Războiul dintre Crimeea și RusiaCriza din Ucraina este mai mult decât o dispută asupra identităţii ruseşti sau ucrainene a peninsulei Crimeea, localizată strategic în Marea Neagră. La baza acestei situaţii se află un motiv mai profund şi anume furia Rusiei faţă de modul în care a fost tratată de Occident de la destrămarea în 1991 a URSS. Cea mai mare nemulţumire a Rusiei a fost intrarea în NATO nu doar a foştilor aliaţi precum Polonia şi România, ci şi a celor trei republici baltice foste membre ale Uniunii Sovietice: Letonia, Lituania şi Estonia. Ultima picătură în paharul Rusiei a fost încercarea Uniunii Europene de a atrage Ucraina mai aproape de Vest printr-un acord de asociere. Aceasta a declanşat un lanţ de evenimente care au condus la înlăturarea fostului preşedinte prorus de la Kiev şi apoi la anexarea Crimeei de către Rusia.

PREŞEDINTELE RUS VLADIMIR PUTIN A REAMINTIT ISTORIA POSTRĂZBOI RECE A RUSIEI ÎNTR-UN DISCURS PRIN CARE A MARCAT ANEXAREA CRIMEEI. Putin a acuzat Vestul că a păcălit Rusia şi a ignorat interesele acesteia în anii care au urmat prăbuşirii URSS. „Au încercat constant să ne împingă într-un colţ pentru poziţia noastră independentă, pentru că am spus lucrurilor pe nume, pentru că nu am fost ipocriţi. Există însă limite. Iar în cazul Ucrainei, partenerii noştri din Vest au depăşit o limită. S-au comportat nepoliticos, iresponsabil şi neprofesionist„, a spus Putin.

Puţini dintre observatorii din Occident susţin acţiunile preşedintelui rus în Ucraina - preluarea controlului prin forţă militară, organizarea rapidă a unui referendum privind secesiunea Crimeei de Ucraina şi alipirea la Rusia, precum şi anexarea intempestivă a regiunii. La nivelul analiştilor s-a format însă o opinie conform căreia situaţia din Ucraina marchează credinţa Kremlinului că „peste 20 de ani de încercări de a avea o relaţie mai bună cu Vestul au fost un eşec„, spune Keith Darden, profesor la Universitatea Americană, din Washington, potrivit Associated Press.

Preluarea rapidă a Crimeei de către Moscova trebuie înţeleasă în contextul modului în care SUA au administrat relaţia cu Rusia de la destrămarea URSS, a spus Jack F. Matlock Jr., ambasador al Statelor Unite la Moscova în perioada de sfârşit a Războiului Rece. „Presupunerea generală că Vestul a forţat colapsul Uniunii Sovietice şi a câştigat astfel Războiul Rece este greşită. Adevărul este că Războiul Rece s-a încheiat prin negocieri în avantajul ambelor părţi„, a scris Matlock într-o opinie publicată de Washington Post. Problema este că de la căderea URSS, SUA „insistă să trateze Rusia ca pe un pierzător„, a adăugat el.

Extinderea NATO în ţările baltice şi Balcani a reprezentat „echivalentul diplomatic al unei lovituri fulgerătoare în vintre„, a scris fostul ambasador.Conexiunile strategice şi emoţionale ale Rusiei cu Crimeea sunt deosebit de profunde. Kremlinul vede Ucraina drept esenţială în încer-carea sa de a forma o Uniune Eurasiatică, o alianţă a fostelor state sovietice modelată după Uniunea Europeană. Etnicii ruşi sunt majoritari în Crimeea, iar Kremlinul are un contract de închiriere pe termen lung a unei baze navale pentru flota sa de la Marea Neagră.

Mii de militari ruşi erau staţionaţi în peninsulă încă de dinaintea acestor evenimente. Rusia a desfăşurat efective militare semnificative şi la graniţa de Est a Ucrainei. În jumătatea estică a ţării, o mare parte din populaţie, vorbitoare de limbă rusă, ar dori o revenire sub controlul Kremlinului.

Vestul şi centrul Ucrainei, spre deosebire de est şi sud, vor să scape de lesa rusească şi să se alăture UE şi eventual NATO. Puţine persoane ar fi putut prevedea că respingerea acordului de asociere cu UE de către fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici la sfârşitul anului trecut va conduce la proteste masive, pe durata câtorva luni, şi ulterior la fuga preşedintelui la Moscova.

În locul lui Ianukovici, puterea a fost preluată în Ucraina de un guvern pro-UE, format inclusiv din reprezentanţi ai protestatarilor. Preşedintele Rusiei a văzut asta ca pe o „mare ruşine pentru el„, a declarat Wayne Merry, de la American Foreign Policy Council. „Putin s-a decis: «Nu o să las Occidentul să scape cu chestia asta. Dacă ei cred că mă pot trata astfel, nu ştiu cu cine au de-a face. Am ceva ce este deja în posesia mea fizic - Crimeea. Tot ce trebuie să fac este să o culeg»„, a spus Merry.

Sancţiunile nu îl descurajează pre mult pe liderul de la Kremlin, afirmă Fiona Hill, de la Brookings Institution, care consideră că Putin se gândeşte la modul în care Uniunea Sovietică a rezistat asediilor germane în Al Doilea Război Mondial. „Putem suporta sancţiuni şi putem rezista oricăror probleme economice şi politice pe care ni le faceţi. Avem o limită de suportabilitate mai ridicată decât voi„, a scris Hill.

Anexarea Crimeei la Rusia marchează „îndepărtarea Rusiei de Europa, îndepărtarea de SUA (...) iar Crimeea este doar începutul„, a declarat profesorul Keith Darden de la Universitatea Americană, din Washington.

IMPACTUL REGIONAL AL CRIZEIConsilierul economic din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, Susan Garro, a afirmat că ambasada este „îngri-jorată„ în legătură cu impactul economic determinat de situaţia din Ucraina, care poate avea un impact asupra pieţelor regionale din punct de vedere economic.„Suntem foarte îngrijoraţi în legătură cu impactul economic, în special în legătură cu impactul asupra Ucrainei înseşi.

Există, desigur, posibilitatea ca situaţia din Ucraina să aibă un impact asupra pieţelor regionale din punct de vedere economic, al fluxurilor de capital„, a afirmat, răspunzând unei întrebări, într-o conferinţă de presă la Ploieşti, consilierul economic al ambasadei SUA la Bucureşti, Susan Garro.

Aceasta a adăugat că, în legătură cu actuala situaţie din Ucraina, România are o poziţie „favorabilă„ atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere energetic.„La acest moment, în România încercăm să cădem de acord împre-ună cu guvernul dumneavoastră pentru ca impactul (economic - n.r.) imediat asupra României să fie cât se poate de limitat„, a mai spus Susan Garro.

IMPĂRŢIREA PRĂZIICele mai atractive active din Crimeea, printre care hoteluri şi companii de petrol şi gaze, sunt deja controlate de forţe proruse, iar anexarea regiunii ucrainene de către Rusia înseamnă că vor trece sub controlul Moscovei şi al oamenilor de afaceri agreaţi de Kremlin, potrivit Financial Times. „În timp ce oamenii din Simferopol sărbătoreau anexarea Crimeei de către Rusia, la 10

minute distanţă de centrul oraşului, pe strada Balaclava, avea loc o altă invazie - cea a afacerilor private„, scrie publicaţia britanică.

Un grup de persoane foarte bine înarmate şi cu feţele acoperite de măşti, despre care se presupune că ar fi soldaţi ruşi, au luat cu asalt Bogdan Avto-Salon, showroomul unui dealer pentru mărcile Hyundai şi Subaru.

Criticii Moscovei avertizează de mai multe săptămâni că atacurile forţelor ruseşti asupra bazelor militare ucrainene reprezintă doar începutul şi că afacerile private din Crimeea vor fi următoarea ţintă. Evenimentele de pe strada Balaclava sugerează că aceştia ar putea avea dreptate. „Este clar că va avea loc o nouă împărţire a proprietăţilor acum că ruşii sunt aici„, a declarat Arzi Selimova, editor la televiziunea de stat Krim. Oamenii de afaceri locali au notat şi că Bogdan Avto-Salon era deţinut de un partener al oligarhului ucrainean Petro Poroşenko, unul dintre susţinătorii importanţi ai guvernului de la Kiev.

Orice s-ar întâmpla cu showroomul respectiv, un lucru este clar: cele mai interesante active din Crimeea sunt deja sub controlul forţelor proruse şi vor aparţine în final Moscovei. Printre acestea se află Ciornomornaftogaz - companie care extrage petrol şi gaze din Marea Neagră, precum şi Feodosia Oil Products Supply - companie care transferă petrol şi produse petroliere de pe tancuri maritime în vagoane-cisternă pentru transportul feroviar.

Ciornomornaftogaz exploatează 17 zăcăminte, dintre care 11 de gaze naturale, 2 de petrol şi 4 de gaz condensat, şi dispune de 13 platforme offshore, în Marea Azov şi în Marea Neagră. Compania are peste 4.000 de angajaţi. Vicepremierul din Crimeea, Rustam Temirgaliev, a declarat pentru cotidianul Kommersant că licitaţia pentru „privatizarea„ companiei va fi lansată în scurt timp, iar Gazprom şi-a manifestat interesul.

De altfel, vicepreşedintele Ciornomornaftogaz a dezvăluit anterior, într-un interviu pentru ediţia online a revistei ucrainene Forbes, că reprezentanţi ai puterii locale proruse au venit să-şi instaleze oamenii la conducerea companiei, însoţiţi de persoane înarmate. „Erau şi patru reprezentanţi ai Gazprom„, a afirmat Volodimir Pletciun. „Au început rapid să verifice documentele„, a adăugat el.

Compania Ciornomornaftogaz a produs 1,6 miliarde de metri cubi de gaze în 2013, ceea ce înseamnă peste 5 la sută din producţia Ucrainei. De asemenea, aceasta reprezintă o creştere cu 40 la sută în raport cu 2012 şi un volum suficient pentru a asigura necesarul de consum al Crimeei.Printre activele care şi-ar putea schimba forţat proprietarul se numără şi tabăra de vară pentru copii Artek, faimoasă în timpul URSS, precum şi multe hoteluri şi sanatorii pe coasta însorită a Crimeei, deţinute de ministere şi sindicate ucrainene.

PUTIN VREA SĂ REDESENEZE HARTA EUROPEI. Rusia se în-dreaptă spre o nouă eră de confruntare cu Occidentul după demonstraţia de forţă din Crimeea a preşedintelui rus, care refuză ordinea postsovietică a ultimului sfert de secol. Luând Crimeea de la Ucraina, Putin a arătat că este pregătit să redeseneze frontierele Rusiei. Nimic nu arată dacă Vladimir Putin se va

opri acolo sau dacă va încerca să ia şi alte regiuni rusofone de la Ucraina, Republica Moldova sau Belarus şi Kazahstan.

„Suntem la începutul, nu la sfârşitul unei evoluţii tumultuoase a evenimentelor„, avertizează Nikolai Petrov, profesor la înalta şcoală de Economie din Moscova. „Discursul lui Putin a încheiat doar etapa actuală de anexare a Crimeei. Întrebarea este: ce se va întâmpla ulterior?„„Putin a declarat război Occidentului şi nu este posibilă nicio reconciliere„, analizează Petrov. „Acum Occidentul va încerca să răstoarne regimul Putin.„