Redactare: Michael HaulieiTehnoredactare: Mihail MadPregitire de tipar: Marius Badea

I)esign copertX: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomdnieiAntologia prozei romdnegti polifiste ti de mistere / o antolog. de

Michael Haulici. - Pitegti : Panlela,45,2018ISBN 978-973- 47 -2856-5I. Haulici, Michael (antolog.)821.735.7

Copyright @ Editura Pxalela 45,2078Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iu conli-nutr,rl este protejat de legisla$a privind drept'.rl de proprietate intelectuall.www. edituraparalela45, ro

A

ROMRNESTI POIITI$TE,,

f,NTOI,OGII PROZEI

DE MISTEREecfie de Michael Haulici

$I,

sel

Cuprins

Crime Si mistere tn literatura romilnd [Michaet Hautici]

A doua moarte a domnului Michael Conrad [GeorgeAriori] ....,,.....,,....12

Un strop de bunitate [Diana Atzner]. ..........23

Cardinalul, spionul gi pipifele [Florentin Haidamac] 2(

Inimi de hArtie [Robert Gion] 67

Detectivi de ocazie [Nic Dobre]...... ...............87

Afacerea Verei Nicolaevna [Ciprian Mitoceanu] ....

Vd plac blondele? [stelian lurlea]....

Necuratul pirea si fie criminalul [Petre Criciun]

Noaptea pe mqntele lnviluittn ceale [tutian Popa]

Secfetul care ucide flulian Slrbu] 173

20tRecensimAnt: -1 [Andra Pavel]..............,......

Ora d ln Pall Mall [George cornil5] ................215

Toatibeznadinochiilof[FlaviusArdelean]............. .,,,...225

Accidentul [Eugen Ovidiu Chirovici] ...............;...........,,......,.,.243

12L

741

163

Biografia antologatorului 253

A doua moartea domnului Michael Conrad

Mai avea de agternut doar cAteva capitole din trilogia la care

scria de aproape douizeci de ani. O naraliune care nu avea si se-

mene cu nimic din tot ce se scrisese pAni acum. O prozi cum nu

mai crease nimeni. Ceva care avea si-l propulseze in atenfia lumiiintregi ;i ii va face numele nemuritor.

Ceva diferit.Aiurea!Ideea nemuririi il lisa complet rece. Pur 9i simplu dorea sd

scrie o carte bund, pe care cititorii si gi-o smulgi din mAini'

PAnd acum ii apiruserd doui thrillere care zXcuserl prin Ii-bririi, in ciuda tirajului lor modest. La un moment dat fuseseriretrase ;i trimise la topit. Trecuseri de atunci peste doui dece-

nii. Pufini cititori se ardtaserd interesali de crealiile lui Michael

Conrad din Barintown. Vinovati putea fi editura, care nu le promo-

vase cum trebuie. Nu organizase lansdri, nu rlspAndise afige prin

orag, nu aranjase ca autorul sI fie chemat la radiouri Si televiziuni.

De fapt, explicalia era alta.

Michael Conrad o gtia: romanele respective erau proaste'

CrAncen de proaste. Le recitise de cAteva ori ;i se inspiimAntase

de fragilitatea construcliei narative, de acliunea neverosimild, de

comportamentul bizar al personajelor. De aceea, nu dupd multd

vreme de la publicarea lor, aruncase la tomberon exemplarele pe

L2 13

A doua rnoarte a domnului Michael Conrad

care le primise de la edituri ca drepturi de autor. Se felicitase cinu diruise niminui nicio copie. Ar fi fost nevoit sd o ceari inapoigi s-o distrugd.

Mai intAi se hotirAse sd lase baltd orice veleitate de literat.Dar; dupd vreo jumitate de an, se apucase de scris o trilogie. O isto-rie a unei familii, urmiriti pe parcursul unui veac, ai cirei membritrdiseri la inceput intr-o mizerie cruntd, pAni cAnd, dintr-odati, caprintr-un miracol, cunoscuserd o prosperitate de invidiat, ajunse_seri in virful piramidei sociale, fiind consultali in orice problemdde interes major a oragului Barintown.

Dar onorabilitatea lor era doar de fafadi.Ascensiunea spectaculoasi;i rapidd le fusese facilitatd de

contrabanda cu alcool, de afacerile cu petrol, de mituirea unorfunclionari pentru a ob;ine de la stat contracte grase, de intimi-darea concurenlei prin ;antaj sau ameninliri cu moartea. Uneledintre aceste ameninfiri fuseserd duse la indeplinire, uneori asa-sinatele fiind mascate sub aparenfa unor accidente. Niciodatd au-torii omorurilor comandate nu fuseserd prin;i.

La inceput scrisese cu furie, ca in transd, dorind sd fixeze re-perele narafiunii. Apoi adoptase un ritm mai lent. Scria doar cAteo pagind-doudpezi, firi sd se gribeasci. Uneori nici atAt. Zilein_tregi nu a;ternea niciun rAnd. Stitea doar in fala maginii de scris,firi sd-i atingi claviatura, ;i visa la eroii sdi, la lumea care aveasi se nasci din imaginalia sa. ii era din ce in ce mai clard intreagaderulare a intAmplSrilor.

Chiar;i dupd ce se pensionase ;i avea, prin urmare, mai multrigaz, pestrase acelagi mod de lucru relaxat. Deseori recitea cescrisese, gtergea, renunfa la capitole intregi, le inlocuia cu altele,;;lefuia frazele cu o migali de orfevru.

Iesea rareori din cisufa lui modesti de la margineaIlarintownului. Daci igi intAlnea vecinii ii saluta, dar nu vorbea cuci. Nici nu;tia cum ii cheamS. Descuraja orice incercare a acestorarlt: a se apropia de el. Se ducea pAni la magazinul din capltul stri-zii, tArguia ceva de-ale gurii ;i se intorcea pe acelagi drum. Nu citeazi;rre, nu avea radio sau televizor. Asculta insl ore in sir muzici

George Arion

simfonicd sau arii din opere inregistrate pe discuri' Deseori se

felicita ci se aprovizionase cu o rezervd serioasl de ace pentru

pick-upul siu antic.Citea, in continuare, cu nesaf, sau recitea cdrlile pe care le

avea in uriaga-i bibliotecS, o sursd inepuizabilS de inspiralie pen-

tru saga sa. in living gi in dormitor aproape tofi perefii ii erau

tapetafi cu mii de volume, agezate pe rafturi pe care el insugi le

confeclionase. Dintotdeauna trdise singur. Nu fusese nicio doamni

Conrad. Nu mai avea nicio rudl in viagd de care si aibi ;tire. Nu-gi

fdcuse niciun prieten.

Anii pe care ii petrecuse in biblioteca de cartier unde lucrase

fuseseri un calvar. Blestema deseori slujba de care avea nevoie ca

sd se intregini. Din pricina ei trebuia si iasi in lume.

La inceput, colegii gi colegele de-acolo incercaseri se-l atrage

in cercul lor, il chemaseri la escapade prin cArciumi sau il invita-

serd si-i viziteze. Se lSsaserd pigubaqi dupi ce primiserd de la el

doar rlspunsuri monosilabice, refuzuri politicoase, dar categorice'

N-avea chef de disculii nici cu cei care veneau si imprumute cirgi'Se autoexilase intr-o cimiruli unde figa volumele pe care le pri-

meau zilnic din partea editurilor sau, dupi ce le parcurgea, scria

scurte prezentiri ale lor pentru buletinul informativ al bibliotecii,

Un ciudat. Un sirit de pe fix' Aga il catalogaserd toli gi-l ldsa-

serd in pace, din moment ce nu deranja pe nimeni 9i-9i ficea tre-

burile bine,

Dar acum nu mai avea multtimP.Doctorul fusese categoric: mai avea de triit vreo jumitate de

an. ii comunicase verdictul pe un ton nepisltor, ca 9i cum i-ar fispus cum va fi vremea in urmltoarele trei zile. Pacientul din fa;a

lui era un amirAt de fost bibliotecar, de 69 de ani, 9i n-avea de ce

sd-i acorde o atenlie exagerati. in sala de agteptare moldiau paci-

enli cu probleme mai pulin grave, dar cu portofelele bine garnisite'

I se flcuse insd mil5 de omulelul care il privea cu ochi care nu

exprimau nicio emofie, de parci sentinga se referea la altcineva' in

cAteva cuvinte ii expusese ce-l a;teapti in urmitoarele luni' Se va

simli din ce in ce mai slibit, nu va avea pofti de mAncare ;i se va

T4 15

A douq moarte a domnului Michael Conrad

topi ca o lumAnare care arde incet. Spitalizareaar fi fost completinutili.

Michael Conrad mul;umise cu glas stins pentru consultagie,plitise gi se ficuse pentru totdeauna nevizut din faga ochilor doc-torului Gene Shelton.

fohn Owen primise pachetul de mai bine de doui luni. CAndi se adusese, sfAqiase nervos hArtia care acoperea cutia paraleli-pipedici. Ridicase capacul. iniuntru erau coli de hArtie pAnd sus,bitute la magind.

igi spusesel ,,Cine dracu' mai scrie azi la magini? poate doarun hodorog de veleitar care nu gtie si foloseascl un computer. Binemicar ci nu-gi trimisese capodopera scrisi de mAni...

impinsese cu dispref cutia pini la marginea biroului s5uimens, pe care mai ziceau gi alte manuscrise. pe misuri ce le citea,apucau drumul spre co$. Nimic interesant, nimic de valoare. Daciinsi in cel mai scurt timp nu primea o propunere exceplionald dinpartea unui autor, trebuia si inchidd taraba gi si se apuce de altdafacere.

in urmitoarele sdptimAni, pe biroul lui fohn Owen nu mai ri-rniseseri decAt un laptop, o agend5 in care nu era notat mai nimic,run suport pentru pixuri 9i creioane, o lampd gi o sticli de whiskyrlin care igi turnaintr-un pahar pe care il golea aproape imediat ce-lrrmplea. Era seari, era singur in editura pe care o patrona;i eracrlprins de disperare. Se apropia de 60 de ani gi viitorul i se infifigain culori sumbre.

Ziri cutia gi, brusc, simfi nevoia s5-gi reverse furia asupra ei. Se

ridicl de pe scaun gi o ingfici, dorind si iasi pe coridor gi s-o arunceIa ghena de gunoi. Dar un impuls interior inexplicabil il sili sd se ageze<lin nou, si ridice capacul cutiei $i si scoati in fafa lui vraful de coli.

,,$i acum?"

N-avea niciun chef si citeasci.,,probabil cd e vorba de o abe-r':rIie agramat5. O dulcegirie cu fete bdtrAne sau un thriller istoric,

George Arion

poate bine documentat, dar firi suspans, cu o intrigi de doui pa-

rale." Din nou se gAndi sd arunce mormanul de file care cAntirea

cAteva kilograme. Dar o for!5 ciudati il lintuia de scaun.

igi mai turnl un pahar de whisky' Sorbi cAteva inghifituri'De-abia acum se uiti la prima paginS. Pe ea era scris, cu litere mari,

un nume - MICHAEL CONRAD, ;i un titlu - SAECULUM'

Numele parcd ii spunea ceva. Dar nu se chinui s5-;i aduci amin-

te. Puse fila deoparte ;i o lui pe urmitoarea. incepu.si citeasci.

,,Trei impu;cituri rdsunari, aproape concomitent, in trei carti-

ere din Barintown, in noaptea ultimei zile a anului 1899' Zgomotul

Ior fu acoperit de hirrnilaia obignuiti la orice nevelion, cAnd petre-

cirefii sunt amefifi prin casele lor sau prin crA;me, vnrbesc cu glas

tare, chiuie gi danseazd, organizeazFfocuri de artificii."

,,Hm", igi spuse John Owen, ,,nu-i riu pentru inceput. Nu-i riudeloc."

Vru si-gi mai toarne in pahar, dar se rdzgAndi" Se agezi mai

confortabil pe scaun ;i igi continui lectura, din ce in ce mai cap-

tivat...

*

La ora 9 dimineala ii sosi secretara. ii spuse scurt s5-i aduci

mai multe cini cu cafea qi ii ceru si nu-l deranjeze nimeni.

- Dar aveli intAlnire cu.^.

- Duci-se dracului! $i ia naibii sticla asta de-aici! Di-le liber

tuturor angajafilor. Scoate telefonul din prizi. Apr:i pleaci 9i tu! Nu

uita s5 incui u;a dupi tine.

Secretara il privise siderati - niciodati domnul Owen nu-i

vorhise aga. Dar ii execut5 ordinele intocmai.

De-abia spre sear5 termini de citit manuscrisul. 1400 de pa-

gini scrise la doud rAnduri. Era salvat. Capodopera pe care visase

76 T7

A doua moarte a domnului Michael Conrsd

o via!5 intreagi s-o publice era in rnAinile lui. N-avea nevoie decAt

de modificiri minore.Era ceva diferit.Ochii ii erau obosifi. Spatele ii amorfise. Mai sorbi din cafeaua

rece;i se strAmbi - era mai mult zaf. De-abia acum ar fi avut nevo-ie de o guri de tirie, ca sI sirbitoreascd, Se duse in secretariat gi

ciuti sticla, dar n-o mai gisi.Se intoarse in birou gi se uiti din nou la prima pagind. Michael

Conrad.., De unde il gtia? Nu cumva...Se repezi la laptop gi incepu si caute cu infrigurare. in scurt

timp se feliciti pentru ci igi linea evidengele in ordine 9i nu gtergeanicio informatie pe care o primea.

Michael Conrad publicase la editura lui. Dou5 thrillere a ciroracliune nu gi-o mai aducea aminte. Fuseseri nigte rebuturi. Dar,in urmi cu doui decenii igi permitea si mai dea gi rateuri. $i el, gi

cumplrdtorii de carte aveau mai mulli bani.Ar fi vrut sd porneasci imediat in ciutarea autorului. ii avea

adresa. Oare mai era bunS? lrlu era insi niciun numdr de telefon Iacare s5-i sune la ora aceea tArzie din noapte. in cartea de telefonfigurau vreo patru Michael Conrad, dar niciunul nu locuia la adresaafigati pe ecranul laptopului. Trebuia sd amAne investigalia pen-tru diminea!5...

*

Dupd mai multe luni de cercetlri, st5tea din nou la biroul siu.Nu ;tia ce si faci.

Michael Conrad murise. Un curier care imprSgtia pliante princartier sesizase mirosul ingrozitor care venea din casa lui printr-olereastri deschisi de la parter. indriznise si arunce o privire ;iil zdrise fird via!5, pribugit pe podeaua din living. Nu murise deboala pe care i-o descoperise doctorul. Avusese un atac de cord,care il crufase de orice suferinld.

Domnul Owen se interesase in stAnga gi-n dreapta dacd ripo-satul avusese vreo rud5. Dar nimeni nu venise din partea familiei

George Arion

la inmormAntarea ficuti pe cheltuiala primiriei. Doar cAtriva co-

legi de la biblioteca la care lucrase gi o vecini pioasd. Niciunul din-tre ei n-avea habar de nimic.

Sub pretextul c-ar fi interesat si vadi daci nu cumva un autorpe care odinioari il publicase lisase vreun manuscris, reu;ise siintre gi in locuinla lui. insd cotrobiise zadarnic prin toate unghere-le - nu era niciun testament gi nicio copie a romanului SAECULUM.

Ardea de neribdare sd publice trilogia. Dar, dupi toate inves-

tigafiile pe care le ficuse, ii incolgise in minte o idee. Ce-ar fi dacd...

Ce-ar fi dacl ar fi publicat-o sub numele lui? La urma urmei, un

editor cu experienli poate fi credibil gi ca autor.

Nu. Nu era o idee buni. Lansarea ar fi trebuit si aibi o dozd de

mister, care ar fi contribuit ca romanul si devini un bestseller si

si-l scape de toate grijile financiare.Un bdtrAn bibliotecar care a scris o capodoperi gi s-a stins pe

neatteptate.., Un om modest, tobd de carte gi cu un talent iegit dincomun... Un mare scriitor contemporan cu noi, negtiut de nimeni...Nu era deloc riu pentru atrezi interesul publicului.

$i totugi, flerul lui de editor il avertiza ci enigma din jurul au-

torului trebuia si fie gi mai mare.

Nu putea si mai amAne publicarea. Dificultdlile in care se zbi-tea erau din ce in ce mai grave. Mai eziti totugi cAteva zile. PAnicAnd, intr-o seari, dupi ce biu doud pahare de whisky, lui primapagini a manuscrisului gi o rupse in bucS;ele pe care le arunci laco;. Apoi, scoase dintr-un sertar o alti coalS pe care scrisese infio-rat, chiar la magina lui Michael Conrad, atunci cAnd ii vizitase casa.

O agezd deasupra celorlalte pagini gi se uiti din nou la ea.

BERNARD KIRITIMATISAECULUM

,,larti-mi, frate Conrad! Ai mai murit o datd."

Chicoti. Probabil a;a se simlea un ucigag cu simbrie care

curmase, firl si vrea, viala unui inocent, in timp ce linta v\zatdscipase. De fapt, nu-i stitea in fire si se scuze niciodati. N-avea

18 79

A doua moarte a damnului Michael Conrad

nicio remugcare, Viafa il obi;nuise si calce peste cadavre. in lumeaeditorilor era cunoscut ca un maestru al combinaliilor murdarecare ii aduceau profit. Nu-i plitea pe autori la timp, sau nu-i pliteadeloc, publicAnd deseori cdrli pentru a cdror aparilie pretindeabani de la scriitorii veleitari, dornici s5-gi vadi numele tipirit pe

coperta unui volum. $tia si oblini finanliri pentru lucriri care nu

vedeau niciodatd lumina tiparului. Pe la spate se vorbea despre el

ca despre o ,,javrl" sau o ,,lichea". I se fAlfAia de toate aceste califi-cative. igi spunea, zAmbind sardonic: ,,lnteresul personal primea-zi. Fiecare se descurcd ata cum poate". Datoritd unor avocali abili,cAgtigase toate procesele pe care unii i le intentaseri.

i;i mai turni un pahar. Trebuia si se linigteasci ;i si nu-i fiefrici. Zarurile fuseseri aruncate. Remuqcirile nu-gi aveau rostul.El ;i remugcdri?! Haida-del Se ;i vedea perorAnd in fala cititorilordin libririi, din biblioteci, in fala camerelor de televiziune la emisi-uni culturale - ii plicea la nebunie sd fie in centrul atenfiei, pozAnd

in postura unui om de culturS:

- Nu qtiu cine este Bernard Kiritimati. in urmi cu cAteva

luni am primit un manuscris semnat cu acest nume. Nimeni nu-giaduce aminte cine l-a adus - n-a venit prin pogte sau printr-o firmlde curierat. E posibil sd-l fi lSsat el insu;i la secretariatul editurii.Am apucat imediat sd-l citesc. De la primele pagini mi-a stArnit uninteres enorm. E cel mai bun thriller pe care l-am citit vreodati.E ceva diferit de tot ce s-a scris pAnd acum. Am incercat sd dau

de autor - n-am izbutit. Am hotirAt totugi s5-i public lucrarea, cu

speranfa cd mi va ciuta intr-o 2i... Dacd nu cumva igi va dori sirImAnS, pentru totdeauna, necunoscut... inci o enigml adlugatdistoriei literaturii...

*

Trecuse mai bine de un an. Trilogia apiruse ;i devenise cea

mai bine vAnduti carte a deceniului. Fusese gi tradusd, pe multemeridiane. O refea de televiziune oferise editurii un contract fa-bulos pentru ecranizarea romanului sub forma unui serial. Firi

George Arion

indoiali, misterul creat in jurul autorului contribuise din plin lapromovare.

intr-o dimineafd, domnul Owen stitea la birou intr-o dispo-zilie excelenti. Se uitase pe cifrele primite de la contabilitate gi

respirase uturat. Salvase editura. igi putea implini visul de a-;icumpira o casi gi o ma;ini de lux, rimAnAndu-i gi destui bani incont pentru o b5tranefe linigtiti.

Secretara bdgd capul pe ugd.

- A venit un domn. il primili?

- Cine e?

- Cici e un prieten. Vrea sd vi faci o surprizd.

- Un prieten?in ziua aceea domnul Owen se simlea generos.

- Zi-i si intre!Peste cAteva clipe in incipere igi fdcu aparilia un birbat ma-

siv cam la 45 de ani. Purta un costum de calitate, dar cam ponosit,pantofii ii erau bine lustruifi, insd uzafi. Fird si a;tepte vreo invi-talie se a;ezd, picior peste picior, pe scaunul aflat in fafa biroului.Gesturile lui exprimau siguranfi gi chiar o u;oard insolenfi.

Domnul Owen se uiti cu nedumerire gi cu un inceput de ener-vare la musafirul neatteptat. Nu{ mai vizuse niciodat5.

- Cine suntefi? Ce dorifi?Bdrbatul igi scuturi un fir de praf imaginar de pe reverul hai-

nei gi-l privi zAmbitor.

- Am venit cu afaceri. Pe bune. $i ca si-mi exprim recunog-tinfa. $i admiralia. Ai fdcut o treabi grozav6,. Nu degeaba 1i se spu-ne,,$acalul". AmAndoi am dat lovitura.

Patronul editurii se uiti la el siderat, ,,$acalul?" Asta era ceva

nou. Dar cine mai era gi individul Ssta? Un nebun? Un autor beat?a-Incepea s5-gi piardi rdbdarea.

- Ce lovituri am dat amAndoi? Cine suntefi?Necunoscutul se agezi mai bine pe scaun inainte de a rdspun-

de cu glas rispicat.

- Sunt Bernard Kiritimati, bitrAne! Enigmaticul Kiritimati.E un nume rar, insd acum e pe buzele tuturor. Aga se spune la

20

A doua moarte a domnului Michael Conrad

,,Criciun" in limba gilbertezi. Dar asta o gtii, doar tu l-ai ales. Aivrut si fie cAt mai neobiqnuit. Ce te uili aEa?

Ochii de viezure ai lui fohn Owen cipitari o lucire arnenin!5-toare. Se ridici de pe scaun, ca sd pari mai impundtor. Se ridici gi

celdlalt - era cu mult mai inalt gi mai puternic.

- Domnule...

- La naiba, John! E de tot hazul. $i,,Bernard", ti,,Kiritimati"...Asta da potriveali... Nu mi crezi? Iati actele! Mai mult ca sigur,ai cdutat in cartea de telefon, ca si fii linigtit cd nu existd niciunBernard Kirimati in peisaj. Dar ai dat-o in bari. Nu-mi mai permitsi am telefon.

Birbatul se ridici gi-i intinse un pagaport gi un permis de con-

ducere. Literele de pe documente ii jucau domnului Owen in faga

ochilor. Kiritimati continua sd turuie, ca gi cum n-ar fi observattul-burarea celuilalt sau il durea in cot de starea lui.

- Ei, cam a$a stau lucrurile... Asta e. Ce zici, cAnd incheiemcontractul de drepturi de autor? Sunt cam pe geanti in ultimavreme. $i nu-i cuter ca doar unul sd intoarci bani cu lopata... $i sX

nu-!i dea cumva prin minte sd mi ingeli, aga cum ai ficut cu alfii. Cu

mine nu fine. Am ceva care te va convinge sI joci cinstit.Dintr-un buzunar al hainei scoase un pistol mic. I-l ardtd cA-

teva clipe, apoi il vAri cu nepdsare la loc. Domnul Owen se lisd sd

cadi greoi pe scaun.

- A, mai e ceva, fohn. Fii linigtit. Di-i mai departe cu gargaradespre scriitorul necunoscut. O cAnli bine la mandolind. Din parteamea, n-o si ai grefuri. Mie mi se fAlfAie de faimd, de intAlnirile cuorbefii iia de cititori. Mie-mi pasi doar de bi;tari. Cu cAt sunt mairnulgi, cu atAt e mai bine pentru amAndoi...

(povestire publicati in Revista de suspans, nr.3,decembrie 2O72; Mircea Pricijan (ed) - Best of Mystery &

Horror #7 - Revista de suspans, Herg Benet, 2014)