Pe 7 martie, s-au împlinit 80 deani de la înfinþarea Ligii NavaleRomâne. Momentul a fost marcatde o amplã adunare festivã ce s-adesfãºurat la Palatul CerculuiMilitar Naþional. În deschidereaadunãrii, domnul C.Am.(r) ing IoanChiril, preºedintele LNR aprezentat expunerea: „Liga NavalãRomânã: 80 de ani de existenþã”.

Au fost citite mesaje de salutdin partea:

- reºedintelui României – mesajprezentat de general Opriºor,consilier de stat, secretarul CSAT.Domnia sa a dat citire decretelorprezidenþiale de înaintare în grad aunor comandori în rezervã ºiacordarea medaliei „Virtuteamilitarã” unor membrii LNR, cares-au remarcat în activitatea Ligii.

- ºefului Statului Major General– mesaj prezentat de comandordoctor Victor Barbu, ºef de direcþieSMG. Domnia sa a înmânatemblemele de onoare ale armateiRomâniei persoanelor care s-audistins în activitate.

- ºefului Statului Major alForþelor Navale – Comandant de

Flotilã Dorin Dãnilã a prezentatsalutul SMFN ºi a înmânatemblema de onoare a ForþelorNavale.

Preºedintele Federaþiei Eu-ropene UNESCO, doamna avocatPaula Iacob a þinut o pledoariepentru LNR.

Preºedintele Asociaþiei Naþionlea Veteranilor de Rãzboi, gen. (r)Marin Badea Dragnea a vorbitdespre marinã ºi marinari, acor-dând Diploma de Excelenþã ANVRcãtre LNR ºi placheta „MihaiViteazul”.

Preºedintele Ligii Militare deMarinã, a înmânat LNR un trofeuspecial realizat pentru aceastãaniversare.

Cum Sãrbãtoarea Mondialã aFemeii urma a doua zi, doamnelorprezente li s-au oferit flori. Ceiprezenþi au luat apoi parte în SalaBizantinã a Palatului CerculuiMilitar Naþional la cocktail-uloferit de Consiliul DirectorNaþional al Ligii Navale Române.

Vicepreºedinte al L.N.R.Ilarion Barbu

LIGA NAVALÃ ROMÂNÃ - 80 de ani(1928-2008)

urmare din numãrul anterior:

La începutul secolului XXI, Ucrainaºi-a anunþat pe canale diplomatice intenþiade a construi pe nesemnificativul braþBastroe din Delta Chiliei, ieºirea la mare.

Lucrarea impunea lãrgirea, adâncireabraþului ºi tãierea meandrelor, stricândechilibrul ecologic al zonei ºi ducând ladispariþia a numeroase specii ale florei ºifaunei acvatice.

Comunitatea europeanã s-a opuscategoric proiectului, evident ºiRomânia. Ministerul afacerilor externe aîntreprins multiple acþiuni având dreptscop renunþarea la proiect. Printre acesteacþiuni au avut loc douã runde deconsultãri cu organizaþiile neguverna-mentale, printre care ºi LNR. Auparticipat: regretatul viceamiral (r)VictorBogdan, viceamiral(r) IordacheConstantin, dr.ing. Bondar Constantin ºisubsemnatul. Delegaþia LNR a prezentatimpactul acestui proiect, sub toateaspectele. S-a arãtat cã Ucraina nu artrebui sã aibe nici o pretenþie asupraapelor Chiliei, deoarece hidrografic nucontribuie cu nimic la acestea. Alteinfluenþe:

- posibila mãrire a debitului de apã peChilia în detrimentul celorlalte douã

braþe dunãrene, acþiune ce pare a nu fipermanentã datoritã colmatãriicanalului Bastroe.- lipsirea României de taxele denavigaþie ale navelor ucrainiene carenu mai sunt nevoite sã navige pecanalul Sulina.- speranþa Ucrainei ca noua convenþieprivind navigaþia pe Dunãre, careface paºi timizi, va internaþionaliza ºibraþul Chilia. Acestea ar pune, vezi doamne,

Ucraina în situaþia ca practicând taxe denavigaþie de dumping, sã obligenavigatorii de a alege braþul Chilia,chiar ºi pentru accesul în porturilefluvio-maritime Tulcea, Galaþi ºi Brãila.Speranþe deºarte. Chilia este de 3,5 orimai lung decât Sulina ºi meandrat. Carenavigator îºi va prelungi marºul cu celpuþin 8 ore, când numai motorinaconsumatã în plus costã aprox. 1600euro?

Evident, celor 8 ore suplimentare lise adaugã: întârzieri la operare, 1-2mese echipaj, diurna, uzura navei, etc.

Din pãcate, singurul care va avea desuferit va fi ecosistemul Deltei.

Comandor(r) Ion-Dãnuþ Toader

2 Marea Noastrã

CCCCaaaannnnaaaa lllluuuu llll BBBBAAAASSSSTTTTRRRROOOOEEEE

Consuela MeiloiuConsuela Meiloiu

4 Marea Noastrã

ASTRONOMIA NAUTICÃASTRONOMIA NAUTICÃ

Sistemul de constelaþii, de care ammai discutat, ºi care se foloseºte înprezent, se bazeazã pe cele 48 deconstelaþii descrise de renumitulastronom grec din Alexandria-Ptolomeu, în lucrarea sa, Almagest

(denumire arabã), apãrutã, cuaproximaþie, în anul 150 î.Ch.Majoritatea datelor folosite în aceastãlucrare provin din observaþiile fãcute deHiparh cu 300 de ani mai devreme.

Reprezentare a cerului astral din secolul al XVI-lea

Constelaþia pe care o prezentãm estesituatã în emisfera nordicã ºi înconformitate cu mitologia greacã oreprezintã pe orgolioasa reginãCassiopea. Este una din cele 88 deconstelaþii moderne ºi a fost printre cele48 enumerate de Ptolomeu. Conþinedouã stele vizibile cu ochiul liber, fiindcele mai luminoase din galaxie.

Aceastã constelaþie este uºor derecunoscut datoritã formei sale de «W»,(coroana) fiind intersectatã de CaleaLactee. Constituie prototipul unor stelevariabile neregulate foarte rare. Toatepar a se roti rapid ºi explodeazã brusc,câºtigând în luminozitate. Cele mai

puternice pot ajunge de 6000 de ori mailuminoase decât soarele nostru.

Este formatã din ºase stele principale:SHEDIR, CAPH, RUCHBAH, SEGIN,ACHIRD ºi MARFAK. Dintre acesteaα Cas sau δ Shedir este aproape o steabinarã, fiind formatã dintr-un soaregalben pitic ºi o stea piticã portocalie.

Cassiopea nu reprezintã un interesfoarte mare în ceea ce priveºteobservaþiile astronomice. Totuºi, prinforma ei caracteristicã de « W », uºor derecunoscut pe bolta cereascã, serveºte lagãsirea altor constelaþii.

Comandor (r) Teodor Macarie

5pentru tineret

CASSIOPEIA

Încã de la începutul lui 1918, dincauzã cã bombardamentele prinmonitoare ºi hidroavioane distruseserãporturile Zeerbrugge ºi Ostende,germanii ºi-au concentrat navele laBruges. Acest port a fost amenajatpentru a adãposti 30 de submarine ºi 35de distrugãtoare, cu atelierele ºimagaziile necesare, iar aceste douãporturi au servit doar pentru ieºirea laMarea Nordului.

Primul proiect de blocare a acestordouã porturi dateazã din decembrie1914. Propus de comandorul francezNoel, acest proiect nu a fost pus înpracticã imediat, cu toate cã acelmoment ar fi fost cel mai favorabil,pentru cã belgienii socoteau cã-ºi puteaurecupera porturile în scurt timp.Proiectul a fost reluat de amiralul Baconîn 1917, a fost studiat în amãnunt ºipregãtit, în cel mai mare secret, deamiralul Keyes în timpul sejurului sãu laAmiralitate ºi apoi executat în primelezile din primãvara lui 1918. Planulconsta în a introduce 3 nave vechiîncãrcate cu beton ºi a le scufunda,voluntar, în canalul Zeebrugge, ºi alte 2între digurile de la Ostende. LaZeebrugge au operat 75 de nave, iar laOstende 65. Miºcãrile lor au fostprevãzute minut cu minut. Un cruciºãtor

ºi 2 feriboturi trebuiau sã acosteze lângãstãvilarul de la Zeebrugge, cruciºãtorulsã distrugã apãrãrile din jur, în timp cede pe feriboturi urmau sã debarcetrupele care aveau ca misiune cucerireastãvilarului. Pentru a împiedica venireade ajutoare în sprijinul duºmanilor,stãvilarul urma sã fie devastat cuajutorul a douã submarine încãrcate cuexplozibil, care acostau lângã acesta.Monitoarele atacau bateriile maiîndepãrtate iar, dupã ce orice miºcare aduºmanului urma sã fie, astfel, anulatã,navele încãrcate cu beton intrau înporturi ºi erau scufundate.

Dupã douã tentative, oprite chiar dela început din cauza schimbãrilor bruºtede timp, pe 11 ºi 13 aprilie, expediþia afost hotãrâtã pentru noaptea de 22. LaZeebrugge, totul s-a petrecut urmândstrict orarul prevãzut. La orele 23.00, 40de vedete au aruncat în apã flotoarelefumigene în faþa intrãrii în port. Peste oorã, la miezul nopþii, cruciºãtorulVINDICTIVE a ajuns lângã stãvilar ºi l-a atacat viguros cu artileria, afundarisit cele douã ancore ale sale, acoborât pasarela pe unde s-au avântatdetaºamentele de abordaj ce aveau casarcinã curãþarea stãvilarului. Din navaDAFFODIL, care a venit din urmã, aucoborât alte trupe. Submarinul C-3 s-a

6 Marea Noastrã

BLOCAREA PORTURILOR BELGIENEBLOCAREA PORTURILOR BELGIENEZEERBRUGGE ªI OSTENDE DE CÃTRE ZEERBRUGGE ªI OSTENDE DE CÃTRE

FORÞELE NAVALE ALIATE, LA SFÂRªITUL FORÞELE NAVALE ALIATE, LA SFÂRªITUL PRIMULUI RÃZBOI MONDIALPRIMULUI RÃZBOI MONDIAL

înghesuit sub viaductul care legastãvilarul de þãrm ºi l-a aruncat în aer,sacrificându-se prin explozie. Distrugã-toarele au torpilat, în port, un torpilorgerman ºi vaporul BRUSSELS, iarechipajele lor au fost salvate de 17vedete. Monitoarele au bombardatbateriile care atacau înverºunat cele 3vechi cruciºãtoare THELIS, INTRE-PIDE ºi IPHIGENIE. THELIS, care aintrat primul în ºenal, ºi-a prins eliceleîntr-o estacadã ºi a eºuat. NavaINTREPIDE a pãtruns, la rândul ei,între diguri ºi s-a scufundat voluntar de-a latul canalului sprijinit de malul devest; IPHIGENIE a urmat-o ºi a închistrecerea, scufundându-se între navaINTREPIDE ºi malul de est. Echipajeleacestor 3 nave au fost, ulterior,îmbarcate pe vedetele care se repliau. Laorele 00.50, ordinul de evacuare a fostexecutat într-un sfert de orã. Aceastãacþiune navalã, cea mai îndrãzneaþã ºicea mai strãlucitoare din tot rãzboiul, ºicare i-a uimit pe toþi marinarii prinprecizia execuþiei,n-a avut ca pierderidecât un distrugãtorºi 2 vedete, 176 demorþi, 462 de rãniþiºi 40 de prizonieri.

La Ostende,operaþia desfãºuratãîn condiþii similare aeºuat în urmaschimbãrii direcþieivântului care, su-flând fumul fumi-genelor spre larg, a

împiedicat trecerea celor 2 naveîncãrcate cu beton, BRILLANT ºiSIRIUS, care au eºuat la o milãdepãrtare spre nord. Manevra a fostreluatã în noaptea de 9 spre 10 mai, iarnava VINDICTIVE, care se acoperisede glorie la Zeebrugge, s-a scufundatvoluntar de-a latul canalului, la orele02.00. Cealaltã navã desemnatã s-a opritîn larg în urma unei avarii la motoare.

Din acest moment, submarinelegermane nu au mai putut ieºi în largdecât cu mare dificultate, când mareeaera foarte ridicatã. Bombardamenteleneîncetate ale monitoarelor ºi aleavioanelor au distrus cele douã porturi,care au fost evacuate de germani la 14 octombrie. La 17 octombrie,suveranii belgieni s-au instalat laOstende.

Cpt. cdor dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO

Directorul Muzeului Marinei Române

7pentru tineret

H. BayerH. Bayer

Fost inginer român, inventator ºipionier al aviaþiei româneºti ºi strãine,Aurel Vlaicu a absolvit ColegiulReformat al Liceului Calvin din Orãºtie,luându-ºi diploma de bacalaureat laSibiu în anul 1902. ªi-a continuatstudiile inginereºti în Ungaria, laUniversitatea din Budapesta, iar apoi înGermania, la Universitatea Ludwig-Maximilians din München.

Dupã obþinerea diplomei de inginerîn anul 1907, ºi-a continuat activitatealucrând ca inginer la uzinele Opel dinRüsselsheim. Un an mai târziu revine pemeleagurile natale, la Binþiþi, undeconstruieºte un planor cu care va efectuacâteva zboruri în anul 1909, iar întoamna aceluiaºi an se mutã laBucureºti, unde va începe ºi construcþiaprimului sãu avion, denumit “Vlaicu I”,la Arsenalul Armatei.

În luna iunie 1910, avionul construitde Aurel Vlaicu va zbura fãrã nici omodificare, lucru puþin obiºnuit pentru

acele vremuri de început ale aviaþieimondiale. Tot în anul 1910, obþine unbrevet de invenþie, cu nr. RO 2258pentru “Maºina de zburat ca un corp înformã de sãgeatã”. Un an mai tîrziu, maiexact în 1911, va construi un al doileaavion, denumit “Vlaicu II”, care în anulurmãtor, în 1912 va câºtiga cinci premiiimportante în Austria, la mitingul aeriande la Aspern. La acest miting, AurelVlaicu a fost cîºtigãtorul unui premiu Iºi al altor patru premii II. Concursuldesfãºurat între 23-30 iunie 1912, areunit 42 de piloþi din 7 þãri. Printreparticipanþi s-au numãrat 17 piloþi dinAustro-Ungaria, 7 din Germania, 12 dinFranþa, unul din Rusia, unul din Belgiaºi bineînþeles unul din România. Printrecei menþionaþi anterior s-a numãrat ºi celmai renumit pilot al acelor ani, pilotulfrancez Roland Gaross.

Cel mai mare ziar vienez al vremiiscria astfel despre pilotul român:“Minunate ºi curajoase zboruri aexecutat românul Aurel Vlaicu, pe un

8 Marea Noastrã

AurAurel el VlaicuVlaicu(1882-1913)(1882-1913)

IIIInnnnvvvveeeennnnttttaaaattttoooorrrr iiiirrrroooommmmâââânnnniiii

aeroplan original, construit chiar dezburãtor, cu douã elici, între care ºadeaviatorul. De câte ori se rãsucea (vira)maºina aceasta în loc, de pãrea cã vinepeste cap, lumea rãsplãtea pe roman cuovaþii furtunoase, aclamându-l cuentuziasm de neînchipuit.”

În anul 1913, mai exact la data de 13septembrie, în timpul unei încercãri de atraversa Carpaþii, Aurel Vlaicu s-aprãbuºit cu avionul sãu “Vlaicu II” înapropiere de Câmpina, la Bãneºti. Înacest tragic accident aviatic ºi-a pierdutviaþa pilotul român, motivul constituindun atac de cord.

Un an mai tîrziu, doi prieteni aipilotului român, domnii Magnami ºi

Siliºteanu, reuºesc sã finalizeze cel de-altreilea avion al lui Vlaicu, denumit“Vlaicu III”, pilotat în probe de pilotulPetre Macavei, care va efectua câtevazboruri. Autoritãþile vremii au interziscontinuarea încercãrilor cu acest altreilea avion, iar în anul 1916, în timpulocupaþiei germane, avionul esteexpediat la Berlin, unde a fost vãzutpentru ultima datã în anul 1940.

În memoria pilotului ºi constructo-rului român de avioane, Aurel Vlaicu,comuna natalã Binþinþi, de lângã Orãºtieîi poartã numele.

ing. Ana-Maria Endeº

9pentru tineret

Nebulozitatea

Apariþia norilor se datoreazãcantitãþii de vapori de apã ce se gãseºteîn atmosferã la diferite înãlþimi.Noþiunea de nebulozitate este datã degradul de acoperire a bolþii cereºti cunori, indiferent de înãlþimea la care ei seaflã. La fel cum apa în atmosferã se aflãîn cele trei stãri de agregare: solidã,lichidã ºi gazoasã, tot aºa se va întâlni ºiîn compoziþia norilor. Când condiþiiledevin prielnice pentru apariþiapicãturilor fine de apã ºi a cristalelor degheaþã într-un ansamblu aflat însuspensie la o înãlþime oarecaredeasupra Pãmântului, se poate spune cãs-a format un nor. Aerul cald ridicân-du-se, antreneazã ºi vaporii de apã carese gãsesc în cea mai mare parte lasuprafaþa mãrilor ºi oceanelor. Înstraturile superioare, unde gãsesctemperaturi scãzute, se vor condensa sauchiar vor sublima, trecând direct în staresolidã. ªi în cazul norilor, ca ºi al ceþii,apa se gãseºte în stare lichidã sau solidã,în funcþie de temperatura aerului: latemperaturi pozitive se aflã sub formãde picãturi; la temperaturi între 0 ºi -30grade Celsius poate fi sub formã depicãturi, dar ºi sub formã de cristale degheaþã, iar la temperaturi între -30 ºi -50grade Celsius, numai sub stare solidã,adicã de cristale de gheaþã

Precipitaþiile atmosferice

Precipitaþiile atmosferice suntprodusele condensãrii ºi sublimãrii

vaporilor de apã existenþi în atmosferãce cad pe suprafaþa terestrã.

Mecanismul formãrii precipitaþiilor

Dacã într-un nor sunt picãturi de apãsuprarãcitã, vapori de apã ºi particule degheaþã, picãturile de apã ºi vaporii autendinþa de a condensa imediat peparticulele de gheaþã. Crescând, ele începsã aibã o miºcare descendentã în masanoroasã, întâlnind în cale alþi vapori deapã ºi picãturi pe care-i capteazã. Încãderea lor, datoritã temperaturii pozitive,particulele de gheaþã se topesc totuºi, iaratunci când ajung la dimensiuneanecesarã învingerii curenþilor ascendenþidin interiorul norului ºi la cantitateasuficientã pentru a nu se evapora completîn stratul de aer mai puþin umed de subnor, vor cãdea pe pãmânt sub formã deprecipitaþii lichide. Pentru a se întâmplaacest lucru, picãtura trebuie sã aibã încãderea ei spre sol un diametru de celpuþin 0,02-0,05 mm. Dacã norul esteformat numai din particule de gheaþã ºiapã sau numai de gheaþã, atuncidiametrul picãturilor poate fi mult maimare, dând o cantitate mai bogatã deprecipitaþii. Cauza o constituie faptul cã,cristalele de gheaþã au o suprafaþã maimare ºi pot, în consecinþã, sã capteze unnumãr superior de picãturi de apã sau pesuprafaþa lor poate sublima o cantitatemai mare de vapori de apã. Dacãtemperatura stratului de aer de sub noreste ºi ea coborâtã (în anotimpul rece),atunci precipitaþiile cad sub formã defulgi de zãpadã, nemaiputându-se topi.

10 Marea Noastrã

SSãã nnee ccuunnooaaººee ttmm pp llaanneettaa

11pentru tineret

Diferite tipuri de precipitaþii:

Virga - vara, când temperaturaaerului este ridicatã, iar picãturile încãdere au dimensiuni mai reduse, elevor cãdea numai pânã la o anumitãînãlþime, apoi, evaporându-se, nu vormai ajunge la suprafaþa pãmântului.Acest fel de precipitaþii care suntvizibile sub forma unor fâºii sau benzila înãlþime se numesc virgã.

Ploaia - este o precipitaþie lichidã cudiametrul picãturilor între 2-5 mm.Picãturile cu diametrul de 3 mm cad cuo vitezã de aproximativ 8 m/s. Noriicare în mod frecvent genereazã ploaiasunt cei de tip, ºi. Uneori, ploile caresunt formate din picãturi mari ºi raresunt produse de norii ºi. Vara, înspecial, se poate remarca o mareintensitate a ploii, adicã o mare cantitatede apã rezultatã în urma cãderiiprecipitaþiilor într-un timp relativ scurt.Asemenea ploi sunt cunoscute ºi subnumele de averse. Ele încep ºi seterminã brusc, având picãturile de apãmai mari ca cele ale unei ploi obiºnuiteºi fiind deseori însoþite de descãrcãrielectrice.

Burniþa - este forma de precipitaþiece conþine picãturi cu un diametru maimic ca al ploii, sub 0,05 mm, încât dauimpresia cã plutesc în aer, aºa de lentãeste cãderea lor. Burniþa ia naºteredintr-o pãturã joasã ºi continuã de nori .

Ninsoarea - la o privire mai atentã afulgilor de zãpadã, se poate lesneobserva cã aceºtia sunt în fond niºtecristale ramificate, uneori în formã desteluþe hexagonale, ace, bastonaºe saudiscuri mici. Ninsoarea se formeazã dinaceiaºi nori ca ºi ploaia. Mãrimeafulgilor de zãpadã ajung uneori pânã la10-12 cm în diametru, atunci când în

cãderea lor fulgii mai mici se unescîntre ei. Dacã solul are o temperaturãmai scãzutã de 0 grade Celsius, pentru anu permite fulgilor de zãpadã sã setopeascã, ei se aºtern sub formã de strat.

Lapoviþa - este o precipitaþie formatãdintr-un amestec de picãturi de apã ºifulgi de zãpadã, ce cad concomitentcând temperatura aerului este în jur de 0grade Celsius. Se formeazã din nori , decele mai multe ori la începutul ºi lasfârºitul iernii.

Grindina - precipitaþie solidã,formatã din globule sau din bucãþi degheþã, cu un diametru de 5-50 mm,deseori ºi cu dimensiuni mai mari.Elementele de gheaþã sunt constituiteaproape în întregime din gheaþãtransparentã sau uneori alternând custraturi de gheaþã opacã. Grindina estegeneratã numai de nori ºi de cele maimulte ori însoþeºte fenomenele orajoase(tunete ºi fulgere) din anotimpul devarã. Porþiunea “bãtutã” de grindinãpoate mãsura în lungime câþiva zeci dekm, uneori sute de km, iar în lãþime, dela câteva zeci de metri la 10-15 km.Bobul de grindinã se formeazã în cadrulnorului Cumulonimbus, când particulade gheaþã este prinsã de curenþiiascendenþi existenþi în nor. Pe suprafaþaparticulei se depun alte cristale care-imãresc diametrul ºi, bineînþeles,greutatea, cãpãtând o miºcaredescendentã. Atunci când reuºeºte sãînvingã forþa curentului ascensional,coboarã spre pãmânt sub formã degrindinã. Viteza de cãdere a particulelorcreºte direct proporþional cu greutatealor. De exemplu, la un diametru de 12mm, viteza de cãdere este 25 m/s.

Dana Elena Chivu

Începem din acest numãr un serialdedicat legãturilor dintre activitãþilenavale ºi credinþã, dintre marinari ºibisericã. Evident, fiind vorba de LigaNavalã Românã, focalizarea va fi fãcutãpe religia creºtin-ortodoxã, religie pecare o îmbrãþiºeazã majoritateacovârºitoare a poporului român.

Ideea a plecat de la dorinþã acelorcititori care nu au participat la pelerinajeleorganizate de Filiala Bucureºti a L.N.R.

Observând însã cã legãturile dintrestat-mare-bisericã sunt o permanenþã aistoriei noastre, cã existã multe fapte,

evenimente, obiceiuri care trebuiemenþionate pentru a fi cunoscute de ceitineri care iubesc marina, am ajuns laformula unui serial.

Pentru început am încredinþatmaterializarea acestei idei D-luiComandor (ret) Emilian Munteanu,participant la multe pelerinaje lamânãstiri precum ºi la simpozionul„Armata ºi religia” organizat de Revistade Istorie Militarã în anul 2000.

Laurenþiu Macarie

12 Marea Noastrã

Motto:„Armata a învãþat pe oºteanul român sã-ºi apere tãrâmurile

stãmoºeºti de cotropitorii strãini, Biserica a învãþat pe toþi fii neamuluiacestuia sã-ºi apere sufletul ºi credinþa strãmoºilor, sã se fereascã decotropitorii sufleteºti, de ispite ºi de relele altor neamuri.”

Prea Fericitul Teoctist

MARINÃ ªI RELIGIE

Valeriu StoicaValeriu Stoica

13pentru tineret

***

Din foarte multe motive, subiectulpropus de redacþia revistei este bine venitîn momentul de faþã al istoriei noastre.

În toate epocile, perioadele de tranziþieau fost tulburi, confuze pe planul ideilor,abdominale în planul faptelor, beneficepentru foarte puþini ºi dezastruase pentrucei mulþi. La noi, se încearcã foarteenergic ºtergerea istoriei în general,anihilarea marilor personalitãþi româneºtiîn special, condamnarea religiei în generalºi a ortodoxiei, în special. Se promoveazãanularea obiceiurilor strãbune, subpretextul cã întregul nostru patrimoniuspiritual ºi material este de cea maiproastã calitate, înapoiat, retrograd,primitiv, tribal etc. De la reintroducereaateismului ofensiv pâna la condamnareaºi schimbarea modului tradiþional dealimentaþie, nimic nu rãmâne neatacat.Dupã expresia Prof .Dr. Ing. SenatorLeonãchescu, avem de-a face cu unrãzboi „holotropic”.

Ofensiva vine din direcþia ideilor deglobalizare-mondializare pentru a cãrorimpunere statele ºi deosebirile naþionalesunt o piedicã de netrecut, iar susþinereaagenþilor de disoluþie este fãcutã deoportuniºti insuficient de culþi, gata sãtrâmbiþeze rãcnind pe nemestecate oriceidee venitã „din afarã”. Asemeneaîncercãri s-au mai fãcut ºi au fost sortiteeºecului... cum ziceau bãtrânii noºtri„natura dacã o goneºti cu furca, ea tot seîntoarce”.

Avem satisfacþia sã semnalãm cã afost reintrodus serviciul religios în armatã

ºi implicit în marinã; evident existã unelestângãcii, unele exagerãri, cã existã la uniilipsã de adeziune sau unii iau în derâderefenomenul religios. Ne bucurãm cã dupã50 de ani de tãcere ºi pãrãsire, lamormântul dragului nostru înaintaº JeanBart, s-au þinut slujbe de pomenire ºi i s-aaprins câte o lumânare de cãtre cei care îlpreþuiesc ºi îl doresc nemuritor.

Avem mândria de a susþine cãMarina nu a fost niciodatã inertã în faþavicisitudinilor istoriei poporului nostruºi avem curajul de a afirma cã LigaNavalã Românã va fi o armã redutabilãde apãrare a intereselor navale aleRomâniei, atât pe plan material, cât maiales pe plan spiritual.

Dacã ne referim numai la celeaproape douã milenii de creºtinismromânesc, vom vedea cã sunt de evocatmii de domnitori, boieri, militari,târgoveþi, ierarhi, cãlugãri ºi monahicare au sprijinit, uneori cu preþul vieþii,perpetuarea unei culturi care a fostleagãnul Europei. La fel de imens este ºipatrimoniul spiritual creat de cãlugãrii ºiierarhii primelor secole creºtine ºicontinuat pânã la teologii de reputaþiemondialã trãitori azi.

Icoane fãcãtoare de minuni, pelerinajecelebre, teorii filozofice, domnitori ºicãlugãri, mânãstiri ºi biserici, ceremoniireligioase marinãreºti, morminte alemarinarilor...iatã monumentele ºi fapteledespre care vom vorbi în episoadeleurmãtoare.

Comandor (retragere) Emilian I. Munteanu

Stãm în radã. Avem deja douã lunide aºteptare. Nu mai avem apã decâtfoarte puþinã. Porþie 1 litru pe zi. Nuavem aer condiþionat ºi cãldura egroaznicã. Dormim afarã pe punte.Noaptea e frig, iar dimineaþa totul esteud, ca ºi cum ar fi plouat, de la condens.

Am primit aprobarea sã intrãm ladescãrcare, avem orez la vrac. Adicã30.000 tone orez vãrsat la magazie. Vorsã descarce cu bigile noastre, asta e ok,dar când încep sã descarce înlemnim.Au pus o plasã, pe plasã o muºama ºi

încarcã cu mâinile! Descãrcarea a durato lunã jumãtate.

Ieºim în oraº a doua zi de dimineaþã.Ne oprim blocaþi! Toatã strada este plinãcomplet cu oameni întinºi pe jos. Primaimpresie este a unui oraº cu oamenimorþi. Nu sunt morþi, dorm, cu gãinile,câinii, vacile... toate trecând printre eisau peste ei.

Cãlcãm ºi noi cu grijã... ºi neminunãm, sunt multe case care au aercondiþionat. Cred cã obi-ceiul e maiputernic decât confortul.

În rest ne-am simþitbine, au restaurante ºihoteluri numai pentrustrãini cu toate condiþiileºi mâncare foarte bunã. ªila preþuri foarte mici,drept pentru care ne-ammutat acolo pânã auterminat descãrcarea.

Am terminat descãr-carea!

Timp de o orã am fostbucuroºi, pentru cã amaflat cã mergem în altoraº indian, sã încãrcãm.

Laurenþiu ManuelMacarie

14 Marea Noastrª

AAAAvvvveeeennnnttttuuuurrrr iiii ppppeeee mmmmaaaarrrreeee

VADODARA - INDIA

Dana ChivuDana Chivu

A rãmâne în derivã pe furtunã - rideout of storm

Derivã = abatere nedoritã a navei dela drum sub influenþa unor factori cumsunt: vântul, valul, curentul.

Nava are pescaj prea mare - shipdraws too much water

Pescaj = distanþã verticalã între liniade plutire ºi chilã; adâncimea cu care sescufundã nava în apã.

Chilã = constituie partea cea mai dejos a unei nave.

Linia de plutire = linia pe care o faceapa cu bordul navei.

Ridicãm ancora? – shall we weighthe anchor?

Ancorã = dispozitiv pentruimobilizarea navei, legatã cu un lanþ deancorã, (un ºir de zale prins cu un capãtla bord, iar cu celãlalt capãt de ancorã.)

MIC DICÞIONAR MARINÃRESCMIC DICÞIONAR MARINÃRESC

15pentru tineret

Gabriela CulicGabriela Culic

Ascultã marea cu glasul valurilor spartede stânci crispate-n spume cenuºiinu te-ntrista de plãsmuiri deºartecare plutesc pe nouri aurii...

Ascultã marea ºi urmeazã-i pasulde ape verzi pierdute-n ochii meicântã-i de dor, împodobeºte glasulcu simfonii pierdute pe alei....

Ana Sofian

ASCULTÃ MAREA

Ascultã marea ºi nu-ntreba strãineîn câte steiuri valurile cântãºi câte alge cu suflete pãgâneîn trupul ei alene se împlântã...

George GeorgescuGeorge Georgescu

Ana-Maria VasilescuAna-Maria Vasilescu

18 Marea Noastrã

Apa este un factor important înechilibrele ecologice, iar poluareaacesteia este o problemã de actualitate.Poluarea apei reprezintã “alterareacaracteristicilor fizice, chimice ºibiologice ale apei, produsã direct sauindirect de activitãþile umane ºi careface ca apele sã devinã impropriiutilizãrii normale în scopurile în careaceastã utilizare era posibilã înaintede a interveni alterarea.”

Nivelul poluãrii apelor a crescutfoarte mult în ultimele decenii, înanumite zone de pe glob în care populaþiaºi industria s-au dezvoltat rapid, fãrã a selua mãsuri pentru protecþia calitãþiiapelor. Efectul a devenit evident tocmaiîn acele regiuni întrucât, dezvoltareaeconomicã a produs ºi creºterea intensã acerinþelor de apa curatã.

Timp îndelungat s-a crezut cã apaeste o sursã inepuizabilã, putând fifolositã oricând ºi oricum. Din pãcateacest element esenþial vieþii a ajuns sãfie o sursã periclitatã din punct devedere cantitativ cât ºi calitativ.

Poluarea lacurilor, iazurilor ºi afluviilor se observã prin apariþiastufului, creºterea algelor la suprafaþã,mirosul greu ºi creºterea depunerilor denãmol. O datã cu alterarea calitãþii apei

de suprafaþã va scãdea ºi calitatea apeisubterane.

În condiþii naturale procesul deîmbogãþire a apelor cu substanþeorganice se face extrem de lent ºicorespunde cu evoluþia normalã aecosistemului.

În funcþie de gradul de poluare,apele pot fi grupte în: polisaprobe(puternic poluate), oligosaprobe(considerate curate) ºi mezosaprobe(impurificate puternic pânã la moderat).

Amploarea distrugerilor este uºor demãsurat. În primul rând sãnãtateanoastrã ºi a copiilor nostrii va fi puternicafectatã prin apariþia frecvenþei unorafecþiuni cum ar fi: colibacitoza,hepatita viralã, dezinteria sau holera.Degradarea vieþii acvatice este o altãconsecinþã gravã deoarece peºtele este osursã preþioasã de hranã; turismul ºiactivitãþile economice vor fi ºi eleafectate serios.

Opinia publicã trebuie sã seconvingã de gravitatea situaþiei având învedere cã poluarea de azi este doarînceputul, iar ritmul galopant al creºteriiindustriale afecteazã în mod directsãnãtatea naturii.

Oana Duþã

Efectele poluãrii apelorEfectele poluãrii apelor

Elena DãscãlescuElena Dãscãlescu

20 Marea Noastrã

“De la venirea mea în lume am fostlãsat pe seama unor fiinþe – nevãzute -care m-au învãþat sã cânt, iar mai apoi,foarte de timpuriu sã zgârii pe o tãbliþãde gresie ºi sã mãzgãlesc pe pereþi ceeace îmi trecea prin minte.

Asta a fost cîndva.Cu aceste deprinderi care încã nu au

devenit necesitãþi, îndemnat deînvãþãtoarea mea care mi-a dãruit o cutie

de crete colorate, pe care am început sãle întrebuinþez, am început a creºte maimare…împrietenindu-mã totodatã cufoarte mulþi “ Dumnezei” cu chip ºitrãsãturi de oameni precum: Bach,Fidias, Michelangelo, Dante, Titzian ºiîncã foarte mulþi.

Glorie eternã, tuturora, ºi celor careîncã vor mai veni. Sã nu ne uite.”

AArrtt ii ºº tt ii ccoonnssaaccrraaþþ iiMaestrul Ion MurariuMaestrul Ion Murariu

ConfesiuniConfesiuni

Ion MurariuIon Murariu

Ion MurariuIon Murariu

Dimitrie ªtiubeiDimitrie ªtiubei

Creaþiile Alexandrei Radu, staucertamente, sub semnul mirific alsugestiei, al simbolului. Tânãraplasticianã foloseºte cu excelenþãmaniera metaforei plastice, înglobând-oºi folosind-o în compoziþiile sale.

Scara, un simbol, se pare, predilect alpictoriþei, dobândeºte valori bivalente,treptele inducând atât conceptul de

ascendent, cât ºi cel descendent,opþiunea nefiind afirmatã, lãsându-seprivitorului iniþiativa opþionalã.

Un alt simbol major, cel al porþii,portalului, ca însemn al intrãrii sauieºirii dintr-un univers paralel, încãrcatde profunde semnificaþii, oferã o notã decelestitate, de maximã transcedentalitatelucrãrilor tinerei plasticiene.

Radiazã din lucrãrile plastici-enei o bine pozatã notã de monu-mentalitate, cu bune rezolvãriperspectivale, care, alãturi de ar-monicele game coloristice,contribuie la savoarea, la pleni-tudinea compoziþiilor propuse.

O pensulaþie plinã de dinamismºi vitalitate, în concor-danþã cusubiectul abordat, subtilul joc deumbrã-luminã, cu o linie flexibilã,laminatã, dar perfect încadratã îneºafordul compoziþiilor, ne îndrep-tãþesc sã afirmãm cã AlexandraRadu a pãºit cu dreptul în carierasa artisticã, fiind deja, mai multdecât o promisiune a plasticiiromâneºti contemporane.

Dragoº Ciobanu

24 Marea Noastrã

UUcceennii ccuull tt rreebbuuiiee ssãã-- ºº ii ddeeppã㺺eeaassccãã mmaaeess ttrruull - Natalia Alexandra Radu -- Natalia Alexandra Radu -

APEL LA SIMBOLURI

Natalia RaduNatalia Radu

25pentru tineret Natalia RaduNatalia Radu

26 Marea Noastrã

Absolvent al Institutului de Marinã„Mircea cel Bãtrân”- FacultateaNavigaþie, al Academiei Navale„Mircea cel Bãtrân”- FacultateaComandã, Stat major ºi TehnicãMilitarã ; al Universitãþii „ Ovidius” –Facultatea de Istorie ºi ªtinþeAdministrative; precum ºi aUniversitãþii Naþionale de Apãrare„Carol I”- Facultatea de Comandã ºiStat Major / ªtinþe Militare ºi Informaþii.

Lucrãri publicate:- Operaþiunile aero-navale în anii

celui de-al doilea rãzboi mondial.- Epoca marilor veliere. Bãtãlia

navalã de la Trafalgar.- Epoca portavioanelor. De la Pearl

Harbor la Midwai.

- Premisele geopolitice aledeclanºãrii celui de-al doilea rãzboimondial.

- File de istorie medievalãdobrogeanã (coautor).

- Acþiuni navale din MareaMediteranã în timpul primei conflagraþiimondiale.

- Epoca submarinelor. Bãtãliaconvoaielor din Atlanticul de Nord.

- Scurtã istorie a economieiRomâneºti.

- Epoca marilor cuirasate. Bãtãlianavalã din Marea Jutlandei.

- Flotele de rãzboi ale marilor puteriîn perioada interbelicã.

Cdor. Dan Popescu

Scriitori MilitariScriitori MilitariGlodarenco Olimpiu ManuelGlodarenco Olimpiu Manuel

Leonid AfremovLeonid Afremov

Laurenþiu MacarieLaurenþiu Macarie

28 Marea Noastrã

VODEVILVODEVIL

Îþi scriu pe marginea ferestrei...Îþi scriu pe marginea ferestrei...am închis-o de toamna trecutã... de frig.am închis-o de toamna trecutã... de frig.

Nu te deranja sã citeºti...Nu te deranja sã citeºti...este numai un vodevil.este numai un vodevil.

dansam încolþind odatã cu piatradansam încolþind odatã cu piatrape marginea râpeipe marginea râpei

buzunarele rupte buzunarele rupte fluturau semn de pacefluturau semn de paceîntre atâtea palate cu turnuriîntre atâtea palate cu turnurimai înalte, mai strâmbe...mai înalte, mai strâmbe...

eram deodatã într-un vodevileram deodatã într-un vodevilpe care-l scria un bãtrân...pe care-l scria un bãtrân...

te adoram în poiana te adoram în poiana cu oameni trãdaþi,cu oameni trãdaþi,pe care îi vegheampe care îi vegheampierzându-mi memoriapierzându-mi memoria

era trei noapteaera trei noapteaºi douã grade celsiusºi douã grade celsiusîn tot atâtea ºoapte hai-huiîn tot atâtea ºoapte hai-hui

cu cãmaºa-nfloratãcu cãmaºa-nfloratãþi-am învelit umerii,þi-am învelit umerii,te fereai de aburiite fereai de aburiidin jurul braþelor mele...din jurul braþelor mele...

am preferat sã tacam preferat sã tacpriveam în jur priveam în jur sperând sã-þi fie mai binesperând sã-þi fie mai bineîmi îngheþase mâna pe sânii tãi...îmi îngheþase mâna pe sânii tãi...

pânã la urmã am dat foc la poianãpânã la urmã am dat foc la poianã

m-ai implorat...m-ai implorat...ºi-am râs... am râs mult...ºi-am râs... am râs mult...ºtiam cã vom merge amândoiºtiam cã vom merge amândoitot acolotot acolo

bãtrânul scria vodevilul,bãtrânul scria vodevilul,iar eu trebuia sã semnez la finaliar eu trebuia sã semnez la finaldata o adãuga el...data o adãuga el...

cei curioºicei curioºivor citi aceste versurivor citi aceste versuripe o singurã crucepe o singurã cruce

în rest...în rest...numai aripi...numai aripi...sã nu se ºtie totul...sã nu se ºtie totul...

aºa a hotãrât bãtrânul aºa a hotãrât bãtrânul trântind fereastratrântind fereastraîntr-o iarnã oarecareîntr-o iarnã oarecarefãrã zãpadã....fãrã zãpadã....la ora ºase dimineaþãla ora ºase dimineaþãlãsând finalul pe altã datã...lãsând finalul pe altã datã...

...Sper sã-l gãseºti undeva,...Sper sã-l gãseºti undeva,dacã nu-i între geam ºi pervazdacã nu-i între geam ºi pervaz

e undeva în stradã... vezi ºi tu...e undeva în stradã... vezi ºi tu...De l-a luat vântu’ nu-l cãuta.De l-a luat vântu’ nu-l cãuta.

Aminteºte-þi cã este numai un vodevil.Aminteºte-þi cã este numai un vodevil.

Cristian BalintCristian Balint

Un portavion muzeuInteprind, legendarul portavion

american a fost scos din efectivul floteimilitare acum un sfert de veac.Amplasat pentru eternitate la þãrmulManhattan-ului, a devenit în timp unmuzeu în aer liber. În cel de-al doilearãzboi mondial Inteprid a suportat cinciatacuri-kamikaze, ce au luat viaþa a 270membrii ai echipajului. Dar uriaºa navãde 27.000 de tone a rezistat. Este plasatnu departe de docuri, unde ancoreazã deregulã transantlanticul Queen Mary. Iarla 11 septembrie 2001, pentru siguranþã,aici a fost instalat statul-major operativce coordona acþiunile antiteroriste aleautoritãþilor. De subliniat cã, în 1981,vasul a fost cumpãrat de un om deafaceri din domeniul bunurilor imo-biliare, Zachar Fisher, care ºi-a dorit

sã-l transforme în muzeu – vizitat înprezent, anual, de circa 700.000 deturiºti, ca atracþie a metropolei.

Recent, portavionul a trebuit sã fiesupus unor reparaþii capitale, costând 60de milioane de dolari. Pentru aceastatrebuia scos din statul New Jersey, undear fi rãmas vreme de 2 ani. Dar, dupãreflux, a fost imposibil cu puterniceleremorchere de 6.000 de cai putere sãtragã portavionul. L-au miºcat câþivametri, dupã care a rãmas înþepenit. Iaroperaþia e foarte grea, întrucât nava numai are propriile motoare.

Mare a fost dezamãgirea veteranilorcare, cândva, au servit pe acest vas ºicare au trebuit sã parcurgã cei 8kilometri distanþã pânã la ºantierul navaldin statul New Jersey!

ing. Ilarion Barbu

Mircea IonelMircea Ionel

30 Marea Noastrã

Clasici ai picturiinavale internaþionale

Pictorul german DavidFriedrich este considerat afi unul dintre cei maitalentaþi pictori ai curen-tului romantic care dominaEuropa în secolul al XIX-lea. A fost influenþatputernic de credinþa lute-ranã la care aderase tatãlsau, ceea ce îl situeazã înopoziþie faþã de BisericaCatolicã. Caspar DavidFriedrich a studiat picturala prestigioasa Academiedin Copenhaga.

Natura, este prezentatãca o formã de viaþãgrandioasã, cu copaci vechide secole, înalþi ºi solizi, custânci înalte sau valuriînvolburate. Din când încând, personajul se aflã înapropierea unor ruine deabaþie sau mânãstire.

Picturile lui Friedrich sereferã la o legãturãsimbolicã între religie ºinaturã. Este vorba decontopirea cu mediul dinjur. Omul devine astfel omicã parte din enormulangrenaj al naturii.

Ana-Maria Vasilescu

David FriedrichDavid Friedrich

Cele patru decenii, atât cât acutreierat întinsul mãrilor ºi oceanelorMircea Novac, au pus o pecete deneºters asupra creaþiei sale, aceea aiubirii neþãrmuite pentru mare ºioamenii sãi.

Ca o dovadã a afirmaþiei de mai susstã ºi recentul volum al autorului,intitulat “Blestemul mãrilor”, având casubtitlu “Povestiri adevãrate”. Poatesubtitlul ar suna mai bine în forma“Povestiri adevãrate despre oameniadevãraþi, scrise de un om adevãrat”, darsã respectãm opþiunea scriitorului ºimodestia sa.

Cele 25 de proze din structuravolumului reprezintã un veritabil tur deforþã pentru Mircea Novac, care îmbinãarmonios registrele narative ce merg dela tragism, situaþii de crizã, chiarpierderi de vieþi omeneºti, la momenteoptimiste, jubilative, unele frizând chiaranecdoticul.

Experienþa de jurnalism ºi memo-rialist a autorului îºi spune cuvântul ºi înacest volum, unde sunt citate cu preciziezeci de nave, nume ale membrilorechipajelor, denumiri de porturi, de rutemaritime, etc.

Pe lângã portretele pertinente alecelor cu care a fost îmbarcat de-a lungultimpului, Mircea Novac realizeazã ºi unremarcabil portret colectiv al echipa-jului, care, indiferent de tipul de navã pecare-l deserveºte, trawler, mineralier,trascontainer, petrolier, în momentele decrizã, furtuni, avarii tehnice, recepþio-narea de S.O.S.-uri, acþioneazã ca omare familie, la unison, de la comandantpânã la cel mai tânãr matroz.

Notabil este ºi faptul cã ºi înrealitate, ca ºi în povestirile lui MirceaNovac, marinarii, în pofida existenþelordure, în momentele de calm, de relaxare,redevin copii, îºi tachineazã camarazii,pun la cale farse, au o dispoziþie ludicãplinã de umor.

Scrisul vibrant, cãldura cu care seapropie de personajele sale, stiluldinamic, aerat, fãrã inutile lungimi,recomandã “Blestemul mãrilor”,purtând semnãtura Mircea Novac, drepto lecturã incitantã, o pledoarie pentrusolidaritatea umanã, profund carac-teristicã breslei marinãreºti.

Dragoº Ciobanu

Memoria unei mari iubiriMemoria unei mari iubiri

32 Marea Noastrã

1. domnul amiral în retragereAnghelescu Dumitru Gheorghe;

2. domnul viceamiral în retragereªtefan Constantin Ilie;

3. domnul contraamiral inginer înretragere Plãviciosu Alexandru Ion-Alexandru;

4. domnul contraamiral de flotilã înretragere Balica Dumitru Petre;

5. domnul contraamiral de flotilãinginer în retragere Chiril DumitruIoan;

6. domnul contraamiral de flotilã înretragere Cioromele Vasile Petre;

7. domnul contraamiral de flotilãing. în retragere Cristescu NicolaeCorneliu;

8. domnul contraamiral de flotilã înretragere Petre Ion George;

9. domnul contraamiral de flotilã înretragere Petre Ion Zamfir;

10. domnul comandor în retragereChira Ion Crãciun-ªtefan;

11. domnul comandor în retragereDaisa Ion Ernest;

12. domnul contraamiral de flotilã înretragere Dragu Ilie Marcel.

FELICITÃM MEMBRII L.N.R. care aufost decoraþi, de cãtre Preºedintele României,cu - Ordinul „Virtutea Militarã” în grad deCavaler, cu însemn pentru militari:

Nicolae IorgaNicolae Iorga

33pentru tineret

MARE. Prefer singurãtatea nebunieimele împletitã-n nudul naturii, decât sãsufãr de normalitatea plictisitoare azilelor în mijlocul mulþimii mascate.Decid sã ies din colivie...decid sã mãstrecor în mijlocul paradisului pierdut,sã ascult îngerii ºi demonii totodatã.Cobor fãrã grabã treptele casei, îmiîngrop tãlpile-n nisipul rece ºi-mi desfacpãrul ce-l prinsesem dezordonat într-uncoc cu o agrafã luatã la întâmplare... ºi-llas pe umeri sã curgã-n bãtaia vântului.Îmi fac loc printre stâncile ce mã despartde mare, stânci de care se lovesc cu

putere valurile albastre – verzui,furioase, ce se transformã-n spumã deºampanie. Sunt picãturile ce vin înrafale ºi-mi las trupul sãrutat de fiecarestrop...Mã simt un naufragiat visãtor cese bucurã de fiecare moment în inimanaturii, dar se teme de ceea ce ar puteaveni dupã o prea lungã despãrþire dereal. Viaþa-i un paradis în care mulþirãtãcim în cãutarea unui Ceva fãcându-ne nefericiþi... dar acest Ceva nu estedecât sufletul nostru ce cautãinconºtient.

Camelia Olteanu

FFFFIIIILLLLÃÃÃÃ DDDDEEEE JJJJUUUURRRRNNNNAAAALLLL

Ion MurariuIon Murariu

34 Marea Noastrã

ZAMOLXEZAMOLXE

Când herghelii de cai întunecaþiCând herghelii de cai întunecaþiGonesc pe bolta surã cu dorul de furtunãGonesc pe bolta surã cu dorul de furtunã

Rãnit de uitare cu ochii-neguraþiRãnit de uitare cu ochii-neguraþiZamolxe apare din lut ºi din lunãZamolxe apare din lut ºi din lunã

Scânteie de gheaþã, de viaþã sau fum?Scânteie de gheaþã, de viaþã sau fum?Un suflet ce toamna din nouri ºi vântUn suflet ce toamna din nouri ºi vânt

Se naºte din stâncã, din stepe, din valuriSe naºte din stâncã, din stepe, din valuriAdâncul alinã un dor de cuvântAdâncul alinã un dor de cuvânt

De veacuri pierdute, de cer, de pãmântDe veacuri pierdute, de cer, de pãmântªi glasul þi-e fluier de vânt ºi de maluriªi glasul þi-e fluier de vânt ºi de maluri

Þi-e sângele apã ºi trupul pãmântÞi-e sângele apã ºi trupul pãmântDurerea þi-e doinã ºi oasele piatrãDurerea þi-e doinã ºi oasele piatrã

ªi craniul i-e sfinx de bazalt, orb ºi mutªi craniul i-e sfinx de bazalt, orb ºi mutªi sufletu-þi arde în oameni ºi-n vatrã ªi sufletu-þi arde în oameni ºi-n vatrã

Cu hainele ude lipite de trupCu hainele ude lipite de trupPãtrund sã mã poatã pãtrundePãtrund sã mã poatã pãtrunde

În clipa în care de mine mã rupÎn clipa în care de mine mã rupÎn taina ce-o porþi stinsã-n lut ºi-n cuvântÎn taina ce-o porþi stinsã-n lut ºi-n cuvânt

De-atunci unde-i cer ºi pãmânt nu sunt singurDe-atunci unde-i cer ºi pãmânt nu sunt singurCând tremurã zborul în care rãsarCând tremurã zborul în care rãsar

Nu-s stingher ºi teama mã-ncearcã mai rarNu-s stingher ºi teama mã-ncearcã mai rarCând vine-n pumnale de gheaþã ºi jarCând vine-n pumnale de gheaþã ºi jar

Cãzutã sub bici în durerile veriiCãzutã sub bici în durerile veriiO zi copleºitã cu fructul amarO zi copleºitã cu fructul amar

Mã-nchid în petala tãceriiMã-nchid în petala tãcerii

Valeriu StoicaValeriu Stoica

35pentru tineret

RECUNOSC

mã sperie pustiulduminicilor scoase dinraftºi-mi pierd rãbdareacând dincolotãcerea are veºnic aceeaºiculoare.

Din nopþile de sticlãindiferent cum aº semnaîn condica zileinenorocul zâmbeºtelustruindu-ºi scheletul.

PANTA REI

Între coastele morþiistãm cu toþii la rândpeþitori de poftitecoapse caldeºi-n gândviaþa e ca o nimfãrãtãcind pe pãmânt.

Între coastele noastrenu se schimbã nimicnãpârleºte ca ieristricãciunea dresatãbine hrãnitãchibzuit fluturatã.

Între orice departeºi minenu-i timpsângele naºteriisã ºtie sã urcetotul e în afarãse rãstoarnãse duce…

Daniela Micu

Laurenþiu MacarieLaurenþiu Macarie

36 Marea Noastrã

CONDORII

Se-nbarcã-n cocoare solievrãjile mãrii sã-nvie.Mai doare în dâra de spumãþãrmul ce-n dor se rezumã.

Drumeþii sparg tabii de creste,rãzbat din vendete funeste.Vâltoarea înalþã, scufundã,pânzele-n valmã rotundã.

Condorii se-ntrec sã aratecum se înºealã o moarte,din vise, pãtrunse în hartãpe mal rãvaºe sã-npartã.

În capãt de rost sãvârºit,stã largul, pe þãrm arcuitcu ºoapte-n sãrut-filigramacelaºi refren, curtezan.

Ecou din patru vânturipretinsul suficient„Cogito, ergo sum!”,în snop frivol dau buznanerdonicii, pe rând...Mã-ncumet iar la drum.

Mã-ngãdui rugã-n ºansãperenului destin,sã mã petrec tainneplângerii, luminii,ºi ceasului- festin;speranþelor mã-nchin.

SPERANÞELOR MÃ-NCHIN

Se tânguie izvoarecu lacrima pãduriiºi pãsãrile uitãsã se roteascã-n zare,nici stelele nu vor sã tulbure vre-un nor.

Opac stã ochiul mãriiºi vãlul greu veninsperanþelor ce vin.

Angela Macarie

Laurenþiu MacarieLaurenþiu Macarie

37pentru tineret

Din vremuri imemoriale, de cândcreatorul a despãrþit uscatul de ape, de lapotopul lui Noe, mersul pe ape al luiIisus, întinderile lacustre, marine, auexercitat o nedisimulatã fascinaþieasupra naturii umane, concretizatã înopere literare, muzicale sau þinând deartele plastice.

Antichitatea cu ale sale legende,multitudine de zeitãþi, divinitãþi, eroimitici, a constituit o nesecatã sursã deinspiraþie pentru pictori, sculptori, artiºti

ai mozaicului, a cãror simplã enumerareºi-ar gãsi locul în impozante serii detomuri.

Sã menþionãm totuºi figura luiPoseidon de la templul din Paestum,fresca Pompeia „Naºterea Zeiþei Venus”,statuia „Fortuna ºi Pontos” de la Tomis.La acestea se adaugã imagini aleargonauþilor, nereidelor, delfinilor etc.

Apariþia ºi rãspândirea creºtinismuluiaduce în atenþie un simbol tipic acvatic,peºtele, care va dãinui secole ºi secole de-

MAREA - ETERNA ªIMAREA - ETERNA ªIPRIMORDIALA FASCINAÞIEPRIMORDIALA FASCINAÞIE

Marin PredescuMarin Predescu

38 Marea Noastrã

a rândul în iconografiabisericeascã, alãturi defiguri ºi fapte alesfinþilor pescari, oame-ni ai credinþei, dar ºi aiapelor.

Lucrãrile semnatede Giovani di Paolo(1400-1482) - „Sfân-tul Nicolae salvând onavã” sau de KonradWitz - „Mersul pe apãal lui Petru” (Geneva) sunt doveziconcludente, sperãm, al celor afirmatemai sus.

Evul Mediu va aduce în atenþiacreatorilor de artã o laicizare a motivelorplastice, o apropiere de realitate, defigurativul scenelor de grup sauportuare, menþionãm pe Rubens cu„Debarcarea Mariei de Medici laMarseille” (Luvru), Albert Cuyp-„Marina”, J.Van.Goyen- „Marea laHarlem” etc.

ªcolile flamande, spaniole, italiene,englezeºti, vor ilustra cu excelenþã acestsubiect pe cât de vast pe atât de generos.Romantismul va aduce în prim planteme mai calme, uneori cu þãrmuri,golfuri, promotorii, rãsãrituri ºi apusuride soare, sau claruri de lunã ce vor oferio mare elasticitate, diversitate gamelormotivistice ale creaþiei artiºtilor plastici.

Revoluþia industrialã, apariþia noilormijloace de propulsie navalã, vor face sãdisparã anumite inhibiþii ale oamenilormãrii, marinarilor, dar ºi a evocatorilorîntinderilor sale, plasticienii.

ªi nou apãrutele tendinþe artistice(impresionism, expresionism, moder-nism, etc.) vor aduce o realã ºiconsiderabilã extensie în planulmodalitãþilor de percepere ºimaterializare a motivelor marine, cumulte rezultate estetico-plastice notabile.

În planul plasticii româneºti,elementul acvatic a constituit o vastãsursã de inspiraþie, dacã am menþionadoar creaþii precum: „Plaja”(N.Vermont), „Corãbii în port”(J.Al.Steriadi), „Peisaj dobrogean” (H.Catargi), „Marinã la Mangalia” (I.Þuculescu), „Înainte de furtunã”(Marius Bunescu), etc. Acestora li seadaugã plasticieni contemporani ºicreaþiile lor din taberele de creaþie de laBalcic, Tulcea, Sulina, Mangalia, etc caºi plasticieni „independenþi” ce ne aducîn atenþie parfumul þãrmurilorBosforului, ale arhipeleagurilor elene,lagunei veneþiene, sau, de ce nu, alstatelor din Lumea Nouã.

Dragoº Ciobanu- va urma -

Dimitrie ªtiubeiDimitrie ªtiubei

39pentru tineret

DIGUL

…priveam amândoi mareade parcã atunci o descoperisem

pe tine te ardea þigarace-o uitasei între degete neatinsã

eu þineam strâns între palmepaharul nebãut de coniac

de undeva venea miros de carneun câine dormea rãstignit sub hamac

treceau rare pãsãri ºi vântul bãteaciulini aducând ºi praf de pe dig

pe faþa ta nerasã un zâmbet creºteaºi eu tremuram fericitã de frig

sã nu mai plecãm niciodatãam rostit într-un glas amândoidoar mult mai târziu am aflat

cã marea vorbise, nu noi…

Monica Mureºan

40 Marea Noastrã

Alexandra MeiloiuAlexandra Meiloiu

În urma cu trei ani am fost laDelfinariul din Constanta; la bazinul deafara era o pereche de delfini: Alina siMark.

Alina era tanara, curioasa, vesela,plina de viata si colaboranta la toategiumbuslucurile pe care i le cereadresoarea. Pret de o jumatate de ora ne-a incantat pe toti cu inteligenta ei, dardincolo de toate astea incepusem sa faco analogie intre Alina si om: traia in acelbazin atat de nespecific conditiei ei,facand doar ce i se cerea, neputand sa isiexprime adevarata splendoare a

comportamentului ei, neavand decatminimele conditii de trai....decent. Oaredresorii stiu ca a te purta bine cuanimalul nu inseamna a-l face fericit?!

Cati oameni nu sunt la fel? In sufletulcator oameni am incercat sa patrundempentru a vedea daca nu cumva ceea ce eiexprima e doar o simpla ‘reprezentatie’facuta in virtutea inertiei purtandstigmatul obisnuintei...

Daca Alina ar fi fost libera ar fi pututatinge inaltimi ale inteligentei ei acolo,in lumea ei, nu in a noastra. De cate orine-am intrebat cat de hoti suntem cu

Fascinaþia delfinuluiFascinaþia delfinului

Mihai MãnescuMihai Mãnescu

42 Marea Noastrã

viata animalelor furandu-le-o pentru ane distra, privindu-le cum au invatat samearga in doua labute sau cum fac slujanimale demne precum panterele!? Decate ori am incercat sa ajutam un om sa-si foloseasca minunatele valente ca saajunga cat mai sus?

Delfinul este un animal extrem deinteligent, dupa parerea mea cel maiinteligent mamifer. Omul a incercat sacunoasca misterul acestei inteligente cuaparate care masoara activitateacerebrala, dar afectul lor este precum alomului. Si, ca de la om la om, gresimignorand aspecte importante. Simt asta

in urma experientei minunate pe care amtrait-o la Delfinariul din Constanta!

Dupa reprezentatia minunata in careAlina sarea, canta, dansa, radea sipleznea apa cu coada, oamenii plecauincet gandindu-se la ce local sa maipoposeasca in concediul minunat devara, pentru a nu pierde nicio zidistractia estivala! Mie mi se parefascinant un delfin doar privindu-l,neavand pretentia sa-l vad facand acele„numere” de acrobatie pe care, pentruDELFIN, le-as interzice! Eu am ramasultima, am vrut sa stau pe margineabazinului si sa-i privesc pe Alina si pe

Sorin AdamSorin Adam

43pentru tineret

44 Marea Noastrã

Mark, cei doi delfini ‘vedete’. Stateamaplecata peste bara de siguranta si magandeam intens la ei, la cat sunt desimpli si de frumosi, si cum primescorice cu zambetul pe ‘buze’.

Alina a inteles, pentru ca s-a ridicatde la fundul bazinului fara sa-si scoatacapul din apa. A venit si se uita la mine.Si pentru singura oara in viata mea amsimtit ca exista dincolo de limbaj ointelegere pe care Dumnezeu o lasafiintelor acestei planete; trebuie doar sa-i dai ocazia sa se desfasoare, saexiste...sa ai rabdarea si dorinta de a ointalni! Alina ma privea simplu siintens, fara cuvinte deci fara prejudecati,iar eu am inceput sa ma plimb de-alungul acelei bare; Alina se tinea dupamine fara a ma pierde din ochi. Desi inmiscare, nimic nu se misca intre noidoua. Timpul se oprise parca si nu maiexista decat acel contact. Isi tinea capulsi corpul usor inclinat pe o parte, ca sama poata privi direct in ochi si, parca, sao pot privi si eu. Am petrecut impreuna

cam 5, poate maimulte minute deatingeri profundesi intense doarprivindu-ne. A fostcel mai reusit flirtpe care l-am avutvreodata! glumescdesigur, caci flirtule ceva frivol sitrecator. Pe minem-a marcatdefinitiv aceastaintalnire! Cu greum-am dezlipit de

ea, si asta numai pentru ca dresoarea imispunea ca ii trebuie odihna intrereprezentatii. Am inteles ca Alina isi luao pauza de lucru....trist!

De fiecare data cand ajung inConstanta ma duc la Delfinariu pentruca iubesc delfinii si constat de fiecaredata cata tristete este in chiuitul lor deapreciere pentru aplauzele noastre.Sau...poate mai rau, s-au convertit lasuperficialitate, ca noi, oamenii si nicinu-si mai dau seama. Si totusi, nu creddecat in convertirea noastra lasuperficialitate.

Nu cred, pentru ca Alina a murit lascurt timp dupa aceea… nu s-a pututconverti, oricat de tanara si vesela siplina de viata si cooperanta era...

Poate, inteligenta nu a lasat-o satraiasca in lumea aceea atat de improprieei, in lumea aceea lipsita de libertate, deai ei, de suflet.....si de intelegere

Dana Captilin

Gh. ComanGh. Coman