creșterea personală și orientarea pentru carieră

5/27/2018 Cresterea personal si orientarea pentru carier

1/17

1

Creterea personal i orientarea pentru carierOrientarea profesionala este procesul maximei sincronizari dintre aspiratiile personale si cele socialecu privire la munca, privita ca sursa de satisfactii individuale si ca mijloc de progres, economicgeneral; acest proces presupunand: competenta, competitie, selectie, concurenta, succes, esec,invatare, pregatire profesionala continua, asumarea de responsabilitati.

Orientarea devine simultan scolara si profesionala(Ghiviriga, 1976) si vizeaza implinirea in timpa unei vocatii, ca segment particular al unei personalitati permanent dinamice.

Procesul consilierii si orientarii scolare si profesionale poate viza mai multe aspecte de natura:

cognitiva: furnizarea de informatii, formarea in tehnicile de cautare a unoi loc de munca; afectiva: ameliorarea imaginii de sine; cristalizarea unei aptitudini pozitive fata de munca; actionala: luarea deciziei, planificarea si punerea in practica a optiunii.In actul consilierii tinerilor cu privire la lumea muncii va trebui permanent incurajate: utilizarea

surselor alternative utile obtinerii de date necesare, creativitatea, pluralitatea solutiilor, autonomiainvestigatorie.

Pentru multi dintre cei interesati de acest domeniu, se pune inca intrebarea: in cazul ca exista, ince consta diferenta dintre consilierea scolar profesionala si consilierea carierei?

In linii mari, ambele procese de consiliere au aceleasi caracteristici si obiective de baza. Uneleelemente le diferentiaza totusi: consilierea traditionala ia in consideratie problemele psihologice siemotionale, pune accent pe relatia directa consilier-beneficiar, pe cand consilerea carierei da maimare importanta informarii, evaluarii cantitative si calitative a resurselor profesionale ale clientilor,abordarii globale a vietii acestora, facandu-se o mai realista si naturala legatura intre lumea internasi cea externa a indivizilor, cu mediul social, economic si cultural in care acestia traiesc.

Cariera inseamna indeplinirea simultana sau secventiala a unui anumit numar de roluri (Super,1985).

Practicarea consilerii carierei dezvolta un model holistic de a aborda individul si problemele salesub toate fatetele identitatii, in situatii de viata (acasa, la scoala, la locul de munca, in comunitate) si cu

toate stilurile de relationare practicate de-a lungul existentei.Consilierea ca act de comunicare este o oferta permanent deschisa acelora care considera ca aunevoie de sfatul unei persoane cu experienta profesionala atestata in acest domeniu. Consilierea siorientarea fie ea scolara sau profesionala - inseamna cautarea unei solutii maximal favorabileindividului, prin care specificitatea sa se imbina productiv cu cea a ambiantei sociale si profesionale.

Orientarea este vazuta si ca un mijloc de:

dezvoltare, schimbare si realizare personala a indivizilor; compatibilizare a nevoilor sociale cu cele individuale, ameliorare/modificare a structurilor

sociale si institutionale; control social.Orientarea scolara vizeaza, in mod explicit, alegerea acelei filiere de educatie si formare

profesionala de care elevul sa beneficieze din plin si cu cat mai putine esecuri.Orientarea profesionala, are un caracter mai limitativ, pentru ca ea este dependenta de situatiile

existente sau posibile de pe piata fortei de munca la un anumit moment.Atat consilierea si orientarea scolara, cat si cea profesionala semnifica o anumita diagnoza si

prognoza optimista efectuate de consileri pe baza unei realitati, de cele mai multe ori statisticcomfirmate.

In viitorul apropiat, consilierea si orientarea scolara si profesionala va trebui sa faca fata siurmatoarelor categorii de provocari si situatii noi:

globalizarea pietei fortei de munca; cresterea surplusului de forta de munca si, mai ales, a celei tinere; extinderea sistemului economiei de piata in majoritatea tarilor lumii;


2/17

2

transformarii oragnizationale a locului de munca; cresterii importantei cunostintelor, aptitudinilor de lectura, de calcul, comunicare, a

alfabetizarii informationale si invatarii continue; cresterii demografice; punerii in aplicare de noi politici guvernamentale cu privire la dezvoltarea economica,

scolarizare si formare profesionala (Herr, 1996).In prezent, rata medie a somajului la nivel national, cat si pe plan mondial este ridicatasi are o

tendinta de crestere. Aceasta inseamna ca un numar impresionant de persoane apte de munca cautacu disperare un loc de munca si, pana il gasesc, cunosc multe privatiuni materiale, financiare sausociale. Pentru acestia, prioritatile, din unghiul consilierii si orientarii sunt:

sa li se ofere informatii pentru a face alegeri adecvate cu privire la cariera; sa li se asigure accesul liber la educatie si formare prin flexibilizarea scolii pentru a o face mai

relevanta pentru o cariera profesionala; sa fie eliminate obstacolele care le limiteaza sau impiedica accesul pe piata fortei de munca; sa fie tratati cu respect si intelegere pentru unicitatea lor ca fiinte umane si sa se adopte fata de

ei comportamente demne; sa li se asigure egalitatea de sanse in viata si pe piata muncii; sa fie sprijiniti sa-si cultive flexibilitatea personala (facandu-se capabili sa-si schimbe ocupatia,

sa reintre mai cu usurinta pe piata muncii, sa se adapteze rapid la diferite contexte sociale si demunca).

Consilierea si orientarea nu presupune inlaturarea obstacolelor din calea unei personalitati inevolutie ci avertizarea individului ca acestea exista, ca majoriatea pot fi evitate si invatarea lui cum sao faca. In aceasta acceptiune, autoorientarea ca proces de informare, evaluare, educare si formareprofesionla, cunoastere progresiva a lumii muncii si realitatilor sociale, sensibilizarea individualapentru valori si atitudini morale trebuie avuta in vedere si stimulta.

In consecinta, consilierea si orientarea scolara vizeaza informarea si consilierea persoanelor cuprivire la alegerea rutei scolare si profesionale, considerata de catre individ, in mod motivat, caoptima pentru sine si care poate sa-i aduca acestuia satisfactie, un nivel de trai decent, afirmarepersonala si sociala, performanta profesionala, si participarea la viata publica.

Consilierea si orientarea scolara si profesionala este un proces subtil de invatare care-l face apt peindivid pentru schimbare, tranzitie, adaptare, flexibilitate si nu doar un receptor pasiv de informatii.

Totodata, consilierea carierei este un proces educativ care prin monitorizarea unei pluralitati dedate, tinde catre conturarea unui proiect personal coerent cu privire la cariera si in legatura curealitatea socio-culturala si economica.

Modele de consiliereConsiderarea treptata a orientarii scolare si profesionale ca o chestiune, in esenta, de natura

educativa si comunicationala, a dus la schimbarea ansamblului de metode si tehnici cu care se

opereaza, ale continutului activitatii consilierului si rolului si pozitiei acestui domeniu in sistemulformarii initiale si continue a tinerilor si adultilor.

Consilierea si orientarea carierei elevilor se intemeiaza pe patru actiuni fundamentale:

Cunoasterea personalitatii elevului; Educarea elevului in vederea alegerii carierei; Cunoasterea retelei scolare si a lumii profesiunilor; Consilierea si indrumarea efectiva a elevului.Cunoasterea personalitatii elevilor presupune o activitate complexa care consta in culegerea

datelor despre elev din diverse medii: familie, scoala, grup de prieteni.

Ele pot fi grupate in doua categorii principale:a). Metode si tehnici de cunoastere a individualitatii elevilor;b). Metode de investigare a grupurilor scolare


3/17

3

a). Metode si tehnici de cunoastere a individualitatii elevilor:Observatia: metoda fundamentala de cunoastere de cunoastere a personalitatii elevilor. Metoda

poate fi folosita, de catre toate cadrele didactice, in diversele imprejurari in care elevul isi manifestaperticularitatile sale psihice, iar datele obtinute prin intermediul ei pot fi foarte variate.

Metoda aprecierii sau evaluarii: poate fi aplicata mai ales de catre profesorul diriginte, facand apella toti profesorii clasei respective. El stabileste anumite criterii de evaluare (inteligenta, personalitate,originalitate, creativitate, perseverenta) si solicita profesorii sa evalueze elevii sub aceste aspecte.

Analiza rezultatelor activitatii elevilor: rezultatele activitatii elevului sunt concretizate inrandamentul scolar si diversele produse pe care le realizeaza. Randamentul scolar este determinat siinfluentat de o gama larga de factori subiectivi si obiectivi: trasaturi de personalitate (nivelul dedezvoltare intelectuala, aptitudinile, atitudinile, trasaturile temperamentale si volitiv caracteriale,interesele, motivatia, starea de sanatate, rezistenta la efort), conditiile mediului scolar si valoareapersonalitatii profesorului, conditiile mediului familial.

Convorbirea: se recomanda utilizarea convorbirii numai dupa ce avem unele informatii, culeseprin alte metode, despre persoana cu care vrem sa stam de vorba. Acest lucru usureaza organizarea sidesfasurarea convorbirii. Ea are la baza contactul viu si permanant cu elevii.

Chestionarul: se obtine o serie de date privind aspiratiile, preferintele, interesele, opiniile,

atitudinile, motivatia si diversele aspecte structurale ale personalitatii elevului. El consta intr-o suitade intrebari la care trebuie dat un raspuns scris. Intrebarile permit raspunsuri mai bogate in continut.Folosirea chestionarului in scoala este indicata numai atunci cand profesorul constata ca poate contape capacitatea de autoanaliza a elevilor.

Analiza datelor biografice: se obtin o serie de informatii privind dezvoltarea fizica si stareasanatatii elevului, evolutia preocuparilor si intereselor manifestate de acesta, manifestarea unorinclinatii si aptitudini, atitudinea fata de cei din jur, manifestarile emotive, disciplina in familie,rezistenta la oboseala, atitudinea fata de scoala si invatatura, modul in care lucreaza acasa, reactiilefata de diversele forme ale (dez)aprobarii.

Autocaracterizarea: reprezina o modalitate de autoinvestigatie transversala in structurapsihologica prezenta a individului. Ea consta intr-o investigatie a elevului in structura sa interioara,cu incercarea de a emite judecati de valoare asupra propriei persoane.

Metoda testelor: testul reprezina un instrument avantajos pentru o mai buna solutionare adiverselor problemelor scolare.

El usureaza selectia, inlocuind sau completand criteriile traditionale. Selectia, cu scopuri specificeindividualizarii educative nu se reduce la nivelul invatamantului primar, ci se continua pe parcursulintregii scolaritati. La intrarea in liceu si universitati pot fi aplicate cu succes testele de capacitatemintala. Se obtin indicatii aflate in concordanta cu aprecierea ulterioara a profesorilor, dar acestia potsa se pronunte abia dupa mai multe luni de contact cu elevii.b). Metode de investigare a grupurilor scolare:

Metoda aprecierii obiective a personalitatii: (Gh. Zapan): se aplica pe o clasa de elevi, pe o grupa de

studenti sau adulti, care lucreaza impreuna, se cunosc intre ei si au conditii care le dau posibilitatea sase observe si sa se cunoasca din ce in ce mai bine. Valorificarea rezultatelor obtinute de elevi ladiferite probe se face prin clasificarea pe baza performantelor reale.

Ghici cine? : consta in adresarea unor intrebari care denumesc anumite trasaturi de personalitatesau fac mici descrieri ale acestora. Elevii trebuie sa raspunda prin indicarea numelui celui care detinerespectivele trasaturi: Ghici cine dintre colegii de clasa este ..... ? Ele pot viza aspectepsihosocialeprecum: capacitatea elevilor de a formula scopuri, desfasurarea actiunii, placerea munciiin grup, comunicarea in grup, conducerea grupului, natura relatiilor interpersonale etc.

Tehnicile sociometrice: servesc la colectarea datelor empirice. Acesta tehnica consta intr-unanasamblu de intrebari/ itemuri, asemenea unui chestionar, referitoare la animite criterii adresatemembrilor unui microgrup pentru a-si exprima preferintele, respingerile sau atitudinile de indiferentaunii fata de altii.


4/17

4

a)Proprietatea i libera iniiativ

Una din problemele majore ale stiintei economice o constituie definirea proprietatii ca relatiesociala complexa, multifunctionala, fundamentala si determinata istoric.Continutul categoriei depropietate, in sens larg, poate fi analizat din perspectiva urmatoarelor premise axiologice:

dimensiunea economica reflecta relatiile material-obiective dintre indivizi, socio-grupuri siorganizatii in legatura cu modul de insusire a bunurilor economice;

dimensiunea social-filosofica se fundamenteaza pe explicatia potrivit careia realizareapersonalitatii umane si manifestarea responsabilitatii sociale are loc in cadrul relatiilor deproprietate existente;

dimensiunea juridica vizeaza abordarea proprietatii ca expresie a unor raporturi juridice

privind posesiunea bunurilor economice de catre o persoana fizica sau juridica in expresiadreptului titularilor de proprietate de a dispune si de a folosi obiectul proprietatii.

In consecinta, categoria de proprietate exprima ansamblul relatiilor sociale statornicite istoric sireglementate juridic in legatura cu insusirea si stapanirea de catre oameni a bunurilor economice,relatii care determina manifestarea personalitatii umane. Aceste relatii exprima exercitarea unuia,mai multora sau a tuturor atributelor proprietatii, dupa cum urmeaza:

dreptul la posesiune, respectiv dreptul de a dispune de bunurile economice;

dreptul de utilizare sau de folosire a bunurilor. Proprietarul poate sa-si exercite acest drept

in mod autonom sau poate sa-l transfere pe baza de de contract unei alte persoane fizicesau juridice;

dreptul de dispozitie al proprietarului asupra bunului aflat in proprietatea sa, putereadeplina de a dispune de el;

dreptul de uzufruct sau dreptul de insusire a rezultatelor economice;

dreptul de gospodarire, administrare si gestionare a obiectului proprietatii. Acest atribut aaparut odata cu revolutia manageriala.

Exercitatea acestor atribute este un monopol al proprietarului instrainarea lor fiind o functieexclusiva a acestuia. Instrainarea priveste unul, mai multe sau toate atributeleproprietatii. Instrainarea totalitatii atributelor proprietatii pe baza de contra echivalent constituiecontinutul actului de vanzare-cumparare a bunului. Daca instrainarea tuturor atributelor dreptului deproprietate se face fara contra echivalent, atunci este fie donatie, fie mostenire aproprietatii. Transmiterea tributelor de posesiune si utilizare, pe diferite durate, genereaza relatii deinchiriere, locatie de gestiune, concesionare, arendare, de credit etc. Daca proprietarul cedeazatemporar atributul de administrare a obiectului proprietatii, se nasc raporturimanageriale. Transmiterea atributului de culegere a roadelor unui bun genereaza raporturi deuzufruct.In functionalitatea ei socio-economica, proprietatea se prezinta sub forma unitatii a doua

componente: obiectul si subiectul proprietatii.Obiectul proprietatii il constituie bunurile economice,inclusiv forta de munca a producatorului directSubiectii proprietatiisunt persoanele fizice saujuridice, care detin bunuri economice in proprietatea lor exclusiva si care isi exercita direct drepturile


5/17

5

asupra acestora .Printre subiectii de proprietate se inscrie si statul, care prin intermediuladministratiilor publice, detine, utilizeaza si gestioneaza o anumita parte a obiectului proprietatii.Prinesenta sa, dreptul de proprietate exprima libertatea individului, a fiecarui agent economic, liberainitiativa de a dispune de anumite bunuri, de a le folosi si beneficia de rezultatele functionariiproprietatii.Notiunea de libertate economica exprima posibilitatea actiunii economice creatoarebazata pe libera initiativa si eficienta economica a subiectilor de proprietate care isi realizeazapropriile interese economice si isi satisfac trebuintele.Libertatea economica isi gaseste materializarea

in manifestarea liberei initiative a agentilor economici in calitate de proprietari si intreprinzatori inscopul producerii bunurilor prin angajarea in mod liber in acte de schimb (comerciale), in asociatii sisocietati comerciale.Libera initiativa, conditie de baza a functionarii economiei de piata, asiguraoamenilor libertatea sa desfasoare orice activitate economica in limitele prevazute de legislatiastatului de drept. Libera initiativa cunoaste adevarata ei implinire si manifestare numai in conditiileproprietatii particulare.In practica sociala pot apare si fenomene anacronice, care aduc atingereliberei initiative si democratiei economice, in sensul existentei monopolurilor private sau etatiste,care prin politicile practicate ingradesc libera initiativa a agentilor economici.In cadrul economiilordezvoltate distingem mai multe forme de proprietate.Proprietatea particulara (privata). Ea detine unrol predominant in tarile cu economie de piata.Aceasta forma de proprietate se caracterizeaza, inprimul rand, prin autonomizarea deplina a unitatilor economice, ceea ce permite functionalitatea

eficienta si manifestarea neingradita a liberei initiative de catre acestea.In al doilea rand, in unitatileeconomice din sectorul privat se realizeaza o cointeresare materiala sporita si o motivatie superioarain munca.In al treilea rand, proprietatea particulara are capacitatea unei mai bune adaptari economicela cerintele fluctuante ale pietei.In al patrulea rand, aceasta forma de proprietate este conditiaeconomica a libertatii individului si a democratiei economice.Proprietatea publica (de stat) seregaseste in proportii diferite in economia tarilor lumii, avand o pondere mai mare in anumite ramurieconomice: transporturi, cercetare stiintifica, centrale atomo-electrice, minierit etc. Aceasta formaeste prezenta in sectoarele neatractive pentru intreprinzatorii privati datorita rentabilitatii mult maireduse.Proprietatea mixta se formeaza prin asocierea capitalurilor private cu cele ale unitatilor destat. Ea poate functiona si prin participarea capitalului privat si de stat din mai multe tari,constituindu-se in acest fel proprietatea mixta multinationala.Prezentarea formelor de proprietateevidentiaza ca pluralismul acestora este nu numai posibil, dar si necesar, deoarece intre ele exista orelatie de interdependenta, de influentare reciproca. Ele coexista in functionalitatea lor, ca sistem alproprietatii. O forma de proprietate nu se opune celeilalte. Astfel, compatibilitatea formelor deproprietate este o necesitate obiectiva cu caracter istoric, deoarece sectorul particular trebuie sa fiesustinut de catre stat prin parghii economice stimulative si un cadru legislativ, adecvat. La randul sau,sectorul public trebuie sa se bazeze pe sectorul privat, care prin impozitele platite asigura statului osursa bugetara ce poate fi redistribuita in interes public.

b)Elemente de iniiativ a unei afaceri

Deseori, iniierea unei noi afaceri se dovedete a fi soluia cea mai bun. Acesta este, spre exemplu,

cazul realizrii unui produs nou (cnd nu exist practic nici o alternativ) sau atunci este avut n

vedere o pia n cretere (unde exist deja mai multe firme concurente, dar care pot fi achiziionate,

de regul, cu mare dificultate).n plus, iniierea unei noi afaceri ofer ntreprinztorului satisfacii

importante de ordin psihologic.Aceast metod de lansare n afaceri are o serie de avantaje

importante:

- Libertate maxim de aciunepentru ntreprinztor, care i poate pune n aplicare planurile aa cum

dorete. Poate stabili n mod liber modul de organizare a activitii funcie de ritmul de dezvoltare afirmei i i poate crea o imagine favorabil, funcie de ideea pe care o are despre propria sa firm.


6/17

6

- Prestan social.Iniierea unei afaceri noi presupune un efort important i solicit foarte mult

abilitile ntreprinztorului. Chiar dac va avea nevoie, probabil, de diveri experi colaboratori,

ntreprinztorul este cel care va primi recunoaterea pentru reuita afacerii i pentru efectele pozitive

asupra comunitii (locuri de munc nou-nfiinate, servicii i bunuri foarte utile, activiti caritabile).

- Lipsa unor pietre de moar.ntreprinztorul nu este obligat s corecteze greelile fcute de

predecesorii si n cadrul afacerii, nu trebuie s onoreze obligaii contractuale la a cror negociere nua participat, nu trebuie s adapteze structura organizatoric a unei firme vechi la viziunea sa

novatoare, i poate alege mijloacele de producie dorite (echipamente, stocuri).

- Investiia financiar iniial mai redusprin comparaie cu achiziionarea unei afaceri funcionale, al

crei pre include elemente precum poziionarea pe pia, imaginea, funcionalitatea prezent.

Decizia de iniiere a unei afaceri noi trebuie s in cont de o serie de dezavantaje:

- Interval de timp ndelungat pn la lansarea produsului.Chiar dac ntreprinztorul deineexperiena i informaiile necesare, este necesar un interval de timp variabil pentru nfiinarea noii

firme (atunci cnd este cazul), organizarea activitilor, stabilirea relaiilor cu furnizorii, rezolvarea

problemelor de personal, lansarea produsului noii afaceri. Acest dezavantaj este cu att mai important

atunci cnd ntreprinztorul vrea s valorifice o oportunitate imediat de pe pia.

- Riscul implicat, mai ridicat dect n cazul achiziionrii unei afaceri.Deciziile complexe i variate care

trebuie luate pe parcursul procesului de iniiere a noii afaceri reprezint tot attea posibiliti de

eroare.

- Credibilitate mai mic n ochii partenerilorde afaceri, finanatorilor, clienilor, furnizorilor. Relaiile

firmei cu terii sunt cu att mai bune cu ct imaginea sa este mai bun, iar construirea unei imagini

reprezentative favorabile poate dura foarte mult timp i poate solicita resurse foarte importante.

- Dificulti n atragerea de finanri iniiale.Lipsa situaiilor financiare anterioare mpiedic utilizarea

anumitor instrumente de analiz financiar n evaluarea viitorului afacerii, ceea ce provoac deseori

reticene din partea finanatorilor.

Obinuinele de consum ale clienilor poteniali.n cazul intrrii pe o pia deja format, va exista o

perioad de reinere din partea cumprtorilor, care vor evita produsul nou oferit n favoarea

produselor pe care le cunosc de mai mult timp furnizate de productori cunoscui. Aceasta este una

dintre cele mai importante piedici pe care noua firm trebuie s le depeasc la nceputul

funcionrii sale.

- Reacia concurenei.ntreprinztorul trebuie s identifice i s evalueze din timp punctele sale slabe

pentru a anticipa probabilele atacuri din partea concurenei.

- Subevaluarea resurselor i a eforturilor necesare.Pentru ntreprinztor, iniierea afacerii presupune

un efort personal foarte mare i, de regul, pe o perioad de civa ani.


7/17

7

nfiinarea unei noi firme este soluia aleas cel mai frecvent de ntreprinztorul care ia decizia de a

iniia o nou afacere.Din punct de vedere legal, nfiinarea unei firme presupune parcurgerea

urmtoarelor etape:

Pregtirea dosarului de nregistrare i autorizare.ntreprinztorul trebuie s realizeze o serie de

activiti obligatorii:

- Verificarea i/sau rezervarea firmei i/sau emblemei;- Pregtirea actelordoveditoare pentru sediu;

- Redactarea declaraiei pe proprie rspundere pentru nregistrare;

- Obinerea autorizaiei emise de administraia public local;

- Redactarea actului constitutiv;

- Depunerea capitalului social;

- Acordarea mputernicirii;

- Redactarea declaraiei de avere;

- Pregtirea actelor privind activitatea comercial anterioar;- Depunerea specimenului de semntur;

- Depunerea garaniei de ctre administratori;

- Pregtirea copiilor de pe actele constatatoare ale operaiunilor ncheiate n contul societii

comerciale;

- Redactarea contractului de administrare;

- Pregtirea copiilor de pe actele de identitate;

- Pregtirea actului de nregistrare a fondatorilor persoane juridice;

- Adoptarea hotrrii organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea

societii comerciale;

- Redactarea mandatului persoanei care va semna actul constitutiv n numele si pe seama fondatorului

persoan juridic;

- Obinerea certificatului de bonitate;

- Certificarea copiilor;

- Oinerea avizelor prealabile prevzute de lege.

nregistrarea firmei. Dup depunerea dosarului, se realizeaz urmtoarele activiti:

- Autorizarea constituirii comerciantului de ctre judectorul delegat;- Obinerea, pe cale electronic, a codului unic de nregistrare de la Ministerul Finanelor Publice;

- Redactarea ncheierii judectorului delegat;

- nregistrarea comerciantului n registrul comerului;

- Editarea certificatului de nregistrare.

Autorizarea funcionrii firmei,respectiv activitile necesare pentru autorizarea funcionrii unei

firme de ctre instituiile publice abilitate. Aceste activiti sunt realizate dup data depunerii

dosarului la Biroul Unic i pn la data eliberrii anexei coninnd avizele/ autorizaiile/ acordurile

necesare funcionrii: autorizaia PSI, sanitar, sanitar veterinar, pentru protecia muncii, pentruprotecia mediului etc.Notificarea ctre instituiile publice,respectiv activitile de notificare a


8/17

8

nregistrrii firmei ctre alte instituii publice cu atribuii legate de publicitatea, nregistrarea sau

evidena comercianilor.

Efectele juridice ale etapelor obligatorii din procedura de nregistrare a unei firme sunt:

- Semnarea actului constitutiv de ctre asociai reprezint etapa consensual, care produceefecte

ntre prile semnatare.

- Autorizarea legalitii constituirii unei societi comerciale revine judectorului delegat. Acestaautorizeaz constituirea comerciantului persoan juridic i dispune nregistrarea n registrul

comerului.

- nregistrarea (nmatricularea) societii comerciale n registrul comerului are rol constitutiv. De la

data nregistrrii n registrul comerului societatea a dobndit personalitate juridic.

- Publicarea n Monitorul Oficial a ncheierii judectorului delegat produce efecte fa de teri.

c)Factorii de cretere economic ntr-o afaceren prezent creterea economic se consider drept o expresie sintetic a anselor pentru o

via mai bun i de aceea reprezint un obiectiv major de politic macroeconomic. Creterea

economic este interpretat ca o evoluie pozitiv, ascendent a rezultatelor macroeconomice.

Creterea economic const n sporirea cantitativ a activitilor i rezultatelor acestora pe ansamblul

economiei naionale n strns legtur cu factorii care contribuie la aceast sporire.

Creterea economic se exprim prin dinamica indicatorilor macroeconomiei ai rezultatelor

activitii n termeni reali respectiv PIB, PNB i VN, corectai cu mrimea defalcatorului. Deoarece

dinamica macroeconomic este corelat cu dinamica demografic, variaia indicatorilor

macroeconomiei se raporteaz frecvent la variaia populaiei totale. Astfel, creterea economic se

msoar sintetic prin ritmul de cretere al PIB, PNB, VN pe total i pe cap de locuitor.

Se apreciaz c o economie naional nregistreaz cretere economic dac exist tendina

dominant a unei creteri pozitive reale pe termen suficient de lung pentru a nltura efectele

conjuncturale ale ciclului de afaceri. Creterea economic nu surprinde modificrile calitative ale

economiei naionale, reflectate n structura economiei i n nivelul de trai, aceste aspecte fiind puse n

eviden prin conceptul de dezvoltare economic.

Creterea economic este condiionat de resursele poteniale existente i de modul cum snt

utilizate acestea. Factorii direci care o determin snt:

a) resursele umane (oferta de munc, educaie, disciplin, motivaie);

b) resursele naturale (pmnt, resurse ale subsolului, combustibili, condiii climaterice);c) stocul de capital tehnic (maini, echipamente, cldiri, ci de transport);d) tehnologia (tiin, inginerie, organizare, management, antreprenoriat, inovare).

Toate rile dispun de aceti factori, ntr-o msur mai mare sau mai mic, nu exist

ns o formul unic de a-i utiliza pentru a asigura creterea economic.


9/17

9

O influen important asupra creterii economice o au factorii indireci, cu aciune imediat:

dimensiunea cererii agregate, respectiv, capacitatea de absorbie a pieei interne; eficiena sistemului

financiar bancar; rata economiilor i rata investiiilor; mediul internaional; migraia forei de munc

i a capitalului; politica bugetar i fiscal a statului.

Creterea pe termen lung a produciei are dou surse fundamentale posibile:

creterea cantitativ a factorilor, prin creterea capitalului i a resurselor de munc atrasen procesul de producie; creterea cantitii de materie prim i energie consumat,

creterea suprafeelor de teren cultivate;

creterea calitii factorilor i a eficienei utilizriilor, n condiiile unui mediu economic iinstituional favorabil, ceea ce conduce la creterea productivitii naionale, a eficienei

investiiilor, la scderea consumului specific de materii prime.

ntre latura cantitativ i cea calitativ a creteriiproduciei exist o intersecie compensatorie,

mediat de latura structural. Astfel, proporiile n care se combin factorii depind de natura

tehnologiilor utilizate, de modul cum snt repartizate resursele economice pe activiti la un moment

dat i de flexibilitatea cu care se pot realoca aceste resurse n funcie de nevoile de adaptare a ofertei

la modificrile cererii.

n afar de creterea economic cu efect pozitiv, n economie se utilizeaz conceptul de

cretere economic zero i cretere economicnegativ.

Creterea economic zero este situaia n care rezervele absolute i populaia total sporesc nacelai ritm, nivelul rezultatelor pe locuitor rmnnd constant.

Creterea economic negativ este acea situaie n care rezultatele macroeconomicepe locuitorare o tendin de scdere meninndu-se sub control o serie de corelaii fundamentale de

echilibru, ceea ce presupune compromisuri rezonabile pe planul eficienei economice i a

bunstrii sociale. Exprim o perspectiv nefavorabil.

n funcie de contribuiile relative ale factorilor de producie la sporul produciei i al venitului

naional, prin laturile lor cantitative i calitative pot exista dou tipuri principale de cretere

economic: extensiv i intensiv.

1) Creterea economic extensiv se caracterizeaz prin contribuia preponderent a laturilorcantitative ale factorilor direci la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Acest tip de

cretere este specific economiilor aflate n perioade de acumulri susinute, bazate pe efort

investiional ridicat, orientat preponderent ctre creterea capacitii de producie n anumite ramuri.

2) Creterea economic intensiv presupune o contribuie preponderent a laturilor calitativeale factorilor la sporirea PIB sau a altui indicator macroeconomic. Creterea intensiv este specific

rilor avansate economic, care au structuri tehnologice i economice capabile nu numai s absoarb

progresul tehnic, ci i s-l genereze permanent. Autoaccelerarea continu prin crearea surselor ce


10/17

10

cretere a eficienei n interiorul sistemului permite o cretere practic nelimitat a eficienei

economice.

d)nvarea permanentCerintele noului secol au ridicat peste tot in lume intrebari precum: panacandsi prince metodeinvatam? De la angajatori, autoritati si pana la fiecare individ in parte, raspunsul pare sa fie unanim:invatarea permanenta nu mai e un lux, ci o conditie necesara pentru adaptarea la cerinteleprofesionale, sociale, economice si informationale mereu in schimbare.In ultimii ani, educatia pe tot parcursul vietii (life long learning) a devenit o prioritate a sistemelor deinvatamant la nivel global. Chiar daca rolul educatiei de baza, formale, ramane esential, invatareapermanenta, impreuna cu educatia nonformala, vin sa personalizeze si sa dezvolte aptitudini cat maiaproape de cerintele pietei si societatii, pe de o parte, si priceperea si sufletul celui care invata, pe de

alta parte.Programele europene de invatare pe tot parcursul vietiiComisia Europeana a reunit initiativele sale privind educatia si formarea sub o singura umbrela Programul de invatare pe tot parcursul vietii. Acesta are patru subprograme Comenius (pentruinvatamantul preuniversitar), Erasmus (pentru invatamantul superior), Leonardo da Vinci (pentrueducatie si formare profesionala) si Grundtvig (pentru educatia adultilor) si ofera persoanelor deorice varsta oportunitati de a studia oriunde in Europa.Incepand cu perioada de finantare 2007-2013, un program transversal completeaza aceste patrusubprograme, printre activitatile cheie ale acestuia numarandu-se: cooperarea in domeniul politicii,limbile straine, tehnologiile informationale si de comunicare, diseminarea si exploatarea eficienta a

rezultatelor proiectelor.termenul de educaia adulilor, despre perfecionare i reconversie profesional. nvareapermanent nu reprezint numai un aspect al educaiei i formrii, ci ea devine, pe zi ce trece,unprincipiu fundamentalal participrii active a individului n societate, de-a lungul ntregii sale viei.nvarea permanent devine un principiu de baza al programelor pe care statele membre UE lestipuleaz n domeniul promovrii i al educaiei.

Prioritatea central a Programului de nvare pe tot parcursul vieii este s ntreasc contribuiaadus de educaie i formarea profesional n atingerea obiectivului Lisabona de transformare aUE n cea mai competitiv economie bazat pe cunoatere din lume, capabil de o cretereeconomic durabil nsoit de o cretere cantitativ i calitativ a numrului locurilor de munc ide o mai mare coeziune social, potrivit Comisiei Europene.Educaie pentru toate categoriile...COMENIUS: este prima component a Programului de nvare pe tot parcursul vieii. Se adreseazinstituiilor de nvmnt preuniversitar de stat i private (de la grdinie la coli postliceale) ituturor celor care i desfoar activitatea n acest sector: elevii, toate categoriile de personaldidactic, autoritile locale, asociaiile de prini sau ONG-urile care activeaz n domeniuleducaional. Comenius sprijin financiar realizarea de parteneriate colare, proiecte de formare apersonalului didactic, reele de parteneriat colar, participarea la stagii de formare iniial i continupentru creterea calitii i consolidrii dimensiunii europene n educaie.ERASMUS: este destinat nvmntului superior i are printre obiectivele-cheie creterea calitii ivolumului mobilitilor studenilor i a cadrelor didactice n Europa, cooperarea multilateral ntreinstituiile de nvmnt superior din Europa, mrirea gradului de transparen i compatibilitatentre nvmntul superior i calificrile profesionale obinute n Europa.
http://www.rotutoriale.net/http://www.rotutoriale.net/http://www.rotutoriale.net/


11/17

11

LEONARDO DA VINCI: vizeaz cooperarea transnaional n domeniul formrii profesionale a forei demunc. Scopul su e de a crete calitatea sistemelor i practicilor de formare profesional, de a asigurainstrumente moderne i noi abordri n formarea profesional pe parcursul vieii.GRUNDTVIG: i propune s ofere alternative educaionale i s mbunteasc accesul celor care,indiferent de vrst, doresc s dobndeasc noi competene prin forme de educaia adulilor.Grundtvig vine n ntmpinarea nevoilor de predare/nvare ale adulilor i se adreseaz instituiilorsau organizaiilor care asigur sau faciliteaz educaia acestora. Orice organizaie din domeniul

educaiei adulilor, din sistemul formal, nonformal sau informal poate s participe la program. Adultul,n sensul Grundtvig, este o persoan de peste 25 de ani, sau un tnr sub aceast vrst, care nu maieste cuprins n sistemul formal de educaie....i n cele mai diverse formenvarea pe tot parcursul vieii ia diverse forme, ea desfurndu-se att n cadrul, ct in afarasistemelor tradiionale de educaie i formare. Punctul forte al acestor programe e c plaseazresponsabilitatea individului n centrul procesului de nvare - lucru valabil i pentru educaianonformal, care se regsete ca metod de formare n activitile programelor europene de nvarepe tot parcursul vieii. De altfel, cele trei concepte - formal, informal i nonformal - se completeazreciproc n cadrul programelor de nvare continu. Pe scurt, dac educaia formal, oficial, are locntr-o instituie de nvmnt - coal, facultate, etc. -, iar educaia informal reprezint influenele

spontane sau neorganizate din mediu, familie, grup de prieteni, mass-media etc. asupra individului,educaia nonformal vine s personalizeze i s dezvolte acas, la locul de munc, n comunitate i,uneori, la coal, n afara curriculei oficiale, acele competene, aptitudini, cunotine pe care fiecare lesimte mai aproape de suflet. Educaia formal creeaz baza, apoi aceasta poate fi personalizat prineducaia nonformal.Dei se regsesc ca metod de formare i n programele menionate mai sus, activitile de nvarenonformal sunt la ele acas n cadrul programului european Tineret n Aciune. Educaia nonformalare loc n afara mediului formal - coal, universitate, etc. -, este flexibil, dar urmrete o serie deobiective de nvare, fapt ce l motiveaz i l responsabilizeaz pe cel care nva. De altfel, acestaeste implicat n mod direct i activ n procesul de educaie nonformal.n funcie de specificul fiecreiri, ea poate acoperi programe educaionale ce s contribuie la alfabetizarea adulilor, la educaia debaz pentru cei ce au prsit sistemul formal de educaie, la mbuntirea abilitilor de via i lalocul de munc, precum i la cultura general.Practici europene... nonformale

Conform Standardului Internaional de Clasificare n Educaie (ISCED, 1997), aprobat de UNESCO,programele de educaie nonformal nu sunt obligate s urmeze un sistem gen scar n trepte i potavea durate variate. Dac pentru unele ri europene educaia nonformal este o component apoliticilor educaionale, exist i state unde iniiativele pe aceast tem vin cu precdere din mediulprivat sau ONG i unde abia ncep s prind contur strategii privind relaia formal-nonformal-informal.

La nivel european au existat mai multe iniiative, ncepnd cu Strategia de la Lisabona, prin care s-aupunctat cteva prevederi generale privind depirea barierelor dintre educaia formal i nonformal,recunoaterea formelor de educaie nonformal i recunoaterea faptului c aceasta crete anseletinerilor de a-i dezvolta noi competene i gsi un loc de munc. ns, mai sunt pai de fcut pentru afi unitar definit la nivelul statelor membre.

n Frana, spre exemplu, activitile extra-curriculare sunt extrem de bine dezvoltate chiar de ctrestat. n Lituania, educaia nonformal este vzut de ctre autoriti drept componenta prin care seformeaz persoane inteligente, creative i capabile de a veni cu soluii fezabile i de a se implica nviaa public. Olanda are i ea o tradiie ndelungat n acest domeniu. Multe dintre activitiletinerilor din timpul liber se desfoar n parteneriat cu coala. Polonia are o strategie naional

pentru tineret, pentru perioada 2003-2012, educaia nonformal fiind o component important aacesteia. n Romnia, conceptul de educaie nonformal nu a fost nc definit ntr-o formul care s fieuniversal acceptat i recunoscut. Totui, activitile carepun accent pe dezvoltarea unor abiliti


12/17

12

personale i profesionale n afara cadrului oficial ncep s capete amploare, n special, n rndultinerilor.

e)Elaborarea proiectului de dezvoltare personal i profesional

Oportunitide dezvoltare personaliprofesionaloferite de programul eTwinning

ntr-un cadru teoretic i social caracterizate prin pluralitate, transdisciplinaritate, globalizare,integrare i interculturalitate, rolul educaiei devine acela de a forma competenele de baz cerute de

economia cognitiv, de a se asigura c elevii (tinerii) au nvat s nvee i de a le forma o atitudinepozitiv fa de nvare. Aceste deziderate nu pot fi atinse dac instituiile furnizoare de educaie nuau oameni care, nainte de toate, trebuie s posede ei nii aceste competene. Un cadru didactic alepocii contemporane trebuie s fie informat la zi i este interesat s se perfecioneze continuu.

Un plan de dezvoltare profesional personalizat e un instrument necesar stabilirii de obiective itermene pentru realizarea acestora.Elaborarea planului se bazeaz pe trei premise:1. care sunt obiectivele de atins (ce vrei s faci?)2. inventarul de competene pe baza crora se urmrete realizarea obiectivelor (ce tii s faci?)3. cunoaterea tendinelor din educaie (de ce fel de specialist are nevoie societatea?)

Ce fel de oportuniti pentru dezvoltarea personal i profesional n acord cu noile tendine dineducaie ofer eTwinning? Dintr-un plan de dezvoltare personalizat am ales dou nevoi profesionaleidentificate pentru a ilustra modul n care eTwinning contribuie prin programele sale la ndeplinirealor.1. Nevoi profesionale identificatePredare integrat i centrat pe elevObiective Creterea capacitii de a preda n mod integrat i centrat pe elev Cunoaterea i folosirea metodelor de stimulare a gndirii independente sau colective a elevilor mbuntirea capacitii de a adapta predarea n funcie de stilurile de nvare ale elevilorStrategii i mijloace de realizare Predare integrat i centrat pe elev Cursuri de formare continu Studiu individual Realizarea de planificri corelate Rezolvarea de probleme Participarea la concursuri colare Realizarea de activiti n grupuri miciTimp alocat3 luniModaliti de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor rezultatele muncii elevilor performanele elevilor materializate n rezolvarea independent sau n grup a problemelor gsirea soluiilor i modalitilor de rezolvare a problemelor.Posibile bariere i modaliti de depire a lor Stereotip: Nue obligatoriu s predai integrat la clasa a IV-a Depirea dificultii: consultare tendine nvmntul secolului XXI n Europa

Soluia oferit de eTwinning pentru ndeplinirea acestui obiectiv profesional const n stimularearealizrii de proiecte. Pornind de la o tem universal, proiectele presupun demersuri integrate i

permit abordri interdisciplinare.Fiind o metod interactiv de predare, proiectul pornete de la un subiect de interes pentru elevi pecare acetia-l investigheaz folosind cunotinele, metodele , mijloacele mai multor discipline. Fiind
http://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinninghttp://iteach.ro/pg/blog/gabriela.crisan/read/46977/oportunitati-de-dezvoltare-personala-si-profesionala-oferite-de-programul-etwinning


13/17

13

strns legat de real, de viaa de zi cu zi, proiectul prin activitile lui, implic direct elevii ajutndu-i s-i construiasc propriile situaii de nvare i motivndu-i astfel. Motivaia devine intrinsec, ea seproduce datorit faptului c elevii particip cu plcere i interes n realizarea activitilor i aprodusului final. Fiecare contribuie la realizarea produsului final, fie c lucreaz n grup, princooperare sau autonom, ceea ce duce la succes.2. Nevoi profesionale (personale) identificateCompetene de comunicare oral n limba englez

Obiective Comunicarea n limba englez la nivel uzual nsuirea noiunilor elementare de gramatic a limbii englezeStrategii i mijloace de realizare Cursuri de formare Studiu individualTimp alocat1 anModaliti de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor Certificat de competen lingvistic

Realizarea de conversaii cu colegi prin videoconferine (nregistrri)Posibile bariere i modaliti de depire a lor Lipsa timpului Depirea dificultii: planificarea flexibil i realist a coninuturilor

nvarea limbilor strine este una dintre direciile de dezvoltare a nvmntului, favorizat deprocesul de globalizare, de transformarea Europei ntr-un sat global[1], de migraia oamenilor, deapariia companiilor multinaionale (monopolul economic). Etwinning contribuie la nvarea,exersarea i perfecionarea unei limbi de circulaie internaional (engleza, franceza, germana), nprimul rnd prin regulile de concepere a unui proiect.Un proiect devine posibil i este aprobat doar dac este iniiat de doi parteneri fondatori din ri

diferite. Proiectele presupun colaborare, deci e inevitabil comunicarea. Aceasta se face ntr-o limbde circulaie internaional, de regul engleza.

Ea poate fi exersat att n scris prin mesaje via email sau chat, dar i vorbit, prin videoconferine. Deobicei partenerii devin prieteni, iar comunicarea are loc permanent, dincolo de limitele platformei.

ns eTwinning ofer mult mai multe dect proiecte n ceea ce privete dezvoltarea personal iprofesional a cadrelor didactice europene. Aceste oportuniti de perfecionare s-au concretizat nAteliere Europene de Dezvoltare Profesional i Seminarii de dezvoltare din decembrie 2005, trainingla nivel naional ncepnd cu septembrie 2006, Ateliere regionale, ianuarie 2008, Evenimente denvare, Grupuri, ianuarie 2009, Camerele Profesorilor - octombrie 2010.

Atelierele Europene de Dezvoltare Profesional i Seminariile de dezvoltare au ca puncte dedezbatere diferite teme legate de activitile desfurate pe portalul eTwinning, mai ales activiti deproiect i dezvoltarea competenelor cheie. Un asemenea atelier se desfoar n trei limbi, englez,francez si german, are loc n fiecare an pe durata a dou zile i jumtate n diferite locaii din Europai cuprinde 70-120 de profesori participani.

Evenimentele de nvare (Learning events) sunt cursuri scurte i intensive pe anumite teme deactualitate, pe diferite discipline (Moving to Maths 2.0) sau la modul general (Future School). Fiecarecurs este moderat de un expert, se ntinde pe durata a dou sptmni i este compus din module.Aceste cursuri sunt construite pe principiul discuii urmate de teme propriu-zise la care fiecare

cursant contribuie, apoi de reflecii i feedback. Munca efectiv se face individual i/sau n grup,ncurajndu-se schimbul de idei. Materialele referitoare la tema cursului sunt oferite n format online,sub diferite forme, ceea ce face atractiv nvarea i sporete motivaia de a aprofunda subiectul.


14/17

14

Grupurile eTwinning sunt spaii pe portalul eTwinning n care profesori cu aceleai interese imprtesc idei, experiene, fac schimb de exemple de bune practici sau caut informaii i suportpentru mbuntirea unor competene. Aceste grupuri sunt private i conduse de un eTwinnerexperimentat care tie s-i organizeze spaiul respectiv. Elpoate numi moderatori pentru a fi ajutatn cazul n care grupul are deschise numeroase subiecte de discuie. Aceste grupuri elaboreaz lucrride specialitate sau pe teme de interes pentru ceilali eTwinneri, reunite n publicaii care pot ficonsultate n pagina special de pe portalul etwinning.net.

Premiile eTwinning. Fiecare cadru didactic particip la aceste premii individual pentru a artaviziunea proprie asupra unui proiect realizat, dar i pentru a oferi elevilor si ansa de a fi cunoscui lanivel european i de a le fi apreciat munca.

Camerele profesorilor sunt spaii speciale pe Desktop unde eTwinnerii pot discuta despre diferiteteme n sistem forum. Aceste camere sunt create de un administrator, iar nscrierea se face pe baz decerere i accept. Se discut aici mai mult despre dificulti pe care unii eTwinneri le ntmpin nderularea proiectelor sau se fac schimburi de idei, informaii, nouti. Aceste camere nu sunt publice inici vizibile din exteriorul platformei.

Curs de nvare pentru Ambasadori. Ambasadorii eTwinning sunt cadre didactice cu activitaterecunoscut pe portal care promoveaz aciunea n coli, prin intermediul atelierelor, diseminrilor,

vizitelor tematice.Periodic au loc ntlniri (conferine) ale acestora la nivel naional n care sunt dezbtute problemelecele mai importante cu care se confrunt eTwinning i sunt cutate soluii pentru rezolvarea lor.Platforma care ofer acest curs este complementar etwinning.net i e de tip moodle. Participarea laacest curs se face exclusiv pe baza unei nominalizri din partea NSS. Cursul se desfoar pe douniveluri i este mprit n module n cadrul crora se studiaz despre managementul proiectelor,noiuni de marketing eTwinning, sigurana pe Internet, realizarea unui proiect, redactarea uneiaplicaii pentru Premiile eTwinning, etc.

g)Alegerea profesiei n condiiile noastre

Dac atunci cnd eram mici, doream s ne facem doctori, aviatori sau profesori, acum, cnd am crescut,

ne-am dat seama c nu este att de simplu s ne alegem cariera. Factorii economici, influena celor din

jur, oferta srac de pe piaa muncii sunt elementele care au influenat acut dorina noastr n urmarea

unei anumite profesii. Dar, ce este de fcut ntr-o astfel de situaie? Specialitii recomand o atitudine

obiectiv, n urma unei informri profunde cu privire la ceea ce ne nconjoar.

Criteriile de alegere a unei profesii n perioad de recesiune economic nu mai sunt la fel de binedefinite fa de anii trecui. Dac pasiunile au jucat un rol important n alegerea unui domeniu de

profesare, n prezent, acestea sunt mai puin folosite de ctre viitorii angajai pentru simplul fapt c nuse mai coreleaz cu ateptrile pieei muncii. Alegera carierei este un proces de cunoatere, dar iunul afectiv. Factorul esenial lconstituie motivaia. Din pcate, astzi, tot mai des, alegerea cariereipresupune criterii ce vizeaz asigurarea unui nivel de trai bun, renunndu -se la satisfaciiprofesionale, afective", explic Valeria Baciu, consilier n carier GCDF (Global Career DevelopmentFacilitator). n ultima perioad, oamenii se ghideaz n alegera profesiei folosind criterii ca salariul,oportuniti de promovare sau sfera de relaii ce se poate genera la jobul respectiv", completeazBaciu. Pe de alt parte, Clementina Rusu, consultant Ascendis - We Know How (WKH), apreciaz c nalegerea unui profesii, nu criteriile s-au schimbat, ci doar prioritile. Criteriul financiar i-a meninutimportana n decizia de alegere a unei profesii sau a unei companii, ns, n prezent, acesta are o altintensitate, nu mai este la fel de puternic ca intensitate n decizia final fa de stabilitatea companieipe pia", exemplific Rusu.


15/17

15

Criterii de selecie

Date fiind condiiile, criteriile trebuie s fie n conformitate cu ceea ce ofer piaa muncii, ct iateptrile i nevoile noastre. Stabilitatea locului de munc, salariul, renumele firmei, perspectivelede promovare sau posibilitatea de a practica joburi ct mai multe pot fi criterii utilizate n prezent",specific Valeria Baciu.Ionu B. (25 de ani) i amintete c, iniial, a dorit s se fac chimist, ca i prinii lui, astfel putnd s

continue tradiia. n schimb, la finalizarea facultii, am realizat c nu este loc i pentru mine pe piaamuncii. Astfel, m-am nscris la un master n Tehnologia Informaiei i m-am angajat n domeniul IT&C,unde ateptrile efului meu sunt n concordan cu ale mele", ne-a mrturisit tnrul.Prin urmare, alegerea profesiei este o problem destul de dificil, cu att mai mult cu ct soluiile suntlimitate. Cnd o persoan i stabilete viitorul, indicat ar fi ca ea s fie bine informat i s fiecontient de propriul potenial. De asemenea, este important s depunefort i interes pentru a-ialege cea mai potrivit profesie", remarc Clementina Rusu.

Crearea unei identiti

Odat stabilite obiectivele n carier, parcursul profesional nu se oprete aici. n primul rnd, profesia

necesit o recunoatere n domeniu. Alegerea carierei presupune asumarea unei anumite identiti,dup care parcurgerea a doi pai: urmarea unor studii corespunztoare domeniului ales i exercitareaprofesiei, care se poate concretiza prin nfiinarea propriei afaceri sau angajarea ntr-ofirm/instituie", precizeaz Valeria Baciu.Din pcate, de multe ori, compromisul este o soluie n aceast perioad, fiind explicat ca o deciziepentru moment, fr a fi anticipate cu atenie efectele acestuia. Dac facei un compromis, se potcontura cel puin dou situaii: fie apare frustrarea dac rmnei mai mult timp la locul de muncpentru care ai fcut compromisuri, fie nu se va pune problema, dac banii sunt pe primul loc",argumenteaz Baciu.

Schimbarea profesiei la o vrst de peste 30 de ani poate ntmpina mai multe dificulti. n schimb,dac decizia este obiectiv, rezultatele, de cele mai multe ori, duc la lucruri bune. O astfel de persoanar trebui s-i asume i s fie realist legat de propriile competene i abiliti i s depun efort nacest sens", spune Clementina Rusu, care recomand, n astfel de cazuri i apelarea la un consultant nresurse umane. Este dificil pentru o persoan s fie motivat i implicat ntr-un job care nu i faceplcere din diverse motive. n general, subiectivitatea i necunoaterea real a competenelor iaptitudinilor personale sunt cauzele care conduc la alegerea unei profesii mai puin potrivite. Pentru aprentmpina astfel de situaii, aceste persoane pot apela la sfatul i consilierea unor profesioniti dindomeniul resurselor umane", adaug Rusu.Spre exemplu, WKH Dezvoltare Organizaional, n parteneriat cu Ascendis Consulting, a demarat unproiect cofinanat din Fondul Social European prin POSDRU 2007 - 2013 i bugetul naional, prin care

vor fi consiliai profesional i psihologic omeri peste 45 de ani, omeri tineri i persoane n cutareaunui loc de munc.

Pentru c gsirea, pstrarea i maximizarea beneficiilor unui loc de munc nu sunt tocmai cele mai

uoare lucruri n acest moment al pieei BC i prezint cteva sugestii din partea Asociaiei Romne a

Agenilor de Munc Temporar (ARAMT). Chiar dac nu e vorba neaprat de munca temporar, ci de

un job n general, problemele ridicate de piaa muncii sunt multe i delicate i o informare ct mai

complet nu pot dect s aduc atuuri suplimentare.

CUM POI S TE ANGAJEZI MAI REPEDE

Secretul n a gsi (ct mai repede) un job const n maximizarea ariei de cutare. Flexibilitatea de a

accepta provocri, de a fi deschis, adaptarea la posturile deschise ofer avantaje uriae n comparaiecu a-i construi un job ideal i a-l cuta doar pe acela, fr spaiu de adaptare. Mai mult, candidaii ar


16/17

16

trebui s caute activ prin orice mijloace o oportunitate profesional. Pe o pia a muncii deschis,

candidaii trebuie s ncerce s descopere o nou provocare profesional prin toate metodele pe care

le au la dispoziie: cunotine, prieteni, contacte din experienele profesionale anterioare.

Networkingul este un instrument foarte eficient i puternic care faciliteaz ntlnirea dintre oamenii

potrivii cu oportunitile potrivite.

Mediile virtuale de socializare (Facebook, Twitter, LinkedIn) devin din ce n ce mai populare n cadrul

proceselor de networking. Firmele de recrutare i selecie, recrutorii i consultanii n resurse umaneprimesc n ultimul timp tot mai multe aplicaii prin intermediului paginilor din mediile virtuale.

Datorit vitezei mari derelaionare aceste medii cresc exponenial ansele de reuit prin reelele decontacte pe care le dezvolt.

n plus, un candidat activ la modul profesional i civilizat prezent n aceste medii de comunicare d

dovad c ine pasul cu lumea n care trim i c are un grad mare de adaptabilitate la trendurile din

pia.

CUM S ALEGI O MESERIEDe obicei, o meserie se alege printr-o combinaie ntre ceea ce poi s faci i ce i face plcere s faci.

ansele de a-i gsi un job potrivit n funcie de rezultatul combinaiei menionate cresc cu ct meseriaeste mai cerut pe piaa muncii de ctre angajatori. De exemplu: pentru cineva care are o aplecare

spre cifre i spre analiz, o poziie de controlor financiar poate fi o alegere minunat i chiar este o

cerere crescut pe pia pentru astfel de competene. Dac, ns, eti pasionat de istorie,civilizaii

antice i cltorii i decizi s faci arheologie, probabil c gsirea jobului ideal nu va fi un proces rapid

i uor.

CUM S AFLI CARE E CEA MAI BUN FIRM LACARE S LUCREZI

Pentru cei care vor s fie siguri c vor lua o decizie n deplin cunotin de cauz privind domeniul,

industria i tipul de companie, joburile oferite n regim de munc temporar constituie o posibilsoluie. Aceste soluii flexibile asigur posibilitatea de a intra n mai multe companii, pe poziii dintrecele mai diverse, n toate departamentele, astfel nct s vad ce tip de mediu i rol i se potrivesc cel

mai bine. Bineneles c, pe lng experiena de lucru propriu-zis, conteaz foarte mult perspectivele

de cretere i dezvoltare, planul de carier disponibil pentru rolul ales i renumele de angajator al

firmei alese. Dei condiiile economice actuale ne foreaz s facem o astfel de alegere uitndu-ne, n

primul rnd, la asigurarea unei minime stabiliti, alegerea unui loc de munc ar trebui s se fac pecriterii care s aib relevan i pe termen mediu i lung.

h)Egalitatea de anse pentru creterea n carier

Dezvoltarea identitii vocaionaleFazelePerioada fantezei n planul aspiraiilor. Copilul ntre 3 i 10 ani se identific n planul intereselorvocaionale cu diferite persoane din mediul familial sau colar.Perioada tatonrilor /11-17 ani/Elevii i dezvolt un comportament explorator :investigheazpropriile interese vocaionale, experimenteaz mai multe tipuri de activiti i observnecesitatea de a lua n considerare balana interese-aptitudini n exprimarea unei opiuni. Alegerile pecare le face tnrul n aceast perioad au un caracter vag i tranzitoriu, putnd fi abandonate relativuor n momentul n care apare o alt direcie vocaional ce pare s-i ofere satisfacii.

Perioada realismului /18-25 ani/ Se caracterizeaz prin cristalizarea identitii vocaionale i a uneiviziuni de ansamblu asupra factorilor, ceea ce determin luarea unor decizii mult mai pragmatice.


17/17

17

Perioada stabilizrii / 25-35 ani / Are loc contientizarea necesitii de stabilizare i perpetuareaacestei stri . Este interesant c acum tnrul i poate schimba locul de munc, dar nu i profesia(acest lucru se ntmpl mai rar).Perioada de consolare /peste 35 ani/Individul simte nevoia ntririi statutului su, a promovrii sale,pentru a-i asigura confortul psihic, dar i pentru o mai mare securizare.Perioada de declin /peste 65 ani/Ultima perioad este perceput de oameni n mod diferit. Uniiconsider pensionarea un moment binevenit pentru desfurarea activitilor ce-i intereseaz, alii

un preludiu al decderii i ofilirii, fiind incapabili s-i modifice concepia despre sine nconcordan cu alte valori din viaa lor.

FORME de identitate vocaional la adolesceni

Identitatea forat adolescentul a preluat valorile i expectanele altora fr a le analiza critic.Adolescenii care prezint aceast form de identitate au deja obiective ocupaionale, dar acestea i-aufost impuse din afar, fie de prini, fie de colegi.Criza identitar - adolescentul se confrunt cu probleme de identitate.Simte presiune pentru a realizao opiune, dar aceasta este mereu amnat.Difuzia identitar - adolescentul nu a facut nc o alegere

i nu este preocupat s fac un angajament pe o anumit direcie dei s-ar putea s fi avut pn acumunele tentative sau s le fi ignorat. Aceti adolesceni nu se simt presai s realizeze o alegere, prinurmare nu se afl in criz identitar.Identitatea conturat - adolescentul a facut propria alegere,deci a ndeprtat presiunea, este clar orientat i urmrete obiectivele profesionale propuse.Factorii care influeneaz orientarea vocaionalRealitatea nconjurtoare care ne oblig pe oricare din noi s rspundem la presiunea exercitat demediu -influeneaz luarea deciziei n alegerea ocupaional.Procesul educaional/ nivelul de instruire condiioneaz alegerea carierei unei persoane, datoritnivelului acestuia de pregtire.

Factorii emoionali determin anumite alegeri ale individului n funcie de personalitatea lui.Valorile individuale au un rol important n alegerea profesiei/meseriei.Factorul de gen care influeneaz alegerea profesiei. Conform teoriei expectanei : brbaii auexpectane de succes ridicate pentru domeniile profesionale considerate masculine, n timp cefemeile au expectane mai mari de succes n domeniile profesionale consideratefeminine.(Furnham,1992)

creșterea personală și orientarea pentru carieră

Documents