Redactare: Rodica Chiriacescu

Tehnoredactare: Mariana Radu

Corecturi: Ioana BAtzeanu

Coperti: Luca Emil Cornel

Titlul original: LA DISPARIfiON DE JOSEF MENGELE

Copyright @ Editions Grasset & Fasquelle, 2017

@ 2019 Toate drepturile asupra acestei edigii sunt rezervateediturii METEOR PRESS

Contact:Tel./Fax: 02i.222.83.80E-mail: editura@meteorpress.ro

Distribugie la:Tel./Fax: 02 1.222.83.80E-mail carte@meteorpress.roww"w.meteorpress.ro

ISBN 978-973 - 7 28 -7 29 -8

Descrierea CIP este disponibill ]a Bibliotec NaEional]l a RomAniei

Tipar: ARTPRINT

Email: office@artprint.ro

losef MGngelG

roman

Olivier Guez

llisnarilia lui

Traducere din limba francezdde Daniel Voicea

PARTEAI

PaSa

,,Fericirea nu se afld. dec|t in ceea ce incitd,

Si doar crima incitd; virtutea...nu poate duce niciodatd la fericire."

Seon

1.

North Kingdespic[ apa n[moloas[ a fluviului. Suiti pe punte,pasagerii sXi scruteazil incd de dimineagi orizontul gi acum,cd macaralele qantierelor navale gi linia rogie a antrepozitelorportului str[pung ceala, nemlii intoneazi un cAntec militar,italienii lgi fac cruce, evreii se roagd gi, in ciuda burniqei, cuplurilese s5ruti; pachebotul ajunge la Buenos Aires dup[ trei sXptimAnide traversare. Singur ldngi bastingajl, Helmut Gregor reflecteaz[.

Spera ca o vedetX a poliliei secrete sb vini s5-I caute 9i sd-lajute si evite tracasdrile de la vami. La Genova, unde s-a imbar-cat, Gregor I-a implorat pe Kurt s[-i acorde aceaste favoare, el s-aprezentat drept om de gtiin$, un genetician de rang inalt, gi i-apropus bani (Gregor are mulqi bani), insd conductorul de bac s-a

eschivat zAmbind: acest gen de favoare ilegalX este rezervat mah[-rilor, demnitarilor fostului regim, rareori unui cSpitan al SS.

Va trimite totuqi o telegramX la Buenos Aires, Gregor poateconta pe el.

Kurt a bigat mircile in buzunar, dar vedeta n-a venit nicio-dat5. Agadar, Gregor a$teapte in giganticul hol al vimii argenti-niene impreuni cu ceilalgi emigrangi. iqi flne strans cele douivalize, una mare qi una mici, gi privegte dispreluitor Europaexilat[ din jur, girurile lungi de anonimi elegangi sau in ginuteneglijente de care s-a tinut la distangi in timpul traversirii.Gregor a preferat s[ priveascd oceanul gi stelele sau s[ citeasc[poezie germani in cabina lui; gi-a trecut in revisti ultimii patruani din viag[, de cAnd a p[r5sit in mare grab[ Polonia, in ianuarie1945, gi s-a inrolat in Wehrmacht ca s[ scape din gheareleArmatei Roqii: internarea lui de cAteva s[pt[mdni intr-un lagXr

1 Chesoane, dulapuri sau rastele instalate pe o navi in care echipajuligi pdstreaz[ efectele (n.t.).

10 Olivier Guez

american de prizonieri, eliberarea lui pentru ci poseda acte false

cu numele de Fritz llllmann, perioada in care a stat ascuns intr-ofermi infloritoare din Bavaria, nu departe de Gtinzburg, oraqul

sXu natal, unde a cosit fAnul qi a ales cartofi timp de trei ani,

pretinzAnd ci se numegte Fritz Hollmann, apoi fuga lui de Pagte,

doud luni mai devreme, traversarea Dolomililor pe cir[ri imp[-durite ale contrabandigtilor, sosirea in Italia, la Genova in cele dinurm[, unde Kurt banditul i-a facilitat demersurile pe lAngd

autoritdgile italiene gi imigrarea in Argentina.

2.

Fugarul ii intinde vamegului un document de c5l[torieal Crucii Rogii Internagionale, o autorizalie de debarcare gi o

viz[ de intrare: Helmut Gregor, 1,74m, ochi verzi-ciprui, n[s-cut pe 6 august 1911 la Termeno sau Tramin ln german5, comunX

din Tirolul de Sud, cetelean german de naqionalitate italian[,catolic, de profesie mecanic. Adresa din Buenos Aires: 2460 strada

Arenales, cartierul Florida, c/o Gerard Malbranc.Vamegul ii inspecteaz[ bagajele, hainele meticulos impitu-

rite, portretul unei femei blonde delicate, cflrqi gi citeva discuricu operi, apoi face o grimasd descoperind conqinutul celei maimici valize: seringi hipodermice, caiete de notige qi de scheme

anatomice, egantioane de sdnge, plachete de celule: ciudat pentruun mecanic. il cheamd pe medicul din port.

Gregor se-nfior[. igi asumase riscuri nes[buite pentru a plstravalijoara compromildtoare, rod preqios al atAtor ani de cercetdri,intreaga lui vial[, pe care a luat-o cu el pirdsind gribit locuinga

polonezd. DacH sovieticii ar fi gdsit-o in posesia lui, l-ar fi executat

frrd vreo alti formi de proces. In drum spre vest, in prim[varamarii infrAngeri germane din 7945, a incredinpt-o unei infir-miere binevoitoare pe care a regdsit-o apoi in estul Germaniei, inzona sovieticd, o expediqie dement5, dupi eliberarea lui dinlag5rul american gi trei siptdmAni de cdl[torie. I-a trimis-o apoi

DrspeRrrn lur Josep Mexcele

lui Hans Sedlmeier, prietenul lui din copilXrie gi omul de incre-dere al tatdlui sdu industriag, Sedlmeier pe care l-a intAlnit regulatin pidurile din jurul fermei unde se ascunsese timp de trei ani.Gregor n-ar fi pdr[sit Europa fhri valijoara lui: Sedlmeier i-ainapoiat-o lnaintea plecirii in Italia impreund cu un plic marede bani cash in[untru, gi iatX c[ un idiot cu unghiile murdareeste pe punctul de a risturna totul, igi spune Gregor, in vreme cemedicul portului inspecteaz[ e$antioanele gi notele in stil gotic.NeinqelegAnd nimic din ea, il interogheazd in spaniold qi ingerman[, mecanicul ii explic[ vocafia lui de biolog amator. Ceidoi bdrbaqi se m[soar5. din cap pAn[-n picioare gi medicul, carevrea s[ min6.nce, ii face semn vamegului c5-i poate lisa s[ treaci.

Pe 22 iunie 1949, Helmut Gregor a intrat in sanctuarul argen-tinian.

3.

La Genova, Kurt i-a promis cd un medic german il va a$teptain port gi-l va conduce la Malbranc, ins5. conductorul de bac i-avAndut din nou gogoqi.

Gregor se plimbi prin ploaie, poate omul lui de contact esteprins in ambuteiaje. Scruteaz5 cheiurile, activitatea docherilor,familiile reunite care dispar zAmbind, mormanele de piele gibaloqii de lAnd din zonele de incdrcare a cargourilor. Niciunmedic gennan la orizont. Gregor iqi consulti ceasul, sirena uneinave frigorifice geme, Gregor nelinigtit ezit[ sX fugi la Malbranc,decide sd stea pe loc, e mai prudent. CurAnd, rimdne printreultimii pasageri de pe Norrft King care a$reaptX pe chei.

Doi calabrezi incircaqi ca nigte cateri ii propun s[ imparti untaxi. Gregor se treze$te urm6ndu-i pe amirAqi, nu vrea sX r[mAn[singur in aceast[ primd zi pe p[mAnt sud-american, de altfel n-areunde sX se duc5.

11

12 Olivier Guez

4.

La hotelul din cartierul Palermo imparte o camerd frrS lavabou

gi toaletX cu tovar5Eii lui care-gi bat joc de el: Gregor sud-tirolezulnu vorbeqte o boabi italian5. igi biestem[ alegerea, insX iqi asum[,

accept[ cAteva rondele de cArnat cu usturoi gi adoarme epuizat, cu

valijoara bine proptiti intre zid gi el, la adipost de ldcomia celordoi b[rbagi.

A doua zi dimineaqd, se pune pe treab[. La Malbranc, nimeninu-i rdspunde la telefoane: sare intr-un taxi, igi las[ valijoara labiroul de pistrare a bagajelor din gard inainte de a stribate o strad[linigtit[ a cartierului Florida. Gregor suni la uga unei vile spaqioase

in stil neocolonial. Revine o or[ mai tdrzhl', sun6 din nou, apoi

telefoneazi, de trei ori, in zadar, dintr-o cafenea unde s-a refugiat.

inainte de a pirisi Genova, Kurt i-a dat gi un alt nume de

contact in Buenos Aires: Friedrich Schlottmann, un om de afaceri

german, proprietar al unei infloritoare intreprinderi de textile.in 1947, Schlottmann a finanlat evacuarea constructorilor de

avioane gi a inginerilor armatei aerului, prin Scandinavia. ,,Omuleste puternic, te va putea ajuta s[-!i g[segti un loc de muncd 9iprieteni noi", i-a spus Kurt.

Ajuns in sediul din Sedalana, Gregor cere s[-l intAlneascipe Schlottmann, dar acesta este in concediu toat[ siPt[mina.Pentru cX insist6, o secretar[ il conduce la un responsabil al resur-

selor umane, un germano-argentinian in costum cu carouri, a

cirui infrgigare ii displace imediat. Gregor este candidat la un Postde manager, insi tAn[ru] cu p[ru] unsuros ii propune mai degrabiun job de muncitor ,,foarte onorabil": sX perie lAna care sose$te

zilnic din Patagonia, este regula uzual[ pentru camarazii care

debarc[. Gregor se ciupegte, ar putea siri la gAtul javrei. El, b[iatde familie bunX, titular a doul doctorate in antropologie gi inmedicin[, si lesale, si tund[ oi cu indieni gi venetici in efluviileproduselor toxice, zece ore pe zi, la periferia din Buenos Aires?

Gregor trAntegte uga biroului angajatului gi jur[ si-i pun[ pielea

pe b61 lui Kurt atunci cAnd se va intoarce in Europa.

DrsnRRrlrn lur Joser Mrrucelr

5.

Gregor face bilantul sorbind o oranjadi. Si faci rost de un locde muncd, s[ lnvege o sute de cuvinte in spanioli zilnic, sd punimAna pe Malbranc, un fost agent al regelei Bolivar a Abwehf-ului,serviciul de contraspionaj nazist; si indure r[ul cu r[bdarerimAnAnd cu cei doi calabrezi, deqi igi poate oferi un hotelconfortabil. N-a ingeles nimic din dialectul meridionalilor in afarafaptului ci sunt nigte veterani fascigti ai cuceririi Abisiniei. Nigtesoldali nu-l vor trXda, agadar e mai bine si pistreze discregia qi

preFoasele sale devize, viitorul este nesigur, Gregor n-a fostniciodatd temerar.

Avellaneda, La Boca, Monserrat, Congreso... o hart[ desfH-puratd, se familiarizeaz[ cu topografia din Buenos Aires qi se simteminuscul in fafa tablei de gah, un purice neinsemnat, el careteroriza un regat lntreg acum nu foarte multi vreme. Gregorviseaz[ la o alti tabl[ de gah, bardci, camere de gazare, crematorii,c[i ferate, unde gi-a petrecut cei mai frumogi ani de ingineral rasei, un ora$ interzis cu mirosul acru de carne gi pir ars,imprejmuit de posturi de observagie gi sArmd ghimpatfl. Pe moto-cicleti, pe bicicletd gi in magini, circula printre umbrele ftri chip,neobosit dandi canibal, cu cizme, mdnuqi, uniformi strilucitoare,cascheti ugor inclinati. SX-!i tncrucigezi privirea cu a lui gi s[-iadresezi cuvAntul erau interzise; chiar camarazii s6i din ordinulnegru3 se temeau de eL Pe rampa unde se triau evreii din Europa,ei erau befl, insd el r[mAnea treaz gi fluiera cAteva misuri dinTosca zdmbind. Sd nu se abandoneze niciodat[ unui sentimentuman. Mila este o slibiciune: dintr-o migcare de nuia, atotputer-nicul pecetluia soarta victimelor sale, la stAnga moartea imediatd,camerele de gazare,la dreapta moaftea lent[, munca fo4at[ sau

2 Abwehr, serviciu de informagii gi contrainformaqii al Armatei, cef uncgiona pe ltng[ Marele Stat Major german (n.t.).

3 Denumire a SS-ului (n.r.).

13

14 Olivier Guez

laboratorul lui, cel mai mare din lume, pe care-l alimenta zilnicla sosirea convoaielor cu ,,material uman adecvat" (pitici, giganqi,

infirmi, gemeni). Si injecteze, sb m[soare, s[ ia sAnge; s[ taie inbucXqi, si omoare, sX faci autopsii, s[ aibd Ia dispoziqia lui un zoo

de copii cobai pentru a p5trunde secretele gemelitiliia, de a

produce supraoameni gi de a crea germani mai fecunzi, ca sipopuleze intr-o zi cu f6rani soldaqi teritoriile din Est smulse

slavilor qi sd apere rasa nordic[. Gardian al puritdqii rasei 9i

alchimist al omului nou: o formidabil[ carierfl universitard 9i

recunoa$terea Reichului victorios il aqteptau dupi rizboi.SAnge pentru p[mAnt, ambilia lui nebun5, marele proiect al

lui Heinrich Himmler, geful s5u suprem.

Auschwitz, mai 1943-ianuarie 1945.

Gregor este ingerul mo4ii, doctorul Josef Mengele.

6.

Brumi, ploi violente, iarna austral[ pune stepenire pe Buenos

Aires gi Gregor, intins in patul lui, e deprimat, a r5cit. Observicursa unui gindac de buc[tirie fAgnit dintr-o conduct[ de aerisire

gi tremuri sub pituri. Din toamnalti 7944, nu a fost niciodat[atAt de bolnav. Sovieticii avansau adinc in Europa Centrald: gtia

c[ r[zboiul e pierdut qi nu mai dormea deloc, epuizat nervos'

Solia lui, Irene, il repusese pe picioare. Ajunsi la Auschwitz intimpul verii, ea ii ar5tase primele poze ale fiului lor Rolf n[scut

cu cAteva luni mai devreme gi petrecuserd nigte sdptimAni idilice.in ciuda amplorii sarcinii sale, sosirea a patru sute patruzeci de

mii de evrei unguri, cunoscuser[ o a doua luni de miere.

Camerele de gazare funcfionau Ia capacitate maximi; Irene 9i

|osef se scildau in Sola. SS-igtii ardeau de vii blrbaqi' femei gi copii

a Situagie a dou5 organisme gemene (n.t).

DrseRRrlrn lul Joser MerucEm

ln gropi; Irene qi ]osef adunau afine din care ea frcea dulceaq[.Irl5cirile lAgneau.din crematorii; Irene gi Josef se impreunau cunesat. Peste trei sute dou[zeci de mii de evrei unguri au fostcxterminafi in mai putin de opt s[pt[mAni.

CAnd |osef fusese cAt p'aci sI se pr[bugeascd la inceputultoamnei, Irene rim[sese al[turi de el. Se mutaseri intr-o baracinou5, echipati cu o cadi gi o bucitirie, cu nigte martori ai luilchova in slujba 1or.

Gregor privegte portretul lui Irene agezat pe noptiere, opozd din 1936, anul intfllnirii lor la Leipzig, Lucra la spitaluluniversitar, Irene era in trecere, studia istoria artei la Florenga.O dragoste fulgeritoare: tenira femeie avea nouSsprezece ani,un corp diafan gi slab, chipul unei Venus a lui Cranach, idealullui feminin.

Gregor tu$e$te gi-gi aminteqte de Irene in rochie de variagigat[ de bra,tril lui in grddina englezfl din Mtinchen, de Ireneimbltat[ de fericire in Opelul coup6 care sXlta pe autostrdzileReichului in ziua nungii lor, in ajunul rdzboiului. $i Gregor se

infurie contemplAnd pentru a mia oari buzele fine ale sofiei luidin pozd. Ea a refuzat s[-l urmeze in Argentina cu bdielelul lor,a refuzat si duc[ o viag[ de fugard dincolo de oceane. Mengeleligureazd pe lista americani a criminalilor de rdzboi gi numele luia fost citat in timpul mai multor procese.

in realitate, ea s-a descotorosit de el. De-a lungul anilor, inp[durile gi hanurile din imprejurimi]e ascunzitorii lui bavareze,o simtea din ce in ce mai distant[. Sedlmeier, tatll lui gi cei doilragi, Karl gi Alois, i-au spus ci Irene, imbr[cati in negru, se

consola cu algi b[rbagi. ,,Ca si-l acopere", ea a povestit poligieimilitare americane cX el murise in lupt5. ,,Citeaua", gemu Gregorin mansarda lui din Palermo; la intoarcerea lor de pe front,camarazii sii au fost primigi ca eroi de nevestele lor; a lui s-aindr[gostit de un vAnzitor de pantofi din Fribourg inainte sd-lcxpedieze la naiba-n praznic.

15

16 Olivier Guez

7.

in baie, la etaj, cu un prosop iegat in jurul mijlocului, Gregor

igi admir[ burta netedi gi torsul imberb, moliciunea epidermeilui. intotdeauna gi-a risfhlat pielea. Fraqii sii qi Irene gi-au bXtut

joc de orgoliul lui de midinet[, de orele acelea petrecute hidra-tAndu-se gi contemplAndu-se, insi igi binecuvAnt[ cochetiria care

i-a salvat viaqa. La intrarea lui in SS, in 1938, a refuzat sE i se

tatueze num5rul siu matricol sub axili sau pe piept cum o cerea

regulamentul: afunci cAnd americanii l-au arestat dupd rXzboi,

l-au luat drept un simplu soldat gi l-au eliberat cAteva siptimAnimai tArziu.

Gregor se apropie de oglind[ gi-qi exarnineazd arcul sprAn-

cenelor, fruntea u$or proeminentd, nasul, gura rXut[cioas5, dinfaqd gi din profil, gi-qi di ochii peste cap, seduc[tori, apoi brusc

severi 9i ingrijor[tori. Multi vreme, inginerul rasei ariene s-a

intrebat care era originea numelui sXu misterios. Mengele, asta

sunX ca un soi de pr[jituri de Crdciun sau de pXianjen p5ros. $i de

ce tenul gi p5rul ii erau atet de terne? La Giinzburg, colegii de

clas[ ll porecliserd Beppo liganul gi, de cAnd se ascunde in Buenos

Aires in spatele unei mustl1i intunecate, seamlni cu un hidalgo,

cu un italian: cu un argentinian. Gregor zAmbegte stropindu-se

cu apd de colonie qi descoperX un spagiu intre incisivii sdi

superiori. in ciuda infrAngerii qi a fugii, cu Malbranc tot printremarii absenqi, a doborAt febra gi se masturbeazil sec. Pentru unbdrbat de treizeci gi opt de ani pe care viap qi rizboiul nu l-aucruqat, crede el, rXmAne seduc[tor. Gregor igi di p[rulpe spate

ca William PoweII in The Kennel Murder Case, se imbracd gi iese,

cerul este senin, vAntul din Rio de la Plata revigorant.De cAteva zile, mbsoar[ Buenos Aires cu pagi mari' Colosalul

Bulevard 9 Iulie (Avenida de 9 |ulio) gi obeliscul s5u; Corrientes,cabaretele gi libririile sale; Palacio Barolo gi cafenelele ArtNouveau de pe bulevardul Mai; peluzele acoperite cu gunoaie dinParque Tres de Febrero; arlerele colciitoare din centru, patiseriile

DrseRRrln lur JosEp MEruoelr

gi buticurile luxoase de pe strada Florida. in ajun, el a observatschimbarea in pas de gAsc6 a grenadierilor in faga Casei Rosada,palatul prezidenqial, fervoarea acelor gur5-casc5 din jurul lui, res-pectul lor pentru uniforma militard. Armata, instituqie stabili-zatoare in Argentina, ca peste tot. Doar nemtii se inc[plgAneazis5-qi distrug[ tradiqiile cu vinovigia lor colectivS., a mormlit el inmetroul care-l ducea in cocioaba din Palermo.

Peste tot femei drdgule, flori, cAini vagabonzi, plante gi arboride cauciuc, efluvii de flg[ri gi c[rnuri fripte, buticuri mai bineaprovizionate ca-n Europa. Poze cu Alfredo di St6fanos in tricoualb cu dungi rogie la River Plate qi portrete cu Carlos Gardel6 gi

Augustin MagaldiT orneazS. chiogcurile de ziare cu gravuri aleFecioarei gi cope4ile din Sintonia, revista astrelor gi stelelor.

Gregor se cat[rd intr-un tramvai, se scufundl in mulqimea depietoni qi automobile, metropola deschisE de la fondarea eidezertorilor gi garlatanilor. Nu vorbegte cu nimeni. Atunci cAndziregte evrei cu barbd rogie, fiii rusnacilor care au fugit de pogro-murile gariste la inceputul secolului, schimbX trotuarul. in planullui, a incercuit cu rotu cartierul Villa Crespo gi piala Once in careevreii gi-au stabilit atelierele de confecgii, se teme sd nu dea pesteun spectru de la Auschwitz care l-ar putea demasca.

Gregor nu este prea dezorientat. Argentina in plin boom este

lara cea mai dezvoltat[ din America LatinX. De cAnd s-a incheiatrHzboiul, Europa devastatd ii cumplri mirfurile alimentare.Buenos Aires abund[ in cinematografe gi teatre; acoperigurilesunt cenugii, gcolarii poartd uniforme sobre. $i, ca in Germania in

5 Alfredo di St6fano Laulh6, fotbalist gi antrenor de fotbalargentiniano-spaniol, considerat unul dintre cei mai mari jucitori dinistoria fotbalului (n.t.).

6 Pe numele lui adevirat Charles Romuald Gald6s, a fost un cAntirelqi compozitor de tango. Cunoscut gi sub numele de El Zorzal Crioilo,Carlos Gardel reprezint[ o figur5 legendarl a Argentinei (n.t.).

TCAntXreg de tango qi miionga (n.t.).

17

18 Olivier Guez

timpul Reichului, se inchini un cult lideruluinagiunii, un duo, un

urs in uniform[ de opereti qi o vrabie intr-o monfur[ de bijuterii.

MAntuitoruI gi oprimata: |uan gi Evita Per6n se afiqeazi triumfalpe toate zidurile capitalei.

B.

Gregor igi omoard timpul descifrAndu-le povestea de dragoste

in ziare. S-au intAlnit in ianuarie 1944,1a o gali de binefacere infavoarea sinistraqilor cutremurului care devastase San fuan cAteva

zile mai devreme. TAn[ra comediani Eva Duarte este uluit5 de

colonelul Per6n, unul dintre bdrbaqii puternici ai camarilei

ofiqerilor de la putere, portavocea dezmoqtenililor, sportiv emerit,

bun vorbitor, cu ochi de linx qi tris[turi de indian: a solicitat

mobilizarea intregii giri ca sI vind in ajutorul oraqului distrus.

Dup[ serati, Per6n trece pe la radioul unde Evita este

angajat5 gi o ia pe Evita la Ministerul Muncii unde Per6n ii nete-

zegte destinul. infl5clrarea qi generozitatea ei il tulburi: o anga-

jeazd la secretariat gi, in scurt timp, locuiesc impreun[. Evita

se abandoneazi conduc[torului ei: ,,Per6n soarele meu, cerul

meu, condorul meu care zboari, sus 9i departe, printre piscurile

aproape de Dumnezeu. Raqiunea vielii mele."

Prin manevre, Per6n cAgtig[ incl9i mai multe galoane. Iatd-l

ministru de rdzboi gi vicepregedinte. Mlreqte bugetul fo4elormilitare, creeazfl o armat[ a aerului, agit[ pe unde radio amenin-

garea unui atac al vecinului brazilian care nu va interveniniciodat[. La sfArgitul conflictului mondial, Statele Unite preseazi

junta militar[ s[ orgarrrzeze alegeri libere. in septembrie 7945,

un mare mart pentru libertate arunc[ oponenlii regimuluiin stradi. Argentina mArAie, ofiqerii se sfA9ie, cei mai liberali se

debaraseazi de nagionaligti, il aresteazi pe Per6n gi-l demit din

func1ii. Partizanii s[i se mobilizeazi 9i, la apelul GCT (General

Confederation of Labour), muncitori, sindicaligti 9i coate-goale

DrseRnrlrR lur Josrr Merucele

mirgdluiesc spre Buenos Aires gi piaga Mai, in faga gardurilorpalatului prezidenlial, ii cer eliberarea ti intoarcerea la guvernare.Per6n se cis[tore$te cu Evita gi cAgtigi alegerile prezidengialecAteva luni mai tdrziu.

Provinciali, ambiliogi gi rdzbunitori, Evita gi Per6n se asea-mlnd. El este un copil al stepelor devastate ale provinciei Chubut,tatil lui un ratat instabil, mama nestatornici; ea, fata ilegitimi a

unui notabilitiqi de provincie bigam. Evita nu era ndscutd cAndPer6n, la gaisprezece ani, intrX la pcoala de cadegi in 1911. FluviulParan6, Anzii, misiuni amazoniene: tAn5rul soldat exploreazdrn5runtaiele Argentinei dup[ bunul plac ai descoperi salahoriucigi de munci, muncitorii abatoarelor din Buenos Aires maltralimai abitir ca animalele venite s[ li se taie gAtul. Inegalitigile unei[5ri bogate, principal furnizor al materiilor prime ale Anglieicare-i dicteaz[ legea: englezii controleazi refeaua feroviarl,bflncile, exploateaz[ comorile pampasului gi imensele piduri dequebrachoss rogii din care extrag taninurile. Marii proprietaride p5mAnturi acapareazd puterea qi dau petreceri somptuoase.in Buenos Aires se invecineazi palate gi cocioabe, teatrul Col6ngi bordelurile din La Boca.

Criza din 1929 devasteazd Argentina. $omeri qi oameni fbriad[post peste tot, grevele paralizeazd gara, bande anarhistejefuiesc locuitorii cAmpiilor. Per6n igi stXp6negte furia. Indiferenqila necazurile concetelenilor lor, conducitorii corupqi speculeazipenuria, propoviduiesc democrafia, dar fraudeazi alegerile. Anii1930: localuri de opium, scandaluri financiare, eter gi cocaind,jafuri armate. in mijlocul deceniului infam, Evita adolescentdvine la Buenos Aires ca sX devini actrit[.

8 Quebracho (Schinopsis lorentzil, arbore din familia ancardiaceelor;

creqte in regiunile tropicale qi subtropicale ale Americii de Sud; are unlemn foarte dur, fiind utilizat ca material de construcqii qi pentruobginerea extractului tanant. in prezent, circa o treime din producgiamondialX de tanin se obgine din ridicina de quebracho (n.t.).

19