corupţia în administraţia publică - contact5. scopul acestui studiu este de a măsura nivelul de...
TRANSCRIPT
Corupţia în
administraţia publică
locală
Studiu sociologic
Facilitate pentru societatea civilă Instrumentul european de vecinătate – IEV
Acest proiect este finanţat de
Uniunea Europeană
Un proiect implementat de
Centrul CONTACT
2
Cuprins
Lista figurilor ............................................................................................................................................ 3
I. Introducere ........................................................................................................................................ 4
1.1. Aspecte metodologice .............................................................................................................. 5
II. Fenomenul corupției: constatări și percepții ................................................................................. 8
2.1. Notorietatea și informarea privind fenomenul corupției .................................................... 9
2.2. Percepții ale populației asupra corupției ............................................................................. 16
III. Implicarea în combaterea corupției .......................................................................................... 22
IV. Concluzii ...................................................................................................................................... 32
3
Lista figurilor
Figura 1. Cât de acute sunt pentru Dvs. următoarele probleme? ................................................................. 9
Figura 2. Percepția cu privire la corupție pe medii de reședință și vârste ................................................ 10
Figura 3. Percepția cu privire la corupție pe categorii socio-economice ................................................... 10
Figura 4. Spuneți-mi Va rog, ce înțelegeți Dvs. prin noțiunea de corupție? ............................................. 11
Figura 5. După părerea Dvs. care din situațiile de mai jos pot fi considerate ca cazuri de corupție? ... 12
Figura 6. În ce măsură sunteți sau nu sunteți de acord cu următoarele afirmații? .................................. 13
Figura 7. În ce măsură sunteți sau nu sunteți de acord cu următoarele afirmații? .................................. 14
Figura 8. În ce măsură sunteți sau nu sunteți de acord cu următoarele afirmații? .................................. 15
Figura 9. Cât de mult credeţi în informaţiile despre corupţie din mass-media? ...................................... 15
Figura 10. Care sunt principalele surse de informare din care aflaţi despre corupţie? ........................... 16
Figura 11. Câtă încredere aveţi în … ? ............................................................................................................ 17
Figura 12. După părerea Dvs. în ce măsură se întâlnește fenomenul corupției în aceste instituții? ..... 18
Figura 13. În opinia Dvs., cât de frecvent se recurge la bani, cadouri, contacte personale pentru a
„soluţiona” problemele în …? .......................................................................................................................... 19
Figura 14. Căile neoficiale de soluţionare a problemelor cu funcţionarii publici, de obicei, iau forma de
… ........................................................................................................................................................................... 20
Figura 15. Pe parcursul ultimului an Dvs. (sau altcineva din familia Dvs.) Aţi contactat instituţia? ... 20
Figura 16. Opinii cu referire la combaterea corupției în Republica Moldova ........................................... 22
Figura 17. Opinii cu referire la combaterea corupției în Republica Moldova, pe sexe și medii de reședință
............................................................................................................................................................................... 22
Figura 18. Opinii cu referire la combaterea corupției în Republica Moldova, pe grupuri de vârste .... 23
Figura 19. Opinii cu referire la evoluția corupției pe parcursul ultimului an (12 luni) în instituţiile de stat
și APL (Primărie) ................................................................................................................................................. 24
Figura 20. După părerea Dvs. pe parcursul ultimului an (12 luni) ... ............................................................. 24
Figura 21. Spuneți-mi vă rog, din ceea ce cunoașteți / ați auzit în localitatea Dvs. există sau ar fi nevoie
de un «plan local anticorupție»? (pe medii de reședință și genul respondentului). ................................. 25
Figura 22. Spuneți-mi vă rog, din ceea ce cunoașteți / ați auzit în localitatea Dvs. există sau ar fi nevoie
de un «plan local anticorupție»? (pe nivele de studii și socio-economic). .................................................. 25
Figura 23. În ce măsură considerați că existența unui plan local anticorupție, ar influenţa cumva
combaterea corupţiei la nivel local ? ............................................................................................................... 26
Figura 24. Spuneți-mi vă rog, care instituții/ organizații / persoane sunt responsabile de combaterea
corupției? .............................................................................................................................................................. 27
Figura 25. Opinii privind care instituții/ organizații / persoane sunt responsabile de combaterea corupției
în funcție de medii de reședință ....................................................................................................................... 27
Figura 26. În ce măsură aceste instituții/ organizații / persoane se implică în combaterea corupției? .. 28
Figura 27. Spuneți-mi vă rog, dacă în localitatea sau raionul Dvs. sunt următoarele instituții? ........... 28
Figura 28. Dacă există, spuneți-mi vă rog Dvs. personal le cunoașteți, ați contactat/vizionat? ............. 29
Figura 29. Spuneți-mi vă rog, dacă aceste instituții ar trebui să se implice mai mult sau mai puțin în
combaterea fenomenului corupției? ................................................................................................................. 29
Figura 30. După părerea Dvs. Cum ar trebui să se implice Organizațiile ne-guvernamentale (ONG-urile)
locale, în combaterea corupției? ........................................................................................................................ 30
Figura 31. După părerea Dvs. Cum ar trebui să se implice Mass-media (TV, radio, ziare) locală, în
combaterea corupției? ........................................................................................................................................ 31
4
I. Introducere
Acest studiu este al doilea realizat în cadrul “Transparenţa şi responsabilitatea autorităţilor
locale prin activităţi comune mass-media şi ONG-uri”, implementat în perioada ianuarie 2015 –
Decembrie 2016 de către Centrul Naţional de Asistenţă şi Informare a ONG-urilor din Moldova
CONTACT cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Scopul Proiectului este de a contribui la consolidarea rolului societăţii civile şi mass-media în
monitorizarea şi prevenirea corupţiei la nivel local în Republica Moldova prin formarea de
capacităţi comune a ONG-urilor, mass-media şi autorităţilor locale de a implementa iniţiative
participative.
Obiectivele proiectului:
1. Sporirea eficienţei luptei împotriva corupţiei în sectorul public, prin dezvoltarea şi
implementarea a 6 planuri anticorupţie la nivel local în 6 unităţi teritorial-administrative
din Republica Moldova (trei raioane - raionul Teleneşti, raionul Criuleni, raionul
Călăraşi; doua oraşe - oraşul Rezina, orasul Cimişlia şi 1 municipiu - mun. Bălţi.).
2. Consolidarea capacităţilor a cel puţin 60 de reprezentanţi ai ONG-urilor şi instituţiilor
mass-media în monitorizarea şi prevenirea corupţiei la nivel local.
3. Instruirea reprezentanţilor APL în monitorizarea şi prevenirea corupţiei la nivel local.
4. Implementarea activităţilor comune anticorupţie ONG – mass-media în comunităţile-
ţintă.
5. Diseminarea bunelor practici în monitorizarea şi prevenirea corupţiei la nivel local.
Impactul anticipat al proiectului vizează următoarele ținte:
1. Nivel de percepţie a corupţiei în 6 unităţi teritorial-administrative diminuat cu 5 la sută.
2. Capacităţi de monitorizare şi prevenire a corupţiei la nivel local ale 60 de reprezentanţi
ai ONG-urilor şi mass-media din teritoriu îmbunătăţite.
3. Cunoştinţe şi capacităţi ale aleşilor locali în monitorizarea şi prevenirea corupţiei
îmbunătăţite în proporţie de 50 la sută.
4. Nivel de conştientizare a autorităţilor locale şi a populaţiei din comunităţile-ţintă a
necesităţii activităţilor anticorupţie sporit cu 30 la sută.
5. Scopul acestui studiu este de a măsura nivelul de percepţie a corupţiei în cele 6 unităţi
administrativ teritoriale (comunităţi) în care vor elaborate şi implementate planuri locale
de prevenire a corupţiei, pentru a avea indicatori de bază privind această problemă.
Astfel, scopul acestui studiu este de a măsura nivelul de percepţie a corupţiei în cele 6 unităţi
administrativ teritoriale (comunităţi) în care au fost elaborate şi implementate planuri locale de
prevenire a corupţiei, precum și să reflecte eventualul impact al Proiectului asupra
comunităților.
5
1.1. Aspecte metodologice
Universul studiului: populația adultă (18 ani și peste) din raioanele Telenești, Criuleni, Călărași,
Rezina, Cimișlia și mun. Bălți din Republica Moldova.
Mărimea eșantioanelor:
Pentru a oferi posibilitatea de a analiza datele separat pentru fiecare UAT, au fost realizate
eșantioane egale pentru fiecare UAT, cu ponderarea ulterioară a datelor pentru a readuce
structura eșantionului total la cea proporțională cu nr. populației (vezi tabelul 1).
Eșantionul total a inclus 602 interviuri în studiul din 2016 și 605 interviuri în 2017.
Metoda de intervievare: interviu față în față cu aplicația computerului (CAPI).
Strategia de eşantionare:
Cercetarea s-a efectuat pe un eșantion stratificat, probabilistic, multistadial.
Baza de stratificare: distribuția populației de 18 ani și peste a UAT pe medii de reședință
conform datelor Biroului Național de Statistică la 1 ianuarie 2015 și 2016 respectiv. Adițional,
stratificarea eșantionului a fost ajustată în baza datelor privind mobilitatea externă (conform
datelor Anchetei Forței de Muncă ai BNS) și internă (conform estimărilor realizate pe baza
datelor studiilor cantitative de CBS-AXA).
Criterii de stratificare: 6 UAT, mediu rezidenţial, mărimea localităţilor (2 tipuri localităţi
urbane şi 3 tipuri localităţi rurale).
Punctele de eşantionare a inclus grupuri de 5 persoane intervievate. Selectarea
localităţilor şi a subiecţilor s-a efectuat prin procedee probabilistice.
Selectarea adreselor unde s-au desfăşurat interviurile a fost realizată folosind metoda
rutei aleatoare.
Schema de stratificare de prim nivel:
UAT Populație (18+) Eșantion Structura eșantionului după
ponderare
Mun. Bălti 125 189 103 32%
Calaraşi 62 216 101 16%
Cimișlia 48 644 102 12%
Criuleni 57 280 100 15%
Rezina 40 568 101 10%
Telenești 56 392 98 14%
Total 605 100%
Realizarea eşantionării: pas cu pas
Pas 1. Distribuţia eşantionului pentru fiecare UAT pe medii de reşedinţă proporţional cu
populaţia de 18+ ani;
Pas 2. Distribuţia eşantionului pe regiuni pentru fiecare mediu de reşedinţă aparte proporţional
cu populaţia de 18+ ani;
6
Pas 3. Distribuţia eşantionului din mediul rural în interiorul fiecărei regiuni pe 3 grupuri de
localităţi rurale (mare, medie, mică). Gruparea localităţilor rurale se realizează pe baza
numărului de populaţie în localitate, pentru fiecare regiune individual;
Pas 4. Calcularea numărului de localităţi care urmează a fi incluse în eşantion. Se realizează
pornind de la numărul de 5 interviuri (un punct de eşantionare) în localităţile rurale mici,
numărul de 10 interviuri (două puncte de eşantionare) în localităţile rurale medii, numărul de
15 interviuri (trei puncte de eşantionare) în localităţile rurale mari şi localităţile urbane, cu
excepţia oraşelor centre de municipiu.
În oraşele centre de municipiu se realizează distribuţia proporţională cu numărul populaţiei de
18+ ani pe sectoare;
Pas 5. Extragerea localităţilor. Se realizează în mod individual pentru fiecare regiune, prin
ordonarea localităţilor după un număr aleator (numere extrase din tabele cu numere aleatoare)
şi extragerea primilor localităţi în număr prestabilit la etapa anterioară;
Pas 6. Extragerea în mod similar a străzilor (puncte de eşantionare) în interiorul localităţilor /
sectoarelor.
În localităţile medii și mari, unde există mai multe secții de votare (deci sunt cunoscute
perimetrele birourilor electorale) se vor extragerea se va realiza prin selecția aleatorie a secțiilor,
apoi a străzilor din perimetrul secțiilor.
În localitățile unde există o singură secție de votare (respectiv nu sunt cunoscute străzile) se
aplică divizarea localităţii în sectoare (se utilizează Google Earth), apoi se extrage aleatoriu
sectorul / sectoarele unde se va desfăşura intervievarea.
Pas 7. Selecţia gospodăriilor. Se aplică un pas statistic prestabilit de coordonator funcţie de
mărimea punctului de eşantionare şi numărul de chestionare per punct.
Algoritmul de selectare a respondenților
Din cadrul unei gospodării o singură persoană va participa la studiu. Această persoană va fi
selectată din cadrul membrilor gospodăriei cu vârsta de 18 ani și peste prin metoda lunii de
naștere apropiate lunii de naștere a respondentului precedent.
Fiecare operator va duce evidența consecutivă a lunilor de naștere persoanelor intervievate. În
prima gospodărie contactată în ziua A va fi intervievată persoana născută în luna cea mai
apropiată (în creștere) lunii în care se va realiza studiul. În a doua gospodărie va fi intervievată
persoana născută în luna cea mai apropiată (în creștere) lunii în care a fost născut respondentul
precedent. În continuare se va proceda la fel, luna de naștere a respondentului precedent
servind reper pentru selecția respondentului următor. Evidența se va încheia la momentul
realizării de către operator a ultimului interviu pentru ziua A. În următoarea zi procedura este
reluată din nou.
Algoritmul de ponderare a datelor
Ponderarea eșantioanelor va fi realizată pe baza datelor Biroului Naţional de Statistică.
7
Metoda de ponderare va fi una încrucișată, prin utilizarea următoarelor variabile:
sex,
vârsta,
mărimea gospodăriei,
mărimea localităţii.
Tabelul 1. Distribuția eșantionului realizat în funcție de caracteristicile socio-demografice
ale respondenților
2016 2017
Count Col %* Count Col %*
Raion:
Călărași 102 15,0% 103 15,1%
Criuleni 100 16,0% 101 15,1%
Bălți 100 29,5% 102 34,8%
Rezina 100 10,8% 100 9,5%
Telenești 100 15,8% 101 13,8%
Cimișlia 100 12,8% 98 11,8%
Vârsta
respondentului:
18-29 ani 71 27,4% 71 31,3%
30-44 ani 141 28,5% 153 27,2%
45-59 ani 204 24,7% 180 22,2%
60 + ani 186 19,4% 201 19,4%
Genul
respondentului:
Masculin 287 49,5% 292 48,6%
Feminin 315 50,5% 313 51,4%
Studiile
respondentului:
Nivel scăzut 169 26,5% 169 24,7%
Nivel mediu 290 44,5% 304 46,1%
Nivel înalt 143 29,0% 132 29,3%
Nivelul socio –
economic:
Nivel scăzut 244 32,4% 259 32,9%
Nivel mediu 202 34,1% 191 33,1%
Nivel înalt 156 33,4% 155 34,0%
Statut
ocupațional:
Economic activ 196 37,3% 193 37,3%
Economic inactiv 406 62,7% 412 62,7%
Mediul de
reședință:
Urban 178 39,6% 180 43,2%
Rural 424 60,4% 425 56,8%
* Din cauza mărimii diferite a comunităților (ca și număr de populație) și pentru a oferi posibilitatea de a
analiza datele per comunitate, eșantionul a fost inițial distribuit în mod aproximativ egal între acestea,
neținând cont de diferențele între dimensiunile comunităților. Ulterior, pentru analiza datelor la nivel
general s-a recurs la ponderarea datelor pentru a reda eșantionului distribuție proporțională. Astfel,
numărul de interviuri prezentat în tabelul 1 este cel real, pe când distribuția procentuală cea de după
ponderare.
8
II. Fenomenul corupției: constatări și percepții
În societatea moldovenească continuă să persiste diverse dezechilibre și provocări, care rezultă
în acutizarea problemelor socio–economice cu care se confruntă populaţia. Importanța acestora
este percepută diferit de diverse grupuri de persoane. În cadrul cercetării respective precum și
în studiul anterior, de rând cu fenomenul principal abordat, s-a încercat evaluarea și a altor
probleme, considerate ca fiind importante în societate.
În cadrul studiului curent accentele privind principalele probleme cu care se confruntă
populaţia s–au deplasat puţin. Dacă în studiul precedent cea mai acută problemă în Moldova a
fost menţionată sărăcia cu 87,4% respondenții studiului care considerau că aceasta ar fi o
problemă majoră (66,8%) sau problemă foarte acută (20,6%), în studiul dat principala problemă
menţionată este migraţia cu 86,4%, considerată o problemă majoră (70,1%) sau problemă foarte
acută (16,3%).
Șomajul și sărăcia, de rînd cu tarifele înalte la servicii comunale, sunt următoarele în topul
problemelor acute în societate, cu câte peste 70% respondenți care susțin opiniile precum că
acestea sunt probleme majore (peste 40% răspunsuri) sau foarte acute (circa 28% răspunsuri).
Instabilitatea politică este considerată de 63,1% o problemă majoră sau foarte acută, iar corupția
– de 59,6% respondenți, astfel corupția plasându-se pe locul șase în clasamentul problemelor
percepute ca fiind acute de către populația Moldovei. De menționat că ponderile răspunsurilor
afirmative s-au redus cu câte circa 20 puncte procentuale în ambele cazuri în raport cu datele
studiului precedent (în cadrul studiului din 2016 instabilitatea politică a cumulat 85,6%, corupția –
79,9% răspunsuri precum că sunt problemă majoră/ foarte acută) (Figura 1).
Mai puțin acute sunt considerate, la fel precum și în cadrul studiului precedent, accesul la
informațiile publice (20,4% răspunsuri cu opțiunile problemă majoră sau foarte acută) și
calitatea studiilor (16,1% aceleași opinii), de asemenea cu o reducere de cca 13 puncte
procentuale a ponderilor în ambele cazuri.
Informații detaliate privind opiniile respondenților în funcție de criteriile socio-demografice vis-
a-vi de problemele menționate sunt prezentate în Tabelele 2-7 în anexă.
9
Figura 1. Cât de acute sunt pentru Dvs. următoarele probleme?
2.1. Notorietatea și informarea privind fenomenul corupției
Activitățile de informare și instruire realizate în localitățile vizate de studiu, de rînd cu
eforturile în lupta cu corupția a tuturor structurilor relevante au condus la conștientizarea de
către păturile vulnerabile a fenomenului respectiv.
După cum am menționat mai sus, percepția de către respondenți a fenomenului corupției drept
o problemă majoră/ foarte acută s-a diminuat cu circa 20 puncte procentuale în raport cu studiul
precedent constituind 60%. În special această diminuare este observată printre respondenții din
mediul rural, cei cu nivel scăzut de studii, precum și cei economic inactivi.
Astfel, corupția este percepută drept o problemă majoră/ foarte acută mai reprezentativ în mediul
urban (cumulativ 62%) față de rural (58%) Persoanele mai tinere percep fenomenul corupției ca
problemă majoră/ foarte acută mai puțin, printre respondenții care au menționat aceste răspunsuri
ponderea constituie 48%, cele mai mari ponderi sunt observate printre cei de 45-59 ani, cu 71%
răspunsuri (Figura 2). De menționat că nu se observă discrepanțe privind nivelul de percepție a
corupției în funcție de genul respondentului (Tabelul 3 în anexă).
10
Figura 2. Percepția cu privire la corupție pe medii de reședință și vârste
De asemenea, aprecierea problemei este dependentă de nivelul de studii al respondenților,
corupția fiind apreciată ca o problemă majoră/ foarte acută de 64% persoane cu nivel înalt de
studii în raport cu 52% aceleași aprecieri observate printre respondenții cu nivel scăzut de
studii. Corupția este o problemă majoră/ foarte acută pentru persoanele cu nivel mediu socio-
economic (64%), care au înregistrat ponderi mai mari a răspunsurilor respective, de asemenea
pentru respondenții economic activi în raport cu cei economic inactivi (Figura 3).
Figura 3. Percepția cu privire la corupție pe categorii socio-economice
Noțiunea de corupție este percepută de către respondenți diferit, totuși, precum și în cadrul
studiului precedent, în majoritate opțiunile de răspunsuri menționate sunt conexe oferirii/
solicitării banilor, a plăților informale. Cele mai mari ponderi ale răspunsurilor au fost cumulate
11
în ambele studii de mențiunile “A da bani pe nedrept cuiva”, cu circa 30% răspunsuri, “Bani
furați/ neimpozitați de la stat” – circa 15% răspunsuri, “iau bani pentru unele servicii” cu circa
10%, celelalte cumulând mai puțin de 10% răspunsuri (Figura 4 și Tabelul 8 în anexă).
Figura 4. Spuneți-mi Va rog, ce înțelegeți Dvs. prin noțiunea de corupție?
Opiniile respondenților cu referire la opțiunile de situații considerate drept cazuri de corupție în
marea majoritate coincid, precum și în studiul precedent. Peste 95% consideră că oferirea unor
sume de banilor reprezentanților organelor de forță sunt acte de corupție, circa 90% consideră
că sumele bănești oferite medicilor pentru tratament/ operație, de asemenea funcționarilor
publici, persoanelor influiente pentru a acorda prioritate în soluționarea unor probleme de
asemenea sunt asociate cu corupția, circa 70% consideră drept corupție angajarea sau avansarea
în funcție a apropiaților. Precum și în studiul anterior, mai puțini respondenți (41,4%) înțeleg
prin corupție oferirea unui cadou simbolic lucrătorilor medicali pentru consultații (Figura 5).
Se observă că cele mai mari ponderi ale respondenților care consideră drept act de corupție
Oferirea unei sume de bani, polițiștilor pentru a nu întocmi proces verbal, pentru încălcarea regulilor de
circulație (opțiune care a cumulat cele mai mari ponderi ale răspunsurilor pozitive) sunt printre
respondenții cu nivel înalt de studii (99,0%) și socio-economic (98,8%), din mediul urban (peste
98,4% răspunsuri afirmative) (Tabelele 9-10 în anexă).
12
Figura 5. După părerea Dvs. care din situațiile de mai jos pot fi considerate ca cazuri de
corupție?
Corupția continuă să fie percepută ca o tradiție în societate, chiar dacă s-a observat o tendință
spre diminurare a ponderii răspunsurilor afirmative, totuși peste 70% dintre respondenți sunt
totalmente de acord cu această afirmație, iar alte aproape 18% sunt de acord într-o oarecare măsură.
Această afirmație este preponderent susținută de persoanele cu nivel înalt de studii și socio-
economic, ponderea acestora depășește 95% .
Faptul că Organele de drept sunt controlate de oligarhi, iar acest lucru împiedică lupta împotriva
corupției este menționat de 66,4% respondenți, 41,2% sunt totalmente de acord cu afirmația
precum că Guvernarea mimează lupta cu corupţia .
Circa 65% dintre respondenți consideră că corupția este cauzată de salariile mici și sărăcie, iar cu
această afirmație sunt totalmente de acord circa 75% dintre respondenții din grupul de vîrste de
45-59 ani . De menționat că ponderea respondenților care susțin această opinie a crescut cu circa
15 puncte procentuale în raport cu studiul precedent.
O pondere importantă a respondenților de peste 70% sunt totalmente de acord cu afirmația,
precum că Sîntem corupţi deoarece conducerea este coruptă sau corupţia începe de la cei care conduc
țara, cu aceasta este totalmente de acord o pondere majora de 79% a respondenților cu nivel inalt
de studii (Figura 6 și Tabelele 11-13 în anexă).
13
Figura 6. În ce măsură sunteți sau nu sunteți de acord cu următoarele afirmații?
O serie de afirmații au fost oferite pentru evaluare de către respondenți a cauzelor extinderii
fenomenului corupției, care a scos în evidență că cel mai important lucru (precum și în studiul
precedent) este considerat faptul că Persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, 68,4%
respondenți sunt totalmente de acord cu această afirmație, iar 21,5% - în oarecare măsură de
acord.
Pe locul doi se plasează afirmația Instituţiile publice sunt corupte, iar lucrul acestora nu estre
suficient de transparent, cu 61,5% și 22,5% respondenți care au optat pentru aceleași răspunsuri,
pe locul trei – opinia precum că Din cauza corupției înalte Justiţia din RM nu este reformată, cu
61,1% și 21,3%.
Ponderi considerabile de 56,8% a respondenților sunt totalmente de acord cu opinia că
instituțiile media sunt controlate și nu reflectă fenomenul obiectiv, iar 53% consideră că o și societatea
civilă nu se implică suficient în combaterea corupției.
De asemenea circa 55% respondenți a fost menționat că nivelul scăzut de cultură al populației
de asemenea contribuie la extinderea fenomenului, iar această pondere este în creștere în raport
cu datele studiului precedent (Figura 7 și Tabelele 12-14 în anexă).
14
Figura 7. În ce măsură sunteți sau nu sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Prin perechi de afirmații a fost evaluat gradul de răspândire a fenomenului corupției printre
instituțiile administrației publice, de asemenea și faptul, cine se face responsabil de corupție.
Printre respondenții studiului curent se observă că a crescut considerabil (aproape s-a triplat)
ponderea opiniilor privind gradul de răspândire a corupției la nivelul conducerii de stat în
raport cu APL. Circa 1/3 respondenți au menționat că sunt totalmente de acord cu prima
afirmație (Corupția este cel mai des întâlnită la nivelul conducerii de stat (Guvern, Parlament), alți
35,1% de acord cu ambele afirmați, și doar 11,5% sunt totalmente de acord cu a doua afirmație
(Corupția la fel de răspândită la nivel local (în APL și alte instituții locale) ca și la nivelul conducerii de
stat). Cu referire la responsabilitatea privind răspândirea corupției, a crescut ponderea
respondenților care consideră că aceasta le aparține ambilor părți, atât celor care oferă, cât și
celor care acceptă mită. Astfel în studiul curent 46,5% au selectat opțiunea de răspuns De acord
cu ambele afirmații, în raport cu 40,4%, observată in cadrul studiului precedent. Totodată, în
studiul curent aproape 1/4 sunt totalmente de acord cu a doua afirmație și 13,6% consideră că
responsabilitatea totalmente îi aparține celui care acceptă mită. Astfel, se reliefează faptul
precum că responsabilitatea majoră în răspândirea corupției, totuși, aparține celui care oferă
mită (Figura 8 și Tabelele 17-18 în anexă).
15
Figura 8. În ce măsură sunteți sau nu sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Credibilitatea informațiilor mass-media cu referire la corupție rămâne a fi joasă, chiar daca a
înregistrat o ușoară tendință ascendentă. O pondere de 28,8% respondenți (in studiul precedent
22%) au declarat că cred foarte mult/ mult în informațiile despre corupție în mass-media, iar în
cazul a 63,9% (față de 73,2% în studiul precedent) credibilitatea este joasă sau chiar lipsește
(42,4% - cred puțin, 21,5% - nu cred deloc) (Figura 9 și Tabelul 19 în anexă).
Figura 9. Cât de mult credeţi în informaţiile despre corupţie din mass-media?
Principala sursă de informație privind fenomenul corupției este televiziunea, aceasta cumulând
78,6% răspunsuri în studiul dat și 87,1% în studiul precedent., O sursă importantă de informare
rămâne a fi mediul social apropiat (rudele, prietenii cunoscuții), 32,9% respondenți în studiul
curent au menționat această sursă. Presa, inclusiv presa electronică a este o sursă de informare
pentru 18,6% respondenți, ponderea acestora s-a micșorat în raport cu studiul precedent. Este
necesar de menționat că 14,3% au avut experiență proprie cu referire la fenomenul respectiv, iar
cea mai mare pondere de 22,2% a respondenților care au relatat acest lucru se observă printre
cei cu nivel înalt de studii, urmat de grupul de vârste de 30-44 ani cu 21,1% răspunsuri
afirmative, de 19,5% respondenți economic activi (Figura 10 și Tabelul 20 în anexă).
16
Figura 10. Care sunt principalele surse de informare din care aflaţi despre corupţie?
2.2. Percepții ale populației asupra corupției
Percepția corupției este conexă accesului la serviciile publice, posibilităților de relaționare cu
diverși actori din societate, diferite instituții publice. Este deosebit de important gradul de
încredere al populației cu privire la accesarea acestora, consultarea și interacțiunea cu
instituțiile statului.
Tendințele privind gradul de încredere în instituțiile statului în cadrul studiului curent sunt
aproximativ aceleași precum și în studiul anterior. Pe primele trei locuri se plasează primăria,
instituțiile educaționale și medicale, iar pe ultimele trei – Guvernul, Justiția și Parlamentul.
Totodată se observă că gradul de încredere, evaluat ca ponderea răspunsurilor foarte mare
încredere/ oarecare încredere, în comparare cu studiul precedent, s-a diminuat în raport cu
primăriile (8,6 puncte procentuale), față de Consiliile locale (6,5 p.p.), Consiliile raionale (4,7
p.p.), precum și instituțiile educaționale (2 p.p.).
Astfel, în cazul studiului curent 42,3% dintre respondenți au optat pentru răspunsurile foarte
mare încredere/ oarecare încredere pentru primării, acestea fiind urmate de instituțiile educaționale
cu 40,5% răspunsuri, instituțiile medicale cu 39,3% răspunsuri de același context. Cel mai puțin
populația are încredere în Parlament, justiție și Guvern, aceste instituții statale au cumulat cele
mai mici ponderi ale răspunsurilor cu conotație pozitivă (mai puțin de 14% răspunsuri foarte
mare încredere/ oarecare încredere), dar și cea mai mare pondere ale răspunsurilor cu conotație
negativă (peste 80% - nu prea am încredere/ nu am deloc încredere). Se observă că nivelul de
neîncredere în poliție rămâne a fi destul de mare în raport cu alte instituții, peste 77%
respondenți au optat pentru răspunsurile nu prea am încredere/ nu am deloc încredere. Totodată
este necesar de menționat că gradul de încredere în aceste instituții, plasate pe ultimele trei
locuri în clasament, a crescut cu 5-8 puncte procentuale în raport cu datele studiului precedent
(Figura 11 și Tabelele 21-27 în anexă).
17
Figura 11. Câtă încredere aveţi în … ?
Studiile realizate denotă că încrederea în instituțiile statului este corelată cu persistența
corupției în cadrul acestora. În opinia a peste 80% respondenți (răspunsuri foarte mare măsură/
oarecare măsură) cel mai frecvent se întâlnește fenomenul corupției în instituțiile, în raport cu
care a fost observat și cea mai mică încredere a populației, acestea fiind justiția, Poliția
Guvernul, Parlamentul,. Cele mai puțin afectate de fenomenul corupției, pe lunga organizațiile
neguvernamentale și mass-media locale (aici este pronunțat și nivelul de necunoaștere de către
populație a acestora, exprimat prin rate înalte de 45-55% ale răspunsurilor Nu știu/ Nu
răspund), par a fi și APL locale, de ambele nivele, adică primăriile, Consiliile locale și Consiliile
raionale (Figura 12 și Tabelele 28 – 34 în anexă).
18
Figura 12. După părerea Dvs. în ce măsură se întâlnește fenomenul corupției în aceste
instituții?
Se menține opinia respondenților precum că cel mai puțin se recurge la bani, cadouri, contacte
personale pentru a „soluţiona” careva probleme în furnizarea serviciilor de infrastructură
(electricitate, gaze, apă, căldură), la birourile de pașapoarte, între 30% și 40% dintre respondenți
au declarat că nu se recurge niciodată/ foarte rar la aceste plăți informale în accesarea acestor
servicii. Totodată Foarte des/ întotdeauna se recurge la acestea în cazul serviciilor acordate de
către procuratură, instanțele de judecată, poliție, instituțiile medicale, vamă, poliția de frontieră
cu 25%-30% răspunsuri afirmative. În următorul grup, top al clasamentului se află și
Înregistrarea transportului, eliberarea certificatului de conducere, Eliberarea autorizaţiilor de
constructive, instituțiile de învățămînt, inspectoratele fiscale cu circa 16-18% dintre răspunsuri
cumulate privind faptul că Foarte des/ întotdeauna se recurge la bani, cadouri, contacte personale
pentru a „soluţiona” problemele în aceste sfere ale serviciilor (Figura 13 și Tabelele 35-46 în
anexă).
19
Figura 13. În opinia Dvs., cât de frecvent se recurge la bani, cadouri, contacte personale
pentru a „soluţiona” problemele în …?
Chiar dacă se observă o tendință spre diminuare (cu 6,2 puncte procentuale), totuşi, precum și
în studiul anterior, cea mai populară cale de soluționare a problemelor cu funcționarii publici
sunt banii, menționată de 75,6% respondenți, urmată de contacte/ relații care se află la o distanță
destul de semnificativă, cu 12% răspunsuri (in studiul anterior 7,8%). Celelalte opțiuni au
cumulat ponderi statistic nesemnificative sub 4% răspunsuri. (Figura 14).
Soluționarea problemelor prin intermediul banilor au fost menționate în ponderi mai
pronunțate (peste 80%) de către respondenții din grupul de vârstă de 60 ani și mai mult,
respondenții cu nivel mediu de studii, cu nivel scăzut socio-economic, iar cu ajutorul
contactelor/ relațiilor ponderi mai pronunțate de circa 20% au fost relatate de către persoanele
tinere de 18-29 ani, respondenții cu nivel înalt de studii și socio-economic, locuitorii orașelor
(Tabelul 47 în anexă).
20
Figura 14. Căile neoficiale de soluţionare a problemelor cu funcţionarii publici, de obicei,
iau forma de …
Aceleași tendințe se observă privind contactul cu instituțiile de către respondenți sau familia
acestora, cu circa jumătate care au declarat că au contactat instituțiile medicale, peste 20% -
administrația publică locală și birourile de pașapoarte, aproape 1/5 – instituțiile de învățământ,
vama, 16,4% - poliția de frontieră, 15,4% - poliția, 12,7% - oficiile stării civile. Alte servicii au fost
contactate de ponderi sub 10% dintre respondenții studiului (Figura 15 și Tabelele 48-59 în
anexă).
Figura 15. Pe parcursul ultimului an Dvs. (sau altcineva din familia Dvs.) Aţi contactat
instituţia?
21
Cercetarea curentă relatează că adresabilitatea la instituțiile din stat a crescut cu 21% în raport
cu studiul precedent. Se observă o tendință spre reducere a cazurilor plăților neoficiale sau
oferirea cadourilor angajaţilor, ponderea acestora în totalul adresărilor constituie 19% în 2017 în
raport cu 22% în 2016. Dintre acestea, în studiul curent, circa 35% din cazuri (28% în 2016)
plățile/ cadourile au fost făcute din proprie inițiativă, iar în celelalte 65% (72% în 2016)
respondenții au fost impuși să plătească neoficial sau să ofere cadouri angajaţilor instituțiilor
menționate.
Date detaliate privind numărul de cazuri cu referire la fiecare instituție separat sunt prezentate
în Tabelul 2 mai jos, și în Tabelul 60 în anexă.
Tabelul 2. Pe parcursul ultimului an Dvs. (sau altcineva din familia Dvs.) aţi plătit neoficial
sau aţi oferit cadouri angajaţilor din următoarele instituţii/servicii/domenii?
Aţi plătit neoficial sau aţi oferit cadouri
Dacă da, aţi făcut acest lucru
2016 2017 2016 2017
Da Da Din propria
iniţiativă Am fost impus
Din propria iniţiativă
Am fost impus
Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr %
Administraţia publică centrală
3 12,2% 4 14,7% 2 76,4% 1 23,6% 1 16,2% 3 83,8%
Administraţia publică locală 9 5,8% 10 6,5% 9 100% 4 38,6% 6 61,4%
Inspectoratele fiscale 2 9,7% 4 10,8% 1 50,0% 1 50,0% 1 14,2% 3 85,8%
Vama 15 18,1% 22 23,9% 5 35,6% 10 64,4% 4 16,2% 18 83,8%
Poliţia de frontieră 11 15,9% 18 25,7% 3 28,0% 8 72,0% 6 24,3% 12 75,7%
Poliţia 32 43,1% 48 53,2% 7 21,8% 25 78,2% 22 39,9% 26 60,1%
Procuratura 12 27,5% 4 26,7% 8 73,3%
Birourile cadastrale 4 10,5% 6 18,1% 4 100% 2 45,0% 4 55,0%
Instanţele de judecată 4 26,1% 8 22,6% 4 100% 2 36,1% 6 63,9%
Instituţiile de învăţământ 38 32,8% 21 22,0% 12 29,9% 26 70,1% 7 31,8% 14 68,2%
Instituţiile medicale 104 34,9% 101 36,1% 42 39,9% 62 60,1% 41 41,7% 60 58,3%
Oficiile stării civile 2 7,7% 10 18,2% 1 39,7% 1 60,3% 4 27,0% 6 73,0%
Birourile de paşapoarte 2 2,9% 7 5,7% 2 100% 3 38,4% 4 61,6%
Camera Înregistrării de stat 2 14,4% 2 100%
Înregistrarea transportului, eliberarea certificatului de conducere
21 57,4% 6 19,2% 2 9,5% 19 90,5% 6 100%
Revizia tehnică a automobilelor
29 32,4% 11 25,7% 5 16,7% 24 83,3% 2 38,2% 9 61,8%
Eliberarea autorizaţiilor de construcţie
1 16,8% 3 14,4% 1 100% 3 100%
Furnizarea de apă 3 8,1% 2 5,4% 3 100% 1 25,6% 1 74,4%
Furnizarea de electricitate 2 4,9% 1 25,6% 1 74,4%
Furnizarea de gaze 1 3,5% 2 5,9% 1 100% 1 25,6% 1 74,4%
Furnizarea de căldură/agent termic
1 17,9% 1 11,7% 1 100% 1 100%
Fondul Local de Susţinere Socială a Populaţiei
2 12,5% 1 25,6% 1 74,4%
Agenţia de achiziţii publice 1 12,5% 1 100%
Total cazuri 282 22% 303 19% 80 28% 202 72% 107 35% 196 65%
22
III. Implicarea în combaterea corupției
Studiile realizate au relatat că corupția a devenit un tradiționalism în Moldova iar lupta
instituțiilor de stat cu fenomenul, în opinia respondenților, nu este decât o mimare. Aceste
constatări rezultă în rezultate nu chiar optimiste cu referire la persistența și în viitor a
fenomenului. Cu o uşoară tendință spre diminuare în raport cu studiul precedent, aproape 1/5
dintre respondenți consideră că corupția în general nu poate fi combătută, totodată a crescut
ponderea celor care consideră că Corupţia va exista întotdeauna, dar poate fi limitată care a
constituit 39,1% în 2017 în raport cu 31% în 2016. Circa 30% consideră că poate fi redusă
substanțial și doar 5,6% consideră că în societatea moldovenească corupția poate fi complet
extirpată, cu o diminuare în raport cu studiul precedent (Figura 16).
Figura 16. Opinii cu referire la combaterea corupției în Republica Moldova
Mai puțin categorici în opinii se arată a fi bărbații în raport cu femeile. Circa 73% dintre bărbați
în raport cu circa 66% femei consideră că chiar daca corupția va exista totdeauna, ea poate fi
limitată (42% bărbați și 36,3% femei) sau redusă substanțial (30,8% bărbați și 29,4% femei).
Totodată ponderea femeilor care consideră că fenomenul nu poate fi combătut este mai mare
decât a bărbaților, respectiv 21,5% femei în raport cu 15,8% bărbați.
Și populația din mediul rural este mai pesimistă în acest sens, 20,9% respondenți de la sate
consideră că corupția nu poate fi combătută față de 15,9% respondenți din orașe (Figura 17).
Figura 17. Opinii cu referire la combaterea corupției în Republica Moldova, pe sexe și medii
de reședință
Se observă că și tinerii par a fi mai optimiști, printre aceștia se observă cea mai mică pondere a
persoanelor care consideră că corupția nu poate fi combătută (16,3%) și cea mai mică pondere a
23
respondenților (2,9%) care consideră că corupția poate fi complet extirpată în țară. Optimismul
în raport cu evoluția fenomenului se reduce în raport cu vârsta respondenților, printre cei de
vârstă înaintată, de 60 ani și mai mult, ponderea celor care consideră că corupția nu poate fi
combătută depășește cu 10 puncte procentuale ponderea celor tineri care consideră același
lucru, iar ponderea vârstnicilor optimiști, care speră că corupția poate dispărea din Moldova
este triplă în raport cu ponderea tinerilor care sunt de aceiași opinie (Figura 18 și Tabelul 61 în
anexă).
Figura 18. Opinii cu referire la combaterea corupției în Republica Moldova, pe grupuri de
vârste
Opiniile respondenților privind extinderea fenomenului, observată în ultimele 12 luni,
predecesoare studiului, au înregistrat aproximativ aceleași tendințe în raport cu studiul
precedent cu referire la instituțiile centrale de stat și APL (primării). S-a majorat ponderea
opiniilor precum că corupția s-a redus de aproximativ patru ori în raport cu instituțiile statului
(16,2% în 2017 față de 3,8% în 2016), cu referire la APL ponderea respectivă s-a dublat (19,0% în
2017 față de 9,0% în 2016). Puțin peste 1/3 dintre respondenți consideră că corupția a rămas
aceiași, în ambele cazuri, instituții centrale și APL. S-a diminuat mai mult decât în jumătate
ponderea respondenților care consideră că corupția a sporit, în cazul opiniei cu referire la
instituțiile centrale de stat. Totodată rămâne înaltă rata non-răspunsurilor, ceia ce ar avea o
interpretare duală: sau populația nu a avut/ nu a cunoscut experiențe de corupție, sau
dependența de instituții, în special de APL, ar putea afecta obiectivitatea răspunsurilor celor
intervievați (Figura 19).
În funcție de caracteristicile socio-demografice ale respondenților nu se observă careva tendințe
specifice, răspunsurile sunt dispersate. Totodată se observă că cele mai mari ponderi ale
respondenților care consideră că corupția s-a micșorat se observă printre tinerii de 18-29 ani
(22,4% în instituțiile de stat, 25% în APL), respondenții cu nivel înalt de studii si socio-economic
(câte circa 23% în instituțiile de stat, circa 28% în APL), de asemenea printre respondenții din
orașe (circa 24% în instituțiile de stat, circa 28% în APL) (Tabelul 62 în anexă).
24
Figura 19. Opinii cu referire la evoluția corupției pe parcursul ultimului an (12 luni) în
instituţiile de stat și APL (Primărie)
Studiul a inclus un set de întrebați despre accesul la informație și gradul de transparență în
APL, domenii unde și proiectul în cauză a direcționat eforturi semnificative. Se observă că o
pondere de 17% din totalul respondenților consideră că acestea au sporit în ultimele 12 luni
predecesoare studiului. Totuși, mai persistă opinii privind faptul că atît accesul la informație în
cadrul APL, cât și nivelul de transparență s-a micșorat, ponderile acestor opinii fiind de 7,3% și
9,9%, respectiv. De menționat că rămâne înalt nivelul de necunoaștere printre populație,
ponderea răspunsurilor Nu știu/ Nu răspund constituie câte 27% în totalul celor intervievați
(Figura 20). Ponderei mai semnificative ale respondenților, care consideră că accesul la
informație și gradul de transparență în APL a crescut, , care depășesc 20%, se observă printre
respondenții din grupul de vârstă de 30-44 ani, cei cu nivel înalt de studii și socio-economic
(Tebelul 63 în anexă),
Figura 20. După părerea Dvs. pe parcursul ultimului an (12 luni) ...
Expresia «plan local anticorupție» este cunoscută doar pentru 8,3% respondenți ai studiului, cu
ponderi mai pronunțate observate printre respondenții cu nivel înalt socio-economic (13,7%
răspunsuri afirmative), cu nivel înalt de studii (13,0%), precum și cei din mediul urban (10,8%)
(Tabelul 64 în anexă).
Necesitatea unui «plan local anticorupție» este conștientizată de către jumătate dintre
respondenți, 6% știu despre existența unui atare plan, iar 48,3% - știu că nu există dar îl
consideră necesar. Mai pronunțat este conștientizat acest fapt printre bărbați în raport cu
femeile, precum și printre respondenții din mediul urban în raport cu cei din rural (Figura 21).
25
Figura 21. Spuneți-mi vă rog, din ceea ce cunoașteți / ați auzit în localitatea Dvs. există sau ar
fi nevoie de un «plan local anticorupție»? (pe medii de reședință și genul respondentului).
De asemenea cunoașterea și conștientizarea necesității unui plan local anticorupție este
dependentă de nivelele de studii și socio-economic al respondenților. Astfel 12,4% dintre
respondenții cu nivel socio-economic înalt au declarat că există acest plan în localitate, iar 58,9%
- au menționat că nu există, dar ar fi necesar. Aproximativ aceleași ponderi ale răspunsurilor
menționate sunt observate printre respondenții cu nivel înalt de studii. De menționat că printre
respondenții cu nivele socio-economic și de studii scăzut circa jumătate nu au putut să se
pronunțe în acest context (Figura 22 și Tabelul 65 în anexă).
Figura 22. Spuneți-mi vă rog, din ceea ce cunoașteți / ați auzit în localitatea Dvs. există sau ar
fi nevoie de un «plan local anticorupție»? (pe nivele de studii și socio-economic).
Fiind întrebați, dacă au participat sau ar dori să participe la elaborarea unui «plan local
anticorupție», doar unități au răspuns afirmativ, iar 35,2% au declarat că Nu am participat, dar
doresc să participe la elaborarea acestuia. Mai activi s-au arătat a fi respondenții cu nivel înalt de
studii, 56,6% au optat pentru răspunsul menționat. În același timp, 45,9% din totalul
respondențiolor s-au declarat a fi indiferenți, selectînd răspunsul Nu am participat, nici nu doresc
să particip (Tabelul 66 în anexă).
26
O pondere de 44,5% dintre respondenți consideră că existența unui plan local anticorupție, ar
influenţa combaterea corupţiei la nivel local (13,6% - în foarte mare măsură, 30,9% - în mare
măsură). Ponderi mai mari a respondenților care sunt de acord cu această afirmație sunt
observate printre respondenții din mediul urban (dublă față de cei din rural), precum și printre
bărbați în raport cu femeile (Figura 23).
De asemenea ponderi majore de 65% a respondenților care consideră că existența unui atare
plan ar influiența combaterea corupției la nivel local este observată printre respondenții cu nivel
înalt de studii și socio-economic (Tabelul 67 în anexă).
Figura 23. În ce măsură considerați că existența unui plan local anticorupție, ar influenţa
cumva combaterea corupţiei la nivel local ?
Precum și în cadrul studiului precedent, responsabilitatea de combaterea corupției este atribuită
de către respondenți în primul rând Guvernului, (55,6% în 2017 și 56,9% în 2016 respondenți au
menționat instituția respectivă), Centrul Național Anticorupție (54,1% în 2017 și 48,3% în 2016),
urmat de Parlament (51,7% în 2017 și 48,8% în 2016),. Nu în ultimul rând responsabilitatea este
delegată poliției, președintelui țării și organelor de drept. Totodată este important că o pondere
majoră de 44,5% consideră că și populația însăși ar trebui să-și asume responsabilitatea în acest
sens, mai puțin mass-media, APL și organizațiile neguvernamentale (Figura 24 și Tabelul 68 în
anexă).
27
Figura 24. Spuneți-mi vă rog, care instituții/ organizații / persoane sunt responsabile de
combaterea corupției?
Opiniile respondenților privind responsabilitatea de combaterea corupției înregistrează
anumite diferențe pe medii de reședință. Locuitorii orașelor în ponderi mai mari atribuie aceste
responsabilități Centrului Național Anticorupție, Guvernului, poliției cu câte circa 60%
răspunsuri afirmative, circa 50% dintre respondenții de la sate pun aceste responsabilități în
sarcina instituțiilor centrale, în prim plan fiind Parlamentul, Guvernul, (Figura 25).
Alte dezagregări în funcție de caracteristicile socio-demografice sunt oferite în Tabelul 68 în
anexă.
Figura 25. Opinii privind care instituții/ organizații / persoane sunt responsabile de
combaterea corupției în funcție de medii de reședință
Conștientizarea de către respondenți a implicării instituțiilor respective în combaterea corupției
este diferită și în raport cu datele studiului precedent accentele s-au deplasat nesemnificativ.
Conform studiului prezent respondenții consideră că cel mai mult în combaterea corupției se
implică Centrul Național Anticorupție, circa 27% au oferit răspunsuri foarte mult/ mult, urmat de
28
Populație, cu 21% răspunsuri afirmative. Președintele țării, Mass-media și APL au cumulat câte
circa 20% răspunsuri pozitive, celelalte instituții – 16-18% cu cele mai mici ponderi de 14%
cumulate de către ONG-uri.
De menționat că peste 70% dintre respondenți consideră că instituțiile central de stat se implică
deosebit de puțin sau chiar deloc în combaterea acestui fenomen. Este necesar de menționat și
ponderile deosebit de mari, de 32% dintre răspunsuri privind faptul că instituțiile nu se implică
deloc în combaterea fenomenului se referă în special la Guvern și Parlament. Se observă un grad
înalt de necunoaștere a organizațiilor neguvernamentale, rata non-răspunsurilor fiind de circa
1/3 din totalul respondenților participant la studiu (Figura 26 și Tabelele 69-73 în anexă).
Figura 26. În ce măsură aceste instituții/ organizații / persoane se implică în combaterea
corupției?
Este observat un grad înalt de necunoaștere a existenței ONG-urilor în localitate, care în cadrul
studiului curent este și mai jos. Dacă în 2016 dintre respondenți 15,3% au confirmat existența
acestora, în studiul dat doar 8,8% au răspuns afirmativ, 53,7% au dat răspuns negativ, iar circa
40% dintre respondenți au notat cu NȘ/NR răspunsul la întrebarea respectivă. Cu referire la
mass-media locală se observă o creștere a gradului de cunoaștere, au răspuns afirmativ 46,2% în
raport cu 40,1% în 2016. S-a diminuat și ponderea celor care nu au știut sau nu au dorit să se
expună în acest context de la 24,5% în 2016 la 11,3% în 2017 (Figura 27 și Tabelul 74 în anexă).
Figura 27. Spuneți-mi vă rog, dacă în localitatea sau raionul Dvs. sunt următoarele instituții?
29
Printre cei care cunosc existența instituțiilor respective, personal cunosc/ au contactat
Organizațiile ne-guvernamentale (ONG-urile) locale 46,3%, cu o creștere în raport cu studiul
precedent de circa 13 puncte procentuale, au contactat/ vizionat Mass-media (TV, radio, ziare)
locală – 81% versus 70,4% în studiul precedent (Figura 28). Cele mai mari ponderi ale
persoanelor care au relaționat cu ONG locale sunt observate printre respondenții din mediul
rural (62,3%), respondenții economic activi (55,2%), Cu referire la persoanele care au contactat/
vizionat Mass-media (TV, radio, ziare) locală, cele mai mari ponderi care depășesc 80% sunt
observate printre persoanele de 18-29 ani, 60 ani și mai mult, femei, cu nivel înalt de studii și
nivel mediu socio-economic, printre respondenții economic activi și cei din mediul urban
(Tabelul 75 în anexă).
Figura 28. Dacă există, spuneți-mi vă rog Dvs. personal le cunoașteți, ați contactat/vizionat?
Majoritatea respondenților, circa 65%, consideră că aceste instituții de nivel local ar trebui să se
implice mai mult în combaterea corupției, această pondere s-a diminuat în raport cu studiul
precedent cînd a constituit circa 78%. Se observă o creștere a celor care nu au vrut sau nu au
putut sa se pronunțe în acest sens, iar o pondere nesemnificativă de 3% au declarat că ONG-
urile locale nu ar trebui deloc să se implice în combaterea fenomenului dat (Figura 29 și Tabelul
76 în anexă).
Figura 29. Spuneți-mi vă rog, dacă aceste instituții ar trebui să se implice mai mult sau mai
puțin în combaterea fenomenului corupției?
În opinia respondenților care au optat pentru implicarea ONG-urilor în combaterea corupției,
acestea în special ar trebui să se implice nemijlocit în Raportarea frecventă a cazurilor de corupție
depistate, menționat de 37,1% respondenți în cadrul studiului curent (38,6% în cel precedent). Pe
30
locul doi după ponderea răspunsurilor se plasează Colaborarea cu instituțiile de drept responsabile
de combaterea corupției cu 29,9% răspunsuri, Organizarea de seminare, traininguri cu diferite
categorii de populație și funcționari publici la tema combaterii corupției), menționate de câte
circa 25,4% respondenți, . Alte opțiuni de implicare a ONG-urilor au cumulat 25% răspunsuri și
mai puțin, iar 28,6% nu au vrut sau nu au putut să se pronunțe în acest context (Figura 30 și
Tabelul 77 în anexă).
Figura 30. După părerea Dvs. Cum ar trebui să se implice Organizațiile ne-guvernamentale
(ONG-urile) locale, în combaterea corupției?
Majoritatea respondenților, peste 50%, în cadrul ambelor studii realizate, văd implicarea mass-
media locale în Informarea populației despre cazurile de corupție depistate, 37% - în Investigarea
jurnalistică a cazurilor de corupţie, 27,7% - în reflectarea obiectivă și nepărtinitoare a informației
(Să reflecte informația cât mai obiectiv, dar nu după interesele de partid sau ale șefilor, in 2016 acest
indicator a fost 38,4%), 26% - consideră necesară colaborarea mass-media cu instituțiile de drept
responsabile de combaterea corupției (Figura 31 și Tabelul 78 în anexă).
31
Figura 31. După părerea Dvs. Cum ar trebui să se implice Mass-media (TV, radio, ziare)
locală, în combaterea corupției?
32
IV. Concluzii
Rezultatele studiului realizat denotă conștientizarea de către populație a fenomenului migrației,
care este considerat o problemă majoră de 87,4% respondenți și este plasat în topul problemelor.
Urmează șomajul și sărăcia, precum și tarifele înalte la energia electrică, gaz, apă, energetice,
instabilitatea politică. Corupția considerată drept o problemă majoră/ foarte acută de circa 80%
respondenți este plasată pe locul șase în clasamentul problemelor majore din țară.
Diverse percepții sunt corelate cu corupția, majoritatea fiind conexe banilor, iar prin noțiunea
respectivă populația înțelege oferirea unor sume de bani în schimbul unor servicii, inclusiv
conexe justiției, medicale, pentru a influența soluționarea pozitivă a problemelor, pentru
avansarea în funcție sau angajare, precum și banii neimpozitați de către stat.
Corupția continuă să fie percepută în societate drept o tradiție, cu afirmația respectivă sunt
totalmente de acord 72% respondenți. Chiar daca ponderea respectivă a înregistrat o oarecare
tendință spre diminuare în raport cu studiul precedent, rămâne a fi deosebit de alarmant.
Populația percepe activitățile Guvernului de combatere a fenomenului corupției drept o
mimare, totodată justificând extinderea acesteia prin salariile mici. Persistă și opinia precum că
organele de drept sunt controlate de oligarhi, ceia ce împiedică lupta cu fenomenul respectiv,
66% respondenți au susținut această opțiune de răspuns.
Cauzele extinderii corupției sunt diferite, cele mai mari ponderi ale respondenților a cumulat
motivul precum că persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, corupția persistentă în
instituțiile publice, lipsa posibilității de reformare a justiției.
Corupția persistă mai frecvent în APC, mai puțin în APL, iar responsabili se fac în egală măsură
și cel ce oferă, și cel care primește mită. Studiul scoate în evidență credibilitatea redusă privind
informațiile despre corupție reflectate de mass-media, cu circa 1/5 dintre respondenți care au
menționat în cadrul ambelor studii realizate că nu cred deloc în informaţiile despre corupţie din
mass-media.
Principala sursă de informare privind fenomenul corupției este televiziunea, urmată de mediul
social apropiat (rudele, prietenii cunoscuții), de asemenea o sursă importantă de informare
rămâne a fi presa scrisă, inclusiv electronică.
Nivelul de credibilitate în instituțiile statului rămâne a fi deosebit de redus, mai puțin de 40%
respondenți optat pentru răspunsurile foarte mare încredere/ oarecare încredere cu referire la un
număr de instituții, cu o diminuare în raport cu studiul precedent. De cea mai mare încredere,
totuși, se bucură primăriile, instituțiile educaționale, instituțiile medicale. De cea mai mică
încredere - Parlamentul, Justiția și Guvernul.
Nivelul de încredere este invers proporțional cu persistența corupției în instituțiile de stat. În
opinia respondenților corupția mai frecvent se întâlnește în justiție, Poliție, Parlament, Guvern.
Mai puțin frecvent – în organizațiile neguvernamentale și mass-media locale, de asemenea în
APL locale, de ambele nivele.
33
Mai puțin se recurge la bani, cadouri, contacte personale pentru a „soluţiona” careva probleme
în furnizarea serviciilor de infrastructură (electricitate, gaze, apă, căldură), la birourile de
pașapoarte, mai frecvent – în procuratură, instanțele de judecată, poliție.
Cea mai populară formă cale de soluționare a problemelor cu funcționarii publici sunt banii,
menționată de 76% respondenți, o altă formă este – contactele / relațiile personale, notate de
circa 12% participanți la studiu.
În circa 19% dintre cazurile de relaționare cu instituțiile publice au fost realizate plăți neoficiale
sau oferite cadouri angajaţilor, din care circa 35% au fost făcute din inițiativă proprie, în
celelalte cazuri – respondenții au fost impuți să ofere diverse plăți informale.
Atitudinea respondenților față de perspectivele de combatere a corupției nu pare a fi prea
optimistă. Aproape a cincea parte dintre cei intervievați consideră că corupția nu poate fi
combătută și doar 6% cred că fenomenul poate fi complet extirpat, ponderea acestora este de
două ori mai mică în raport cu studiul precedent.
Față de studiul precedent ponderea celor care, în raport cu instituțiile centrale ale statului,
susțin opinia precum că în ultimele 12 luni, predecesoare studiului, corupția s-a micșorat, a
crescut de patru ori ( de la 3,8% în 2016 la 16,2% în 2017). În ceia ce ține de APL circa 1/5
consideră că fenomenul s-a diminuat, față de 9% respondenți care au susținut aceiași opinie în
2016.
În opinia a 17% respondenți accesul la informație și transparența în APL a crescut și doar mai
puțin de 10% consideră că s-a redus. Gradul de cunoaștere despre planul de anticorupție,
precum și necesitatea acestuia în localitate este conștientizat de către jumătate dintre
respondenți. De asemenea peste 40% respondenți consideră că existența unui plan local
anticorupție, ar influenţa combaterea corupţiei la nivel local.
Responsabilitatea de combaterea corupției este atribuită de către respondenți preponderent
Guvernului, Centrului Național Anticorupție, Parlamentului, mai puțin mass-media, APL și
organizațiilor neguvernamentale. Implicarea în combaterea fenomenului este redusă, 27%
respondenți consideră că Centrului Național Anticorupție se implică în combaterea
fenomenului, 21% dintre respondenți au menționat populația, celelalte instituții – mult mai
puțin, sub 20% răspunsuri pozitive.
Atât existența ONG-urilor și mass-media locale cât și gradul de cunoaștere și contactare a
acestora este redus. Mai redus este gradul de relaționare cu ONG-urile, mai înalt – cu mass-
media locale. Totodată majoritatea respondenților, 65%, consideră că aceste instituții la nivel
local ar trebui să se implice mai mult în combaterea corupției, iar metodele ar putea fi diferite –
atât prin diverse activități de informare și promovare, cât și prin raportarea cazurilor de
corupție și colaborarea cu instituțiile de drept abilitate cu funcții de combatere a fenomenului.