Merchandising vizual Crează o identitate prin design exterior și interior

Merchandisingul vizual este cel mai în vogă tip de merchandising din ultimii ani.

Conţinutul acestuia se referă la imaginaţia, design-ul sofisticat, cele 5 simţuri ale

omului pentru conceptele cele mai evoluate; se exploatează la maxim formele

moderne de mobilier, tehnicile de informare. Practic, merchandisingul vizual

înseamnă a vinde mesaje încărcate emoţional către consumator care stimulează

plăcerea la cumpărături. Un magazin este ca o pagină dintr-o revistă: un spaţiu

imens umplut cu multe litere mici. Utilizarea paragrafelor, a titlurilor şi a

imaginilor determină cu adevărat cititorii să citească revista. Merchandisingul

vizual are ca obiectiv principal să facă asortimentul unic, atractiv şi fascinant

pentru largi grupuri de consumatori. Dorinţa de cumpărare trebuie să fie

stimulată prin semnale emoţionale. Vânzările pot fi mai mari prin îmbunătăţirea

vizibilităţii produsului, mesaje emoţionale despre produs, înţelegerea îmbunătăţirii

calităţii, a imaginii preţurilor, a competenţelor în ceea ce priveşte serviciile.

Stimularea vânzărilor într-un magazin este dependentă de existența unei imagini

distinctive, clare și consecvente pe care consumatorul o are cu privire la atributele

funcționale (fizice) și psihologice (emoționale) ale punctului de vânzare. Crearea și

menținerea unei anumite imagini depind în mare măsură de atmosfera în care se

desfășoară vânzarea, de particularitățile mediului în care consumatorul intră în

contact direct cu mărfurile și de forțele de vânzare.

Fiecare tip de magazin are ambianța sa proprie al cărei scop este să transmită un

mesaj clientului, să creeze o atmosferă plăcută pentru consumatori, precum și

pentru personalul comercial. Identificată cu ‘’efortul de a realiza mediul ce produce

efecte specifice emoționale asupra cumpărătorului, efecte ce sporesc probabilitatea

lui de a cumpăra ‘’, atmosfera magazinului reunește următoarele elemente cheie:

exterior, interior, amenajarea magazinului și expunerea produselor.

Indiferent de capacitatea sa fizică, magazinul trebuie să fie atrăgător, seducător și

convingător, sensibilizând clienții și optimizând satisfacerea cerințelor acestora.

Așadar, ca o consecință firească a gradului de specializare a magazinului, reacțiile

consumatorului sunt diverse, fapt care impune fiecărei unități comerciale cu

amănuntul punerea în valoare a propriilor atuuri: prezentare exterioară a

magazinului - fațada, firma, vitrina, particularități constructive, copertina, etc.,

designul interior - ambianța generală a magazinului, sistemul de comunicare și

informare intern, prezentarea promoțională prin intermediul echipamentului

comercial.

Designul exterior al magazinelor

Interfața între imaginea firmei și clientela stabilă sau potențială, prezentarea

exterioară a magazinului reprezintă o importantă formă a reclamei pentru

comerciantul cu amănuntul, vizând îndeosebi firma propriu-zisă și vitrina.

În decursul ultimilor ani, o importanță deosebită se acordă conceptului de

identitate vizuală a magazinului, corespunzător căruia punctul de vânzare este

privit ca un canal de comunicare compus din trei nivele:

primul nivel este perceput de consumatori de la o distanță mai mare față de

magazin și conține fațada, culoarea clădirii, indicatoarele de atenționare;

nivelul al doilea este vizualizat de client din apropiere și se referă îndeosebi

la vitrine și diferite informații inscripționate în apropierea punctului de

vânzare;

nivelul trei reflectă ceea ce consumatorul vede în interiorul punctului de

vânzare: arhitectura, decorațiuni, mobilier, ținuta personalului, publicitatea

la locul de vânzare.

Asigurarea identității vizuale a magazinului presupune respectarea următoarelor

principii fundamentale cu privire la proiectarea celor trei nivele de comunicare

componente:

identitatea vizuală a unei firme trebuie să fie memorabilă, interpretabilă și

specifică;

fiecare punct de vânzare trebuie să poată fi identificabil în orice moment de

către consumator;

asigurarea unicității punctului de vânzare, deoarece multe dintre magazine

vând produse similare la aceleași preuri, iar conceperea unei formule unice,

originale, reprezintă o premisă esențială viabilității acestora;

rațiunea unui magazin este de a vinde, ceea ce presupune ca punctul de

vânzare să aibă o puternică capacitate de comunicare, să creeze impresia

abundenței și să ofere posibilități largi de alegere;

un punct de vânzare trebuie să fie evident, facil de remarcat și recunoscut;

magazinul trebuie să valorifice produsele și oamenii, nu arhitectura și

mobilierul. În acest sens, designerii trebuie să creeze un punct de vânzare și

nu o operă de artă;

activitățile din cadrul unui punct de vânzare trebuie să fie corelate pentru a-

și menține credibilitatea în rândul consumatorilor;

o rețea de puncte de vânzare trebuie să fie un ansamblu de o coerență

perfectă pentru că fiecare detaliu contează. De altfel, toate elementele

esențiale și activitățile trebuie anticipate și coordonate într-un tot plăcut și

unitar.

Analizarea conceputului de identitate vizuală a magazinului reflectă importanța

care revine elementelor de design exterior în formarea sa. Componenta esențială a

procesului de planificare a magazinului, designul exterior poate fi definit ca fiind

un ansamblu de elemente și de mijloace destinate unui sistem complex de

funcționalități de ordin constructiv, arhitectural, estetic și urbanistic.

Designul exterior îndeplinește pentru punctul de vânzare următoarele funcții:

reprezintă prima carte de vizită a magazinului;

atrage și informează consumatorii;

contribuie în mod decisiv la formarea imaginii despre respectivul punct de

vânzare;

asigură corelarea între sistemul de construcție, stilul arhitectonic, mediu și

fluxurile pietonale ale vehiculelor.

Componentele designului exterior sunt:

1. faţada

2. copertina

3. vitrarea

4. căile de acces

5. semnalizarea

6. ambientul exterior

1. Fațada reprezintă interfața dintre imaginea firmei și consumator, prin

intermediul ei vânzătorul putând prezenta consumatorului o imagine conservativă,

progresivă, subtilă, exagerată sau de alt tip. În principal, fațada unităților

comerciale trebuie să îndeplinească următoarele funcții:

să atragă atenția trecătorilor și să-i ,,aducă ‘’ în interiorul magazinului;

să permită identificarea magazinului;

să reprezinte o modalitate de prezentare a

eclamei pentru comerciant (fiind totodată mai puțin costisitoofertei

extinse;

să se constituie într-o formă importantă a rare decât alte modalități de

promovare a imaginii punctului de vânzare).

Fațada se caracterizează prin număr, dimensiuni, aspect constructiv, imagine

arhitecturală și funcționalități.

Există numeroase variante de proiectare a fațadei, cele mai utilizate fiind

delimitate corespunzător criteriilor următoare :

1. Din punct de vedere al configurației:

a) fațada liniară, se realizează paralel cu axul străzii permițând proiectarea unor

nișe pentru intrare;

b) fațada în unghi prezintă avantajul orientării directe a fluxului de clienți către

interiorul magazinului;

c) fațada arcada se deosebeşte de fațada în linie dreaptă prin existența nişelor și a

vitrinelor, conferind o mai mare atractivitate pentru trecători, o percepere mai

facilă a vitrinelor și posibilitatea de a staționa în fața acestora.

2. Din punct de vedere constructiv se disting :

a) fațada modulară, de formă pătrată sau dreptunghiulară, este construită dintr-o

singură bucată și atașată, de regulă, la mai multe magazine;

b) fațada prefabricată utilizează o structură construită într-o fabrică și ansamblată

la locul magazinului;

c) fațada prototip este specifică lanțurilor de magazine și francizorilor care

folosesc o fațadă uniformă pentru asigurarea unei imagini consecvente în cadrul

întregii rețele;

d) fațada cu nișe este puțin retrasă față de nivelul celorlalte magazine din zonă și

este folosită pentru atragerea clienților care trebuie să înainteze câțiva pași pentru a

examina vitrinele;

e) fațade distinctive, cum sunt, de exemplu, cele circulare.

3. Din punct de vedere al unghiului format:

a) fațada în unghi de 90 grade este reprezentată de o fațadă în formă de ,,L’’ sau

mai multe fațade în scară;

b) fațadă în unghi obtuz;

c) fațadă în unghi de 180 grade, situație în care accesul este asigurat pe aceeași

latură.

2. Copertina reprezintă o componentă a designului exterior, care îndeplinește

următoarele funcții:

funcție de protecție a mărfurilor, a exteriorului fațadei, dar și a trecătorilor;

funcție arhitecturală asigurată din corelarea modului de prezentare a

copertinei (formă, material, etc) cu cerințele arhitectonice și particularitățile

urbanistice ale zonei în care se situează spațiul de vânzare;

funcție publicitară și de informare realizată prin intermediul mesajelor

transmise, a culorilor specifice firmei utilizatoare.

Principalele tipuri de copertine pot fi grupate în funcție de modul de realizare,

sistemul constructiv și materialele de confecționare a acestora :

1. în funcție de modul de realizare, copertinele pot fi proiectate din construcție sau

adăugate acesteia;

2. în funcție de sistemul constructiv, se disting copertine fixe sau rabatabile;

3. din punct de vedere al materialului, copertinele pot fi din ciment și beton, metal,

sticlă, materiale textile sau plastice sau combinat - metal și sticlă.

3. Vitrarea reprezintă un mod de comunicare vizuală cu mediul exterior, dar și o

comunicare cu functionalități de aerisire și iluminare. În cazul în care acestor

funcționalități li se adaugă și o funcție estetică, se are în vedere o decorare cu

vitralii. Acestea sunt constituite de ,,geamuri” sau cristaluri de diferite culori

caracterizate printr-un nivel artistic superior (picturi) și sunt întâlnite cu precădere

la biserici și la monumente.

Vitarea se află în legătură directă cu faţada, în acest sens distingându-se :

faţada oarbă, nevitrată, care nu dispune de ferestre şi în general nici de

acces;

faţada cu spaţii pentru ferestre, permiţând ventilaţia şi intrarea luminii.

Una din formele principale de funcţionalitate a vitrării, cu un rol important pentru

unităţile comerciale este vitrina.

Vitrina reprezintă pentru trecător principalul argument să intre în magazin şi

serveşte în principal următoarelor scopuri:

1. identificarea magazinului şi a ofertei sale prin expunerea unui eşantion

reprezentativ al mărfurilor din magazin;

2. prezentarea produselor noi sau sezoniere;

3. atragerea atenţiei trecătorilor;

Utilizarea vitrinelor pentru a expune marfa existentă în magazin poate fi

considerată o practică generală a magazinelor, excepţiile referindu-se la

supermarketuri, unele magazine discount sau cu autoservire. În absenţa vitrinelor,

magazinele folosesc întreaga faţadă placată cu geamuri mari şi mate ce atrag

atenţia prin intermediul posterelor şi afişelor promoţionale.

Tipuri de vitrine :

vitrine de tip liniar, care sunt proiectate continuu, de-a lungul faţadei,

întrerupte de căile de acces în cazul magazinelor care dispun de spaţiu

suficient;

vitrine de tip alveolar, existente la magazinele al căror front de faţadă este

redus, mărindu-se astfel frontul de prezentare. Prezintă avantajul vizualizării

mărfurilor din mai multe părţi;

vitrine de tip insular, utilizate în cazul unităţilor de mari suprafeţe,

amplasându-se în spaţiul dinaintea intrărilor retrase de la trotuar şi permit

vizualizarea mărfurilor expuse de jur împrejur.

Pentru a fi armonioasă, vitrina trebuie să ocupe cât mai bine spaţiul disponibil,

dacă se poate ,,prin regula de aur’’, care determină dreptunghiul perfect unde

raportul dintre lungime şi lăţime este de 1,618. Acest dreptunghi corespunde

regulilor clasice de estetică, prezentând un caracter de echilibru şi armonie.

4. Modalităţile de acces în cadrul punctului de vânzare

Cele mai frecvente situaţii întâlnite în reţeaua comercială cu privire la poziţionarea

şi rolul căilor de acces sunt următoarele :

Majoritatea magazinelor, îndeosebi cele cu suprafeţe reduse, au o

singură cale de acces, localizată de obicei în dreapta vitrinei, sau dacă

punctul de vânzare dispune de mai multe vitrine, între acestea;

De obicei, a doua cale de acces în cazul magazinelor de mici

dimensiuni este destinată recepţionării mărfurilor pentru a nu îngreuna

fluxul clienţilor sau ieşirea în caz de incendiu;

În vederea evitării congestionării traficului clienţilor se recomandă ca

în cazul spaţiilor cu mai mult de 23 de metri lungime de faţadă, să

existe două căi de acces;

În situaţia în care magazinul este situat pe colţ, poate avea fie două

intrări şi vitrine pe ambele părţi, fie o singură cale de acces amplasată

pe colţ;

Pentru a atrage consumatorii atât din traficul pietonal, cât şi din cel

auto, un magazin trebuie să aibă cel puţin două intrări, una în faţa

magazinului pentru a atrage pietonii şi una adiacentă parcării;

Marile magazine amplasate în centre comerciale pot avea multiple căi

de acces, al căror număr însă este limitat ca urmare a problemelor

legate de securitatea punctului de vânzare;

În general, intrările din faţă şi din spate servesc unor scopuri diferite,

ele trebuind să fie proiectate în mod separat.

Un aspect important referitor la căile de acces vizează necesitatea deschiderii cât

mai largi a uşilor, deoarece o cale de acces largă crează o imagine mult mai

primitoare decât uşile înguste, închise, care nu atrag, ci chiar pot inhiba

cumpărătorii să intre în magazin. De altfel, în cadrul centrelor comerciale, pentru a

câştiga spaţiu şi a lăsa accesul liber, unele magazine au recurs în timpul zilei la

suprimarea uşilor. La închiderea magazinului sau pe durata nopţii magazinele pot

fi închise cu diferite tipuri de grilaje trase de sus în jos.

5. Semnalizarea reprezintă ansamblul mijloacelor prin intermediul cărora se

asigură informarea, dirijarea, atenţionarea şi restricţionarea fluxului clienţilor în

contextul activităţii desfăşurate. Din punct de vedere comercial, acest ansamblu se

compune din firmă, siglă şi emblemă.

Firma, important mijloc de comunicare între magazin şi consumator şi componentă

a faţadei, atrage atenţia clienţilor îndeosebi prin poziţionare, modalităţile de

prezentare şi iluminare.

Firma se amplasează pe lungimea faţadei sau deasupra accesului, putându-se

realiza şi o amplasare pe plan vertical, de sus în jos, când cota inferioară se află la

o înălţime care să nu afecteze circulaţia pietonală. Sigla şi emblema pot fi

poziţionate atât pe faţadă cât şi pe vitraj.

Emblema poate fi desenată, iluminată sau nu, singură sau completată cu un slogan,

semnalizată în timpul sărbătorilor prin elemente de animaţie specifice, etc.

6. Ambientul exterior reuneşte particularităţile constructive ale unităţii

comerciale, ambientul de iluminare, elementele decorative, precum şi alte aspecte

care îşi pun amprenta asupra imaginii spaţiului comercial respectiv: vecinătăţi

comerciale, culturale, condiţii de parcare, etc.

Ambientul de iluminare se referă la modul de iluminare exterioară a unităţilor

comerciale, de proiectare a luminilor pe faţadă astfel încât să se asigure o bună

vizibilitate a acesteia.

Designul interior al magazinului

La demararea oricărui business din zona retailului, o componentă importantă o

reprezintă amenajarea și designul interior al spațiului de vânzare. Aceasta este

interfața cu publicul, modul în care comerciantul comunică filosofia propriului

business și reușește să atragă clienții în magazinul său.

Indiferent de tipul magazinului - atmosfera interioară trebuie să transmită

clienților, o anumită „experiență de cumpărare”, ceva care să îl determine să

revină. Bineînțeles, nu putem să nu menționăm aici că un rol important îl dețin și

proximitatea și prețurile, însă având în vedere concurența din ce în ce mai mare,

această atmosferă interioară poate fi ceea ce dă un plus business-ului respectiv.

Aspectele principale ce trebuie urmărite în amenajarea unui spațiu comercial sunt

funcțiunea și forma.

Funcțiunea reprezintă partea tehnică a designului interior, și anume aranjarea

propriu-zisă a pieselor de mobilier, stabilirea fluxurilor de circulație

personal/clienți și a zonelor de vânzare impuls pentru clienți. Acest aspect corect

rezolvat, poate aduce o multitudine de plusuri într-un spațiu dat, de cele mai multe

ori cu o suprafață nu foarte mare și cu multe constrângeri de ordin tehnic. Fluxul

de circulație pentru clienți este deosebit de important, deoarece, odată „condus” în

mod natural și nu întortocheat prin tot magazinul până a ajunge la casa de marcat,

fără a se simți însă „condus”, clientul va avea în coșul său mai multe produse decât

își propusese la intrarea în magazin. De asemenea, proiectarea corectă a zonelor

auxiliare, cu respectarea tuturor normelor în vigoare însă fără a utiliza un metru

pătrat mai mult decât este strict necesar, duce la un spațiu de vânzare mai mare,

ceea ce, bineînțeles, orice comerciant își dorește. Nu în ultimul rând, amplasarea

optimă a zonelor de impuls, de obicei în zona caselor, poate avea un impact pozitiv

asupra vânzărilor.

Forma reprezintă partea artistică a designului interior, partea mai frumoasă dar

poate și mai subiectivă. Dacă atunci când ne referim la funcțiune, lucrurile sunt

mult mai clare, se pot rezolva după o „rețetă”, aici componenta importantă este

dată de estetic, de capacitatea arhitectului/designerului de a transpune ceea ce își

dorește comeciantul în realitate. Culorile, finisajele, materialele alese și

modalitatea de combinare a acestora vor avea în mod clar un impact puternic

asupra clienților, cel puțin la prima vizită în magazin, dar și asupra alegerii

acestora de a reveni. Fie că este vorba despre un magazin tradițional, în care

materialele predominante vor fi cele naturale (lemn, piatră, culori inspirate din

natură), fie un supermarket contemporan, în care vor predomina materiale modern

(inox, plăci lemnoase aglomerate, corian, piatră în alb sau culori vii și atrăgătoare),

misiunea arhitectului constă în a crea atmosfera propice fiecărui tip de comerț în

parte, de a crea un loc în care clientul să revină cu plăcere. Un rol important îl are

și punerea în valoare a produselor, atât prin iluminat, cât și prin marcarea vizibilă

și cu nuanțe atrăgătoare, potrivite fiecărui tip sau categorii de produs, precum și

detalierea ingredientelor sau a provenienței acestora, după caz. Un spațiu luminos

va însemna și o atmosferă atrăgătoare, prietenoasă chiar, fiind un element-cheie în

„experiența de cumpărare”.

Succesul în realizarea unui design atractiv pentru clienți constă tocmai în faptul că

persoana care intră în magazin, în special cea care nu are nicio legătură

profesională cu designul, va dori să revină sau să petreacă mai mult timp în spațiul

creat; clientul nu va putea probabil desluși ce anume din spațiul respectiv face ca

experiența să fie plăcută, poate fi vorba de volume, de proporții, de culori, de

materiale, de lumină, sau cel mai probabil de toți acești factori în același timp.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă brutăria germană Brot Manufactur. În acest

caz, o foarte bună comunicare cu clienții a dus la un concept de design interior care

să răspundă filosofiei și imaginii de brand dorite de aceștia. Identitatea germană a

fost transpusă în amenajarea spațiului prin utilizarea de materiale naturale precum

lemn masiv și piatră, reprezentând partea tradițională, dar și inox, pardoseală

epoxidică și sticlă, pentru a face ca spațiul să fie unul contemporan, în stil

industrial; această reinterpretare a genului de brutărie germană tradițională a fost

punctul de plecare în tema de proiectare. Culorile și iluminatul propus au fost alese

pentru a pune cât mai mult în evidență produsele de panificație. De asemenea,

deschiderea zonei de producție către sala de vânzare a fost o opțiune ca parte

intergrantă a conceptului de design, având nu doar un rol funcțional.

În continuare vom aborda fiecare componentă a designului interior

1. Pereții interiori

2. Pardoseala

3. Plafonul

4. Accesul relaţional

5. Semnalizarea

6. Ambientul interior

1. Pereții interiori

Pereții interiori sunt folosiți pentru a segmenta spațiul magazinului departajând

zonele de vânzare de cele care sprijină vânzarea. Ca tendință, în general, se

folosesc pereții despărțitori mobili care asigură flexibilitate în exploatarea spațiilor.

Sunt preferate materialele ușoare: lemn, carton, sticlă, metal. Piesele de divizare

ale sălii de vânzare pot fi colorate, decorate cu tapet sau acoperite cu alte materiale

pentru a produce efecte estetice atrăgătoare.

2. Pardoseala

Pardoseala are rolul de a prelua diferite echipamente sau instalaţii dispunând de

capacitatea de asigurare a planităţii pentru manipularea în plan orizontal. Ea

asigură condiții de întreținere a curățeniei și de protecție a mărfurilor expuse și a

echipamentului comercial existent. Astfel pardoseala trebuie să fie: rezistentă la

traficul intens al clienților ușor de curățat și de uscat, fără obstacole pentru clienți

și personalul din magazin.

Pardoseala nu are numai caracteristici funcţionale, contribuind, totodată la

ambianţa generală şi accentuarea imaginii pe care doreşte să o confere punctul de

vânzare. Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea reală pe care

comerciantul dorește să o promoveze prin magazinul său. De exemplu, o practică

obișnuită pentru magazinele alimentare este să aibă pardoseală cu efecte de

marmură, să dea impresia de curățenie, în timp ce un magazin de mobilă, de

exemplu, să fie apreciat printr-un înveliș al pardoselei care să sugereze ambianța

unei camere mobilată luxos.

4. Accesul relaţional

Accesul relaţional reprezintă un sistem de comunicare între diferitele componente

ale organizării de ansamblu constând în diferite tipuri de uşi interioare, cu

manipulare manuală sau electronică, de securitate, batante sau rotative etc.

modalităţile de acces relaţional contribuie la calitatea de ansamblu a designului

interior, având totodată şi rol funcţional, prin capacitatea de a asigura vehicularea

mărfurilor în sistem paletizat, cu mijloace mecanizate, gabaritul acestora

determinând parametrii accesului.

5. Semnalizarea

Semnalizarea reprezintă atât o componentă a designului interior, cât şi a celui

exterior. Funcţia sa principală, de comunicare-informare, se realizează prin

mijloace specifice fiecărui tip de design, în cel interior recurgându-se la utilizarea

de plăcuţe, pictograme sau afişaje electronice în vederea orientării către lifturi, case

de marcat, scări de evacuare, etc. Un rol important, îndeosebi în cadrul suprafeţelor

comerciale de mari dimensiuni, revine indicatoarelor utilizate pentru informarea

asupra modului de poziţionare a raioanelor, astfel încât să permită vizibilitatea

acestora de la distanţe mari.

6. Ambientul interior

Ambientul interior este rezultatul acţiunii conjugate a următoarelor tipuri de

ambient: de iluminare, floral, faunistic, igienic şi olfactiv.

Iluminatul magazinului este utilizat pentru a atrage atenția trecătorilor și pentru a

ușura clienților examinarea mărfurilor în interiorul magazinului. Pentru a obține

efectul dorit se armonizează culoarea, poziția, tipul de lampă și dispozitivele de

fixare.

Lumina incandescentă este folosită, în general, pentru lumina de accentuare

deoarece asigură întregul spectru de culori și este mai ușor de determinat adevărata

culoare a unui produs.

Lămpile electrice cu fluorescență au avantajul, față de becurile cu incandescență,

că dau o lumină apropiată de lumina zilei, au o eficacitate luminoasă superioară

(18.000 ore de funcționare) şi un cost mai redus, iar ca dezavantaje, instalare

complexă și dimensiuni incomode. Iluminatul fluorescent da o irizare albastră ce se

utilizează pentru iluminarea de fond.

Reducerea nivelului de iluminare afectează celelalte elemente ale design-ului

magazinului. Culorile deschise și cele lucioase reflectă lumina, iar culorile închise

și mate o absorb. Se mai utilizează oglinzi pentru că dau efect de spațiu.

Tipul de iluminat adoptat depinde de manager-ul magazinului, imaginea dorită și

volumul bugetului alocat iluminării.

Ambientul floral reuneşte ansamblul plantelor utilizate în diferite locuri ale

punctelor de vânzare: holuri, vecinătatea căilor de acces, foaiere, etc.

Ambientul faunistic presupune existenţa în interiorul unităţilor comerciale a unor

acvarii cu peşti, păsări în colivii, etc.

Ambientul igienic vizează curăţenia din magazin, precum şi ţinuta şi igiena

personalului, şi este o componentă foarte importantă, decisivă de multe ori în

atragerea clienţilor.

Ambientul olfactiv şi auditiv exercită o influenţă deosebită asupra atmosferei din

magazin. Atât mirosurile cât şi sunetele influenţează dispoziţia şi starea de spirit a

clienţilor, contribuind la crearea unei atmosfere favorabile atunci când sunt

respectate cerinţe fundamentale, precum:

Evitarea sau chiar eliminarea mirosului de fum de ţigară, igrasie a pereţilor,

mucegai al mochetelor sau a altor mirosuri neplăcute din interiorul

magazinului;

Încurajarea mirosurilor plăcute asociate unor mărfuri – parfumuri, produse

de patiserie, etc.;

Alegerea cu atenţie sporită a fondului muzical, în funcţie de segmentul de

piaţă căruia se adresează oferta magazinului. În general se recomandă

folosirea unui fond discret, odihnitor, sau chiar eliminarea fondului muzical

în cazul în care structura clienţilor prezintă un grad ridicat de eterogenitate.

Concluzia? Designul unui spațiu comercial poate influența în mod radical succesul

comerțului respectiv; evident prioritatea va rămâne oferta comercială, exprimată

atât prin calitate cât și prin preț, dar o amenajare reușită, un spațiu în care oricine

își dorește să revină va avea un impact definitoriu asupra șanselor de reușită

comercială, în special când este vorba despre o ofertă inovantă. De aceea, este

important ca amenajarea interioara a magazinului să pună în valoare produsele, să

creeze o ambianță, o identitate proprie fiecărui spațiu. Prin design se poate crea și

exprima o identitate vizuală, dar și un tip de „charta de valori”- altfel spus legătura

dintre ofertă și ambientul spațiului comercial este foarte importantă.

Gândește și desenează fiecare detaliu, fiecare volum în legătură cu experiența pe

care dorești să o oferi publicului, ideea principală fiind să identifice și să

memoreze experiența trăită în spațiul respectiv.