221

CORUPÞIA ÎN MOLDOVA:

IMPACTUL MACROECONOMIC

Lilia Caraºciuc, doctor îneconomie, Centrul deInvestigaþii Strategice ºiReforme

1. CORUPÞIA ÎN ÞÃRILE ÎN TRANZIÞIE: GENEZÃ,CAUZE, FORME PRINCIPALE

Corupþia = Monopol + Discreþie - Contabilitate1

Dacã la începutul anilor �90 una din cele mai mari probleme aleþãrilor în tranziþie era economia subteranã, iar obiectivul principal al poli-ticii statului în acest domeniu consta în crearea condiþiilor pentru încorpo-rarea economiei subterane în cea formalã, în ultimii ani aceastã problemãs-a modificat ºi într-un ºir de state a crescut într-o tragedie naþionalã �corupþia. Aceasta a preluat în multe cazuri mecanismele, structurile ºifuncþiile statului.

Dacã la începutul deceniului fenomenul corupþiei în þãrile în tranziþieservea, într-o mare mãsurã, drept o frînã în dezvoltarea economicã, creîndobstacole producãtorilor locali ºi respingînd potenþialii investitorii strãini,acum el pur ºi simplu blocheazã mersul reformelor în þarã. Oriceperfecþionare eventualã a legislaþiei în vigoare nu are efectele pozitive scon-tate din cauza impactului corupþiei, economia nu evolueazã conform reguli-lor pieþei, nu existã competitivitate, progres în eficienþa utilizãrii resurselordisponibile, cresc în mod spontan datoriile statului, are loc pauperizareasocietãþii, scade încrederea populaþiei în procesele de reformã, în societatese creeazã o situaþie de conflict.

Datele sondajului de opinie publicã efectuat printre 150 manageri denivel înalt ºi oficialitãþi publice în peste 60 de þãri au arãtat cã corupþia este

1 Governance and the Economy in Africa: Tools for Analysis and Reform of Corruption, IRIS,University of Maryland at College Park.

222

cea mai serioasã problemã care impedicã dezvoltarea þãrilor2. În conformita-te cu rezultatele investigãrilor înfãptuite de Banca Mondialã, dupã nivelulcorupþiei þãrilor CSI le revine locul întîi între celelalte regiuni ale lumii3.

O definiþie simplificatã a corupþiei poate fi formulatã în felul urmãtor:abuzul de putere de cãtre funcþionarii publici cu scopul de a obþine benefi-cii private.

Tipurile corupþiei dupã gradul extinderii4. Dupã gradul extinderii corupþiapoate fi grupatã în trei tipuri:

Corupþia micã � atunci cînd funcþionarul public acordã facilitãþi înbazã de relaþii amicale;

Corupþia de rutinã � mituire �în numele bunãstãrii generale�, acte denepotism la întocmirea ºi încheierea contractelor, obþinerea beneficiilor dindeciziile organelor publice prin activitãþi ilegale, fabricarea voturilor electo-rale etc.;

Corupþie acutã � asigurarea judecãþilor �echitabile�, tolerarea crimeiorganizate, schimbarea deciziilor partidelor politice în schimbul mitelor,ignorarea evidenþei referitoare la corupþia în rîndurile oficialitãþilor publice.

În conformitate cu percepþia publicã corupþia poate fi grupatã în altetrei grupuri:

albã � toleranþa publicã faþã de corupþie, aceasta poate fi în cazul cîndmãsurile contra corupþiei costã mai mult decît dauna provocatã de ea;

cenuºie � cînd �elita� intelectualã a societãþii opteazã pentru combate-rea corupþiei prin intermediul Codului penal, în timp ce majoritateapopulaþiei o tolereazã; ºi

neagrã � cînd toatã societatea opteazã în favoarea combaterii perseve-rente a corupþiei.

Cele mai rãspîndite forme ale corupþiei sînt: acceptarea, solicitarea sauextorcarea mitei, patronajul, nepotismul, delapidarea bunurilor publice, pre-judicierea statului prin alte modalitãþi, lobbysmul ilegal, discriminarea politi-cã, finanþarea ilegalã a partidelor, autocraþia, cazurile cînd o persoanã�joacã� ambele roluri: cel al clientului ºi al funcþionarului public etc.

La mitã se recurge pentru obþinerea contractelor de stat (alegerea fir-melor, termenelor ºi condiþiilor contractuale), asigurarea garanþiilor de statpentru credite, obþinerea facilitãþilor, beneficiilor materiale ºi bãneºti, supor-tul preferenþial al întreprinderilor patronate, dosirea contravenþiilor depista-te, neaplicarea sau diminuarea sancþiunilor, obþinerea licenþelor, a drepturi-lor exclusive la activitãþi economice ºi politice, urgentarea procesului de eli-

2 EBRD, 1997, Transition Report 1997.3 IMF, George Abed, Management and Transition Economy, 1998.4 Corruption in contemporary Bulgaria, Policy Paper, Transparency International, Bulgaria, So-fia, 1999.

223

berare a documentelor, obþinerea unor poziþii politice, antrenarea în struc-turile statale ºi locurilor prestigioase de muncã.

Prin delapidãri se subînþelege privatizarea spontanã a întreprinderilorpublice, a echipamentului, a surselor financiare, utilizarea necontrolatã afondurilor întreprinderilor, obþinerea creditelor fãrã a le mai rambursa vreo-datã, plata salariilor lucrãtorilor inexistenþi etc.

Coruperea politicã include încãlcãri ale legislaþiei în domeniile alegeri-lor, finanþãrii campaniilor electorale, rezolvãrii conflictelor parlamentare,promovãrii la posturi de rãspundere ºi lobbysmul;

Invizibilitatea tranzacþiilor corupte este asiguratã prin anumite tehnici5.Ele includ efectuarea operaþiunilor prin intermediari � brokeri ºi

agenþi, utilizarea companiilor fictive, regruparea, pãstrarea secretelor întreparticipanþii finali, utilizarea metodelor secrete de plãþi, efectuarea simul-tanã a mai multor operaþiuni cu scopul de a o camufla pe cea ilegalã, utili-zarea facturilor (bonurilor de platã) false, manevrarea între nivelul local ºicel naþional, utilizarea tranzacþiilor prin intermediul oficiilor în þãrile strãineºi zonelor off-shore.

Cauzele corupþiei pot fi economice, instituþionale, politice ºi social-morale:� Cele economice includ: salariile joase ale funcþionarilor de stat, întîr-

zieri la plata salariilor, un buget de stat neviabil, o înzestrare inadecvatã.� Cauzele instituþionale cuprind: politica slabã de stat care genereazã

cãutarea metodelor de obþinere a veniturilor neoficiale, promovarea în pos-turi a persoanelor fãrã performanþe reale, un nivel înalt de netransparenþãîn activitatea organelor juridice, un sistem inadecvat al contabilitãþii, lipsaunei delimitãri clare între proprietatea privatã ºi cea publicã, lipsatransparenþei în sistemul legislativ, lipsa dorinþei reale ºi a unei strategii decombatere în practicã a corupþiei.

� Cauzele politice includ: transformarea combaterii corupþiei în com-baterea adversarilor politici, importul coruperii, interesarea unor grupuri po-litice în colapsul economic ºi financiar al statului în scopul întoarcerii la sis-temul dictatorial, incompatibilitatea ideologiilor totalitariste ºi a celor depiaþã, ceea ce face dificil controlul procesului de tranziþie de cãtre societate.

� Cele sociale ºi morale: dezintegrarea ºi demoralizarea societãþii, ero-darea valorilor etice din cauza coruperii în eºaloanele superioare ale condu-cerii þãrii, informarea slabã a populaþiei, lucrul slab al mass-media, toleranþapublicã.

5 Corruption in contemporary Bulgaria: Policy Paper, Transparency International, Bulgaria, So-fia, 1999.

224

2. COMPARAÞII INTERNAÞIONALE

Corupþia este o problemã transnaþionalã. Ea a devenit obiectul depreocupare la cel mai înalt nivel al politicii mondiale. Numai în 1999 a avutloc Forul Mondial privind Combaterea Corupþiei (februarie, Washington, or-ganizat de vicepreºedintele SUA Al Gore), Conferinþa a IX-a InternaþionalãAnticorupþie (septembrie, Durban, Republica Africa de Sud, TransparencyInternational), Întrunirea a doua Anticorupþie (noiembrie, Istanbul, OCDE),conferinþe anticorupþie locale (noiembrie, Budapesta, Universitatea Central-Europeanã, noiembrie, Riga, USAID) etc.

Preºedintele Bãncii Mondiale James D. Wolfensonn declarã la Consi-liul Guvernatorilor Bãncii Mondiale la Întrunirea Anualã în Plen (septem-brie, 1999): �...Þãrile pot elabora politici fiscale ºi monetare substanþiale,dar dacã ele nu au un sistem de guvernare eficient, dacã ele nu abordeazãproblema corupþiei, dacã nu au un sistem legislativ care protejeazã dreptu-rile omului, dreptul la proprietate ºi respectarea contractelor, care creeazãcadrul legal pentru procedurile de faliment ºi un sistem fiscal previzibil,

dacã ele nu au un sistem financiar reglemen-tat, adecvat ºi transparent, dezvoltarea lor estefundamental eronatã ºi nu va fi durabilã�.

Conform evaluãrilor organizaþiei Transpa-rency International, Moldova este plasatã îngrupul þãrilor cu indicatori înalþi ai corupþiei (în1999 � 2,6 pe scara de 10 baluri; 10 însemnîndlipsa totalã a corupþiei, iar 0 � o corupþie tota-lã). Pe aceastã scarã Moldova este plasatã pelocul 76 dupã România, cu o diferenþãesenþialã a indicelui, alãturi de Ucraina ºi ur-matã de Armenia ºi Rusia.

Existã însã ºi alte evaluãri ale calitãþii gu-vernãrii ºi ale nivelului de corupþie în þarã.

Într-un studiu comun al BERD ºi BãnciiMondiale a fost efectuat un sondaj sociologic alcirca 3000 de întreprinderi din 20 þãri întranziþie (cîte 115 întreprinderi din fiecare þarã,ºi mai multe din Ucraina ºi Rusia). Chestiona-rul a inclus întrebãri directe ºi indirecte pentrua evalua impactul corupþiei ºi al nivelului slabal guvernãrii asupra performanþelor firmelorprivate ºi a dezvoltãrii economice a întregii þãri.

Respondenþii au fost întrebaþi în ce mãsurãsînt satisfãcuþi de calitatea serviciilor pe care le

Indicele corupþiei, 1999

Slovenia 6Estonia 5,7Rep. Cehã 4,6Polonia 4,2Lituania 3,8Rep. Slovacã 3,7Belarus 3,4Letonia 3,4Bulgaria 3,3România 3,3Moldova 2,6Ucraina 2,6Armenia 2,5Rusia 2,4Albania 2,3Georgia 2,3Kazahstan 2,3Kirgizstan 2,2Iugoslavia 2Uzbekistan 1,8Azerbaidjan 1,7

Sursa: TransparencyInternational.

225

presteazã statul pentru a asigura funcþionarea normalã a economiei de piaþã.Aceste servicii pot fi grupate în patru blocuri mari: supremaþia legii (gradul decorupþie, sistemul juridic, crima de stradã, crima organizatã), mãsuri microeco-nomice (impozite ºi reglementãri), mãsuri macroeconomice (instabilitatea politi-cii, inflaþia, cursul de schimb valutar) ºi infrastructura.

Datele sondajului au arãtat cã din cele 20 de þãri în tranziþie Moldovaa fost plasatã pe locul 15 la evaluarea mãsurilor microeconomice (indicelefiind egal cu 0,52 din 3,0 maximum), ultimul loc dupã calitatea mãsurilormacroeconomice (coeficientul fiind 0,35), ultimul loc dupã infrastructurã(1,42), ºi penultimul loc la evaluarea supremaþiei legii (coeficientul fiind1,1). Dupã indicele agregat al calitãþii guvernãrii Moldova a ocupat ultimulloc (0,82).

Este dificil a aprecia pe cît de obiectivã este aceastã evaluare, deoarecerespondenþii se aflau în diferite condiþii cultural-psihologice. Se are în vede-re cã atitudinea respondenþilor faþã de ceea ce se numeºte corupþie, mitã,normele de comportament al funcþionarilor de stat, integritate diferã de lao þarã la alta. Astfel, la Întrunirea a II-a anualã Anticorupþie din Istanbul în1999 înºiºi reprezentanþii organelor de combatere a corupþiei aveau o atitu-dine diferitã faþã de acest fenomen. Reprezentanþii delegaþiei ruse glumeaucã în Rusia 500 dolari nu se considerã mitã, ci o mulþumire oralã. Cei dinKîrgîzstan afirmau cã în aceastã þarã oferirea unui berbec drept cadou seconsiderã mai degrabã un semn de respect decît o mitã. Este de aseme-nea clar cã evaluînd o anumitã situaþie, respondenþii recurg mai mult la ocomparaþie cu ei înºiºi în diferite perioade de timp decît la unainternaþionalã.

În pofida faptului cã aceste evaluãri ar putea fi într-o oarecare mã-surã neobiective, este clar cã în orice caz poziþia Moldovei este una din

Sursa: ERBD, Transition Report.

226

cele mai nefavorabile. Astfel, circa trei pãtrimi din respondenþii din Mol-dova au afirmat cã sistemul legal nu protejeazã drepturile lor de proprie-tar. În Estonia, de exemplu, neprotejaþi se simt doar 22% din respondenþi.În Moldova, din timpul total disponibil, managerii întreprinderilor au pe-trecut cu funcþionarii de stat circa 17%. Este o cifrã-record pentru toateþãrile în tranziþie. În Croaþia acest timp alcãtuieºte doar 3%.

În fond, aceste rezultate nu surprind. Datele sondajului sociologic efec-tuat de cãtre Centrul de Investigaþii Strategice ºi Reforme în colaborare cuCarana Corporation �Obstacole în dezvoltarea întreprinderilor agrare priva-te ºi business-ului mic rural în Republica Moldova� aratã cã organele decontrol creeazã obstacole puternice antreprenoriatului prin vizite mult preadese ºi extorcare de bani. Astfel, 25 de antreprenori agrari au fost vizitaþitimp de un an numai de inspectorul fiscal de cîte 12 ori fiecare, 12 antre-prenori � de 15-20 ori. Un antreprenor s-a plîns cã a fost vizitat de inspec-torul fiscal pe parcursul unui an de circa 50 de ori. 9 antreprenori au fostvizitaþi de cãtre inspectorul anti-incendiar de 11 ori în decursul unui an, ofirmã a fost vizitatã de 30 ori. Vizitele inspectorului reþelelor electrice nu aufost mai rare: 32 companii au fost vizitate de 12 ori, 10 companii � de la16 pînã la 100 ori.

Componentele indicelui calitãþii guvernãrii

Mãsuri Mãsuri Infrastructura Supremaþia Indicelemicroecon. macroecon. legii guvernarii

Ungaria 0,92 1,72 2,42 2,34 1,98Slovenia 1,17 1,73 2,26 2,23 1,95Estonia 1,25 1,74 2,38 2,17 1,95Uzbekistan 1,4 1,44 2,11 2,16 1,83Armenia 0,55 1,15 2,21 2,32 1,72Polonia 0,96 1,53 2,37 1,82 1,69Rep. Slovacã 0,88 1,68 2,11 1,7 1,65Rep. Cehã 0,8 1,35 1,57 1,97 1,59Belarus 0,67 0,77 2,18 2,25 1,57Lituania 0,69 1,7 2,19 1,48 1,54Azerbaidjan 1,02 1,59 1,73 1,56 1,53Croaþia 0,67 1,18 2,13 1,62 1,43Bulgaria 0,9 1,25 1,77 1,49 1,38Kazahstan 0,75 0,72 1,85 1,68 1,27Georgia 0,67 0,93 1,78 1,47 1,24Ucraina 0,34 0,77 1,76 1,68 1,24Rusia 0,47 0,65 1,91 1,54 1,16România 0,45 0,6 1,49 1,48 1,07Kirghizstan 0,46 0,48 1,85 0,98 0,85Moldova 0,52 0,35 1,42 1,1 0,82Sursa: EBRD, Transition Report, 1999.

227

Un indice sintetic care ar putea fi numit convenþional �Indicele uzurpãriiputerii de cãtre stat� (State Capture Index) calculat de colaboratorii BERD aalcãtuit pentru Moldova 46%. O situaþie mai dificilã în acest sens se manifes-tã doar în Ucraina ºi Azerbaidjan.

Conform datelor sondajului, o treime din firmele moldoveneºti plã-tesc mitã foarte des. Acest indicator plaseazã Moldova pe un loc mediuîntre þãrile în tranziþie. În ceea ce priveºte dimensiunea mitei încomparaþie cu veniturile anuale, Moldova este plasatã între cinci din celemai înaintate þãri. O situaþie mai descurajatoare pentru producãtori existãnumai în Georgia, Armenia, Azerbaidjan ºi Ucraina. Au fost estimate can-titativ o legãturã directã între densitatea intervenþiilor statului ºi dimensiu-

Sursa: EBRD, Transition Report, 1999.

228

nile mitelor, precum ºi o legãturã inversã între gradul de privatizare ºi in-dicele de corupþie.

Moldova se confruntã permanent cu problema deficitului bugetar.Aceasta are loc nu numai din cauza imposibilitãþii de a reduce considerabilcheltuielile, ci ºi din cauza estimãrii ireale a veniturilor bugetului. Nu seþine cont de fenomenul în creºtere al evaziunii fiscale. Estimarea proiectuluiBugetului de stat pentru 1998 nu a fost bazatã pe bunul-simþ ºi metodeºtiinþifice, de aceea încasãrile efective în buget la diferite articole au variatde la 8,7 pînã la 300% din suma prevãzutã de lege. Legea privind Bugetulpentru 1998 a suferit cinci modificãri, ceea ce demonstreazã încã o datã ca-litatea slabã a guvernãrii în þarã.

229

O guvernare proastã însoþitã de corupþie duce la pauperizareapopulaþiei. Pe parcursul anului 1998 datoriile la salarii au crescut cu 276 mi-lioane lei. În unele localitãþi ale Moldovei pensionarii au primit în noiem-brie 1999 pensiile pentru decembrie 1998. Din cauza lipsei de surse în bugetsuferã eºec numeroase programe în sferele învãþãmîntului, ºtiinþei, sãnãtãþii,mediului ambiant, de susþinere a persoanelor în etate, familiilor cu mulþi co-pii, a antreprenoriatului ºi micului business. În acelaºi timp au fost desem-nate numeroase încãlcãri ale legislaþiei fiscale.

Conform dãrii de seamã a Curþii de Conturi referitoare la guvernareaºi utilizarea resurselor financiare publice în 1998, drept rezultat al lipseiunui sistem eficient de control din partea Serviciului Fiscal de Stat ºi a De-partamentului Controlului Vamal, evaziunea fiscalã a devenit �normã� pen-tru majoritatea agenþilor economici. Dacã nu s-ar fi admis doar cazurile deîncãlcare a regulilor formãrii ºi colectãrii bugetului care au fost înregistratede cãtre colaboratorii Curþii de Conturi, ar fi fost posibilã ridicarea venituri-lor reale ale bugetului de douã ori în comparaþie cu cifra efectivã(!)

Frecvenþa ºi mãrimea mitelor

Cota firmelor Volumul mitei (%)care plãtesc mite în comparaþiefoarte des (%) cu veniturile anuale

Armenia 40,3 6,8Azerbaidjan 59,3 6,6Belarus 14,2 3,1Bulgaria 23,9 3,5Croaþia 17,7 2,1Estonia 12,9 2,8Georgia 36,8 8,1Kazahstan 23,7 4,7Kirgizstan 26,9 5,5Lituania 23,2 4,2Moldova 33,3 6,1Polonia 32,7 2,5Rep. Cehã 26,3 4,5România 50,9 4Rusia 29,2 4,1Slovacia 34,6 3,7Slovenia 7,7 3,4Ucraina 35,3 6,5Ungaria 31,3 3,5Uzbekistan 46,6 5,7

Sursa: EBRD, Transition report, 1999.

230

6 Tanzi, Vito, and Hamid Davoodi, 1995, Government Role and the Efficiency of Policy Instru-ments, IMF Working Paper N97/139 (Washington, D.C.: International Monetary Fund).7 Mauro, Paolo (1996), The Effects of Corruption on Growth, Investments, IMF Working Pa-per N 96/98.8 Wei, Shang-Jin, How Taxing is Corruption on International Investors, NBER Working PaperSeries, Working Paper 6030.9 Segal, Philip, The Hell of Corruption, The IFC Review of private Investment in DevelopingCountries, Spring, 1999, vol. 3, nr. 2.10 Tanzi, Vito, and Hamid Davoodi, 1997, Corruption, Public Investment and Growth, IMFWorking Paper N 97/139 (Washington, D.C.: International Monetary Fund).11 Gupta, Sanjeev, Hamid Davoodi, and Rosa Alonso-Terme, 1998, Does Corruption Affect In-come Inequity and Poverty?, IMF Working Paper.

3. IMPACTUL CORUPÞIEI LA NIVEL NAÞIONAL

Impactul naþional al corupþiei este esenþial în orice þarã. Numeroaselestudii în acest domeniu o demonstreazã. Vito Tanzi6 spune cã corupþia esteo piedicã pentru cele trei funcþii ale statului � politica macroeconomicã,alocarea resurselor, redistribuþia veniturilor ºi bunurilor.

Paolo Mauro7 face o încercare de a evalua impactul corupþiei asupranivelului investiþiilor ºi creºterii economice. El aratã cã diminuarea indiceluicorupþiei (Transparency International) cu pãtratul devierii medii (2,4 puncte)este legatã de creºterea cu 4 puncte procentuale a cotei investiþiilor în eco-nomie ºi o sporire a ritmurilor de creºtere economicã cu 0,5%.

Shang-Jin Wei8 analizeazã impactul corupþiei asupra volumuluiinvestiþiilor strãine directe. El demonstreazã cã creºterea indicelui corupþieicu o unitate (pe o scarã de zece unitãþi) este echivalentã cu creºterea pove-rii fiscale marginale cu 4,7 puncte procentuale ºi este acompaniatã de undeclin de investiþii strãine directe de 0,9 puncte procentuale.

Un studiu al Bãncii Mondiale9 (1996) aratã cã þãrile cu un nivel înalt,dar �previzibil� al corupþiei sînt caracterizate printr-un raport �investiþiibrute/ PIB� de 19,5%. În þãrile cu un nivel jos de predictabilitate a nivelu-lui de corupþie acest raport este de numai 12,3%. Nu este surprinzãtorfaptul cã în þãrile cu un nivel jos ºi previzibil al corupþiei acest indicatormarcheazã deja 28,5%.

O relaþie strînsã între indicele corupþiei ºi investiþiile de stat10 este ana-lizatã de Vito Tanzi and Hamid Davoodi.

O cercetare a lui Gupta, Davoodi, and Alonso-Terme11 aratã cã existã ocorelaþie strînsã între corupþie ºi nivelul de inechitate în þarã. Dar cel maimare impact al corupþiei constã în creºterea economiei subterane.

În 1999 indicele corupþiei, conform metodologiei noi de calcul a Trans-parency International, a constituit 2,5, ceea ce corespundea unui grad înaltde corupþie. Însã nici aceste evaluãri nu sînt cele mai pesimiste. La întîlni-rea a doua anualã a Reþelei Anticorupþie, din 2-3 noiembrie 1999, de la Is-

231

tanbul s-a vorbit cã poziþia Moldovei pe scara gradului de corupere estemai defavorabilã. Conform calculelor lui Joel Hellman (BERD) Moldovaocupã o poziþie de lider între þãrile de tranziþie dupã gradul de rãspîndire acorupþiei, întrecînd în termeni relativi ºi Rusia. Calculele au fost efectuateîn baza unui ºir de indicatori indirecþi.

Calculele noastre demonstreazã o strînsã legãturã inversã între gradulde corupþie ºi nivelul PIB pe cap de locuitor.

Persistã o corelare evidentã între indicele corupþiei în þarã ºi indiceleperformanþei reformelor în þãrile în tranziþie, avînd drept componente debazã progresul în sistemul politic, gradul de independenþã a mass-media,viabilitatea sistemului legal, gradul de administrare publicã, dezvoltarea sec-torului privat. Pe grafic se vede clar relaþia strînsã dintre indicele corupþieiºi indicele pieþei negre.

Relaþia dintre corupþie ºi dezvoltarea economicã este dualã: pe de o parte,o dezvoltare economicã slabã, veniturile joase stimuleazã creºterea corupþiei. Pede altã parte, corupþia frîneazã dezvoltarea economiei oficiale ºi stimuleazãdezvoltarea economiei subterane. Acest impact este subiectul principal al stu-diului curent.

Evoluþia economicã a Republicii Moldova, asemeni altor þãri întranziþie, poate fi caracterizatã printr-un adînc declin economic. În 1998 PIBoficial a format 33% din nivelul anului 1990, PIB per locuitor a constituit în1998 doar 454 $ SUA, adicã cel mai mic în Europa. Precizia cu care a fostevaluat acest declin triplu, însoþit de o creºtere a construcþiilor, a parculuide autovehicole private, a vînzãrilor de obiecte durabile ºi de lux, trezeºteîndoieli. Veniturile nedeclarate, evaziunea fiscalã ºi economia subteranã sîntpuse în discuþie tot mai des.

Corupþia, la fel ca ºi economia subteranã, au un impact puternic asupradezvoltãrii economice, sociale, politice ºi ecologice a þãrii.

Impactul social

Economia subteranã creeazã locuri de muncã, diminuînd rata ºoma-jului. Decalajul esenþial dintre datele oficiale referitoare la rata ºomaju-lui (circa 2% conform Departamentului Analize Statistice ºi Sociologice,ºi 9,4%, reieºind din criteriile Biroului Internaþional al Muncii) ºi faptulcã peste o treime din populaþia aptã de muncã se considerã oficial inac-tivã, fãrã a menþiona nici un fel de surse clare de existenþã, sugereazãideea cã o cotã considerabilã a populaþiei este antrenatã în activitãþi eco-nomice neformale. Calculele Centrului de Investigaþii Strategice ºi Refor-me aratã cã circa 47% din forþa de muncã este implicatã în activitãþieconomice de acest gen.

Economia subteranã aduce venituri suplimentare pentru participanþi ºimembrii familiilor lor, iar uneori serveºte drept unica sursã de existenþã a

232

acestora. Existenþa unui sector paralel cu economia oficialã înseamnã, defapt, circa 60% de venituri suplimentare. Aceste venituri sînt însã redistribui-te între populaþie într-un mod neuniform ºi discrepanþa dintre cei bogaþi ºisãraci este efectiv mai mare decît cea calculatã oficial. Astfel, consumul decarne în familiile cu acelaºi nivel de venituri declarat oficial este în mediecu 60% mai mare la cei ce lucreazã în sectorul privat al agriculturii, încomparaþie cu cei din sectorul public.

Protecþionismul ascuns genereazã inechitate socialã, afecteazã pãturilevulnerabile ale societãþii. Neavînd influenþã politicã, pãturile vulnerabilesînt supuse adesea unei presiuni sociale mai puternice. Astfel, reieºind dindatele Sondajului Bugetelor Casnice, efectuat de cãtre DepartamentulAnalize Statistice ºi Sociologice cu asistenþa tehnicã ºi financiarã a BãnciiMondiale, în 1997-1998, suma indemnizaþiilor sociale pe membru de fami-liile cu nivel maxim de venituri (cuantila V dupã veniturile disponibile)este de aproape 8,4 ori, în 1997, ºi 12,4 ori, în 1998, mai mare decît în fa-miliile cu un nivel minim de venituri (cuantila I). Se creeazã un sistem so-cial inechitabil, în care de cele mai multe beneficii sociale se bucurã pãturilecu venituri superioare.

Populaþia antrenatã în sectorul economiei subterane nu poate beneficiade asistenþã ºi protecþie socialã din partea statului: nu se respectã cerinþele(condiþiile) de muncã, durata zilei de lucru, regulile de salarizare minimalãa muncii. Se face abuz de munca minorilor ºi a femeilor, nu funcþioneazãsistemul concediilor medicale, se neglijeazã sistemul concediilor profesiona-le, sistemul pensionar etc. Un caz special îl prezintã antrenarea ilegalã acetãþenilor Moldovei în munca pe teritoriul altor þãri. Între Republica Mol-dova ºi alte þãri nu funcþioneazã acordurile privind exportul forþei de

Sursa: datele Sondajelor casnice, 1997-1998.

233

muncã. Prin urmare, existã multiple cazuri cînd dupã terminarea lucrãrilorcei angajaþi neformal peste hotare sînt remuneraþi la un nivel mult mai josdecît cel prevãzut iniþial, nu sînt remuneraþi deloc, sînt expulzaþi din þarãsau devin sclavi ai unor organizaþii criminale locale.

Prezenþa unui sector subteran masiv duce la crearea unei poveri fiscaleexcedente. Sursa veniturilor bugetului de stat este activitatea în economiaoficialã. Dar de o mare parte a cheltuielilor din buget beneficiazã persoa-nele care nu plãtesc impozite (beneficiazã de înlesniri la plata pentru resur-se energetice, servicii publice etc.). De aceea, dacã povara fiscalã medie peeconomie este de circa 30%, atunci povara fiscalã efectivã a unor agenþieconomici care activeazã în cadrul economiei oficiale este evident mai mare(40-60%).

Economia subteranã ºi corupþia erodeazã dezvoltarea umanã a naþiunii:creºterea evaziunii fiscale duce la diminuarea plãþilor în buget, aceasta larîndul sãu cauzeazã eºecul politicii sociale, de pensii, în domeniul educaþiei,sãnãtãþii, mediului înconjurãtor. Un sistem legislativ slab erodeazã principii-le morale ale societãþii. Conform sondajului de opinie în cadrul proiectului�Strategia de dezvoltare�, circa 52% din respondenþi considerã cã în þarãeste imposibil de a desfãºura activitãþi de antreprenoriat fãrã a încãlcalegislaþia. Se creeazã o situaþie cînd încãlcarea legislaþiei devine o normã decomportament.

Un alt efect al economiei subterane este afectarea consumatorilor prinreducerea calitãþii bunurilor ºi serviciilor. Datele controalelor calitãþiiproducþiei în reþeaua de comerþ efectuate de cãtre Centrul Naþional deStandarde, Metrologie ºi Certificare aratã cã încãlcãrile variazã de la circa

Sursa: Transparency International, 1998.

234

40% din totalul de produse alimentare pînã la 70% la produse pentru copii.În importul produselor contravenþiile alcãtuiesc 79%.

În multe cazuri economia paralelã funcþioneazã în directã legãturã cucriminalitatea, ceea ce afecteazã securitatea personalã a populaþiei.

Impactul economic

Impactul economic al economiei subterane ºi corupþiei se manifestã înmoduri diverse. Întîi de toate are loc creºterea costurilor tranzacþiilor, maiales pentru desfãºurarea activitãþilor economice în micul business ºi dimi-nuarea competitivitãþii produselor ºi serviciilor. Conform unor estimãri, vo-lumul plãþilor suplimentare pentru licenþe, taxe de protecþie sau platã nefor-malã a structurilor de stat sau criminale pentru securitatea businessului,pentru urgentarea îndeplinirii procedurilor formale efectuate de cãtrefuncþionarii de stat atinge 40% din profit.

Instabilitatea economicã provocatã de creºterea sectorului subteran,racket-ul, corupþia, birocraþia la întocmirea documentelor de business ºi in-capacitatea statului de a asigura securitatea producãtorilor descurajeazã in-vestitorii ºi ideile inovatorii.

Fenomenul corupþiei, acþiunile în folosul unor persoane aparte, ocolireaprocedurilor de concurs ºi tender cauzeazã creºterea costului ºi diminuareacalitãþii proiectelor publice.

Corupþia creeazã inechitate, competiþie neloialã prin utilizarea instituþiilorde stat, diminueazã eficienþa economicã. Datele rapoartelor Curþii de Conturi� organul suprem de control al utilizãrii resurselor financiare � conþin nu-meroase cazuri de deturnare a fondurilor de la destinaþia normalã. Marcîndun deficit semnificativ al bugetului de stat, dupã adoptarea Legii Bugetuluide stat, se acordã privilegii impozitare unor companii patronate, ceea cecauzeazã pierderi esenþiale în Bugetul de stat. Sînt detectate cazuri de pri-vatizare ilegalã a patrimoniului public, ocolind procedura de tender, cazuride reducere sinteticã a valorii estimate a întreprinderilor în cazul privatizãriilor de cãtre colectivul întreprinderii, precum ºi reducerea valorii întreprinde-rilor prin diferite modalitãþii (falsificarea anului de înfiinþare a întreprinde-rii, ascunderea intenþionatã a unor obiecte care aparþin întreprinderii din lis-ta obiectelor expuse estimãrii, mãrirea neîntemeiatã a sumei amortizãrii),excluderea din lista persoanelor participante la privatizarea întreprinderii decãtre colectiv a foºtilor lucrãtori ºi pensionarilor etc.

Instabilitatea macroeconomicã, vulnerabilitatea þãrii la crize financiare.Astfel, volumul anual al narcobusinessului în Moldova se estimeazã la 200-250 milioane dolari, aceastã cifrã depãºind de 3,5-4 ori volumul investiþiilorstrãine directe în Moldova în decursul unui an, precum ºi volumul rezerve-lor de valutã ale Bãncii Naþionale. Traficul de droguri este o ramurã con-centratã în mîinile cîtorva persoane. De aceea, orice aflux ori reflux de capi-

235

tal cauzat doar de acest sector ar putea, în principiu, zdruncina stabilitateasistemului financiar.

Impactul asupra securitãþii politice a statului

Fenomenul corupþiei contribuie la formarea unui clan economic ºi poli-tic, care impune societãþii voinþa sa, neþinînd cont de necesitãþile societãþii,contribuind la creºterea enormã a datoriilor de stat. Moldova, avînd datoriiimense pentru resurse energetice, importã gaz la un preþ mult mai ridicatdecît cel mondial, neprimind nici o platã pentru tranzitul de gaz (pentruinformaþie: plãþile pentru tranzitul de gaz pe teritoriul þãrilor învecinatedepãºesc PIB-ul Moldovei). Mai mult decît atît: se tãrãgãneazã instalareacontoarelor de gaz la intrare ºi ieºire de pe teritoriul þãrii. Procedura destabilire a preþurilor ºi mecanismul de funcþionare a sectorului este netrans-parent ºi complet închis pentru public.

Creºterea evaziunii fiscale ºi diminuarea plãþilor la buget determinãeºecul politicii de susþinere a antreprenoriatului ºi micului business, politiciisociale, politicii în domeniul educaþiei, sãnãtãþii, mediului înconjurãtor, re-munerãrii muncii lucrãtorilor sistemului bugetar. Aceasta, la rîndul sãu, cau-zeazã pauperizarea populaþiei ºi creºterea neîncrederii în reformele promovate.

Incapacitatea statului de a remunera la un nivel decent funcþionarii sãiduce la paralizarea instituþiilor statului, afectarea drepturilor ºi garanþiilorconstituþionale ale cetãþenilor, discreditarea sistemului statal, lipsa respectuluifaþã de stat din partea populaþiei.

Corupþia este un fenomen autogenerator. Astfel, dacã angajaþii orga-nelor de control ale Republicii Moldova nu au primit salariile în decurs de4-5 luni, pentru ei mita devine o sursã stabilã ºi unicã de venit. Sedesfãºoarã o spiralã: corupere ® diminuare economicã ® insuficienþã desurse în buget ® datorii în salarizarea funcþionarilor de stat ® creºtere acoruperii. Mai mult decît atît, o persoanã detectatã în acþiuni corupte estemai uºor ºantajatã ºi obligatã la acþiuni corupte repetate. Fãrã sã vrea, eaîncepe sã aparþinã unei reþele cu un sistem de suprimare puternic.

Din acest motiv, începînd cu anul 1998, datele oficiale referitoare larezultatele controalelor efectuate devin mai �optimiste�. Astfel, în 1998 aufost înregistrate 2910 violãri ale legislaþiei economico-financiare, cu 244 maipuþin decît în anul 1997, pierderile fiind estimate la 103 milioane lei. Poliþiaoraºul Chiºinãu a înregistrat o scãdere de 13% a numãrului de crime înre-gistrate, deºi au fost descoperite 298 cazuri de ascundere a crimelor. În mu-nicipiul Chiºinãu au fost colectate cu 11% (853 milioane lei) mai puþine im-pozite. Scãderea producþiei industriale cu circa 10% ºi inflaþia de 18% nupot explica pe deplin acest fenomen. Au loc douã procese paralele: ascun-derea sau clasarea neîntemeiatã a dosarelor ºi substituirea crimelor miciprin cele mari.

236

Din pãcate, situaþia actualã în Republica Moldova, la fel ca ºi în alteþãri în tranziþie, nu contribuie la creºterea credibilitãþii faþã de Moldova capartener politic ºi economic. Cota economiei subterane atinge proporþii im-punãtoare, creºte continuu evaziunea fiscalã. Lipsa unui control real alactivitãþii funcþionarilor de stat ºi a sancþionãrii pentru nerespectarealegislaþiei, precum ºi întîrzierile considerabile la plata salariilor lucrãtorilorbugetari contribuie esenþial la extinderea fenomenului corupþiei ºi niveluluide criminalizare a economiei în Republica Moldova.

Conform estimãrilor noastre, evaziunea fiscalã în Republica Moldova acrescut de la 4% din venitul bugetului consolidat în 1994 pînã la 30% înanul 1998 ºi 22% în 1999. Volumul mediu total al evaziunilor pe un contri-buabil a crescut de la 7 mii lei în 1997 (10 mii lei la persoane juridice) pînãla 12 mii lei în 1998 (23 mii lei la persoane juridice) ºi 8 mii lei în 1999 (15mii lei la persoane juridice). Densitatea contravenþiilor în numãrul celorsupuºi controalelor fiscale a crescut de la 30% în 1994 pînã la 59% în 1999.

În anul 1998, colaboratorii Departamentului Control Financiar ºi Revi-zie au efectuat 9506 revizii documentare ºi controale operative, cu 2353 maipuþine decît în aceeaºi perioadã a anului 1997. În pofida acestui fapt, sumatotalã a pagubelor cauzate agenþilor economici ºi statului, legate de chel-tuieli nelegitime, lipsuri ºi delapidãri a constituit 87,4 mln lei, faþã de 36,3mln lei în 1997 (creºtere de 2,4 ori).

Datele Centrului Naþional de Standarde, Metrologie ºi Certificarearatã cã densitatea contravenþiilor depistate în efectuarea controalelor pro-duselor industriale variazã de la circa 40% la produsele alimentare pînã la70% la produse pentru copii. În diviziunea produse locale importate maxi-mumul revine produselor importate 79%. Calitatea produselor diferã ºi îndiviziune teritorialã.

Datele Conferinþei practico-ºtiinþifice �Criminalitatea organizatã ºi eco-nomia tenebrã în Republica Moldova� ce a avut loc sub egida MinisteruluiAfacerilor Interne al Republicii Moldova, Academiei de Poliþie ºi AsociaþieiIndependente de Criminologie, aratã cã nivelul corupþiei în Moldova a luatproporþii deosebit de mari. În lipsa puterii reale de stat apar mecanisme ºistructuri neformale care substituie rapid structurile statale.

Crime la comandã: se recunoaºte faptul cã existã practica de a eliberatemporar, de 2-3 ori, persoanele care îºi ispãºesc pedeapsa în penitenciarepentru a sãvîrºi crime la comandã. În þarã existã circa 300 grupãri criminaleºi 35 clanuri mafiotice care controleazã performanþa economicã, politicã ºisocialã a þãrii. Astfel, problema neachitãrii datoriilor se rezolvã prin forþãprin intermediul structurilor criminale, care joacã un rol de justiþie neforma-lã, pentru 50% din suma rambursabilã.

Pe teritoriul Moldovei existã patru cãi de trafic de droguri. Numaitraficul lunar de heroinã se estimeazã la 150-200 kg (pentru informaþie:

237

preþul cu ridicata a unui kg de heroinã este 1,5 mii dolari în Pakistan, 10mii dolari în Turcia, 40 mii dolari în Anglia, preþul cu amãnuntul atin-gînd 120 mii dolari pentru un kilogram). Pe teritoriul Moldovei existã la-boratoare clandestine de producere a drogurilor dupã tehnologii localemult mai ieftine, dar aceasta prezintã un pericol semnificativ pentrupopulaþia localã vãdit mai sãracã. În decursul ultimilor cinci ani numãrulestimat al persoanelor care consumã droguri a crescut de la 3 mii pînãla 60 mii. În 1998 numãrul lor a crescut în comparaþie cu 1997 de 5 ori.Industria drogurilor este foarte concentratã, circa 60% din tranzacþiile cudroguri sînt efectuate de þigani (þiganii alcãtuind doar 0,3% dinpopulaþia totalã a Moldovei).

Volumul anual al narcobusinessului (incluzînd traficul) în Moldova seestimeazã la 200 - 250 milioane dolari, aceastã cifrã depãºeºte de 3,5-4 orivolumul investiþiilor strãine directe în Moldova în decursul unui an. Este clarcã ºi �eficienþa� funcþionãrii unei astfel de ramuri este vãdit mai �înaltã�.Posibilitãþile de a corupe funcþionarii de stat sînt extrem de mari. De aceealista substanþelor narcotice ºi psihotrope propusã de specialiºtii Comitetu-lui de Control al Drogurilor a suferit �modificãri� esenþiale pînã în mo-mentul adoptãrii ºi publicãrii în Monitorul Oficial. Din listã au dispãrutun ºir de substanþe, printre care ºi cele care pot fi produse pe teritoriulMoldovei. De aceea nu este creat la frontierã un serviciu elementar dedetecrate a drogurilor cu ajutorul cîinilor. De aceea nu existã o bazã dedate a traficului de droguri, o bazã informaþionalã unicã a ministerelor deforþã. De aceea dosarele penale ce þin de droguri nu ajung la tribunal (nu-mãrul lor total s-a redus de la 15 în 1996, la 10 în 1997 ºi 9 dosare în1998). De aceea la transportarea drogurilor se utilizeazã maºini cu patrugrade de protecþie, extrem de scumpe.

Contrabanda: Conform datelor lucrãtorilor serviciului vamal, volumuldetectat al mãrfurilor de contrabandã a crescut de la 2,7% din rulajul totalde mãrfuri în 1997 pînã la 10,6% în 1998, în acelaºi timp, numãrul dosare-lor care ajunge în judecatã scade continuu. La transmiterea dosarelor îninstanþã ele se claseazã. (În 1998 din 28 de dosare deschise nu a fost anche-tat nici unul).

Datele reale referitoare la volumul tranzacþiilor ilicite în operaþiunile deexport-import sînt mai relevante. Efectuarea controlului de contrapunere ainformaþiei moldoveneºti ºi ucrainene referitoare la exportul Moldovei înUcraina a arãtat devieri considerabile. Aceste rezultate nu par surprinzãtoa-re, dacã luãm în consideraþie situaþiile repetate, cînd vama reþine (arestea-zã) un tren de 13 vagoane cu mãrfuri transportate în mod ilegal, iar dupãun �telefon de sus� este silitã sã le elibereze.

Lista acþiunilor cu caracter corupt în domeniul managementului patri-moniului statal, acumulãrii ºi utilizãrii resurselor financiare, executãrii contro-

238

lului de stat este foarte largã. Astfel, printre cele mai caracteristice forme înMoldova putem menþiona urmãtoarele:

� un mod impropriu de formare ºi utilizare a mijloacelor financiare,finanþarea structurilor ºi activitãþilor neprevãzute de legislaþia în vigoare;

� o utilizare ineficientã ºi iraþionalã a resurselor bugetare ale între-prinderilor de stat datoritã organizãrii improprii a finanþãrii ºi cauzînd pier-deri de mijloace financiare, o utilizare improprie a investiþiilor ºi donaþiilor,transferul lor cãtre structuri comerciale patronate, care le utilizeazã pentruun preþ simbolic o perioadã îndelungatã de timp;

� o utilizare iraþionalã a investiþiilor ºi creditelor drept rezultat alunor alocãri a resurselor de stat, utilizarea dubioasã a investiþiilor ºi credite-lor agenþilor economici;

� evaziunea fiscalã ºi acceptarea mitelor;� violarea disciplinei preþurilor, în special neglijarea creºterii preþurilor;� pierderile proprietãþii de stat drept rezultat al neraportãrii

intenþionate a proprietãþii în registrele contabile, darea ilegalã în arendã aîncãperilor ºi echipamentului, privatizarea ilicitã, violãrile la cumpãrarea a20% din acþiuni de cãtre colectivul întreprinderii în lipsa unui tender, redu-cerea valorii estimate a întreprinderilor, excluzînd din procesul privatizãriipersoanele disponibilizate ºi pensionarii ºi incluzînd în listele participanþilorla privatizare persoane care niciodatã nu au lucrat la întreprinderea datã,mãrirea sinteticã a valorii întreprinderilor date în arendã, sau diminuareaintenþionatã a cotei statului prin încãlcãri în calculul amortizãrii, neinclude-rea unei pãrþi a proprietãþii în documentele de evaluare sau evaluareaproprietãþii la preþuri nereale;

� o activitate financiarã ºi economicã nesatisfãcãtoare, care oferãfuncþionarilor de stat posibilitatea de a utiliza liber proprietatea de stat pen-tru obþinerea beneficiilor personale.

În scurt timp Moldova se transformã într-un stat corupt ºi cleptocrat, cuo psihologie ºi culturã popularã mafioticã ºi familism amoral. Cum, dacã nuprin corupþie ºi lobbysm, se explicã faptul cã în legislaþia Moldovei nici nuexistã termenul de racket, nu se iau mãsuri speciale referitoare la prostituþie,nu este adoptat un sistem special de impozitare a jocurilor de noroc?

Aceastã situaþie este caracteristicã statelor autocrate, în care lipsesc de-prinderile de autoorganizare publicã, bazate pe legãturile orizontale de cre-dibilitate reciprocã ºi solidaritate, în care pentru timp îndelungat a existat oierarhie birocraticã de normative, o preponderenþã de relaþii verticale dedominare-subordonare, tutelare-dependenþã.

239

4. CORUPÞIA ºI ECONOMIA SUBTERANÃ

Existã o legãturã strînsã între corupþie ºi economia subteranã. Formal,corupþia poate fi tratatã drept o formã a economiei subterane. Totodatã,economia subteranã este sursa principalã care nutreºte corupþia. Fenomenulcorupþiei nu ar putea exista dacã nu ar exista necesitatea de a obþine o�protecþie� din partea structurilor de stat pentru niºte afaceri ilegale sausemilegale. ªi invers, corupþia prezintã un �acoperiº� pentru dezvoltareaeconomiei subterane. În cazul unei guvernãri perfecte necorupte economiasubteranã nu ar avea sorþi de izbîndã ºi ar falimenta rapid. De aceea prin-tre savanþi persistã opinia precum cã fenomenul corupþiei este totuºi, înmare parte, un fenomen economic, dar nu social sau moral. Corupþialoveºte în primul rînd în economia þãrii, ºi doar apoi în starea moralã ºispiritualã a societãþii.

Este dificil de a evalua cantitativ fenomenul corupþiei. Un astfel de in-dicator, cum e indicele perceperii corupþiei practicat de cãtre TransparencyInternational, reflectã doar foarte aproximativ situaþia în þarã, deoarece eva-lueazã într-o mãsurã mai mare modul în care societatea percepe acest feno-men. Dacã societatea tolereazã corupþia, indicele de percepere a corupþieiva fi mai redus.

Evaluarea fenomenului corupþiei reieºind din densitatea mitelor ºi volu-mul lor în comparaþie cu veniturile oficiale de asemenea oglindeºte doaraproximativ gradul de corupere în societate, deoarece, dacã fenomenulcorupþiei s-ar limita doar la mitã, el nu ar putea fi tratat decît drept un sim-plu fenomen de redistribuire a bunurilor în societate. Aceasta însã este doaro micã parte a impactului corupþiei. Astfel de acte corupte cum sînt oferi-rea unui serviciu pentru alt serviciu nu ar putea fi evaluatã deloc. Cum arputea fi evaluatã o astfel de tranzacþie coruptã de �barter� cum ar fi, deexemplu, emiterea unei diplome false de studii superioare în schimbulclasãrii unui dosar penal?

În cazul cînd funcþionarul public este, pe de o parte, prost plãtit, pe dealtã parte, sînt puþine ºanse cã va fi real pedepsit pentru acte corupte, el vaacepta mite în sume mici în comparaþie cu daunele cauzate de �serviciile�acestor funcþionari. Nu fiecare funcþionar conºtientizeazã faptul cã pentru omitã de 1000 lei el poate cauza societãþii daune de sute de mii de lei.

Cînd vorbim de evaziune fiscalã ºi legãtura ei cu fenomenul corupþiei,avem în vedere cã evaziune fiscalã existã în orice stat, chiar ºi acolo undeeste un nivel foarte jos al corupþiei. Atunci însã cînd sistemul de auditingfiscal supravieþuieºte numai datoritã mitelor, evaziunea fiscalã capãtãproporþii deosebit de mari. Cînd se menþioneazã legãtura dintre operaþiunileilicite de export-import, de asemenea se are în vedere cã, din moment ceeste vorba de volume comparabile precum volumul comerþului exterior, ast-

240

fel de operaþiuni pot avea loc doar sub protecþia funcþionarilor de stat.Dacã se vorbeºte despre privatizarea ilicitã, aceste tranzacþii pot obþine oamplitudine atît de mare numai fiind favorizate de funcþionari de stat. Nu-meroase delapidãri în proporþii deosebit de mari pot avea loc fãrã sã se iaanumite mãsuri din partea statului numai sub protecþia tacitã a acestui stat.

Rezultatele numeroaselor studii comparative ale indicatorilor economieineoficiale ºi ale performanþei economice a statelor (Heritage Foundation,Transparency International, Freedom House Rankings) demonstreazã canti-tativ dependenþa dintre creºterea gradului de corupere a þãrii, a volumuluide tranzacþii subterane, cît ºi diminuarea performanþei reformelor ºi dezvol-tãrii economice a þãrii.

Gradul înalt al coruperii în þãrile în tranziþie implicã extinderea pieþeinegre (Heritage Foundation), indicele pieþei negre variind de la minimumulsãu � 1 în Austria, Franþa, Germania, Finlanda, 2 � în Italia, Spania, Es-tonia, 3 � în Grecia, Turcia, Ungaria, Polonia, România, 4 � în Letonia,Bulgaria, Lituania, Moldova, Ucraina, Rusia, ºi atingînd maximumul sãu 5� în Georgia ºi Belarus.

Estimarea volumului economiei subterane este, posibil, reflectarea gra-dului de rãspîndire a corupþiei ºi a daunei efectuate de cea din urmã pentrusocietate. În Republica Moldova economia subteranã prezintã o reflectare arãspîndirii corupþiei. Economia subteranã a reuºit sã atingã dimensiuni atîtde mari doar fiind �protejatã� de cãtre funcþionari de stat. De aceea, vor-bind despre corupþie, de fapt vorbim despre consecinþa sa cea mai gravã �economia subteranã. Nu este întîmplãtor faptul cã mulþi savanþi vestiþi pen-tru lucrãrile lor în domeniul studiului economiei subterane (Vito Tanzi,Danniel Kaufman º.a.) acum se ocupã preponderent de problema corupþiei.

În nici un caz autorulacestui studiu nu doreºte sãspunã cã Moldova prezintã oexcepþie între þãrile CSI privindrãspîndirea corupþiei ºi econo-miei subterane. Ideea cã înþãrile CSI combaterea corupþieieste singura cale de a reduceeconomia subteranã, criminali-tatea ºi de a obþine o creºtereeconomicã este principialã înacest studiu.

Sursa: Transparency International, Freedom House Ranking.

241

5. ESTIMAREA VOLUMULUI ECONOMIEI SUBTERANEÎN REPUBLICA MOLDOVA

Economia subteranã include toate formele de activitate economicã carenu sînt reflectate de statistica oficialã, tipuri de activitate economicã ce ge-nereazã valoare adãugatã � legale sau ilegale, dar neînregistrate din consi-derentele de evaziuni fiscale ori condiþii nefavorabile pentru activitate în ca-drul economiei oficiale.

Totuºi existã o diferenþã între definiþia economiei subterane utilizatã desavanþi ºi de statisticã. În conformitate cu definiþia celor din urmã, econo-mia neoficialã este producerea legalã care are loc în afara cadrului formal� un numãr de activitãþi productive care sînt în armonie cu legea ºi regula-mentele þãrii, dar nu sînt declarate cu scop de evaziune fiscalã.

Aceastã abordare diferitã a economiei subterane implicã diferite esti-mãri ale gradului de extindere a acestui fenomen.

Drept semnale ale prezenþei acestor fenomene în Republica Moldova ºi aconsecinþelor lor sociale pot servi mai multe constatãri:

� scãderea puterii de cumpãrare a salariului mediu ºi creºterea demultiple ori a volumului cumpãrãrilor de obiecte de lux, autovehicole, lãrgi-rea considerabilã a construcþiilor în sectorul individual;

� scãderea PIB real în ritm mai rapid decît consumul de energie elec-tricã. Creºterea cotei pierderilor de energie electricã de la 10% din consu-mul total în 1990 pînã la peste 30% în 1997 ºi faptul cã scumpirea rapidã aresurselor energetice nu a dus la diminuarea intensitãþii energetice a PIB(invers, numai pe parcursul ultimilor trei ani acest indicator a crescut cu21%) poate servi drept semnal al lãrgirii fenomenului delapidãrii lor ºiproducþiei nedeclarate;

� diminuarea cotei salariului în venitul total al gospodãriilor casnicede la 71,6% în 1992 la 34,7% în 1998;

� devieri esenþiale ale informaþiei referitoare la operaþiunile deexport-import cu partenerii principali;

� rata dobînzii pentru credite oferite (30-40%) depãºeºte în mod sem-nificativ profitabilitatea medie în economia oficialã (mai puþin de 10%);aceasta parþial poate însemna cã veniturile efective în unele ramuri ale eco-nomiei sînt mai mari;

� creºterea ºomajului ºi diminuarea probabilitãþii de a obþine un locde muncã în economia oficialã fãrã unele proteste semnificative din parteapopulaþiei (probabilitatea de a gãsi loc de muncã pentru un ºomer oficialînregistrat s-a diminuat de la 0,7 în 1992 pînã la 0,18 în 1998);

� cota evident diminuatã a comerþului organizat în cel total. În reali-tate, comerþul pe piaþa organizatã constituie doar 5-10% din total. Aceasta

242

se poate observa calculînd vînzãrile de mãrfuri pe cap de locuitor. Este greude conceput faptul cã, dupã statistica oficialã, într-un an se vinde în mediepe cap de locuitor 2,5 kg de carne, 600g de peºte, 200g de unt;

� diminuarea disciplinei fiscale, amplificarea fenomenului evaziunii fis-cale ºi diminuarea încasãrilor la buget. În baza rapoartelor privind rezultate-le financiare ale tuturor întreprinderilor care prezintã aceste rapoarte la De-partamentul Analize Statistice ºi Sociologice a fost calculatã povara fiscalãefectivã în sectorul real al economiei pentru perioada 1992-1997. Calculeleau arãtat cã în acest interval de timp povara fiscalã oficialã a crescut de la34,5% în 1992 pînã la 44,9% în 1997 (în industrie � 50%, agriculturã �40%, construcþii � 38%). Evaziunea fiscalã în Republica Moldova a crescutde la 4% din venitul bugetului consolidat în 1994 pînã la 32% în anul 1998.

Fiind un fenomen complex, economia subteranã include atît laturi ne-gative, parazitare, care necesitã o combatere perseverentã, cît ºi laturi crea-tive care, în principiu, pot fi încorporate în economia oficialã.

Printre laturile negative ale economiei tenebre menþionãm urmãtoarele:� pierderi în bugetul statului din cauza evaziunilor fiscale;� diminuarea disciplinei economice ºi, ca rezultat, a respectului din

partea populaþiei faþã de organele de stat;� economia subteranã, fiind nereglementatã de stat, serveºte drept

sursã potenþialã de ºocuri economice, instabilitate economicã ºi politicã;� economia subteranã duce la formarea distorsiunilor în informaþia

economicã ºi schimbã efectul politicii promovate de cãtre stat;� în multe cazuri ea funcþioneazã în directã legãturã cu criminalitatea;� în cadrul activitãþii în economia subteranã nu se respectã cerinþele

(condiþiile) de muncã, durata zilei de lucru, concediile profesionale ºi celemedicale etc.

La momentele pozitive ale economiei subterane se referã urmãtoarele:� economia subteranã aduce venituri suplimentare pentru participanþi

ºi membri ai familiilor lor ºi cîteodatã serveºte drept unica sursã deexistenþã a lor;

� ea creeazã locuri de muncã, diminuînd rata ºomajului;� activitatea subteranã sporeºte competitivitatea producerii ca o alternati-

vã, adesea mai ieftinã, deºi în multe cazuri din cauza numai evaziunilor fiscale;� activitatea subteranã poate fi mai elasticã, mai adaptivã la noile con-

diþii datoritã faptului cã ocoleºte obstacolele birocratice obligatorii pentruparticipanþii la economia formalã;

� ea poate servi drept factor de stabilizare ºi balansare a pieþei bunurilorºi serviciilor, oferindu-le adesea anume pe cele deficitare în economia formalã;

� economia subteranã poate servi într-un mod drept factor de stabili-zare financiarã datoritã tranzacþiilor care se efectueazã în cadrul ei în mo-nedã naþionalã, acoperind cu bunuri ºi servicii masa excesivã monetarã.

243

Formele principale de activitate subteranã în Republica Moldova includ :tãinuirea producþiei ºi veniturilor, evaziunea fiscalã, operaþiuni ilicite deimport-export, privatizarea ilicitã, producerea ºi comercializarea produselorfalsificate sau fãrã licenþe, corupþia º. a.

Conform sondajului de opinii efectuat în cadrul proiectului �Strategiade dezvoltare� (CISR, decembrie, 1997), economia subteranã prezintã unpericol serios pentru statalitate, colectarea veniturilor în buget, securitateaeconomicã ºi prestigiul statului. În opinia celor investigaþi cota economieisubterane ar putea fi diminuatã: pe cãile juridice (40,8% din ceichestionaþi), recurgînd la metodele administrative (32,6%) ºi prin metodeeconomice (25,4%).

Ponderea economiei subterane în þãrile dezvoltate variazã între 5% ºi40% din venituri: în Italia ea constituie 20-30% din PIB, în SUA � 15-20%,în Anglia � circa 5%, în Canada � 10%, în Suedia � 7%, în Elveþia ºiAustria � circa 5%, în Israel � peste 20%, ºi în Spania � între 14 ºi 20%.

În þãrile Americii Latine, economia subteranã reprezintã ultimul resortpentru ºomaj ºi sãrãcie, luînd adesea forma traficului de droguri, produsealimentare, alcool, tecnicã electronicã. Conform opiniei Organizaþiei Negus-torilor Þãrilor Americii Centrale ºi de Sud (Central Latin American Tra-ders), în unele þãri circa 50% din forþa de muncã participã la sectorul infor-mal. În Peru ºi Bolivia, economia subteranã are o pondere mai mare decîtcea oficialã în PIB. În Argentina, unde la sfîrºitul anilor �80, ºase din zecelucrãtori sînt autoangajaþi, antrenarea în economia subteranã creºtea cu unritm de 7%; pentru comparaþie, acelaºi indicator în sectorul public forma5% ºi numai 0,5% în economia formalã.

Economia subteranã în þãrile de tranziþie, îndeosebi în þãrile CSI, dife-rã într-o oarecare mãsurã de economia tenebrã a þãrilor dezvoltate. Aceastase manifestã prin faptul cã sectorul de stat este foarte activ în realizareatranzacþiilor neoficiale, adesea patrimoniul de stat se utilizeazã pentru aobþine beneficii neoficiale personale de cãtre funcþionarii de stat. Lipseºte odiviziune clarã dintre sectorul oficial ºi cel neoficial, forþa de muncã a secto-rului subteran are o calificare înaltã. Ponderea economiei subterane a cres-cut esenþial nu numai din cauza declinului economic, ci, de asemenea, dincauza apariþiei noilor obiective de privatizare � pãmîntul, valori materiale,întreprinderi întregi.

Metodele de estimare a dimensiunilor economiei neoficiale sînt destul deimprecise ºi aratã doar un tablou aproximativ al situaþiei reale. Mai multdecît atît, rezultatul calculelor va varia în dependenþã de metoda utilizatã. Deaceea, pentru a face unele comparaþii internaþionale este necesar de a utilizaaceleaºi metode de estimare ºi a calcula rezultatul mediu pentru fiecare þarã.

Estimarea dimensiunilor economiei tenebre în Republica Moldova a fostbazatã pe ºase metode: metoda tranzacþiilor, metoda currency-ratio, metoda

244

analizei circulaþiei fondurilor, metoda consumului energiei electrice, metodastructuralã ºi metoda italianã (a analizei pieþei forþei de muncã).

Metoda italianã12 calculeazã dimensiunea economiei subterane în bazaanalizei cererii ºi ofertei forþei de muncã. În limitele acestui studiu a fostefectuatã o estimare a volumului economiei neoficiale în þãrile CSI. Specifi-cul metodei date constã în subestimarea parametrilor economiei subterane.Astfel, utilizarea metodelor monetare obþine rezultate evident superioareacestei metode. Mai mult decît atît, utilizarea aceleiaºi metode pentru Re-publica Moldova în baza indicatorului �numãrul scriptic al salariaþilor� înlocul populaþiei ocupate duce la creºterea rezultatului cu 7-8%.

12 Manlio Calzaroni, Experiences of Transition Countries in Estimating the Non-observed Eco-nomy, Joint UNECE/ Euristat/ OECD Meeting on National Accounts, Geneva, 30 April-3May 1996.13 Daniel Kaufman, Alexandr Kaliberda, Integrating the Unofficial Economy into the Dynamicsof Post-Socialist Economies: A Framework of Analysis and Evidence, World Bank, December,1995.

Estimarea economiei neoficiale în baza metodei consumului de energie electri-cã oferã alte rezultate, ºi la un nivel macroeconomic aceastã estimare redã un ta-blou mai amplu. Se presupune cã diminuarea economiei totale (incluzînd compo-nenta subteranã) este proporþionalã cu declinul consumului de electricitate13.

Calculele efectuate în baza acestei metode aratã cã începînd cu 1994-1995 cota economiei tenebre a început sã se diminueze într-un ºir întreg deþãri. Aceasta se explicã nu atît prin stoparea dezvoltãrii acestui proces dato-ritã unor mãsuri esenþiale de reglementare din partea statului, cît prin por-nirea procesului de stabilizare ºi redresare a economiilor acestor þãri. Drept

Sursa: Calculele autorului.

245

rezultat, cota economiei neoficiale în cea oficialã a scãzut. Un caz aparte aavut loc în Georgia. Pe parcursul anilor 1991-1994, numãrul celor antrenaþiîn cîmpul muncii în aceastã þarã a diminuat de la 2,5 la 1,75 milioane per-soane (cu 30%), crescînd în 1997 pînã la 2,1 milioane persoane.

Cota economiei neoficiale în PIB, %

1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995Moldova 12 18,1 27,1 37,3 34 39,7 35,7Bulgaria 22,8 25,1 23,9 25 29,9 29,1 36,2Ungaria 27 28 32,9 30,6 28,5 27,7 29Polonia 15,7 19,6 23,5 19,7 18,5 15,2 12,6România 22,3 13,7 15,7 18 16,4 17,4 19,1Rusia 12 14,7 23,5 32,8 36,7 40,3 41,6Ucraina 12 16,3 25,6 33,6 38 45,7 48,9

Sursa: BERD, Transition Report 1997.

Metoda analizei circulaþiei fondurilor14 este o metodã localã bazatã peanaliza financiarã a întreprinderilor.

Utilizarea metodei structurale este bazatã pe calcularea discrepanþei din-tre datele despre volumul produs, consum intern, export, import ºi creºtereastocurilor.

Metodele monetare15 � metoda tranzacþiilor ºi currency-ratio se bazeazãpe presupunerea cã toate tranzacþiile subterane au loc în bani în numerar.Cererea de bani neexplicatã din punct de vedere al economiei oficiale seatribuie tranzacþiilor neoficiale. Utilizarea metodelor monetare va da rezul-tate evident mai grave, deoarece ea va include cererea de bani pentru astfelde tranzacþii ilegale care nu ar trebui sã fie incluse în PIB official, dar pre-zintã surse esenþiale de venit.

Calculele noastre au arãtat cã volumul economiei subterane în raportcu cea formalã constituie circa 60%. Aceastã creºtere rapidã a sectoruluisubteran este cauzatã de douã tendinþe: creºterea tranzacþiilor neoficiale ºirecesiunea în cadrul economiei oficiale (în 1998, PIB formeazã doar 33%din nivelul sãu în anul 1990). Unele studii ale acestui fenomen aratã cã eco-nomia subteranã are un caracter anticiclic ºi o datã cu creºterea economicãponderea economiei subterane se va micºora.

Pentru Republica Moldova redresarea economicã din 1997 (creºtereaPIB real cu 1,3%) a fost prea micã, de aceea cota economiei neoficiale în

14 Report regarding the anallysis of the development of the informal economy in the Republic ofMoldova: economic, organizational and juridic measures in oeder to incorporate it in the officialeconomy, Market Problems Research Center, 1996.15 Gutman, P.M., 1977, The Subteranian Economy, Financial Analysts Journal, p. 26-27; Ed-gar L. Feige, 1989, The Underground Economies: Tax Evasionas and Information Distortion,University of Wiscounsin, Madison, Cambridge University Press.

246

raport cu economia oficialã este în creºtere continuã. Decalajul dintre nu-mãrul ºomerilor ºi locurilor de muncã este în creºtere continuã, alcãtuind,conform surselor oficiale, în 1998 circa 20 mii de persoane, drept rezultatscade probabilitatea marginalã de a gãsi loc de muncã în sectorul formal aleconomiei.

Situaþia celor antrenaþi în sectorul formal al economiei de asemeneaeste destul de descurajatoare. Veniturile înregistrate a doar mai puþin de3% din populaþie (5% populaþie urbanã ºi 1,9 � ruralã) acoperã coºul deconsum. Ponderea salariului mediu în coºul de consum (40%) rãmîne totuºiprea micã pentru o perioadã îndelungatã pentru a permite populaþiei de asupravieþui, rãmînînd încadrat numai în sectorul economiei formale. Aceasta�împinge� o cotã crescîndã de populaþie în sectorul subteran.

Existenþa unui sector subteran masiv în economia Republicii Moldovacreeazã un ºir de probleme atît pentru stat, cît ºi pentru populaþie:

� se lãrgeºte fenomenul evaziunilor fiscale, ceea ce genereazã instabili-tate în societate;

� o parte considerabilã din cheltuielile statului revine cotei crescînde aagenþilor economiei neoficiale (compensaþii pentru resurse energetice, sistemulgratuit de învãþãmînt ºi asistenþã medicalã, sfera socialã º. a.). Aceste cheltuieliacþioneazã ca o povarã suplimentarã asupra agenþilor economiei formale;

� veniturile în bugetul statului scad o datã cu declinul în economiaformalã, adicã mai rapid decît cheltuielile, ceea ce agraveazã problema defi-citului bugetar;

� scade încrederea populaþiei în instituþiile statale ºi procesul de refor-me ºi, în consecinþã, afecteazã disciplina economicã ºi fiscalã, ceea ce pre-dispune o parte crescîndã de populaþie spre activitatea subteranã;

� preþurile la produsele ºi serviciile create în cadrul economiei neofi-ciale nu includ un ºir de impozite impuse economiei formale, creînd o com-petitivitate �nesãnãtoasã� sectorului formal ºi forþînd dilema : faliment oritrecere la sectorul subteran;

Sursa: Calculele autorului.

247

� se extinde fenomenul corupþiei ºi al crimelor economice;� creºte continuu diferenþierea populaþiei dupã mãrimea veniturilor;� se deformeazã astfel de indicatori macroeconomici precum produsul

intern brut, rata ºomajului, veniturile ºi cheltuielile populaþiei, datele referi-toare la calitatea vieþii. Informaþia deformatã de un astfel de tip creeazãsuspiciuni potenþialilor investitori strãini;

� se denatureazã atît cantitativ, cît ºi calitativ practic toate modelelemacroeconomice ºi se creeazã vizibilitatea unei situaþii cînd economia þãriinu se supune regulilor generale de dezvoltare economicã. Se deformeazãrezultatele politicii statului referitoare la economia formalã.

6. EVAZIUNEA FISCALÃ

Evaziunea fiscalã este un fenomen care poate fi rãspîndit ºi în þãrile cuun nivel relativ scãzut al corupþiei. Însã în þãrile cu un nivel înalt alcorupþiei evaziunea fiscalã se rãspîndeºte mult mai larg. Acolo unde apareposibilitea de a plãti cu un risc mic o mitã în locul achitãrii impozitelor, sepreferã evaziunea fiscalã. În þãrile în care organele de stat concresc custructurile criminale nu va exista un interes prompt de a maximiza colecta-rea impozitelor, de a promova o politicã de supremaþie a legii, ci una deextorcare a surselor financiare din sectorul antreprenorial în detrimentul în-tregii societãþi.

248

Evaziunea fiscalã este forma de activitate subteranã care, la momentulactual, are un impact mai simþitor asupra stabilitãþii în economie. Societateaeste tensionatã, în mare parte, din cauza eºecului continuu la plata pensiilorºi salariilor lucrãtorilor bugetari, creºterii deficitului Bugetului de stat ºi adatoriei statului. Pe de altã parte, distribuirea serviciilor gratuite ale statuluipentru întreaga populaþie, inclusiv ºi pentru cea care se eschiveazã de laplata impozitelor, agraveazã situaþia în buget.

Sursa: Calculele autorului.

249

Estimarea evaziunii fiscale

Calculele efectuate de cãtre autor au arãtat cã pe parcursul anilor1994-1998 volumul evaziunii fiscale a crescut foarte rapid � de la 65 mlnlei pînã la circa 800 mln lei (de la 4% din veniturile bugetului consolidatpînã la 30%). Menþionãm faptul cã estimarea datã este una minimalã, deoa-rece în baza ei se aflã presupunerea cã în timpul controalelor Inspectoratu-lui Principal Fiscal de Stat se depisteazã ºi se înregistreazã toate evaziunile.Cauzele acestei creºteri rapide a evaziunii fiscale includ slãbiciunea ºi coru-perea organelor de control, existenþa unui sistem supraîncãrcat de înlesnirifiscale, povara fiscalã grea.

Indicatorul poverii fiscale, fiind calculat ca raportul dintre suma venitu-rilor fiscale în buget (inclusiv defalcãrile în fondul social) cãtre PIB, variazãîn decursul anilor 1994-1997 în limitele a 30-33%. Acest indicator, în princi-piu, nu întrece cu mult indicatorul mediu pentru OECD � 28,5%. Dar esteimportant faptul cã, în condiþiile unui sector subteran relativ mare, povarafiscalã este repartizatã neuniform.

Evaziunile fiscale medii pe tip de contribuabil (mii lei)

1995 1997 1997 1998 1999

În medie pe Republica Moldova 4,92 7,22 7,22 12,09 8,39Persoane juridice � total 9,50 10,59 10,59 22,70 15,40inclusiv;întreprinderi de stat 48,98 20,29 20,29 12.61 19,65întreprinderi colective 7,68 24,88 24,88 26,00 52,26întreprinderi de arendã 9,12 4,83 4,83 13,76 27,40cooperative de toate tipurile 9,06 23,36 23,36 11,72 18,07din ele colhozuri 23,90 48,19 48,19 27,10 30,59societãþi cu rãspundere limitatã 1,00 8,49 8,49 11,59 11,15societãþi pe acþiuni 10,39 18,36 18,36 67,15 30,95într. cu invest. strãine 1,40 31,87 31,87 41,27 14,21organizaþii obºteºti 0,16 5,49 5,49 0,56 0,73într. cu activit. de asigurare 2,41 4,83 4,83 1,78 0,16asociaþii, concerne, consorþii 1,78 34,10 34,10 10,44 13,06alte uniunigospodãrii þãrãneºti 0,01 0,02 0,02 8,31 0,05instituþii bugetare 0,08 0,37 0,37 0,83 3,39alte persoane juridice -0,85 15,82 15,82 2,45 10,69Persoane fizice � total 0,06 0,07 0,77 0,40 0,59întreprinderi individuale 0,06 0,77 0,77 0,43 0,52societãþi pe nume colectiv 0,02 1,16 1,16 0,53 0,61societãþi în comanditã 0,08 0,24 0,24 1,37 3,43

Sursa: Calculele autorului în baza informaþiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

250

În baza datelor formei F-2 �Raport privind rezultatele financiare� altuturor întreprinderilor care prezintã aceastã formã la Departamentul Anali-ze Statistice ºi Sociologice a fost calculatã povara fiscalã în sectorul real aleconomiei pentru perioada 1992-1997. Calculele au arãtat cã în acest inter-val de timp povara fiscalã a atins valori mult mai mari (total în 1997 �45%, în industrie 50%, agriculturã � 40%, construcþii � 38%).

În Republica Moldova povara fiscalã este, evident, mai grea decît înalte þãri ºi suprimã dezvoltarea economicã. Aceastã povarã �împinge� ocotã tot mai mare a agenþilor economici spre sectorul neoficial, reducebaza impozabilã pentru anii posteriori ºi agraveazã încontinuu problemadeficitului bugetar.

Evolutia poverii fiscale in sectorul real al economieiTotal impozite PIB (mln. lei Povara fiscalã

ºi plãþi (mln. lei) � calculat (%)dupã f. nr. 2)

1992 Total 60,8 176,1 34,5(cu coo- Industrie 28,3 60,6 46,7perative) Agriculturã 13,7 59,6 23,0

Construcþ. 2,8 9,5 29,5Comerþ 1,9 5,8 32,8Comunicaþ. 0,6 1,6 37,5Total 456,3 1183,6 38,6

1993 Industrie 183,8 452,9 40,6(cu coo- Agriculturã 99,7 494,0 20,2perative) Construcþ. 23,2 69,6 33,3

Comerþ 19,9 53,7 37,1Comunicaþ. 3,7 11,0 33,6Total 1484,6 3520,9 42,2

1994 Industrie 751,8 1365,8 55,0(fara coo- Agriculturã 229,0 980,8 23,3perative) Construcþ. 84,5 193,5 43,7

Comerþ 80,0 155,8 51,3Comunicaþ. 22,9 56,1 40,8Total 1782,0 3976,6 44,8

1995 Industrie 638,1 1221,4 52,2(fãrã coo- Agriculturã 389,1 1233,9 31,5perative) Construcþ. 97,7 221,0 44,2

Comerþ 172,9 353,1 49,0Comunicaþ. 107,5 174,7 61,5Total 1924,5 3751,8 51,3

1996 Industrie 742,2 1186,9 62,5(fara coo- Agriculturã 412,7 725,6 56,9perative) Construcþ. 96,0 288,1 33,3

Comerþ 280,6 566,1 49,6Comunicaþ. 108,8 292,4 37,2

251

Calculele noastre au arãtat cã, în medie, creºterea poverii fiscale cu unprocent a dus la creºterea coraportului �evaziunii fiscale/ veniturile bugetu-lui consolidat� cu 2,5%. Aceasta însã nu înseamnã cã diminuarea poverii fis-cale va conduce imediat, în mod automat, la creºterea încasãrilor de impozi-te în buget.

O altã cauzã a rãspîndirii evaziunii fiscale este activitatea slabã a orga-nelor de control fiscal. Astfel, cota-parte a agenþilor supuºi controlului s-adiminuat de la 32,3% în 1994 pînã la 8% în 1998, ºi 3% în 1999, ceea cemãreºte atractivitatea evaziuni fiscale.

În cadrul investigãrii date a fost examinat un model al evaziunilor fisca-le elementar. În baza acestui model se aflã urmãtoarele presupuneri: contri-buabilul este o persoanã amoralã ºi se eschiveazã de la plata impozitelor,cînd aceasta este convenabil pentru el din punct de vedere economic; ins-pectorul fiscal este o persoanã absolut onestã, care fixeazã obiectiv toate în-cãlcãrile legislaþiei fiscale în dãrile sale de seamã; pe parcursul anului ratainflaþiei este nulã.

Condiþia cînd se considerã cã evaziunea fiscalã este convenabilã dinpunct de vedere economic înseamnã cã cîºtigul (beneficiul) în urma eva-ziunii va depãºi pierderile aºteptate în cazul detectãrii de cãtre organelecontrolului fiscal. În acest caz, venitul de la evaziune prezintã însãºisuma evaziunii fiscale. Pierderile aºteptate de la evaziuni fiscale prezintãsuma evaziunilor fiscale care vor trebui sã fie rambursate în caz de de-tectare ºi a amenzii pentru evaziune corectate la probabilitatea de a fidetectat în evaziuni fiscale. A fost calculat beneficiul net în urma evaziu-nii fiscale fiind egal cu diferenþa dintre cîºtigul de la evaziune fiscalã ºipierderile aºteptate.

Calculele au fost efectuate în baza informaþiei Inspectoratului PrincipalFiscal de Stat. Rezultatele au arãtat cã pentru majoritatea categoriilor decontribuabili beneficiul în urma evaziunii fiscale este pozitiv, adicã existãcondiþii favorabile pentru evaziuni fiscale.

1 Total Rezidenþi 2227.3 4957.2 44.9Nerezidenþi 223.7 329.3 67.9

9 Industr. Rezidenþi 683.3 1369.4 49.9Nerezidenþi 43.9 79.6 55.2Energeticã 262.7 -235.1 z

9 Agricult. Rezidenþi 468.3 1188.3 39.4Nerezidenþi 0.9 3.8 23.7

7 Constr. Rezidenþi 106.3 276.8 38.4Nerezidenþi 1.2 5.8 20.7

Sursa: Centrul de investigaþii Strategice ºi Reforme.

25

2 Estimarea evaziunii fiscale în Republica Moldova � 1999 (mii lei)

Total Supuse Densitat. au fost sta- Densitatea Supliment. Evaziuni Evaz.medii Beneficiu Rentabilit. Sancþiuni Încasate Evaziunicontroalelor control. bilite inc. contravenþ. plãþi.sancþ. depislate pe contrib. de la evaz. evaziunii total total

Numãrulpersoanelorfizice ºi juridicela evidenþã 453016 12103 0,03 7167 0,59 168400 101576 8 79712 1771,74 66824 50324 652988,77Persoanejuridice � total 47997 6359 0,13 4421 0,70 162130 97901 15 76421 355,77 64229 48583 624595,91inclusiv;întrprinderide stat 1583 451 0,28 340 0,75 21781 8861 20 2656 42,80 12920 61109 31101,56întreprindericolective 41 7 0,17 5 0,71 714 366 52 244 199,99 348 5 2142,54întrprinderide arendã 87 4 0,05 4 1,00 222 110 27 99 973,30 113 136 2383,80cooperativede toate tipurile 3774 857 0,23 720 0,84 22055 15482 18 10474 209,14 6572 2972 68180,37din ele colhozuri 297 163 0,55 148 0,91 8598 4987 31 268 5,67 3612 1135 9085,83societãþicu rãspunderelimitatã 26197 2674 0,10 1799 0,67 48970 29825 11 24826 496,67 19145 11805 292191,58societãþipe acþiuni 5440 1257 0,23 926 0,74 56107 38902 31 25937 200,06 17206 21520 168358,26întrprindericu investiþiistrãine 1658 104 0,06 60 0,58 1807 1478 14 1365 1203,83 329 1983 23562,73organizaþiiobºteºti 5043 93 0,02 43 0,46 133 68 1 65 2658,14 65 65 30,00bãnci 32 6 0,19 4 0,67 980 351 58 167 90,94 629 2281 1870,40

întrprindericu activitatede asigurare 102 5 0,05 1 0,20 2 1 0 1 988,00 1 18 16,32asociaþii,concerne, consorþii 725 116 0,16 84 0,72 4775 1515 13 751 98,28 3260 384 9466,88

25

3

alte uniunigospodãriiþãrãneºti 322 30 0,09 4 0,13 2 2 0 1 666,67 1 1 16,10instituþiibugetare 2166 703 0,32 396 0,56 3613 2386 3 1213 103,47 1227 1191 7351,77alte persoanejuridice 827 52 0,06 35 0,67 969 556 11 495 811,96 413 116 8837,77Persoanefizice � total 405019 5744 0,01 2746 0,48 5971 3376 1 3291 3886,47 2595 1741 28392,86întreprinderiindividuale 54325 4884 0,09 2642 0,54 4538 2516 1 2108 516,75 2022 1566 27986,72societãþipe nume colectiv 177 27 0,15 16 0,59 21 17 1 13 420,03 4 20 108,17societãþiîn comanditã 87 4 0,05 3 0,75 11 14 3 13 2737,86 -3 2 297,98

Sursa: Calculele autorului în baza informaþiei Inspectoratului Principal Fiscal de Stat.

Total Supuse Densitat. au fost sta- Densitatea Supliment. Evaziuni Evaz.medii Beneficiu Rentabilit. Sancþiuni Încasate Evaziunicontroalelor control. bilite inc. contravenþ. plãþi.sancþ. depislate pe contrib. de la evaz. evaziunii total total

254

Pentru a evalua numeric cît de convenabilã este eschivarea de laplata impozitelor a fost introdusã noþiunea sinteticã de �eficienþã a eva-ziunii fiscale�, definitã ca raportul dintre beneficiul net ºi pierderileaºteptate. Calculele au arãtat cã acest indicator a crescut pe parcursulultimilor ani într-un ritm considerabil ºi a atins în 1998 un nivel de1000% pentru persoane juridice.

Pentru combaterea acestui fenomen este necesar de a crea condiþii,care ar reduce la zero eficienþa economicã a evaziunilor fiscale ºi i-ar facepe agenþii economici indiferenþi faþã de evaziuni fiscale. Astfel de condiþii sepot crea, manipulînd rata amenzii ºi probabilitatea de detectare în evaziunifiscale (densitatea controalelor). Calculele au permis de a obþine o curbã deindiferenþã faþã de evaziuni fiscale, care prezintã mulþimea combinaþiilordintre rata amenzii ºi densitatea controalelor fiscale, care defavorizeazã eva-ziunea fiscalã, adicã pentru care eficienþa evaziunii fiscale este nulã. Din de-sen observãm cã sensibilitatea schimbãrii acestor indicatori este foarte pu-ternicã. Suprafaþa deasupra curbei de indiferenþã prezintã combinaþiile derate de amenzi ºi densitãþi ale controalelor pentru care evaziunea fiscalãeste ineficientã (eficienþa evaziunii este negativã). Suprafaþa de sub curbaindiferenþei prezintã toate regimurile de lucru ale inspectorilor fiscali(combinaþiile dintre rate de amenzi ºi densitãþi ale controalelor), pentrucare evaziunea fiscalã este eficientã. Pentru reducerea fenomenului evaziuni-lor fiscale este important regimul de lucru de control care este practicat.

Analiza datelor eficiente privind ratele penale ºi densitãþile controalelorfiscale au corespuns zonei eficiente pentru evaziuni fiscale.

ªi totuºi cea mai evidentã cauzã a rãspîndirii evaziunilor fiscale estecorupþia în organele de control. Faptul cã lucrãtorii organelor de controlprimesc salarii sub un nivel decent, ºi persistã arierate la plata salariilor îndecursul multor luni, iar volumul mediu al evaziunii fiscale a alcãtuit în

Sursa: Calculele autorului.

255

1998 circa 20 mii lei determinã coruperea în masã a acestor grupe deprofesioniºti. Posibil, de aceea în 1999 volumul evaziunilor depistate oficialde cãtre inspectorii fiscali s-a �diminuat� rapid de la 12 mii lei pînã la nive-lul de 8 mii lei. Evaziunile medii pe o persoanã juridicã s-au �diminuat� dela 23 mii lei în 1998 pînã la 15 mii lei în 1999, deºi densitatea celor care seeschiveazã de la plata impozitelor a crescut timp de un an cu 4%, de la66% în 1998 pînã la 70% în 1999.

Cãile de combatere a evaziunii fiscale. Prima sugestie în aceastã direcþieeste gãsirea unui mecanism eficient de interesare a lucrãtorilor organelor decontrol în depistarea ºi declararea evaziunilor fiscale. Este necesar de a sta-bili un sistem rigid de rãspundere penalã pentru neîndeplinirea funcþiilor înaceste organe.

De asemenea, este necesar de a desfãºura un studiu amplu al fenome-nului în cauzã. Acest studiu trebuie sã conþinã aspecte economice, juridice,sociologice ºi psihologice. Problema constã în faptul cã înseºi condiþiile so-cial-culturale create în zona ex-socialistã predispun populaþia spre eschivarede la plata impozitelor. În practica mondialã existã modele economice caredemonstreazã cã, o datã ce individul (contribuabilul) conºtientizeazã faptulcã fenomenul evaziunilor este foarte rãspîndit ºi cã el trãieºte într-oambianþã coruptã, el conchide cã eschivarea lui de la plata impozitelor vaschimba puþin situaþia generalã ºi esenþial, beneficiul personal. Drept rezul-tat, el va decide sã voaleze o parte din veniturile sale. Existã studii ce de-monstreazã cã, cu cît este mai mare venitul contribuabilului, cu atît el estemai dispus pentru evaziuni fiscale. Anume populaþia cu venituri mai înalte,care, în principiu, ar trebui sã verse în buget partea majorã a veniturilor, seva eschiva de la plata impozitelor în proporþii mai mari. În þãrile cu un nivelînalt al corupþiei sistemul de impozitare a veniturilor de tip progresiv nu lu-creazã eficient.

Combaterea evaziunilor fiscale necesitã de a fi desfãºuratã pe toate cãi-le: economice, juridice, administrative ºi educaþionale.

Mãsurile administrative ar include:� crearea unui organ de supraveghere a lucrului organelor fiscale, de-

limitarea strictã a funcþiilor organelor de control;� crearea unui organ unic, învestit cu funcþii ºi drepturi suficiente de

combatere a evaziunii fiscale, inclusiv cu dreptul de anchetã ºi aplicare asancþiunilor administrative, care ar promova o politicã unicã referitoare la in-vestigarea, depistarea ºi penalizarea persoanelor ce încalcã disciplina financiarã;

� ridicarea prestigiului, a nivelului de calificare ºi de stimulare a lu-crului colaboratorilor organelor de audit, practicarea sistemului de promova-re în bazã de merite;

� asigurarea transparenþei ºi a accesului liber al maselor largi depopulaþie la hotãrîrile adoptate de cãtre funcþionarii de stat.

256

Mãsurile juridice ar include:� simplificarea procedurilor de lichidare a întreprinderilor care nu

funcþioneazã sau nu prezintã materiale referitoare la activitatea economicãdesfãºuratã într-o perioadã stabilitã de timp;

� adoptarea Legii cu privire la management ºi elaborarea mecanismu-lui de realizare a ei, care ar prevedea rãspundere administrativã ºi penalã apersoanelor cu funcþii de rãspundere pentru neachitarea impozitelor ºi a al-tor datorii faþã de stat.

Mãsurile economice ar trebui sã includã:� majorarea ratelor penale ºi a densitãþii controalelor organelor fiscale

pînã la un nivel la care, evaziunea fiscalã devine economic neeficientã;� utilizarea mai activã a Legii cu privire la faliment;� diminuarea ºarjei fiscale (ultima mãsurã efectuatã doar dupã înde-

plinirea celorlalte).Mãsurile educaþionale:� pregãtirea unui program educaþional orientat spre explicarea

consecinþelor evaziunilor fiscale asupra bunãstãrii populaþiei, educînd o ati-tudine negativã faþã de fenomenul în cauzã.

� realizarea unor programe de educaþie civicã, de diminuare atoleranþei publice faþã de fenomenul corupþie.

7. CALITATEA LUCRULUIÎN CORPURILE DE CONTROL

La baza estimãrii volumului total al evaziunilor fiscale în RepublicaMoldova în capitolul precedent a stat presupunerea unei onestitãþi perfectea lucrãtorilor inspectoratelor fiscale. Pentru a obþine un tablou mai amplu ºireal al calitãþii lucrului acestor organe, apelãm la datele aceluiaºi Raport alCurþii de Conturi. Deºi ar fi natural a presupune cã experþii Curþii de Con-turi, fiind plãtiþi în acelaºi mod ca ºi alþi funcþionari de stat, adicã cu întîr-zieri ºi sub nivel, nu sînt mai puþin corupþi decît cei din alte organe de con-trol, totuºi, materialele prezentate de cãtre ei sînt suficiente pentru a de-monstra cã nivelul lucrului de control în organele de audit, menirea cãroraeste de a depista cazurile de încãlcare a legislaþiei, inclusiv cele de corupþie,este destul de redus.

În opinia experþilor Curþii de Conturi, Departamentul de Control ºi AuditFinanciar a fost întemeiat fãrã a se respecta legislaþia curentã. Întemeierea De-partamentului de Control ºi Audit Financiar aflat sub jurisdicþia MinisteruluiFinanþelor a promovat concentrarea ºi monopolizarea controlului finanþelor pu-blice în cadrul ministerului numit mai sus. Guvernul, alte ministere ºi departa-mente au fost private de posibilitatea de a controla ºi de a avea informaþii

257

prompte ºi imparþiale asupra calitãþii administrãrii ºi managementului resurselorfinanciare de cãtre întreprinderile ºi agenþiile economiei naþionale.

În conformitate cu opinia experþilor Curþii de Conturi, esenþa audituluipublic intern este considerabil distorsionatã, în timp ce rolul controlului fi-nanciar de stat al administrãrii finanþelor publice permis agenþiilor ºiinstituþiilor a fost redus.

În cadrul reviziei periodice Garda Financiarã � o unitate specializatã adepartamentului � ºi-a îndeplinit funcþiile într-o manierã nesatisfãcãtoare.Au existat cazuri în care deciziile birourilor locale ale Gãrzii Financiare, deaplicare a sancþiunilor faþã de infractori au fost anulate sau suspendate arbi-trar de Departamentul de Audit ºi Control. În 1996 patru decizii ale direc-torului biroului Gãrzii Financiare din Chiºinãu au fost anulate ºi suspenda-te, bunurile au fost scoase de sub arest, prejudiciul bugetar în urma neapli-cãrii sancþiunilor fiind de 2 milioane lei moldoveneºti.

S-a descoperit cã, în timp ce anumite ordine ale oficiului Gãrzii Finan-ciare locale, de aplicare a sancþiunilor, au fost anulate de cãtre directorulDepartamentului, în 1996 nu au fost aplicate integral sancþiunile financiaredecise împotriva companiei cu capital social �Caragasani-Vin�. Costul pentrubugetul statului a fost de 500 mii lei moldoveneºti. Drept rezultat, în pe-rioada reviziei eficienþa aplicãrii de sancþiuni a fost foarte redusã.

Bunuri în valoare de 239,4 mii lei moldoveneºti, aflate sub arest la datade 01.01.1996, nu au fost înregistrate în conturi, ceea ce încalcã articolul 15al Legii contabilitãþii. Conturile pentru bunurile în valoare de 1747,9 mii leiconfiscate în 1996 au fost întreþinute cu greºeli ºi încãlcãri serioase.

Inventarierea depozitului de mãrfuri al Gãrzii Financiare a arãtat cã 29de loturi din cele 106 loturi de bunuri confiscate erau depozitate fãrã docu-mentele necesare, în timp ce în 26 de cazuri preþurile bunurilor nu erau indi-cate. Valoarea totalã a acestor bunuri nu era stabilitã ºi nici oficiul de conturial departamentului, nici directorii de audituri nu þineau contul acestor bunuri.

În perioada 1995-1997, Garda Financiarã nu a înregistrat corespunzãtorcazurile trimise cãtre tribunale ºi la oficiile de investigare. În aceastãsituaþie mulþi infractori nu ºi-au plãtit amenzile. În 1996 Inspectoratul Prin-cipal Fiscal de Stat a identificat pierderi la buget (proastã utilizare a fondu-rilor, stocuri excesive) de 34,19 milioane lei moldoveneºti, cu toate cã aufost compensaþi doar 1,18 milioane lei moldoveneºti (sau 3,4%).

Subdiviziunea menþionatã a fãcut de asemenea evaluãri adiþionale ale nive-lurilor veniturilor ascunse etc., ºi a aplicat sancþiuni în valoare de 20,57 milioa-ne lei moldoveneºti din care au fost plãtiþi numai 6.18 milioane lei (sau 30%).

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Din cauza lipsei de cooperare în-tre Inspectoratul Principal Fiscal de Stat, Camera de Stat pentru Înregistra-re, ministerele Finanþelor ºi Justiþiei, înregistrarea plãtitorilor de taxe nu afost stabilitã la un nivel cuvenit. Unii contribuabili în momentul înregistrarii

258

la Camera de Comerþ ºi al primirii permisiunii de activitate de antrepreno-reat nu s-au înregistrat la Serviciul de stat pentru impozitare ºi nu au plãtittaxele. În timpul reviziilor contabile din 1995 ºi 1996, inspectoratele fiscaleau identificat 421 de agenþi economici care nu erau înregistraþi în calitatede contribuabili, cu toate cã aveau articole supuse taxãrii ºi nu îºi îndepli-neau obligaþiile faþã de buget. Legea curentã a întreprinderilor permite anu-mitor persoane sã înfiinþeze mai multe entitãþi înregistrare separat. Acesteentitãþi au aceiaºi fondatori ºi manageri ºi între ele se deruleazã o manipu-lare financiarã ºi economicã reciprocã, încãlcîndu-se astfel legislaþia fiscalã.

Din cauza lipsei de cooperare dintre Serviciul de Stat pentru Impozi-te, pe de o parte, ºi Camera de Stat pentru Înregistrare, pe de altã parte,în anumite cazuri agenþii economici pot sã îºi continue afacerile dupã li-chidarea lor oficialã. Astfel, cu toate cã Societatea pe Acþiuni �Moldagros-nab� (Comrat) a fost lichidatã oficial pe 27.09.1995 în documentele Came-rei de Înregistrare ea a continuat sã facã afaceri pînã în decembrie 1995,exportînd bunuri în valoare de 2,4 milioane lei moldoveneºti, fãrã însã arepatria valuta forte ºi fãrã a plãti amenzile de 1,8 milioane leimoldoveneºti. Contul în bancã al companiei a fost închis abia pe09.01.1996. Pentru un motiv similar ºi, de asemenea, din cauzairesponsabilitãþii funcþionarilor de la Inspectoratul Fiscal din sectorul Bo-tanica din Chiºinãu, compania �Sudexpo� (Calev) s-a sustras de la plataimpozitului pe accize la benzina importatã, în timp ce data plãþii a fostamînatã de Departamentul Vamal. Profitînd de lipsa de coordonare întreserviciul fiscal ºi Departamentul Vamal, directorii companiei menþionateau convertit fondurile lor libere în dolari americani, i-au transferat cãtre obancã de tranzit din New York, lichidînd în acelaºi timp compania, neplã-tind nici cei 800 mii lei taxe, ºi nici repatriind cei 700 mii lei în valutã for-te proveniþi din vînzarea mãrfurilor exportate. Implicarea MinisteruluiAfacerilor Interne ºi ajutorul oferit de Procurorul General nu au dus larestituirea plãþilor ºi la tragerea la rãspundere penalã a infractorilor.

Fãcînd revizia contabilã a colectãrii impozitelor Serviciul Fiscal de Statnu a examinat amãnunþit problemele, nu a fãcut analize, concluzii generaleºi recomandãri cãtre Guvern ºi Parlament privind modul în care pot firezolvate problemele. Astfel, Serviciul de Stat pentru Impozite, ministereleFinanþelor, Economiei ºi al Afacerilor Externe nu au trimis recomandãrilenecesare Guvernului ºi Parlamentului Republicii Moldova pentru a faceamendamente la legislaþia curentã. Drept rezultat, Bugetul de stat a suferitpierderi de 338 milioane lei, datoritã neimpozitãrii bunurilor importate dinUcraina, pe lîngã balanþa comercialã negativã cu aceastã þarã.

Din cauza slabei pregãtiri a cadrelor, în multe cazuri funcþionarii servi-ciului fiscal nu prezintã în declaraþiile lor nici evaluarea impozitelor ºi taxe-lor, nici calcularea sau modul în care suma a fost determinatã. Reviziile

259

contabile încruciºate de la companiile pe acþiuni �Neptun Nord� ºi �NistruLada� au demonstrat cã, din cauza evaluãrii nepotrivite a costurilor detransport, companiile au considerat venitul lor taxabil ca fiind de 269 mii delei moldoveneºti ºi, respectiv, 153 mii de lei moldoveneºti, iar serviciul deimpozite al municipiului Chiºinãu nu a reuºit sã descopere aceste lucruri înreviziile lor contabile anterioare.

În unele cazuri, instruirea funcþionarilor de la Inspectoratul de Statpentru Impozite nu a corespuns cerinþelor de calificare ale Serviciului deStat pentru Impozite, din cauza carenþelor în activitatea de selectare a date-lor ºi de promovare a personalului. Persoane de diferite calificãri ca, deexemplu, tehnicieni, manageri, experþi în mãrfuri, lingviºti, matematicieni,infirmiere etc. sînt folosiþi ca inspectori de stat pentru impozite. Astfel, cali-tatea reviziilor contabile este slabã, datoritã acestei selectãri a personalului.Inspecþiile dezvãluie numeroase dovezi ale deficienþelor ºi încãlcãrilor legiiîn îndeplinirea funcþiilor ºi datoriilor stabilite de Legea Serviciului de Statpentru Impozite, în implementarea reglementãrilor asupra principiilor fun-damentale ale legislaþiei impozitelor, în educaþia plãtitorului de taxe, în jus-tificarea ºi controlul evaluãrilor corecte ale impozitelor ºi în efectuareaplãþii lor integrale ºi la timp.

Structura organizaþionalã imperfectã a inspectoratelor fiscale locale aafectat randamentul ºi eficienþa funcþionãrii lor. Funcþia de revizie contabilãeste încredinþatã numai unui singur departament, ca rezultat al acestui lucrureviziile contabile nefiind fãcute nici la timp ºi nici eficient, personalul fiindutilizat ineficient.

Activitatea Inspectoratului Fiscal de Stat este afectatã de numeroasenote ºi cereri din partea agenþiilor guvernamentale ºi a înalþilor funcþionari,care exercitã presiuni asupra serviciului de impozite pentru a garanta scutirinelegitime de taxe persoanelor juridice ºi fizice. În ciuda faptului cã, în ma-joritatea cazurilor, serviciul fiscal rezistã presiunii, în anumite cazuri cererilesînt îndeplinite în mod nelegitim. Astfel, au primit scutiri nelegitime de taxe98 de indivizi pentru importul de automobile; compania pe acþiuni �Bucu-ria� (8,1 milioane lei moldoveneºti); �Moldova�, compania agro-industrialã(429,100 lei moldoveneºti); Ministerul Apãrãrii (600,000 lei moldoveneºti);diferite unitãþi bugetare (469,500) ºi altele.

În 1996 inspectorii Serviciului Fiscal de Stat au alcãtuit 11,992declaraþii de încãlcãri administrative ale legislaþiei fiscale. 4,771 declaraþii aufost înaintate tribunalelor. La data de 01.01.1997 au fost judecate de cãtretribunale 2,525 de declaraþii (sau 51%), în timp ce 493 au fost respinse.Unul din motivele respingerii cazurilor de încãlcãri administrative esteinsuficienþa probelor aduse de inspectorii fiscali în sprijinul declaraþiilor fã-cute de ei. În acelaºi timp, existã ºi alte cauze care reduc eficienþamenþinerii ordinii ºi a supravegherii respectãrii legislaþiei fiscale. Majoritatea

260

declaraþiilor sînt alcãtuite de cãtre serviciul de stat pentru impozite înconformitate cu legislaþia curentã pentru a-i face pe infractori rãspunzãtoriîn faþa legii. Însã instituþiile de aplicare a legii nu respectã termenul stabi-lit de prelucrare a documentaþiei. Instituþiile de aplicare a legii dinChiºinãu au analizat 10% din documente; cele din raionul Teleneºti �4,7%; iar în Cãlãraºi � 8,3%. Nu a fost analizat nici unul din cele 12 ca-zuri din raionul Teleneºti. Inspectoratul Fiscal din Edineþ a înaintat tribu-nalelor în octombrie 1996 trei cazuri, nici unul dintre ele nu a sfîrºit cuintentarea unui proces penal.

În acest capitol au fost menþionate doar unele cazuri de încãlcare alegislaþiei de cãtre colaboratorii organelor de control. Luînd în consideraþieamplitudinea acestui fenomen, putem conchide cã nivelul real al evaziuniifiscale ºi pierderilor suportate de stat este efectiv mult mai mare decît celestimat în capitolul precedent, iar corupþia printre funcþionarii de stat esteun fenomen foarte rãspîndit.

8. TRANZACÞII ILEGALE DE IMPORT-EXPORT

Operaþiunile de import-export prezintã o sferã deosebit de prielnicã pentruactivitatea ilicitã ºi se dezvoltã sub patronarea funcþionarilor de stat corupþi.Formele operaþiunilor ilicite de export-import în Republica Moldova includ:

� contrabanda;� �pseudobarterul�, cînd valorile materiale se exportã, se comerciali-

zeazã, sumele încasate fiind depuse la conturi în alte þãri;� �pseudoexportul� (de exemplu, producþia Combinatului de tutun din

Chiºinãu urma sã fie exportatã, dar a fost comercializatã pe teritoriul Repu-blicii Moldova, în rezultat nu au fost încasate taxe pe valoare adãugatã ºiaccize în sumã de 4,9 mln lei);

� tranzacþiile de import-export cu modificarea neîntemeiatã a preþurilorºi împãrþirea beneficiului cu �partenerii� (serviciul Departamentului ControlFinanciar ºi Revizie a depistat cazuri cînd preþul a fost diminuat de 20 ori);

� operaþiunile de schimb evident neechivalent;� exportul fãrã licenþe;� depãºirea cotelor corespunzãtoare la produsele destinate pentru export;� �pseudotranziturile�, în decursul cãrora produsele nu ajung la locul

de destinare indicat în documente ºi se vînd în þara � tranzit evitînd impo-zitarea ºi altele.

Un exemplu elocvent al dimensiunilor tranzacþiilor ilicite este cel cu ex-portul de tutun. Astfel, exportul de tutun din Moldova în Rusia a constituitîn anul 1996 circa 8 mii tone, conform surselor de informaþie din Moldova(Anuar Statistic de Comerþ Exterior 1996, Chiºinãu, 1997). În sursele cores-

261

punzãtoare din Rusia (Ôèíàíñîâûå èçâåñòèÿ, ¹ 82 [433], 1997) se menþio-neazã cã importul de tutun în Rusia din Republica Moldova a constituitdeja 17,7 mii tone, adicã circa de douã ori mai mult.

Conform datelor serviciului vamal, volumul detectat al contrabandei acrescut de la 2,7% din volumul comerþului exterior total în 1997 pînã la10,6% în 1998. În acelaºi timp, numãrul dosarelor penale care au fost exa-minate în instanþã scade continuu, dosarele penale se claseazã pentru osumã potrivitã. În 1998, din cele 28 de dosare penale deschise la subiectulcontrabandei nici unul nu a ajuns la tribunal. Doar un nivel înalt alcorupþiei permite ca operaþiunile ilicite de export-import sã ia amploare.

Compararea informaþiilor Moldovei ºi a Ucrainei referitoare latranzacþiile expoirt-import între aceste douã þãri a arãtat cã exporturile Mol-dovei erau practic duble, conform statisticii ucrainene.

Aceeaºi situaþie are loc ºi în cazul tranzacþiilor de import-export întreMoldova ºi Rusia. În cadrul investigãrii a fost întreprins studiul simultan alsurselor de informaþie din Rusia ºi Moldova referitoare la tranzacþiile deexport-import dintre aceste þãri în 1996 dupã un numãr selectat de produse,care formeazã 47% din importul Moldovei din Rusia ºi 54% din export.Rezultatele analizei aratã devieri esenþiale. Cota devierilor la import (dupãvaloarea absolutã) a constituit 55% ºi 93% la export. Este clar cã asemeneadevieri nu pot fi explicate doar prin Transnistria, ele se formeazã datoritãtranzacþiilor ilicite. Pentru grupul de produse selectat pierderile pentru bu-get în urma neachitãrii TVA a constituit în 1998 circa 35 milioane lei, iarneachitarea accizelor numai pentru vinuri 48 milioane lei.

Este interesant faptul cã pentru un ºir de produse (þigãri, ºampanie)exportul a fost înregistrat la vama Moldovei, dar la vama Rusiei nu. Aceastaa permis importatorilor în Rusia de a evita plata accizelor. Conform surse-lor Moldovei, preþul la rachiul exportat coincide practic cu preþul celui im-portat, în sursele ruse se menþioneazã deja un preþ practic de 3 ori maimare. Importul de vin moldovenesc în Rusia este aproape de douã ori maimare, conform informaþiei Rusiei, decît exportul înregistrat la vama Moldo-vei, preþul �crescînd� cu circa 30%.

Lipsa de facto a unui hotar între Moldova ºi teritoriul Transnistriei ºiexistenþa a douã sisteme fiscale diferite pe aceste teritorii conduce la pier-deri considerabile în bugetul statului Moldova. Astfel, datoritã lipsei taxeipe valoare adãugatã pe teritoriul Transnistriei, produsele importate treceauprocedurile vamale pe teritoriul Transnistriei intrînd pe teritoriul din dreap-ta Nistrului ca produse locale, evitîndu-se astfel plata TVA (în medie 20%),agravînd situaþia în buget ºi creînd o competiþie neloialã produselor locale,iar banii fiind împãrþiþi de persoanele implicate de pe ambele maluri.

Complexul de prelucrare a tutunului. Drept una din metodele de estima-re a volumului pieþei negre în þarã poate servi analiza dezechilibrului dintre

262

producerea ºi repartiþia produselor de tutun. Aceastã metodã a fost propusãde cãtre Institutul ªtiinþelor Aplicative Sociale din Norvegia ºi aplicatã decãtre Biroul Central Statistic al Letoniei. În cadrul investigãrii noastre a fostîntreprinsã încercarea de a estima volumul minim al tranzacþiilor neoficialeîn industria de tutun.

Conform statisticii oficiale, în Republica Moldova au fost produse 9,6miliarde bucãþi de þigãri. Din ele au fost exportate produse în valoare de49737,8 mii $ (în þãrile CSI � 20,89 mln $, adicã circa 2 miliarde bucãþi, ºiîn alte þãri � 28,85 mln $, adicã 5,8 miliarde bucãþi). Au fost înregistrate laimport 424,5 mii $ (0,04 miliarde bucãþi). Datele statistice pentru o perioa-dã îndelungatã de timp aratã cã nivelul consumului intern de þigãri în Re-publica Moldova alcãtuieºte circa 5 miliarde bucãþi. Se alcãtuieºte bilanþul:Producere + Import = Consum + Export (schimbãrile în stocuri fiindneesenþiale):

� 9,6 mlrd buc.+ 0,04 mlrd buc. < 5 mlrd buc. + 7,8 mlrd buc;� 9,64 mlrd buc. < 12,8 mlrd buc. cu 3,16 mlrd buc.Aceste peste 3 miliarde de bucãþi pot însemna sau import neînregistrat,

sau producþie nedeclaratã, dar comercializatã pe teritoriul þãrii. În ambelecazuri aceasta înseamnã pierderi la buget în volum de circa 110 milioanelei. Aceasta este o estimare minimalã, deoarece, conform unor surse, impor-tul de þigãri în Republica Moldova constituie circa 2 miliarde. În acest cazvaloarea neechilibratã ar constitui 5 miliarde bucãþi, iar încasãrile, corespun-zãtor, ar fi mai mari.

Pe de altã parte, conform statisticii oficiale, în 1996 pe teritoriul Mol-dovei au fost vîndute în comerþul cu amãnuntul þigãri în sumã de 17,3 mi-lioane lei (circa 350 milioane bucãþi). Aceasta înseamnã cã vînzãrile înregis-trate de þigãri constituie doar 7% din cele totale.

Alte bunuri. Conform datelor Curþii de Conturi, în absenþa unui controleficient din partea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat, în perioada 1996-1997, fãrã motive întemeiate Departamentul Vamal nu a aplicat TVA pen-tru bunuri (inclusiv combustibil) importate prin contracte încheiate cu com-panii înregistrate în CSI, în timp ce plãþile pentru aceste contracte fuseserãachitate unor companii înregistrate în afara CSI (Anglia, Germania, Elveþia,Austria etc.).

Din cauza acestui fapt, TVA nu a fost aplicatã la combustibilul importatîn Moldova de urmãtoarele companii: LUKOil-Moldova (6 milioane leimoldoveneºti), Zimbru-Exim (1 milion lei moldoveneºti), Transconstrucþia (3milioane lei moldoveneºti), Calbor-Corporation (3 milioane lei moldoveneºti),în timp ce plãþile pentru acest combustibil s-au fãcut din conturi bancare alebãncilor din Moldova în conturi ale bãncilor din afara CSI. Aplicarea pentruagenþi economici a reglementãrii impozitãrii combustibilului de cãtre Serviciulde Stat pentru Impozite ºi Departamentul de stat pentru control a fost ilega-

263

lã. Cu toate cã în aceastã perioadã înreprinderea aflatã în proprietatea statu-lui, asociaþia de stat pentru combustibil (mai tîrziu societatea pe acþiuni �Ti-rex-Petrol�), trebuia sã plãteascã TVA pentru combustibilul importat în toatecazurile cînd plãþile erau fãcute cãtre companii înregistrate în afara CSI, taxape valoarea adãugatã pentru combustibilul nu s-a aplicat întreprinderilor nes-tatale. Dat fiind faptul cã costurile companiei �Tirex-Petrol�, care includeauTVA, au fost utilizate ca o bazã pentru stabilirea preþurilor pentru combusti-bil pe piaþa internã a Moldovei, întreprinderile nestatale au avut venituri su-plimentare egale cu valoarea TVA-ului neplãtit.

În unele cazuri, afirmã Curtea de Conturi, pentru a se evita plata im-pozitelor, au fost utilizate depozite vamale libere care au fost deschise prinlicenþã de agenþii economici în aria vamalã a Republicii Moldova. Reviziilecontabile ale companiei �Global Group�, care este finanþatã de compania�Neftegaz Group�(Malta), au dezvãluit un caz cînd o livrare de 1 070 lãzide þigãri �Camel� ºi �Apollo Soyuz� în valoare de 589 200 lei moldoveneºtia fost declaratã în depozitul vamal al companiei menþionate de cãtre ocompanie lituanianã ca fiind importate din Lituania. În aceeaºi zi, conformunor documente falsificate, bunurile au fost expediate în Lituania. Cu toatecã, conform declaraþiei completate pe data de 24.08.1996, bunurile au fostprimite pentru inspecþie vamalã de cãtre oficiul vamal din Chiºinãu, nu exis-tã nici o dovadã cã bunurile au ieºit din Moldova prin punctele de verifica-re vamalã de la graniþã. Data completãrii care figura în declaraþia vamalãera 24.08.1996, în timp ce ºtampila vamalã era datatã cu 23.08.1996, adicãcu o zi mai înainte de alcãtuirea declaraþiei.

Uneori inspectoratele fiscale elibereazã certificate agenþilor economici,scutindu-i de plata TVA pentru bunurile importate, fãrã o examinare atentãa activitãþilor unor astfel de agenþi. Inspectoratul Fiscal al municipiuluiChiºinãu a eliberat un certificat, scutind compania pe acþiuni �Neptun-Nord� de plata TVA pentru peºte ºi produse din peºte sub pretextul cã pro-dusele erau materie primã pentru o viitoare prelucrare. Cu toate acestea,revizia contabilã încruciºatã a demonstrat cã o parte din aceste bunuri nu afost folositã pentru o prelucrare ulterioarã, ci a fost vîndutã pe piaþa internãºi astfel scutirea sa de TVA este nelegitimã.

Tranzacþii ilicite de export-import au loc practic în toate þãrile, dar dinmoment ce nimeni din cei ce încalcã legislaþia nu este tras la rãspunderepenalã, este clar cã totul se petrece sub protecþia unor cercuri puternicecare conduc þara într-un mod neformal în interesul unei minoritãþi.

Pe 15 octombrie 1998 a fost semnat un acord comun pentru combate-rea contrabandei între serviciul vamal al Moldovei ºi regiunea Cernãuþi(Ucraina). Chiar dacã acesta este un moment pozitiv, totuºi în jur de 30-40% din frontiera de stat nu se aflã sub control. În Republica Moldovaexistã practic douã teritorii vamale. Este necesarã o adaptare a sistemului

264

internaþional existent la situaþia curentã din þarã. Teritoriul de pe maluldrept al Nistrului ar trebui sã devinã un teritoriu vamal distinct pentru cir-cuitul de mãrfuri.

Pentru rezolvarea practicã a problemei tranzacþiilor ilicite de import-exportdrept prim pas în aceastã direcþie, sînt necesare urmãtoarele mãsuri:

� dislocarea serviciului vamal la hotar cu Transnistria;� reforma vãmii;� atragerea la posturile de decizie în organele vamale responsabile

pentru încasarea plãþilor în buget a specialiºtilor strãini plãtiþi din contulasistenþei tehnice;

� examinarea posibilitãþii de a transfera serviciul vamal în sectorul privat;� eliminarea influenþei politicii în serviciul vamal;� remunerarea decentã a lucrãtorilor serviciului vamal;� construirea clãdirilor serviciului vamal, modernizarea serviciului;� minimalizarea nivelului de discreþie la luarea deciziilor;� aplicarea unui mecanism de concurs la angajarea lucrãtorilor serviciu-

lui vamal, ridicarea nuvelului de calificare a lor (prin cursuri de lecþii la tehni-ci de expertizã, responsabilitate, clasificarea tarifelor, lucrul la computer);

� efectuarea controalelor de confruntare a informaþiei referitor latranzacþii;

� efectuarea unor controale suplimentare aleatorii (5% din total) aledocumentelor ºi ale bunurilor de cãtre grupuri speciale dupã trecerea vameicu tragerea la rãspundere a persoanelor responsabile.

9. PRIVATIZAREA ILICITÃÎntîrzierile în privatizarea legalã din Republica Moldova cauzate, pe de

o parte, de necesitatea creãrii unei baze legale pentru acest proces, ºi, pe dealtã parte, de lipsa de interes din partea anumitor persoane (în special a ce-lor care se bucurã de profituri considerabile din utilizarea improprie a re-surselor materiale aflate în proprietatea statului) au condus la privatizareailegalã cu toate consecinþele sale. Privatizarea ilegalã a avut loc pe scarã lar-gã atît în interiorul, cît ºi în exteriorul cadrului legal pentru privatizare, în-cãlcîndu-se totuºi clauzele legislaþiei curente. O formã de privatizare ilegalãeste �donarea� proprietãþii aflate în proprietatea statului (înterprinderi deproducere a vinurilor ºi a materialelor de construcþie, clãdiri, terenuri etc.)prin decizii ale Guvernului Republicii Moldova, unor întreprinderi private(firme, ferme colective, organizaþii publice etc.). Transferul din perioada1991-1992 al întreprinderilor de subordonare unionalã a oferit ºanse maripentru privatizarea ilegalã a proprietãþii deþinute de stat. O metodã multmai sofisticatã se bazeazã pe asocierea întreprinderilor aflate în proprietateastatului cu întreprinderi private. În acest caz erau atinse douã obiective în

265

acelaºi timp: oameni de afaceri cu iniþiativã se aflau la conducerea acestorîntreprinderi avînd astfel posibilitatea de a utiliza ºi de a dispune de pro-prietatea deþinutã de stat ºi de cea publicã; proprietatea deþinutã de stat afost subestimatã foarte mult, þinînd seama de faptul cã, în ciuda inflaþieimari, nu a fost fãcutã nici o ajustare în preþul bunurilor fixe în perioada1983-1992. Naþionalizarea averii Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ºia Partidului Comunist din Moldova în 1991 a fost, de asemenea, utilizatã cao oportunitate pentru a transfera ilegal cãtre sectorul privat vehicole, echi-pament, utilaje, resurse financiare etc. În multe cazuri, apartamentele, ca ºiconstrucþiile ºi spaþiile comerciale, au fost transferate ilegal de cãtreautoritãþile locale ºi naþionale cãtre indivizi ºi persoane juridice ºi dupãaceea privatizate.

Datele controalelor Curþii de Conturi demonstreazã cã un numãr marede încãlcãri a fost comis ca rezultat al controlului insuficient al procesuluide privatizare ºi al neluãrii mãsurilor necesare pentru lichidarea încãlcãrilordezvãluite în cursul inspecþiilor anterioare ale Curþii de Conturi.

Dupã prima inspecþie a Ministerului Privatizãrii care a avut loc în 1995,situaþia legalitãþii procesului de privatizare practic nu s-a schimbat, cu toatecã au fost detectate încãlcãri ºi mai serioase. Rãspunsurile ºi explicaþiile Mi-nisterului sînt deseori pur formale ºi justificã încãlcãrile comise. În anumitecazuri, concluziile ºi cerinþele Curþii de Conturi formulate în rapoartele saleau fost pur ºi simplu ignorate.

În cadrul încãlcãrii legislaþiei curente asupra privatizãrii, o parte aproprietãþii supuse privatizãrii pentru obligaþii de patrimoniu naþional a fost vîn-dutã ilegal, ceea ce de fapt a amplificat deprecierea bonurilor patrimoniale.

Multe încãlcãri au fost comise cu ocazia cumpãrãrii a 20% din acþiunileîntreprinderii de cãtre angajaþii întreprinderii în absenþa licitaþiei. Aceste în-cãlcãri au inclus reducerea valorii estimate a întreprinderilor, excluderea dinprocesul de privatizare a celor concediaþi, a angajaþilor ºi a pensionarilor cuincluderea concomitentã a persoanelor care nu au lucrat niciodatã la respec-tiva întreprindere.

În cursul corporatizãrii întreprinderilor aflate în proprietatea statuluiMinisterul Privatizãrii ºi Administrãrii Proprietãþii de Stat a dat o confirma-re nefundamentatã a volumului averii arendate. Peste 120 din întreprinderi-le arendate care au trecut prin procesul de corporatizare ºi privatizare auutilizat diverse forme ilegale de creºtere a valorii produselor închiriate ºi demicºorare a proprietãþii statului. Materialele inspecþiilor, inclusiv ale celororganizate de Guvernul Republicii Moldova, confirmã devierile de calculcare au fost utilizate ca bazã a confirmãrii acestor cantitãþi de avere arenda-tã. Corporatizarea ºi privatizarea întreprinderilor aflate în proprietatea sta-tului s-a desfãºurat de asemenea cu încãlcãri ale reglementãrilor curente.Reducerea valorii estimate a proprietãþii de stat în cursul privatizãrii sale

266

prin intermediul diverselor falsificãri (indicarea unui an fals de construire aîntreprinderii, excluderea intenþionatã a anumitor proprietãþi în estimareadocumentelor, creºterea nefundamentatã a costurilor de depreciere, distor-siunea raþiilor de indexare ºi altele), ca ºi plata contribuþiilor bãneºti la fon-dul statutar de cãtre angajaþi a condus la situaþia în care personalul multorîntreprinderi a primit majoritatea pachetelor de acþiuni ale anumitor compa-nii pe acþiuni.

Încãlcãri grosolane ale legislaþiei curente prin intermediul reducerii va-lorii estimate a unitãþilor privatizate au fost, de asemenea, comise în cursulprocesului de privatizare cash a întreprinderilor aflate în proprietatea statu-lui. În majoritatea cazurilor entitãþile economice inspectate de cãtre Camerade Conturi au ºters bunurile fixe ºi, fãrã nici un motiv ºi în absenþa oricãreiindexãri, le-au trecut în inventarul bunurilor de valoare inferioarã. Astfel, afost redusã valoarea magazinului �Haiduc�, subiect al privatizãriiproprietãþii, pentru anumite tipuri de echipament fiind fixatã o valoare pursimbolicã. De exemplu, un frigider (produs în 1986) � 3,4 lei, o maºinã descris � 1,5 lei, o maºinã pentru casierie � 10 lei, o instalaþie de congelare� 1,9 lei etc.

În ciuda avertismentelor date conducerii Ministerului Privatizãrii ºi Ad-ministrãrii Proprietãþii de Stat ca rezultat al inspecþiilor anterioare ale Ca-merei de Conturi asupra necesitãþii de a modifica relaþiile cu companiilenestatale care au comis încãlcãri grave ale legislaþiei curente în cursul pre-parãrii entitãþilor pentru vînzare, Ministerul nu a luat mãsurile necesare,ceea ce a condus la pregãtirea majoritãþii unitãþilor pentru privatizare ºi laorganizarea licitaþiilor tradiþionale de cãtre companii intermediare.

Conducerea Ministerului Privatizãrii ºi Administrãrii Proprietãþii deStat a comis încãlcãri ale legislaþiei curente în cursul vînzãrii proprietãþii destat neutilizate în procesul tehnologic, inclusiv a mijloacelor de transport,reducîndu-le preþurile.

Conducerea Ministerului Privatizãrii ºi al Administrãrii Proprietãþii deStat nu ia mãsurile necesare pentru prorejarea intereselor statului în cazul în-treprinderilor date ca garanþie, lucru dovedit de numeroasele încãlcãri ale ac-telor care reglementeazã relaþiile de arendã (deseori micºorînd suma de platãpentru arendã), în majoritatea acordurilor încheiate de instituþii ale statului ºide întreprinderi inspectate de Camera de Conturi. Astfel, aprobarea acorduluide arendare care preconiza darea în arendã a unei clãdiri a Clinicii Veterina-re din Chiºinãu unei persoane fizice pentru o perioadã de 50 de ani, cu per-misiunea ulterioarã de a o cumpãra, practic a legalizat acþiunile ilegale aleacestei instituþii. Proprietatea arendatã a fost subestimatã ºi evaluatã la numai300 de lei, plata pentru arendã a fost fixatã la nivelul de 60 de bani pentruun metru pãtrat, cu alte cuvinte ea a fost redusã practic de douãsprezece oriîn comparaþie cu valoarea plãþii preconizatã în regulamente.

267

Conducerea Ministerului Privatizãrii ºi a Administrãrii Proprietãþii deStat a comis încãlcãri ale legislaþiei curente în cursul fondãrii de întreprin-deri mixte cu capital strãin. În acest caz nu erau necesare documente caresã reflecte capacitatea de platã a partenerilor strãini ºi nici studii de fezabi-litate. A fost redusã valoarea proprietãþii de stat inclusã în capitalul statutar.Nu au fost respectate termenele de platã ale contribuþiilor fondatorilor lacapitalul statutar. Proprietatea intelectualã a fost inclusã ca contribuþie a in-vestitorului strãin fãrã nici un fel de drepturi de autor.

Astfel, în conformitate cu Decizia Guvernului Republicii Moldova nr.302 din 12.05.95 �Asupra închiderii de fonduri a companiei mixte moldo-ruse �Gazsnabtranzit�, proprietatea inclusã în bilanþul companiilor �Moldo-vatransgaz� ºi �Tiraspoltransgaz� a fost transferatã ca platã pentru gazelenaturale furnizate de Rusia evaluate în dolari americani ºi inclusã cacontribuþia sa la societatea pe acþiuni. Evaluarea bunurilor fixe s-a fãcut cuîncãlcãri ale clauzelor Articolului 9 al Legii privind Investiþiile Strãine carestipuleazã aplicarea preþurilor de pe piaþa mondialã în aceste cazuri. Eva-luarea a fost fãcutã pe data de 01.10.94, însã la preþurile de la 01.01.94, ast-fel încît inflaþia din primele 10 luni ale lui 1994 nu a fost luatã înconsideraþie. Ca rezultat al acestor încãlcãri, un automobil �Moskvitci� (1988)a fost evaluat la 104 lei, iar un automobil GAZ-2410 (1998) la 1244 lei.

În ciuda faptului cã multe cazuri de încãlcãri ale legii au fost descoperitede cãtre instituþiile de control, nu au existat practic cazuri de pedepsire pro-priu-zisã a persoanelor gãsite vinovate ºi de reparare a daunelor provocate.

Cu toate cã în þarã se descoperã atîtea încãlcari ale legislaþiei în vigoa-re, nimeni nu este tras la rãspundere penalã pentru aceste încãlcari flagran-te. Circa 95% din cei care îºi ispãºesc pedeapsa în sistemul penitenciar sîntdin paturile foarte sãrace, persoane din zona ruralã care nu au fost în staresã plãteascã pentru a �scãpa de închisoare�. În cercurile funcþionarilor înInterne ºi Justiþie circulã neoficial cifra de o mie de dolari americani ca�taxã� pentru a se eschiva de la un an de închisoare. Este clar cã în aseme-nea caz persoanele implicate în afaceri de sute de mii de dolari nu riscãpractic nimic. Acestea sînt doar unele din implicaþiile economice alecorupþiei în Republica Moldova.

10. OPERAÞIUNI ILICITE ÎN SECTORUL ENERGETICLipsa unui mediu de competiþie ºi existenþa sistemul de compensaþii

producãtorilor au implicat creºterea tranzacþiilor corupte în acest sector.Creºterea cotei pierderilor de energie electricã poate servi drept semnal

al lãrgirii fenomenului delapidãrii, producerii nedeclarate. Pierderile deenergie electricã în Republica Moldova sînt comparabile ºi, uneori, întrecvolumul de energie electricã produsã pe malul stîng al Nistrului. Cota pier-

268

derilor ºi delapidãrilor de energie electricã a crescut de la 10% din consu-mul total în 1990 pînã peste 35% în 1998, constituind, conform unor esti-mãri, la nivel de þarã zilnic circa 300 mii lei sau 100 milioane lei pe an.Conform standardelor internaþionale, pierderile medii în reþelele de distri-buire electricã constituie 9-12% din consumul total. În Republica Moldovaaceastã cotã nu mai poate fi explicatã numai prin gradul înalt de uzare alutilajului. Este vorba de o creºtere a delapidãrilor de energie electricã. Seobservã o diferenþiere în geografia acestor pierderi ce are impactul corespu-nzãtor asupra eficienþei acestei activitãþi economice. Astfel, în 1998 cotapierderilor de electricitate în reþelele de distribuþie electricã alcãtuieºte14,6% în Chiºinãu, 43,8% în centrul Moldovei, 41% � la nord, 40,7% � lanord � vest ºi 46,8% � la sudul Moldovei.

Datele controalelor Curþii de Conturi16 aratã cã Compania energeticãde stat �Moldenergo� a permis în perioada 1994-1996 pierderi excesive învaloare de 37,3 milioane lei, 49,3 milioane lei ºi 67,3 milioane lei, din care,ca rezultat al controlului efectuat, s-a constatat cã au fost rambursate 4,9milioane lei, 5,3 milioane lei ºi, respectiv, 8,8 milioane lei. Cumpãrînd resur-se energetice la preþuri supraevaluate, Compania nu a luat nici o mãsurãpentru a reduce cheltuielile. Drept rezultat, Compania de Stat �Moldener-go� a suferit pierderi în valoare de 404,9 milioane lei. Datoria Companiei laBuget la data de 01.01.97 se ridica la 11,54 milioane lei, din care 11,2 mi-lioane lei la Bugetul de stat ºi 0,34 milioane lei la Fondul Social. În perioa-da 1994-1996 Compania de Stat �Moldenergo� a primit prin garanþie guver-namentalã împrumuturi în valoare de 339,1 milioane lei (76,3 milioane dola-ri americani).

La data de 01.01.97 suma creditelor neplãtite se ridica la 101,7 milioa-ne lei (21,7 milioane dolari americani).

Compania de stat �Moldenergo� nu ºi-a plãtit împrumutul de 3 milioa-ne dolari americani primiþi de la Ministerul Apãrãrii în conformitate cu De-cizia Guvernului nr. 202 din 27.06.94 în cadrul termenelor stabilite. Pentruîncãlcarea termenelor de replatã a împrumutului Compania a plãtit (în bazadeciziei de arbitraj) penalitãþi în valoare de 673,2 mii lei.

Compania de Stat �Moldenergo�, în numele Guvernului RepubliciiMoldova, a încheiat pe data de 01.12.94 un contract cu compania maltezã�Neftegazgrup� pentru un credit de 50 de milioane de dolari americani pen-tru livrarea a 100 mii tone de petrol ºi a 1,7 milioane tone de cãrbune.

Neþinînd seama de faptul cã contractul de mai sus nu a fost realizat,Guvernul Republicii Moldova prin Decizia nr. 906 din 14.12.94 semnatã depremier (neînregistratã la oficiul guvernamental al Republicii Moldova, fãrã

16 Urmãtoarele circa trei pagini sînt extrase integral din materialele Raportului Curþii deConturi.

269

a apãrea într-o scrisoare cu antet guvernamental ºi fãrã sã fie publicatã înMonitorul Oficial al Republicii Moldova) a dat instrucþiuni Ministerului deFinanþe sã ramburseze creditul neacordat Companiei NGG, în timp ce Ban-ca Naþionalã a fost autorizatã sã ofere un transfer de 50 de milioane dolariamericani în contul sumelor pe care Guvernul le va primi ca plãþi prioritarede la diferite instituþii.

Ministerul de Finanþe, executînd deciziile guvernamentale de mai sus ºinereuºind sã verifice acordarea creditului de cãtre Compania NGG Ltd, atransferat, prin ordinele sale de platã din 22.12.94 ºi din 10.02. 9526,9 mi-lioane dolari americani, adicã de fapt a plãtit o datorie inexistentã a Guver-nului Republicii Moldova.

Executînd contractul (fãrã o datã limitã de executare), Compania deStat �Moldenergo� a primit în cursul lui 1995 mãrfuri în valoare de 16,9milioane dolari pentru procurarea de petrol ºi cãrbuni. Astfel, companiaNGG Ltd datoreazã Guvernului Republicii Moldova 10 milioane de dolariamericani. Acestã sumã este utilizatã pînã acum de Compania NGG Ltdfãrã a plãti impozite. Fãrã consimþãmîntul Guvernului ºi al Ministeruluide Finanþe ºi încãlcîndu-se reglementãrile temporare asupra acordurilornon-cash, daroria Companiei NGG Ltd a fost transferatã de la Compania�Moldenergo� la Concernul �Moldova-Gaz�. De-abia în cursul verificãriidin februarie 1997, pe baza cererii Ministerului de Finanþe din 03.10.96, afost anulat acordul transferului datoriilor, iar restanþele au fost restablite,ele ajungînd în prezent la 10 milioane dolari. Rata dobînzii plãtitã cãtreMinisterul de Finanþe de Compania de Stat �Moldenergo� pentru resurse-le financiare de 10 milioane de dolari americani, utilizate de CompaniaNGG Ltd, la 01.01.97 se ridica la 2,8 milioane dolari americani (minussancþiunile prevãzute).

Neutilizînd sumele primite cu garanþie guvernamentalã (în decembrie1994 ºi februarie 1995), Compania de Stat �Moldenergo� ia un alt creditcomercial în iulie 1995 (de la JS Banca Comercialã �Petrolbank�) în valoarede 64,1 milioane lei pentru achiziþionarea de combustibil ºi energie electri-cã. Pentru a realiza acest credit compania a încheiat un acord cu�Transworld-Technologic� (companie afiliatã NGG Ltd) pentru procurarea a600 mii tone de cãrbune la preþul de 34 de dolari americani per tonã. S-astabilit ca plata acordurilor pentru furnizarea cãrbunelui sã se facã anticipatsau în cursul a 10 zile de la data livrãrii.

Îndeplinindu-ºi obligaþiile contractuale Compania de Stat �Molde-nergo� a transferat cãtre partenerul sãu în perioada august-decembrie1995 valoarea a 425,9 mii tone de cãrbune, adicã 64,1 milioane lei. Com-pania �Transworld-Tehnologic�, primind banii în contul sãu, nu ºi-a înde-plinit obligaþiile sale în privinþa termenelor livrãrii cãrbunelui. În plus,compania, avînd 50,8 mii tone de cãrbuni restanþã la 01.01.96, fãrã motiv

270

ºi cu consimþãmîntul SC �Moldenergo�, a majorat preþul pentru tona decãrbune de la 34 dolari americani la 42 dolari americani. Astfel, Compa-nia de Stat �Moldenergo�, în loc sã primeascã (dupã 02.01.96) la preþulconvenit pentru resurse 50,8 mii tone de cãrbune, a primit numai 44,9mii tone, deoarece datoria sa la �Transworld-Tehnologic� ajungea la 2,3milioane lei.

O parte importantã din creditul de mai sus a fost plãtitã din contulcreditului acordat cu garanþie guvernamentalã în decembrie 1995 cãtre�Moldenergo� prin intermediul Ministerului Finanþelor, de cãtre o bancãgermanã �Comerzbank�. În conformitate cu Decizia Guvernului nr.796 din05.12.95 companiei SC �Moldenergo� i-a fost acordat un credit de 10 mi-lioane dolari americani primiþi de la �Comerzbank� pentru cumpãrarea deresurse energetice. Ministerul de Finanþe, încãlcînd clauzele din decizia demai sus, a permis utilizarea inadecvatã a acestui credit, transferîndu-l inte-gral la JS Banca Comercialã �Petrolbank� pentru plata datoriilor SC�Moldenergo� la acestã bancã, inclusiv datoria de 2,6 milioane dolari ame-ricani care trebuia plãtitã înainte de expirarea termenului limitã (octom-brie-decembrie 1996).

În toate cazurile cînd a tratat cu NGG Ltd ºi �Transworld-Tehnologic�SC �Moldenergo� trebuia sã aprovizioneze partenerii, adicã companiile demai sus, conform obligaþiilor sale contractuale, cu o anumitã parte din li-vrãri, convenitã prin acordurile încheiate între Guvernul Republicii Moldovaºi guvernele altor þãri.

Nerespectînd decizia Guvernului nr. 798 din 27.12.93 �Asupra aprobãriimodelului de acord pentru vînzãrile de mãrfuri�, în acordurile încheiate cufurnizorii de cãrbune nu s-a specificat responsabilitatea exactã pentru eºeculîndeplinirii cerinþelor contractuale.

În majoritatea cazurilor conducerea companiei nu a încheiat contracteimediate cu furnizorii permanenþi anteriori, ci cu diferiþi agenþi intermediaridin structurile comerciale neguvernamentale, ceea ce a dus la creºtereapreþurilor pentru energia electricã.

Majoritatea creditelor au fost acordate fãrã prezentarea documentelorcorespunzãtoare pentru fiecare credit, adicã prognoza activitãþii financiare,argumentele tehnico-economice ºi financiare ale subiectului pentru experti-zã, existenþa garanþiilor, înregistrarea sa.

Nerspectînd cerinþele principalelor clauze asupra structurii costului deproducere ºi desfacere al produselor (produse, servicii), inclus în costul debazã ºi asupra procedurii de raportare a rezultatelor financiare ale între-prinderilor, compania a efectuat în perioada supusã verificãrii cheltuieli ne-justificate care au fost incluse în preþul de bazã al energiei.

Astfel, nerespectînd condiþiile acordului nr. 1 de pe 05.01.95 asupracumpãrãrii de oferte de gaze naturale, încheiat între SC �Moldenergo� ºi

271

concernul �Moldovagaz�, pierderile de gaz natural atribuite fãrã temei costuri-lor de producþie ale SC �Moldenergo� în valoare de 12802,7 mii lei (36 979,6mii metri cubi) au fost suportate de concernul �Moldovagaz�, de aici prove-nind scãderea cu aceeaºi sumã a profitului de bilanþ pentru 1995, ceea ce adus la reducerea impozitului pe profit cu 4096,6 mii lei.

42,9 mii lei ºi 30 mii lei destinaþi decontului auditului ºi tranzacþiilor fi-nanciar-economice nu au fost prevãzuþi în cheltuieli ºi au fost transferaþiAsociaþiei �Moldauditing� pe 20 iulie 1996 ºi, respectiv, pe 29 august 1996.Nici unul din respectivele documente nu a fost trimis ca rãspuns cererilorlegitime ale examinatorilor.

În costuri au fost incluse nejustificat alte 151,1 mii lei, cheltuiþi pentrucumpãrarea biletelor de avion pentru curse speciale, finanþarea studiilorentitãþilor fizice ºi în legãturã cu cãlãtoriile de afaceri în strãinãtate.

Încãlcînd revendicãrile expuse, compania a primit de la consumatori re-surse echivalente cu 316,4 mii lei pentru energia livratã din care au fosttransferaþi la bancã numai 154,7 mii lei. La rîndul sãu, compania a acordatbani gheaþã întreprinderilor transnistrene pentru plata datoriilor.

În perioada 1994-1996, angajaþii companiei au primit împrumuturi fãrãdobîndã în valoare de 197 mii lei pentru un termen de 2 ani ºi pînã la 36de luni (pînã la 25 de mii pentru un singur angajat), neprevãzînd aranja-mente responsabile pentru achitarea acestor împrumuturi. Acest lucru acondus la devierea bunurilor de rulaj ale companiei, fiind necesare creditebancare pentru finanþarea afacerilor sale de bazã. Conturile debitorilor pen-tru resursele acordate se ridicau la 01.01.97 cu 75,2 mii lei.

Din cauza lipsei fondurilor cu destinaþii speciale ºi, de asemenea, dincauza lipsei profitului, SC �Moldenergo� a efectuat diferite cheltuieli dinfondul de rulment, creînd astfel restanþe la fondul destinat pentru amena-jãrile sociale ºi culturale (la data de 01.01.97) care s-au ridicat la 5163,6 miilei, incluzînd plata pentru frecventarea de cãtre studenþi a diferitelorinstituþii ºcolare � 427,8 mii lei, acordarea de împrumuturi bãneºti � 197mii lei, întreþinerea unei policlinici, a unui post medical, a unei cantine, aunei tabere de varã pentru copii � 3089 mii lei, cumpãrarea a 5 aparta-mente � 317,9 mii lei, contribuþia la cota de participare în diferiteorganizaþii � 32,0 mii lei etc. cheltuielile exagerate pe seama fondului deiniþiativã materialã s-au ridicat la 685,5 mii lei.

Din cauza lipsei de control a realizãrilor de producþie, fostul contabil-ºefal companiei F. Eder împreunã cu directorul Centrului de Calcul ªapovalovau efectuat o tranzacþie dubioasã cu compania privatã �Hyperion�. La aceastãcompanie a fost transferatã (septembrie 1994) suma de 167,4 mii lei, care afost ºtearsã fãrã motiv din bilanþ în momentul transferului. În cursul unei ve-rificãri (Q1 1997) s-a stabilit cã de la compania �Hyperion� nu s-a primit pro-dusul care valora 103 mii lei pentru care s-a fãcut transferul de mai sus.

272

În mod asemãnãtor, în 1993 a fost transferatã la compania menþionatãmai sus ºi ºtearsã din bilanþul SC �Moldenergo� o sumã de 29,7 mii lei, iarªapovalov a primit, pe baza a 6 împuterniciri de a acþiona în numele altor per-soane, 16 PC-uri, 20 de calculatoare ºi diferite piese de schimb care nu erau în-registrate la încheierea verificãrii ºi nu erau trecute în evidenþele contabile.Pierderile cauzate companiei SC �Moldenergo� ca rezultat al tranzacþiilor demai sus încheiate cu compania �Hyperion� se ridicã la 133,2 mii lei.

În mod similar, pierderile suferite de SC �Moldenergo� prin implicarealui F. Eder în tranzacþii dubioase cu companiile private �Beau Allonde Poli-grafic� Ltd constituie 19,8 mii lei, �Rubicon� Ltd � 5 mii lei, �Oratex�,�Soti�, �Arioso� (prin falsificarea documentelor bancare) � 100 mii lei. În-cãlcînd cerinþele de prudenþã, hidrocentrala de la Cuciurgan a pãstrat fãrãplatã ºi fãrã reflectare în bilanþ rezerve de combustibil în valoare de 10,5milioane lei rezultate din producþia de energie electricã din 1994.

De la JSC �Tirex-Petrol� nu s-a primit ºi nu a fost înregistratã suma de365,4 mii dolari americani reprezentînd costul cãrbunelui folosit pentru agenera energie electricã, exportatã în România de compania de mai sus prinintermediul �NGG Ltd�.

Drept mãsuri de soluþionare a problemelor complexului dat servesc:� implementarea programului de privatizare a întreprinderilor com-

plexului energetic;� instalarea contoarelor pentru surse enegretice pe teritoriul þãrii;� elaborarea ºi aprobarea unui set de reguli de funcþionare a între-

prinderilor complexului energetic, ca monopolist natural în ramurã, care sãfie clare, stricte, transparente ºi previzibile;

� dupã efectuarea privatizãrii, este necesar ca statul sã-ºi asume datoriileacestui sector ºi sã le reeºaloneze astfel încît aceste datorii sã nu aibã implicaþiiasupra viitoarelor preþuri în complex (de altfel, ºi aºa mari în comparaþie cupreþurile mondiale) care ar diminua competitivitatea producþiei locale.

� trecerea sistemului de dotare de la producãtorii de energie electricãla pãturile vulnerabile ale populaþiei � protecþia socialã direcþionatã a aces-tor pãturi.

11. COMBATEREA CORUPÞIEI DREPT O CALE DE AREDUCE ECONOMIA SUBTERANÃ

Lupta contra fenomenului corupþiei aduce profituri imediate. Veniturilede la combaterea corupþiei întrec cheltuielile de multe ori. Conform unorestimãri din Occident, la acþiunile care vizeazã agenþii economici din peri-metrul geografic naþional, la un efort de o lirã, se obþin venituri de 23 delire, iar la cele care vizeazã activitãþile transnaþionale veniturile la o lirãcheltuitã depãºesc 250 lire.17

273

Comisia Naþiunilor Unite pentru prevenirea crimelor aratã cã fenome-nul în cauzã s-a rãspîndit foarte larg în Europa Centralã ºi de Vest în ulti-mul deceniu. Asemenea probleme sînt incluse în programele sau în temati-cele seminarelor ºi congreselor de cãtre organisme financiare mondiale ºizonale (INTOSAI, EUROSAI, SIGMA, Curtea de conturi a Uniunii Europe-ne, Banca Mondialã, Grupul de lucru pe problemele mitelor al ASCE, FondulMonetar Internaþional).

În România Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat propune-rea de a înfiinþa Institutul Naþional pentru studiul corupþiei ºi criminalitãþiieconomico-financiare pe lîngã Academia Românã.

Combatearea corupþiei are dificultãþile18 sale, care pot fi pe scurt for-mulate în felul urmãtor:

� în regimurile autocratice mitele sînt mai mici dupã dimensiuni ºimai numeroase decît în regimurile democratice;

� corupþia variazã într-o relaþie inversã cu nivelul de reglementare în þarã;� þãrile în care liberalizarea economiei are loc fãrã liberalizarea politi-

cã a statului creeazã condiþii pentru corupþie;� dacã beneficiile de la tranzacþiile corupte sînt mari în comparaþie cu

veniturile oficiale, alianþele politice investesc cu exces în lupta pentru putereºi dupã obþinerea acestei puteri ele vor intensifica interferenþele economice,politice ºi sociale pentru a mãri beneficiile sale;

� în þãrile cu un nivel înalt al corupþiei adesea se observã un nivelînalt de apatie din partea populaþiei disperate;

� þãrile posttotalitare adesea se caracterizeazã printr-o suprapunere aputerii politice ºi economice.

Scopurile în combaterea corupþiei pot fi diferite:� obþinerea unei eficienþe de duratã scurtã pe piaþa privatã;� obþinerea unei eficienþe dinamice de lungã duratã;� creºterea economicã, echitatea socialã, legalitatea politicã.Direcþiile strategice durabile de combatere a corupþiei în Republica Moldo-

va trebuie sã includã liberalizarea cadrului legislativ, privatizarea, asigurareatransparenþei, reforma instituþionalã, profilaxia ºi ameliorarea sistemului deimpunere a legii, reducerea puterii de monopol în toate sferele, clarificareanivelului de transparenþã a factorilor de decizie.

Implementarea unei politici de combatere a corupþiei cere reforma juri-dicã, reforma instituþionalã, ameliorarea sistemului de reglementãri a proce-durilor de controale financiare, reducerea toleranþei publice:

17 I. Bogdan, Corupþia ºi criminalitatea economicã, în Curier Economic, 45(347).18 Corruption in contemporary Bulgaria, în Policy Paper, Transparency International, Bulgaria,Sofia, 1999.

274

Reforma juridicã include:� definirea clarã a sistemului de penalizãri în cazul de încãlcare a

legislaþiei, adoptarea codului penal;� perfecþionarea mãsurilor de profilaxie a crimelor;� apelarea la ajutorul instituþiilor internaþionale de combatere a corupþiei

si a crimelor economice, aplicarea unui sistem de monitorizare externã;� apelarea la proiecte finanþate din asistenþa tehnicã din exterior pen-

tru efectuarea expertizei juridice a legilor ºi amendamentelor propuse pen-tru adoptare, perfecþionarea sistemului legislativ, înlãturarea contradicþiilor,sensurilor duble etc.

Ameliorarea sistemului procedurilor de control presupune:� simplificarea reglementãrilor de stat, reducerea numãrului inspecþii-

lor, sistematizarea ºi unificarea activitãþii agenþiilor de control, stabilireaunei unitãþi care înregistreazã ºi reglementeazã numãrul controalelor efec-tuate la aceeaºi întreprindere;

� finisarea reformei sistemului fiscal ºi contabil;� publicarea informaþiei clare referitoare la agenþiile de control,

drepturile ºi obligaþiunile agenþiilor de control, a informaþiei fiscale,informaþiei referitor la prepararea ºi executarea bugetului de stat în toa-te sectoarele sale;

� introducerea unui sistem de tendere obligatorii la semnarea contrac-telor de achiziþie a bunurilor ºi serviciilor publice;

� perfecþionarea pregãtirii personalului de control financiar.Reforma instituþionalã prevede:� reducerea numãrului instituþiilor statale, reducerea personalului;� depolitizarea guvernului, introducerea obligatorie a sistemului de

promovare profesionalã în bazã de merite ºi concurs;� crearea instituþiilor independente cu autorizarea investigaþiilor pri-

vind acuzãrile în corupþie;� introducerea unui sistem clar definit de standarde etice pentru

funcþionarii de stat;� substituirea procedurii vizitelor personale în soluþionarea probleme-

lor cu utilizarea poºtei, inclusiv a celei electronice;� crearea unui organ de depunere a plîngerilor privind comportamen-

tul inadecvat al funcþionarilor publici.Drept mãsuri imediate de combatere a corupþiei se propun:� elaborarea unei strategii de combatere a corupþiei în diviziune de

ministere ºi direcþii principale: procurãrile (achiziþiile) publice, managemen-tul companiilor de stat, planificarea urbanã, administrarea fiscalã, reformavamalã, justiþia;

� identificarea a cîtorva agenþii-cheie în sferele în care s-ar putea con-centra eforturile de combatere a corupþiei în primul an;

275

� aplicarea procedurii de declarare a veniturilor de cãtre demnitariide stat începînd cu eºaloanele de vîrf;

� examinarea publicã a cazurilor mai grave de încãlcare a legislaþiei,anunþînd mãsurile aplicate ºi direcþiile în care au fost cheltuite sursele fi-nanciare rambursate (pensii, salarii, onorarea datoriilor etc.).

În noiembrie 1999, practic, cu cîteva zile înainte de demisia Guvernu-lui I. Sturza, a fost adoptat �Programul de stat privind combatereacriminalitãþii, corupþiei ºi protecþionismului pentru anii 1999-2002�, careinclude unele din mãsurile indicate mai sus. Sigur cã acest program a fostadoptat în grabã ºi, de fapt, nu conþine mãsuri legate de protecþionism,necesitînd sã fie perfecþionat. Dar, în principiu, primirea acestui programar putea servi drept un semnal pozitiv pentru organizaþiile internaþionaledonatoare. Se va realiza acest program de cãtre noul guvern sau nu, rãmî-ne de aºteptat.

Drept una din mãsurile de depistare a corupþiei, larg rãspînditã înþãrile dezvoltate, ºi chiar în unele þãri în tranziþie, dar puþin popularã în Re-publica Moldova, este declaraþia veniturilor de cãtre demnitarii de stat dineºaloanele de vîrf. În Georgia, de exemplu, deja funcþioneazã acest sistem laintrarea ºi eliberarea din funcþie a funcþionarilor de stat de nivel înalt(adoptarea sistemului de declaraþie a veniturilor pentru întreaga populaþieeste mult mai costisitoare). Funcþioneazã Centrul Anticorupþie finanþat decãtre PNUD. Asociaþia Avocaþilor din SUA (American Bar Association) aorganizat un training pentru judecãtorii din Georgia în mai multe etape, înurma cãreia 80% din judecãtori nu au trecut testãrile ºi mulþi au fosteliberaþi din funcþii. Drept rezultat, cota economiei subterane în Georgia sediminueazã în decursul ultimilor 2-3 ani.

Guvernul nu poate rezolva aceastã problemã de unul singur. În orice þarãtrebuie sã se instaleze un fel de echilibru între stat ºi societatea civicã. Înþãrile în care statul este mai puternic decît societatea adesea se instaureazão dictaturã, combaterea corupþiei se transformã într-o declaraþie formalã.Legislaþia care permite combaterea corupþiei se adoptã într-un mod formal,ºi efectiv nu lucreazã. În þãrile în care societatea civicã este mai puternicãdecît statul se poate crea o situaþie cînd sub lozinca combaterii corupþiei secombat adversarii politici, guvernul este mereu învinuit de corupþie ºi se im-pune demisia frecventã a guvernelor fãrã a le susþine ºi a li se oferiposibilitãþi de a combate acest fenomen. Un caz aparte este situaþia cînd so-cietatea tolereazã fenomenul corupþiei. Adicã formal fiecare membru alsocietãþii în parte condamnã acest fenomen. Cînd însã apare necesitatea dea manifesta practic poziþia civicã faþã de un act corupt concret, cetãþenii seretrag, neavînd încredere în succes.

Gradul de maturitate a unei societãþi civice depinde de o serie de fac-tori obiectivi ºi subiectivi: deprinderea unor tradiþii democratice, cultura,

276

educaþia, psihologia, spiritul de demnitate naþionalã, situaþia social-politicãîn þarã, istoria þãrii. Existã numeroase cazuri cînd un abuz de putere estetratat drept o �normã� eticã sau culturalã. Este dificil de a aºtepta un gradînalt de conºtientizare a puterii sale de la o societate care a fost supusã re-presiunilor politice sau de alt gen. Aceastã situaþie este caracteristicã state-lor autocrate, în care lipsesc deprinderile de autoorganizare publicã, bazatepe legãturile orizontale de credibilitate reciprocã ºi solidaritate, în care timpîndelungat a existat o ierarhie birocraticã de normative, o preponderenþã derelaþii verticale de dominare-subordonare, tutelare-dependenþã. În þãrile încare în decursul multor ani un stat puternic a dominat asupra unei econo-mii slabe, iar societatea civicã a manifestat relativ puþinã activitate politicãºi organizaþionalã, unde a dominat autoritatea unui singur partid sau cult alpersonalitãþii, iar corupþia a fost o formã de supravieþuire, unde identitateaeticã ºi religioasã a societãþii a fost distrusã, corupþia înfruntã mult mai uºorrezistenþa slabã a societãþii civice nouformate.

Formarea unei societãþi civice integre este un proces continuu ºi absolutnecesar. În þãrile democraþiei dezvoltate acest proces a durat sute de ani. Elpresupune desfãºurarea unui proces educativ de duratã. În acest context, unrol deosebit îl pot juca organizaþiile non-guvernamentale (ONG). AnumeONG-urile pot forma un anumit grad de organizare la nivelul de jos, potaduna societatea în jurul lor ºi contribui la formarea unei poziþii civiceprompte referitoare la valorile etice, democraþie, precum ºi atitudinii faþã decorupþie. În aceastã privinþã, ONG-urile trebuie sã fie complet independentede organele de stat. La Întrunirea a doua anualã anticorupþie din Istanbul,1999, organizatã de OCDE, s-a menþionat cã este important ce fel de ONGiau parte la realizarea programelor anticorupþie. A apãrut noþiunea de ONGorganizate de guvern (Government Organized NGO-GO NGO). Este vorbade acele cazuri cînd demnitarii de stat organizeazã aºa-numitele ONG-uricare, de fapt, rãmîn sub controlul neformal de stat. Astfel de ONG-uri nu sevor bucura de succes în realizarea programelor anticorupþie.

Miºcarea de combatere a corupþiei poate fi realizatã prin multe planuri19:� umanitar, întrucît corupþia stranguleazã ºi distorsioneazã dezvoltarea

ºi conduce la creºterea abuzului faþã de drepturile omului;� democratic, deoarece corupþia stã în calea democraþiei;� etic, deoarece corupþia împiedicã funcþionarea integrã a societãþii;� practic, întrucît corupþia distorsioneazã sistemul de piaþã ºi priveazã

societatea de beneficiile sistemului de piaþã.Mãsurile de combatere a corupþiei întreprinse de ONG-uri pot fi gru-

pate în patru blocuri: investigaþii, relaþii cu statul, relaþii cu societatea civicã,colaborarea cu alte instituþii.

19 Asociaþia Românã pentru transpartenþã, 1999.

277

Investigaþii:� studierea fenomenului corupþiei: geneza, cauzele, formele principale,

specificul þãrii;� efectuarea sondajelor sociologice care ar evalua nivelul de corupþie

în þarã din punctul de vedere al cererii ºi ofertei;� studierea legãturilor corupþie ºi economie subteranã.Relaþii cu statul:� asigurarea transparenþei diferitelor sectoare ale vieþii publice, inclu-

siv cea politicã (transparenþa finanþãrii partidelor politice);� monitorizarea independentã a procedurilor de privatizare a obiecte-

lor de importanþã strategicã;� expertiza proiectelor legislative;� monitorizarea alegerilor;� elaborarea propunerilor referitoare la eficientizarea principiilor

achiziþiilor de stat;� exercitarea presiunii asupra guvernului pentru a adopta programe

eficiente de combatere a corupþiei;Relaþii cu societatea civicã:� asigurarea accesului publicului la informaþia privind efectele genera-

le de corupþie prin utilizarea surselor de mass-media;� crearea paginilor-web pe internet de uz public referitoare la corupþie;� elaborarea unor programe educative pentru scoli ºi lecþii publice

orientate spre reducerea toleranþei publice faþã de corupþie;� organizarea unor seminare de instruire profesionalã în sprijinul jur-

nalismului investigativ, antrenarea jurnaliºtilor în promovarea unui modechilibrat de raportare, introducerea codului de conduitã a jurnaliºtilor;

� promovarea unor campanii de educare publicã privind drepturilecetãþenilor ºi obligaþiunile funcþionarilor publici;

� editarea de publicaþii (buletine informative, studii, rapoarte de cercetare).Colaborarea cu alte instituþii:� concilierea, dialogul între societatea civilã, sectorul privat ºi de stat

referitor la combaterea corupþiei;� coordonarea eforturilor organizaþiilor ºi instituþiilor de educaþie, reli-

gioase ºi mass-media în campania anticorupþie;� participarea la programe naþionale ºi internaþionale care încura-

jeazã adoptarea ºi aplicarea standardelor de integritate ºi eticã a servi-ciului public;

� colaborarea cu instituþii publice ºi private, cu organizaþii similare,naþionale ºi internaþionale, prin oferirea de consultanþã specializatã ºi anga-jarea în programe de cooperare ºi parteneriat;

� efectuarea schimbului de informaþie cu alte þãri referitor laexperienþa de combatere a corupþiei;

278

� cooperarea cu instituþiile religioase în activitatea de educaþie pentrudezvoltarea unei societãþi integre ºi etice.Þãrile nu pot face aceasta singure. Organizaþiile internaþionale nu pot

face aceasta singure. Aceasta a fost concluzia Întrunirii a II-a Anticorupþiedin Istanbul, precum ºi a Conferinþei Internaþionale a IX-a pentru Comba-terea Corupþiei din Durban (Africa de Sud), 1999. Combaterea corupþieiîntr-o þarã în tranziþie este aproape imposibilã � prea puternicã esterezistenþa birocraticã. Chiar dacã în þarã se manifestã o dorinþã puternicã dea constrînge acest fenomen, lipsa de experienþã practicã, informaþii ºi resur-se financiare reduc practic aceastã intenþie la zero. Organizaþiile ºi proiecte-le internaþionale (OCDE, Consiliul Europei, Naþiunile Unite, Uniunea Eu-ropeanã, Banca Mondialã, USAID, TACIS etc.), avînd cadre experimentate,informaþii, surse financiare, nu pot combate corupþia într-o þarã strãinã atîtatimp cît în aceastã þarã nu se manifestã o dorinþã din interior. De aceeaproblema poate fi soluþionatã doar printr-o colaborare intensã dintre þãrileîn tranziþie ºi organizaþiile internaþionale. Pe lîngã asistenþã tehnicã, acesteorganizaþii pot include oferirea celor mai bune practici din alte programe si-milare ºi coordonarea programelor de combatere a corupþiei, organizareaactivitãþilor regionale în acest domeniu, coordonarea lucrului de definire asferelor cele mai corupte asupra cãrora este necesar de a fixa atenþia,asistenþã în elaborarea strategiilor anticorupþie în þãri aparte.

Concluzie. Fenomenul corupþiei a cãpãtat în Moldova un grad de rãs-pîndire care practic stopeazã dezvoltarea economicã. Orice modificare alegislaþiei îndreptatã spre stimularea dezvoltãrii sectorului privat, încurajareainvestiþiilor ºi a activitãþilor inovatoare, stimularea exporturilor, soluþionareaproblemei deficitului Bugetului de stat, a neplãþilor ºi datoriilor externe,problemelor sectorului social ºi de educaþie � nici una nu se va solda cusucces pînã nu vor fi luate mãsuri drastice de combatere a forþei motrice aeconomiei subterane care este corupþia. Pentru aceasta este vital necesarãelaborarea unei strategii clare de combatere a corupþiei ºi apelarea laexperienþa organizaþiilor internaþionale.

279

BIBLIOGRAFIE

1. Anti-corruption network for transition economies, în Second Annual Meeting,OECD, Istanbul, Turkey, November, 1999.

2. Bogdan, I., Corupþia ºi crima economicã, în Curierul Economic, 45(347).3. Bruno, Dalago, The Irregular Economy, the Underground Economy, and the

Black Market, Darmouth, 1990.4. Boswel, Nancy Zucker, New Tools to Fight Corruption, în Economic Reform

Today, November, 1998.5. Calzaroni, Manlio, Experiences of Transition Countries in Estimating the Non-

observed Economy, Joint UNECE (Euristat) OECD Meeting on National Accounts,Geneva, 30 April-3 May 1996.

6. Caraºciuc, Lilia, Corruption as a compeling force in the shadow economy,South East Review, Hans Bockler Foundation, Volume 2. nr. 4, 1999, p. 123-136.

7. Caraºciuc, Lilia, Shadow economy as an obstacle for the integration, interna-tional simposion �Evolution of the economy of Moldova: opportunity of EuropeanIntegration�, Chisinau, TACIS, 1999. (Curierul Economic, nr. 5, June, 1999).

8. Caraºciuc, Lilia, Underground economy: an economic study, conference �Or-ganized crime and shadow economy in the Republic of Moldova�, Ministry of Inter-nal Affairs of the Republic of Moldova, 1999.

9. Chris Heymans and Barbara Lipietz, Corruption and Development: Someperspectives, ISS Monograph series, nr. 40, Sep. 1999.

10. Corruption in contemporary Bulgaria: Policy Paper, Transparency Internatio-nal, Bulgaria, Sofia, 1999.

11. EBRD, 1997, Transition Report 1997 � enterprise performance and growth(London European Bank for Reconstruction and Development).

12. Experiences of Transition Countries in Estimating the Non-Observed Econo-my, statistical Commission and economic Commission for European Statisticians,1996.

13. Feige, Edgar L., 1989, The Underground Economies: Tax Evasionas and In-formation Distortion, University of Wiscounsin, Madison, Cambridge UniversityPress.

14. Gray, Cheryl W. and Daniel Kaufman, Corruption and Development, Fi-ghting Corruption Wordwide, în Finance and Development, March, 1998.

15. Gole, Juliet, The Role of Civil Society in Containing Corruption at the Muni-cipal Level, în Discussion papers, nr. 10. Local Government and Public Service Fe-rorm Initiatives, Open Society Institute.

16. Governance and the Economy in Africa: Tools for Analysis and Reform ofCorruption, IRIS, University of Maryland at College Park.

17. Gupta Sanjeev, Hamid Davoodi, and Rosa Alonso-Terme, 1998, Does Cor-ruption Affect Income Inequity and Poverty?, IMF Working Paper.

18. Gutman, P.M., 1977, The Subteranian Economy, în Financial Analysts Jour-nal, p. 26-27.

19. Helping Countries to Combat corruption: The Role of the World Bank,Washington, WB.

280

20. Hutchcroft Paul, Assessing the Impact of Corruption on Economic develop-ment, Shelby Cullom Davis Center/ Open Society Institute, May, 1999.

21. IMF, George Abed, Management and transition economy, 1998.22. Implementation of the 1997 Revised Recommendation and the Convention on

Combating Bribery of Foreign Public Officials in International Business Transactions,Report of the Commettee on International Investment and Multinational Enterprises tothe OECD Coumcil meeting at Ministerial level, � 27 April 1998.

23. Kaufman Daniel, Alexandr Kaliberda, Integrating the Unofficial Economyinto the Dynamics of Post-Socialist Economies: A Framework of Analysis and Eviden-ce, World Bank, December, 1995.

24. Klitgaard Robert, Making Governments and Markets Work Better, Adjustingto Reality: Beyond State versus Market, în Economic Development, ICS Press, 1998.

25. Klitgaard Robert, International Cooperation Against Corruption, FightingCorruption Wordwide, Finance and Development, March, 1998.

26. Korea�s Anti-Corruption Programs, The Office of the Prime Minister, Republicof Korea, October, 1999.

27. Kudrycka Barbara, The Ethical Codes of Polish Public officials, DiscussionPapers, nr. 8, Local Government and Public Service Reform Institute, Open SocietyInstitute.

28. Ewis Eleanor Roberts, Will the OECD Anti-Bribery Convention be Effective?,Economic Reform Today, November, 1998.

29. Moody-Stuart George, The Cost of Grand Corruption, Transparency Interna-tional, 1998.

30. Mauro Paolo, (1996), The Effects of Corruption on Growth, Investments,IMF Working Paper N96/98.

31. Moldova in Transition: economic Survey, N1, N2, N3, Center for StrategicStudies and Reforms, UNDP, 1998, 1999.

32. Olson Mankur, Development Depends on Institution, Institutional Reformand the Informal Sector, University of Maryland at College Park.

33. Ouattara Alassane, The Fight Against Corruption Must Come from Within,address at the IX International Anti-Corruption Conference, Oct. 1999.

34. Pidluska Inna, Corruption Versus Clean Business in Ukraine, Economic Re-form Today, November, 1998.

35. Principles to Combat Corruption, Global Coalition for Africa, Washington,DC, 1999.

36. Report regarding the analysis of the development of the informal economy inthe Republic of Moldova: economic, organizational and juridic measures in order to in-corporate it in the official economy, Market Problems Research Center, 1996.

37. Pidluska Inna, Corruption Versus Clean Business in Ukraine, Economic Re-form Today, November, 1998.

38. Paolo Mauro, Corruption: Causes, Consequences, and Agenda for Further Re-search, Fighting Corruption Worldwide, Finance and Development, March, 1998.

39. Portes Alejandro, The Informal Economy: Studies in Advanced and Less De-veloped Countries, John Hopkins University Press;

40. Report of the Accounting Chamber of the Republic of Moldova on the results ofcontrol over public material and financial resources management and utilization, in 1997.

281

41. Republic of Moldova: Strategy for Development, Center for Strategic Studiesand Reforms, UNDP, 1997.

42. Roubini Nouriel and Xavier Sala-I-Martin, A Growth Model of Inflation,Tax Evasion, and Financial Repression, NBER, Working Paper N4062, 1992.

43. Segal Philip, The Hell of Corruption, The IFC Review of private Investmentin Developing Countries, Spring, 1999, Vol. 3, nr. 2.

44. Shelley Louise, The Price Tag of Russia�s Organized Crime, Transition: theNewsletter about reforming economies, Volume 8, Number 1.

45. Smith Stephen, Britain�s Shadow Economy, Institute for Fiscal Studies, Lon-don, 1996.

46. Strategies to Combat Corruption in Ecuador: Custom Service, National Asso-ciation of Business Owners, ANDE, CIPE, 1998.

47. Tanzi Vito, Hamid Davoodi, 1995, Government Role and the Efficiency ofPolicy Instruments, IMF Working Paper N97/139, Washington, D.C.;

48. Tanzi Vito, Hamid Davoodi, 1997, Corruption, Public Investment andGrowth, IMF Working Paper N 97/139. Washington, D.C.

49. Zienkowski Leszek, The Polish Experience in Estimating of the Hidden Eco-nomy, Research Centre for economic and Statistic Studies, 1998.

50. Vogl Frank, Laying Corruption to Rest, Transparency International, 1998.51. Wei Shang-Jin, How Taxing is Corruption on International Investors, NBER

Working Paper Series, Working Paper N6030.

282

283

O ANALIZÃ MATEMATICÃ

A FENOMENULUI CORUPÞIEI

FUNCÞIONARILOR PUBLICI

Andrei Rusu, doctor înºtiinþe fizico-matematice,Universitatea LiberãInternaþionalã din Moldo-va, Institutul de Matemati-cã ºi Informaticã al Acade-miei de ªtiinþe a RepubliciiMoldova

CE ESTE CORUPÞIA?

Corupþia este, dacã e sã o definim în termenii cei mai simpli, abuzulfuncþionarilor publici pentru a obþine venituri personale sau venituri pentruun grup de persoane (comparã cu [VT 98, p. 564]).

Corupþia poate fi divizatã în douã categorii: �micã� sau desupravieþuire, adicã corupþia care este practicatã de cãtre persoanele civilecare sînt plãtite insuficient ºi care depind de veniturile mici obþinute de lasocietate pentru a-ºi întreþine familia ºi a plãti taxele de ºcolarizare, ºicorupþia �mare� a oficialitãþilor înalte din stat care iau decizii implicîndmari rente economice.

Corupþia este prezentã în toate þãrile, indiferent de nivelul particularde dezvoltare socialã ºi economicã. În general ea are cea mai mare probabi-litate de a se manifesta acolo unde sectoarele privat ºi public ale societãþiise intersecteazã ºi, în special, acolo unde oficialitãþile publice au o responsa-bilitate directã pentru asigurarea serviciilor publice sau pentru aplicarea re-gulamentelor specifice. Aceasta include, de exemplu, achiziþiile publice ºicontractele publice, licenþierea activitãþilor, cum ar fi permisiunea de activi-tate de import sau export, colectarea unor venituri ca, de exemplu, impozi-tul asupra pãmîntului sau taxe vamale.

Pentru ca actul de corupþie sã poatã avea loc este necesarã prezenþaurmãtoarelor elemente: o oficialitate publicã, o putere discretã, o utilizare

284

incorectã a acestei puteri publice de cãtre o oficialitate publicã ºi un benefi-ciu (în bani sau în preferinþe) obþinut de persoana oficialã ca urmare aacþiunii sale. Sînt posibile douã cazuri de aplicare incorectã a puterii publi-ce: 1) cînd serviciile sau contractele sînt asigurate �în conformitate cu regu-lile�; 2) cînd serviciile ºi contractele sînt asigurate �contrar regulilor�. Înprima situaþie persoana oficialã obþine un venit în mod ilegal pentru înde-plinirea obligaþiilor sale funcþionale (adicã ea este �unsã� cu plãþi suplimenta-re pentru a-ºi îndeplini întocmai obligaþiile). În a doua situaþie, mita este plã-titã pentru a obþine unele servicii pe care persoana oficialã datã nu are drep-tul sã le ofere (de exemplu, a contractelor, care în alte condiþii nu ar fi oferi-te). Fiecare situaþie necesitã soluþii diferite care vor fi cercetate mai jos.

Importanþa ºi impactul corupþiei variazã de la þarã la þarã. Deseori,corupþia este consideratã ca parte integrantã a �culturii� unei þãri (vezi [LSP]).

COSTURILE CORUPÞIEICosturile corupþiei sînt mari, dacã luãm în considerare costurile asocia-

te sau implicate de practicile de corupþie [GK, LSP]. Este însã destul desurprinzãtor cã existã foarte puþine dovezi convingãtoare despre implicaþiileºi proporþiile corupþiei. Costurile economice cele mai importante sînt:creºterea costurilor de tranzacþie ºi incertitudinea economicã, ineficienþarezultatelor economice, imposibilitatea investiþiilor strãine ºi interne pe ter-men lung, distorsionarea prioritãþilor economice sectoriale ºi tehnologice,creºterea economiei subterane, subminarea activitãþii micilor întreprinzãtori,punerea la îndoialã a legitimitãþii statului.

O datã cu instituþionalizarea unor practici de luare de mitã,oficialitãþile corupte au o motivaþie, mai bine zis o tendinþã de a mãri di-mensiunea mitelor exstorcate ºi dorinþa de a gãsi alte cãi de a obþine veni-turi ilegale. De exemplu, oficialitãþile refuzã sã serveascã clienþii pînã cîndnu se plãteºte o mitã. Ele pot construi un mecanism mare ºi complicat camod de a genera mite foarte mari ºi, în acelaºi timp, sã rãmînã invizibili.Ele pot accepta plãþi pentru a da în mod ilegal informaþii referitor la tende-rele ºi proiectele de privatizare în favoarea unor persoane sau firme anume.Toate acestea riscã sã impunã costuri mari asupra societãþii.

1. Ineficienþa pieþei ºi alocãrile incorecte ale economiei de piaþã

Corupþia este una din cauzele care conduc la ineficienþa mecanismuluieconomiei de piaþã, deoarece necesitatea de a plãti mitã este o barierã su-plimentarã de a intra pe piaþã. Corupþia conduce la ineficienþã economicã,deoarece ea are efecte asupra alocãrii de fonduri, asupra producþiei ºi asu-pra consumului. Veniturile obþinute ca urmare a unei activitãþi de corupþiede obicei, ºi este normal sã fie aºa, nu sînt transferate în sectorul de

285

investiþii al economiei, de exemplu, banii murdari se folosesc pentru consumsau sînt transferaþi în conturile bãncilor strãine (vezi cazul Elþin ºi cazul fostu-lui prim-ministru al Ucrainei). Aceste transferuri reprezintã exodul de capitaldin þara de origine. În sfîrºit, veniturile obþinute ca urmare a activitãþii decorupþie conduc la eliminarea forþei de muncã din sfera productivã asocietãþii (persoana care obþine venituri suplimentare ilegale din activitatea sade corupþie are mai puþine motive de a lucra productiv). Deoarece corupþiaafecteazã recrutarea forþei de muncã, modul de promovare a personalului pescara ierarhicã, cei mai buni muncitori, funcþionari pot sã nu fie angajaþi de-loc ºi alocarea forþei de muncã, adicã a personalului, este ineficientã.

Studiile efectuate în lumea modernã de cãtre savanþi au arãtat, bazîn-du-se pe analiza beneficiilor ºi a costurilor, cã corupþia are efecte distrugã-toare asupra eficienþei administrative ºi asupra dezvoltãrii politice ºi econo-mice a þãrii. Este ºtiut din teoriile economice moderne cã piaþa nu este unmecanism perfect de alocare a resurselor unei societãþi. Fenomenulcorupþiei introduce însã, noi tipuri de ineficienþã în sectorul public al uneisocietãþi. Astfel de costuri ale corupþiei pot fi generalizate în trei categorii:

a) Utilizarea defectuoasã a resurselor:� dacã corupþia ia forma unei �mulþumiri�, ea serveºte pentru dimi-

nuarea volumului total valabil pentru scopuri publice. Sã explicãm puþinacest fapt. Venitul unei societãþi este utilizat, dacã privim societatea prinprisma macroeconomiei, pentru consum ºi investiþii. Investiþiile accelereazãdezvoltarea economiei. Dacã consumul societãþii creºte datoritã plãþii mite-lor, atunci, prin urmare, scade volumul investiþiilor.

� corupþia presupune o pierdere substanþialã a efortului productiv: po-sibilitatea obþinerii unor plãþi suplimentare poate duce la faptul cã persoa-nele oficiale vor crea bariere suplimentare sau pot crea un deficit artificialde informaþii sau servicii publice;

� corupþia reprezintã o creºtere a preþului de administrare publicã(plãtitorii de taxe sînt siliþi sã aibã în vedere costurile de mituire).

b) Distorsiunea de alocare a resurselor:� corupþia presupune cã deciziile sînt cîntãrite în termeni de bani ºi nu

în termeni de utilitate pentru societate. De exemplu, sistemul de acordare re-partizare a locuinþelor sociale este destinat pentru a permite familiilor care aunevoie de case de locuit de a beneficia de o locuinþã socialã. Cazurile primi-lor-miniºtri din Franþa ºi Cehia din ultimii ºase ani, membrii familiilor cãroraau beneficiat de aceste locuinþe, sînt elocvente în aceastã privinþã;

� un act de corupþie reprezintã un act de imposibilitate de a atingeobiectivele sectorului public (de exemplu, corupþia în numirea persoanelorîn diferite posturi induce neeficienþã în utilizare ºi irosire de mijloace publi-ce, corupþia în alocarea locurilor vacante de studii la universitate conduce lafaptul cã nu se face alegerea celei mai bune oportunitãþi etc.).

286

c) Lipsa puterii de convingere a exemplului:� corupþia din guvernarea oficialã a societãþii, receptatã de populaþie,

diminueazã respectul pentru oficialitãþile publice ºi, prin urmare, reduce le-gitimitatea guvernãrii în faþa populaþiei; mai mult decît atît, dacã politicieniide elitã ºi autoritãþile publice superioare sînt consideraþi corupþi, populaþiava promova un comportament asemãnãtor.

Recentele cercetãri în econometrie ne sugereazã ideea cã existã ocorelaþie negativã între nivelurile mari de corupþie ºi creºterea economicã[MP]. Cazurile particulare cercetate în toatã lumea ne aratã cã plãþile ilega-le pot creºte costurile ºi pot diminua calitatea lucrãrilor publice uneori cu30, 50 procente [WR].

Este extrem de dificil sã calculãm dauna economicã produsã decorupþie. Acest fapt se datoreazã modului secret al sistemului de efectuare aplãþilor ilicite. Unele studii iniþiale ne sugereazã cã costurile legate decorupþie în economia mondialã au atins nivele importante, estimate la cîtevamiliarde de dolari pe an [RS].

Dieter Friesch, fostul Director General pentru Dezvoltare la ComisiaEuropeanã a observat cã � deoarece corupþia implicã creºterea costurilorpentru bunuri ºi servicii � ea poate contribui ºi la mãrirea datoriei externea unei þãri (ºi implicã, prin urmare, costurile unei plãþi mai mari a datorieiexterne a unei þãri). Aceasta are loc datoritã achiziþionãrii bunurilor necesi-tatea cãrora este micã sau calitatea cãrora nu este la nivelul tehnologiilormoderne. În consecinþã, cînd o þarã se hotãrãºte sã creascã datoria sa exter-nã pentru a promova unele proiecte, 10-20 procente din aceastã creºtere vorfi un rezultat direct proporþional cu corupþia. Dacã însã, existã posibilitateaca aceste proiecte sã nu fie viabile economic, costurile corupþiei constituie100 procente din costul proiectului.

Într-un mediu corupt, resursele pot fi direcþionate spre domenii nepro-ductive: poliþie, forþele armate ºi alte organe de control ale societãþii � aºacum elita guvernatoare doreºte sã-ºi asigure protecþia personalã, protecþiapoziþiei sale sociale, precum ºi protecþia bunãstãrii sale materiale. Astfel re-sursele care ar fi putut fi canalizate spre dezvoltarea socioeconomicã vor fialocate pentru cheltuielile de securitate.

DE CE CORUPÞIA ÎNFLOREºTE?Sursele corupþiei sînt numeroase ºi complexe. Sãrãcia, spun mulþi polito-

logi ºi economiºti, este rãdãcina problemei; fãrã sãrãcie corupþia nu ar exista.Dar chiar dacã sãrãcia este cauza principalã a corupþiei, ea nu poate fi singu-ra cauzã. Dacã doar sãrãcia ar fi cauza corupþiei, atunci ar fi greu de explicatde ce în þãrile industrializate sînt cazuri de corupþie. Despre persoanele impli-cate în aceste scandaluri de corupþie nu se poate spune cã sînt �sãrace�.

287

Liderii corupþi sînt deseori cauza deprecierii simþitoare a nivelului de traial populaþiei din þara pe care o conduc. În acest sens este bine cunoscutãmaxima: �Nu existã popoare sãrace, existã popoare rãu conduse�. Deciziilereferitoare la cheltuielile publice sînt alimentate de venitul privat ºi sînt subsi-date de mite cu foarte mici referinþe la bunãstarea þãrii sau a poporului. Dinpunctul acesta de vedere, corupþia poate astfel fi consideratã nu doar ca unrezultat al sãrãciei, ci poate fi privitã ºi ca o cauzã a sãrãciei din þara datã.

Sã examinãm situaþia cînd salariile funcþionarilor publici sînt mult subnivelul oficial minimal necesar pentru existenþa lor ºi a membrilor familiilorlor. În acest caz este foarte clar cã guvernul invitã funcþionarii publici laactivitãþi legate de corupþie, deoarece nimeni ºi nimic nu poate anula ins-tinctul de supravieþuire al oamenilor.

1. Corupþia de sistem a birocraþiei

Corupþia de sistem are loc acolo unde corupþia a devenit parte inte-grantã a sistemului de organizare ºi dirijare a societãþii, adicã sistemul nupoate funcþiona fãrã ea. În aceste condiþii pãtrunderea persoanelor onesteîn acest sistem este practic imposibilã, iar încercãrile de reformare asocietãþii ºi a sistemului de guvernare sînt practic reduse la zero.

Din cele afirmate mai sus pot fi deduse cîteva consecinþe. Una din eleeste cã funcþionarii publici nu mai pun nici o valoare pe munca pe care oîndeplinesc. Persoanele se simt forþate sã-ºi suplineascã venitul din alte sur-se (al doilea post de lucru, cumulul de funcþii, lipsa de la serviciu fãrã moti-ve esenþiale).

În cazul corupþiei de sistem micii funcþionari sînt doar niºte victime alesistemului. Ei practicã �mica� corupþie pentru a supravieþui. Dar tot ei sîntelementele acestui sistem, care îi ºi asigurã perpetuarea. Rezultatul compor-tamentului lor poate fi însã cumulativ ºi suficient de costisitor, datoritã fap-tului cã orice fenomen major este un rezultat al combinãrii a mii ºi milioa-ne de factori minori.

Alte activitãþi tipice care pot fi clasificate la categoria �corupþiei mici�:� practicile serviciilor de colectare a impozitelor care extorcheazã bani

sub motivul cã existã posibilitatea de a ridica impozitele asupra plãtitorilorde taxe sau asupra importatorilor pînã cînd ei nu vor plãti mitele extorcate,caz în care impozitele sînt micºorate pînã la un nivel nejustificat de mic saubunurile trecute peste hotarul vamal al þãrii sînt scutite de orice plãþi detaxe vamale sau de orice alt ordin;

� persoanele oficiale ierarhic superioare iau bani, adicã un fel de�rentã� de la persoanele subordonate lor, cerînd ca sumele pe care ele leplãtesc sã creascã în fiecare lunã sau chiar în fiecare sãptãmînã.

Mult mai alarmantã este situaþia cînd oficialitãþile publice abuzeazã deputerea lor, care se manifestã adesea în existenþa unor sisteme, care sînt

288

sursa unei puteri monopoliste. Pe lîngã faptul cã lucrãtorii sectorului publicobþin venituri ilegale sub formã de mitã din vînzarea serviciilor ºi bunurilorpublice, tot ei sînt cei care cautã ºi alte domenii aferente activitãþii lor pen-tru a crea bariere suplimentare cu scopul de a obþine venituri noi sub formãde mitã.

Oficialitãþile, de exemplu, pot fi cauza unor întîrzieri în derularea unoractivitãþi sau pot introduce condiþii costisitoare pentru derularea lor. Proble-ma fundamentalã este nu doar existenþa pur ºi simplu a setului de preþuricontrolate, care sînt mai mici decît preþurile stabilite de piaþã, ci ºi faptul cãoficialitãþile statale deþin puterea de monopol, care nu se mai tem de intra-rea pe piaþã a firmelor mult mai eficiente din punctul de vedere alpreþurilor ºi al concurenþei economice.

Alte activitãþi, care sînt asociate cu libera putere de manifestare abirocraþiei, sînt:

� miniºtrii care �vînd� libertatea lor de decizie;� oficialitãþile care iau un procent de la contractele guvernamentale,

care de obicei sînt plãtite în conturi bancare din bãncile din strãinãtate;� oficialitãþile care obþin o tratare prea �ospitalierã� din partea con-

tractorilor guvernamentali. De exemplu, burse pentru studii la universitãþioferite copiilor acestora;

� oficialitãþile care încheie contracte în numele guvernului cu firme lacare sînt asociaþi, sau pe care le conduc în mod direct.

Desigur, astãzi mulþi speculeazã situaþia creatã, comparînd-o ºi cusituaþia din SUA din anii 1920 cînd era în floare �capitalismul sãlbatic�, ar-gumentînd cã este o stare trecãtoare de la societatea aºa-zisã socialistã spresocietatea capitalistã modernã. Pericolul constã însã în faptul cã corupþiapoate deveni atît de rãspînditã încît sã distrugã însãºi faza de trecere sprecapitalismul civilizat. Chiar dacã corupþia este un fenomen colateral, asociatcreºterii economice în unele circumstanþe, aceasta nu implicã faptul cã eafaciliteazã creºterea economicã.

2. Implicarea sectorului privat

Companiile din sectorul privat al economiei, fie ele locale sauinternaþionale, sînt �nevoite� sã practice mituirea oficialitãþilor. Aceste firmeaduc douã justificãri esenþiale ale acþiunilor lor. Prima este cã în unele þãrieste practic imposibil de a obþine contracte de stat sau favorizate de stat fãrãa plãti o mitã substanþialã. Acest fapt, de obicei, este realizat cu ajutorul per-soanelor intermediare, care au grijã de derularea normalã a contractelor înschimbul unor procente din afacere. ªi în acest caz firmele spun cã nu ele în-calcã etica profesionalã, ci cã ele doar se conformeazã practicilor locale.

A doua justificare este cã mituirea este acceptatã drept comportamentde cãtre majoritatea firmelor, �deoarece fiecare face acest lucru�. Ea poate

289

fi justificatã chiar ºi din punctul de vedere al moralitãþii, pretinzînd cã acti-vitatea de antreprenor care rezultã din activitatea de mituire are ca rezultatpãstrarea locurilor de muncã.

Pericolul pentru companiile implicate în practica �corupþiei mari� cons-tã în faptul cã ea aduce în cadrul întreprinderii un exemplu de comporta-ment defectuos. De exemplu, o corporaþie, care instruieºte personalul sãurelativ la eludarea legilor prin oferirea de mite poate degenera în acelaºicomportament relativ la companie din partea angajaþilor proprii, care s-arputea realiza în furturi, delapidãri ºi alte daune aduse companiei însãºi.

O ANALIZÃ MATEMATICÃA FENOMENELOR DE CORUPÞIE

Am examinat în capitolul precedent unele cauze ale corupþiei, care sîntstabilite mai mult sau mai puþin prin deducþii logice ºi datoritã unor închi-puiri ale noastre despre cauzele corupþiei în societate. În continuare vom în-cerca sã analizãm fenomenul corupþiei din societate prin prisma metodeloranalizei matematice. Mai exact, este vorba de doar douã fenomene prezenteîn societatea noastrã: �ungerea� cu bani a funcþionarilor publici în scopulobþinerii unor beneficii, relaþia dintre dimensiunea salariului funcþionarilorpublici ºi nivelul lor de corupere.

1. Este oare �ungerea� cu bania autoritãþilor beneficã pentru firme?

Ansamblul legilor ºi actelor normative care funcþioneazã într-o societa-te formeazã un mediu juridic al societãþii. În cadrul acestui sistem juridicfuncþionarii publici deþin o anumitã putere de decizie. De exemplu, timpulde examinare a unor cereri, a unor plîngeri, a unor demersuri este regle-mentat sau nu de sistemul juridic al societãþii. Sã presupunem cã Ion Cucua depus o cerere de eliberare a unei licenþe pentru o activitate.Funcþionarul public examineazã o astfel de cerere timp de 2 zile. La mo-mentul depunerii cererii el nu este ocupat. Conform legii el este obligat sãexamineze cererea în timp de 30 zile. Deci, dacã acest funcþionar areintenþii rãuvoitoare el nu va examina cererea depusã mai degrabã decît în30 zile. Între timp alte persoane, care au depus cereri similare mai tîrziu, îºivãd rezolvatã cauza în timp de 2 zile. Deci este natural ca Ion Cucu sã con-sidere cã plata unei mite funcþionarului cu pricina ar grãbi soluþionarea ca-zului sãu. Aceeaºi schemã de mituire a funcþionarului public este valabilã ºiîn cazul cînd funcþionarul public are puterea de decizie relativ la acordareaunor înlesniri, sau la acordarea unor contracte cu autoritãþile publice. Decise ajunge astfel la concluzia urmãtoare.

290

În mediul în care barierele ºi întîrzierile generate de birocraþie sîntexogene (adicã sînt factori externi pentru activitatea unei firme), o între-prindere individualã poate sã considere cã mita datã birocraþilor poate fi defolos pentru a reduce din barierele care apar în activitatea firmei, barierenatura cãrora poate fi de orice naturã ºi pe care le vom identifica ca pe obandã roºie. Ipoteza despre �eficienþa ungerii� maºinii birocratice afirmã cãcorupþia poate ameliora eficienþa economicã ºi, prin urmare, lupta cucorupþia este contraproductivã.

Aceastã abordare a lucrurilor nu este nouã [LV, HS]. Un ºir de polito-logi susþin ipoteza cã �ungerea birocraþiei� poate fi beneficã pentru activita-tea firmelor. Un model economic riguros publicat în Journal of PoliticalEconomy (Lui, 1985)1 demonstreazã rolul corupþiei în creºterea eficienþeieconomice: avînd un model de aºteptare, nivelul mitei oferite de diferiþiagenþi economici poate reflecta costurile de oportunitate diferite2. Firmelemai bune sînt mai predispuse, mai doritoare de a cumpãra o �bandã roºie�nivelul cãreia sã fie cît mai mic. Prin urmare, ca ºi în cazul licitaþieiobiºnuite, o licenþã sau un contract oferit în baza unei mite poate atinge ni-velul de alocare optimal dupã Pareto. Dacã acest fapt este adevãrat, atunciel înseamnã cã lupta cu corupþia care se desfãºoarã pe plan mondial (vezirelatãrile despre soarta banilor obþinuþi de Rusia de la FMI), pe plan regio-nal ºi pe plan naþional (vezi activitatea comisiei pentru combaterea corupþieidin cadrul Ministerului de interne al Republicii Moldova) este contrapro-ductivã. În continuare vom încerca sã demonstrãm cã aceastã teorie a �un-gerii eficiente� se bazeazã pe o presupunere fundamentalã care nu poate fiacceptatã fãrã o analizã preventivã a ei. Presupunerea este cã barierele carestipuleazã linii roºii în activitatea firmelor sau regleazã (limitînd) activitateafirmelor (taxele, licenþele, întîrzierea semnãrii actelor ºi altele) pot fi consi-derate exogene, independente de stimulãrile oferite pentru autoritãþile ofi-ciale de a lua mitã. Din aceastã cauzã, adicã din cauza acestei presupuneriteoria este una despre echilibrul parþial, ºi acest echilibru poate sã nu fieatins în cazul echilibrului general.

În unele lucrãri teoretice [BCRT, RAS, SARV] consacrate fenomenuluide corupþie au fost modelate, printre altele, ºi diferite aspecte ale sale.

În continuare vom construi un model simplu care se bazeazã pe faptulcã barierele birocratice pot fi endogene (i.e. un factor controlat de firme).Deoarece un funcþionar public este practic un monopolist în domeniul servi-

1 Am avut posibilitatea sã cunosc aceste materiale la Universitatea de Economie ºi Businessdin Atena, Grecia, ca urmare a participãrii mele la proiectul TACIS �Moldova: Susþinereaînvãþãmîntului economic superior�, 1998.2 Costul de oportunitate este venitul potenþial care este pierdut dacã nu se face investiþiadatã.

291

ciilor oferite de el persoanelor fizice sau juridice, atunci el, ca monopolist,poate sã stabileascã bariere individuale pentru fiecare persoanã în parte cuscopul de a extorca mitã maximal posibilã de la fiecare. De aceea, modelulaccentueazã rolul angajamentelor diferite ale firmelor (de a nu tolera anu-mite nivele de cerere de mitã) ca funcþie de caracteristicile firmei, adicã îndependenþã de profiturile firmei ºi de posibilitãþile de platã ale firmei. Vomîncerca sã aducem unele fapte care confirmã aceastã teorie.

a) Modelul

Modelul nostru simplu este un model de joc Stackleberg dintre birocra-tul (persoana oficialã a guvernului) care cautã sã obþinã o rentã ºi o firmãreprezentativã k. La început birocratul alege bariera sau întîrzie în mod spe-cial adoptarea deciziei cu scopul de a obþine o mitã maximalã, iar firmelesînt silite sã suporte barierele stabilite de birocraþi. În dependenþã de acestebariere firmele aleg la rîndul lor nivelul mitei pentru a-ºi maximiza profitulobþinut dupã darea de mitã.

Sã modelãm pentru început problema pe care urmeazã sã o so-luþioneze firma.

Sã presupunem iniþial cã Mk este volumul mitei pe care firma k trebuiesã o plãteascã persoanei oficiale din guvern care este coruptã, iar Pk esteprofitul firmei pe care ea l-ar fi obþinut dacã nu ar apela la darea de mitãpersoanei oficiale. Fie Bk este bariera (nominalã) pe care oficialitãþile o im-pun firmei, care poate fi, de exemplu, nivelul taxei, standardul de siguranþãcontra incendiilor, sau numãrul de zile oficial în care o cerere de licenþierea unei activitãþi poate fi examinatã. Am stabilit cã bariera Bk este ceva indi-vidual pentru fiecare firmã pentru a accentua cã persoanele oficiale pot de-cide asupra modului de implementare a unei decizii de reglare. Cu alte cu-vinte, linia roºie poate fi adaptatã pînã la un anumit nivel.

Facem o distincþie între nivelul efectiv �real� al barierei � linia roºiepe care firma efectiv o suportã dupã ce a plãtit mita, ºi bariera nominalã �linia roºie anunþatã de birocrat oficial sau anunþatã înainte ca firma sã fiplãtit mita. Sã presupunem cã Rk este bariera efectivã sau �realã� � liniaroºie pe care firma o suportã actualmente dupã ce a plãtit mita. Este clarãurmãtoarea relaþie:

Rk = Bk - S(Mk)unde S = S(Mk) este o funcþie care descrie cum plata mitei ajutã la reduce-rea efectivã a barierei. Presupunem cã derivatele parþiale de ordinul întîi ºirespectiv doi ale funcþiei S în raport cu nivelul nominal al barierei Mk satis-fac urmãtoarele relaþii:

0>∂

∂

M

S .0

2M

S2

<∂

∂

292

Cu alte cuvinte, menþinînd bariera nominalã B constantã, mai multãmitã conduce la o barierã roºie mai micã, dar eficienþa de platã a mitei sca-de o datã cu creºterea plãþilor. Sã observãm aici cã o versiune a ipotezei de�eficienþã a ungerii� autoritãþilor (dacã bariera nominalã rãmîne constantã, ni-velul de mituire ºi bariera efectivã sînt corelate negativ) are loc prin ipotezã.

Pentru a simplifica lucrurile, vom presupune cã profitul care poate fiobþinut de firmã pînã la mituirea oficialitãþilor, Pk, este determinat apriori.Obiectivul firmei reprezentative este de a maximiza profitul Ï

ê al sãu dupã

plata mitei cãtre oficialitãþi dupã ce ele au modificat bariera pentru firmadatã. Acest profit este egal cu diferenþa dintre doi termeni: primul fiindprodusul unui coeficient g cu profitul Pk, iar cel de-al doilea este mita plãti-tã de firmã. Deci avem:

kMkPgk −⋅=Π ,

unde coeficientul g = g(Rê) este o funcþie de nivelul real al barierei stabilitã

de funcþionarul public dupã plata mitei. Cînd acest profit care se obþinedupã plata mitei este maximal? Analiza matematicã clasicã spune cã dacãfuncþia Ï

ê este derivabilã în raport cu fiecare din variabilele sale, condiþia

necesarã ca Ïê sã-ºi atingã valoarea sa maximalã este ca derivatele sale de

ordinul întîi în raport cu fiecare variabilã sã se anuleze în punctul sãumaxim. Deci avem urmãtorul ºir de relaþii echivalente:

,0kB

k =∂Π∂

,0kM

)kMkP)kR(g( =∂

−⋅∂

,0kM

)kMkP))kM(SkB(g( =∂

−⋅−∂

,01kM

)kM(SkP

kR

)kM,kB(g =−∂

∂⋅⋅∂

∂−

Ultima relaþie conþine douã variabile: nivelul nominal al barierei Bk ºinivelul mitei plãtite Mk. Vom nota aceastã relaþie pentru simplitatea expune-rii de mai departe a materialului cu litera H. Deci avem:

0)kM,kB(H = .

Pentru anumite valori ale barierei *kk BB = , în urma rezolvãrii ecuaþiei

obþinute 0)kM,*kB(H = , se determinã o soluþie corespunzãtoare pentru ni-

velul mitei *kMkM = . Deci ultima relaþie ne determinã o funcþie implicitã

293

a mitei plãtite de firmã în dependenþã de valoarea barierei nominale. Sãnotãm aceastã funcþie cu litera F. Deci avem urmãtoarea funcþie:

)( kk BFM = .

Din ultima relaþie din ºirul de relaþii echivalente de mai sus, aplicîndregula de derivare a funcþiei implicite, putem calcula coeficientul unghiularal funcþiei )kB(FkM = , care este egal cu

kB

kM

∂∂ . Deci avem urmãtoarele

relaþii:

=

∂∂

∂∂

−=∂∂

kM

)kM,kB(HkB

)kM,kB(H

kB

kM

=

∂

∂∂

∂⋅∂

∂+

∂∂

⋅

∂

∂∂

∂⋅

∂

∂∂

∂⋅∂

∂+

∂∂

⋅

∂

∂∂

∂⋅−=

kM

)kM(S

kMkR

)kM,kB(g

kM

)kM(S

kR

)kM,kB(g

kMkP

kM

)kM(S

kBkR

)kM,kB(g

kM

)kM(S

kR

)kM,kB(g

kBkP

Avînd în vedere cã ),( kRgg = þinînd cont de regula de derivare afuncþiei compuse ºi de faptul cã ),( kMSS = ultima relaþie este echivalentãcu urmãtoarea:

2kM

)kM(S2

kR

)kM,kB(g2

kM

)kM(S

2kR

)kM,kB(g2

kM

)kM(S

2kR

)kM,kB(g2

kB

kM

∂

∂⋅∂

∂−

∂

∂⋅∂

∂

∂∂⋅

∂

∂

=∂∂

Datoritã proprietãþilor funcþiilor S ºi g ultima relaþie este întotdeaunapozitivã. Avînd în vedere sensul economic al derivatei, obþinem urmãtoareaconcluzie. Cu cît este mai mare bariera nominalã, cu atît mai mare estemita pe care firmele o considerã optimalã pentru a fi datã.

Schema de mituire de mai sus presupune cã firma trebuie sã tolerezeorice nivel al barierei ºi sã dea mitã în corespundere cu aceastã barierã.Considerãm acum cã fiecare firmã posedã opþiunea de a abandona procedu-ra de mituire ºi prin urmare ºi o valoare maximalã a barierei pe care eaeste de acord sã o tolereze. Presupunem acum cã prin *

kB este notat nive-lul maximal al barierei pe care firma k îl va tolera (adicã este punctul în

294

care firma va fi indiferentã între opþiunea de a continua mituirea sau de ase opri de mituit). Adicã, ea nu va tolera nimic altceva ce va fi mai maredecît *

kB deoarece asta este impusã de anumite caracteristici ale firmei, in-dustria din care provine ºi în care activeazã, sau de þara de origine din careprovine firma datã. Cu aceste cerinþe firma nu va mai fi în stare sã rezolveproblema de mai sus care este fãrã restricþii. Prin urmare, valoarea actualãa mitei pe care firma ar dori sã o plãteascã este

)}*kB(F),kB(Fmin{

*kM = .

Comportamentul birocratului va urma urmãtoarea logicã. Sã presupu-

nem acum cã birocratul stabileºte valoarea barierei, kB (de exemplu,taxa, licenþa, reglarea sau amînarea deciziei) doar cu scopul de a obþine oplatã sub formã de mitã. Presupunînd cã funcþia de utilitate a birocratului(funcþia ce explicã nivelul de satisfacþie a birocratului) este o funcþie cres-cãtoare relativ la creºterea valorii mitei pe care o ia, el va decide sã impu-nã bariere suficiente pentru a induce firma sã plãteascã valoarea maximalãa mitei pe care firma doreºte, mai bine zis, tolereazã sã plãteascã, si anu-me, )

*kM(

1F

*kB

−= . În poziþia de echilibru firma va plãti exact *kB .

Aceasta înseamnã cã barierele nominale ºi mituirea sînt pozitiv corelate latoate firmele.

Sã analizãm în continuare corelaþia dintre bariera realã kR ºi valoareamitei plãtite kM . Vom cerceta mai exact derivata lui kR în raport cu kM

în punctul de echilibru al sistemului )*kM,

*kB( . Avînd în vederea cã

),( kkk MSBR −= obþinem:

=−=kdM

)*kM(dS

)*kM,

*kB(

kdM

kdB

kdM

)*kM,

*kB(kdR

0

kM

)kM(S

2kR

)kM,kB(g2

2kM

)kM(S2

kR

)kM,kB(g

>

∂∂

⋅∂

∂

∂

∂⋅

∂∂

−= .

Faptul cã ultima derivatã este pozitivã ne indicã urmãtoarea concluzie,care este o consecinþã a sensului geometric ºi economic al derivatei. Firmele

295

care duc o politicã de platã a mitelor mai mari nu numai cã au de-a face cuun nivel mai ridicat al barierelor nominale în punctul de echilibru, dar deasemenea au de suportat un nivel real mai înalt al barierelor reale. Aceastaeste în contradicþie directã cu ipoteza cã mituirea este în stare sã �ungã�afacerile ºi ele ar merge mai bine apoi.

Pentru a totaliza cele expuse mai sus, dacã cineva admite regularizarea,taxele ºi linia roºie stabilitã de birocraþie ºi puterea, abilitatea de a influenþaoficialitãþile care cautã sã obþinã o rentã, atunci oficialitãþile pot cere bani(mitã) de la firme în concordanþã cu posibilitãþile lor de platã, ºi prin urma-re ridicã barierele nominale la un nivel suficient de mare. Din punctul devedere al previziunii empirice, ne putem aºtepta sã observãm o corelaþiemai degrabã pozitivã decît negativã, dintre bariera cu care se înfruntã firmaºi nivelul mitelor pe care le plãteºte aceastã firmã.

b) Concluzii ºi consecinþe

Dacã barierele ºi întîrzierile de semnare a unor documente sînt variabi-le exogene, plata unei mite poate sã ajute firmele pentru a reduce efectivbarierele impuse de birocraþie. În cazul mult mai general, cînd reglãrile ºibarierele impuse firmelor sînt variabile endogene, deoarece sînt decise deoficialitãþi cu scopul de a obþine rente sub formã de mitã, plata unor mitemai mari nu va duce neapãrat la reducerea sau cel puþin nu se va asocia cureducerea nivelului barierelor impuse de oficialitãþi. Într-un model relativsimplu am arãtat cã contrariul poate de asemenea sã fie adevãrat: mitele pecare firmele sînt nevoite sã le plãteascã ºi barierele efective pe care ele tre-buie sã le suporte sînt pozitiv corelate.

Sã clarificãm un lucru, acest studiu cu privire la corelarea pozitivã din-tre nivelul mitei oferite oficialilor corupþi ºi nivelul barierelor pe care firme-le urmeazã sã le înfrunte nu susþine cã o firmã care plãteºte mitã într-unmediu corupt nu este raþionalã. Mai degrabã acest studiu ne spune cã co-munitatea oamenilor de afaceri, lumea businessului mic, mijlociu ºi mare înîntregime poate sã beneficieze în urma legilor internaþionale ºi naþionalecare impun un comportament de incoruptibilitate a mediului social ºi eco-nomic, în timp ce o firmã individualã poate sã gãseascã cã este mai binesã plãteascã mitã pentru a reduce din bariere. Astfel de legi pot nu doarsã reducã mituirea, ci pot în realitate sã reducã barierele pe care firmelesînt nevoite sã le suporte în punctul de echilibru. Evident, dacã evenimen-tul X este corelat cu Z, atunci ºi evenimentul Z este corelat cu X. Adicã,aceastã concluzie poate fi utilizatã pentru a mãsura nivelul de coruptibili-tate a mediului dintr-o þarã, ºi anume, dacã oamenii de afacere preferã sãplãteascã mite funcþionarilor statului pentru a reduce barierele din caleabusinessului asta ar însemna cã nivelul de corupþie din þara respectivã estesuficient de înalt.

296

2. Este oare salariul mic o cauzã a corupþiei?

Importanþa unei remunerãri adecvate pentru a asigura onestitatea lu-crãtorilor serviciilor publice este recunoscutã pe larg în dezbaterile politicedin toatã lumea. Subiectul însã al plãþilor optimale ale guvernului sau ra-portul dintre costuri ºi eficienþã nu sînt cercetate suficient. Existã unelepãreri cã aceste costuri ar fi foarte înalte. În acest paragraf vom prezentadouã modele de comportament al lucrãtorilor serviciilor publice, care presu-pun cã persoanele angajate în serviciile publice maximalizeazã venitul sãuaºteptat (numit comportament al interesului personal). Comportamentul co-ruptibil, cînd este detectat, este penalizat, printre altele, cu pierderea servi-ciului. Prin urmare, lucrãtorii serviciilor publice, care sînt mai bine plãtiþi,au astfel mai mult de pierdut ºi, prin urmare, tind sã fie mai puþin corupti-bili. În cazul cînd nivelul mitelor este mare sau probabilitatea de detectaresau de penalizare este micã, aceste modele prezic cã nivelul salariului lacare corupþia este eliminatã este foarte mare. Deoarece penalizãrile pot ori-cînd fi ridicate la un nivel care ar conduce la eradicarea corupþiei, prin ur-mare, nu este necesar de a ridica salariile peste mãsurã.

Aceste modele sînt în stare sã explice fenomenul corupþiei printre per-sonalul din serviciile publice ºi prin urmare poate avea implicaþii asupra po-liticii de salarizare practicatã de Guvern în acest domeniu. Vom consideradouã modele de comportament diferite: unul în care persoanele angajate înserviciile publice îºi maximalizeazã venitul, iar altul cînd ele tind sã-ºi satis-facã un anumit nivel al venitului. Modelele tradiþionale ale comportamentu-lui personalului din serviciile publice se bazeazã pe douã ipoteze: (1) per-soanele angajate în serviciile publice îºi maximalizeazã venitul; (2) probabili-tatea de detectare a actelor de corupþie este independentã de salariul oferitde societate angajaþilor serviciilor publice.

Prima presupunere poate sã nu fie adevãratã, deoarece persoanele dinserviciile publice sînt interesate mai degrabã în obþinerea unei satisfacþii (sãspunem, de venit asigurat) ca urmare a comportamentului sãu, decît dorinþade a-ºi maximiza veniturile ºi, prin urmare, sã fie doar atît de coruptibile în-cît sã poatã sã-ºi asigure un venit �corect�. Cu alte cuvinte, oficialitãþile gu-vernamentale pot cu uºurinþã sã preîntîmpine oportunitãþile de corupþie, încazul cînd sînt plãtite salarii decente, chiar dacã un atare comportament nueste în favoarea lor.

A doua presupunere este cã salariile pot influenþa intensitatea cu carepoliticile societãþii au un comportament coruptibil. Este clar cã salariile irealde mici provoacã corupþia, ºi peste un timp conduc la situaþia în care socie-tatea trece cu vederea actele de corupþie. Dacã, la rîndul sãu, societatea tre-ce cu vederea corupþia, cooperarea cu serviciile care ar trebui sã constrîngãlegal corupþia este falimentarã. Acest fapt face ca probabilitatea de a detec-

297

ta ºi a pedepsi corupþia la niveluri înalte sã fie micã. Desigur, nici penali-zãrile nu pot fi extrem de mari, deoarece în cazurile în care ele sînt consi-derate de societate drept �neconcordante cu fapta�, suportul din parteasocietãþii pentru aceste mãsuri este mic ºi deci ineficient.

Sã considerãm (ºi acest lucru este acceptat de majoritatea oamenilor)cã angajaþii guvernului maximalizeazã venitul aºteptat. Pentru aceasta ei ezi-tã între beneficiile obþinute ca urmare a comportamentului de corupþie ºipenalitãþile care li se administreazã în caz cã sînt prinºi ºi pedepsiþi. Acestepenalizãri pot include eliberarea din serviciu (costul suportat de persoanarespectivã este egal cu diferenþa dintre salariile din sectorul privat ºi cel pu-blic al economiei plus mitele cunoscute) ºi alte penalizãri. Într-un modelstatic al acestui fenomen avem urmãtoarea relaþie simplã:

1) ))(()))((1( fWpCPWgCBCPEI −++−=unde EI este venitul aºteptat, P este probabilitatea detectãrii actului decorupþie, care este urmatã de pedeapsã, C este numãrul actelor de corupþie(pentru simplitatea modelului se presupune a fi o variabilã continuã), Wg ºiWp sînt salariile din sectorul public (deci plãtite de guvern) ºi respectiv dinsectorul privat, B este nivelul unei mite (evident cã este vorba de valoareamedie a unei mite), iar prin f notãm celelalte penalizãri sau termenul dedetenþie în penitenciare. Cu excepþia lui C, toate variabilele ºi parametrii luiP(C) se presupun a fi exogene.

Ecuaþia (1) exprimã venitul aºteptat ca o medie ponderatã a venituluicînd corupþia este detectatã ºi cînd ea nu este detectatã. În cazul cîndcorupþia nu este detectatã, venitul este egal cu venitul obþinut din mite, CB,plus salariul guvernului. Cînd corupþia este detectatã, venitul este egal cusalariul din sectorul privat minus penalizãrile f.

În aceastã formulare, politica de salarizare a guvernului are efectasupra corupþiei, deoarece penalizarea include pierderea serviciului. Însãpentru a avea un nivel de corupþie mic nu este necesar de a plãti salariimari, deoarece guvernul poate controla (manipula) P(C) ºi f la propriadorinþã (evident cã este o presupunere a modelului). În sfîrºit, politicade salarizare îºi pierde eficienþa cînd nivelul mitei este mare (vom arãtaacest lucru mai jos).

Modelul de mai sus poate fi generalizat în urmãtoarele direcþii. Prima,este cã probabilitatea de detectare poate fi corelatã negativ cu penalizãrile.De exemplu, cînd societatea considerã cã salariile plãtite în sectorul publical economiei sînt mici, atunci ea nu va considera actele de corupþie aleunor funcþionari ca ceva condamnabil. Prin urmare, aceste acte nu vor fidetectate de sistemul de combatere a corupþiei. Deci societatea nu va cola-bora cu serviciile abilitate pentru combaterea corupþiei. Acelaºi lucru sepoate întîmpla ºi în cazul cînd penalizãrile sînt �injuste� din punctul de ve-

298

dere al societãþii, adicã sînt prea �mari� sau sînt prea �mici�. ProbabilitateaP poate fi de asemenea influenþatã prin intermediul mitelor plãtite celor ceurmãresc curmarea corupþiei.

A doua extindere a modelului este cã dimensiunea mitei, B, poate de-pinde de profitabilitatea mituirii pentru cei ce oferã mitã, poate depinde denivelul de penalizare ºi de probabilitatea detectãrii.

Þinînd cont de aceste consideraþii, obþinem un model mult mai general:

))(,,()),())(,,(1( fWpWpWgfCPWgfPCBWpWgfCPEI −−++−−=În aceastã formulare mult mai generalã, mãrirea penalizãrilor, f, pierde

mult din abilitatea sa de a reduce corupþia, ca rezultat al efectelor sale asu-pra presiunii societãþii (care descreºte), cît ºi asupra nivelului mitelor (carecresc). Al doilea instrument, P, nu mai este sub controlul Guvernului. Sala-riile guvernamentale, Wg, pe de altã parte, au un rol în creºtere, ca urmarea efectului asupra activitãþii de presare a societãþii (care creºte ca urmare acreºterii salariilor) [AG].

Oportunitãþile de colectare a mitelor pot fi uºor modificate în acestcontext printr-o simplã poziþionare cã venitul aºteptat, EI, este maximalizatcu condiþia cã C, numãrul de acte de corupþie la cap de lucrãtor în servicii-le publice, va fi mai mic sau egal cu numãrul oportunitãþilor respective lacap de lucrãtor public, O, care se presupun a fi fixate. Oportunitãþile pot fisau limitate, caz în care C=O, sau nu, în care caz prima derivatã a lui EIîn raport cu C va asigura soluþia pentru C. În aceastã formulare, salariile(probabilitãþile, P, nivelul mitei, B, ºi celelalte penalizãri, f) au un efect asu-pra corupþiei doar dacã oportunitãþile nu sînt limitate, iar oportunitãþile auun efect asupra corupþiei doar dacã ceilalþi factori nu au nici o influenþã.

Sã considerãm acum modelul cînd comportamentul individului nu esteorientat spre optimizarea comportamentului sãu (adicã nu este orientat spremaximizarea veniturilor). Vom considera un model care se bazeazã pe ideeacã muncitorii care nu primesc o platã �cinstitã� (corectã, în acord cu muncadepusã) pot sã-ºi modifice eforturile actuale. Marea majoritate a populaþieieste gata sã renunþe la practicile de corupþie în cazul în care vor fi tratatecorect relativ la munca depusã. Formal, ipoteza de corelaþie dintre �salariulcorect� ºi �efort� poate fi modelat în felul urmãtor:

*)W/)NW((f*)W/I(fe +==unde e reprezintã efortul, I � venitul actual, W* � salariul �cinstit�,

W � salariul plãtit de patron, iar N reprezintã remunerãrile care nu au le-gãturã cu plata în bani pentru munca depusã. În acord cu aceastã teorie,muncitorii îºi ajusteazã eforturile relativ la salariile actuale (de exemplu,prin remunerãrile nebãneºti rezultate din muncã) dacã existã o diferenþã în-tre salariu ºi salariul �echitabil�. Salariul echitabil poate fi determinat prin-tr-un ºir de mecanisme: salariile celor din serviciile de acelaºi tip din cadrul

299

sau din afara organizaþiei, aºteptãrile societãþii, salariul determinat de piaþade muncã, cerinþele de subzistenþã, statutul serviciilor publice etc. în acestcontext, corupþia poate fi înþeleasã ca ceva similar cu o ajustare prin inter-mediul remunerãrilor nebãneºti, N. Cu mici modificãri pentru a reflectacontextul specific de care sîntem interesaþi, aceastã teorie se transformã în:

*)EI/EI(fe =unde EI ºi EI* reprezintã respectiv venitul actual ºi cel dorit.Cu scopul de a compara aceastã teorie cu teoria maximizãrii venitului,

presupunem cã personalul din serviciile publice este penalizat pentrucorupþie cu eliberarea din serviciu (Wg-Wp), oportunitãþile pentru acþiunide corupþie pierdute (CB), ca ºi cu celelalte penalizãri (f). Pentru simplitate,presupunem cã probabilitatea de detectare P(C) este pur ºi simplu produsuldintre numãrul de acte de corupþie (C) ºi probabilitatea de detectare a unuisingur act de corupþie (p). Aceastã presupunere reduce mult din complexita-tea analizei acestui fenomen. Substituind P=pC în ecuaþia (1) obþinem:

).fWp(pC)WgCB)(pC1(EI −++−=Aceastã ecuaþie va servi ca bazã pentru analiza ulterioarã. Prin ipote-

za �salariu corect � corupþie� vom înþelege ipoteza cã muncitorii alegacele niveluri pentru C cu scopul de a realiza egalitatea EI=EI*. Deciavem egalitatea:

.*EI)fWp(pC)WgCB)(pC1(EI =−++−=Soluþia care este obþinutã din ultima ecuaþie pentru C, dupã cum ne

vom convinge, este o funcþie de salariile guvernamentale (adicã salariilefixate de guvern) Wg raportate la venitul corect (cinstit, ca raport dintreefortul depus ºi recompensa materialã obþinutã), EI*. Vom vedea însã cãEI*, B, p, f, Wg ºi Wp pot fi astfel încît sã nu existe soluþie pentru C, ast-fel încît EI = EI*. În cazul în care nu existã soluþie, comportamentulfuncþionarului este în acord cu teoria anunþatã mai sus cã e = f(EI/ EI*).Încorporarea atît a corupþiei, cît ºi a efortului într-un singur model esteîn acord cu faptul intuitiv, acela cã personalul serviciilor publice care nudoreºte, sau nu are posibilitatea de a fura, sau coruperea cãrora nu estesuficient remuneratã se pot angaja în implementarea unei alte strategiide comportament, pentru obþinerea unui serviciu suplimentar la cel debazã etc.

Vom descrie acum implicaþiile exacte ale ipotezei de maximizare a ve-nitului determinatã de ecuaþia )fWp(pC)WgCB)(pC1(EI −++−= ,comparativ cu ipoteza �salariu corect � corupþie� determinatã de ecuaþia

*EIEI =

Sã examinãm ultima egalitate. Avem urmãtorul ºir de relaþii echivalente:

300

*EI)fWp(pC)WgCB)(pC1( =−++− ,

0*

EIpCfpCWppCWgWg2

pBCCB =−−+−+− ,

0*

EIWgC))fWpWg(pB(2

CpB =−+⋅+−−+⋅− .

Ultima relaþie este o ecuaþie pãtratã în raport cu numãrul actelor decorupþie comise, C. Ea ne determinã o funcþie implicitã pentru C, adicã

)*

EI,f,Wp,Wg,p,B(CC = . Dupã cum se ºtie, orice ecuaþie algebricãde gradul 2 are douã soluþii, care pot coincide, care pot fi reale sau carepot fi imaginare (complexe). Sã considerãm discriminantul ei D:

)Wg*

EI(Bp42

)]fWpWg(pB[D −⋅⋅⋅−+−⋅−=În cazul cînd D este nenegativ, avem:

Bp

D)fWpWg(pB

2

1C

⋅−+−−

⋅=

sau

Bp

D)fWpWg(pB

2

1C

⋅++−−

⋅= .

Dupã cum vom vedea mai jos, a doua expresie pentru C înseamnã unnivel al corupþiei mai mare ºi prin urmare ºi cu o probabilitate de detectarea ei mai mare decît în cazul primei expresii pentru C. Aceastã situaþie nueste comodã nici pentru guvern ºi nici pentru lucrãtorii serviciilor publice,deoarece acelaºi nivel de satisfacþie al lucrãtorilor poate fi atins pentru Cmai mic.

Sã presupunem acum cã Wg=EI*. Atunci relaþia

0*

EIWgC))fWpWg(pB(2

CpB =−+⋅+−−+⋅−este echivalentã cu urmãtoarea egalitate:

0C))fWpWg(pB(2

CpB =⋅+−−+⋅− .

Cum soluþia mai micã pentru C este 0 , putem conchide cã corupþiaeste egalã cu zero dacã salariile plãtite de Guvern lucrãtorilor serviciilor publi-ce este egal cu veniturile aºteptate de aceºti lucrãtori.

Sã considerãm din nou relaþia EI=EI*. Deci avem urmãtoarele relaþiiechivalente:

*EI)fWp(pC)WgCB)(pC1( =−++− ,

301

*EI))fWp(WgCB(pC)WgCB( =−−+−− .

Dacã considerãm cã C este pozitiv, iar detectarea cazurilor de corupþieeste costisitoare, i.e. CB+Wq>Wp �f, atunci venitul obþinut în urma actelorde corupþie CB este mai mare decît diferenþa dintre venitul aºteptat (sala-riul corect), EI*, ºi salariul plãtit de guvern, Wg. Acest rezultat se explicãintuitiv prin faptul cã funcþionarii publici implicaþi în activitatea de corupþieîºi acoperã prin venituri suplimentare superioare venitului aºteptat dorit,EI*, cu scopul de a-ºi compensa posibila detectare a actelor de corupþie co-mise, care este legatã de costuri suplimentare precum pierderea serviciuluiºi plata unor amenzi.

Dupã cum este de aºteptat, corupþia creºte o datã cu creºterea EI*. Însãpentru EI* suficient de mare, D este negativ ºi prin urmare nu existã soluþie(adicã soluþia este imaginarã). În aceastã situaþie noi postulãm cã personalulserviciilor publice se angajeazã în anumite acte de corupþie care îi maximizea-zã valoarea aºteptatã, în timp ce se reduce efortul, astfel încît sã fie satisfãcu-tã ecuaþia e = f(EI/ EI*). Presupunerea cã muncitorii la început ajusteazã nu-mãrul de acte de corupþie ºi apoi efortul de muncã respectiv este arbitrarã.

Abilitatea serviciilor publice de a atrage ºi a menþine forþa de muncã laele este modelatã în mod implicit prin presupunerea cã angajaþii din servi-ciul public pot varia efortul de muncã dacã este necesar (angajaþii serviciilorpublice vor varia efortul astfel încît utilitatea personalã obþinutã datoritãserviciului guvernamental sã fie egalã sau mai mare ca utilitatea obþinutãdin sectorul privat).

Este bine cunoscut rolul derivatelor în studiul funcþiilor, iar în cazulnostru, al funcþiei care descrie comportamentul funcþionarului public:

)*

EI,f,Wp,Wg,p,B(CC = .

Douã derivate sînt supuse unui interes deosebit pentru evaluarea empi-ricã a ipotezei despre salariul corect, dupã cum vom vedea: derivata de or-dinul întîi a corupþiei în raport cu salariul guvernamental, ºi derivata de or-dinul întîi a corupþiei în raport cu probabilitatea de detectare. Considerîndderivata lui C în raport cu salariul guvernamental, obþinem:

=

⋅⋅+⋅

⋅−=

dWg

dD

pDBdWg

dC 1

2

11

2

1

( )[ ]

+−⋅++⋅

⋅−= fWpWgpB

D

11

B2

1.

302

Aceastã expresie reprezintã, de asemenea, ºi derivata lui C în raport(Wg-Wp) dacã EI*=Wp, adicã dacã salariul corect este egal cu cel din sec-torul privat, adicã dacã este stabilit conform legilor economiei de piaþã liberã.

Derivata numãrului actelor de corupþie, C, în raport cu probabilitateade detectare a fiecãrui din ele, p, este:

[ ]D

DWgEIpfWpWgpB

pdp

dC −−⋅⋅−+−⋅−⋅=

)(2)]([

2

12

În cazul în care existã o soluþie satisfãcãtoare pentru C, ultima derivatãeste întotdeauna mai mare sau egalã cu zero, contrar faptului care ar fi fostaºteptat. Deci o creºtere a probabilitãþii de detectare duce la o creºtere anumãrului actelor de corupþie. În mod intuitiv, aceasta se explicã prin urmã-torul mecanism. O creºtere a probabilitãþii de detectare, p, reduce venitulaºteptat, EI*, al funcþionarilor publici corupþi. Pentru a-ºi atinge nivelulaºteptat al venitului, EI*, lucrãtorii serviciilor publice trebuie sã se angajezeîntr-un numãr mai mare de acte de corupþie, C.

Acum vom compara soluþia din comportamentul de satisfacere relativla cazul cînd lucrãtorii serviciilor publice aleg corupþia pentru a-ºi maximizavenitul EI.

În cazul în care lucrãtorii cu pricina sînt implicaþi în maximizarea venituluiEI, soluþia pentru C ºi derivatele de ordinul întîi în raport cu salariul guverna-mental, Wg, ºi în raport cu probabilitatea de detectare sînt, respectiv, egale cu:

Bp

)fWpWg(pB

2

1C

⋅+−⋅−⋅= ,

B2

1

dWg

dC

⋅−= ,

2p2

1

dp

dC

⋅

−= .

Putem face trei observaþii. Prima, numãrul de acte de corupþie în mo-delul de satisfacere a utilitãþii este mai mic decît numãrul de acte decorupþie din modelul de maximizare a venitului, pentru orice nivel dat al sa-lariului (cel puþin cînd soluþia existã. În acest sens, oportunitãþile pentruactivitãþi de corupþie rãmîn �neexplorate� în cazul modelului EI=EI*.Rezultatul însoþitor al acestui fapt este cã nivelul salariului, pentru carecorupþia este egalã cu zero, este întotdeauna mai mare în modelul de maxi-mizare decît în modelul de satisfacere a veniturilor.

A doua este cã derivata numãrului de acte de corupþie, C, în raport cusalariul guvernamental este egalã cu derivata în cazul de optimizare minus

303

un termen, care este negativ în cele mai multe circumstanþe (dacã B+p[Wg-Wp+f] este pozitiv). Prin urmare, derivata este mai degrabã negativã decîtîn cazul de optimizare, ceea ce implicã un rol mai mare al politicii de sala-rizare în reducerea corupþiei. Sã observãm, de asemenea, cã derivata estemai micã pentru niveluri de mitã mai mari în ambele modele, ceea ce im-plicã un rol mai mic al politicii de salarizare în cazul mitelor mari.

A treia este cã derivata numãrului de acte de corupþie relativ la proba-bilitatea de detectare este negativã, în contrast cu rezultatul respectiv dinmodelul de satisfacere a utilitãþii unde ea este pozitivã (în cazul cînd eaexistã). Aceasta corespunde înþelegerii intuitive în corespundere cu careagenþii devin mult mai precauþi cînd probabilitatea de detectare este maimare în cazul modelului de maximizare a venitului aºteptat, EI.

Sã examinãm ºi derivatele respective ale numãrului actelor de corupþie,C, în raport cu dimensiunea mitei, B. Avem, în cazul modelului de satisfa-cere a venitului aºteptat, EI=EI*, cã:

++−+

−−+−−⋅−⋅= DfWpWgp

D

WgEIpfWpWgpBB

pBdB

dC)(

)*(2)()(22

1

În cazul modelului de maximizare a venitului aºteptat, EI, avem:

2B

fWpWg

dB

dC +−= .

Din valorile obþinute pentru expresia dC/dB, putem trage urmãtoareleconcluzii. În cazul modelului de maximizare a venitului aºteptat, EI, com-portamentul funcþionarului public nu depinde de probabilitatea de de-tectare a actului de corupþie, p. În cazul în care dimensiunea mitei, B, tindesã fie foarte mare, atunci dC/dB=0, adicã funcþionarul cu pricina va reducela zero numãrul actelor sale de corupþie, deci acest comportament va fiunul de excepþie. În cazul modelului EI=EI*, numãrul actelor de corupþie,C, relativ la dimensiunea mitei, B, adicã dC/dB, depinde invers proporþionalde probabilitatea de detectare a actelor individuale de corupþie. Iar în cazulîn care dimensiunea mitei, B, este foarte mare, avem cã dC/dB=-1/2p. Deciîn cazul mitelor mari, dC/dB este invers ºi negativ corelatã cu probabilitateade detectare a actelor individuale de corupþie, p.

Cu ajutorul unor desene putem ilustra mai bine diferenþele dintre mo-dele. Figura 1 ilustreazã relaþia dintre valoarea aºteptatã ºi numãrul actelorde corupþie pentru diferite niveluri ale salariilor. Deci pe desen sînt prezen-tate graficele EI-1, EI-2, EI-3, EI-4 ºi EI*. În acest model avem cãEI*=150, p=0,05, B=20, f=200 ºi Wp=150. Graficelor menþionate mai susle corespunde un nivel al salariului plãtit de guvern, Wg, care este egal, res-pectiv, cu 40, 80, 140, 280. Ambele soluþii, atît cea a modelului de optimiza-

304

re (maximizare) a venitului (O), cît ºi cea a modelului de satisfacere autilitãþii (S) (atingerea nivelului venitului aºteptat, EI*, este scopul persona-lului public ºi este indicat printr-o linie orizontalã) sînt prezentate pe grafic.Soluþia modelului de satisfacere a utilitãþii corespunde primului punct deintersecþie dintre linia orizontalã a venitului aºteptat ºi funcþia care traseazãvenitul aºteptat ca funcþie de corupþie. Al doilea punct de intersecþie impli-cã mai multã corupþie ºi un venit aºteptat mai mic ca în cazul soluþiei mo-

305

delului de optimizare, ºi, prin urmare, este neacceptatã. Sã observãm cãpentru venituri mai mici nu existã nici o soluþie a modelului de satisfacere autilitãþii cum linia valorii scop aºteptate EI* nu intersecteazã curbele venituluiaºteptat. În acest caz corupþia va fi egalã cu nivelul ales cînd se maximizeazãvenitul aºteptat, ºi efortul depus va fi mai mic decît este normal sã fie.

În mod similar, obþinem figura 2, în care este reprezentatã situaþia des-crisã mai sus, dar pentru un nivel mai mare al mitei.

Figura 3 ºi 4 ilustreazã relaþia dintre numãrul de acte de corupþie ºi sa-lariul lucrãtorilor serviciului public în cazul în care dimensiunea mitei estemicã, B=20, ºi, respectiv, mare, B=100. În ambele modele se presupune cãprobabilitatea de detectare ºi de pedepsire a unui act individual de corupþieeste egal cu 5 procente, cã penalizãrile constau din eliberarea din serviciu,pierderea mitelor viitoare ºi penalizãri suplimentare de 150, cã în sectorulprivat salariul este egal cu 100, iar venitul dorit aºteptat este egal cu 150.Primul desen din figurã prezintã situaþia cînd dimensiunea mitei este micã(nivelul mitei este 20). Coeficientul unghiular al curbei corespunzãtoare mo-delului de satisfacere (curba întreruptã) este mai mare decît coeficientul un-ghiular al curbei corespunzãtoare modelului de optimizare pentru salarii su-ficient de mari pentru ca venitul dorit aºteptat sã fie atins. În cazul salariilormici (cînd venitul dorit aºteptat nu poate fi atins) venitul modelului de satisfa-cere este egalã cu soluþia modelului de optimizare. Corupþia este eradicatã încazul în care salariile guvernamentale sînt egale cu 350 sub curba de nivel amodelului de optimizare ºi cu 150 sub curba de nivel a modelului de opti-

306

mizare. În desenul de mai jos este arãtatã situaþia unde nivelul mitei estemare (un nivel egal cu 100). Eradicarea corupþiei necesitã ca salariile guver-namentale sã creascã la 1950 în cazul cînd muncitorii optimizeazã venitulcomparativ cu 150, cînd muncitorii îºi satisfac utilitatea (cu o probabilitatede detectare de 20 procente aceste cifre sînt cu 435 mai jos de curba strate-giei de optimizare).

Deci figurile 3 ºi 4 ne aratã clar cã numãrul actelor de corupþie, C,scade o datã cu creºterea salariului plãtit de guvern funcþionarilor publici,Wg. Cînd dimensiunea mitei, B, este micã (figura 3) aceastã descreºtereeste esenþial mai înceatã în cazul modelului de optimizare (maximizare) avenitului (vezi graficul funcþiei respective C=Co[Wg]) decît în cazul mode-lului de satisfacere a venitului aºteptat, EI=EI* (vezi graficul funcþiei res-pective C=Cs[Wg]). În cazul dimensiunii mari a mitei, B, descreºterea areloc aproximativ cu aceeaºi vitezã, deoarece coeficienþii unghiulari sîntaproximativ egali, dar nivelul de corupþie, C, în cazul modelului de satisfa-cere a venitului aºteptat dat, EI*=EI, este esenþial mai mic.

Analiza de mai sus a corelaþiei dintre nivelul salariului plãtit de guvernfuncþionarilor publici ºi nivelul corupþiei ne conduce la urmãtoarele concluzii.

Pentru ambele modele este adevãratã:Concluzia 1. Corupþia este negativ corelatã cu salariul lucrãtorilor din

serviciul public ºi corelatã cu salariile din sectorul privat.Dacã este adevãratã ipoteza relativ la salariul corect atunci este ade-

vãratã:Concluzia 2. Corupþia dispare cînd salariile plãtite de Guvern sînt egale

cu salariile corecte, adicã cu venitul aºteptat, EI*, (ceea ce se considerã cãnu poate fi de mai mult de douã pînã la trei ori mai mare decît salariile dinsectorul privat).

307

Concluzia 3. Cînd salariile sînt suficient de mari (astfel încît existã osoluþie a modelului de satisfacere a utilitãþii, EI=EI*), o probabilitate maimare de detectare ºi de pedepsire este asociatã cu un nivel mai înalt alcorupþiei, nu cu un nivel mai jos al corupþiei.

În cazul modelului de optimizare (maximizare) este adevãratã:Concluzia 4. Cînd mediul de activitate al personalului din serviciile pu-

blice este caracterizat printr-un nivel înalt al mitelor, B, ºi/sau printr-o pro-babilitate micã de detectare a actelor de corupþie, p, ºi de pedepsire, f,atunci salariul, Wg, al cãrui nivel garanteazã dispariþia corupþiei este defoarte multe ori mai mare decît salariul din sectorul privat, Wp.

Concluzia 5. O probabilitate mai mare de detectare este asociatã cu unnivel mai mic al corupþiei.

Din deducþiile de mai sus se poate trage un sfat pentru urmãtorul com-portament raþional al guvernului. Guvernul prin sistemul de organizare alsocietãþii trebuie sã tindã ca comportamentul funcþionarilor publici sã fie înconcordanþã cu modelul de satisfacere a venitului aºteptat, EI*, ºi nu sã sti-muleze un comportament orientat spre maximizarea venitului aºteptat, EI.Acest fapt poate fi atins prin anumite mãsuri nelegate de plata, în mod ne-cesar, a unui salariu mai mare.

Dar cea mai importantã concluzie a analizei efectuate esteConcluzia 6. În ambele modele o probabilitate înaltã de detectare a

corupþiei garanteazã excluderea corupþiei din viaþa socialã.Pentru ca rezultatul concluziei 6 sã poatã fi aplicat în practicã este ne-

cesar un sistem de mãsuri de organizare a societãþii (nu numai aautoritãþilor publice), care este descris pe scurt în capitolul urmãtor.

STABILIREA UNUI SISTEM NAÞIONALDE INTEGRITATE

Termenul de sistem naþional de integritate este utilizat de organizaþianonguvernamentalã internaþionalã cu sediul în Republica Federativã Ger-manã �Transparency International� în documentele sale ºi prin autorii care-ifurnizeazã materiale publicistice. Printr-un sistem naþional de integritate seînþelege deci un sistem de mãsuri luate de societate cu scopul de a-ºi asigu-ra integritatea moralã, politicã, socialã, economicã pe termen scurt, mediu ºilung. Scopul de bazã al unui sistem naþional de integritate este de a facecorupþia incomodã, în primul rînd, din punct de vedere economic ºi, apoi, dinpunct de vedere politic (politicul este în mare parte determinat de economic).Este vorba de a promova un sistem de mãsuri în societate care ar face ca ori-ce acþiune de corupþie sã fie asociatã cu �riscuri mari� ºi sã fie, de asemenea,asociatã cu o �ratã micã a venitului�. Avînd în vedere aceastã strategie, este

308

clar cã un sistem naþional de integritate urmãreºte prevenirea actului decorupþie în prima sa manifestare, deoarece apoi corupþia riscã sã devinã siste-maticã. Din aceastã cauzã aceastã strategie este orientatã, în primul rînd, spremodificarea sistemului de funcþionare a societãþii ºi apoi spre condamnareapersoanelor individuale, implicate în cazuri concrete de corupþie.

Experienþa internaþionalã de combatere a corupþiei scoate la ivealã ur-mãtoarele probleme:

(i) limitele puterii centrale superioare în stat: o nouã administraþie poa-te ºi doreºte sã combatã corupþia în mod eficient, dar ea, de regulã,moºteneºte o birocraþie coruptã care împiedicã eforturile de schimbare alenoii administraþii;

(ii) lipsa obligaþiilor faþã de societate a noii administraþii: fãrã o obliga-tivitate demonstratã de a fi lideri în lupta cu corupþia existã un deficit deautoritate moralã pentru a respecta legile ºi a pedepsi persoanele coruptedin rîndul birocraþiei;

(iii) promisiunile peste mãsurã de ambiþioase care conduc la aºteptãriireale ºi nerealizabile ºi, ca urmare, o pierdere a încrederii societãþii;

(iv) reformele care sînt prea �mãrunþite� (teoria paºilor mici ºi siguri),dar care sînt necoordonate: nimeni nu rãspunde concret de reformele con-cepute ºi realizate ºi nimeni nu urmãreºte ca aceste reforme sã fie imple-mentate ºi asigurate la o datã fixatã din timp;

(v) reformele care se bazeazã prea mult pe lege sau se bazeazã preamult pe constrîngere (aceasta din urmã conduce, de regulã, la represiuni, laabuz de constrîngere cu forþa ºi la pericolul corupþiei ulterioare);

(vi) reformele care îi privesc doar pe cei de sus ºi accentueazã doar�defectele mici� dacã legea este aplicatã incorect, neechitabil ºi neuniform.Drept rezultat, guvernanþii nu mai posedã nici o legitimitate ºi nu mai potfrîna în nici un fel corupþia;

(vii) imposibilitatea stabilirii unui mecanism instituþionalizat care arsupravieþui liderilor reformelor; ºi

(viii) imposibilitatea guvernului de a atrage persoanele cele mai bunepentru a asista procesul de reforme din partea societãþii civile ºi din parteasectorului privat al economiei.

Strategiile de luptã cu corupþia diferã de la o þarã la alta, dar politicade combatere a corupþiei peste tot în lume implicã unul sau mai mulþi pilo-ni de bazã ºi anume:

� strategiile de anticorupþie din cadrul sectorului public;� existenþa agenþiilor de supraveghere;� participarea populaþiei la procesul democratic din þarã;� cunoaºterea de cãtre populaþie a rolului societãþii civile;� posibilitatea de a verifica procedurile judiciare (de a cunoaºte cum

se iau deciziile judiciare);

309

� modul de funcþionare a mass-media;� sectorul privat ºi companiile internaþionale;� cooperarea internaþionalã.Aceºti stîlpi sînt interdependenþi. Dacã unul din ei este mai slab, atunci

greutatea cade pe ceilalþi. Dacã cîþiva sînt slabi, atunci ideea de dezvoltaredurabilã a societãþii nu mai este susþinutã ºi ea poate da faliment. Un sistemnaþional de integritate este axat pe identificarea golurilor ºi punctelor fortedin cadrul pilonilor de susþinere menþionaþi mai sus pentru promovarea uneilupte eficiente cu corupþia. Acest sistem se bazeazã ºi pe identificarea catali-zatorilor care ar îmbunãtãþi munca guvernului, a societãþii civile, a donatorilorpentru fortificarea construcþiilor instituþionale de luptã contra corupþiei.

BIBLIOGRAFIE

[VT98] Vito, Tanzi, Corruption Arround the Would Causes, Consequences, Scopeand Cure în IMF Staff Papers, vol. 95, nr. 4, 1998, p. 559 - 594.

[LSP] Langseth, P., Stapenhurst, R., Pope, J., The Role of National IntegritzSystem in Fighting Corruption în EDI Working Paper, 1997, p. 43

[GK] Gray, C.W., Kaufmann, D., Corruption and Development în Finance andDevelopment, March, 1998, p. 7 - 10.

[BP] Bardhan, Pranab, 1997, Corruption and Development: A Review of Issues,în Journal of Economic Literature, vol. 35 (septembrie), p. 1320-1346.

[MP] Mauro Paolo, 1995. Corruption and Growth, în Quarterly Journal of Eco-nomics, 109: 681-712.

[WR] Wade, Robert, 1982. The System of Administrative and Political Corrup-tion: Canal Irrigation in South India, în Journal of Development Studies 18: 287�327.

[|RS] Rubin, S.J., 1982. International Aspects of the Control of Illicit payments,în Syracuse Journal of International Law and Governance 9:315�321.

[FR] First Report of the Committee on Standards in Public Life, London,HMSO, 1995.

[QS] Quah, S.T., Singapore�s Experience in Curbing Corruption, în cartea Politi-cal Corruption: A Source Book, editori: Arnold J. Heidenheimer et al, 1989, p. 848-849.

[MP] Mauro, Paolo, Corruption and Growth, în Quarterly Journal of Economics,1995, vol. 110, p. 681 - 712.

[KD] Kaufmann, Daniel, Corruption: Some Myths and Facts, Foreign Policy,Summer, 1997, p. 114 - 131.

[TV] Tanzi, Vito, Government Role and the Efficiency of Policy Instruments, înIMF Working Paper, 95/100 (Washington: International Monetary Fund).

[LV] Lui, Francis, An Equilibrium Queuing Model Of Bribary, în Journal of Poli-tical Economy, 1985, August, 93(4), p. 760 � 781.

[HS] Huntington, Samuel P., Political Order in Changing Society, New Haven:Yale University Press, 1968.

310

[BCRT] Bliss Christopher & Rafael Di Tella, Does Competition Kill Corup-tion?, în Journal Of Political Economy, 1997, December, 5 (107), p. 1001 - 1023.

[RAS] Rose-Ackerman, Susan, The Economics of Corruption, 1975, în Journalof Public Economics, June.

[SARV] Shleifer Andrei & Robert W. Vishny, Corruption, 1993, în QuarterlyJournal Of Economics, 108, p. 599 - 617.

[AG] Akerlof, George A., Labour Contracts ac Partial Gift Exchange, în Quar-terly Journal of Economics, 97, p. 543 - 569.

311

EVOLUÞIA CORUPÞIEI

ÎN MOLDOVA MEDIEVALÃ

Ion Gumenâi, lector supe-rior, doctor în istorieFacultatea de Istorie USEMVirgil Pâslariuc, lectorFacultatea de Istorie USEM

INTRODUCERE

Corupþia este un fenomen istoric prin excelenþã, indisolubil legat deexistenþa acelei forme de organizare socialã care este statul ºi poate fi înþelesdoar prin intermediul unui discurs istoric1.

Fenomenul corupþional este unul ce poate fi reconstituit din punct devedere istoric din momentul apariþiei statalitãþii — în cazul nostru al celeimoldoveneºti — adicã începînd cu epoca medievalã. De aceea, cercetareafenomenului corupþiei în dimensiunea sa sincronicã ºi diacronicã ne-ar per-mite înþelegerea genezei sale, structurii ºi modului de funcþionare în statulmedieval moldovenesc. Importanþa unui astfel de demers rezidã în faptul cãmulte din elementele componente ale fenomenului în discuþie ºi mecanisme-le de funcþionare nu dispar o datã cu trecerea la statul de tip modern ci,fiind foarte maleabile, îºi continuã existenþa, adaptîndu-se la cerinþele tim-pului. Pornind de la accepþiunea generalã a termenului de corupþie, care în-seamnã o abatere de la moralitate, cinste, corectitudine ºi datorie putemspune cã acest fenomen vizeazã mai mult domeniul eticii ºi pe cel almentalitãþilor.

Înainte de a trece la analizarea fenomenului în discuþie, trebuie sã atra-gem în mod obligatoriu atenþia asupra specificului culturii ºi civilizaþiei me-dievale. În orice cercetare, istoricul este obligat sã þinã cont de faptul cã oa-menii de atunci aveau altã concepþie asupra lumii (weltanschaung,

1 Evident, aceastã afirmaþie nu trebuie vãzutã în nici un caz ca o justificare a existenþei ºidãinuirii fenomenului, ci este o constatare rezultatã din cercetarea mecanismelor funcþionãriiacestuia.

312

ìèðîâîççðåíèå), alt sistem de valori, alt tip de sensibilitate, o mentalitate di-feritã de cea a omului contemporan, iar linia imaginarã care trasa hotaruldintre bine ºi rãu, moral ºi imoral, admisibil ºi interzis nu coincidea, era de-plasatã faþã de cea pe care o avem noi. Ignorarea acestei alteritãþi2 poateduce (ºi din pãcate a dus ºi duce) la anacronism, la nepotrivirea ºi confuziadintre fapte prin introducerea în prezentarea unei epoci a unor trãsãturispecifice din altã epocã3. Din aceastã cauzã istoricul nu are dreptul sã jude-ce, ci doar sã explice fenomenele, cãci judecãþile sale de valoare nu vorcoincide ce cele din epoca descrisã de el. De acest deziderat ne vom condu-ce ºi noi în studiul de faþã.

Pentru a ilustra cele afirmate mai sus vom aduce ca exemplu atitudineamedievalilor faþã de falsurile documentare. În acea perioadã documenteletrebuiau sã consfinþeascã niºte adevãruri supreme, adicã Justiþia Supremã.Realitatea însã nu coincidea totdeauna cu imaginea idealã proiectatã faþã detrecut, cu alte cuvinte nu totdeauna realitatea era aºa cum ºi-o doreau. Deaici ºi apare unul din paradoxurile (din perspectiva logicii contemporane)Evului Mediu: în epoca în care minciuna era una din pãcatele fundamenta-le, cãlugãrii ori diverºi laici medievali inventau, falsificau niºte danii carelipseau, dar în care credeau sincer cã ar fi existat cîndva4. Prin urmare, serestabilea o dreptate. „Minciuna evlavioasã“ (pia fraus), se arãta astfel lipsi-tã de orice aviditate. Profundul respect faþã de trecut îi fãcea pe oamenisincer sã creadã în ceea ce trebuia sã fie, nu în ceea ce era în realitate5.Multitudinea cazurilor de acest gen l-a fãcut pe unul dintre istoricii fenome-nului sã exclame cã „falsificatorii“ de acte ilustreazã cel mai bine „spiritulvremii“ din acea epocã6.

Nu a fost o excepþie de la aceastã regulã nici Moldova. Este celebrulcaz al aºa-numitelor „falsuri basarabene“7. La sfîrºitul secolului al XVIII-lea, dar mai ales în secolul al XIX-lea apar o serie de danii sau întãrituri

2 Florin Marcu, Constantin Maneca, Dicþionar de neologisme, Bucureºti, Ed. Academiei, 1978,sub voce: alteritate: existenþa, fiinþa privitã din punct de vedere diferit de ea însãºi. Un neo-logism introdus recent din francezã (l’ altérité), care vizeazã imaginea celuilalt. De aici s-adezvoltat ºi o disciplinã nouã în cadrul antropologiei culturale — imagologia, v. Tzvetan To-dorov, L’ Image de l’autre, Paris, Gallimard, 1989.3 Marele istoric francez Lucien Febvre scria cã un anacronism este sã-þi imaginezi cã IuliusCezar ar fi fost asasinat cu un „brauning“ sau pe zeul Marte înarmat cu o mitralierã.4 Exemplul clasic este al aºa-numitului „Dar al lui Constantin“, un document dat în numeleîmpãratului Constantin cel Mare, care ar fi dat episcopilor romani o autoritate supremã faþãde principii laici. Dar de aceasta s-au folosit din plin ºi laicii, vezi, À.ß. Ãóðåîè÷,Êàòåãîðèè ñðåäíåâåêîâîé êóëüòóðû, Ìîñêâà, Èñêóññòâî, 1984, p. 190.5 Marc Bloch, Societatea feudalã, Cluj, 1995.6 H. Fuhrmann, Die Fälschungen im Mittelalter. Überlegungen zum mittelalterlichen Wahrheits-begriff, în Historische Zeitschrift, nr. 93, 1967, apud À.ß. Ãóðåîè÷, loc. cit.7 Acestea au fost catalogate ºi tipologizate în Documenta Romaniae Historica, seria A, Mol-dova, vol. II, Bucureºti, 1976, Ed. Academiei, p. 414-460.

313

emise, chipurile, de cancelariile unor iluºtri domni ai Þãrii Moldovei,beneficiarii cãrora erau mai ales niºte mazili din partea esticã a Moldovei.Fenomenul poate fi explicat doar din perspectiva mentalitãþilor. Comanda-tarii unor asemenea acte erau siguri de justeþea cauzei lor, crezînd sincercã reparã un adevãr istoric. Ei au fost descendenþii unor familii nobiliare,dar care pe parcurs au cãzut într-o stare socialã inferioarã (mazâli). Dinaceastã cauzã este foarte greu sã etichetezi aceste manifestãri ca uzurpa-rea unor drepturi.

Mai mult decît atît, ceea ce astãzi considerãm drept unele manifestãriale corupþiei, în Evul Mediu se prezenta ca o normã, adesea consfinþitã printradiþie (de ex., spiritul de clan, numit astãzi oarecum impropriu „cume-trism“, traficul de influenþã etc.). De aceea, este necesarã o nuanþare a fe-nomenului studiat, precum ºi stabilirea cadrului ºi a condiþiilor istorice încare acesta ºi-a fãcut apariþia.

Se ºtie cã în prezent corupþia ºi traficul de influenþã se prezintã nudoar ca o ameninþare a societãþilor ºi statelor mai puþin perfecte la nivelinstituþional, dar ºi pentru statele democratice dezvoltate8. Conformdefiniþiei în general acceptate, „a fi corupt înseamnã a utiliza direct sau in-direct puterea politicã sau administrativã în afara cîmpului ei legitim, pentrua-þi procura avantaje în bani sau în bunuri, distribuindu-le la rîndu-þi priete-nilor, rudelor, partizanilor sau oamenilor de încredere“9. Evident, în oricecod penal existã stipulãri concrete a acestui fenomen, pentru a fi operabil înpracticã, dar deosebirile nu constituie variaþiuni prea semnificative de ladefiniþia prezentatã mai sus.

Istoria corupþiei, cum am arãtat mai sus, nu poate fi detaºatã în nici uncaz de istoria statului ºi al dreptului. Însuºi cuvîntul corupþie din punct devedere etimologic descinde din latinescul corrumpere ce are la bazã verbulrupere, a rupe10.

Orice tip de stat funcþioneazã bazîndu-se pe legi, care pot fi codificatefie în scris (jus scripta), fie pe sisteme întemeiate pe tradiþie, nescrise (jusnonscripta). Acest din urmã caz este valabil mai ales pentru statul medievalmoldovenesc11. Se ºtie cã la începuturile statului nostru, funcþionareainstituþiilor sale era asiguratã de legea pãmîntului sau legea þãrii, cunoscutã

8 V. lucrarea de referinþã a lui Jean-François Revel, Revirimentul democraþiei, Bucureºti, Hu-manitas, 1995, p. 359-379. În acest capitol, distinsul filozof francez face o analizã pertinentãa caracterului instituþional al corupþiei în statele dezvoltate.9 Ibidem, p. 342.10 Ruptura era vãzutã de cãtre latini ca un act ce este opus celui de a lega (legere), la baza cãruiastã termenul de lege, legãmînt, deci un act ce vine în contradicþie cu spiritul legii.11 Pentru constituirea vechiului drept românesc, v. mai ales I.D. Condurachi, Formarea ve-chiului drept românesc nescris (Obiceiul pãmîntului), Extras, Braºov, Cartea Româneascã1935; Val.Al. Georgescu, „Jus Valachicum“, Extinderea ºi instituþiile lui, în Istoria dreptului ro-mânesc, vol. I, sub. red. lui Vl. Hanga, Bucureºti, Ed. Academiei, 1980; vezi ºi lucrarea lui

314

în documentele externe ca Jus Valachicun. Iar acest drept consuetudinar12,sub forma de Lege a þãrii ºi-a pãstrat un rol predominant ºi dupã ce, prineforturile clasei politice s-a produs o sistematizare ºi unificare a legislaþiei,prin întocmirea unor „Pravile“ sau „Legi“13. Istoricii dreptului românesc auevidenþiat faptul cã în Evul Mediu au fost utilizate mai multe sisteme dedrept, deosebite dupã structura lor istorico-politicã generalã (obicei, dreptdomnesc; drept bizantin receptat, atît canonic, cît ºi cel laic ori dreptulsuzeranitãþii, adicã al Porþii) sau dupã stãrile sociale14.

În ceea ce priveºte analiza completã a fenomenului corupþiei, trebuiesã precizãm de la bun început cã existã diferenþe substanþiale întreaccepþiunea dreptului în Evul Mediu ºi în statul de tip modern. Se ºtie cãsocietatea medievalã nu se întemeia pe libertate (în sensul contemporan alcuvîntului), ci pe supunere, nu pe egalitatea în drepturi, ci pe ierarhie15.Însuºi termenul de privilegiu, care constituie o adevãratã „placa turnantã“ alegislaþiei medievale, derivã din lex privata, adicã fragmentarea ºi ierarhiza-rea drepturilor ºi obligaþiilor în funcþie de locul ºi rolul individului sau alunei categorii sociale în stat16. Fenomen valabil ºi pentru realitãþile medieva-le moldoveneºti17.

Atunci cînd vorbim despre corupþie avem în vedere înainte de toate oinfracþiune18. În Evul Mediu acestea se împãrþeau în infracþiuni publice ºiprivate.19 Delictul corupþiei putea fi calificat drept unul public, ce se refereala raporturile cu domnia, deci cu statul, deoarece domnul þãrii, conformuzanþelor vremii, simboliza autoritatea supremã ºi constituia o sursã impor-tantã a legii; a doua categorie se referea la litigiile particulare. Mai existã

M. Bloch, Societatea feudalã, vol. II, Clasele ºi cîrmuirea oamenilor, Cluj-Napoca, Dacia 1998,p. 98-112 în care s-au dezbãtut caracteristicile generale ale regimului judiciar medieval.12 Vezi Dicþionarul Explicativ al Limbii Române, ediþia a II-a, Bucureºti, 1998, sub voce: con-suetudinar — nescris, dar consacrat prin uz, prin datinã, cutumiar.13 Al. Grecu (P.P. Panaitescu), Începuturile dreptului scris în limba românã, în Studii, 1954, nr.4., p. 215-228.14 V. Valentin, Al. Georgescu, Preemþiunea în istoria dreptului românesc. Dreptul de protimisisîn Þara Româneascã ºi Moldova, Bucureºti, Ed. Academiei, 1965, p. 31.15 Idem, Instituþiile statelor româneºti de-sine-stãtãtoare, în vol. Constituirea statelor feudaleromâneºti, Bucureºti, Ed. Academiei, 1980, p. 210.16 În Þara Moldovei s-a receptat termenul de privilia, venit probabil pe filierã lituanianã, veziInstituþii feudale din Þãrile Române,, Bucureºti, Ed. Academiei, 1988 (sub voce: privilegiu).17 V.I. Nistor, Clasele sociale în Moldova ºi privilegiile lor, în Analele Academiei Române. Me-moriile secþiunii istorice, s. 3, tom XXVI, 1943-1944 (Extras).18 Termenul dat în dicþionare nu vizeazã caracterul infracþional al corupþiei, ci se raporteazãmai mult la aspectul „etic“ al problemei: corupþia este o deviere de la normele morale, casinonim mai degrabã putînd fi ales termenul de „depravare“. Or, fenomenul în cauzã nu vi-zeazã doar anumite convenienþe de ordin moral, ci unul cu caracter incriminatoriu, legal.19 A. Cazacu, Viaþa feudalã în Þara Româneascã ºi Moldova, Bucureºti, Ed. ªtiinþificã, 1957,p. 466.

315

totuºi ºi o categorie de infracþiuni aparte care vizau infracþiunile împotrivamoralei publice. Iniþial, ele se aflau în competenþa autoritãþilor ecleziastice,pentru ca ulterior domnia sã-ºi aroge dreptul de intervenþie în asemenea ca-zuri, dîndu-le un caracter de publicitate 20.

Prioritatea lucrãrii de faþã va fi sã urmãreascã evoluþia fenomenului înperioada de trecere de la medieval la modernitate, adicã în epoca fanariotã,atunci cînd corupþia s-a manifestat în mod plenar. De asemenea, aceastãepocã este mai abundentã în izvoare, fapt care ne permite sã conturãm cuun grad mai mare de precizie dimensiunile fenomenului. Cu toate acestea,ºi pînã la constituirea regimului fanariot, în secolele XIV-XVII, au existatniºte fenomene care, respectînd proporþiile, puteau fi încadrate la capitolulcorupþie ºi care s-au perpetuat în perioada urmãtoare.

CAPITOLUL I

Surse ºi manifestãri ale corupþiei în Moldovasecolelor XIV-XVII

Sursa principalã a corupþiei în acea perioadã l-a constituit obiceiul, largrãspîndit în justiþia medievalã, rãscumpãrãrii pedepsei, în terminologia juri-dicã modernã numit compoziþie. Aceastã cutumã se numea la noi fie gloabã,fie duºegubinã, ceea ce corespundea latinescului poena pacis, germaniculuiwehrgeld sau rusescului âèðà21. Obiceiul a fost atestat documentar încã înprimul secol al existenþei statului22, fiind preluat, fãrã îndoialã, din cadrulobºtii þãrãneºti23. Ulterior, sistemul compoziþiilor a devenit predominant,transformîndu-se într-o veritabilã sursã de venituri, atît pentru domni, cît ºipentru diverºii funcþionari ai statului.

Fiscalizarea treptatã a economiei ºi, respectiv, a întregii societãþimoldoveneºti dupã a doua jumãtate a secolului al XVI-lea, se prezintã ca oconsecinþã fireascã a agravãrii dominaþiei otomane24, dublatã de o elemen-tarã lãcomie de bani din partea oficialilor, creîndu-se astfel condiþii obiecti-ve ca dreptul de judecatã sã se altereze simþitor. Cu alte cuvinte, s-a produsºi fiscalizarea dreptului: pentru o anumitã sumã de bani puteai rãscumpãraorice pedeapsã. Important este sã menþionãm faptul cã în acest caz benefi-

20 Ibidem, p. 469.21 Ibidem.22 Vezi spre exemplu, documentul din 1432, de la Iliaº Vodã, în care se rezolvã litigiul întreboierii Giurgiu ºi Iliaº: M. Costãchescu, Documente moldoveneºti înainte de ªtefan cel Mare,vol. I, Iaºi, Tipografia Viaþa Româneascã, 1931, p. 327.23 V. Instituþii feudale..., (sub voce: gloabã, duºegubinã).24 V. Bogdan Murgescu, Circulaþia monetarã în Þãrile Române în secolul al XVI-lea, Bucureºti,Ed. Academiei, 1996.

316

cia nu doar partea pãgubitã, ci ºi judecãtorii (domnul sau alþi funcþionariabilitaþi în materie judiciarã) care primeau un procent din compoziþie. Iardrept rezultat s-a ajuns la situaþia în care alte decizii judiciare (privaþiuneade libertate ori pedeapsa capitalã spre exemplu) tindeau sã fie folosite totmai rar din cauza „nerentabilitãþii“ lor, în sensul cã nimeni nu cîºtiga nimicdin punct de vedere financiar.

Un alt domeniu în care corupþia de asemenea se putea manifesta eralegat de politica imunitãþilor. Este vorba despre dreptul acordat de cãtredomnie, în virtutea dreptului de dominium eminens, stãpînitor suprem alþãrii25, unor persoane fizice sau juridice (feudali, mãnãstiri, oraºe) de a jude-ca anumite diferende, fãrã intervenþia unor agenþi ai statului, precum ºiacordarea unor facilitãþi de ordin fiscal, cum ar fi perceperea desinestãtãtoa-re a unor impozite, cedarea veniturilor, scutiri de impozite ºi de dãriº.a.m.d.26. Pentru obþinerea acestor privilegii adesea se apela la mituireaunor funcþionari publici. Cel mei relevant în aceastã privinþã este cazul luiNicolae Buhuº, mare logofãt care, dupã cum ne relateazã un document din14 iulie 1666, a luat ca mitã de la un locuitor o jumãtate de moarã pentrufaptul cã l-a scutit de trei dajdii27 ºi l-a ras din catastif28. De asemenea, ºimarele vistiernic Iordache Ruset a „prestat cãtre populaþie“ astfel de servi-cii, aºa cum ne indicã actul din 4 iunie 169129. Cazuri de acestea erau multi-ple30. Cu toate acestea, practicile de scoatere de la bir31, contra unei remu-nerãri, oricît ar pãrea de straniu, nu erau considerate în epocã ilicite, deoa-rece acestea erau menþionate deschis în actele cancelariei32! Este tocmai ca-zul ce vizeazã mentalitatea epocii asupra cãreia am stãruit în partea intro-ductivã. Explicaþia acestui fapt rezidã în specificul politicii fiscale a timpului,care, se ºtie, era una colectivã, de aici rezulta ºi posibilitatea de manevrã alagenþilor fiscului.

Pe de altã parte, cãtre sfîrºitul secolului al XVI-lea are loc treptata în-locuire a regimului de imunitãþi cu unul de scutiri, efectuat într-un mod ar-bitrar sau, mai bine zis, preferenþial. Astfel, vom observa tendinþa de a eli-

25 Arion, D.C., Încercare asupra dominiului eminent din Principatele Munteniei ºi Moldovei însecolele XIV ºi XV, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, Lumina, 1931, p. 12-24.26 V. Costãchel, Les immunités dans les principautés roumaines aux XIV et XV siècles,Bucureºti, Ed. Academiei, 1947.27 Nume generic dat unor impozite fie în naturã, fie în bani faþã de domni sau feudali.28 G. Ghibãnescu, Surete ºi izvoade, vol. IV, Iaºi-Huºi, Tipografia Dacia, 1906-1933, p. 41.29 N. Iorga, Studii ºi documente, vol. VII, Bucureºti, Socec, 1904, p. 323.30 Pentru aceasta vezi studiul lui N. Grigoraº, Abuzurile ºi corupþia membrilor aparatului destat feudal din Moldova (sec. XV-XVIII), Iaºi, 1971 (extras).31 Pentru acest aspect, vezi studiul lui Damaschin Mioc, Scoaterile de la bir, în SMIM, II,p. 76-81.32 Pentru aceasta vezi N. Stoicescu, Sfatul domnesc ºi marii dregãtori din Þara Româneascã ºiMoldova, Bucureºti, Ed. Academiei, 1968.

317

bera de povara obligaþiilor fiscale mai ales a proprietãþilor unor membri saurude ale familiei domnitoare sau ale urmaºilor unor foºti domni33.

Acest aspect poate constitui ºi el o temã de o cercetare aparte. Infiltra-rea unor rude ale domnului în aparatul de stat, cu toate beneficiile de ordinpolitic ºi material inerente, ca tendinþã, poate fi observatã de la mijlocul se-colului al XV-lea34. Aceastã tendinþa s-a pãstrat ºi sub urmaºii mareluidomn, astfel încît se produce o lãrgire a clientelei politice a domniei înreprezentanþa þãrii35.

Acest efect îl simþim ºi astãzi ºi era legat de crearea unor alianþe de grup,cu precãdere bazate pe relaþiile de rudenie. Cimentarea solidaritãþilor de neama fost rezultatul unui strãvechi obicei, atestat încã în perioada prestatalã, aobºtii, cel al protimisisului36. Interesant cã asemenea solidaritãþi sînt încã foarteputernice ºi în prezent în Republica Moldova, constituind ºi una din sursele fe-nomenului corupþional (aºa numitul „cumetrism“). Explicaþia rezidã înainte detoate în caracterul încã predominant rural al societãþii (înainte de toate sub as-pect socio-cultural) ºi lipsa unei puternice tradiþii culturale urbane naþionale37.În Evul Mediu aceste solidaritãþi s-au manifestat de asemenea la nivelul claseiconducãtoare. Crearea unor mari domenii familiale a avut drept rezultat con-centrarea puterii în mîinile cîtorva puternice clanuri boiereºti, autoritatea cen-tralã fãcîndu-le tot mai greu ºi mai greu faþã38. Aceastã tendinþã s-a manifestatmai ales dupã moartea lui ªtefan cel Mare. Necesitatea promovãrii ºi apãrãriiunor interese înguste de grup a dus la infiltrarea masivã a reprezentanþilor ma-rilor familii în sfatul domnesc, organ cu mari puteri decizionale. Conform obi-

33 N. Grigoraº, Instituþii feudale din Moldova. Organizarea de stat pînã la mijlocul sec. alXVIII-lea, Bucureºti, Ed. Academiei, 1971, p. 110.34 M. Costãchescu, Documentele moldoveneºti de la Bogdan voievod, Bucureºti, Ed. pentru li-teraturã ºi artã, 1933, p. 213.35 Stoicescu, N., Legãturile de rudenie dintre domni ºi marea boierime ºi importanþa lor pentruistoria politicã a Þãrii Româneºti ºi Moldovei (secolul XV-începutul secolului al XVI-lea), în Da-nubius, V,1971,p.115-137.36 „Drept real, opozabil erga omnes, în virtutea cãruia persoanele care se gãseau în anumiteraporturi durabile de solidaritate (rudenie, devãlmãºie, vecinãtate, megieºie de obºte etc.) custãpînul, silit sã-ºi înstrãineze anumite bunuri cãtre o persoanã din afara cercului respectivde solidaritate, puteau dobîndi lucrul însuºi sau folosinþa lui, plãtind preþul de înstrãinare ºifãcînd sã fie astfel preferate dobînditorului strãin“: Instituþii feudale..., sub voce: protimisis.Vezi ºi cea mai importantã lucrare pe aceastã temã, V. Valentin, Al. Georgescu, Preemþiuneaîn istoria dreptului românesc...37 Este ºtiut faptul cã în prezent, sub aspect demografic, majoritatea orãºenilor sîntdescendenþi din zonele rurale, deci purtãtori ai unor valori cu puternice rãdãcini colectivistece coboarã în obºtea sãteascã. Schimbarea orientãrilor culturale (aculturaþia) este însã unproces dificil ºi de lungã duratã. Vezi înainte de toate lucrarea dlui Igor Caºu, Politicanaþionalã în Moldova Sovieticã (1944-1989), Chiºinãu, Cartdidact, 2000.38 M. Costãchescu, Documentele moldoveneºti de la Bogdan voievod (1504-1517), Bucureºti,Ed. Fundaþia Carol, 1940, p. 401.

318

ceiului, accesul oricãrui boier în sfatul domnesc se putea face fie la propunereadomnului, fie la recomandarea sau chiar insistenþa marii boierimi39. Pentru ca-zul din urmã, putem da exemplul prezenþei în sfat a unor rude ale marilor ºiinfluenþilor sfetnici, ceea ce ne-ar ajuta sã surprindem ºi natura raporturilor dininteriorul clasei politice a þãrii40. Astfel, în timpul domniei lui Bogdan vodã celOrb (1504-1517) observãm cã ªteful este unchiul lui Grincovici, iar acesta dinurmã rudã cu Stîrcea. Mai mult ca probabil cã Dragotã a fost adus în sfat lastãruinþele socrului sãu, marele logofãt Ioan Tãutul, încã înaintea morþii sale(1511). Nu putem trece cu vederea nici tendinþa uºor schiþatã în aceastã perioa-dã de a pãstra vreo dregãtorie în cadrul aceleiaºi familii41. Cel mai grãitorexemplu este cel al lui Dragoº vornicul, cãruia îi urmeazã în funcþie ginerelesãu Petre Carabãþ. Recunoaºtem cã acest boier a dat dovadã de calitãþi militareºi politice excepþionale, însã faptul cã el a obþinut o funcþie de o asemeneaimportanþã fãrã vreun obligatoriu în acest caz cursus honorum în cadrul sfatului,nu poate înlãtura cel puþin suspiciunea unei eventuale intervenþii din partea in-fluentului sãu socru. Tot aici putem aduce ºi exemplul portarului de SuceavaLuca Arbure, care l-a avut ca subaltern pe nepotul sãu Dragoº de la Poartã42.Este foarte probabil cã dacã evenimentele nu ar fi avut o turnurã atît de tragi-cã pentru bãtrînul portar ºi neamul sãu, acest Dragoº i-ar fi ocupat locul. Peviitor, aceastã tendinþã se va amplifica ºi mai mult, astfel încît adesea diverseleclanuri vor avea un ascendent chiar ºi asupra domniei43. Pe parcursul secoluluial XVI-lea ponderea marilor familii era atît de mare încît ele puteau sãinfluenþeze direct cursul evenimentului în funcþie de interesele lor44. La sfîrºitulsecolului, dupã ce vechea dinastie a muºatinilor nu a mai fost capabilã sã „fur-nizeze“ domni ce s-ar bucura de susþinerea þãrii, la cîrmã au apãrutreprezentanþii unui mare clan boieresc — Movileºtii.

Regimul juridic al dominaþiei otomane în Þãrile Române a demaratprin transferarea dreptului de a numi domn direct de la Poartã, fapt care a

39 V. Idem, Sfatul domnesc...,p. 148.40Pentru aºa numita „politica de familie“ în stare sã modifice direcþiile politice ale statului înfuncþie de interesele marii boierimi v. programaticul studiu al lui ªtefan S. Gorovei, Clanuri,familii, autoritãþi, puteri (Moldova, secolele XV-XVII), în „Arhiva genealogicã“, I, (VI),nr.1-2,1994,p.87-94.41M. Cazacu, A propos de Iaþco de Suceava: entre le mythe et la réalité, în vol. Istoria ca lec-turã a lumii. Profesorului Alexandru Zub la împlinirea vîrstei de 60 de ani, Iaºi, Ed.Universitãþii, 1994, p. 102-105., observa cã din neamul lui Iaþco, unul din marii boieri de lasf. sec. al XIV-lea, au ieºit mai mulþi logofeþi, inclusiv Ioan Tãutu.42M. Costãchescu, Documente moldoveneºti de la ªtefan voievod, Iaºi, Tipografia Ac. H. Te-rek, 1948, p.55, pe baza doc. din 1520 iulie 28.43 V.N. Stoicescu, Dicþionarul marilor dregãtori din Moldova ºi Þara Româneascã, secoleleXIV-XVII, Ed. Academiei, Bucureºti, 1971.44 Ridicarea unor domni, cum ar fi cazul lui Alecandru Cornea, vezi ªtefan S. Gorovei,Gãneºtii ºi Arbureºtii (Fragmente istorice. 1538-1541), în Cercetãri istorice, II, 1971, 2, p. 143-159sau cunoscuta domnie a lui Petru ªchiopul, vãzut ca o matcã fãrã ac de cãtre Grigore Ureche.

319

avut cele mai nefaste consecinþe sub aspectul evoluþiei corupþiei. Concede-rea dreptului de a domni adesea unor oameni strãini þãrii a fãcut ca Moldo-va sã devinã pentru aceºtia pur ºi simplu o sursã de venit. Primul pas la fã-cut Petru Rareº, care pentru a-ºi redobîndi domnia a fost nevoit sã plãteas-cã 150 000 de galbeni45, dar obiceiul a fost consacrat de Ioan vodã. Dorindsã obþinã scaunul Þãrii Moldovei, el nu a ezitat sã cumpere scaunul de lasultan, atunci cînd a înþeles cã aceasta este singura cale posibilã de a obþinece ºi-a dorit. Consecinþele acestui act au fost cu adevãrat catastrofale46.

Se ºtie bine cã Ioan vodã a intrat în mari datorii pentru a obþine dom-nia. Privitã din aceastã perspectivã, se poate mai bine desluºi politica dom-nului faþã de diverse categorii sociale. Cumpãrarea de cãtre viitorul erou ascaunului þãrii nu prezenta nici un secret. Scriitorul polon Goreckimenþioneazã mituirea demnitarilor47, iar de la alþi observatori ai evenimen-telor din Moldova aflãm cã suma ajungea la 220 000 de galbeni48.Semnificaþia acestei oferte, chiar dacã nu prezintã o noutate pentru ÞaraMoldovei în secolul al XVI-lea49, este deosebit de mare. Cum s-a observatdeja, tocmai momentul 1572 constituie unul de turnurã în relaþiile dintreMoldova ºi Poartã50. Dupã aceastã datã era stabilit atît obiceiul scoaterii lamezat al scaunului domnesc, cît ºi obligaþia pretendenþilor de a pleca laPoartã pentru învestiturã.

A fost rezultatul încercãrilor desperate ale Porþii de a cãuta noi surse devenituri pentru a acoperi datoriile crescînde51. Mai mult decît atît, atunci afost stabilit preþul iniþial, care putea fi doar ridicat ºi nicidecum scãzut52. Mai

45 Hurmuzaki, II, p. 215.46 Ioan Caproºu, op.cit., p. 50-51.47 Gorecki, Descrpitio belli Iuoniae, Palatini Valachiae, qoudus cum Selymo, Turcarum Imperatore, ma-gno cum succesu gessit ab initio, demum a Ieremia Czarnawieczio Valacho prodius, et a Turcis contrafidem datam ac sacramento confirmatam occius, în Tezaur de monumente istorice, vol. III, Bucureºti,1863, p. 203-252 (se va cita, în continuare, Gorecki), p. 216, unde se referã la coruperea paºalelorcare i-au mijlocit candidatura în faþa lui Selim.48 Raportul lui Carol Rym de la Constantinopol din 13 februarie 1572 în care scrie cã nouldomn i-a promis lui David Mehmed Sokkoli 200 000 de ducaþi ºi încã 20 000 paºalei care l-a însoþit în Moldova: Hurmuzaki, vol. II/1, Bucureºti, 1891-1915, p. 615 (în continuare se vacita Hurmuzaki) ºi Ibidem, vol. XI, Bucureºti, 1891-1915, p. 84; vezi ºi Ioan Caproºu, Credi-tul moldovenesc în timpul lui Petru ªchiopu, în vol. Stat. Societate. Naþiune, sub red. lui N.Edroiu, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982, p.107-108.49 Idem, O istorie a Moldovei prin relaþiile de credit pînã la mijlocul secolului al XVIII-lea, Iaºi,Ed. Universitãþii „Al.I. Cuza“, p. 49.50 Ibidem, p. 49-53; ªtefan S. Gorovei, Moldova în „Casa pãcii“ pe marginea izvoarelor privindprimul secol de relaþii moldo-otomane, în AIIAI, XVII, 1980, p. 665.51 La aceastã stare de lucruri a dus criza Imperiului ce se face observatã o datã cu stopareacuceririlor, criza sistemului timariot, cea financiarã ºi, drept rezultat, dezvoltarea corupþieide stat. V. André Clot, Soliman Magnificul, Bucureºti, Artemis, 1997, p. 318-323.52 Bunãoarã, cunoscutul afacerist politic A. Lascki, crezînd cã Alexandru domnul ÞãriiRomâneºti a cãzut în timpul luptelor din primãvara anului 1574, oferea demnitarilor Porþii

320

mult, acesta a promis în mod generos ridicarea tributului53 ºi achitarea dato-riilor restante ale lui Bogdan Lãpuºneanu54. Banii au contribuit mult ºi laalegerea lui Petru ªchiopul55, ca dupã aceasta sã devinã o practicã curentã.Unul dintre aspectele nefaste ale acestui procedeu a fost infiltrarea elementu-lui grecesc în Þãrile Române, fenomen atestat începînd cu domnia lui Ioanvodã Armeanul56. Cel mai important pas l-a fãcut totuºi urmaºul acestuia Pe-tru ªchiopul, act care, prin consecinþele sale, va marca profund istoria ulte-rioarã a Þãrii Moldovei. Cauzele acestui fenomen sînt suficient de mult stu-diate în istoriografie ca sã mai stãruim asupra lor. Primul pas l-a fãcut, cumam arãtat mai sus, Ioan vodã prin promovarea în sfatul domnesc al lui Ianevistierul, iar finanþele Þãrii Moldovei de acum înainte se vor vedea controlate,mai ales prin dregãtori greci de Constantinopol57. Pe acest dregãtor îl va pãs-tra ºi Petru vodã. Legãtura cu marea finanþã imperialã a fost þinutã ºi prinNicola Hrisoverghis comisul58, apoi pîrcãlab, un veritabil „agent de credit“ aldomnului59, prin care se fãceau mai multe împrumuturi. Forþa financiarã aelementului grec le-a permis foarte de curînd sã acapareze ºi comerþul external þãrii; iar nevoia de bani l-a fãcut pe domn sã vîndã venitul vãmilor cuprecãdere noilor veniþi60. Astfel de nume ca Ienachi ºi Panas Simon, TheodorChiriac61, Nicola Neverrede62 etc. sînt frecvent întîlnite ca fiind proprietari aivãmilor moldoveneºti. Se pare cã în activitãþile lor aceºtia nu prea þineau cont

aceeaºi sumã de 220 000 de galbeni pentru scaunul acelei þãri, vezi Hurmuzaki, supl. I/1,p. 33-35; Cãlãtori strãini, vol. II, Bucureºti, Ed. Academiei, 1970, p. 423.53 N. Iorga, Documente nouã, în mare parte româneºti, relative la Petru ªchiopul ºi Mihai Vi-teazul, în AARMSI, s. II, t. XX, 1898, p. 448; Ioan Caproºu, op.cit., p. 50-51; Alexandru I.Gonþa, Legãturile economice dintre Moldova ºi Transilvania în secolele XIII-XVII, Bucureºti,Ed. ªtiinþificã ºi Enciclopedicã, p. 159.54 M. Guboglu, Catalogul documentelor turceºti, vol. II, Bucureºti, Ed. Academiei, 1965, p. 55,nr. 169.55 Gorecki, p. 217: „Într-aceea domnul Þãrii Româneºti, se îngrijea mult de soarta frateluisãu Petru. Drept aceea stãruia pe lîngã Paºii lui Selim, ca, precum Ion scosese pe Bogdancu ajutorul lui Selim, de asemenea sã scoatã ºi Petru cu ajutorul împãrãtesc, pre Ion dinscaunul domniei. Deci tot cu chipul prin care ajunse Ion vodã la domnie, Munteanul promi-tea cã, dacã Selim va da domnia Moldovei lui Petru, acesta are sã-i rãspundã tributul îndoit,adicã o sutã douãzeci mii galbeni (centum viginti millia nummum aureum); cã Ion pãrãsindlegea lui Mohamed ºi fãcîndu-se iarãºi creºtin, þine cu creºtinii ºi nu mai este credincios ºiîn curînd urmînd exemplul lui Bogdan are sã se lege cu polonii, spre a se desface de turci.“56 Vezi mai ales Ioan Caproºu, O istorie a Moldovei prin relaþiile de credit, Iaºi, Ed.Universitãþii, 1989, p. 54.57 Ibidem, p. 114.58 Documente privind Istoria României (în continuare se va cita DIR) vol. XVI/4, Bucureºti,Ed. Academiei, 1952, p. 100, nr. 123 ºi Hurmuzaki, vol. XI, p. 232-233.59 Ioan Caproºu, op.cit., p. 109.60 Ibidem, p. 113.61 Hurmuzaki, vol. XII, p. 307-308.62 Cãlãtori strãini în Þãrile Române, vol. II, Bucureºti, 1970, p. 517.

321

de interesele statului, adesea punîndu-i pe oficiali în situaþii delicate. Astfel,în 1577 ei au impus taxe mari negustorilor poloni, fapt care a stîrnit protestevehemente din partea regelui, conducînd la agravarea relaþiilor bilaterale, încîtpentru a aplana conflictul a fost nevoie de o poruncã specialã a sultanuluidatã domnului þãrii pentru a opri fãrãdelegile63. Pe lîngã „invazia“ financiarã,observãm în aceastã perioadã pãtrunderea elementului levantin în sfatul dom-nesc64. Iniþial, ei nu puteau face concurenþã autohtonilor, iar soluþia era sã-ºicreeze niºte sfere de influenþã prin promovarea unei politici matrimonialefoarte active. Astfel, ºtim cã soþia viitorului domn ºi unul dintre cei mai devazã boieri ai lui Petru vodã ªchiopul Ieremia Movilã a fost Elizabeta, fiicagrecului Gheorghe Lozonschi65. Mai tîrziu va deveni pîrcãlab de Hotin66.Însuºi domnul ºi-a dat o fiicã pentru epirotul Zotu Tzigara67, care a venit înMoldova cu afaceri comerciale. Evident, înrudirea cu familia domnitoare ce-rea imperios schimbarea statutului sãu social, de aceea, a fost promovat înfuncþia de pîrcãlab de Hotin. Însã cea mai importantã figurã venitã din lumeaorientalã a fost, fãrã îndoialã, cea a lui Bartolomeo Brutti, primul sfetnic aldomnului în cea de a doua domnie68. Acesta, beneficiind de protecþia lui Si-nan paºa (pe care îl considera drept vãr) a contribuit la alegerea lui IancuSasu, care l-a adus în Moldova, dar ºi la realegerea lui Petru ªchiopul69. Însecolul al XVII-lea fenomenul va lua proporþii ºi mai mari, din cauza agra-vãrii dominaþiei otomane. Iar sub aspectul ce ne intereseazã nemijlocit, putemspune cã elementul grec a dus la degradarea moravurilor, la corupþia cvasito-talã, specificã lumii constantinopolitane70.

Toate deciziile luate de Poartã în ceea ce priveºte Moldova vor fi deacum înainte dictate de bani. Este interesant faptul cã în cuantumulobligaþiilor bãneºti faþã de Imperiu, haraciul nu va juca pe departe rolul celmai semnificativ71. Oficializarea corupþiei în relaþiile cu oficialii Imperiului

63 Mehmed, Mustafa, Ali, Documente turceºti privind istoria României, vol. I, Bucureºti, Ed.Academiei, 1976, p. 127, nr. 133, documentul din 16-21 iulie 1577.64 Ioan Caproºu, op.cit., p. 114.65 DIR, XVII/4, p. 113.66 Al. Gonþa, Documente privind istoria României, Indicele numelor de persoanã, Bucureºti,Ed. Academiei, 1995 p. 239.67 Pentru acesta, vezi DIR, XVI/4, p. 109-110, nr. 132 ºi 133, XVII/4, p. 238, nr. 302 ºi Hur-muzaki, XI, p. 311, 332, 705-707.68 Importanþa acestuia vezi în Cãlãtori strãini despre Þãrile Române, vol. III, Bucureºti, 1971p. 33 ºi urm.; vezi de asemenea ºi studiul lui Virgil Apostolescu, Un aventurier apusean lacurtea lui Petru ªchiopul: Bartolomeo Brutti, în AIIAI, XVIII, 1981, p. 567-574.69 A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei ºi Þãrii Româneºti, vol. I, CarteaRomâneascã, Bucureºti, 1930, II, p. 230, nr. 122; Cãlãtori strãini, III, p. 203-204.70 V. Inalcik, Halil, Imperiul Otoman. Epoca clasicã, Bucureºti, Ed. Enciclopedicã, 1996; De-cei, Aurel, Istoria Imperiului Otoman, Bucureºti, Ed. Academiei, 1978.71 Pentru evoluþia acestuia, vezi M. Berza, Haraciul Moldovei ºi al Þãrii Româneºti în sec. XV-XIX, în SMIM, II, 1957, p. 7-47.

322

ºi-a gãsit o reflecþie în practicile unor daruri (peºcheº), dar, mai ales, a mitei(rüºvet)72. Spre exemplu, între anii 1581-1590 Þara Moldovei pierdea în ra-porturile cu Poarta peste 300 000 de galbeni anual, ponderea haraciuluifiind doar o cincime73. Drept consecinþã, corupþia se va generaliza ºi pe planintern, caracteristic în acest sens fiind epoca fanariotã.

CAPITOLUL II

Fenomenul corupþiei în timpul domniilor fanarioteîn Moldova

Fanariotismul74, structurã specificã a veacului al XVIII-lea, a reprezen-tat un fenomen extrem de controversat în istoriografia românã, veche ºinouã. Cei mai mulþi istorici au subapreciat fanariotismul, insistînd asupra la-turilor sale negative, alþii, mai ales din ºcoala lui N. Iorga, au cãutat oare-cum sã-l reabiliteze.

Dupã pãrerea lui Const. C. Giurescu75 însã, privitã în general, epocaFanarioþilor este o epocã de decãdere. Domnii ajung niºte simpli funcþionariai sultanului care-îi schimbã foarte des; fiscalitatea se accentueazã; atmosfe-ra moralã e grea; intriga, bacºiºul, mita au tot mai mare preþ.

În rãstimpul de peste o sutã de ani cît a durat epoca fanariotã, au fost40 de domnii în Muntenia ºi 36 de domni în Þara Moldovei, neluîndu-se înconsideraþie perioadele cînd aceste þãri au fost ocupate de ruºi ºi austrieci.Media unei domnii era deci foarte scurtã. Turcii, de fapt, fixaserã în practi-cã, încã de mult, durata unei domnii la trei ani. În cazul în care domnulprimea reînnoirea acesteia, trebuia plãtitã o sumã importantã de bani numi-tã mucarer. Era ºi un mucarer mic care se plãtea în fiecare an. În acelaºitimp domnii erau foarte des schimbaþi dintr-o þarã în alta: astfel, ConstantinMavrocordat a domnit, de exemplu, de ºase ori.

Domnii fanarioþi aparþin cîtorva familii, majoritatea acestora fiind deorigine greacã, cum ar fi Mavrocordaþii, Moruzi, Sutzu, Caragea, Ipsilanti;cîteva sînt de altã origine etnicã, dar grecizate, ca Ghica (albanezi, înrudiþi

72 Primul caz de mituire a unui funcþionar otoman dateazã cu anul 1521, vezi M. Costãches-cu, Documentele moldoveneºti de la ªtefãniþã voievod, Iaºi, Institutul Românesc de Arte Gra-fice „Brawo“ 1943.73 Bogdan Murgescu, Istorie româneascã — istorie universalã (600-1800), Bucureºti, Universi-tas, 1999, p. 151.74 Epocã Fanariotã — denumirea epocii vine de la cartierul Fanar din Constantinopol deunde se alegeau domnii în aceastã perioadã. (n. a.) Aceasta este poziþia lui Vlad Georgescuîn lucrarea sa Istoria românilor. De la origini pînã în zilele noastre, Bucureºti, Ed. Humanitas,1995, p. 88, în ceea ce priveºte Epoca Fanariotã la români.75 Const. C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. III, partea I, Ediþia II, Bucureºti, fundaþia pen-tru literaturã ºi artã „Regele Carol II“, 1937, p. 226.

323

însã cu Sturdzãºtii) ºi Callimachi (români, numindu-se la început Calmaºul);în sfîrºit, familia Racoviþã de origine româneascã.

Reducerea familiilor domnitoare din Moldova în secolul al XVIII-leanu a însemnat diminuarea cheltuielilor fãcute pentru ocuparea scaunuluidomnesc, cãci dacã turcii, din considerente politico-militare, au acceptat laînceput chiar o relativã stabilitate politicã în Moldova, ei au ºtiut sã lãrgeas-cã aria competenþei constantinopolitane prin permanentizarea concurenþeipentru putere între domnii Munteniei ºi Moldovei, concretizatã în stimula-rea interesului domnului moldovean pentru scaunul muntean ºi întreþinereaintrigilor ºi a vrajbei la Þarigrad, de unde domnii veneau în permanenþã,sau în capitalele celor douã þãri, unde reprezentanþii familiilor domnitoaresau a camarilei lor greceºti se statorniciserã sau se împãmînteniserã.

Deci restrîngerea autonomiei politice a celor douã þãri, asiguratã printrimiterea de la Þarigrad sau din poruncã otomanã a domnilor ca reprezen-tanþi direcþi ai Porþii, a fost însoþitã ºi de o schimbare a concepþiei de „gu-vernare“, domnul devenind în bunã mãsurã un simplu reprezentant aladministraþiei otomane, potrivit poruncii ºi intereselor Porþii.

Impunerea ºi statornicirea acestei mentalitãþi a avut dezastruoase implicaþiieconomice, concretizate în supunerea Þãrii Moldovei ºi a Munteniei. Aceastãexploatare în care arbitrarul otoman, mereu amplificat de nevoile crescînde aleunui imperiu aflat în crizã ireversibilã, ºi preocupãrile domnilor de a-ºi sporiaverea bãneascã depãºeau mereu posibilitãþile economice ale þãrii. Spoliereaeconomicã a Moldovei în epoca fanariotã, comparabilã ca proporþii cu cea dinultimele decenii ale secolului al XVI-lea, nu mai era însoþitã de brutalitateaotomanã din vremea lui Selim al II-lea sau a lui Murad al III-lea. Aceasta adevenit însã sistematicã, complexã ºi atotcuprinzãtoare, afectînd în chip hotãrî-tor toate clasele ºi pãturile sociale, inclusiv clasa dominantã. Pãtura marii boie-rimi a fost mult transformatã încã din secolul precedent. Continua infuzie gre-ceascã, diversificatã în privinþa conduitei politice ºi a intereselor economice, acontribuit mult, în efortul de supravieþuire, la deteriorarea statutului politic alþãrii ºi la înstãpînirea corupþiei ºi a unor practici de esenþã turco-fanariotã, deri-vate din aceastã corupþie, care, pînã la urmã, au agravat situaþia ºi au dus la oexploatare otomanã a þãrii greu de evaluat.

Astfel, secolul al XVIII-lea, secolul fanariot, prin suprapunerea sistemuluiadministrativ otoman peste cel local, prin sistemul de cumpãrare a tronuluiÞãrii Moldovei, prin infuzia elementului strãin, prin cumpãrarea de funcþii º.a.poate fi numit cel mai corupt secol din istoria medievalã a Þãrii Moldovei.

Nu vom stãrui aici asupra modului în care a fost preluat scaunul dom-nesc de fiecare pretendent în parte. Totuºi vom da o serie de exemple deacest gen pentru a putea compara situaþia în care a ajuns Þara Moldovei.

Astfel, Ion Neculce vorbind de venirea în scaunul Moldovei a lui Con-santin Mavrocordat aratã cã în a treia zi domnia a numit boierii în funcþii:

324

„Însã nu toþi dupã orînduiala lor, cum sã cade, s-au pus, ce mai mulþi dupãmitã“76. Continuînd povestirea despre domnia lui Constantin Mavrocordat,cronicarul ne spune cã domnul a dat toate funcþiile cele mai importantegrecilor, astfel încît boierii din þarã nu au ocupat nici un post mai impor-tant. Mai mult, Constantin voievod a adus în þarã toatã familia sa împreunãcu toþi servitorii ºi ajutoarele care aveau un venit imens aducînd mari preju-dicii statului. Astfel, numai fratele domnului Enache avea pe zi o leafã de10-15 lei, lucru nemaicunoscut pînã atunci.

Pentru a întreþine relaþii bune la Poartã, Domnul plãtea diferiþilor dre-gãtori turci care treceau prin þarã sume care depãºeau cel puþin de douã orisumele plãtite de domnii anteriori.

În afarã de aceasta, Consantin Mavrocordat, dupã cum aratã cronica-rul, cheltuia sume imense de bani la Constantinopol, iar ca sã nu se ºtie cîþibani au fost extraºi din vistieria þãrii a interzis boierilor din þarã sã meargãla Þarigrad ºi sã controleze capuchehaiale care administrau aceste finanþe77.

Aceeaºi comportare o avea ºi domnul Ioan Mavrocordat, care în varalui 1744, la numai aproximativ un an de domnie, cînd spre Hotin treceanoul paºã Suleiman, pe care domnul a vrut sã-l primeascã cu cinstea cuveni-tã spre a se putea apropia de acesta, a cheltuit pînã la ºaizeci de pungi nu-mai pentru daruri ºi cheltuieli cît acesta a stat la Palatul de la Frumoasa îndecurs de patru zile, neluîndu-se în consideraþie ºi cheltuielile de la alte co-nace78, o sumã imensã pentru acea perioadã.

Aproximativ acelaºi lucru se întîmplã în timpul domniei fratelui dom-nului, amintit mai sus, Ioan Mavrocordat care obþine scaunul Moldovei înanul 1743 contra sumei de 400 000 de taleri ºi care, dupã cum aratã IoanCaproºu79, petrecãreþ ºi cheltuitor era preocupat mai mult de adunarea ba-nilor ºi de organizarea ospeþelor decît de conducerea þãrii, ºi care a venitde la Constantinopol cu întreaga sa camarilã de prieteni ºi de creditoricare l-au ajutat sã ia domnia ºi care, „lacomi de bani“, „hrãpãreþi“,„intriganþi“ ºi „netrebnici“, dupã cum îi calificã chiar apologetul grec alGhiculeºtilor, au statornicit, cu sau fãrã ºtirea domnului, un adevãrat jafîn þarã, mulþi din ei, cum ar fi, de exemplu, Constantin Lambrino, trimisîn þarã cu titlul de spãtar ºi caimacam ca sã strîngã deseatina îndoitã insti-tuitã de domn, jefuiesc sau cum spune cronica „a sfeterisit mulþi bani“chiar din vistieria þãrii80.

76 Ion Neculce, Letopiseþul Þãrii Moldovei, Bucureºti, Editura de stat pentru literaturã ºi artã,1955, p. 352.77 Ion Neculce, op. cit., p. 354-355.78 Cronica Ghiculeºtilor. Istoria Moldovei între 1661-1729 (Pseudo-Amiras), Bucureºti, Ed. Aca-demiei, 1975, p. 591.79 I. Caproºu, op. cit, p. 98.80 Cronica Ghiculeºtilor, p. 583.

325

Aceste exemple demonstreazã cum nu se poate mai concludent faptulcã însãºi domnia în aceastã perioadã se putea obþine numai prin mituirea ºicoruperea demnitarilor de stat otomani cu ajutorul unor sume extrem demari de bani, care se obþineau, dupã cum am vãzut, prin stoarcerea econo-micã a Þãrii Moldovei. Din aceastã cauzã, veniþi în þarã, domnii încercau înprimul rînd sã achite datoriile ºi sumele împrumutate pentru obþinerea scau-nului de domnie. În acest sens domnii aveau toatã libertatea de acþiune,deoarece reprezentau puterea principalã ºi nu erau controlaþi de nimeni. Înprimul rînd, voievozii luau sub control activitatea vistieriei. Aºa o face deexemplu Mihai Racoviþã care între 1716-1726 a contopit vistieria cu cãmaraºi cu sulgeria81. Astfel, domnia avea controlul asupra tuturor finanþelor þãriiºi dispunea dupã bunul sãu plac de sumele de bani percepute din impozite.Mai mult decît atît, Mihai Racoviþã a desfiinþat chiar controlul membrilorsfatului domnesc asupra cheltuielilor raportate de capuchehaiele care mani-pulau „sute de pungi de bani din þarã“. Delegaþilor sfatului nu numai cã nule-a permis sã meargã la Poartã sã verifice aceste cheltuieli, dar le-a interzischiar sã intre în vistierie, „sã ºtie cînd ieºea nevoile þãrii sã orînduiascã ei.Ce cînd vrea sã scoatã ceva (adicã un nou impozit) numai cu grecii se sfã-tuia. ªi pornea boiernaºii lui cu tainã în toate pãrþile ºi boierii cei mari deþarã nu ºtia nimicã“82.

Constantin Mavrocordat, ca ºi înaintaºii sãi, a dispus, fãrã nici o rezer-vã, de toate veniturile vistieriei, plãtind din ea lefuri nu numai fratelui sãu,ci ºi soþilor a zece foste þiitoare ale tatãlui sãu, a acordat indemnizaþii zilni-ce mamei sale vitrege ºi a înzestrat ºi mãritat roabele acesteia. Totodatã, ela desfiinþat, în anul 1739, cãmara domneascã, dispunînd ca toate dãrile, vã-mile, taxele ºi celelalte sã se strîngã la un loc83.

Deoarece duceau o asemenea activitate în materie fiscalã, se înþelegecã domnii þineau toatã contabilitatea vistieriei ºi delapidau dupã bunul lorplac fondurile statului pentru necesitãþile lor personale.

Din aceastã cauzã, cînd plecau din þarã sau erau maziliþi, ca sã nu seºtie ce venituri au realizat, cîþi bani au putut pune de o parte, domnii luaucu ei sau distrugeau registrele vistieriei. Deci fiecare domn nou trebuia sãrefacã arhiva, sã cearã personalului vistieriei sã-i reconstituie scriptele, re-gistrele, catastifele locuitorilor impuºi sau scutiþi de dãri. Domnii contro-lau sau putea controla dacã în registrele vistieriei erau înscriºi toþi cei cetrebuiau sã plãteascã impozite ºi sã dea impozite ca sã fie „lãsaþi în pace“cei scutiþi84. Astfel se întîmplã, de exemplu, cînd în Þara Moldovei este

81 Axinte Uricarul, De a doua domniiea lui Nicolae Alexandru vodã, Bucureºti, Ed. Casa ªco-lilor, 1944, p. 162.82 Ion Neculce, op. cit., p. 335.83 I. Minea, Despre reforma lui Constantin Mavrocordat, în „Cercetãri Istorice“, an II-III, p. 235.84 N. Grigoraº, op. cit., p. 109.

326

numit domn a doua oarã Grigore Ghica vodã, care, dupã ce se suise pescaunul moldav, l-a închis pe vistiernicul Paladi cãruia „îi dã pricinã pen-tru catastifele þãrii ºi izvoadile, cã le-au luat toate Costantin-vodã, ºi n-arepe ce îi lua sama“85.

Avînd o putere discreþionarã în materie fiscalã, domnii puteau pentruacoperirea cheltuielilor lor sã impunã þãrii orice impozit doreau, fãrã a luaîn consideraþie starea contribuabililor ºi legile existente, aºa cum o face Gri-gore Ghica voievod. Venit în a doua sa domnie, acesta a impus pe boieriimazili ºi pe feþele bisericeºti, anulînd astfel actul dat de Constantin voievodprin care ultimul anula acest impozit. Apoi acesta percepe crîºmãritul care deasemenea a fost anulat de precedentul domn. În luna ianuarie acesta trimiteprin þarã slujbaºii sãi pentru perceperea dãrii steagului, iar la începutul luniifebruarie dispune încasarea vãcãritului: cîte un leu de cal ºi cîte un zlot devitã. Domnul nu se opreºte la aceasta ºi: „cînd au fost în luna lui april, însãptãmîna ce mari, în post la Paºti n-apuca-a istovi nici banii sreagului, nicevãcãritul bini, º-au ºi scos ºi hîrtii greli, de nu pute oaminii nici la bisericã sãmargã, sã-º cati di sufletu, sã se pricistuiascã, sau la Paºti sã pãscuiascã, cepãscui prin pãduri, cu ferîli sãlbatici, ascunzîndu-sã sãracii de hîrtii“86. Aproxi-mativ în aceeaºi situaþie au fost locuitorii Þãrii Moldovei în timpul domnieilui Ioan Mavrocordat cînd din cauza cerinþelor exacerbate pentru vãcãritpopulaþia îºi omora vitele pentru a evita împovãrãtoarea dare87.

Totodatã, domnii puteau dona oricãrei persoane sau instituþii orice im-pozit din orice localitate sau chiar din mai multe. În mod obiºnuit însã, ase-menea donaþii se fãceau în condiþii speciale unor membri ai familieidomneºti. Domnii acordau, sub formã de imunitãþi fiscale, unor membri sauinstituþii scutiri ºi reduceri de impozite, sau condiþii deosebite de impunereºi percepere88. În cazul secolului al XVIII-lea, acest drept al domniei a ser-vit nu numai pentru membrii familiei domnitoare, ci ºi pentru cei care aju-tau pretendenþii la domnie sã obþinã scaunul domnesc ºi care în schimbulsumelor împrumutate deseori erau remuneraþi prin cedarea din partea dom-niei a dreptului de a percepe anumite dãri, prin cedarea veniturilor anumi-tor instituþii economice, prin înzestrarea în anumite funcþii ºi scutirea detoate impozitele, fapt ce ducea la delapidarea veniturilor þãrii.

În altã ordine de idei, prin faptul cã domnii dispuneau de o autoritatecompletã, discreþionalã în orice domeniu de activitate statalã, neþinînd sea-ma de clasa socialã ºi de rang, îi putea obliga pe anumiþi boieri care fãceau

85 Ion Neculce, op. cit., p. 362.86 Ibidem, p. 364.87 M. Kogãlniceanu, Cronicile României sau letopiseþele Moldovei ºi Valahiei, vol. III,Bucureºti, Imprimeria Naþionalã C.M. Rãdulescu, 1874, p. 202-203.88 Valeria Costãchel, Imunitatea, in Viaþa feudalã în Þara Româneascã ºi Moldova (sec. XVI-XVII), Bucureºti, Ed. ªtiinþificã 1957, p. 299.

327

parte din partida opoziþionistã sã le dea, sub formã de împrumuturi, anumi-te sume de bani.

Din cauza presiunilor exercitate de domni, unii boieri, ca sã facã faþãcererilor de împrumut, se vedeau obligaþi sã împrumute ei înºiºi chiar de lacãmãtarii turci. Boierii care refuzau sã dea împrumuturile solicitate dedomni erau închiºi, iar cei care doreau sã fie eliberaþi urmau sã plãteascãzeci de pungi de bani. Asemenea împrumuturi se pretindeau o singurã datãîn timpul unei domnii. Totuºi Dimitrie Cantemir se plîngea pe Nicolaie Ma-vrocordat cã în prima domnie a pretins de la boieri împrumuturi de douãori. Grigore al II-lea Matei Ghica, cînd l-a înlocuit pe Matei Racoviþã, a gã-sit pe boieri „întristaþi“, fiindcã fuseserã îndatoraþi cu „împrumutele“ ºiobligaþii sã-i plãteascã datoria89.

Un asemenea caz este cunoscut în timpul domniei lui Ioan Mavrocor-dat. Dupã ce 90 de pungi au fost procurate cu ajutorul capuchehaiaelor luiConstantin Mavrocordat, iar domnul a evitat mazilirea, el a început a aveadin nou multe neplãceri din partea numeroºilor creditori care veneau de laConstantinopol la Iaºi ca sã încaseze sumele datorate. Nereuºind sã oscoatã la capãt cu insoliþii sãi vizitatori ºi neizbutind sã-i convingã peboieri sã-i avanseze sumele necesare în contul dãrilor ce ei urmau sã lestrîngã, domnul a recurs la întemniþarea acestora în frunte cu hatmanulToader Paladi pe baza unei învinuiri plãsmuite de ºetrarul grec NicolaeHrisoverghi. Constrînºi astfel, boierii i-au dat domnului banii ceruþi, scu-tindu-l pentru moment de prezenþa la curte a cãmãtarilor turci90; totodatã,ei continuã sã ramburseze împrumuturile contractate în numele domnuluila Constantinopol pentru cel de-al patrulea mucarer, aºa cum de exemplula 6 octombrie 1746 un casap-baºa adevereºte cã a primit de la hatmanulPaladi 2000 de guruºi din cei 13 000 împrumutaþi de acesta, în numeledomniei, pentru mucarer91.

Practic deci aceste împrumuturi fãcute de domnie pot fi calificate dreptilegale, care se încadreazã în sistemul corupþional din acea epocã.

În acelaºi timp domnul nu da seama nimãnui de felul cum aplica nor-mele juridice. Orice domn vedea acþiunea „viclenilor“ ca îndreptatã împotri-va sa ºi de aceea interpreta legile aºa cum credea sau cum îi dictau intere-sele. De multe ori domnii acuzau de trãdare marii boieri ºi prin aceasta leconfiscau averea folosind-o în scopuri personale.

Aºa se întîmplã în 1720 cînd este judecat de domn procesul privindmoºiile lui Ion Neculce care în 1711, dupã ce a plecat împreunã cu DimitrieCantemir în Rusia, a fost declarat „viclean“, iar satele sale au fost date lui

89 N. Grigoraº, op. cit, p. 112.90 Ioan Caproºu, op. cit., p. 99.91 Mustafa A. Mehmed, op. cit. , vol. I, Bucureºti, 1976, p. 258.

328

Iordache Lupu Costache, cumnatul domnului Mihai Racoviþã. Numai datori-tã intervenþiei mitropolitului ºi a Sfatului domnesc domnul restituie în celedin urmã satele lui Ion Neculce. Toþi boierii au arãtat cã nu a fost vinovatnumai acesta, ci ºi ei, de aceea mitropolitul a dat uricele în mîna lui IonNeculce ca sã-ºi poatã stãpîni moºiile. Vãzînd aceasta, domnul i-a întãrit,fiindcã, deºi a fost ºi el domn în þarã de trei ori ºi era pãmîntean, n-a apu-cat ca alþi domni sã ia „moºiile altor boieri… sã le dea altora fãrã vinã, fãrãdecît din hotarele tîrgurilor sau dintr-alor moºii ce-s de pe maºu, acelea aufost volnici domnii sã le dãruiascã cum le-au fost voie, iar acest obicei, pînãacum n-au mai fost“92.

În acelaºi timp, domnii foloseau justiþia pur ºi simplu pentru stoarcereade bani. Astfel, de exemplu, Ion Neculce ne relateazã cum la Iaºi a fostomorît un copil de creºtin de niºte evrei. Domnul i-a întemniþat pe vinovaþi,dar nu a dispus judecarea acestora, în schimb cerîndu-le mari sume de bani.Mai mult, a anunþat vizirul de la Constantinopol pentru ca acesta sã poatãstoarce ºi el foloase din acest incident93.

Ca ºi în secolele anterioare, abuzuri de naturã fiscalã, juridicã, adminis-trativã avea loc nu numai din partea domniei, ci ºi din partea boierilor careaveau diferite funcþii în divanul domnesc ºi aparatul administrativ, acest fe-nomen devenind foarte pronunþat.

Astfel, de exemplu, marele logofãt, datoritã funcþiilor pe care le avea ºia modului de ridicare a veniturilor, se folosea adesea de aceste momente.În afarã de amenzi, marele logofãt lua cadouri ºi încasa alte sume de banisub formã de mitã de la diferiþi proprietari funciari care doreau sã-l aibã departea lor cînd li s-ar fi judecat procesele. Astfel, stolnicul Nicolachi, ginere-le stolnicului Boul, a dat marelui logofãt Gheangea „o solniþã de argint ºiun brîu de ibriºir“ ca sã þinã cu el. Un împricinat promitea marelui logofãto moºie, „cu zapis cu tot“, dacã îl va ajuta sã cîºtige un proces94.

Despre asemenea cadouri obþinute de marii dregãtori ne vorbesc ºi do-cumentele muntene care aveau în acea perioadã aceeaºi conducere de stat.La 8 iunie 1700, Grigore Bãleanu postelnicul îi scria rudei sale Radu Du-descu, rugîndu-l sã intervinã pe lîngã „nenea“ Radu Golescu mare stolnic caacesta sã-l scuteascã de darea calului domnesc pentru care „mare mulþumitãva avea dumnealui“. Nu mult timp dupã aceasta, la 1705 Ivaºco Bãleanuruga pe cumnatul sãu ªerban Bujoreanu mare vistier sã fie ocolit de împru-muturile puse de domnie pe marii boieri, promiþîndu-i în schimbul acestuiserviciu niºte case.95 ªirul de menþiuni de acest fel poate fi continuat la infi-

92 Iulian Marinescu, Documente relative la familia Neculce, în Buletinul Comisiunii Istoriei Ro-mânilor, vol. IV, 1925, p. 51-55.93 Ion Neculce, op. cit., p. 335.94 N Grigoraº, op. cit., p. 255.95 Nicolaie Stoicescu, op. cit., p. 148.

329

nit, constatînd astfel cît de maleabili puteau fi funcþionarii de stat lacerinþele din afarã.

În acelaºi timp marii dregãtori, care erau dintre cei mai avuþi locui-tori ai þãrii, ca sã-ºi creeze venituri substanþiale, obiºnuiau sã ia în arendãimpozitele pentru încasarea cãrora se cerea un corp prea numeros deslujbaºi. Aceºti dregãtori care se ofereau pentru arendarea impozitelorþãrii trebuiau sã verse o sumã mare de bani în vistierie ca sã acopere cîtde cît sumele necesare pentru cheltuieli. La rîndul lor, ei subarendau aces-te impozite supuºilor lor cu sume, însã mult mai mari decît au plãtit eivistieriei. Din aceastã cauzã ultimii care erau siliþi sã strîngã impozitele demulte ori se dedau la abuzuri folosind toate metodele posibile de stoarce-re a banilor. Cu toate acestea unii dintre ei rãmîneau îndatoraþi în ciudaeforturilor depuse de arendaºul principal, din care cauzã erau închiºi ºieliberaþi numai dupã ce gãseau bani ca sã-ºi plãteascã datoria96.Neînþelegerile între arendaºii principali, care aveau înalte funcþii de stat, ºiarendaºii de mîna a doua se judecau de domnie, care dãdea bineînþelescîºtig de cauzã primilor.

Cît priveºte Moldova, nu existã date sigure despre mãrimea veniturilorrealizate de boierii cãrora li se concesiona strîngerea dãrilor. Dintr-un docu-ment din 1 septembrie 1714 ar rezulta însã cã strîngãtorii impozitelor bene-ficiau la acea vreme de 1/20 din valoarea dãrilor strînse. În documentulamintit se spune, de exemplu, cã locuitorii din þinutul Neamþ trebuiau sãdea, pe lîngã „cifertul“ pe septembrie ºi rãsurã, care era de trei potroniciungureºti la un ughi, din care doi potronici vor fi a vistieriei ºi un potronical strîngãtorilor dãrilor respective97.

În altã sursã referitoare la a doua domnie a lui Constantin Mavrocor-dat gãsim o altã informaþie care aratã cã din 100 de parale care se încasaupentru vistierie strîngãtorilor de dãri le reveneau cinci98. În sfîrºit, într-unact de la 23 noiembrie 1755 se aratã cã zlotaºii primeau pentru munca lorrecompensã sub formã de „zeciuialã“99, fapt ce ne demonstreazã cã respecti-vii încasau 10 procente din dãrile strînse.

Cu toate acestea, de multe ori sumele strînse pe aceastã cale nu satis-fãceau poftele marilor boieri, din care cauzã ei ajungeau la delapidãri defonduri ale statului atît de mari încît era nevoie de intervenþia domnului.De pildã, autorul Cronicii Ghiculeºtilor ne informeazã cã în timpul domnieilui Ioan Mavrocordat marii boieri „au sfetirisit mulþi bani la strînsul vãcãri-

96 N. Iorga, Studii ºi documente, vol. VI, p. 23; Gh. Ghibãnescu, Surete ºi izvoade, vol. IV,p. 12-13.97 Ibidem, vol. XI, p. 71.98 M. Kogãlniceanu, op. cit., vol. III, p. 183-184.99 N. Iorga, op. cit., vol. V, p. 159.

330

tului. Domnul s-a supãrat rãu cînd a aflat de fapta lor dar totul s-a îndrep-tat cu darurile date din banii sfetirisiþi“100.

Diferitele grupãri de boieri mari ajungeau adesea la neînþelegeri pentrubanii încasaþi ilegal. Putem cita un episod de acest gen petrecut în timpuldomniei lui Mihai Racoviþã cînd „grecii carii era a lui Mihai-vodã capichi-haia ºi alþii ce sluje la dînsul de-au început a sã sfãdi ei în de ei. ªi s-au fã-cut 2 cete ºi sã pîrîe totdeauna la Mihai-vodã, sã-º mînînce capetele. Într-oceatã era Costantin postelnicul ºi cu frate-sãu Manolache, chiurci-baºe îm-pãrãtescu, ºi cu alte rude a lor, iar într-altã ceatã era Tudurache capuchiha-haia ºi cu un doftor, ginerele lui, ºi cu Iusufache aga. ªi se pîrîe o ceatã prealta la Poartã, cum au mîncat sute de pungi de bani din þarã“101.

Aceleaºi elemente de corupþie, mitã ºi abuzuri persistau ºi la nivelelede jos ale administraþiei de stat care reprezentau domnia pe loc, adicã înþinuturi ºi la oraº.

Ca ºi în perioada anterioarã, reprezentanþii domniei în þinuturi erau pîr-cãlabii, învestiþi cu anumite funcþii fiscale, juridice ºi militare. Pentru a-ºi mãriveniturile, aceºtia încãlcau deseori atribuþiile altor funcþionari în detrimentulacestora. Aºa se întîmplã de exemplu înainte de 5 aprilie 1730, cîndizbucneºte un conflict între pîrcãlabi, pe de o parte, ºi serdari, pe de altã par-te, pentru ceea ce credeau ei cã este o încãlcare a atribuþiilor judecãtoreºtidin partea unora, astfel încît a fost nevoie de intervenþia domnului pentru re-glementarea îndatoririlor fiecãrora ºi aplanarea în cele din urmã a conflictu-lui102. În acelaºi timp, pîrcãlabii erau angrenaþi în procesul de percepere a vã-milor, activitate în care manifestau adesea „un exces de zel“ fiind nevoie deintervenþia autoritãþii supreme pentru stoparea abuzurilor acestora. Despreasemenea fapte ne mãrturiseºte cartea domneascã din 29 octombrie 1729 princare Grigore al II-lea Matei Ghica la reclamaþiile negustorilor a interzis castarostele de Putna, pîrcãlabii de Bacãu ºi vameºii de acolo sã încaseze vamãde la locuitorii satelor Dãrmãneºti ºi Comãneºti pentru scumpia ºi vinul adusedin jos care se fãcea pînã acum numai din iniþiativa funcþionarilor103.

Aceeaºi situaþie o putem gãsi ºi la reprezentanþii domnului de la oraºecare erau vornicii. Se pare cã în prima jumãtate a secolului al XVIII vorni-cii de tîrguri controlau veniturile oraºelor ºi aveau latitudinea de a le dadestinaþia pe care o credeau de cuviinþã, deci ºi în interesele lor. În 1742 lo-cuitorii oraºului Botoºani s-au plîns la domnie din cauza cheltuielilor exage-rate pe care le cereau de la ei pentru întreþinerea lor, a uºerului ºi abeºliilor. De asemenea, tot dupã plîngerea aceloraºi orãºeni, vornicii au pri-

100 Cronica Ghiculeºtilor, p. 589.101 Ion Neculce, op. cit., p. 335.102 N. Grigoraº, op. cit., p. 292.103 N. Iorga, Istoria comerþului românesc, vol. I, Bucureºti, Ed. Glasul Românesc, 1925, p. 126ºi idem, Studii ºi documente, vol. VI, p. 209.

331

mit ordin ca sã impunã la plata impozitelor pe negustorii strãini, care trãiauîn oraº de mai multã vreme, negustorii autohtoni plîngîndu-se cã plãtescmai mult „decît pecetea lor“104.

Vornicii, preluînd întreaga administraþie a oraºului, aveau ca subalternipe cislaºi care, dupã obicei, se dedau la abuzuri, ceea ce dãdea naºtere lareclamaþii numeroase. Dupã ordinele domneºti, pe unii dintre aceºtia vorniciitrebuiau sã-i trimitã la Iaºi „în butuci“, pentru a fi pedepsiþi de domnie105.

În oraºe ºi ocoale, care formau adevãrate unitãþi fiscale, vornicii îm-preunã cu cislaºii lucrau la intercepþia impozitelor. În 1742 domnitorul scriavornicului de Botoºani cã i s-au plîns orãºenii cã li se face „mare strîmbãta-te despre cislaºi“ ºi de aceea îl invita sã stea între aceºtia pentru ca ei sã nuadmitã abuzuri, vornicii fiind totodatã obligaþi sã ancheteze reclamaþiile îm-potriva agenþilor care încasau sume mari de bani în plus ºi trebuiu sã între-prindã toate mãsurile pentru restituirea acestora106.

Prin reforma lui Constantin Mavrocordat vechile atribuþii ale vornicilorau fost transferate ispravnicilor, care împreunã cu funcþiile acestuia au pre-luat metodele de lucru discutate pînã în prezent. Nu în zadar la scurtã vre-me dupã înfãptuirea acestei reforme în anul 1742 domnul se adresa ispra-vnicului de Tecuci, preîntîmpinîndu-l cã nu are dreptul sã-ºi extindã dreptu-rile ºi asupra locuitorilor din oraºul Bîrlad, aceºtia fiind în supunerea mare-lui vornic al Þãrii de Jos, apostrofîndu-l: „la tîrgoveþii de Bîrlad întru nimicãsã nu te atingi“107.

În cele din urmã, povara dãrilor ºi abuzurile slujbaºilor au generat îm-potrivirea contribuabililor care trebuiau sã suporte consecinþele acestei poli-tici. Aºa s-a întîmplat, de pildã, la 18 martie 1759, cînd mulþimea rãsculatãdin oraºul Iaºi a pãtruns în curtea domneascã cerînd domnului sã i-l dea peboierul grec Stavrachi, la sfatul cãruia Ioan Teodor Calimachi vodã pusesenoi impozite. Spãtarul Stavrachi a reuºit însã sã fugã luînd drumul Constan-tinopolului îmbrãcat turceºte. Domnul a aplanat conflictul promiþîndmulþimii cã boierii care s-au opus introducerii noilor impozite ºi care fusese-rã surghiuniþi vor fi readuºi în þarã, iar impozitele vor fi anulate, astfel încîtrãscoala mulþimii ieºene s-a potolit repede fãrã alt rezultat decît ame-ninþarea de cãtre turci a domnului moldovean cu mazilirea108.

Cu totul în alt mod s-a desfãºurat rãzvrãtirea aceloraºi ieºeni din anul1819, deci spre sfîrºitul epocii fanariote care a constituit unul dintre mo-

104 N. Iorga, Studii ºi documente, vol. VI, p. 326.105 N. Grigoraº, op. cit., p. 374.106 Paul Mihail, Documente moldoveneºti gãsite la Constantinopol, în Cercetãri Istorice, VIII-IX, nr. 3, p. 48.107 N. Iorga, op. cit., vol. VI, p. 363.108 N. Grigoraº, Frãmîntãrile sociale ºi politice din Moldova ºi Þara Româneascã între 1750 ºi1780, în AIIA, Iaºi, tom II, 1965, p. 123-124.

332

mentele cele mai importante în ceea ce priveºte opoziþia populaþiei faþã depolitica dusã de domnii din Fanar în Þãrile Române. Totul a început de lacîteva cazuri de ciumã care ar fi izbucnit în împrejurimile Iaºului, fapt ce aprilejuit stabilirea unui cordon poliþienesc la bariere, chemat sã izoleze com-plet oraºul de satele din jur. Aceastã mãsurã, al cãrei prim efect a fost opri-rea negoþului din ºi înspre oraº, a dat posibilitatea zapciilor, care tolerautreceri clandestine, sã ia bacºiºuri pentru a închide ochii la intrãrile ºiieºirile de marfã, între care ºi alimentele zilnice, preþul cãrora a crescut decîteva ori, fapt ce a dus la disperare populaþia. Situaþia aceasta a creat oenervare care a atins culmea atunci cînd s-a lansat zvonul cã epidemia deciumã a fost nãscocitã de marea boierime cu scopul de a jefui poporul îninteresul sãu propriu. Rãzvrãtirea a durat cîteva zile ºi s-a soldat cu moar-tea unui numãr de persoane atît din partea orãºenilor, cît ºi din cea aautoritãþilor domneºti, voievodul reuºind în cele din urmã împreunã cureprezentanþii diplomatici germani, austrieci ºi ruºi sã calmeze spiritele109.

CONCLUZIIÎn concluzie, menþionãm cã fenomenul corupþiei ºi derivatele sale, pre-

cum ºi ale mecanismelor de funcþionare ale acestora trebuiesc privite încontextul evoluþiei statalitãþii însãºi. Statul — „uriaºa maºinã de pompatbani“110 — atunci cînd nu este în stare sã controleze procesul gestionãriifinanþelor publice ºi mai ales probitatea funcþionarilor sãi, poate foarte uºorsã cadã în mrejele nimicitoare, autodistructive ale corupþiei.

Specificul funcþionãrii justiþiei feudale permitea ceea ce s-a numit „fis-calizarea dreptului penal“, adicã posibilitatea de a rãscumpãra cu bani ma-joritatea pedepselor, indiferent de gravitatea lor (excepþie constituind doarcazurile de les majestatis, adicã ofensã adusã instituþiei domneºti, „hicle-nie“). Un alt element l-ar constitui sistemul de imunitãþi, de ordin juridic ºieconomic. Este vorba despre dreptul acordat de cãtre domnie unor persoa-ne fizice sau juridice (feudali, mãnãstiri, oraºe) de a judeca anumite diferen-de, fãrã intervenþia unor agenþi ai statului, precum ºi acordarea unorfacilitãþi de ordin fiscal, cum ar fi perceperea de sine stãtãtoare a unor im-pozite etc. Evident, pentru obþinerea acestor privilegii se apela adesea lamituirea unor funcþionari publici.

Un alt aspect este legat de urmãrirea unor interese de grup, fapt carevenea adesea în contradicþie cu dreptul cutumiar (aºa numitul jus valachi-cum sau „legea þãrii“) dar care era des aplicat. Este vorba de promovareaîn diferite funcþii a statului a unor rude domneºti de rang diferit, metodã

109 Dan Bãdãrãu, Ioan Caproºu, Iaºii vechilor zidiri, Iaºi, Junimea, 1974, p. 277-278.110 Expresia îi aparþine lui Jean-François Revel, op.cit., p. 340.

333

continuatã ºi în perioada de codificare a diferitelor acte ºi norme legislative,considerate obligatorii pentru toatã societatea.

Fenomenul corupþiei în societatea moldoveneascã se amplificã dupãinstaurarea dominaþiei otomane de la mijlocul secolului al XVI-lea. Astfel,practica mituirii unor înalþi demnitari ai Porþii în schimbul unor avantaje deordin politic (denumitã în epocã ruºfet) s-a instituþionalizat ºi a stat la bazarelaþiilor moldo-otomane. Influenþa nefastã a Imperiului s-a rãsfrînt de cu-rînd ºi în Þara Moldovei, mai ales dupã infiltrarea în þarã a elementuluigreco-levantin (fanariot).

Astfel, o datã cu impunerea de cãtre Poarta otomanã a administrãriifanariote în Þara Moldovei are loc schimbarea statutului domnului din scau-nul acestei þãri în sensul transformãrii acestuia într-un simplu administrator,numit de cãtre turci. Aceastã rãsturnare de mentalitate aduce cu sine oinfluenþã masivã din partea Imperiului Otoman în ceea ce priveºte desem-narea ºi numirea pretendentului pentru acest post. Din informaþiile existen-te se observã clar cã acest procedeu devine „ilegal“ deoarece obþinereaacestuia se face prin intermediul mituirii ºi coruperii cu sume enorme debani ºi diferite daruri a unei bune pãrþi a funcþionarilor turci aflaþi atît laConstantinopol, cît ºi în þarã. Numirea domnului Þãrii Moldovei se transfor-mã într-un „mezat“ în care învingãtor devenea candidatul care oferea osumã mai mare. Anume din aceastã cauzã, ajunºi în scaunul domniei,pretendenþii aveau de rezolvat atît probleme legate de achitarea aobligaþiilor fiscale faþã de poartã, cît ºi astfel de probleme precum: achitareasumelor creditorilor de la care au fost luate pentru obþinerea domniei,adunarea sumelor de bani pentru „îmbunarea“ funcþionarilor turci, percepe-rea banilor necesari pentru evitarea mazilirii ºi plãtirea mucarerului necesaripentru înnoirea mucarerului, gãsirea mijloacelor pentru mãrirea veniturilorproprii etc. Aceste din urmã probleme duc la acutizarea metodelor de coru-pere ºi mituire, care, dupã pãrerea noastrã rezultatã din materialul cercetateste direct proporþionalã cu rangul sau funcþia ocupatã în stat.

Sumele excesive de bani necesare pentru ocuparea scaunului domnesc,menþinerea lui ºi lupta cu concurenþii fãcea din voievod prima persoanãcare apela la diferite metode antilegale pentru obþinerea acestuia. Cu toatecã instituþia domniei avea puteri nelimitate în domeniul fiscal, economic ºijuridic, practicile utilizate de aceasta conform exemplelor de mai sus aveautotuºi tentã coruptibilã prin faptul cã în majoritatea cazurilor metodele con-ducãtorului þãrii depãºeau cu mult cadrul juridic ºi nu coincideau nici cu in-teresele statului, nici cu interesele majoritãþii populaþiei, servind numai pen-tru satisfacerea necesitãþilor personale.

În altã ordine de idei membrii familiilor fanariote domnitoare din Mol-dova vedeau în funcþia lor în majoritatea cazurilor numai un izvor propriude venituri ºi ajungeau la el prin metode de corupere ºi mituire, folosind

334

aceleaºi pîrghii pentru folosirea lui. De fapt, are loc un „transplant“ dinspreImperiul Otoman al mentalitãþii paºalelor provinciilor turceºti asupra modu-lui de guvernare a Þãrii Moldovei, împreunã cu metodele folosite de primii.

În acelaºi timp, încetãþenindu-se la cea mai înaltã funcþia din stat, feno-menul corupþional a înflorit ºi în celelalte niveluri de conducere a statului.În primul rînd, aceasta vizeazã eºaloanele superioare de conducere. În pri-mul rînd, aceasta vizeazã marea boierime ºi „nou-veniþii“ care nu erau altci-neva decît creditorii din Constantinopol, care folosindu-se de ajutorul datdomniei pentru obþinerea tronului erau recompensaþi cu înalte funcþii în statprin intermediul cãrora puteau recupera sumele cheltuite pentru necesitãþileproprii, avînd la dispoziþie practic orice metodã, care putea depãºi normelelegale, pentru obþinerea acestora. În cazul dat, chiar dacã se foloseau practi-ci sã le spunem incorecte, domnul nu întreprindea nimic, socotindu-se într-un fel obligat faþã de persoana în cauzã.

În unele cazuri însã, marea boierime întreprindea mãsuri de sine stãtã-toare de delapidare a fondurilor statului, fapt pentru care — dupã cum ara-tã cronicile — domnia se „supãra tare“, problemã care de obicei se rezolvaprin „îmbunarea domniei cu daruri din banii sfetirisiþi“.

Elemente de corupere ºi mitã pot fi observate ºi la treptele inferioareale puterii, care însã se fãceau pe cont propriu, mizîndu-se pe faptul cãinstanþele superioare vor putea fi „îmbunate“. Totuºi aceste abuzuri fiindprea dese, gãsim o serie întreagã de apostrofãri din partea domnului adre-sate dregãtorilor locali de a nu se admite metode nelegitime de exercitare afuncþiunilor, fapt care însã nu se lua foarte des în vedere din cauza schim-bãrilor foarte dese de domnie, ceea ce nu permitea luarea mãsurilor cuveni-te împotriva celor care încãlcau „legea þãrii“.

Toate disfuncþiunile apãrute în urma acutizãrii corupþiei ºi mituiriiau dus în cele din urmã la o serie de nemulþumiri din partea populaþieiautohtone, în deosebi a celei orãºeneºti, fapt firesc care demonstreazãun lucru foarte clar ºi anume trecerea limitelor posibile de acceptat deaceste fenomene.

Într-o oarecare mãsurã, aceste fenomene au fost catalizate de ceea ceunii cercetãtori au numit „moºtenirea otomanã“. Aceasta s-a manifestatînainte de toate în unele obiceiuri ºi aptitudini, în mentalitatea popularã,care sînt extrem de greu de depãºit. Bunãoarã, istoricul Wayne S. Vucinich,specialist în domeniu, trãgea urmãtoarea concluzie asupra rolului sistemuluiîn societãþile balcanice: „Sistemul social otoman a întreþinut multe obiceiurinedorite (de exemplu, mita sau bacºiºul, lipsa de încredere în guvern ºi aºamai departe), care au continuat ºi dupã dispariþia imperiului (s. n.). Secolelede aservire feudalã au contribuit la preponderenþa stãrii de yavashlik, o sta-re caracterizatã prin letargie, indiferenþã, indecizie ºi o înclinaþie spre supu-nere, care au izvorît din necesitatea supravieþuirii. Aceasta poate fi uºor de-

335

tectatã în atitudinea faþã de autoritãþi — teamã, dar, în acelaºi timp,umilinþã ºi supunere. Servilismul este dublat de inteligenþã, exprimatã în în-cercãrile de a evita obstacolele, inclusiv în cele ridicate de autoritãþi, pe cãinu prea etice (din punctul de vedere al guvernului) sau chiar ilegale. Încãpersistã ideea cã este perfect acceptabil sã înºeli ºi sã furi guvernul (s. n.) oproblemã pe care nici unul din statele succesoare nu au fost în stare sã odepãºeascã cu succes. Suspiciunea þãranilor faþã de guvern, poliþist sau co-lectorul de taxe îºi are originea, cel puþin parþial, în experienþa sa de sub re-gimul otoman.

Viitorul fiind nesigur, supuºii Imperiului Otoman au dezvoltat o atitudi-ne hedonistã în faþa vieþii ºi o mare apreciere pentru timpul liber“111.Comentariile sînt de prisos. Adãugãm doar cã acest diagnostic este valabil ºipentru Basarabia, chiar dacã dominaþia otomanã a durat aici „doar“ pînã la1812, deoarece ocupaþia þaristã ºi cea sovieticã au fost ºi ele în esenþa lorde „facturã“ orientalã. Prin urmare, din aceastã perspectivã schimbãrile sîntneesenþiale.

111 Wayne S. Vucinich, The Ottoman Empire: Its Record and Legacy, Princeton, N.J., Toronto,London, Melbourne, 1965, p. 120-121, apud Mihai Maxim, Principatele Române ºi ImperiulOtoman (1400-1878), în O istorie a Românilor, Cluj, Ed. Fundaþia Culturalã Românã, 1998,p. 147.

336

337

REPREZENTAREA SOCIALÃ

A CORUPÞIEI ÎN MOLDOVA

(ABORDARE PSIHOSOCIALÃ

A FENOMENULUI CORUPÞIEI)

Lilian Negurã, doctorandîn sociologie, master înpsihologie socialã

INTRODUCEREUna din explicaþiile date situaþiei economice dezastruoase în care se

aflã astãzi Republica Moldova este corupþia generalizatã a puterii. Un re-prezentant al Bãncii Mondiale declara pe la sfîrºitul anului 1999 cã Moldo-va ar avea douã mari probleme de rezolvat pentru depãºirea crizei în cares-a pomenit: combaterea corupþiei ºi atragerea investiþiilor. Chiar ºi apariþiaacestei lucrãri poate fi consideratã un rezultat al interesului crescut faþã deacest fenomen în înþelegerea greutãþilor prin care trece societatea noastrã.În ce mãsurã este justificatã aceastã poziþie este o altã problemã. Cert esteînsã cã în Moldova corupþia a devenit un subiect important de discuþii parti-culare, dezbateri publice, conferinþe ºtiinþifice, simpozioane, proiectefinanþate din interior ºi din exterior, a intrat în programe politice, constituieun punct important în discursurile ideologice etc., etc. Într-un cuvînt,corupþia a devenit un subiect cu mizã socialã importantã. Astfel, pentru alparafraza pe Marx, putem spune cã o stafie circulã astãzi prin Moldova �stafia corupþiei. De ce stafie? Pentru cã toatã lumea vede peste tot corupþieîn condiþiile în care cazurile concrete de dezvãluiri ale actelor de corupþiesînt puþine ºi de micã importanþã.

Oricît nu ar pãrea de paradoxal, deºi subiectul articolului nostru este ºiel corupþia, pe noi ne intereseazã foarte puþin dacã existã sau nu corupþie înMoldova. Nimeni astãzi în Moldova nu poate sã spunã: da, în Moldovaexistã la ora actualã 357 de cazuri de corupþie pe zi. Nu poate, pentru cãnimeni nu are dreptul sã declare aºa ceva pînã judecata nu s-a pronunþat

338

asupra dosarelor existente de corupþie. În acelaºi timp, toatã lumea ºtie cãactele de corupþie nu se limiteazã la aceste dosare. Mai existã însã ºi pro-bleme în ceea ce priveºte definiþia corupþiei. Aspect foarte important pentrucã de asta depinde dacã un caz sau altul poate fi luat în calcul sau nu înproiectul de contabilizare a corupþiei. Astfel dacã considerãm ca ºi Nye1

corupþia �behavior which deviates from the normal duties of it public rolebuecase of private-regarding (family, close private clique) pecuniary or sta-tus gains; or violates rules against the exercise of certain types of private-re-garding influence2 �, vom avea probleme cu includerea unor cazuri de abuz deserviciu în posturi din întreprinderile private, care nu va putea fi consideratun act corupt pentru cã nu e vorba de un �rol public�. Pe de altã parte, dacãluãm în consideraþie cealaltã parte a definiþiei care indicã natura privatã a in-teresului pecuniar sau de statut al �afacerii�, nu vom putea include, aºa cumpe bunã dreptate a observat ºi Gardiner3 , cazurile în care beneficiari sînt par-tide sau grupuri sociale, cum ar fi cele de clan, de exemplu.

În aceastã situaþie ne-am propus sã înþelegem mai puþin realitateacorupþiei în Moldova, proiect dupã mine inutil, dar mai ales imposibil, ci sãanalizãm corupþia ca fenomen imaginar. Adicã nu atît corupþia ca lucru însine, cum ar spune Kant, ci ca lucru pentru noi. Ne-am pus douã întrebãriatunci cînd ne-am angajat în realizarea acestei lucrãri: care este definiþia nai-vã datã corupþiei în Moldova ºi care este fundamentul cultural al corupþiei.

Unii ar putea considera acest scop neserios. �La ce-mi foloseºte ocercetare atît de complexã ºi pretins ºtiinþificã dacã nu are de gînd sã-mivorbeascã despre lucruri reale?� Problema este cã lucruri reale nu existãîn societate dacã ele nu sînt conºtientizate de fiecare membru al societãþii.Cel puþin �lucrurile� sau fenomenele sociale. Astfel, putem sã decretãmzeci de legi despre autonomia publicã localã, dar dacã în capul primarilorautonomie înseamnã sã consumi dupã bunul-plac banii publici din bugetulcentral fãrã sã cauþi venituri pentru bugetul local, aceste legi nu folosescla nimic. Poþi sã impui constituþii ºi instituþii parlamentare în Africa, dardacã în capul oamenilor de acolo nu existã decît instituþia ºi autoritateaºamanului, degeaba dai credite pentru funcþionarea democraþiei. Ea vaexista doar pe hîrtie.

Corupþia poate fi întîlnitã peste tot în lume. Corupþia ca fenomen so-cial generalizat este însã specificã doar unor societãþi. Scopul nostru este ca

1 Nye, J.S, Why people don�t trust government, Cambridge, Mass: Harvard University Press,1992.2 Comportament care deviazã de la datoria normalã a rolului sãu public în favoarea unoravantaje pecuniare ori de statut cu referire privatã (familie, clicã privatã închisã); sau carevioleazã normele pe fondul exercitãrii unor tipuri de influenþã cu referire privatã (traducereliberã).3 Gardiner, John A., Defining corruption, în Corruption and Reform, 3, 1993.

339

prin acest studiu sã determinãm reprezentãrile sociale care întreþin ºi încu-rajeazã corupþia ca fenomen social în Republica Moldova.

Reprezentãrile sociale, concept lansat de S. Moscovici4 , sînt �un ana-samblu organizat de cogniþii ce se referã la un obiect, împãrtãºit de mem-brii unei populaþii omogene în raport cu acest obiect�5 ºi reprezintã aceaunitate psihosocialã ce stã la baza mentalitãþii ºi constituie de fapt mentali-tatea. Atenþia noastrã pentru reprezentãrile sociale este justificatã de maimulte avantaje pe care ni le oferã acest cadru conceptual. Corupþia este opracticã socialã care este ancoratã pe un context reprezentaþional ce osusþine. Modalitatea de relaþionare dintre practici ºi reprezentãri este deter-minatã, conform unor autori6 , nu atît de conþinutul sãu cît mai ales destructura ºi valoarea fiecãrui element în cadrul acestei structuri. Pondereaacestor elemente, valoarea lor funcþionalã este pentru demersul nostru deo-sebit de importantã, deoarece ne oferã posibilitatea sã depistãm ºi sã inter-pretãm exact cogniþiile ce au funcþia de a activiza aceste practici sociale de-plorabile. Odatã depistate, ele pot fi analizate deja în contexte specifice defuncþionare ºi astfel se pot developa ºi descrie mecanisme subtile defuncþionare cognitivã a corupþiei.

Corupþia are doi actori complementari: cei care corup (cetãþenii) ºi ceicare suportã actul coruperii (funcþionarii publici). Este insuficient sã fie ana-lizatã corupþia, ca fenomen complex, doar din perspectiva unui singur actor.De aceea, ancheta pe care am realizat-o a luat în consideraþie ºi acest as-pect. În acelaºi timp, am studiat ºi specificul aºa-numiþilor spectatori � ma-joritatea pasivã (auto)consideratã neimplicatã, dar care, prin pasivitatea sa,ar putea susþine (încuraja) corupþia. Conceptul de devianþã toleratã7 a cons-tituit un suport operaþional pentru studiul acestui fenomen.

Am presupus cã, cel puþin în unele medii, corupþia ar putea fi o prac-ticã valorizatã social. Ne-a interesat în egalã mãsurã sã depistãm ºi sã in-terpretãm modalitãþile de raþionalizare ce fundamenteazã o astfel de valo-rizare. Dinamica evoluþiei reprezentãrii sociale a corupþiei în timp ne vaajuta pe de altã parte sã înþelegem perspectiva acestui fenomen. Pentruaceasta, este interesant sã studiem caracteristicile evoluþiei sale la generaþiidiferite. Astfel, am cercetat specificul configuraþiei reprezentaþionale în ca-zul corupþiei la studenþi, persoane active ºi pensionari. Aceasta ne va oferiposibilitatea sã depistãm tendinþele de evoluþie pentru a gãsi soluþii deprevenire.

4 Moscovici, S., La psychanalyse. Son image et son public, PUF, Paris, 1968.5 Flament, Cl., Structure, dynamique et transformation des représentations sociales, PUF, Paris,1994.6 Vezi de ex.: Abric, J.Cl., Pratiques sociales et représentation, PUF, Paris, 1994.7 Boncu, ªt., Devianþa toleratã, tezã de doctorat, Universitatea �Al.I. Cuza din Iaºi�, 1998.

340

Deºi se ºtie cã mentalitatea se schimbã greu, cercetãrile recente în do-meniul reprezentãrilor sociale ne demonstreazã cã în contexte specifice sepot înregistra transformãri spectaculoase ale reprezentãrilor. Pentru aceastaeste suficient ca practicile sociale impuse de circumstanþele sociale noi sã fiepercepute de comunitate ca ireversibile8 . Astfel, dacã practicile de corupþievor fi stopate printr-o justiþie dreaptã realizatã transparent, ºi dacã acest lu-cru va fi perceput ca un principiu susþinut de funcþionare a societãþii ºi nuca o situaþie conjuncturalã, atunci se poate spera ca peste un timp, dacã nucumva se vor reîncepe aceste practici, vom putea urmãri transformarea re-prezentãrii sociale a corupþiei. Iar înainte de aceasta este absolut necesar,ca o precondiþie, sã cunoaºtem totuºi care sînt componentele reprezentãriisociale ale corupþiei ºi rolul lor pentru aceste practici.

Lucrarea de faþã este prezentatã în douã pãrþi. În prima parte am în-cercat sã arãtãm ambiguitatea definiþiilor corupþiei care fac abstracþie de as-pectul sãu social. Astfel am þinut sã arãtãm rolul reprezentãrilor sociale înperpetuarea practicilor sociale ce întreþin corupþia ºi sã oferim cititorului otrecere în revistã a accepþiunilor reprezentãrii sociale existente astãzi în psi-hologia socialã. Am þinut sã oferim o prezentare atît de nuanþatã a concep-tului de reprezentare socialã pentru a familiariza cititorul cu ceea ce amnumi instrumentul de bazã în cercetarea noastrã. Cadrul teoretic al repre-zentãrii sociale ne-a oferit repere metodologice bine fundamentate pentru odescriere cît mai ºtiinþificã a substratului psihosocial al fenomenuluicorupþiei. Celor însã interesaþi mai mult de compartimentul empiric, practical lucrãrii, le-am rezervat partea a doua, care începe printr-o prezentare su-marã a întregii metodologii de cercetare. Ne-am gîndit ca prin acest capitolsã oferim argumentele necesare pentru a demonstra fundamentareaºtiinþificã a demersului nostru. Celelalte trei capitole sînt consacrate în tota-litate prezentãrii ºi interpretãrii datelor obþinute în urma anchetelor efectua-te. Astfel, capitolul 2.2. este consacrat conþinutului reprezentãrii corupþiei,capitolul 2.3. structurii reprezentãrii corupþiei, iar capitolul 2.4. descriefuncþionarea corupþiei în Moldova ca devianþã toleratã.

PARTEA I

1.1. Rolul reprezentãrilor sociale în definirea corupþiei

Corupþia se asociazã de obicei cu exploatarea ilicitã a unui statut oficialîn interes colateral structurii sociale pe care îl reprezintã. Aceastã structurãpoate fi atît un organism public, cît ºi orice organizaþie cu scop colectiv,cum ar fi întreprinderi, partide sau asociaþii. Existã deci cîteva elemente im-

8 Flament, op.cit.

341

portante pentru definirea acestui fenomen. În primul rînd este necesarãexistenþa unei structuri sociale cu scop statutar bine delimitat: profit în ca-zul unei întreprinderi, apãrarea membrilor pentru o asociaþie etc. O struc-turã presupune o ierarhie de statuturi care, la rîndul lor, au ºi ele niºtefuncþii bine delimitate pentru buna funcþionare a organizaþiei care în acestsens pot fi numite oficiale. În cazul unui act de corupþie are loc o substitui-re a intereselor organizaþiei cu interesele individului care ocupã acest postsau a altei organizaþii pe care acest individ le reprezintã. Astfel, individulcare ocupã un post într-o organizaþie exploateazã statutul sãu din aceastãorganizaþie pentru a deservi interese colaterale ei. De obicei aceste interesesînt în contradicþie cu interesele de naturã colectivã ale organizaþiei ºi con-duc de regulã la degradarea activitãþii ei. Existã mai multe tipuri de actecare pot fi considerate corupte. Astfel, Kenneth Gibbons9 , un cunoscut poli-tolog canadian, vorbeºte despre urmãtoarele acþiuni de abuz ale statutului:

� un funcþionar foloseºte poziþia sa în organizaþie pentru a promova orudã mai degrabã decît un candidat bine pregãtit (nepotism);

� un partid politic care cîºtigã alegerile ºi concediazã toþi funcþionariicare au susþinut partidul de opoziþie (patronaj);

� un parlamentar care avînd o întreprindere promoveazã o lege care di-minueazã impozitele pentru aceastã companie (conflict legislativ de interese);

� birocraþi ai guvernului folosesc cunoºtinþele ºi contactele lor pentrua constitui o firmã de consultanþã care oferã sfaturi pentru clienþi privaþi(conflict birocratic de interese).

Nye10 , un alt autor citat deja de mine, mai include aici �such behavioras bribery (use of rewards to pervert the judgment of a person in a positionof trust); nepotism (bestowal of patronage by reason of assertive rela-tionship rather than merit); and misappropriation (illegal appropriation ofpublic resources for private-regarding uses).11 �

În literatura de specialitate existã trei criterii de definire a corupþiei:criteriul legal sau juridic, criteriul interesului public ºi criteriul opiniei publi-ce12 . Conform criteriului legal corupþia este definitã de cadrul normativ sta-bilit de organele de stat. Acest criteriu este cel mai clar ºi mai puþin ambi-guu, datoritã limitãrii posibilitãþii interpretãrii sale subiective. Un act poate

9 Gibbons, Kenneth and Roward C. Donald, Political Corruption in Canada: cases, causes andcures, Toronto, McClelland and Steward, 1976.10 Nye, op.cit.11 Astfel de comportamente ca mita (folosirea cadourilor pentru a perverti decizia unei per-soane în poziþie de încredere); nepotism (oferirea unor avantaje din partea patronajului maidegrabã din raþiuni de rudenie decît de merit); ºi ceea ce la noi se numeºte în ultimul timpprivatizarea ilicitã (în englezã � misappropriation); (trecerea ilegalã în proprietate personalãa resurselor publice pentru folosire în interes privat) (traducere liberã � n. n.).12 Vezi pe aceastã temã Rocca, Jean-Louis, La corruption, Paris, Syros, 1993.

342

fi numit corupt în mãsura în care el acoperã condiþiile stipulate în lege. Înacelaºi timp Scott13 de exemplu gãseºte cel puþin trei probleme în adoptareaacestui criteriu în definirea corupþiei. În primul rînd, nu întotdeauna tot ceeste legal este ºi corect din punct de vedere etic. Existã persoane care sîntcapabile sã exploateze cadrul legal în a-ºi promova interesele proprii în de-trimentul interesului colectiv. În al doilea rînd, acest criteriu ne limiteazã înposibilitatea de a avea o definiþie universalã. Legile diferã de regulã de la oþarã la alta. În al treilea rînd, Scott considerã cã legile de multe ori servescinteresele unor grupãri politice aflate la putere sau chiar ale unor pãturi so-ciale cum ar fi, de exemplu, cea a clasei mijlocii pentru SUA.

Din aceste considerente de cele mai multe ori corupþia este definitã nuatît prin aspectul legalitãþii sale cît mai ales al efectelor sale. Dacã un act alunei persoane oficiale este în detrimentul interesului public, el poate fi consi-derat din acest punct de vedere corupt, chiar dacã a fost legal. Deºi mai co-rectã din punct de vedere moral, aceastã perspectivã pune însã probleme dealt ordin. Astfel, delimitarea interesului public de cel privat este în unelesituaþii concrete foarte dificilã. Problema devine ºi mai complicatã atunci cîndintervine ºi aspectul ideologic în interpretarea interesului public. Aºadar, pen-tru un comunist interesul public poate fi altul decît pentru un liberal.

Din punctul nostru de vedere însã cel mai important criteriu în defini-rea corupþiei trebuie sã fie opinia publicã sau mai bine zis reprezentarea so-cialã a ceea ce lumea numeºte corupþie. Corupþia este un fenomen social ºidepinde în totalitate de modul în care lumea o tolereazã ºi îºi reprezintãfuncþionarea ei. S-ar pãrea cã întotdeauna corupþia trezeºte necondiþionat oatitudine negativã în rîndurile populaþiei. Astfel, dacã întrebaþi pe stradã ceatitudine au cetãþenii faþã de corupþie este extrem de micã probabilitatea sãîntîlniþi pe cineva sã vã spunã cã are o atitudine pozitivã. În acelaºi timp,faptul cã ea existã, ºi mai ales cã ea existã în proporþii foarte mari, ne indi-cã o participare largã a oamenilor în funcþionarea ei. Cum poate fi explicatãaceastã situaþie? Dupã pãrerea noastrã, reprezentarea socialã a corupþieipermite ºi chiar încurajeazã aceasta. Partea empiricã a lucrãrii noastre a în-cercat sã gãseascã argumente în favoarea acestei idei. Între timp, vom arãtaîn baza altor cercetãri realizate în mai multe þãri modul în care populaþiaparticipã la definirea corupþiei.

Arnold Heidenheimer14 considerã cã trebuie fãcutã o diferenþiere întrecorupþia �albã�, �gri� ºi �neagrã�. Corupþia neagrã este actul care este con-siderat în consens atît de elitã, cît ºi de mase condamnabil ºi care în unani-mitate se declarã pasibil de pedeapsã. Corupþia gri este mai puþin condam-

13 Scott, J.C., Comparative Political Corruption, Englewood Cliffs: Prentice-Hall, 1972.14 Heidenheimer, A., Political Corruption: readings in comparative analysis, N.Y., Holt,Rinehart&Winston, 1970.

343

natã de o parte din populaþie, în special de elite, iar cealaltã parte are oatitudine ambiguã faþã de ea. Corupþia albã este mult toleratã atît de elite,cît ºi de masele largi. În aceste cazuri, pedeapsa este mai puþin cerutã.

Peters ºi Welch15 într-un studiu pe un eºantion de politicieni americaniau gãsit, de exemplu, cã un comportament este considerat mai corupt dacãbeneficiile sînt mai degrabã private decît publice, dacã persoana coruptãeste mai degrabã aleasã decît numitã ºi dacã avantajele obþinute sînt reali-zate prin proceduri deosebite decît prin metode de rutinã. Aceste fapte nearatã cã existã o întreagã ierarhie între diferite acte apropiate corupþiei caresînt tolerate mai mult sau mai puþin în funcþie de anumite criterii. Acestecriterii sînt foarte importante pentru a înþelege gradul de toleranþã pentruanumite comportamente corupte ºi ele depind în mare mãsurã de opiniile,atitudinile ºi stereotipurile rãspîndite în acele medii. Relativismul acestorcriterii, care pot varia semnificativ de la un grup la altul, de la o þarã laalta, nu scade din importanþa studierii lor. Din contra, faptul cã ele deter-minã modelarea comportamentelor legate de corupþie în fiecare mediu cul-tural în mod diferit ne determinã sã considerãm studiul lor deosebit de im-portant pentru înþelegerea mecanismelor de funcþionare al corupþiei ºi pen-tru gãsirea soluþiilor de intervenþie.

Un exemplu de constituire a unei politici de modificare a reprezentãri-lor corupþiei poate fi considerat programul de �educare� a populaþiei reali-zat în Hong Kong. Acest program numit Anti-corruption Public EducationProgram, realizat de un organism constituit de guvern, Hong Kong�s Indepen-dent Commission Against Corruption (ICAC), a realizat o serie de mãsuri destîrpire a condiþiilor create de reprezentãrile sociale ce favorizau corupþia,în special luarea de mitã. Acest program era realizat în douã etape: efectua-rea unor studii de cercetare a opiniei publice, (prima etapã), acordarea deinformaþii pentru a organiza acþiuni de schimbare a mentalitãþilor faþã decorupþie (etapa a doua). Acest program a fost considerat în mai multe rîn-duri destul de reuºit de cãtre specialiºti16 .

Am vãzut cã pentru definirea corupþiei reprezentãrile sociale pot aveaun rol esenþial. Pentru a înþelege însã rolul reprezentãrilor sociale înfuncþionarea corupþiei, care constituie celãlalt obiectiv al cercetãrii noastre,ne vom folosi de schema strategiilor actorilor sociali pentru adaptarea la ano-mie elaboratã de Merton17 . Merton foloseºte aici termenul de anomie lansat

15 Peters, J. and S. Welch, Political Corruption in America: A Search for Definitions and aTheory, American Political Science Review 72 (September), 1978, p. 974-984.16 Clark, D. (1989), Mobilizing Public Opinion Against Corruption: A Commentary, Corrup-tion and Reform 4(2): 123-129. Gardiner, J.A. and K.L. Malec (1989) Mobilizing PublicOpinion Against Corruption: A Report to the Chicago Ethics Project, Corruption and Reform4(2): 107-121.17 Merton, Robert K., Social Theory and Social Structure, New York: Free Press, 1997.

344

de Durkheim, care semnificã o stare de bulversare a valorilor ºi de pierderea reperelor în cazul schimbãrilor sociale majore, pentru a explica dinamicilelegate de devianþã. Deºi valabilã mai ales pentru grupurile de emigranþi dinSUA, aceastã schemã poate reprezenta la fel de bine ºi starea de anomiesuportatã de majoritatea moldovenilor (în sensul de cetãþeni moldoveni) înanii de aºa-numitã tranziþie spre economia de piaþã. Moldovenii dupã dezin-tegrarea URSS ca ºi ceilalþi sovietici s-au grãbit sã asimileze valorile mate-rialiste fãrã sã ºtie cum sã le satisfacã. Pierderea reperelor sociale ºi rãspîn-direa valorilor societãþii de consum, în condiþiile în care nu au fost elaborateprin tradiþie modalitãþile pro-sociale de acumulare a resurselor, a determi-nat adaptarea la noile realitãþi ale vechilor reprezentãri valabile pentru so-cietatea paternalistã în care au crescut. Pentru a mã face înþeles voi insistamai mult asupra schemei lui Merton.

Valoarea supremã într-o societate de consum este bunãstarea materialã.Aceasta este o valoare culturalã, de exemplu, pentru societatea americanãunde bunurile materiale acumulate sînt un criteriu de succes. Ea este de ase-menea o valoare importantã ºi pentru celelalte societãþi moderne capitaliste.În acelaºi timp doar cîteva din mijloacele posibile pentru atingerea lor sînt ac-ceptate de societate, ca, de exemplu, efectuarea unor studii bune ºi angajareala un serviciu bun. Cu toate acestea nu toatã lumea se foloseºte de aceste mi-jloace culturale acceptate de întreaga societate pentru a-ºi realiza scopurilematerialiste. Persoanele care suportã o stare numitã anomicã, de pierdere areperelor culturale sau de transformare culturalã utilizeazã mijloace pe carenormele culturale americane nu le acceptã: aºa apare devianþa socialã.

Merton vorbeºte de 5 moduri de rezolvare a dilemei scop-mijloace,dintre care patru sînt moduri de adaptare a membrilor unei societãþi la sta-rea de anomie. Aceste 5 moduri sînt conformismul, inovarea, ritualismul, re-tragerea ºi rebeliunea.

Modul de adaptare Scopurile culturale Mijloacele instituþionalizate

1. Conformismul + +2. Inovarea + -3. Ritualismul - +4. Retragerea - -5. Rebeliunea +- +-

+ acceptare; - respingere;+- respingerea valorilor existente ºi substituirea lor cu altele.

În cazul unei soluþii conformiste, persoanele asimilînd valorile societãþiiacceptã ºi mijloacele legale de satisfacere a lor. Astfel, acesta este cazulmoldovenilor care au asimilat noile valori materialiste ºi încearcã mijloacelegale de realizare a lor. Ei dezvoltã conform schemei lui Merton o strate-

345

gie conformistã. Este cazul oamenilor de afaceri oneºti, ale angajaþilor careprin munca lor pot sã-ºi satisfacã ambiþiile materiale. Astfel, ei asimileazãatît scopurile culturale ale noii societãþi, cît ºi mijloacele acceptate de reali-zare ale lor. În condiþiile de anomie însã aceastã cale nu este cea evidentã.Reprezentãrile sociale nu oferã deseori soluþii adecvate de adaptare la noilecondiþii de transformare a valorilor.

În aceste condiþii soluþia cea mai aplicatã este inovarea: acceptarea va-lorilor în lipsa reprezentãrii despre modalitãþile de realizare a lor. Instabili-tatea, incertitudinea, nesiguranþa care sînt caracteristice stãrii de anomie sîntfactori hotãrîtori care determinã o neîncredere în noile mijloace de realizarea noilor valori. Astfel, are loc o contradicþie între motivaþie, care se alimen-teazã din noile valori ºi reprezentãrile sociale, care indicã modalitãþi antiso-ciale de satisfacere. În condiþiile în care aceastã strategie este încurajatã desuccesul utilizãrii ei, ea devine dominantã ºi acceptatã ca unica realã. Lipsade sancþionare a acestei strategii ºi percepþia marginalitãþii ei o întãreºte ºiîi determinã rãspîndirea, conservînd reprezentãrile sociale legate de ea.Corupþia este una din variantele acestei strategii.

O parte considerabilã a membrilor societãþii pot sã nu accepte însã noilevalori. Ei conserveazã vechile valori în condiþiile unei noi realitãþi sociale.Astfel, ei insistã sã se comporte ca ºi înainte, deºi din punctul de vedere alnoilor condiþii ei au o poziþie care nu-i poate integra în noua societate. Acestcomportament face parte din strategia ritualistã de adaptare la anomie. Aces-ta este cazul a multor moldoveni care continuã sã meargã la serviciu chiar ºiîn condiþiile cînd acest lucru nu le aduce un venit decent. Astfel, ei au trans-format mersul la serviciu într-un ritual în care satisfacþia pentru munca de-pusã este de naturã idealistã. Aceºti oameni nu acceptã valorile noii societãþiºi insistã sã-ºi onoreze activitãþile profesionale mai mult din obiºnuinþã. Acestmod de adaptare este la fel de vicios ca ºi modul inovativ, pentru cã lasã oparte importantã din societate în afara regulilor de funcþionare a ei.

Mulþi însã nu rezistã acestei situaþii ºi renunþã la orice scop ºi la oricemijloc de realizare. Pentru a face faþã stãrii de anomie ei se retrag pur ºisimplu din viaþa socialã evadînd prin variate metode: droguri, alcool etc.,respingînd astfel atît valorile sociale, cît ºi mijloacele lor de realizare, eiaplicã strategia de retragere.

O altã parte însã din membrii societãþii încearcã sã impunã valorilesale, diferite de cele existente ºi sã instituie noi metode de realizare a lor.Rebeliunea este soluþia celor care considerã cã ar cunoaºte modalitatea co-rectã de organizare a societãþii ºi care nu acceptã nici o altã soluþie decîtimpunerea ei întregii societãþi. Miºcãrile sociale radicale constituie ilustrareacea mai bunã a acestui mod de adaptare la anomie.

Am vãzut cã reprezentãrile sociale pot juca un rol extrem de importantpentru definirea corupþiei, dar ºi pentru înþelegerea modului ei de funcþio-

346

nare. Reprezentãrile sociale pot constitui un criteriu important pentru defi-nirea corupþiei, deoarece ele determinã ºi justificã multe din aceste compor-tamente. Datoritã schemei lui Merton, am observat maniera în care repre-zentãrile sociale oferã soluþii pentru realizarea valorilor sociale în condiþiileanomiei. Strategiile inovative dintre care face parte ºi corupþia indicã asimi-larea valorilor societãþii de consum în condiþiile în care reprezentãrile socia-le nu oferã soluþii adaptate la noile condiþii. Pentru a înþelege funcþionarealor ºi modul în care ele detereminã comportamentele vom insista în para-graful urmãtor asupra aspectelor teoretice ale reprezentãrilor sociale. Vomprezenta astfel criteriile de definire a unei reprezentãri sociale, vom conti-nua cu o prezentare a structurii lor ºi vom termina cu o analizã a moduluiîn care o reprezentare sociale se transformã.

Reprezentãrile ºi practicile sociale

Pentru a înþelege cum funcþioneazã reprezentãrile sociale ne vom oprimai mult asupra structurii lor. Acest aspect a fost studiat de un grup decercetare de la Laboratorul de psihologie socialã de la Universitatea dinProvence care este cunoscut ca fiind ºcoala de la Aix a reprezentãrilor socia-le. Ei au prezentat primii un construct teoretic mai elaborat al structurii re-prezentãrilor sociale. La originea lucrãrilor acestui cadru teoretic stau douãcaracteristici aparent contradictorii ale reprezentãrilor sociale. Prima carac-teristicã se referã la faptul cã reprezentãrile sociale sînt în acelaºi timp stabileºi schimbãtoare, rigide ºi flexibile. Astfel, deºi bolile psihice erau consideratecontagioase, membrii comunitãþii din Ainay-le-Château studiate de Jodelet18

au gãsit o soluþie pentru ca sã poatã comunica cu consãtenii lor bolnavi.Astfel, ei au divizat bolile mentale în �boli de nervi� ºi �boli de creier�,dintre care numai primele erau considerate contagioase. O altã caracteris-ticã contradictorie este cã reprezentãrile sociale sînt în acelaºi timp consen-suale ºi marcate de importante diferenþe interindividuale. Astfel, deºi psiha-naliza de cele mai multe ori era consideratã o ºtiinþã a complexelor, exis-tau ºi opinii mult mai puþin rãspîndite care considerau, de exemplu, cãpsihanaliza este doar o armã în lupta de clasã19 . Autorii ºcolii din Aix areprezentãrilor sociale au gãsit o explicaþie structuralistã acestor observaþii.Ei considerã cã reprezentãrile sociale au douã componente: Sistemul Centralºi Sistemul Periferic. În acest mod reprezentarea socialã funcþioneazã ca osingurã entitate în care fiecare parte componentã îºi are rolul sãu specific,dar complementar.

18 Jodelet, D., Folies et représentation sociales., ParisPresses Universitaires de France, 1989.19 Vezi Moscovici, 1961.

347

Sistemul Central are urmãtoarele caracteristici:a. Istoria relaþiei grupului cu obiectul de reprezentare determinã consti-

tuirea Nodului Central. Astfel, Sistemul Central este puternic marcat de me-moria colectivã.

b. Omogenitatea grupului este asiguratã de consensul membrilor sãiasupra elementelor Nodului Central. Astfel, Sistemul Central este împãrtãºitde tot grupul ºi are o funcþie consensualã.

c. Reprezentarea socialã rezistã transformãrilor accidentale ale contex-tului social prin stabilitatea Nodului Central. Astfel, Sistemul Central pãs-treazã continuitatea reprezentãrii sociale într-o lume schimbãtoare.

d. Nodul Central permite o mai micã influenþã a mediului asupra sa.Astfel, Sistemul Central este relativ independent de contextul social imediat.

Nodul Central determinã semnificaþia ºi organizarea elementelor perife-rice care trebuie sã se adapteze la schimbarea conjuncturalã a realitãþii so-ciale. În acest caz se poate spune cã dacã Sistemul Central este normativ,atunci Sistemul Periferic este funcþional.

Sitemul Periferic la rîndul sãu are urmãtoarele caracteristici20 :a. Spre deosebire de Nodul Central, elementele periferice sînt mult mai

atente la fluctuaþiile mediului ºi constituie interfaþa dintre realitatea con-cretã ºi elementele centrale. Sistemul Periferic concretizeazã Sistemul Centralprin luãri de poziþii ºi conduite.

b. Elementele periferice au un rol esenþial în protejarea Nodului Cen-tral. Ele sînt cele care suportã primele influenþa noilor semnificaþii aleobiectului de reprezentare. Prin aceasta Sistemul Periferic regleazã ºi adaptea-zã sistemul central la constrîngerile ºi caracteristicile situaþiei concrete.

c. Fiind suple ºi flexibile, elementele periferice lasã loc experienþei indi-viduale ºi prin aceasta creãrii de reprezentãri proprii. Datoritã acestui faptSistemul Periferic permite o modulare individualã a reprezentãrii.

Teoria lui Abric (1976) postuleazã cã toate reprezentãrile se organizea-zã în jurul Nodului Central. El este un subansamblu fundamental al repre-zentãrii, deoarece determinã în acelaºi timp semnificaþia ºi organizarea sa.Doi factori trebuie luaþi în vedere atunci cînd încercãm sã descriem NodulCentral21 : unul cantitativ, care este de bazã ºi altul calitativ, care este im-portant. Aspectul cantitativ este cã elementele sînt centrale pentru cã sînt ac-ceptate de întreg grupul. Acesta este esenþial pentru cã constituie condiþiasine qua non a Nodului Central. Altfel spus, toate elementele centrale sînt

20 Moliner,P, Les méthodes de repérage et d�identification du noyau des représentations sociales,în C. Guimelli (Ed.) Structures et transformations des représentations sociales, Neuchâtel, Dela-chaux et Niestlé, 1994, p. 199-232.21 Verges, P., Représentations sociales partagées, périphériques, indifférentes, d�une minorité: mé-thodes d�approche, în Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale, 1995.

348

împãrtãºite de majoritatea grupului. Aspectul calitativ presupune cã NodulCentral este alcãtuit din mai multe elemente absenþa cãrora ar destructura re-prezentarea ºi i-ar da o altã semnificaþie. Acest aspect este deosebit de im-portant pentru cã fãrã aceastã condiþie nici un element nu poate fi conside-rat central. Cu alte cuvinte, elementele consensuale, dacã nu sînt considera-te reprezentative, nu pot fi considerate centrale.

Aºa cum s-a putut observa, elementele centrale influenþeazã semni-ficaþia celorlalte elemente ale reprezentãrii sociale. În acelaºi timp, ele de-terminã ºi tipul de relaþie dintre elementele periferice. Din cele expuse sepoate deduce cã Nodul Central are douã funcþii: funcþia de a generasemnificaþii ºi funcþia de a organiza reprezentarea. Proprietatea lui esenþialãeste capacitatea de a rezista în timp. El conþine elementele cele mai stabileale reprezentãrii. Tocmai de aceea Nodul Central rezistã cel mai multschimbãrilor. Astfel, observãm cã pe lîngã cele douã funcþii Nodul Centralare proprietatea de a fi stabil. În unele situaþii Nodul Central poate sã dele-gheze în scopuri economice gestiunea unei pãrþi din reprezentare unei subs-tructuri periferice22 .

Conform ultimelor cercetãri23 , Nodul Central al reprezentãrii socialeeste un ansamblu organizat compus din douã tipuri de elemente: elementenormative ºi elemente funcþionale. Elementele normative sînt profund anco-rate în istoria grupului ºi a sistemului de valori al grupului. Ele determinãjudecãþi ºi luãri de poziþie faþã de obiectul de reprezentare. Elementelefuncþionale sînt în relaþie cu practicile sociale. Ele determinã ºi organizeazãcomportamentele în legãturã cu obiectul de reprezentare. Elementele carealcãtuiesc Nodul Central sînt la rîndul lor ierarhizate ºi au o pondere diferi-tã. Astfel, avem elemente centrale, principale ºi secundare. Modalitãþile de ac-tivare a elementelor centrale sînt determinate de natura relaþiei pe care oîntreþine grupul cu obiectul de reprezentare. Astfel, elementele centrale potfi activate diferit în funcþie de grupul social vizat ºi de finalitatea situaþiei încare reprezentarea este utilizatã. Capacitatea de activare a unui element senumeºte valenþã24 .

Elementele periferice au ºi ele un rol important în funcþionarea repre-zentãrii sociale. Deºi depind în totalitate de elementele centrale, ele aufuncþii indispensabile funcþionãrii reprezentãrii sociale. Datoritã faptului cãsînt periferice aceste elemente sînt ºi foarte flexibile. Acest lucru faciliteazã

22 Flament, 1994, p. 86.23 Abric, J.-C., Tafani, E., Nature et fonctionnement du noyau central d�une répresentation so-ciale : la représentation de l�entreprise, în Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale, N28,Décembre, 1995.24 Guimelli, C.&Rouquette, M.-L., Contribution du modèle associatif des schèmes cognitifs debase à l�analyse structurale des représentations sociales, în Bulletin de Psychologie, N°special:Nouvelles Voies en Psychologie Sociale, XLV, 405, 196-202, 1994.

349

adaptarea grupului la contextul social. Astfel, schimbãrile percepute reversibi-le sînt luate în consideraþie datoritã supleþii elementelor periferice. Dar ºiexperienþa individualã poate influenþa o privire specificã asupra lucrurilor.Acestea sînt posibile de asemenea datoritã elementelor periferice. În acestmod ele au funcþia sã autorizeze modulaþiile individuale. Prin aceste proceseele reuºesc sã previnã schimbãrile nejustificate ale întregii reprezentãri asi-gurînd o economie cognitivã semnificativã ºi evitînd astfel o bulversare per-petuã a sistemului reprezentaþional. În acelaºi timp membrii grupului pot,datoritã flexibilitãþii acestor elemente, sã facã faþã fluctuaþiilor temporareale circumstanþelor în care acþioneazã. Prin aceasta elementele periferice con-serveazã ºi deci protejeazã Sistemul Central împotriva modificãrilor inutile.Atunci însã cînd este nevoie sã se acþioneze în cazurile concrete ale vieþiicotidiene, elementele periferice oferã suportul necesar. De acea se conside-rã cã elementele periferice sînt prescriptoare ale comportamentelor, constituindpartea operatorie a reprezentãrii25 .

Un rol deosebit îl au elementele periferice în procesul de transformarea reprezentãrilor sociale. Astfel, ele intermediazã accesul semnificaþiei noi-lor practici spre Nodul Central. Atunci cînd circumstanþele sociale sînt per-cepute a fi ireversibile ºi determinã apariþia unor practici noi elementele pe-riferice sînt acelea care pregãtesc transformarea Sistemului Central.

Cogniþiile care constituie reprezentarea socialã sînt de douã tipuri:prescriptive ºi/sau descriptive. Cogniþiile prescriptive sînt cele care deter-minã un comportament, iar cele discursive sînt cele care determinã discur-sul. Cogniþiile prescriptive asigurã funcþia operatorie a elementelor periferi-ce. Specificul sistemului periferic este cã prescriptorii sãi sînt condiþionali.De cele mai multe ori însã ei tind sã aparã la nivel discursiv ca fiindnecondiþionali, fiind de fapt la nivel cognitiv condiþionali. Exemplul dat deFlament este preluat dintr-un studiu efectuat de G. de Montmollin. Atuncicînd studenþii erau întrebaþi dacã trebuie sã fie ajutaþi toþi oamenii care cadpe stradã, 87 % au rãspuns pozitiv ºi doar 57 % au rãspuns pozitiv, atuncicînd a fost înlocuit �toþi oamenii� cu �un beþiv�. Prescriptorul necondiþionalla nivel disctrsiv s-a dovedit a fi condiþional. Aceastã schemã cognitiv-com-portamentalã poate fi prezentatã dupã cum urmeazã:

Discurs spontan ¬¬¬¬¬ Cogniþie ®®®®® Comportament observat

a În general: a a ºi bÎn particular: b

25 Flament, Cl., Approche expérimentale de type psychologique dans l�étude d�une représentation so-ciale, în Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale, N°28, 1995, Décembre.

350

Elementele periferice se constituie din scheme cognitive. Cercetãtorii aces-tor scheme cognitive26 au elaborat 28 de operatori care sînt organizaþi de 5 hi-perconectori care definesc schemele cognitive de bazã. Aceste structuri cognitiveale gîndirii naturale participã la procesele transformãrii reprezentãrii sociale.Logica naturalã în contextul teoriei reprezentãrii sociale este analizatã ºi în cer-cetãrile lui Grize (1989, 1990) prin descrierea a 13 operatori ai claselor-obiecte.

Apropierea elementelor de Nodul Central al reprezentãrii sociale senumeºte centralitate ºi poate fi mãsuratã în termeni cantitativi ºi în termenicalitativi, avînd patru proprietãþi: valoarea simbolicã, puterea asociativã,saianþa (pertinenþa) ºi conexitatea în interiorul structurii. Datoritã acestorproprietãþi mãsurabile poate fi descris exact locul fiecãrui element în con-textul reprezentaþional. Acest fapt faciliteazã interpretarea rolului fiecãruielement în elaborarea discursivã ºi prescriptivã a grupului.

Dupã ce am înþeles cum funcþioneazã o reprezentare socialã, vom în-cerca sã expunem aspectul teoretic al transformãrii unei reprezentãri socia-le. Acest lucru ne va permite sã înþelegem mai bine anumite dinamici des-crise în capitolul empiric al acestei lucrãri.

Flament prezintã urmãtoarea schemã care aratã dinamicile ce duc latransformarea reprezentãrii27 :

Modificarea circumsatanþelor externe

Modificarea practicilor sociale

Modificarea prescriptorilor condiþionali

Modificarea prescriptorilor absoluþi (NC)

Circumstanþele externe, dupã Flament, sînt toate evenimenetele exte-rioare reprezentãrii sociale, dar care o vizeazã în mod direct. Astfel, myxo-matoza iepurilor, deºi nu depinde deloc de reprezentãrile sociale propriivanãtorilor (este exterioarã lor), induce o stare de tensiune cognitivã, cauza-tã de inconvenientul situaþiei.

Necesitatea adaptãrii rapide ºi eficiente genereazã comportamente glo-bale acordate circumstanþelor noi. Practicile sociale constituie în acest modprimul efect al contactului cu noua realitate, ºi reprezintã dupã Flament ointerfaþã între circumstanþele externe ºi prescriptorii interni ai reprezentãriisociale. Utilizarea prezervativului, abstinenþa sau excluderea vieþii sexualeextraconjugale reprezintã tot atîtea practici condiþionate de apariþia SIDA28 .

26 Rouquette, M.-L., Guimelli,C., Les �canevas de raisonnement� consécutifs à la mise en caused�une représentation sociale, în Cahiers Internationaux de Psychologie Sociale, 1995.27 Flament, 1994, op.cit.28 Morin, E., Représentation sociale du SIDA, în Abric, J.C., Représentations et pratiques socia-les, PUF, 1994.

351

Absorbþia practicilor nefamiliare de reprezentãrile sociale nu se faceimediat ºi nici deplin. Datoritã necesitãþii elementare a economiei cognitive,reprezentarea sociala se schimbã în urma noilor condiþii pe etape. La înce-put noile elemente externe afecteazã prescriptorii periferici. Ele au rolul dea modela comportamentul în dependenþã de situaþia concretã. Astfel, noispunem cã ajutãm toþi oamenii, dar cînd întalnim pe stradã un beat ºi unbolnav, îl ajutãm mai degrabã pe cel bolnav. Deci prescriptorii condiþionalisînt cei ce iau în consideraþie fluctuaþiile circumstanþelor externe.

Modificarea Nodului Central (NC) al reprezentãrii sociale presupune oinvestiþie importantã datoritã stabilitãþii pe care trebuie sã o asigure ºi a ca-racterului sãu axiomatic sau necondiþional. De aceea el se schimbã, în urmamodificãrilor circumstanþelor externe, în ultimul rînd, ºi doar în cazul unorcondiþii la care mã voi referi mai tîrziu. Dar chiar ºi atunci cînd Nodul Cen-tral este modificat, acest lucru se întîmplã pe baza rãmãºitelor vechiuluinod, realizîndu-se o continuitate între vechi ºi nou.

Deºi nu putem acorda acestei scheme un rol explicativ, ci mai degrabãun rol didactic, aºa cum ne spune ºi Flament, ea conþine cele mai importan-te instanþe care colaboreazã la procesul de transformare a reprezentãrilor.Din acest considerent, ºi nu reieºind din valoarea sa euristicã, vom folosiaceastã schemã în construirea demersului nostru. Astfel, putem sã nu fimde acord nici cu ordinea transformãrilor descrise, ºi nici cu tipurile deinteracþiuni, care sînt mult prea simplificate. Aºa cum vom vedea ulterior,circumstanþele externe se confruntã la început cu Nodul Central, pentru ase verifica pertinenþa lor, înainte ca sã se elaboreze practici noi. Astfel, con-fruntarea circumstanþelor cu elementele centrale constituie primul pas,reieºind tocmai din aceastã necesitate de a clasifica circumstanþele noi înpertinente ºi nepertinente pentru reprezentarea vizatã. Dar chiar ºi dacã sedeterminã cã circumstanþele noi intrã în contradicþie cu elementele centrale,nu are loc modificarea practicilor, ci la început se cautã o explicaþie pentruschimbãrile survenite la nivelul elementelor periferice, care, ne spune Fla-ment, sînt condiþionale ºi deci pot avea condiþii speciale care sã valideze oeventualã contradicþie cu Sistemul Central. Numai dacã o astfel de condiþiea fost gãsitã se pot elabora comportamente, care sã reiasã din schemele co-gnitive actualizate. Existã bineînþeles ºi procesul invers, cînd are loc o aºanumitã raþionalizare a unui comportament deja realizat. Practicile socialesînt fie raþionalizate de condiþiile schemelor cognitive periferice, fie perfectcompatibile cu cogniþiile centrale ºi în acest caz nu creeazã probleme. Înorice alt caz s-ar crea o disonanþã cognitivã, care, se ºtie, este intoleratã.Astfel, putem reformula aceastã schemã în felul urmãtor:

352

Circumstanþele noi Elementele centrale

Circumstanþele noi Elementele periferice

Practicile sociale

Elementele periferice

Elementele centraleAbia de acum încolo, în cazul contradicþiilor ireversibile dintre

circumstanþe, practici ºi reprezentare socialã începe procesul propriu-zis detransformare a reprezentãrii sociale. Tocmai acest proces, care þine deja deactualizarea unor scheme ºi transformarea lor în cogniþii centralenecondiþionale, poate fi ilustrat prin schema prezentatã la început. Dinami-cile acestea se negociazã la nivelul: practici sociale � cogniþii periferice,care în cazul unor condiþii, cum ar fi ireversibilitatea situaþiei, pot duce latransformarea totalã a reprezentãrii sociale, ceea ce presupune transforma-rea elementelor centrale. Aceste condiþii sînt strîns legate de variabileletimp ºi spaþiu, care sînt indicii oricãror circumstanþe. Aceasta explicãcredinþa cã pentru a ne schimba mentalitatea (citeºte reprezentãrile sociale)e nevoie de timp sau sã ne mutãm în altã parte, unde acestea sînt schimba-te. Ireversibilitatea în timp, dar ºi în spaþiu a circumstanþelor noi estecondiþia care determinã o schimbare de profunzime a reprezentãrilor sociale.

Determinismul practici-reprezentãri. Abric (1994) descrie o serie deexemple prin care reprezentãrile sociale determinã comportamentele saupracticile sociale, criticînd orientarea atribuitã lui Beauvois ºi Joule (1981),care insistã asupra exclusivitãþii determinãrii reprezentãrilor de practici, nu-mind-o �radicalã�. El numeºte trei factori care, din punctul sãu de vedere,nu au fost luaþi în consideraþie atunci cînd a fost abordatã astfel problema:

� factorul cultural;� factorul legat de sistemul de norme ºi valori;� factorul legat de activitatea subiectului.În acest context s-au emis douã ipoteze care au ca scop tocmai luarea

în consideraþie a acestor factori:I. Reprezentãrile determinã practicile sociale în situaþii în care încãrcã-

tura afectivã este mare ºi în care referinþa � explicitã sau nu � la memo-ria colectivã este necesarã pentru a menþine sau justifica identitatea,existenþa sau practicile grupului. Uneori aceste practici cu o semnificaþiemare pentru grup pot constitui ele însele niºte indicatori ai reprezentãrilorsociale. Este vorba de aºa-numitele acþiuni reprezentaþionale, care sînt efec-tele unor cogniþii ascunse în fondul de credinþe al grupului, avînd un carac-ter axiomatic de multe ori ºi care nu apar în materialul discursiv, regãsindu-

353

se însã în practici. Un exemplu pentru acest fenomen poate fi ideea conta-giunii în reprezentarea socialã a nebuniei29 .

II. Reprezentãrile au un rol determinant asupra practicilor de aseme-nea în situaþiile cînd actorul social dispune de o autonomie, chiar ºi relativãfaþã de constrîngerile situaþiilor sau cînd acestea rezultã din relaþiile de pu-tere. Aceste constrîngeri, dupã pãrerea noastrã, nu reprezintã altceva decîtcondiþii fortuite de modificãri ale circumstanþelor sociale. Astfel, apariþiamyxomatozei pentru vînãtori (Guimelli, 1988), construirea unei rute (Ber-nard, Blanc, 1992), apariþia SIDA (Morin, 1994), modificarea politicii între-prinderii (Singery, 1994) sau schimbarea sociopoliticã radicalã (Andriamidi-soa, 1989), pot fi conform autorului considerate toate �constrîngeri�.

Aceastã analizã ne este de folos atunci cînd vrem sã urmãrim condiþiileîn care are loc demararea modificãrii reprezentãrii sociale, deoarece practi-cile sociale determinã reprezentãrile doar atunci cînd circumstanþele noischimbã contextul social. Vorbind în alþi termeni, reprezentarea socialã de-terminã practicile sociale atunci cînd ultimele sînt în concordanþã cu ele-mentele centrale ale reprezentãrii. Atunci însã cînd practicile nu mai sîntadecvate reprezentãrilor se produce determinismul invers, dinspre practicispre reprezentãri, avînd drept scop redefinirea ultimelor pentru a face gru-pul adaptat mediului în schimbare. Astfel, putem concluziona cã practiciledeterminã reprezentãrile sociale doar atunci cînd reprezentãrile nu mai potface faþã noilor realitãþi. Contradicþia dintre practicile noi ºi cogniþiile anco-rate profund în memoria colectivã, cît ºi apariþia unor constrîngeri pot cons-titui imbolduri pentru declanºarea procesului de transformare a reprezen-tãrii sociale.

PARTEA II

2.1. Metoda de cercetare

Aºadar, ne propunem în aceastã lucrare sã facem o prezentare aconþinutului reprezentãrii corupþiei ºi a gîndirii naturale care stã la baza for-mãrii acestui conþinut. În acelaºi timp ne-am propus sã aflãm ºi structuraacestei reprezentãri, developînd astfel relaþiile dintre elementele sale ºi tipullor. În final intenþionãm sã clarificãm conceptul de devianþã toleratã aplicatacestui fenomen. Astfel, vom arãta cum se explicã corupþia, care sînt mani-festãrile ei, evoluþia posibilã ºi modalitãþile percepute de redresare, eventua-lele scheme logice de justificare a ei ºi ierarhia elementelor care compunaceastã reprezentare.

29 Jodelet, D., Représentation sociale de la folie, PUF, 1989.

354

Pentru a stabili elementele de logicã naturalã care coaguleazã ideile in-dividuale despre funcþionarea fenomenului corupþiei într-o reprezentare coe-rentã ºi împãrtãºitã de comunitate am aplicat o serie de 12 interviuri apro-fundate. Aceastã metodã ne-a permis sã ne construim o idee despreconþinutul reprezentãrii corupþiei care nu poate fi cu uºurinþã depistat prinmetode mai formalizate cum ar fi, de exemplu, chestionarul. Am aplicat unghid de interviu prin care am þinut sã aflãm urmãtoarele informaþii: am-ploarea corupþiei, cauzele ei, rolul unor factori subiectivi (mentalitate) ºiobiectivi (condiþiile socio-economice), manifestãrile specifice pentru Repu-blica Moldova, posibilitãþile de redresare, perspectivele societãþii moldoveneº.a. Materialul obþinut prin aceastã metodã a fost supus unei analize deconþinut30 care ne-a permis depistarea principalelor idei care circulã în so-cietate în legãturã cu corupþia. Subiecþii interogaþi au fost selectaþi conformurmãtoarei scheme.

Funcþionari31 etc. Alte specialitãþi

Studenþi 22, m* 24, m 20, f 17, mPersoane active 30, m 42, m 35, f 32, mPensionari 75, m 71, m 56, m 67, f

* Prima cifrã indica vîrsta subiectului, iar litera ce o urmeazã reprezintã sexul su-biectului, astfel f indicã sexul feminin, iar m sexul masculin.

Cealaltã variabilã a fost tipul de activitate a subiectului. Cei care au(sau vor avea, sau au avut) o activitate în legãturã cu funcþionarea sectoru-lui public (funcþionari publici etc. sau specialitãþi care prin obiectul lor pre-supun o analizã a funcþionãrii structurilor de stat: juriºti, economiºti etc.) aufost analizaþi separat de cei care nu au neapãrat vreo legãturã cu acest sec-tor (muncitori, ºoferi, angajaþi ai structurilor private etc.).

Aceste douã variabile pe lîngã altele, cum ar fi vîrsta ºi sexul, au fostluate în consideraþie ºi la alcãtuirea eºantionului pentru aplicarea unui ches-tionar. Acest chestionar a fost elaborat în vederea realizãrii a douã obiecti-ve: depistarea structurii reprezentãrii corupþiei obþinutã printr-o probã aso-ciativã ºi verificarea ipotezei despre toleranþa subiecþilor faþã de unele tipuride corupþie. În baza datelor obþinute din acest chestionar s-au avansat con-cluzii ce au fost prezentate în capitolele doi ºi trei ale acestei pãrþi.

Metoda asociativã utilizatã în acest studiu a constat în producerea decãtre subiecþi a cel mult 5 cuvinte ºi cel puþin 3 asociate cuvîntului-stimulcorupþie. Conform unor cercetãri clasice de psihologie cognitivã, accesibilita-

30 Blanchet, A., Gotman, A., L�Enquête et ses méthodes: l�entretien, Éditions Nathan, Paris,1992, p. 97-101.31 În cazul studentilor aici ne referim la faptul daca specialitatea la care sînt studentii estelegata de activitatea sociala.

355

tea unor conþinuturi asociate indicã gradul de actualizare a unui cîmp se-mantic. Astfel, dacã un cuvînt este asociat mai repede decît altul acest lucrunu înseamnã altceva decît cã acest cuvînt este utilizat mai des decît celãlaltîn legãturã cu cuvîntul stimul. Dacã cineva asociazã în primul rînd crimã ºiîn al doilea rînd sãrãcie cînd se gîndeºte la corupþie, înseamnã cã el de celemai multe ori se gîndeºte la faptul cã corupþia este o crimã ºi abia dupãaceasta cã ea provoacã sãrãcie. Urmãtorul consemn a fost clasificarea aces-tor cuvinte conform importanþei acordate de subiect fiecãrei din ele. Astfel,dacã un cuvînt era considerat de subiect cel mai important pentru a definirelaþia sa cu cuvîntul stimul, el era rugat sã punã în dreptul sãu o cifrã, încazul nostru 1, care ar fi însemnat cã acest cuvînt este pe primul loc dupãimportanþã. În acest mod erau desemnate toate cuvintele. Am consideratoportunã introducerea acestui consemn, deoarece ordinea asociaþiilor nu in-dicã neapãrat ºi importanþa acordatã conºtient de subiect fenomenului pecare îl desemneazã cuvîntul asociat. De multe ori importanþa ºi ordinea deapariþie a cuvintelor asociate sînt diferite. Pentru a nu le confunda s-a re-curs la acest consemn.

În sfîrºit, pentru a afla conotaþia afectivã atît a reprezentãrii în ansam-blu, cît ºi a fiecãrui element luat separat s-a recurs într-o fazã ulterioarã laacordarea unui semn (-, + sau =), care sã indice atitudinea subiectului faþãde cuvîntul asociat. Acest procedeu ne-a dat posibilitatea sã calculãm aºa-numiþii indici de polaritate ºi de neutralitate32 a reprezentãrii corupþiei.

Interpretarea asociaþiilor în baza doar a cuvintelor produse de subiecþipoate fi efectuatã într-o manierã subiectivã ºi deci eronatã. Astfel, încãAristotel spunea cã asociaþiile apar din trei considerente: din similaritate,din contrast ºi din contiguitate. Care din aceste trei tipuri extreme poate fiaplicat unui sau altui caz? Numai subiecþii pot ºti cu siguranþã care a fostcriteriul asociaþiei fãcute. Tocmai din acest considerent am rugat subiecþii,acolo unde a fost posibil, sã explice într-o rubricã separatã asociaþiile fãcute.Abia în baza acestor date a fost fãcutã analiza de conþinut prin metodaconcomitenþei tematice33 care a permis alcãtuirea unor categorii semanticespecifice acestei reprezentãri.

Structura reprezentãrii sociale a corupþiei a fost posibil de calculat princoroborarea a trei tipuri de date: frecvenþa cuvintelor din cadrul fiecãrei ca-tegorii, numãrul de ordine a cuvintelor produse (ordinea de apariþie a cu-vintelor) ºi numãrul de importanþã. Toate aceste trei tipuri de date au fostobþinute prin metoda asociativã descrisã mai sus. În prelucrarea lor s-a gãsit

32 De Rosa, A.S., Le �réseau d�associations� comme methode d�étude dans la recherche sur lesreprésentations sociales: structure, contenu et polarité du champ sémantique, în Cahiers Interna-tionaux de Psychologie Sociale, nr. 28, Décembre, 1995.33 Ghiglione R., Beauvois J.- L., Chabrol C., Trognon Al., Manuel d�analyse de contenu, Ar-mand Colin Éditeur, Paris, 1980.

356

utilã analiza în termenii prototipicalitãþii34 . Pentru aceasta a fost alcãtuit untabel în care o rubricã a fost împãrþitã pe criteriul frecvenþei, iar cealaltãcuprindea datele divizate în baza unei medii a rangurilor de apariþie ºiimportanþã. Acest din urmã pas este justificat prin natura ordinalã identicãa celor douã tipuri de date.

Chestionarul, care constituie a treia probã aplicatã în cadrul acesteicercetãri, a avut scopul de a mãsura toleranþa subiecþilor faþã de corupþie,dar ºi de a verifica unele ipoteze care nu þin neapãrat de corupþie cadevianþã toleratã. Acestea au avut menirea mai degrabã sã verifice unelesupoziþii despre substratul cultural al corupþiei. Astfel, chestionarul nostrua fost alcãtuit din patru pãrþi. Prima parte conþine itemi care se referã lapercepþia viitorului Republicii Moldova ºi a subiectului în contextul schim-bãrilor care au loc ºi a percepþiei amplorii corupþiei în societate. Aceºtiitemi au fost alcãtuiþi cu scopul de a vedea cum coreleazã indiciipercepþiei viitorului cu toleranþa corupþiei ºi cu percepþia amploriicorupþiei. S-a presupus cã percepþia viitorului, optimistã sau pesimistã, vainfluenþa gradul de toleranþã pentru manifestarea corupþiei, cît ºi percepþiaamplorii corupþiei în societate.

O altã parte din chestionar a fost alcãtuitã cu scopul de a testa uneleipoteze despre reprezentarea rolului statului, cît ºi gradul de individualismîn funcþie de vîrstã ºi categorie profesionalã. Am considerat cã o datã cuvîrsta scade percepþia Statului Providenþã ºi se accentueazã percepþia unuistat care ar avea o funcþie regulatoare. În acelaºi sens am presupus accen-tuarea individualismului la vîrstele mai puþin înaintate, ca o formã de adap-tare la situaþia efectivã de funcþionare a societãþii.

A treia parte aºa cum am ºi menþionat anterior a fost rezervatã deter-minãrii structurii reprezentãrii sociale a corupþiei. O descriere mai detaliatãa acestei metode asociative formalizate am fãcut-o puþin mai sus.

Ultima ºi cea mai importantã parte a chestionarului a fost constituitãdin patru itemi care indicau patru situaþii diferite de corupere a unorfuncþionari. Aceste situaþii au reprezentat aplicarea a douã variabile : gravi-tatea actului (în cazul nostru, mãrimea mitei) ºi a statutului funcþionaruluiimplicat (în cazul nostru, funcþionar ordinar sau deputat în ParlamentulMoldovei). Variabila dependentã, care este toleranþa variatelor tipuri de co-rupere, a fost operaþionalizatã prin pedeapsa atribuitã de subiect fiecãruicaz de corupere. Subiectul era rugat astfel sã selecþioneze o variantã dinmai multe plasate pe o scalã din opt variante, care cuprindeau situaþii inter-mediare între nici o pedeapsã, care indica o toleranþã maximã pentru actuldat de corupere ºi închisoare pe viaþã, care indica o lipsã de toleranþã pen-

34 Verges, P., L�évocation de l�argent: une méthode pour la définition du noyau central d�une re-présentation în Bulletin de psychologie, TOME XLV, N0 405, 1992.

357

tru acest act. Datele de la aceastã probã au fost analizate ºi ne-au datinformaþii despre problemele pe care ni le-am pus în legãturã cu acest su-biect al corupþiei ca devianþã toleratã.

2.2. Conþinutul reprezentãrii sociale a corupþiei

Care sînt ideile care circulã în societatea noastrã despre funcþionarea ºiamploarea corupþiei în Moldova? Sînt oamenii optimiºti sau pesimiºti înprivinþa contracarãrii acestui flagel ºi cum vãd ei soluþionarea lui? Cum seexplicã mecanismul ºi originile corupþiei? Care sînt diferenþele de gîndiredintre diferite categorii de persoane anchetate în privinþa acestui subiect?Sprijinindu-ne pe materialele obþinute din realizarea interviurilor aprofunda-te, vom încerca sã analizãm aceste semne de întrebare.

La început însã am vrea sã facem unele observaþii. Ceea ce ne-a sur-prins chiar de la început a fost frica care determina mulþi subiecþi sã refuzeparticiparea la interviu. Astfel, dupã ce am sesizat confuzia ºi neîncredereageneratã de tema propusã pentru discuþie am aplicat o strategie prin caresã-i facem pe subiecþi sã participe. Aceastã strategie a constat în faptul cãtema de discuþie i se prezenta subiecþilor în termeni abstracþi. Faptul cã înurma aplicãrii acestei strategii subiecþii s-au dovedit a fi mult mai receptivi(majoritatea celor invitaþi au acceptat sã participe) ne-a ºi determinat sãconsiderãm cã frica ar fi cauza acestei colaborãri neeficiente. Pentru a ilus-tra evoluþia receptivitãþii în urma schimbãrii strategiei de abordare a subiec-þilor vom prezenta urmãtorul tabel:

Pînã la schimbarea strategiei Dupã schimbarea strategiei

Subiecþi Subiecþi Subiecþi Subiecþiabordaþi recrutaþi abordaþi recrutaþi

Student 18 1 4 3Persoanã activã 12 2 4 2Pensionar 7 2 2 2

Din tabel se poate vedea cã subiecþii cei mai influenþaþi de schimbareastrategiei nu au fost cei în vîrstã, care s-au format într-o societate totalitarãcu un sistem represiv ºi care a stimulat ºi promovat frica faþã de autoritãþi,ci tocmai cei mai tineri, care s-ar pãrea cã ar fi trebuit sã fie mai deschiºi.Acest lucru poate fi explicat prin percepþia amplorii corupþiei în societateanoastrã (care, vom vedea, este mare) ºi prin faptul cã acest fenomen alcorupþiei sub forma intercalãrii structurilor de stat cu cele criminale estespecific pentru societatea noastrã actualã. Astfel, atunci cînd unii subiecþiconsiderã cã fenomenul corupþiei �a început de cînd e democraþia� (8), eise referã la aceastã criminalizare a structurilor de stat, iar frica de aceastãdatã nu este faþã de aparatul represiv al statului, ci, mai grav, faþã de apara-

358

tul represiv al structurilor criminale. Un subiect spunea: �dacã cineva furã omaºinã, martorii se fac cã nu au vãzut, pentru cã nu vor probleme pe cap,fiindcã într-adevãr o sã aibã probleme dacã o sã se bage�(1). Aceastã fricãgeneralizatã preluatã de la o societate care a cultivat-o ºi transferatã la oalta care o exploateazã este acea problemã nr.1 care face puþin posibilã de-mocratizarea realã a societãþii noastre. O societate derutatã, privatã de odezvoltare fireascã de o clasã de oameni, care dacã este sã-i facem o anali-zã a genealogiei, este identicã cu cea care a exploatat frica în interesul uneiideologii monstruoase înainte ºi care o exploateazã astãzi în profitul proprii-lor interese, nu poate deveni foarte uºor liberã.

A doua observaþie care meritã menþionatã este faptul cã nu am depis-tat diferenþe esenþiale în funcþie de categoria socialã din care fãcea partesubiectul. Mai bine zis diferenþele erau, dar ele erau legate de cele maimulte ori de gradul de informare al celui anchetat. Mã refer aici la faptulcã diferenþele observate erau legate de nuanþe (cei care erau instruiþi aveaumai multã informaþie), ºi nu de esenþã. Chiar ºi cei care manifestau otoleranþã mai mare faþã de corupþie o acceptau doar ca o formã de adapta-re a individului la o societate nedrept formatã ºi erau categoric de acord cãaceastã practicã este dãunãtoare pentru mersul general al societãþii. Acestlucru ne indicã clar cã nu existã vreun motiv sã considerãm cã practicacorupþiei ºi a criminalizãrii generale ar fi valorizatã social. Dimpotrivã, ceicare sînt implicaþi în acþiuni de acest gen dezvoltã strategii pentru a-ºi putearezolva disonanþa cognitivã apãrutã în urma acestui fapt. Mai degrabã aces-te practici constituie, ºi acesta este subiectul unui capitol de mai jos, niºtecomportamente considerate deviante, dar care sînt explicate de constrîngeri-le sociale ºi datoritã acestui fapt tolerate. Însã ele sînt tolerate doar în cazu-ri lejere de corupere a unor funcþionari mãrunþi cu care majoritatea oame-nilor se identificã.

Amploarea perceputã a corupþiei este foarte mare. Corupþia începe desus ºi penetreazã toate straturile sociale pînã jos. Societatea moldoveneascãeste mafiotizatã ºi corupþia aici este înrãdãcinatã (11)35 . Cei mai optimiºticonsiderã cã jumãtate din toþi funcþionarii publici sînt corupþi. Restul consi-derã cã coruperea societãþii este cvasitotalã. Mai mult optimism a fost ma-nifestat de persoane care nu sînt interesaþi prin domeniul lor de activitatede problemele sociale. Acest lucru creeazã un context favorabil pentruîntreþinerea mecanismului de funcþionare a corupþiei prin menþinerea uneiatmosfere de fricã ºi fatalism. Caracterul vicios al acestei percepþii se accen-tueazã mai ales prin combinarea sa cu lipsa oricãror ºanse acordatedepãºirii acestei stãri, pentru cã �statul nostru nu are interesul ãsta�(1), cãciacest stat de fapt reprezintã suma tuturor funcþionarilor, iar aceºtia nu vor

35 Cifra dintre paranteze indicã codul subiectului citat.

359

ceda privilegiile pe care ºi le-au creat datoritã acestor practici. Însã chiardacã cineva ar încerca sã se opunã �în scurt timp îi zboarã capul de peumeri�(1). Însã mai grav este cã aceastã situaþie convine ºi �clienþilor� aces-tor persoane, care face ca corupþia sã aibã acoperire ºi din spate, mai alescã ultimii nu se culpabilizeazã în urma acestui fapt: �studenþilor le este maiuºor sã dea zece lei ºi sã scape, iar profilor le convine�(2).

Depãºirea corupþiei. Soluþiile oferite (foarte raþionale, de altfel) sîntcondiþionate de anumite situaþii considerate irealizabile (depãºirea crizeieconomice(4), accentuarea activismului oamenilor simpli (4), oameni oneºtila conducere (9)) sau de trecerea mai multor generaþii (2), deºi au fost doisubiecþi care au oferit soluþii în care credeau. Acestea pot fi grupate în cîte-va categorii:

a. cele care cer instituirea unui control din partea statului (majoritateasubiecþilor), pedepsirea asprã a celor prinºi;

b. cele care considerã cã îmbunãtãþirea condiþiilor materiale ale oame-nilor ar micºora tentaþia de corupere � salarizarea bunã a funcþionarilor,statul trebuie sã dea de lucru etc;

c. cele care considerã profesionalismul funcþionarilor ºi nu numãrul lordrept un factor important în depãºirea corupþiei trebuie supravegheat proce-sul de recrutare a cadrelor, redus numãrul funcþionarilor publici, aduºifuncþionari din exterior (se referea la funcþionari aduºi din România), accesla informaþii;

d. conºtientizarea valorilor democratice prin educaþie, publicitate etc. Este relevantã în acest context starea generalã de confuzie în ce

priveºte viitorul Moldovei. Acest lucru (determinarea expectanþei) l-am con-siderat important din motivul cã el poate fi luat drept un indicator al fata-lismului. Atunci cînd nu-þi acorzi nici o ºansã, accepþi starea ta actualã cafiind imanentã ºi proprie nu atît datoritã condiþiei, cît firii tale. ªi acest lu-cru ar fi cel mai grav. Din fericire, doar o singurã persoanã a spus categoriccã �Moldova nu are nici un viitor, mi-e groazã de copiii noºtri�(7), în rest,lumea a manifestat un optimism reþinut, acordînd Moldovei ºanse reale dea avea o dezvoltare medie: �noi nu sîntem o þarã care sã fie ruptã� un felde Columbia, noi sîntem în centrul Europei�(6) sau �mai rãu ar putea fidoar un rãzboi�(4). Astfel, chiar ºi acest optimism foarte reþinut este un felde optimism impus, constrîns de dorinþa de a-þi acorda o ºansã.

Cauzele corupþiei. Pentru a ne crea o imagine despre modul în care sîntreprezentate cauzele corupþiei vom prezenta mai jos o schemã pe care ovom comenta în rîndurile ce vor urma:

Am divizat datele obþinute cu referire la cauzele corupþiei în cele deordin cultural, unde explicaþia þine de aspectul cultural care a favorizatapariþia ºi menþinerea corupþiei la amploarea ei din Moldova ºi cele de altãnaturã. Am fãcut aceastã clasificare pentru a scoate în relief aspectele cultu-

360

rale pe care moldovenii ºi le imputã ca fiind favorabile pentru rãspîndireaacestui fenomen în societate. Am insistat intenþionat asupra conþinutuluicultural relevat de subiecþi pentru a ne da seama de substraturile culturaleconcrete care sînt percepute a fi la baza corupþiei în forma sa moldoveneascã.

36 Pentru detalii, vezi Raoul Giraret, Mythes et mythologies politiques, Éditions du Seuil, 1986.

Cauze intrinseci Cauze extrinseci

� spiritul de gregar � Occidentul� moia hata s kraiu � tranziþia� autoritatea de stat este zeificatã � regimul comunist� fatalismul � conducerea� nu sîntem predispuºi sã protestãm � lipsa de control� complexul de om mic � þara micã� nu ºtim sã gîndim singuri � sãrãcia� timpul le rezolvã pe toate � istoria� mersul pe ocolite � legile proaste� nu mã bag cã nu-i treaba mea � democraþia� sã arde, sã tune, � sistemul (nu persoana)cît timp nu mã atinge pe mine,nu-mi pasã

Astfel, am vãzut cã tradiþia corupþiei la noi se trage încã din istorie,deci este perceputã ca avînd rãdãcini profunde în practicile locale. Contex-tul geocultural, þãrile vecine cu tradiþia lor au favorizat ºi ele rãspîndireacorupþiei în regiunea noastrã. Moºtenirea recentã este ºi ea disputatã întrecei care susþin cã regimul comunist ne-a oferit generos aceste practici ºi alþiicare sînt de pãrere cã democraþia sau tranziþia au adus-o prin filierã ameri-canã. Aceastã ultimã tezã este elaboratã în contextul unei fabule bine struc-turate observatã ºi în alte zone geografice de autovictimizare prin atribuireaexterioarã a cauzelor ratãrilor colective. Este o evadare comodã similarã cuparanoia în psihopatologie, care îþi oferã posibilitatea sã-þi pãstrezi imagineaîn faþa ta proprie fãrã un efort considerabil.36 Analiza acestor mituri ar pu-tea constitui obiectul unei alte lucrãri.

În cazul factorilor actuali ai corupþiei conducerea de vîrf este cea maievidenþiatã în discursul colectiv actual. Aceastã percepþie este deosebit de im-portantã în funcþionarea ºi perpetuarea practicilor de corupþie. Ea este un ele-ment într-o reþea destul de complexã de raþionalizare care este suportul cogni-tiv al practicilor individuale generalizate de corupþie. Aceastã schemã este ur-mãtoarea: �Dacã cei de sus furã, de ce nu aº fura ºi eu�(7). O altã componentãa lanþului de raþionalizare este ºi conºtiinþa lipsei totale de control (8/12).Împãrtãºitã de toatã lumea, aceasta constituie ºi ea un bun suport pentru justi-

361

ficarea propriului comportament. Raþionamentul este similar cu precedentul:�Eu vãd cã omul acesta furã ºi nu este pedepsit, de ce nu aº fura ºi eu?�(5).

Un nod explicativ împãrtãºit al corupþiei care reiese din percepþia lipseide control este legat de funcþionarea proastã a funcþiei represive a statului.Statul s-a diluat ºi nu mai este în stare sã-ºi realizeze cum trebuie funcþiile.Legile nu sînt aspre sau chiar nu sînt bune, iar lumea este lãsatã sã facã cevrea. Din aceastã cauzã cei rãi ºi puternici devin importanþi, iar ceilalþi nu sesimt deloc protejaþi ºi sînt obligaþi de aceastã situaþie sã accepte jocul impusde ultimii. Acolo unde nu guverneazã legea, guverneazã cel mai puternic.

Celãlalt nod explicativ este legat de starea economicã a oamenilor.Funcþionarii sînt obligaþi sã fure din cauza sãrãciei. Credinþa este cã în ge-neral oamenii nu sînt rãi, ei nu ar face nimic ilegal, dacã nu ar fi constrînºide condiþiile inumane în care se gãsesc. ªi aºa cum altceva nu ºtiu sã facãei furã: �Dacã era omul mulþumit de ceea ce are, nu cred sã fie corupti-bil�(5). Atunci cînd developau aceastã cauzã subiecþii o luau drept justifica-re ºi de multe ori aceste practici chiar gãseau sprijinul lor total. Nu se pu-nea problema respectului pentru lege, pentru cã aºa cum am vãzut �legilesînt proaste�, iar soluþii alternative contra sãrãciei cum ar fi avansarea uneiafaceri proprii era exclusã. De fapt, �afacerea proprie� este asociatã cu ma-fia, corupþia etc. ºi în orice caz nu era asociatã cu munca cinstitã. În acestcontext libera iniþiativã este inhibatã chiar din faºã de niºte raþionamentecolective care sînt înrãdãcinate ºi rãspîndite. În acest caz toatã creativitateaindividualã este orientatã spre cãutatrea unor soluþii mai comode pentruproblemele curente, acestea fiind de cele mai multe ori nelegale. Munca le-galã încadratã într-un proiect raþional de duratã realizatã cu perseverenþãcare stã la baza mai multor economii funcþionale ºi deci prospere este lanoi marginalizatã de dorinþa profitului imediat prin toate mijloacele (cel ile-gal nefiind exclus), profit care este marcat de iraþionalitate.

Aºa cum spuneam ºi mai devreme, argumentele �geo-culturale� sîntdestul de rãspîndite în societatea noastrã. Dar este curioasã o afirmaþie caredacã nu o întîlneam la mai multã lume cred cã nu îi dãdeam prea multãimportanþã. Sistemul de clanuri, cumetrismul sau nãnãºismul acceptat detoþi ca fiind un element de bazã în funcþionarea corupþiei autohtone esteexplicat prin faptul cã �republica noastrã este micã�(9), toatã lumea secunoaºte, sînt rude, �þara micã e ca un sat ºi asupra oricui poþi face presiu-ni �(3), �prin a cincea roatã ajungi ºi la ministru ºi-l gãseºti de neam�(3).

Faptul cã în general �nu e rãu cã lumea se ajutã�(5), �doar dacã inter-vine banul��(9) constituie suportul real al practicilor de clan. În sfîrºit, cepoate sã însemne aceasta? Principiul de bazã al eficienþei care esteconcurenþa este îngropat de aceastã mentalitate. Dacã îl ajut pe cineva careare �meritul� de a fi ruda sau prietenul meu sã ia un post fãrã sã treacã unconcurs, apar douã consecinþe majore: primo, se inverseazã criteriile de

362

selecþie ºi deci lumea de acum înainte nu va cãuta sã se perfecþioneze pro-fesional pentru ca sã reziste concurenþei ºi sã ia astfel postul, ci va cãuta sãse facã rudã cu cît mai multe persoane importante care l-ar putea promovaºi, secundo, serviciul în acest post va fi efectuat nu pe criterii profesioniste,ci în conformitate cu strategiile de loialitate pentru factorii de decizie. Ac-centul se transferã de pe sarcinã pe oamenii care iau deciziile. Aceasta estemarea rãsturnare care genereazã nu doar corupþie, ci ºi dezastru economic.Individualismul tipic pentru societãþile dezvoltate este respins în favoareaholismului atît de specific þãrilor tradiþionaliste falimentare.

Am vãzut mai devreme cã în general lumea este de acord cã mentalita-tea sau cultura este una din cauzele corupþiei. La ce se referã oamenii cîndabordeazã acest subiect a fost obiectul unei rubrici separate din ghidul nos-tru de interviu. Astfel, observãm ºi aici cã în general fatalismul (1) este con-siderat destul de important pentru perpetuarea corupþiei. Renunþãm uºor sãne cerem drepturile pentru cã am considera cã nu are nici un rost acest lu-cru în momentul în care totul este atît de putred încît nu existã putere sãfacã dreptate. Acest fatalism este complementar �complexului de om mic,de om care nu înseamnã nimic, nu rezolvã nimic�(4), care �stã sub vremi�,cum spunea cronicarul, ºi care nu poate decide nimic. Este bine de consta-tat cã aceasta este realitatea tocmai pentru cã toatã lumea crede în ea. Ocredinþã împãrtãºitã este importantã pentru cã, nefiind singularã, creeazãsistemul care face sã funcþioneze niºte practici sociale.

În acelaºi timp individualismul funcþioneazã ºi la noi, dar sub ce for-mã? �Nu mã bag cã nu-i treaba mea�(1), �sã ardã, sã tune, cît timp nu mãatinge nimeni � nimic�(1), sînt cîteva mostre de individualism, care de fapteste total diferit de cel descris de Dumont ºi reprezintã o formã de adapta-re la o situaþie de fricã generalizatã de care am vorbit la începutul capitolu-lui. Este rezultatul atomizãrii pe care a reuºit sã o realizeze regimul repre-siv comunist prin teroarea imprevizibilã ºi fãrã reguli a statului ºi care a fostpreluatã ºi cultivatã atît de reuºit în condiþiile postcomuniste. Acest feno-men ar fi mai corect sã-l numim atomizare, decît individualism, tocmai pen-tru a nu crea confuzii. Pentru cã individualismul face sã cauþi sprijin în pro-priile tale resurse legale, fiind susþinut de stat în aceasta, iar atomizareaface sã cauþi sprijin în persoanele puternice ºi produce docilitate ºi loialitatefaþã de o persoanã sau un grup concret. Tocmai la acest aspect se refereaun subiect atunci cînd vorbea de �sentimentul de turmã�(1) specific nouã.�Turma� sau sentimentul cã faci parte dintr-un grup influent îl face pe omsã se simtã puternic ºi de nepedepsit. Totodatã, responsabilitatea pentru fap-tele sale este delegatã grupului ºi în acest mod îi scade simþitor sentimentulde vinã creat de disonanþa cognitivã imanentã în asemenea cazuri. Astfel,totul devine permis afarã de un singur lucru : loialitatea pentru cei puterni-ci care îl protejeazã ºi-i transferã ºi lui o parte din puterea lor.

363

Un alt aspect care a fost menþionat este faptul cã �nu ºtim sã gîndimsinguri� ºi se referã de fapt la lipsa disponibilitãþii de asumare a responibilitã-þii. Orice decizie este ºi o dozã de risc pe care þi-l asumi conºtient, luînd înconsideraþie ponderea avantajelor ºi dezavantajelor efectelor de prevãzut.Aceastã responsabilitate raþionalã este greu de suportat de cei cu o mentalita-te de subordonaþi, de �oameni care nu înseamnã nimic�(4) ºi care nu au ex-perienþa deciziilor independente. Stresul produs de aceastã asumare de res-ponsabilitate, care face ca ºi într-o societate cu tradiþii de libertate sã fie su-portat dureros, este evitat la noi prin strategii specifice. Cele mai multe aufost deja descrise, însã existã ºi altele. Una din acestea este �timpul le rezolvãpe toate�(3). Aceastã stare de expectanþã eternã, care rezistã ºi la cele maidramatice efecte ale sale, fãrã sã lase o urmã de conºtientizare a faptului cãamînarea soluþiilor nu este o rezolvare, produce sãrãcie ºi degradare.

Funcþionarea corupþiei. Mecanismul de funcþionare al corupþiei se ba-zeazã, bineînþeles, inclusiv pe credinþele de care am vorbit mai devreme.Însã pentru a-l înþelege am apelat la reprezentãrile oamenilor care de multeori îl ºtiu din interior. Acest mecanism s-a dovedit a fi destul de complex ºireprezintã o întreagã ierarhie în care �fiecare e o piesã�, unde principiuleste pedeapsã mare pentru orice erezie combinatã cu avantaje reale. S-aconstatat cã frica nu este singurul element care face ca acest mecanism sãfuncþioneze: �Dacã ar fi doar frica, atunci omul nu ar avea ce pierde ºi elar putea sã iasã în stradã, dar el are interesul ãsta mic, cã poate sã fureceva de acolo, poate sã obþinã ceva ºi el se gîndeºte cã dacã «se revoltã» lepierde ºi pe acestea�(1) ºi atunci �chiar cã-i bîja� (1). În concluzie, presiu-nea asupra omului de a accepta regulile acestui joc murdar prin frica aceas-ta care sugrumã tot ce mai este uman este dublatã de micile avantaje pecare i le oferã sistemul: posibilitatea de a participa la hoþia colectivã ºi de ase simþi protejat de �naºul� invizibil.

Legãturile de rudenie, în final, nu sînt decît niºte �ºtampilãri ale unorconvenþii�(1) implicite, nedeclarate prin care se fac angajamente reciproce:�cei care angajeazã, angajeazã pentru ceva, iar cel care este angajat ºtie cãnu este angajat pentru ochi frumoºi�(1). Astfel, naºizarea sau actele de ru-denie nu sînt decît niºte modalitãþi de �oficializare� ale unor legãturi de in-terese reciproce, aºa cum cãsãtoria este oficializarea dragostei dintre doi ti-neri. Pentru ca sã iubeºti nu este neapãrat sã te cãsãtoreºti, tot astfel pentrua face parte dintr-un clan nu este neapãrat sã-þi faci naº, dar acest lucru arputea da o pondere ºi o trãinicie mai mare relaþiei.

Am vãzut care sînt conþinuturile reprezentãrii sociale a corupþiei:percepþia amplorii ei ºi modalitãþile de depãºire, cauzele atribuite ºi meca-nismul sãu de funcþionare. Structura reprezentãrii corupþiei sau cum sînt ie-rarhizate în mentalitatea colectivã elementele care o compun este obiectulcapitolului urmãtor.

364

2.3. Structura reprezentãrii sociale a corupþiei

În baza cuvintelor produse prin metoda reþelelor asociative descrisã încapitolul despre metodologia de culegere a datelor am creat mai multe gru-puri semantice elaborate în urma unei analize de conþinut. La rîndul lor,aceste grupuri sau categorii au fost ºi ele grupate. Astfel, avem 14 categoriide cuvinte care conform reprezentativitãþii au fost considerate valide pentrucercetarea noastrã ºi repartizate dupã cum urmeazã:

I. Manifestãri ale corupþiei: mitã, crimã, delapidãri, furt, racket, mafie etc.II. Zonele corupþiei: statul, economia, sistemul bancar, vama etc.III. Cauzele corupþiei: laºitatea, egoismul, avaria, birocraþia, nerespecta-

rea legilor, lipsa de pedeapsã, incompetenþa etc.IV. Efectele corupþiei: 1. Morale � murdãrie moralã, rãutate, cruzime

etc.; 2. Globale � fãrãdelege, sãrãcie etc.

În tabelul de mai jos sînt prezentate aceste categorii însoþite de cifre ceindicã reprezentativitatea lor pe întreg eºantionul.

Categoriile Frecvenþa cuvintelor Procentul

Crimã 68 18,7Mitã 39 10,7Cauze subiective 34 9,4Efecte morale 27 7,4Efecte globale 25 6,9Furt 23 6,3Minciunã 22 6,1Statul 20 5,5Cauze obiective 18 5Nepotism, nãnãºism 17 4,7Bani 11 3Economia 9 2,5Actorii corupþiei 9 2,5

Numãrul de asociaþii efectuate de subiecþi în funcþie de statutul lor so-cial (student, persoanã activã ºi pensionar) se prezintã în felul urmãtor:

Frecvenþa Procentul Nr. Asociaþii/asociaþiilor asociaþiilor de subiecþi subiect

Student 135 37,2 70 1,93Persoanã activã 140 38,6 49 2,9Pensionar 88 24,2 60 1,47Total 363 100 179 2,03

Reprezentarea socialã este organizatã în jurul unui nod central consti-tuit din elemente care determinã relaþiile dintre componentele reprezentãriiºi semnificaþia sa. Fiecare element al reprezentãrii deþine un statut specific

365

în cadrul reprezentaþional care este determinat de poziþia sa faþã de NodulCentral. Aceastã poziþie, numitã centralitate, acordã fiecãrui element un locîn ierarhia reprezentaþionalã ºi indicã de fapt rolul sãu în determinarea dis-cursivã ºi comportamentalã a grupului. Pentru a determina centralitatea ele-mentelor ne-am ghidat de metoda de analizã a datelor descrisã ºi utilizatãde P. Verges în studiul sãu despre reprezentarea socialã a banilor.37 Aceastapresupune congruenþa a trei tipuri de itemi: frecvenþa, ordinea de apariþie ºiordinea de importanþã a asociaþiilor. Astfel, o primã analizã în termeniiprototipicalitãþii a fost realizatã prin calcularea frecvenþei asociaþiilorapaþinînd fiecãrei categorii semantice pentru subiecþii din fiecare statut so-cial. În baza acestei analize s-a fãcut o primã triere a datelor în vederea de-terminãrii elementelor centrale. Deoarece frecvenþa asociaþiilor nu este deajuns pentru calcularea centralitãþii unui element, am continuat prin analizaa încã douã variabile: ordinea de apariþie a asociaþiei ºi ordinea de impor-tanþã acordatã de subiect fiecãrei asociaþii. Ultimele douã avînd aceeaºi na-turã ordinalã, au putut fi analizate împreunã. În analiza finalã, am comparatastfel douã tipuri de date: frecvenþa asociaþiilor ºi media numãrului de ordi-ne ºi de apariþie. Aceastã ultimã tehnicã ne-a permis sã mãrim exactitateastudiului prin luarea în consideraþie a mai multor variabile. Toate dateleobþinute sînt prezentate în tabelele de mai jos. Pentru a simplifica prezenta-rea datelor am introdus în tabele categoriile care pentru fiecare clasã desubiecþi (statut social) au acumulat mai mult de cinci asociaþii. Datele aufost divizate conform unui prag, în valoare de 8 % pentru frecvenþã ºi 3pentru media ordinii ºi importanþei.

Ipoteza iniþialã este cã elementele plasate în cadranul A (stînga sus) altabelului sînt centrale ºi fac parte din Nodul Central al reprezentãrii corupþieiîn cazul fiecãrui grup de subiecþi. Astfel, se poate observa cã Nodul Centralal reprezentãrii corupþiei la studenþi este destul de complex, conþinînd ele-mente care sructureazã cîteva cîmpuri semantice. Legãtura dintre corupþie ºicrimã este evidentã, însã ea este completatã de îngrijorarea pentru efectelemorale pe care aceasta poate sã le aducã ºi convingerea cã statul reprezintãlocul ºi cauza corupþiei. Studenþii sînt preocupaþi mai mult de aspectele globa-le ale corupþiei ºi impactul ei asupra societãþii decît de manifestãrile ei con-crete, cum ar fi mita sau nepotismul, elemente periferice, dupã cum se vededin tabel. Situaþia este oarecum diferitã la persoanele active ºi la pensionari,care îºi structureazã reprezentarea într-o manierã mai puþin complexã, mani-festãrile concrete ºi atitudinile negative fiind centrale. Pensionarii au însã unelement central specific, care indicã sentimentul pe care îl trãiesc ei în raportcu fenomenul corupþiei. Ei se considerã minþiþi ºi trãdaþi din cauzã situaþiei

37 Verges, P., (1992), L�évocation de l�argent : une méthode pour la définition du noyau centrald�une représentation, în Bulletin de psychologie, 405.

366

Student, elevRangul mediu

Mai mic de 3 Mai maresau egal cu 3

Mai mare Crimã 31/2,9* Efecte globalesau egal cu 8 Efecte morale 12,6/3,44

Frecvenþa 9,6/2,65 Cauze subiectiveStatul 8,9/2,33 8,1/3,09

Mai mic de 8 Mitã 7,4/3Nepotism,nãnãºism 7,4/3,45Cauze obiective3,7/3,2Bani 4,4/3,08

*Prima cifrã indicã frecvenþa, a doua rangul mediu al asociaþiei, astfel aici asociaþiacrimã pentru corupþie apare cu o frecvenþã de 31 % la un rang mediu de 2,9 pentrusubiecþii studenþi.

Persoane activeRangul

Mai mic de 3 Mai maresau egal cu 3

Mai mare Mitã 10,7/1,8 Cauze subiectivesau egal cu 8 Furt 9,3/2,88 13,6/3,18

Frecvenþa Cauze obiective9,3/3,26

Mai mic de 8 Minciunã 6,4/2,94 Efecte moraleStatul 5/2,71 5,7/3,12Economia 5/2,99

PensionariRangul

Mai mic de 3 Mai maresau egal cu 3

Mai mare Mitã 15,9/1,78 Cauze subiectivesau egal cu 8 Furt 10,2/2,38 13,6/3,18

Frecvenþa Crima 17,0/2,7 Cauze obiectiveMinciunã 6,4/2,94 9,3/3,26

Mai mic de 8 Efecte morale Cuvinte de revoltã6,8/2,5 5,7/3Bani 5,7/2,7

367

de degradare socialã în care se gãsesc datoritã corupþiei. Ei considerã cã am-ploarea corupþiei se datoreazã schimbãrilor sociale din ultimii ani pe care leconsiderã o urmare a minciunii practicatã pe scarã largã în sînul societãþii.Persoanele active sînt mai interesate de cauzele corupþiei pe care le plaseazãpe poziþii destul de importante din punctul de vedere al pototipicalitãþii înaria discursului lor despre corupþie.

În concluzie, reprezentarea socialã a corupþiei are o conotaþie negativãevidentã. Destul de complex ºi dinamic la studenþi, Nodul Central al repre-zentãrii corupþiei se simplificã ºi începe prin a conþine elemente ce indicãresemnare la persoanele active ºi mai ales la pensionari. Aceasta ne suge-reazã existenþa unei legãturi între reprezentarea corupþiei ºi vîrstasubiecþilor, care poate fi explicatã ºi prin evoluþia mentalitãþii în contextulschimbãrilor sociale în miezul cãrora tinerii se situeazã pe poziþii mai puþinalterate decît generaþiile mai în vîrstã, dar ºi prin caracteristici legate detinereþe, implicit dinamicã ºi orientatã spre viitor.

2.4. Corupþia ca devianþã toleratã

Din punct de vedere psihosociologic, în unele condiþii pe care le vomdescrie mai jos norma scrisã, legea, este transgresatã de norma nescrisã agrupului. De obicei, acestea sînt situaþiile unor devianþe lejere de la normaoficialã coercitivã a autoritãþii ºi constituie o rezistenþã reglementatã de nor-ma de grup la niºte intervenþii percepute a fi exterioare. Din aceastã cate-gorie de încãlcãri ale legii scrise care sînt tolerate de grupul psihologic, for-mat prin autocategorizarea fiecãrui membru, fac parte, de exemplu, practici-le de încãlcare a regulilor rutiere, copiatul la examene ºi, credem noi,corupþia micilor funcþionari.

Devianþa toleratã, termen lansat se pare de ªt. Boncu38 pentru fenome-nul care ne intereseazã, se caracterizeazã prin existenþa mai multor elemen-te: existenþa unui grup psihologic; existenþa unei norme reglementatã dinexteriorul grupului, care sã vizeze membrii grupului; existenþa unei normede grup neformale, care sã încurajeze devianþa indivizilor de la norma ofi-cialã; existenþa unor comportamente deviante faþã de norma impusã deautoritate, care pot avea consecinþe negative asupra grupului, dar sã aducãavantaje imediate individului.

Cu toate acestea, trebuie semnalat cã nu orice devianþã este toleratã degrup chiar ºi în condiþiile descrise mai sus. Devianþa gravã, cum ar fi omorulsau altele similare, este respinsã de grup ºi atribuitã out-grup-ului. Astfel, dacãpasagerii din transportul public observã cã cineva nu-ºi plãteºte cãlãtoria, eleste de cele mai multe ori tolerat, nu însã dacã agreseazã pe cineva.

38 ªt. Boncu, 1997, Copiatul la examene ca devianþã toleratã, în Cîmpul universitar ºi actoriisãi, volum coordonat de A. Neculau, Iaºi, Polirom.

368

Un alt caz care nu cade sub incidenþa devianþei tolerate, deºi întruneºteelementele descrise anterior, este situaþia cînd norma autoritãþii este asimi-latã de grup ºi transformatã în normã de grup. S-a constatat cã o normãimpusã poate fi acceptatã ºi impregnatã de grup doar prin interacþiune, alt-fel spus prin participarea grupului la elaborarea ei. Comunicarea este formacea mai eficientã de creºtere a consensului de grup. Astfel, dacã fiecarepasager ar simþi cã este coautor ºi partea interesatã din reglementarea cãlã-toriilor din transportul în comun, cu siguranþã cã orice devianþã de la aceas-tã regulã nu ar fi toleratã. Dimpotrivã, atunci cînd existã percepþia cã auto-ritatea însãºi nu respectã norma instituitã sau nu manifestã corectitudine înraport cu membrii grupului, efectul devianþei tolerate se accentueazã. Dinpunct de vedere psihologic, funcþioneazã urmãtorul mecanism: atîta timp cîtdevianþa nu este gravã are loc o identificare in-grup care permite deviantuluisã gãseascã compasiune în rîndurile grupului din variate considerente, deexemplu, din cauzã cã în transport condiþiile sînt foarte proaste ºi mai existãprobabilitatea ca cei de la Regia Auto sã nu foloseascã resursele culese dela pasageri în scopurile indicate. Acestea sînt strategii cognitive tipice pen-tru devianþa toleratã.

O altã caracteristicã a devianþei tolerate este faptul cã membrii grupu-lui nu percep cã devianþii fac vreun rãu grupului sau membrilor sãi.

Corupþia în cazul Moldovei este în opinia noastrã un caz tipic dedevianþã toleratã. Pentru a mãsura toleranþa faþã de corupþie în Moldova ºia vedea dinamica acestei toleranþe pe vîrstã ºi statut (student, persoanã acti-vã ºi pensionar) am improvizat cu ajutorul unui chestionar39 o situaþie expe-rimentalã în care variabilele independente erau gravitatea actului decorupþie, în cazul nostru mãrimea mitei, ºi statutul celui care a luat mitã.Astfel, într-un caz s-a imaginat o situaþie în care mita a fost luatã de celcare se considerã cã a instituit norma reglementatã (legea) � un deputat înParlamentul Moldovei ºi în altã situaþie a luat mitã un simplu funcþionar.Toleranþa actului de corupere prin mitã, care a constituit variabila depen-dentã, a fost operaþionalizatã prin pedeapsa pe care subiectul a considerat-onecesarã pentru fiecare caz înscenat. Subiectul a fost rugat sã aleagã o va-loare pe o scalã care indica în ordine crescãtoare tipurile de pedeapsã: de lanici o pedeapsã pînã la pedeapsa maximã pentru fiecare caz descris decorupþie. Am considerat corupþia toleratã în situaþia cînd pentru cazul des-cris de corupþie nu se considera necesarã aplicarea pedepsei. Raportul din-tre aceste rãspunsuri ºi restul rãspunsurilor a constituit indicatorul toleranþeiîn raport cu corupþia. Am calculat acest indicator pentru fiecare statut cer-cetat, în cazul nostru e vorba de studenþi, persoane active ºi pensionari, ºi

39 Vezi q8 din chestionarul expus în anexã.

369

am fãcut o analizã a diferenþelor dintre aceste date. Am fost în aceeaºi mã-surã interesaþi de diferenþele observate dintre tipurile de corupþie imaginate.

Sã urmãrim graficele de mai jos unde sînt ilustrate distribuþiile valori-lor pentru toleranþã în funcþie de variabila statut (student, persoanã activã,pensionar) în fiecare situaþie de corupþie imaginatã (funcþionar cu mitãmicã, parlamentar cu mitã micã, funcþionar cu mitã mare ºi parlamentarcu mitã mare).

Fig. 1:Seria 1 reprezintã grupul studenþilor.Seria 2 reprezintã grupul persoanelor active.Seria 3 reprezintã grupul pensionarilor.

Din acest grafic (fig. 1) se poate constata cu uºurinþã o toleranþã puter-nicã (în jurul 75%) manifestatã de toate trei grupurile, fãrã sã se observevreo diferenþã semnificativã între ele. Acest lucru ne demonstreazã de faptjusteþea ipotezei noastre cã existã o puternicã toleranþã pentru actele decorupþie realizate de persoane neimportante la sume mici, care se poate ex-plica prin puternica auto-categorizare in-grup cu aceºtia ºi out-grup cu ceicare au instituit norma. Altfel spus, statul se considerã cã nu reprezintã in-teresele grupului ºi norma este perceputã ca fiind impusã din exterior. Aºacum am vãzut ºi în cazul datelor în baza interviurilor aprofundate, cei careinstituie normele în stat (deputaþii, de exemplu) sînt percepuþi a fi ei înºiºiincorecþi faþã de propria normã instituitã. Paradoxal, dar corupþia �micã� nueste aici perceputã cã ar dãuna grupului, ci statului. Raþionametul este ur-mãtorul: �de ce sã nu luãm noi mitã cînd ei înºiºi sînt foarte corupþi, iar lasumele pe care le iau ei, ceea ce luãm noi este pur ºi simplu nesemnificativpentru stat ºi astfel de fapt ne facem dreptate�.� Pentru a vedea mai bineacest lucru sã observãm dinamica variabilei toleranþã în cazul aceleiaºi mitemici luatã de un parlamentar.

370

O analizã One-Way ANOVA ne-a arãtat o semnificativã diferenþã deF(2;175)=6,14 la un P=0,003 dintre toleranþa celor trei categorii sociale încazul mitei de 200 lei pentru un parlamentar. În urma aplicãrii testului LSDs-au constatat diferenþe semnificative (P=0,05 faþã de studenþi ºi P=0,01faþã de pensionari) dintre persoanele active ºi restul în sensul unei toleranþemult mai scãzute faþã de parlamentari pentru aceastã categorie. Astfel, per-soanele active (de altfel, se vede ºi din grafic) considerã corupþia manifesta-tã de parlamentari mai gravã decît studenþii ºi pensionarii în cazul aceleiaºivalori a mitei, acordîndu-le pedepse mult mai grele. Aceastã tendinþã a fostobservatã ºi în cazul mitei de 2000 de lei (F(2;176)=4,782; P=0,01). ªi aicipersoanele active acordã semnificativ pedepse mai mari parlamentarilordecît studenþii ºi pensionarii (diferenþe semnificative la P=0,015 în cazulstudenþilor ºi P=0,04 în cazul pensionarilor).

Toleranþa cea mai mare aici o manifestã studenþii cu valori apropiate de30 faþã de mai puþin de 15 ale persoanelor active ºi pensionarilor. Persoaneleactive însã acordã pedepse mult mai mari decît pensionarii. Astfel, observãmo dinamicã unde, în contextul unei toleranþe mãrite pentru corupþie, gradulde toleranþã se modificã în funcþie de categoria socialã ºi statutul persoaneicorupte de institutor sau nu al normei anticorupþie oficiale (deputat sau nu).Toleranþa faþã de corupþia deputaþilor este mai micã pentru toate grupurile

Fig. 2:Seria 1 reprezintã grupul studenþilor.Seria 2 reprezintã grupul persoanelor active.Seria 3 reprezintã grupul pensionarilor.

371

sociale, însã studenþii manifestã cea mai mare toleranþã în raport cu celelaltegrupuri. Astfel, se poate observa cã în condiþiile luãrii unei mite mai mari, învaloare de 2000 lei, de cãtre un funcþionar simplu corupþia este toleratã maimult decît acelaºi comportament efectuat de un parlamentar. Aºa cum sepoate observa din graficul de mai jos, tendinþa în acest ultim caz este de aacorda pedepse mici de cãtre toate grupurile sociale cercetate. Cu toate aces-tea, în raport cu cazul unei mite mai mici (200 lei � fig.1) acelaºi funcþionaracum este judecat mai aspru.

Studenþii ºi persoanele active au o toleranþã mai mare decît pensionariipentru acest caz de corupþie. Se poate presupune cã pentru pensionari con-teazã nu atît statutul persoanei corupte, cît valoarea corupþiei. Astfel, per-soanele active dezvoltã mai uºor strategii out-grup faþã de parlamentari decîtcelelalte grupuri studiate. Acest lucru se observã din datele care au fost pre-zentate mai devreme din care reiese cã faþã de parlamentari persoanele ac-tive se diferenþiazã clar de ceilalþi în ceea ce priveºte toleranþa. Pentru pen-sionari însã valoarea sumei plãtite ilegal conteazã mai mult. Studenþii, deºicei mai toleranþi, sînt influienþaþi ºi ei de factorii statutul persoanei corupteºi mãrimea mitei. Ei sînt astfel mai puþin toleranþi cu o mitã mare luatã deun parlamentar decît cu o mitã micã luatã de un funcþionar.

Din cele expuse mai sus se poate deduce clar cã în societatea noastrãcorupþia este un fenomen social ce poate fi explicat prin mecanismeledevianþei tolerate. Subiecþii anchetaþi au acordat pedepse mai marideputaþilor decît unor funcþionar simpli, chiar ºi în condiþiile aceleiaºi

Fig. 3:Seria 1 reprezintã grupul studenþilor.Seria 2 reprezintã grupul persoanelor active.Seria 3 reprezintã grupul pensionarilor.

372

gravitãþi a actului de corupere. Valorile toleranþei pentru coruperea unorfuncþionari mici au fost foarte mari. Acest lucru ne sugereazã atmosfera, cedominã în societate, de complicitate cu cei care exploateazã postul lor în in-teres personal. Iar aceastã atmosferã este susþinutã de convingerea cã ceicare instituie norma, deputaþii, dar ºi celelalte persoane importante din stat,sînt ei înºiºi corupþi ºi neresectuoºi faþã de lege. Atunci cînd aceastãpercepþie va fi diminuatã, iar populaþia va crede în faptul cã legilefuncþioneazã în avantajul lor ºi nu în detrimentul lor, atunci va fi diminuatsuportul social pe care îl are corupþia în societatea moldoveneascã. Respec-tul faþã de lege este una din condiþiile sine qua non ale dezrãdãcinãriicorupþiei, iar aceasta nu trebuie sã fie abstractã, ci sã se manifeste în încre-derea pe care oamenii trebuie sã o manifeste faþã de persoanele concreteaflate la conducerea þãrii. Din pãcate, realizarea acestui deziderat rãmîneîncã greu de realizat în Moldova, deºi nu imposibil. Este suficientã voinþaclasei politice de a pedepsi persoanele din interiorul acestei clase care aufost gãsite corupte ºi eliminate de la guvernare în cazul în care mai sînt ºiinstituirea unei transparenþe în controlul gestionãrii banilor publici.

În al doilea rînd, trebuie reieºit ºi din alt mecanism al devianþei tolera-te pentru a diminua susþinerea socialã a corupþiei mici. Este vorba deindependenþa efectelor perceputã în devianþa toleratã, care se manifestã încredinþa cã resursele care se estorcheazã de persoanele corupte nu au nici olegãturã cu resursele plasate în interesul fiecãrui membru al societãþii. De

Fig. 4:Seria 1 reprezintã grupul studenþilor.Seria 2 reprezintã grupul persoanelor active.Seria 3 reprezintã grupul pensionarilor.

373

aceea este foarte importantã crearea percepþiei cã orice tip de corupþie esteîn detrimentul interesului public, adicã al fiecãrei persoane în parte. Astfel,ideea cã un poliþist care ia zece lei de la un ºofer care a încãlcat regulile decirculaþie nu face în general rãu celorlalþi pentru cã nu ia aceºti bani de lasocietate, ci de la un infractor, trebuie înlocuitã cu ideea cã acest poliþistface rãu tuturor prin faptul cã în loc ca aceºti bani sã ducã la îmbunãtãþireadrumurilor sau a luptei cu infracþiunile ºi deci în interesul public, ei trec înbuzunarul acestui poliþist corupt. Cu alte cuvinte, toleranþa corupþiei depin-de ºi de percepþia interdependenþei efectelor corupþiei.

CONSIDERENTE FINALE

În urma cercetãrii efectuate am stabilit conþinutul reprezentãriicorupþiei, structura ei ºi am descris corupþia ca devianþã toleratã. Acest stu-diu a fost justificat de importanþa pe care am constatat cã o are mentalita-tea în procesul de democratizare a societãþilor în tranziþie ºi rolul acesteiaîn menþinerea ºi perpetuarea unor practici ce lucreazã în dauna interesuluicolectiv. Reprezentãrile sociale au constituit un cadru explicativ care a per-mis descrierea nuanþatã a proceselor psihosociale asociate fenomenuluicorupþiei. Sperãm ca prin acest studiu sã contribuim la eradicarea definitivãa corupþiei ca fenomen de amploare din societatea moldoveneascã ºi sã par-ticipãm la formarea unei gîndiri sociale care sã aducã prosperitate, ºi nusãrãcie ºi umilinþã.

374

ANEXE

a.1 Ghid de interviu

S-au avut în vedere urmãtoarele teme generale care au fost desfãºurateîn timpul interviului:

I. Ce amploare credeþi cã are corupþia la noi?II. Ce credeþi cã determinã corupþia în Moldova? Care sînt cauzele

corupþiei?III. Cum credeþi cã se poate îmbunãtãþi situaþia actualã? Ce soluþii

vedeþi pentru aceastã problemã?IV. Descrieþi, vã rog, cum credeþi cã funcþioneazã sistemul care face

corupþia posibilã? Cum ajunge o persoanã sã se corupã?V. Credeþi cã corupþia este specificã poporului nostru, mentalitãþii lui?

Ce anume din mentalitatea oamenilor din Moldova credeþi cã contribuie lamenþinerea ºi la rãspîndirea corupþiei?

VI. Descrieþi, vã rog, formele concrete de corupþie specifice pentru Moldova.VII. Ce viitor credeþi cã are Republica Moldova?

a.2 Chestionar

Care credeþi cã este viitorul Republicii Moldova:

a. tranziþia va trece în subdezvoltare;b. va fi o þarã micã, dar prosperã;c. va fi o þarã cu un grad mediu de dezvoltare economicã;d. nu pot sã-mi dau seama.

2. Care credeþi cã este viitorul dvs. dacã veþi continua în domeniul dvs.de pregãtire profesionalã:

a. trai prosper;b. modest, dar fãrã sãrãcie;c. sãrãcie lucie;d. nu pot sã-mi dau seama;

3. Care sînt ºansele Republicii Moldova de a deveni prosperã?

a. foarte mari;b. mari;c. mici;d. nici o ºansã;e. nu ºtiu;4. Care sînt ºansele dvs. de a avea un trai prosper printr-o carierã în

profesia Dvs.

375

a. foarte mari;b. mari;c. mici;d. nici o ºansã;e. nu ºtiu;

5. Vasile C. este o persoanã care îºi cîºtigã cinstit bucata de pîine. El areun serviciu stabil, dar cu toate acestea nu primeºte la timp salariul sãu careeste destul de mic. Din aceste considerente el îºi duce viaþa de azi pe mîine.Cine credeþi cã este vinovat de acest lucru?

Statul, pentru cã ar trebui sã aibã grijã mai mare de cetãþenii sãi:

a. foarte adevãrat;b. adevãrat;c. fals;d. total fals;e. nu ºtiu;

Vasile, pentru cã ar trebui sã nu stea cu mîinile în ºold, ci sã ia niºtedecizii care i-ar îmbunãtãþi situaþia:

a. foarte adevãrat;b. adevãrat;c. fals;d. total fals;e. nu ºtiu;

6. Care credeþi cã este rolul statului:

I. sã asigure un trai decent cetãþenilor prin acordarea de salarii decenteºi diferite facilitãþi sau;

II. sã asigure libertãþile ºi condiþiile de activitate ale indivizilor pentru calor sã nu li se limiteze posibilitatea de a-ºi construi singuri soarta:

a. categoric I;b. mai degrabã I dacît II;c. mai degrabã II decît I;d. categoric II;e. nu ºtiu;

7. Poate reuºi cineva în Republica Moldova fãrã ca sã recurgã la coru-perea funcþionarilor?

a. da, categoric poate;b. uneori poate, alteori nu;c. nu poate;

376

d. nu ºtiu;

8. Plasaþi cinci cuvinte care vi se asociazã corupþiei în ordinea apariþieilor în cîmpul dvs. de conºtiinþã:

CORUPÞIE1.___________________________2.___________________________3.___________________________4.___________________________5.___________________________

Plasaþi în dreptul fiecãrui cuvînt numãrul care indicã ordineaimportanþei fiecãrui cuvînt pentru acest fenomen.

Acordaþi prin plasarea semnului -, + sau = în dreptul fiecãrui cuvîntatitudinea Dvs. faþã de cuvîntul asociat.

Explicaþi de ce a-þi fãcut aceastã asociaþie în condiþiile fiecãrui cuvînt

1.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. În cele ce urmeazã se vor descrie patru situaþii. Vã rugãm sã vãimaginaþi cã faceþi parte dintr-o comisie care are dreptul sã recomandeinstanþei de judecatã acordarea unei pedepse. Care pedeapsã aþi recomandapentru fiecare caz în parte?

a. Silvia P. este asistentã la o Universitate ºi are un salariu de 100 leipe lunã. La examenul de an grupa de studenþi au strîns fiecare cîte 5 leipentru ca sã obþinã notele fãrã examinare. Ea a luat de la studenþi 200 lei.

Se propune urmãtoarea pedeapsã:1. nici o pedeapsã sau pedeapsã simbolicã (mustrare asprã etc.);2. închisoare 1 an;3. închisoare 3 ani;4. închisoare 5 ani;5. închisoare 10 ani;6. închisoare pe viaþã;7. nu ºtiu.

b. Angela B. este ºi ea asistentã la Universitate. Însã ea a luat 2000 leila un examen de intrare de la un candidat.

Se propune urmãtoarea pedeapsã:1. nici o pedeapsã sau pedeapsã simbolicã (mustrare asprã etc.);2. închisoare 1 an;

377

3. închisoare 3 ani;4. închisoare 5 ani;5. închisoare 10 ani;6. închisoare pe viaþã;7. nu ºtiu;

c. Andrei L. este deputat în Parlament ºi a votat pentru legeaanticorupþie. Pentru a facilita obþinerea unor acte el a primit de la uncetãþean suma de 200 de lei.

Se propune urmãtoarea pedeapsã:1. nici o pedeapsã sau pedeapsã simbolicã (mustrare asprã etc.);2. închisoare 1 an;3. închisoare 3 ani;4. închisoare 5 ani;5. închisoare 10 ani;6. închisoare pe viaþã;7. nu ºtiu;

d. Nicolae V. este ºi el deputat în Parlament. A votat ºi el pentru legeaanticorupþie. Pentru a promova interesele unei companii el a primit însã uncadou de 2000 de lei.

Se propune urmãtoarea pedeapsã:1. nici o pedeapsã sau pedeapsã simbolicã (mustrare asprã etc.);2. închisoare 1 an;3. închisoare 3 ani;4. închisoare 5 ani;5. închisoare 10 ani;6. închisoare pe viaþã;7. nu ºtiu;

sexul Dvs.___________________vîrsta Dvs.___________________Statutul dvs. actual:student, elev;persoanã activã (aveþi un serviciu);pensionar;altceva, indicaþi ___________________Specialitatea Dvs._____________________

378

379

CUPRINS

VICTOR POPACuvînt înainte ................................................................................................................ 5

VASILE GURIN

LEGEA ºI CORUPÞIA. FENOMEN. INCRIMINARE. REGLEMENTÃRI ................................ 11

Introducere .................................................................................................................. 11

Consideraþii generaleCapitolul I

Aspecte criminologice ale fenomenului corupþiei ................................................... 13Capitolul II

Metode politico-administrative ºi mecanismuljuridic de combatere a corupþiei în Republica Moldova ......................................... 20

Capitolul IIIAccepþiuni ºi activitãþi pe plan internaþionalprivind combaterea corupþiei ..................................................................................... 26

Incriminarea ºi combaterea corupþiei.Reglementãri juridice generale ºi specialeCapitolul I

Aspecte generale privind incriminarea corupþieiîn Republica Moldova ................................................................................................ 31

Capitolul IIIncriminarea corupþiei în Codul penal ºi Codul cu privirela contravenþiile administrative al Republicii Moldova ........................................... 36

Capitolul IIIReglementãri cu privire la corupþieºi combaterea ei în acte juridice speciale .................................................................. 56

Perspectivele combaterii corupþieiprin perfecþionarea cadrului juridico-normativ ºi administrativCapitolul I

Incriminarea corupþiei în noul Cod Penal al Republicii Moldova .......................... 61Capitolul II

Prevenirea legalizãrii mijloacelor financiar-materiale obþinute ilicit ..................... 64Încheiere ...................................................................................................................... 67Bibliografie .................................................................................................................. 70

VALERIU PASCARU

CORUPÞIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA. ASPECTE JURIDICE.MECANISME DE PREVENIRE A FENOMENULUI .................................................................... 73

I. Pericolul corupþiei. Preocupãri pe plan naþional ºi internaþional ....................... 73II. Definiþia corupþiei. Aspecte organizatorice ale combaterii corupþiei ............... 80

380

III. Mecanisme de prevenire a corupþiei .................................................................. 88IV. Aspecte privind responsabilitatea penalãpentru comiterea acþiunilor de corupþie ................................................................... 99V. Practica internaþionalã de combatere a corupþiei .............................................. 106

1. Corupþia parlamentarã .................................................................................. 1122. Corporaþiile ca subiecte ale corupþiei .......................................................... 115

VI. Cauzele corupþiei. Recomandãri privind prevenirea corupþiei ...................... 118Bibliografie ................................................................................................................ 127

SERGIU ILIE

CORUPÞIA: ASPECTUL CRIMINOLOGIC ................................................................................ 129

Introducere ................................................................................................................ 1291. Conceptul de corupþie .......................................................................................... 1292. Caracterizarea criminologicã a corupþiei ............................................................ 1513. Determinantele corupþiei ºi contracararea ei ..................................................... 166Bibliografie ................................................................................................................ 175

MARIAN JALENCU

CORUPÞIA ÎN REPUBLICA MOLDOVAºI IMPACTUL EI ECONOMIC. ABORDARE MANAGERIALÃ ............................................... 179

1. Managementul ºi conceptualizareafenomenului de corupþie .......................................................................................... 1792. O analizã experimentalã privind fenomenul corupþieiîn Republica Moldova .............................................................................................. 1873. Interpretarea managerialã a cauzelor fenomenului corupþiei .......................... 194

Principiul orientãrii eforturilor salariaþilor ...................................................... 194Principiul dependenþei gestionãrii eficientea resurselor de modul acumulãrii acestora ...................................................... 199Principiul compromiterii individului ................................................................ 201

4. Impactul fenomenului corupþieiasupra mediului antreprenorial din republica Moldova........................................ 203Concluzii .................................................................................................................... 207Bibliografie ................................................................................................................ 213

LILIA CARAºCIUC

CORUPÞIA ÎN MOLDOVA:IMPACTUL MACROECONOMIC ................................................................................................. 221

1. Corupþia în þãrile în tranziþie:genezã, cauze, forme principale ............................................................................... 2212. Comparaþii internaþionale .................................................................................... 2243. Impactul corupþiei la nivel naþional .................................................................... 230

Impactul social ................................................................................................... 231Impactul economic ............................................................................................. 234Impactul asupra securitãþii politice a statului .................................................. 235

4. Corupþia ºi economia subteranã .......................................................................... 239

381

5. Estimarea volumului economiei subteraneîn Republica Moldova .............................................................................................. 2416. Evaziunea fiscalã ................................................................................................... 247

Estimarea evaziunii fiscale ................................................................................ 2497. Calitatea lucrului în corpurile de control ........................................................... 2568. Tranzacþii ilegale de import-export ..................................................................... 2609. Privatizarea ilicitã ................................................................................................. 26410. Operaþiuni ilicite în sectorul energetic ............................................................. 26711. Combaterea corupþiei drept o cale de a reduce economia subteranã ............ 272Bibliografie ................................................................................................................ 279

ANDREI RUSU

O ANALIZÃ MATEMATICÃA FENOMENULUI CORUPÞIEI FUNCÞIONARILOR PUBLICI ............................................ 283

Ce este corupþia? ...................................................................................................... 283Costurile corupþiei .................................................................................................... 2841. Ineficienþa pieþei ºi alocãrile incorecte ale economiei de piaþã ........................ 284

De ce corupþia înfloreºte? ................................................................................. 2861. Corupþia de sistem a birocraþiei .......................................................................... 2872. Implicarea sectorului privat ................................................................................. 288

O analizã matematicã a fenomenelor de corupþie .......................................... 2891. Este oare �ungerea� cu bani a autoritãþilor beneficã pentru firme? ................ 2892. Este oare salariul mic o cauzã a corupþiei? ........................................................ 296

Stabilirea unui sistem naþional de integritate .................................................. 307Bibliografie ................................................................................................................ 309

ION GUMENÂIVIRGIL PÂSLARIUC

EVOLUÞIA CORUPÞIEI ÎN MOLDOVA MEDIEVALÃ .............................................................. 311

Introducere ......................................................................................................................... 311Capitolul I ...........................................................................................................................315

Surse ºi manifestãri ale corupþieiîn Moldova secolelor xiv-xvii .................................................................................... 315

Capitolul II ..........................................................................................................................322Fenomenul corupþieiîn timpul domniilor fanariote în Moldova .............................................................. 322Concluzii .................................................................................................................... 332

LILIAN NEGURÃ

REPREZENTAREA SOCIALÃ A CORUPÞIEI ÎN MOLDOVA(ABORDARE PSIHOSOCIALÃ A FENOMENULUI CORUPÞIEI) .......................................... 337

Introducere ................................................................................................................ 337Partea I ................................................................................................................................340

1.1. Rolul reprezentãrilor sociale în definirea corupþiei ....................................... 340

382

Partea II ...............................................................................................................................3532.1. Metoda de cercetare .......................................................................................... 3532.2. Conþinutul reprezentãrii sociale a corupþiei .................................................... 3572.3. Structura reprezentãrii sociale a corupþiei ...................................................... 3642.4. Corupþia ca devianþã toleratã ........................................................................... 367Considerente finale ................................................................................................... 373

ANEXE .................................................................................................................................374a.1 Ghid de interviu .................................................................................................. 374a.2 Chestionar ........................................................................................................... 374

383

Tehnoredactor: Alexandru GubaEditura ARC, str. G. Meniuc nr. 3, Chiºinãu

Tel.: 735329, 733619, fax: 733623E-MAIL: cedbirsa@moldnet.md

Ministerul Culturii,Departamentul Activitãþi Editoriale, Poligrafie ºi Aprovizionare cu Cãrþi,

Firma Editorial-Poligraficã�Tipografia Centralã�,

str. Florilor nr. 1, ChiºinãuCom. nr.

CZU 343. 352 (478)

C 72