii si perfectionarii mijloacelor propriu-zise cit si de sfera relatiilor juridice organizatorice,metodologice legate de aplicarea lor in practica .Prin asistenta tehnico-criminalistica trebuie inteleasa o activitate idreptata spre crearea si mentinerea unor conditii de pregatire permanenta a organelor de drept in vederea solutionarii sarcinilor tehnico-criminalistice precum si realizarea practica a acestor conditii in cadrul investigarii infractiunilor.Principalele elemente ale acestui sistem sunt:1)totalitatea de mijloace tehnice propriu-zise si activitatea de elaborare si perfectionare a lor.2)reglementarea juridica a aplicarii acestor mijloace3)instruirea subiectilor aplicarii tehnice criminalistice 4)activitatea organizatorica privind procesul de utilizare a mijloacelor tehnice in cadrul investigatiilor criminalistice 3.Colectarea urmelor infractiunii este o notiune complexa ce cuprinde un rind de actiuni :Depistarea(relevarea) urmelorfixarea urmelor ridicarea lorambalarea(pachetarea) si administrarea procesuala la dosarul penalMijloace de depistare si cautare a urmelor si matelialor de proba:a)Mijloace de iluminareb)Aparate de iluminare generala(blitu fotografic,iluminare electrica,laterne...)c)Surse de lumina concentratad)surse speciale de lumina(radiatii ultraviolete,infrarosu)e)utilajul opticf)dispozitive de detectie destinate depistarii(poiskovie pribori) (cadavre,obiecte metalice,pietre pretioase)g)termovizoarej)aparate pentru relevare a particulelor de prafh)hromotografe portative de gazeMijloace criminalistice aparate etc. Fixarea modalitati care s efolosesc la fixare tehnica fotografierea vido inregistrares si scitsa Trusele criminalistice ( ciomodane valize ) care cuprin minimum de instrumente materiale si substante necesare cercetarii oricarei loc al faptei . Exista truse3 universale si specializate sunt trus epentru tualitarea cadavrului etc. Laboratoare criminalistice mobiel care sunt destinate pentru a efectua la fata locului examinarii preliminare ale urmelor si altor materiale de proba 4 Metodice de examinare ale infracitunii Mai fregvent se folosesc urmatoarelel metode :Microscopia optica se are in vedere folosirea microscoapelor biologice , sterioscopice , metalografice, microscoape de comparatie , Microscopia electronica care permite de a examina urmele la un grosistem(marire) de peste 100 de mii de ori se folosesc aparate microscop cu balear , Analiza spectrala bazata pe examinare spectrilor de lumina a substantelor plasate in flacara arcului valtaig prin aceasta metoda se determina substantele necunoscute compozitia lor chimica Analiza luminiscentei intemeiata pe capacitatea unor substante de a lumina sub influenta radiatilor ultraviolente sau infrarosii se foloseste pentur a detecta o eventuala inlaturare de text a unie litere sau cifre etc. pentru a detecta pete invezibile de singe de ulei de sperma etc. Cromatografia este foarte raspandita petrmite de a determina componentele unor amestecuri complexuri , exista cromatografie pe hirtie in strat subtire si in faza gazoasa acestea metode sun folosite la examinare produselor alimentare, substantelor toxice , stupiantelor carbirantilor cernerilor etc. TEMA: fotografia criminalistica video si audio inregistrare 1 notiunea sistemul si metodele fotografiei criminalistice 2 metodele si procedeile de fotografie de fixare 3 FOTOGRAFIA CRIMINALISTICA DE EXAMINARE Surse suplimentare lucrare editata in romania ,, fotografia judiciara editura ministerului interna 1992 fotografia criminalistica prezinta un sistem de teze stiintifice in baza carora se elaboreaza metode procedee si mijloce tehnice necesare fotografierei in cadrul actiunilor de urmarire penala speciale de investigatii precum si in examinariile de expertiza a probelor sistemul fotografiei cuprinde : metode fotografice , procedeiile de fotografiere si genuriile fotografice metode fotografice prezinta un ansamblu de reguli recomandari ce privesc alegerea mijlocilor fotografice sia conditiilor de fotografiere , se disting 2 grupe de meacestea sunt metode : Metodelel fotografii de fixare ( fotografia operativa ) Metodele fotografii de examinare ( fotografeire expertiza ) Procedeie la fel cuprinde ansamblu de reguli privind alegerea corecta a pozitiei si a distantei d efotografiatSe cunost urmatoarele procedei : fotografia de orientare , fotografia schita , fotografia de nod ( a obiectelo principale) , fotografia de detaliu Genuriile fotografice sunt imbinariile de metode si procedeie aplicate in cazuriile de fixare a anumitor obiecte exista urmatoarelel genuri : fotografia la fata locului , fotografia in cadrul perchizitiei , in cadrul reprezintarii spre cunoastere , fotografiere cadravelor si a persoanelo in viata , fotografia documentelro a urmelor etc. 2 metode si procedeie In practica criminalistica sunt folosite1 metode panoramice 2 metode de masurare fotografica 3 metode de reproducere fotografica 4 fotografia semnalmentelor exterioare ale omului ( signalitica) 5 steriofotogrfia 6 macrofotografia Procedeiile fotografice cele mai uzuale procedeie sunt urmatoarelel :1 Fotografia de orientare 2 fotografia schita 3 fotografia de nod (a obiectelor principale)4.fotog de detaliuIn practica criminalistica sunt folosite metode:1)Panoramice2)masuratoare fotografica3)de reproducere foto4)fotografia semnalmentelor exterioare ale omului(signalitica)5)stereografia6)macrofotografiapanorama poate fi circulara si liniara3.Fotografia criminalistica de examinare in conditii de laborator aplica urmatoarele metode:a)microfotografiab)fotografia de contrastc)fotografia separatoare de culori d)fotografia in radiatii invizibilea)se realizeaza in microscopulb)se utilizeaza pentru a scoate in evidenta,texte slab vizibile sau ramasitile celor inlaturate a urmelor digitaled)infrarosii,ultraviolete,raighgen(renghen)Video intregistrarea criminalistica rpezinta un sistem de teze stiintifice in baza carora se elaboreaza metode mijloce si procedee de fixare a informatiei relevante pentru descoperirea si cercetarii ifnractiunilor .Video fonograma la fel ca shi procesul verba trebuie sa contina partea introductiva partea de baza si cea de incheierein partea introductiva se incepe prin fixarea persoanelor participante in aceasta actiune ofiterul explica drepturile si obligatiile participantilorTEMA: cercetarea criminalistica a urmelor materiale a le infractiunii 1 notiunea si varietatiile urmelor infractionale 2 trasiologia criminalistica 3 cercetarea substantelor materialelor si articulelor din ele ( substantiologia criminalistica)Suplimentar urmele infracitunii chisinau 1999 , sau lucrarea lui verchisan Urma materiala in sens larg urma este orice semn concret aparut la fata locului ca urmare al savarsirii infractiunii In sens restrins se disting urme forma ( reflectare) si umre obiecte si urme substante ,obeictul investigatilor trasiologice il consitutie mai cu seama urmele reflectare adica urmele care reproduc structura exterioara a obeictului-creator de urma .Urmale de reproducere isi fac aparatia prin contactul a 2 obiecte :Obiectul creator de urma si obiectul primitor , in rezultat al acestei contact pe suprafata sau in masa obiectuluii primitor apare imaginea unei parti a obiectului creator Urme oflactive sunt urme de miros sau odorogice mai sunt si urme sonore , produse de obiect Trasiologie studiaza urmele care ramin in rezultat al ifnractiuniiClasificare urmelor se face dupa diferite temeiuri :Dupa obiectul creator sunt urme lasate de om ( mini masnuse incaltaminte etc.) urme ale diversilor instrumente si unelte (fomrede taiere dezmembrare adica umre lasate de instrumente )urme lasate de mijloce de transportIn funcite de mecanizmul urmei : Urme statice dinamice Urme de adincime-suprafata se despart in urme de stratificare si de depunere Urme periferice locale Urme vizibile - latente ( invizibile)substanta sudorala-potojirovoi sledTOATE URMELE DEPISTATE IN FATA LOCULUI trebuie consemnate in procesul penal locul unde au fost descoperite forma dimensiuniile si principaliile carateristici ale lor , umrele se fotografiaza prin procedeul denod si de detaliu la scara si se executa unele desene schite ale acestui loc sau obiect inc are sa gaiti acestea urme 2 trasiologiaTrasiologia este o ramura a tehnicii criminalistice care studiaza mecanizmul si legitatiile aparitii diferitor modificari materiale rezultate din interactiunea dintre faptuitor uneltele folostite de catre acestea si elementelel cimpului infractional in scopul descoperirii faptei Sarciniile trasiologiei constituie cautare descoperirea fixare si ridicarea urmelor . in cadrul trasiologiei se analizeaza se studiza urme de miini ( dactioloscopia) urme de picioare , urme de spargere , si alte urme ce reflecta structura exterioara a unui obiect pe suprafata altui obiect1 dactiloscopia studiaza desenel papilare si amprentele lor in scopul identificarii persoanelor care lea creat . Relieful pielii de pe palma minii inclusiv si talpa are suprafata specifica ce se deosebesc de alte parti ale corpului prin faptul ca aici sunt prezente cute flexiorale (lini miniilor) riduri subtiri , creste papilare ( toata mina este acoperita cu linii mici ) Pentru identificare mai fregvent sunt folosite crestele papilare din zona centrala al falangetei care formeaza desene in forma de arcuri , laturi , cercuri . Dimensiuniile acestor desene tipul si variatatea lor formeaza caracteristiciile generale totodata toata creasta are particularitati in forma de birfurcari contopiri , inceputir sfirshituri , butuniere , fragmenete puncete etc. atare elemente formologice foarte mici constituie caracteristiciile particulare ale desenului papilar . In totalitatea lor prin pozita receproca ele formeaza un ansamblu de desene specifice ce individualizeaza desenul papilar facindul irepitabil la singular --------------Pe linga individualitate desenele papilare prezinta si alte insusiri,fixitatea si restabilitatea lor.In cazul in care se impune cercetarea unor fragmente de urme vegetale mici,identificarea poate fi realizata prin examinari poroscopice(poroscopia) sau prin examinarea muchiilor crestelor papilare(crestoscopia).Relieful desenelor papilare se poate reflecta pe suprafata sau masa diferitor corpuri.Urmele incolore se creeaza de substanta sonorala aflata pe suprafata pielii si asemenea urme pe obiectele lucioase pot fi depistate vizual.Pe suprafetele mate acestea trebuie scoase in evidenta cu ajutorul unor substante,prafuri.etc.Trusele criminalistice contin de regula prafuri magnetice universale(rubin,malahit,sapfir,etc)Exista si prafuri nemagnetice(oxidul de zinc,oxidul de cupru)Urmele de pecioare.Aici se inteleg acele modificari aduse cimpului infractional ca rezultat al contactului cu acesta a plantei peciorului gol sau incaltat al autorului in cursul comiterii faptei.Ca obiect al traseologiei urmele de pecioare pot fi de adincime si de suprafata,unitare sau multiple(carare de pasi,carare de urme).Spargerea prezinta distrugerea totala sau partiala a unor pereti,tavane,ferestre,alte obstacole pentru a patrunde in incaperile inchise.In aceste scopuri se utilizeaza atit dispozitive special confectionate.*balerina*Urmele sint de mai multe feluri:1)urme de apasare2)de fortare3)de lovire4)de alunecare5)de taiereInsemnatatea identificatoare,dar si informatii pentru cautarea transportului prezinta apartenenta generica a acestuia.In aceste scopuri se determina: ecarcamentul-distanta dintre 2 axe mediane,ampatamentul-distanta dintre osia din spate si osia din fata,elementele de uzura a rotii._________________DE LA MASHAUrmele pe glont sunt niste dungi,zgiriituri adincite create de plinurile glinturilor canalelor tevei.Acestea sunt striatii ce reflecta constructia canalului tevii ,sunt urme dinamice de natura mecanica.Urmele de impuscare pe ob tinta se clasifica in urme :-principale(urme de perforare ,urme patrundere,urme de ricosare -secundare(create de factorii suplimentari ai impuscaturii):inelul de stergere,inelul de metalizare,inelul de unsoare ,inelul de contuzie,tatuajul,*stanti-marca*Urmele principale permit a determina la fata locului directia si unghiul de tragere,precum si locul,distanta de la care s-a impuscat,tipul,modelul uneori,calibrul armei,etc.Uneori arma de foc este abandonata la fata locului sau ascunsa in vecinatatea.Locul descoperirii armei se cerceteaza minutios pentru a gasi urme,transport,mucuri de tigare, pe arme pot fi gasite urme de miini.In procesul-verbal se fixeaza minutios pozitia armei fata de 2 orientire .Se descrie aspectul exterior,pozitia cocosului ,se respecta regulile de securitate .Expertiza balistico-judiciara-este una din expertize criminalistice destul de raspindite.Obiecte sint:armele de foc,munitiile,obiecte.Intrebarile care se formuleaza in fata expertului:care este stare tehnica a armei,ce calibru?Arma alba este un dispozitiv predestinat constructiv pentru a cauza prin mijlocirea fortei masculare a omului,leziuni corporale grave si care corespund unor modele-standart sau anumitor tipuri de arme Clasificarea armelor.Dupa modul de actiune exista :-arme cu lama(de taiere,injunghiere,spindecare-armele albe fara la me(percutante-zdrobitoare)-arme mascata(deghizate) cu lama/fara lama Criteriile generale ce determina apartenenta unui obiect la arma alba sunt :1)prezenta a obiectului menit pentru a cauza leziuni2)existenta unui miner comod pentru aplicarea leziunilor3)duritatea mecanica a constructiei in ansamblu.4)baza energetica trebuie sa fie forta musculara a omului directa sau indirectaTehnica de explozie este un compartiment al tehnicii criminalistice care studiiaza legitatile exploziei,urmele create de dizpozitivele explozive in cadrul exploziei,folosirii acestor urme activitatea de cercetare si descoperire a infractiunilor .Explozia este o degajare brusca ca urmare a transformarilor fizice chimice sau atomice ale materiei .Substantele explozive se clasifica in substante:-de initiere-,brizante(de faramitare),-de aruncare-compozitiile pirotehniceMai des se foloseste tratilul,dinamitul,pulbere neagra,pulbere coloidala.TEMA:cercetarea Criminalistica documentelor.1.Notiuni generale privind documentologie.2.Cercetarea criminalistica a scrisului3.Cercetarea tehnico-criminalistica a documentelor.Documentul este tot ce poate servi ca marturie,exemplu,lectie.Dexul defineste documentul ca un act prin care se constata,se adevereste un fapt,se confere un drept ,se recunoaste o obligatie.Sub aspect procesual toate documentele se impart in :-probe materiale-documente-probe de scris--documente-modele de comparatieIn cadrul cercetarii crim mai cu seama sunt supuse documentele-probe materiale intrucit aici se contin indicii materiali ai infractiunii.La rindul lor probele materiale pot fi clasificate in urmatoarele grupe:-documentele care au servit ca mijloc de comitere a infractiunii-documente ca mijloc tainuire a infractiunii-documentele ce lesnesc descoperirea,cercetarea infractiunii,stabilirea unor imprejurari.Dupa sursa de eficienta exista :-documentele oficiale care emana de la PJ.Trebuie sa aiba anumite rechizite-particulare de la PFIn functie de natura juridica exista documente autentice si documente false:Exista fals intelectuale si fals material-se produce atunci cind intrun document autentic se modifica unele rechizite prin stergere,adaugare,spalare.Existapartial falsificatecontrafacute in totalitateSarcinile documentologiei sau obiectivele ei generale:1.Identificarea executorului unui text,unei semnaturi,etc(grafoscopia)2.determinarea autorului spiritual3.cercetarea tehnico-criminalistica a documentelorDocumentologia este o ramura a tehnicii criminalistice ce studiiaza legitatile dezvoltarii si consolidarii vorbirii in scris si a scrisului precum si a urmelor confectionarii,modificarii documentelor,elaborind pe aceasta baza metode,mijloace de depistare si cercetare a acestor urme si documente.Grafoscopia-un gen de cercetare criminalistica a scrisului in scopul identificarii executorilor.Este un mijloc de fixare a ideilor,a gindurilor cu ajutorul unui sistem de semne conventionale ,o deprindere intelectuala,un complex de reflexe conditionate(stereotip dinamic) format printr-un proces de invatare.In scris se evidentiaza continutul aspectului spiritual si aspectul grafic.Continutul spiritual cuprinde maniera expunerii,stilul,lexica iar partea grafica este insusi sistemul de miscari .Orice persoana are modul propriu de scriere,tehnici de scriere,deprinderi grafici.Identificarea dupa scrisul de mina se bazeaza pe existenta unor elemente particulare prezente in scrisul fiecarei persoane ,elemente dependente de specificul activitatii nervoase de la nivelul scoartei cerebrale. Aceste caracteristici reflecta o proprietate fundamentala a scrisului si anume:individualitateVarietatea imensa de combinatie pe care le pot forma face practic irepetabil un scris cu anumite particularitati.O alta proprietate a scrisului este stabilitatea relativa a acestuia.Caracteristicile unui scris in baza carora este posibila identificarea a scriptorului(cel care scrie) se manifesta pe mai multe planuri si anume:limbajul specific. stilul,cuvintele.modul de amplasare a textuluiforma generala a scrisuluiparticularitatile de constructie a semnelor grafice Caracteristicile generale sunt anumite.. generice care luate separat se pot intilni la mai multe persoane.Acestea sunt:gradul de evolutie a scrisului,forma scrisului(in dependenta de forma exista scrisuri arcadate si unghiulare),dimensiunile scrisului,inclinarea scrisului,presiunea scrisului.Caracteristicile particulare-este un grup de elemente valoroase pentru identificare.Ele reflecta mod prin care o persexecuta un semn,element,grafice,mai frecvent aceste stabilesc directia de executie a granelor,a ductelor liniilor orizontale,verticale,modul de incepere a executiei unui semn grafic prin pozitia sa,forma sa ,forma de executare a unor elemente ale literelor,modul de executare a depasantelor(literelor sau semnelor de T,F.)Scriptele de comparatie se trimit in litigiu si modele de comparatie