Cosmogonia in Scrisoarea I de Mihai Eminescu

Cosmogonia in Scrisoarea I de Mihai Eminescu

Nasterea universului este o tema ce i-a preocupat din totdeauna pe oameni de rnd, de stiinta si de literatura.n romantism cosmogonia este o tema predilecta."Tema cosmogonica e asa de curent romantica,nctmerita doar sa relevam la Eminescu tipuri 636d36g le ei. Literar vorbind,cosmogoniilesntniste mituri care ntrevad nceputul, plastic, prin analogie cu procesele de germinatie terestra."(George Calinescu"Opera lui Mihai Eminescu")n"ScrisoareaI"deMihaiEminescu segasesteun fragment cevorbestedesprefacereauniversului si vom observa ca existamai multe elemente stiintifice dect mitologice.Poezia eminesciana descrie acest moment ncepnd dinaintea creatiei materiale"Pe cnd totul era lipsa de viata si vointa, / Cnd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns ... / Cnd patruns de sine nsusi odihnea cel nepatruns. / Fu prapastie? Genune? Fu noian ntins de apa? / N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa, / Caci era un ntuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. / Umbra celor nefacutenu-ncepuse-ase desface, / Si in sine mpacata stapnea eterna pace! ...". n descrierea acestei perioade se folosesc verbe la imperfect:"era","nu era","nu s-ascundea","odihnea","stapnea"un timp durativ folosit pentru a sugera imaginea haotica a universului nainte de planete si caracterul nedeterminat si nedeterminabil al acestei perioade. George Calinescu n"Opera lui Mihai Eminescu"spune ca"Poetul era atent numai la dezvoltarea sentimentului de nimic n imagini si nicidecumla organizarea unui concept .".Versul alcatuit din interogatii retorice"Fu prapastie? Genune? Fu noian ntins de apa?"reprezinta sugestia unor posibile ipoteze. Ultima se poate corela cu ipoteza biblica"1.La nceput a facut Dumnezeu cerul si pamntul.2.si pamntul eranetocmitsi gol. ntuneric era deasupra adncului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor."."n Scrisoarea I dispare certitudinea materiala a apei, tagaduindu-se chiar un element primordial inteligibil,obrsialumii istorice fiind doi factori, unul masculin, Tatal, si altul feminin (chaos-muma) ."(George Calinescu "Opera lui Mihai Eminescu").Spontaneitatea aparitiei formelor cosmice este sugerata de folosirea adverbului"deodat"alaturat verbului la indicativ prezent"se misca". Aceasta miscare prin consecintele ei devine Creatorul,"devine Tatal","E stapnul fara margini peste marginile lumii .".Teoria"Marea explozie"prezinta un scenariu asemanator. Desi teoria este finalizata dupa anul 1920, ideea marii explozii exista din anii 1700.O mare problemanfinalizarea acestei teorii a prezentat ntrebarea"Ce a fost nainte de marea explozie?". Intr-un final s-a cazut de comun acord ca nimic nu a existat, nu a existat materie, timp, spatiu, absolut nimic. De aceea perioada dinaintea exploziei nu poate fi determinata sau masurata si este considerata infinita.Calculele oamenilor de stiinta ne arata ca evenimentele ce au avut loc imediat dupa momentul exploziei, s-au petrecut intr-un timp foarte scurt. Pentru a crea o idee, cam ct de rapid s-au ntmplat aceste lucruri, voi mentiona ca secunda unu a determinat mai multe epoci. Prima substanta aparuta a fost la o temperatura astronomic de mare, ceea ce a facut-o extrem de instabila si fiecare schimbare in compozitia chimica a delimitat cate o era.Analiznd fragmentul eminescian si teoria stiintifica se observa asemanari.Cu toate ca pentru perioada dinaintea exploziei Mihai Eminescu a fost mai atent la dezvoltarea sentimentului de nimic si nicidecum la organizarea unui concept, teoria stiintifica a gasit acelasi raspuns, cum ca nimic nu a existat n acea perioada. Descrierea poetica este ampla, folosindu-se creatii artistice"Pe cnd totul era lipsa de viata si vointa, / Cnd nu s-ascundea nimica, desi tot era ascuns ... / Cnd patruns de sine nsusi odihnea cel nepatruns. / Fu prapastie? Genune? Fu noian ntins de apa? / N-a fost lume priceputa si nici minte s-o priceapa, / Caci era un ntuneric ca o mare far-o raza, / Dar nici de vazut nu fuse si nici ochi care s-o vaza. / Umbra celor nefacutenu-ncepuse-ase desface, / Si in sine mpacata stapnea eterna pace! ..."spre deosebire de conceptia marii explozii care spune scurt si concis acelasi lucru: nu a fost nimic, nici timp, nici spatiu, nici materie.Momentul creatiei in poezia eminesciana este determinat de versul"Dar deodat-un punct se misca ... cel nti si singur.". Spontaneitatea aparitiei materialului cosmic este sugerata de adverbul"deodat"alaturat de verbul la indicativ prezent "se misca". nca un aspect ce se afla in concordanta cu partea stiintifica care vorbeste de o explozie, ceva instantaneu.Eminescu continua in descrierea acestui punct spunnd"Iata-l / Cum din chaos face muma, iar el devine Tatal ...","E stapnul fara margini peste marginile lumii ...". Din aceste versuri se ntelege ca miscarea devine responsabila pentru creatie, in alte cuvinte devine Creatorul. si de aceasta data stiinta afirma acelasi lucru deoarece explozie nseamna expansiunea intr-un timp foarte scurt a unui material, dar teoria spune ca nu exista nimic, nu exista acel material, deci explozia din teorie ramne doar expansiune, miscare.Poetul introduce un vers prin care pune accent pe o trasatura"Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boabaspumii, ". nca o data se poate face concordanta dintre teorie si poezie deoarece acel punct a fost in prezenta unei mari energii ce a produs o temperatura astronomic de mare fapt ce a scazut rezistenta materialului ntr-un mod drastic. Afirmatie pe care o putem face cu ncredere deoarece cu toti putem observa si n prezent cum prin ridicarea temperaturii orice material trece din solid n lichid si apoi in gaz, proces ce scade consistenta materialului facndu-l inferior din punct de vedere al rezistentei.Este uimitor cte aspecte prezentate in aceasta teorie, pusa la punct dupa 1920, au fost intuite nca din secolul trecut de catre Mihai Eminescu in "Scrisoarea I".