copy of asistenta primara a starii de sanatate (apss)

7/23/2019 Copy of Asistenta Primara a Starii de Sanatate (Apss)

http://slidepdf.com/reader/full/copy-of-asistenta-primara-a-starii-de-sanatate-apss 1/54

ASISTENTA

PRIMARA A

STARII DE

SANATATE (APSS)



ASISTENTA PRIMARA A STARII ASISTENTA PRIMARA A STARII

DE DE

SANATATE (APSS) SANATATE (APSS)

APSS este un concept nou de abordare a asistentei APSS este un concept nou de abordare a asistenteimedicale, prin care se urmareste realizarea uneimedicale, prin care se urmareste realizarea uneidistributii echitabile a resurselor in scopul obtineriidistributii echitabile a resurselor in scopul obtinerii

unui niel ridicat al sanatatii, care sa permita o iataunui niel ridicat al sanatatii, care sa permita o iatasociala si economica actiasociala si economica actia ! ! APSS a "ost de"inita de #MS drept APSS a "ost de"inita de #MS drept $$

asistenta esentiala, "undamentala a starii de sanatate,asistenta esentiala, "undamentala a starii de sanatate,accesibila la un pret suportabil pentru tara si pentruaccesibila la un pret suportabil pentru tara si pentru

comunitate, realizabila prin metode eri"icate atatcomunitate, realizabila prin metode eri"icate atat practic, cat si stiinti"ic si accesibil practic, cat si stiinti"ic si accesibil aa social%social% ! !



Reprezinta primul niel de contact al indiidului, "amiliei

si comunitatii cu sistemul national de sanatate, aducand

asistenta medicala cat se poate de aproape de locul unde

traiesc si muncesc oamenii, constituind primul elementdintr&un proces continuu de asistenta a sanatatii!

#rice membru al societatii trebuie sa aiba acces la APSS! Dezoltarea asistentei primare este esentiala in ederea

obtinerii unui niel adecat de sanatate si reprezinta oconditie esentiala a procesului de dezoltare socio&

economica!



MEDI'INA DE AMIIE MEDI'INA DE AMIIE

A

P S

S

SANATATEA

INDI*ID++I SI A

'#E'TI*ITATII

SANATATEA P+I'A SANATATEA P+I'A

I#STATISTI'A SI I#STATISTI'A SI

IN#RMATI'A MEDI'AA IN#RMATI'A MEDI'AA

EPIDEMI##-IA EPIDEMI##-IA

MEDI'INA MEDI++I MEDI'INA MEDI++I

APSS este un domeniu interdisciplinar



Sanatatea publica reprezinta ansamblul Sanatatea publica reprezinta ansamblul

cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei,cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor populatiei,

orientate catre mentinerea si imbunatatirea sanatatii!orientate catre mentinerea si imbunatatirea sanatatii!

Epidemiolo.ia este stiinta medicala care se ocupa cu Epidemiolo.ia este stiinta medicala care se ocupa cu

studiul distributiei si determinantilor starilor saustudiul distributiei si determinantilor starilor sau

eenimentelor le.ate de sanatate in anumiteeenimentelor le.ate de sanatate in anumite

populatii, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu in populatii, cu aplicarea rezultatelor acestui studiu in

controlul problemelor de sanatate (/! ast)!controlul problemelor de sanatate (/! ast)!



Statistica este un domeniu care permite studiul Statistica este un domeniu care permite studiul

"enomenelor a caror proprietate "undamentala este "enomenelor a caror proprietate "undamentala este

ariabilitatea!ariabilitatea! In"ormatica este stiinta care se ocupa cu prelucrarea In"ormatica este stiinta care se ocupa cu prelucrarea

in"ormatiilor!in"ormatiilor!

Medicina "amiliei se ocupa cu monitorizarea tuturor Medicina "amiliei se ocupa cu monitorizarea tuturor

eenimentelor, de la nastere pana la moartea indiiduluieenimentelor, de la nastere pana la moartea indiiduluisi a "amiliei sale!si a "amiliei sale!

Medicina "amiliei trebuie priita ca un subsistem complet, Medicina "amiliei trebuie priita ca un subsistem complet,

permanent si cuprinzator al sistemului de sanatate! permanent si cuprinzator al sistemului de sanatate!



'um, unde si de ce a aparut conceptul APSS 'um, unde si de ce a aparut conceptul APSS

Dezoltarea tehnolo.iei si e0plozia de cunostinte din ultima Dezoltarea tehnolo.iei si e0plozia de cunostinte din ultimasuta de ani determina schimbari in pro"unzime, care duc lasuta de ani determina schimbari in pro"unzime, care duc la

aparitia si dezoltarea di"eritelor specializari medicale!aparitia si dezoltarea di"eritelor specializari medicale!

Introducerea accinurilor, a terapiei cu antibiotice si a Introducerea accinurilor, a terapiei cu antibiotice si a

chimioterapiei a dus la reducerea "recentei si consecintelorchimioterapiei a dus la reducerea "recentei si consecintelor

multor boli si chiar la eradicarea multora dintre ele!multor boli si chiar la eradicarea multora dintre ele!



Rezultatele obtinute de sistemele de sanatate, cu precadere Rezultatele obtinute de sistemele de sanatate, cu precaderein tarile dezoltate economic, au determinat societatilein tarile dezoltate economic, au determinat societatilerespectie sa aloce mai mult din PI sericiilor de sanataterespectie sa aloce mai mult din PI sericiilor de sanatate

(de la 1&23 in 4567 la 6&473 in 4587)!(de la 1&23 in 4567 la 6&473 in 4587)! In mod parado0al, in perioada anilor 4597, multe dintre In mod parado0al, in perioada anilor 4597, multe dintre

tarile dezoltate au constatat:tarile dezoltate au constatat:

; imbunatatirile spectaculoase ale starii de sanatate nu s&au; imbunatatirile spectaculoase ale starii de sanatate nu s&au

repetat<repetat< ; accesul uniersal la sericiile medicale nu au condus la; accesul uniersal la sericiile medicale nu au condus la

acces e.al la sanatate<acces e.al la sanatate<

; reducerea cheltuielilor de sanatate nu este usor de realizat!; reducerea cheltuielilor de sanatate nu este usor de realizat!



Incapacitatea sericiilor medicale curatie de a staili Incapacitatea sericiilor medicale curatie de a staili

sin.ure decesele si morbiditatea in continua cresteresin.ure decesele si morbiditatea in continua crestere

determinata de bolile netransmisibile, in mod special boliledeterminata de bolile netransmisibile, in mod special bolile

cardioasculare si cancerul, au determinat o ree0aminarecardioasculare si cancerul, au determinat o ree0aminarecritica a in"luentei sericiilor medicale asupra sanatatii critica a in"luentei sericiilor medicale asupra sanatatii <<

este etapa medicinei contestate!este etapa medicinei contestate!

'resterea "recentei si importantei acestor boli a deenit'resterea "recentei si importantei acestor boli a deenit

"oarte eidenta, contrar asteptarilor "actorilor de decizie si "oarte eidenta, contrar asteptarilor "actorilor de decizie siai populatiei, dupa cresterea resurselor "inanciare, umaneai populatiei, dupa cresterea resurselor "inanciare, umane

si materiale la nielul sericiilor medicale!si materiale la nielul sericiilor medicale!



Publicarea rezultatelor unor studii care au demonstrat Publicarea rezultatelor unor studii care au demonstrate0istenta a diersi "actori in le.atura cauzala cu declansareae0istenta a diersi "actori in le.atura cauzala cu declansareaunor boli! E0emplele cele mai releante sunt:unor boli! E0emplele cele mai releante sunt:

;; rolul "umatului in aparitia cancerului bronhopulmonar sirolul "umatului in aparitia cancerului bronhopulmonar sicardiopatiei ischemicecardiopatiei ischemice<<

;; rolul hipercolesterolemiei in aparitia aterosclerozei,rolul hipercolesterolemiei in aparitia aterosclerozei,determinat de comportament determinat de comportament ul ul alimentar inadecat alimentar inadecat <<

;; rolul hiper.licemiei in aparitia diabetului zaharatrolul hiper.licemiei in aparitia diabetului zaharatdeterminat prin comportament determinat prin comportament ul ul alimentar neadecat, sau=sialimentar neadecat, sau=si

"actori .enetici "actori .enetici <<

;; rolul crescut al consumului de sare si comportamentuluirolul crescut al consumului de sare si comportamentuluisedentar in aparitia bolilor cardioascularesedentar in aparitia bolilor cardioasculare ! !



Rezultatele unor studii priind e"ic Rezultatele unor studii priind e"ici i enta,enta,

e"icacitatea si ariabilitatea sericiilore"icacitatea si ariabilitatea sericiilor

medicale au determinat pe sustinatoriimedicale au determinat pe sustinatoriimedicinei bazate pe doezi sa aprecieze ca lamedicinei bazate pe doezi sa aprecieze ca la

nielul anilor 4587 numai apro0imati 423nielul anilor 4587 numai apro0imati 423

dintre procedeele dia.nostice si terapeuticedintre procedeele dia.nostice si terapeuticecurente aeau la baza ealuari stiinti"ice!curente aeau la baza ealuari stiinti"ice!

Aceasta nu inseamna ca restul procentului nu Aceasta nu inseamna ca restul procentului nu

dadeau rezultate, sunt daunatoare sau risipescdadeau rezultate, sunt daunatoare sau risipescresur resur sse, ci numai ca nu e0ista su"iciente datee, ci numai ca nu e0ista su"iciente date

care sa sustina saucare sa sustina sau , , dimpotriadimpotria , , sa respin.asa respin.a

aceste posibilitati aceste posibilitati ! !



Economistii preocupati de sanatate si politica orientata Economistii preocupati de sanatate si politica orientata

catre populatie, considera sistemul in.ri>irilor medicale cacatre populatie, considera sistemul in.ri>irilor medicale ca

$producator de sanatate%!$producator de sanatate%!

Intrucat starea de sanatate este dependenta si de alti "actori: Intrucat starea de sanatate este dependenta si de alti "actori:

mediu, mod de iata si zestre ereditara, imbunatatirile inmediu, mod de iata si zestre ereditara, imbunatatirile in

oricare dintre acesti trei "actori or duce la imbunatat oricare dintre acesti trei "actori or duce la imbunatat ir ir eaea

starii de sanatate, ceea ce demonstreaza ca imbunatatireastarii de sanatate, ceea ce demonstreaza ca imbunatatirea

starii de sanatate nu poate "i controlata numai prin sistemulstarii de sanatate nu poate "i controlata numai prin sistemul

in.ri>irilor de sanatate!in.ri>irilor de sanatate!



Inestitiile in subsistemul in.ri>irilor de sanatate nu Inestitiile in subsistemul in.ri>irilor de sanatate nu

determina o crestere proportionala a starii de sanatatedetermina o crestere proportionala a starii de sanatate

cu nielul inestitiei si aceasta crestere este e.ala cu $cu nielul inestitiei si aceasta crestere este e.ala cu $ produsul mar.inal%, care deine 7 peste un anumit produsul mar.inal%, care deine 7 peste un anumit

niel al inestiei niel al inestiei ! !

Toate acestea au dus la reconsiderarea relatiei dintreToate acestea au dus la reconsiderarea relatiei dintre

sericiile medicale si starea de sanatate precum si lasericiile medicale si starea de sanatate precum si laelaborarea unor noi metode pentru intele.ereaelaborarea unor noi metode pentru intele.erea

relatiilor dintre di"eritele cate.orii de "actori cu starearelatiilor dintre di"eritele cate.orii de "actori cu starea

de sanatate!de sanatate!



Funcţia de producţie a sănătăţii Funcţia de producţie a sănătăţii

Intr?ri @n sistemul de

s?n?tate

Starea de s?n?tate

Starea de s?natate (sistem

sanitar, stil de ia?, mediu,

zestre biolo.ic?)

0 1 2 3 n

B

54

50

43

32

A



Produsul mar.inal Produsul mar.inal

0 1 2 3 n

Produs mar.inal al sistemului de

s?n?tate

Intr?ri @n sistemul de s?n?tate

11

7

5



Modelul conceptual care sustine implicarea si a altor Modelul conceptual care sustine implicarea si a altor "actori in in"luentarea starii de sanatate decat a "actori in in"luentarea starii de sanatate decat asubsistemului de in.ri>iri de sanatate este cel produs desubsistemului de in.ri>iri de sanatate este cel produs de

DE*ER! 'u ar.umente epidemiolo.ice, acesta atribuie DE*ER! 'u ar.umente epidemiolo.ice, acesta atribuiecea mai mare in"luenta potentiala in imbunatatirea stariicea mai mare in"luenta potentiala in imbunatatirea stariide sanatate modi"icarii "actorilor comportamentali ( B13)de sanatate modi"icarii "actorilor comportamentali ( B13)urmati de cei biolo.ici ( C93), de mediu ( 453) si abiaurmati de cei biolo.ici ( C93), de mediu ( 453) si abia

apoi deapoi de cei decei de or.anizare a in.ri>irilor medicale (443)or.anizare a in.ri>irilor medicale (443) ! ! Incercarea de a incadra strict in patru cate.orii cauzele Incercarea de a incadra strict in patru cate.orii cauzele

mortalitatii, morbiditatii sau utilizarii sericiilor demortalitatii, morbiditatii sau utilizarii sericiilor desanatate este simplista si a "ost criticata!sanatate este simplista si a "ost criticata!



Model epidemiolo.ic pentru ealuarea Model epidemiolo.ic pentru ealuarea

politicii sanitare politicii sanitare

Org.sanitară

Stil de viaţă MediuBiologiaumană

Bolile inimii 12% 54% 9% 28%

Cancer 1% !"% 24% 29%

Bolilecere#ro$vasculare

"% 5% 22% 21%

ccidenteauto

12% &9% 18% 1%

lteaccidente

14% 51% !1% 4%

'ri(ă )i (neumonie

18% 2!% 2% !9%

Bolilea(arat 1!% 4% 24% 24%



M#DE EPIDEMI##-I' PENTR+ E*A+AREA M#DE EPIDEMI##-I' PENTR+ E*A+AREA

P#ITI'II SANITARE P#ITI'II SANITARE

1974(prezent)

1975(estimare)

1976(estimare)

MEDIA(1974 – 1976)

Organizareaasist. sanit. 89.8 % 90.9 % 90.7 % 90.6 %

ti! "e #ia$ 1.4 % 1.& % 1.1 % 1.' %

Me"i 1.6 % 1.6 % 1.5 % 1.5 %

i*!*giaman 7.1 % 6.9 % 6.7 % 6.9 %

+O+A,-E+ 100.0 % 100.0 % 100.0 % 100.0 %



Sisteme

interne

complexeMaturizare

şi îmbătrânire

Biologieumanã

Moştenire

genetică

Starea desănătate

Social Recuperator

Mediul Sistemulsanitar

Psihic Curativ

Fizic Preventiv

Riscuri

profesionale

Riscuri

în timpul liber

biceiuri

alimentare

Comportamentul

Model epidemiolo.ic al "actorilor care determin? starea de s?n?tate



Au e0istat si cercetatori care s&au intrebat daca nielul Au e0istat si cercetatori care s&au intrebat daca nielulcrescut al $productiei% in sanatate nu deine daunatorcrescut al $productiei% in sanatate nu deine daunatorsanatatii populatiei! Raspunsul a "ost N+, dar nu s&ausanatatii populatiei! Raspunsul a "ost N+, dar nu s&au

luat masuri pentru oprirea inestitiilor neper"ormate siluat masuri pentru oprirea inestitiilor neper"ormate sieliminarea pierderilor in subsistemul in.ri>irilor deeliminarea pierderilor in subsistemul in.ri>irilor desanatate! In acelasi timp s&a demonstrat ca lipsa uneisanatate! In acelasi timp s&a demonstrat ca lipsa uneiasi.urari medicale produce rezultate sanitare ne.atie,asi.urari medicale produce rezultate sanitare ne.atie,moti pentru care sistemului ii reine sarcina de a de"inimoti pentru care sistemului ii reine sarcina de a de"inistandarde etice re"eritoare la "urnizarea de asistentastandarde etice re"eritoare la "urnizarea de asistentamedicala! #biectiul unui asemenea plan trebuie samedicala! #biectiul unui asemenea plan trebuie sa .aranteze accesul la asistenta medicala de baza si nu .aranteze accesul la asistenta medicala de baza si nuneaparat asistenta e.ala pentru toti cetateniineaparat asistenta e.ala pentru toti cetatenii ! !



Prima con"erinta internationala de asistenta Prima con"erinta internationala de asistenta

primara a starii de sanatate a aut loc la Alma &Ata, primara a starii de sanatate a aut loc la Alma &Ata,

in septembrie 4598 si atra.e atentia asupra e0istenteiin septembrie 4598 si atra.e atentia asupra e0istentei

ine.alitatii in starea de sanatate a oamenilor, inine.alitatii in starea de sanatate a oamenilor, in

special intre tarile dezoltate si cele in curs despecial intre tarile dezoltate si cele in curs de

dezoltare, precum si in interiorul unei tari, situatiedezoltare, precum si in interiorul unei tari, situatiecare nu poate "i acceptata din punct de edere politiccare nu poate "i acceptata din punct de edere politic

si social si care are repercusiuni economice!si social si care are repercusiuni economice!



Promoarea si protectia sanatatii oamenilor este Promoarea si protectia sanatatii oamenilor este

esentiala pentru o dezoltare economica si socialaesentiala pentru o dezoltare economica si sociala

sustinuta si contribuie la o mai buna calitate a ietiisustinuta si contribuie la o mai buna calitate a ietii

si la pacea mondiala!si la pacea mondiala!

-uernele sunt responsabile de sanatate-uernele sunt responsabile de sanatateaa

natiunilor lor, iar oamenii au dreptul si obli.atia sanatiunilor lor, iar oamenii au dreptul si obli.atia sa

participe indiidual si colecti la plani"icarea si participe indiidual si colecti la plani"icarea si

implementarea asistentei proprii!implementarea asistentei proprii!

AA i d i i l i APSSi d i i l i APSS



A Au e0istat doua curente in interpretarea conceptului APSS u e0istat doua curente in interpretarea conceptului APSS ::

;; +nul din curente considera sanatate+nul din curente considera sanatateaa ca o politica de dezoltareca o politica de dezoltaresociala, .lobala, iar APSS ca o conceptie .lobala asupra sanatatii sociala, .lobala, iar APSS ca o conceptie .lobala asupra sanatatii , , considerand participarea maselor ca un element principal!considerand participarea maselor ca un element principal!

;; 'ea de a doua interpretare considera sanatate'ea de a doua interpretare considera sanatateaa ca un element deca un element desecuritate elementara, punand accent pe rezolarea ur.entelor sisecuritate elementara, punand accent pe rezolarea ur.entelor sia necesitatilor imediate!a necesitatilor imediate!

; ; De De "apt, latura economica, sociala si cea de sanatate sunt "apt, latura economica, sociala si cea de sanatate sunt

permanent intricate, sustinandu&se reciproc, moti pentru care permanent intricate, sustinandu&se reciproc, moti pentru caredezoltarea sanatatii impune abordarea comuna a celor treidezoltarea sanatatii impune abordarea comuna a celor treielemente!elemente!



'on"erinta internationala priind asistenta primara a'on"erinta internationala priind asistenta primara a

starii de sanatate sustinuta in 4598 la Alma&Ata, a scosstarii de sanatate sustinuta in 4598 la Alma&Ata, a scos

in eidenta necesitatea unei interentii ur.ente a tuturorin eidenta necesitatea unei interentii ur.ente a tuturor

.uernelor si a or.anismelor care actioneaza in .uernelor si a or.anismelor care actioneaza indomeniul sanatatii, pentru prote>area si promoareadomeniul sanatatii, pentru prote>area si promoarea

sanatatii tuturor oamenilor din lume! 'on"erinta s&asanatatii tuturor oamenilor din lume! 'on"erinta s&a

incheiat cu redactarea unei declaratii ,care are meritulincheiat cu redactarea unei declaratii ,care are meritul

ca a $scos% sanatateca a $scos% sanatateaa din spital si a dat&o in .ri>adin spital si a dat&o in .ri>aindiidului, "amiliei, colectiitatii si statului! Sistemul deindiidului, "amiliei, colectiitatii si statului! Sistemul de

sanatate trebuie sa se indrepte catre oameni indi"ierentsanatate trebuie sa se indrepte catre oameni indi"ierent

cat de saraci si de departe ar "i acestia!cat de saraci si de departe ar "i acestia!



'ontinutul si metodele APSS 'ontinutul si metodele APSS

Asistenta primara a starii de sanatate re"lecta Asistenta primara a starii de sanatate re"lecta

si emana din conditiile sociale, culturale sisi emana din conditiile sociale, culturale si

politice ale tarii si ale comunitatii sale si se politice ale tarii si ale comunitatii sale si se

bazeaza pe aplicarea rezultatelor releante alebazeaza pe aplicarea rezultatelor releante ale

cercetarilor sociale, biomedicale si sanitare,cercetarilor sociale, biomedicale si sanitare,

precum si pe e0perienta sanatatii publice! precum si pe e0perienta sanatatii publice!



'ontinutul'ontinutul APSS APSS se re"era lase re"era la ::;; educarea continua in le.atura cu cele mai importante probleme deeducarea continua in le.atura cu cele mai importante probleme de

sanatate precum si masurile si metodele de preenire si control asanatate precum si masurile si metodele de preenire si control a l l stariistariide sanatatede sanatate

;; i.iena alimentatiei i.iena alimentatiei ;; i.iena apei i.iena apei ;; i.iena colectiitatii i.iena colectiitatii ;; i.iena mediuluii.iena mediului;; i.iena ocupationalai.iena ocupationala

;; sanatatea mamei si copilului sanatatea mamei si copilului ;; plani"icarea "amiliala plani"icarea "amiliala;; imunizarea impotria principalelor boli in"ectioaseimunizarea impotria principalelor boli in"ectioase; ; tratamentul corect al bolilor si accidentelor comunetratamentul corect al bolilor si accidentelor comune;; asi.urarea medicamentelor esentialeasi.urarea medicamentelor esentiale ! !



Pentru asi.urarea sanatatii, populatia trebuie Pentru asi.urarea sanatatii, populatia trebuie:: ;; sa se implicesa se implicedirect direct <<

;; sa dispuna desa dispuna de::

&& suport tehnicsuport tehnic<<

&& in"ormatii in"ormatii <<

&& posibilitatea de a emite decizii! posibilitatea de a emite decizii!

Ideea ca starea de sanatate trebuie sa "ie centrata pe Ideea ca starea de sanatate trebuie sa "ie centrata pe

populatie a casti.at teren si pentru a contiuna aceasta populatie a casti.at teren si pentru a contiuna aceastatendinta, populatia trebuie sa "ie imputernicita sa&si asi.uretendinta, populatia trebuie sa "ie imputernicita sa&si asi.ure

propria sanatate, respectandu&se in acelasi timp demnitatea propria sanatate, respectandu&se in acelasi timp demnitateaumana indi"erent de conte0tul social si economic al societatii!umana indi"erent de conte0tul social si economic al societatii!



Trebuie constientizata ideea ca starea de sanatate aTrebuie constientizata ideea ca starea de sanatate a

"iecaruia si starea de sanatate a societatii depinde de "iecaruia si starea de sanatate a societatii depinde de

"iecare si de toti cei care "ac parte de colectiitatea in "iecare si de toti cei care "ac parte de colectiitatea incauza, si nu depinde primoridal de medic! E"orturilecauza, si nu depinde primoridal de medic! E"orturile

pro"esionale ale retelei medicale nu or aea rezultate pro"esionale ale retelei medicale nu or aea rezultate

daca populatia nu a "i interesata in materializareadaca populatia nu a "i interesata in materializarea

acestor e"orturi, dar in acelasi timp subliniem caacestor e"orturi, dar in acelasi timp subliniem ca

prezenta si rolul acti al medicului este absolut necesara prezenta si rolul acti al medicului este absolut necesara

in colectiitate pentru coordonarea actiitatilor medicale!in colectiitate pentru coordonarea actiitatilor medicale!



'onceptul asistentei primare a starii de sanatate este'onceptul asistentei primare a starii de sanatate este

in .eneral acceptat, dar implementarea acestuia estein .eneral acceptat, dar implementarea acestuia estedi"erita, di"erenta "iind dictata de nielul resurselor,di"erita, di"erenta "iind dictata de nielul resurselor,

sau de politica decidentilor din sistemul de sanatate!sau de politica decidentilor din sistemul de sanatate!

Sistemul trebuie sa acopere intrea.a populatie, sa Sistemul trebuie sa acopere intrea.a populatie, saimplice comunitatea la toate nielel implice comunitatea la toate nielel ee si sa dispuna desi sa dispuna de

indicatori de masurare a echitatii si a starii deindicatori de masurare a echitatii si a starii de

sanatate a comunitatii!sanatate a comunitatii!



In acelasi timp este necesara sustinerea morala si In acelasi timp este necesara sustinerea morala si

materiala a celor care lucreaza in asistenta primara,materiala a celor care lucreaza in asistenta primara,

mai ales in conditii .rele si in zone departate de altemai ales in conditii .rele si in zone departate de alte

asezari umane!asezari umane!

Este necesara reorientarea procesului de educatie si Este necesara reorientarea procesului de educatie siinatamant pentru personalul din sanatate, tinandinatamant pentru personalul din sanatate, tinand

cont de cerintele sericiilor de sanatate, inte.randcont de cerintele sericiilor de sanatate, inte.rand

e0perienta didactica in actualele sisteme de sanatate!e0perienta didactica in actualele sisteme de sanatate!



a 47 si respecti 42 ani de la prima con"erinta internationala a 47 si respecti 42 ani de la prima con"erinta internationalaasupra asistentei primare a starii de sanatate, au aut locasupra asistentei primare a starii de sanatate, au aut locreuniuni care si&au propus sa e0amineze concepul enuntat inreuniuni care si&au propus sa e0amineze concepul enuntat in4598, e0perienta practica dobandita pe baza acestuia, dar si4598, e0perienta practica dobandita pe baza acestuia, dar si

neimplinirile actuale!neimplinirile actuale! E0perienta celor 42 ani a aratat ca s&au E0perienta celor 42 ani a aratat ca s&auinre.istrat pro.rese in :inre.istrat pro.rese in : acceptarea .enerala a importantei echitatii si a conceptului deacceptarea .enerala a importantei echitatii si a conceptului de

asistenta primara a starii de sanatateasistenta primara a starii de sanatate sporirea substantiala a atentiei acordate "emeilor si roluluisporirea substantiala a atentiei acordate "emeilor si rolului

acestora in procesul dezoltarii societatiiacestora in procesul dezoltarii societatii crearea premiselor necesare pentru continuarea dezoltariicrearea premiselor necesare pentru continuarea dezoltarii

sistemului asistentei primare a starii de sanatate care sa sesistemului asistentei primare a starii de sanatate care sa seadreseze tot mai mult problemelor presante de sanatate aleadreseze tot mai mult problemelor presante de sanatate ale

"amiliei si comunitatii! "amiliei si comunitatii!



'u ace'u aceeeasi ocazie s&a eidentiat in acelasi timp ca:asi ocazie s&a eidentiat in acelasi timp ca:

sistemele de sanatate se con"runta cu o stare de criza,sistemele de sanatate se con"runta cu o stare de criza,

acestea "iind a"ectate de schimbarile economice produseacestea "iind a"ectate de schimbarile economice produse<<

democratizarea societatii a in"luentat si sectorul de sanatatedemocratizarea societatii a in"luentat si sectorul de sanatate <<

dezinte.rarea unor tari cu crearea unor noi statedezinte.rarea unor tari cu crearea unor noi state

independente au dus la aparitia unor probleme serioase inindependente au dus la aparitia unor probleme serioase in

dezoltarea acestoradezoltarea acestora<<

echileechile probleme probleme de sanatatede sanatate auau ramasramas de actualitatede actualitate

( tuberculoza, malaria, holera, I* = SIDA si bolile cu( tuberculoza, malaria, holera, I* = SIDA si bolile cu

transmitere se0uala)transmitere se0uala)<<



E0perienta anilor parcursi de la prima E0perienta anilor parcursi de la prima

con"erinta internationala asupra asi con"erinta internationala asupra asi sstenteitentei

primare a starii de sanatate a aratat ca primare a starii de sanatate a aratat ca

rezultatele actiunilor pe termen scurt, chiar dacarezultatele actiunilor pe termen scurt, chiar dacaaparent sunt promitatoare, trebuie incluse inaparent sunt promitatoare, trebuie incluse in

pro.rame echilibrate de dezoltare pe termen pro.rame echilibrate de dezoltare pe termen

lun.!lun.!



S&a demonstrat ca este posibil S&a demonstrat ca este posibil aa , util , util aa si necesara osi necesara o

reorientare a politicii sanreorientare a politicii sanit it are, ast"el incat sa modi"iceare, ast"el incat sa modi"ice

actuala practica de alocare a resurselor materiale! Seactuala practica de alocare a resurselor materiale! Se

propune propune caca in locul inestitiilor pentru apratura cuin locul inestitiilor pentru apratura cu

scopuri e0clusi curatie de care bene"iciaza o mica partescopuri e0clusi curatie de care bene"iciaza o mica parte

a populatiei a populatiei , , sa sesa se aloce "onduri aloce "onduri in masuri de sanatatein masuri de sanatate publica cu lar.a adres publica cu lar.a adresaabilitate carebilitate care sasa poat poat aa contribuicontribui

real la ameliorarea starii de sanatate a intre.ii populati real la ameliorarea starii de sanatate a intre.ii populati i!i!



Dupa 4587, tot mai multe tari au inteles ca trebuie sa se Dupa 4587, tot mai multe tari au inteles ca trebuie sa seorienteze catre in.ri>irile din asistenta primara datorita cresteriiorienteze catre in.ri>irile din asistenta primara datorita cresteriicheltuielilor!cheltuielilor!

In multe state, re"ormele din sanatate s&au bazat pe intarirea In multe state, re"ormele din sanatate s&au bazat pe intarirearolului in.ri>irilor primare! 'el mai bun e0emplu consta inrolului in.ri>irilor primare! 'el mai bun e0emplu consta instabilirea cabinetelor medicale ce au dreptul de a&si .estionastabilirea cabinetelor medicale ce au dreptul de a&si .estiona propriul bu.et din asistenta medicala (Marea ritanie, Noua propriul bu.et din asistenta medicala (Marea ritanie, Noua eelanda, Suedia si inlanda)! eelanda, Suedia si inlanda)!

'hiar si atunci cand medicii detinatori de "onduri nu au'hiar si atunci cand medicii detinatori de "onduri nu auresponsabilitati "inanciare pentru trata&mentele aplicateresponsabilitati "inanciare pentru trata&mentele aplicate pacientilor lor, ei actioneaza ca dia.nosticieni si hotarasc pacientilor lor, ei actioneaza ca dia.nosticieni si hotarascmomentul indrumarii pacientilor catre specialisti!momentul indrumarii pacientilor catre specialisti!



ista de pacienti incura>eaza medicul din asistenta primara ista de pacienti incura>eaza medicul din asistenta primarasa&si asume responsabilitatea problemelor medicale alesa&si asume responsabilitatea problemelor medicale ale

pacientilor inre.istrati, el aand totodata rol de distribuitor, pacientilor inre.istrati, el aand totodata rol de distribuitor,

coordonator Fi inte.rator de in.ri>iri!coordonator Fi inte.rator de in.ri>iri! Medicul din asistenta primara trebuie sa se adapteze pentru Medicul din asistenta primara trebuie sa se adapteze pentru

a raspunde scopurilor de sanatate comple0e si tot maia raspunde scopurilor de sanatate comple0e si tot maicrescute ale populatiei!crescute ale populatiei!

*aloarea medicinei primare consta in "urnizarea de in.ri>iri*aloarea medicinei primare consta in "urnizarea de in.ri>iri personale continue, adaptate conditiilor intr&o permanenta personale continue, adaptate conditiilor intr&o permanentaschimbare, accesibile indiizilor si "amiliilor acestora la unschimbare, accesibile indiizilor si "amiliilor acestora la un

pret de cost corespunzator stadiului de dezoltare socio& pret de cost corespunzator stadiului de dezoltare socio&economica!economica!

I il di i d " ili " i liI il di i d " ili " i li



In tarile est&europene, medicina de "amilie s&a pro"esionalizat, In tarile est&europene, medicina de "amilie s&a pro"esionalizat,inatamantul uniersitar si post&uniersitar s&a dezoltat si a "ostinatamantul uniersitar si post&uniersitar s&a dezoltat si a "oste0tinsa cercetarea in domeniul medicinei primare!e0tinsa cercetarea in domeniul medicinei primare!

Toate acestea au dus la cresterea calitatii asistentei primare,Toate acestea au dus la cresterea calitatii asistentei primare,adaptata neoilor concrete, determinate de cresterea numaruluiadaptata neoilor concrete, determinate de cresterea numaruluide pacienti in arsta si a schimbarilor interenite in relatiade pacienti in arsta si a schimbarilor interenite in relatiamedic&pacient!medic&pacient!

Studii internationale arata ca dezoltarea in.ri>irilor primare Studii internationale arata ca dezoltarea in.ri>irilor primare

dintr&o tara este asociata cu imbunatatirea starii de sanatate adintr&o tara este asociata cu imbunatatirea starii de sanatate a populatiei si cu scaderea ratei mortalitatii .enerale, a populatiei si cu scaderea ratei mortalitatii .enerale, amortalitatii perinatale, si a mortalitatii premature cauzata demortalitatii perinatale, si a mortalitatii premature cauzata dea"ectiuni cardio&asculare!a"ectiuni cardio&asculare!

'resterea accesului la sericiile de asistenta primara este'resterea accesului la sericiile de asistenta primara este



'resterea accesului la sericiile de asistenta primara este'resterea accesului la sericiile de asistenta primara esteasociata cu:asociata cu:

; satis"actia sporita a pacientilor<; satis"actia sporita a pacientilor<

; reducerea cheltuielilor<; reducerea cheltuielilor<; imbunatatirea:; imbunatatirea:

; echitatii<; echitatii<

; accesului<; accesului<

; continuitatii!; continuitatii! Absenta in.ri>irilor primare s&a doedit a "i "actorul Absenta in.ri>irilor primare s&a doedit a "i "actorul

principal care duce la inrautatirea starii de sanatate a principal care duce la inrautatirea starii de sanatate a populatiei! populatiei!

Sistemele de sanatate din tarile slab dezoltate care se Sistemele de sanatate din tarile slab dezoltate care sebazeaza pe in.ri>irile primare sunt mai accesibile si maibazeaza pe in.ri>irile primare sunt mai accesibile si maiechitabile!echitabile!

Dintre tarile europene cel mai ridicat niel de multumire aDintre tarile europene, cel mai ridicat niel de multumire a



Dintre tarile europene, cel mai ridicat niel de multumire a Dintre tarile europene, cel mai ridicat niel de multumire a

pacientilor s&a inre.istrat in Danemarca, tara in care asistenta pacientilor s&a inre.istrat in Danemarca, tara in care asistenta

este bine or.anizata si la care populatia are acces CB de ore dineste bine or.anizata si la care populatia are acces CB de ore din

CB si 9 zile din 9!CB si 9 zile din 9!

An.lia are cel mai puternic sistem institutionalizat al in.ri>irior An.lia are cel mai puternic sistem institutionalizat al in.ri>irior

primare! primare!

In plus "ata de sarcina in.ri>irilr primare, trusturile de in.ri>iri In plus "ata de sarcina in.ri>irilr primare, trusturile de in.ri>iri

primare au si sarcina contractarii de sericii medicale de primare au si sarcina contractarii de sericii medicale de

specialitate sau spitalicesti pentru pacientii arondati! Acest sistemspecialitate sau spitalicesti pentru pacientii arondati! Acest sistem

de abordare a dus la cresterea calitatii in.ri>irilor si a e"icienteide abordare a dus la cresterea calitatii in.ri>irilor si a e"icientei

economice!economice!

actorii care in"luenteaza starea de satis"actie a pacientilor sunt:actorii care in"luenteaza starea de satis"actie a pacientilor sunt:



actorii care in"luenteaza starea de satis"actie a pacientilor sunt:actorii care in"luenteaza starea de satis"actie a pacientilor sunt:

; modul de "urnizare a sericiilor medicle<; modul de "urnizare a sericiilor medicle<

; maniera de lucru a medicilor<; maniera de lucru a medicilor<

; posibilitatea de a bene"icia de asistenta medicala in a"ara orelor; posibilitatea de a bene"icia de asistenta medicala in a"ara orelorobisnuite de lucru<obisnuite de lucru<

; continuitatea asistentei medicale!; continuitatea asistentei medicale!

'u stimulente potriite, in orice sistem de sanatate e0ista'u stimulente potriite, in orice sistem de sanatate e0ista posibilitatea lar.irii ariei de sericii incluse in asistenta primara! posibilitatea lar.irii ariei de sericii incluse in asistenta primara!

Asistenta primara creeaza posibilitatea ca obiectiele oricarui Asistenta primara creeaza posibilitatea ca obiectiele oricaruisistem de sanatate sa se e.alizeze (optimizarea asistentei medicalesistem de sanatate sa se e.alizeze (optimizarea asistentei medicalesi echitatea in distributie)!si echitatea in distributie)!

# alternatia la asistenta primara selectia o# alternatia la asistenta primara selectia o



# alternatia la asistenta primara selectia o# alternatia la asistenta primara selectia oreprezinta sistemul lar.it care cuprinde o .amareprezinta sistemul lar.it care cuprinde o .amalar.a de pro"esionisti si de actiisti din domeniile:lar.a de pro"esionisti si de actiisti din domeniile:

; educatie sanitara<; educatie sanitara<; pro"ila0ie<; pro"ila0ie<; actiitati curatie<; actiitati curatie<; reabilitare<; reabilitare<

; actiitati paleatie in cazul persoanelor a"late in "aza; actiitati paleatie in cazul persoanelor a"late in "azaterminala!terminala! Echipele de asistenta primara pot cuprinde pana la Echipele de asistenta primara pot cuprinde pana la

17 de membri cu urmatoarea componenta:17 de membri cu urmatoarea componenta:

; asistenti comunitari<; asistenti comunitari<; asistenti specializati<; asistenti specializati<; personal au0iliar<; personal au0iliar<; medici de "amilie<; medici de "amilie<

; alti specialisti!; alti specialisti!

In Romania dupa aplicarea e.ii Asi.urarilorIn Romania dupa aplicarea e.ii Asi.urarilor



In Romania, dupa aplicarea e.ii Asi.urarilor In Romania, dupa aplicarea e.ii Asi.urarilor Sociale de Sanatate (4559), s&a produs o modi"icare Sociale de Sanatate (4559), s&a produs o modi"icare pro"unda in cadrul asistentei mdicale primare, atat pro"unda in cadrul asistentei mdicale primare, atat

in ceea ce prieste modul de or.anizare siin ceea ce prieste modul de or.anizare si "unctionare, cat si in priinta "inantarii! "unctionare, cat si in priinta "inantarii!

Dispensarele s&au trans"ormat in cabinete medica&le, Dispensarele s&au trans"ormat in cabinete medica&le,s&a renuntat la teritorializarea asistentei medi&cale, s&s&a renuntat la teritorializarea asistentei medi&cale, s&

a renuntat la plata prin salariu (care a "ost inlocuita renuntat la plata prin salariu (care a "ost inlocuitcu un sistem mi0t per capita si per serice)!cu un sistem mi0t per capita si per serice)!

Din pacate, desi asistenta primara a "ost declarata ca Din pacate, desi asistenta primara a "ost declarata ca

prioritate de toate .uernele care s&au succedat la prioritate de toate .uernele care s&au succedat la putere dupa 4556, aceasta a ramas doar la niel putere dupa 4556, aceasta a ramas doar la nieldeclarati, sumele alocate cu aceasta destinatie "iinddeclarati, sumele alocate cu aceasta destinatie "iindtotal insu"iciente!total insu"iciente!



Sume alocate pentru asistena Sume alocate pentru asistena primar? la niel naional primar? la niel naional

Nivelul asistenţei !!! "### "## "##" "##$ "##%

Cheltuieli cumateriale şi

servicii medicale(miliarde lei)

&%'" "%'' $"# %*&#"! #$%! '!%*

Cheltuieli asistenţămedicală primară(miliarde lei)

%#!% "'&! "*"& $$$ $"#' $&#%'

Procent din totalulcheltuielilor cu

materiale şiservicii

! '' *$ && &#'

Valoarea medieanuală, curs

valutar (Euro)"!& !!&&*& "#"! $"&%& $*&&&! %#&$"

Cheltuieli pentruasistenţa primară

(Euro)'%'!#&

#!&$*&$

&

#"'"""

&

##$%*&

#'$#!*%$ '%!*$



e.ea nr! 52=4B!7B!C776, priind re"orma in e.ea nr! 52=4B!7B!C776, priind re"orma in

domeniul sanatatii, la capitolul asistentadomeniul sanatatii, la capitolul asistenta

medicala primara, de"ineste asistenta primaramedicala primara, de"ineste asistenta primara

ca "iind "urnizorul de in.ri>iri de sanatateca "iind "urnizorul de in.ri>iri de sanatate

cuprinzatoare, de prim contact, indi"erent decuprinzatoare, de prim contact, indi"erent denatura problemei de sanatate, in conte0tul uneinatura problemei de sanatate, in conte0tul unei

relatii continue cu pacientii, in prezenta boliirelatii continue cu pacientii, in prezenta bolii

sau in absenta acesteia!sau in absenta acesteia!

In baza acestei le.i in asistenta medicala primaraIn baza acestei le.i, in asistenta medicala primara



In baza acestei le.i, in asistenta medicala primara In baza acestei le.i, in asistenta medicala primaraisi des"asoara actiitatea:isi des"asoara actiitatea:

; medicul de medicina .enerala G absolent de; medicul de medicina .enerala G absolent de

inatamant medical superior cu diploma de licentainatamant medical superior cu diploma de licentaobtinuta anterior promotiei C772 care nu a urmatobtinuta anterior promotiei C772 care nu a urmat pre.atire intr&o specialitate si care a dobandit drept pre.atire intr&o specialitate si care a dobandit dreptde libera practica in baza re.lementarilorde libera practica in baza re.lementariloranterioare prezentei le.i<anterioare prezentei le.i<

; medicul de "amilie G medic specialist de medicina; medicul de "amilie G medic specialist de medicinade "amilie si, prin asimilare, medicul de medicinade "amilie si, prin asimilare, medicul de medicina .enerala! .enerala!

Incepand cu promotia de absolenti C772, licentiati Incepand cu promotia de absolenti C772, licentiatiai institutiilor de inatamant superior medical,ai institutiilor de inatamant superior medical,competentele pro"esionale in specialitateacompetentele pro"esionale in specialitateame"i/ina "e ami!ieme"i/ina "e ami!ie se dobandesc numai prinse dobandesc numai prinrezidentiat!rezidentiat!



'aracteristicile asistentei primare'aracteristicile asistentei primarecon"orm e.ii nr! 52=C776 con"orm e.ii nr! 52=C776

'onstituie punctul de prim contact in cadrul'onstituie punctul de prim contact in cadrul

sistemului de sanatate, o"erind accessistemului de sanatate, o"erind acces

nediscriminatoriu pacientilor si ocupandu&se denediscriminatoriu pacientilor si ocupandu&se de

toate problemle de sanatate ale acestora!toate problemle de sanatate ale acestora!

oloseste e"icient resursele sistemului de sanatate,oloseste e"icient resursele sistemului de sanatate,

coordonand asistenta medicala acordatacoordonand asistenta medicala acordata

pacientilor, colaboreaza cu ceilalti "urnizori de pacientilor, colaboreaza cu ceilalti "urnizori desericii din asistenta medicala primara si asi.urasericii din asistenta medicala primara si asi.ura

le.atura cu celelalte specialitati!le.atura cu celelalte specialitati!

Este orientata catre indiid, "amilie si comunitate! Este orientata catre indiid, "amilie si comunitate!

Se bazeaza pe comunicarea directa medic pacientSe bazeaza pe comunicarea directa medic pacient



Se bazeaza pe comunicarea directa medic&pacient, Se bazeaza pe comunicarea directa medic&pacient,

care conduce in timp in stabilirea unei relatiicare conduce in timp in stabilirea unei relatii

interumane de incredere, in care pacientul deine uninterumane de incredere, in care pacientul deine un

partener responsabil al medicului pentru partener responsabil al medicului pentru

mentinerea=restabilirea propriei sanatati!mentinerea=restabilirea propriei sanatati!

Asi.ura continuitatea actului medical si a in.ri>irilor Asi.ura continuitatea actului medical si a in.ri>irilor

determinate de neoile pacientilor!determinate de neoile pacientilor! Rezola problemele de sanatate acute si cronice ale Rezola problemele de sanatate acute si cronice ale

pacientilor! pacientilor!

Promoeaza sanatatea si starea de bine a pacientilor Promoeaza sanatatea si starea de bine a pacientilor prin interentii adecate si e"iciente! prin interentii adecate si e"iciente!

+rmareste rezolarea problemelor de sanatate ale+rmareste rezolarea problemelor de sanatate ale

comunitatii!comunitatii!

Sericiile acordate de cabinetul de medicina deSericiile acordate de cabinetul de medicina de



Sericiile acordate de cabinetul de medicina de Sericiile acordate de cabinetul de medicina de "amilie sunt: "amilie sunt:

;; sericii medicale esentialesericii medicale esentiale , acele sericii care sunt , acele sericii care sunt

de"initorii pentru domeniul de competenta ade"initorii pentru domeniul de competenta aasistentei medicale primare si care sunt o"erite deasistentei medicale primare si care sunt o"erite detoti medicii din asistenta primara in cadrultoti medicii din asistenta primara in cadrulconsultatiilor medicale<consultatiilor medicale<

;; sericii medicale e0tinsesericii medicale e0tinse , acele sericii care pot "i , acele sericii care pot "i "urnizate in mod optional si=sau in anumite "urnizate in mod optional si=sau in anumiteconditii de or.anizare (sericii speciale deconditii de or.anizare (sericii speciale deconsiliere, plani"icare "amiliala, proceduri de micaconsiliere, plani"icare "amiliala, proceduri de mica

chirur.ie, sericii medico&sociale, in.ri>iri lachirur.ie, sericii medico&sociale, in.ri>iri ladomiciliu si in.ri>iri terminale)<domiciliu si in.ri>iri terminale)<

;; sericii medicale aditionalesericii medicale aditionale , acele sericii care , acele sericii carereprezinta manopere si tehnici insusite de mediciireprezinta manopere si tehnici insusite de medicii

practicieni, certi"icate de studii complementare! practicieni, certi"icate de studii complementare!

Sericiile esentialeSericiile esentiale sunt:sunt:



Sericiile esentiale Sericiile esentiale sunt:sunt:

; interentii de prima necesitate in ur.ente medico&; interentii de prima necesitate in ur.ente medico&chirur.icale<chirur.icale<

; asistenta curenta a solicitarilor acute<; asistenta curenta a solicitarilor acute<; monitorizarea bolilor cronice (suprae.here; monitorizarea bolilor cronice (suprae.here

medicala actia pentru cele mai "recente bolimedicala actia pentru cele mai "recente bolicronice, prescriptii de tratament medicamentoscronice, prescriptii de tratament medicamentos

si=sau i.ieno&dietetic, coordonarea ealuarilorsi=sau i.ieno&dietetic, coordonarea ealuarilor periodice e"ectuate de medici de alta specialitate)< periodice e"ectuate de medici de alta specialitate)<

; sericii medicale preentie (imunizari, moni&; sericii medicale preentie (imunizari, moni&torizarea eolutiei sarcinii si lauziei, depistareatorizarea eolutiei sarcinii si lauziei, depistareaactia a riscului de imbolnaire pentru a"ectiuniactia a riscului de imbolnaire pentru a"ectiuniselectionate con"orm doezilor stiinti"ice,selectionate con"orm doezilor stiinti"ice,suprae.here medicala actia la adulti si copiisuprae.here medicala actia la adulti si copiiasimptomatici cu risc normal sau ridicat pe .rupeasimptomatici cu risc normal sau ridicat pe .rupe

de arsta si se0)!de arsta si se0)!

#IE'TI*EE MEDI'INEI



#IE'TI*EE MEDI'INEI#IE'TI*EE MEDI'INEI

'+RATI*E '+RATI*E

2OMO3A2EA2OMO3A2EA

+2A+EA +II+2A+EA +II

2EAE2EA2EAE2EA

-E2IEI-E2IEI

2ED-E2EA2ED-E2EA D-2E2IID-2E2II

#IE'TI*EE MEDI'INEI



#IE'TI*EE MEDI'INEI#IE'TI*EE MEDI'INEI

PRE*ENTI*E PRE*ENTI*E

-OA+E2EA-OA+E2EA

2OMO3A2EA +II2OMO3A2EA +II

MEIE2EAMEIE2EA

:MO,3I2II:MO,3I2II

2E3EI2EA I3A,IDI+II2E3EI2EA I3A,IDI+II MO2II 2EMA+-2EMO2II 2EMA+-2E



Starea de sanatate poate "i prote>ata prin: Starea de sanatate poate "i prote>ata prin:

; masuri medicale<; masuri medicale<

; masuri nemedicale de promoare a sanatatii<; masuri nemedicale de promoare a sanatatii<

; pro"ila0ie<; pro"ila0ie<

; sericii medicale preentie<; sericii medicale preentie<

; sericii de sanatate publica!; sericii de sanatate publica!

Principalele probleme de sanatate publica sunt:Principalele probleme de sanatate publica sunt:



Principalele probleme de sanatate publica sunt: Principalele probleme de sanatate publica sunt:

; o serie de boli in"ectioase (.ripa, hepatita, SIDA)<; o serie de boli in"ectioase (.ripa, hepatita, SIDA)<

; dezor.anizarea sociala, in special la tineri<; dezor.anizarea sociala, in special la tineri<

; cresterea numarului de diorturi, instabilitate; cresterea numarului de diorturi, instabilitate "amiliala< "amiliala<

; consumul crescut si dependenta de substante to0ice; consumul crescut si dependenta de substante to0ice

(alcoolul, tutunul, do.urile)<(alcoolul, tutunul, do.urile)<

; accidentele de circulatie si de munca<; accidentele de circulatie si de munca<

; iolenta, atat in "amilie cat si in societate<; iolenta, atat in "amilie cat si in societate<

; .raiditatea precoce la tinere sarace, necasatorite; .raiditatea precoce la tinere sarace, necasatoritesi needucate<si needucate<

; poluarea si stresul<; poluarea si stresul<

; alimentatia neadecata<; alimentatia neadecata<



a nielul mediului, principalele probleme de a nielul mediului, principalele probleme de

sanatate sunt:sanatate sunt:

; depozitarea si eliminarea reziduurilor<; depozitarea si eliminarea reziduurilor<

; e"ectul de sera G consecinta a poluarii<; e"ectul de sera G consecinta a poluarii<

; cresterea rapida a populatiei<; cresterea rapida a populatiei<

; supraa.lomerarea centrelor populate!; supraa.lomerarea centrelor populate!

; "olosirea substantelor chimice in a.ricultura!; "olosirea substantelor chimice in a.ricultura!

copy of asistenta primara a starii de sanatate (apss)

Documents