Artene Ioana Maria IPA an 4 FACULTATEA STIINTA SI TEHNOLOGIA ALIMENTELOR

CONTROLUL SI CALITATEA SORGULUI

NUME STUDENT:ARTENE IOANA MARIASPECIALIZAREA:INGINERIA PRODUSELOR ALIMETAREGRUPA:1AANUL:IVPROFESOR INDRUMATOR:SEVASTITA MUSTEContentsGeneralitati3UTILIZARI5COMPOZITIA CHIMICA5METODE DE DETERMINARE A CALITATII7CONTROLUL CALITATII.INDICI DE CALITATE8CONDITII DE CERTIFICARE10CONDITII DE COMERCIALIZARE11DEPOZITAREA11CONCLUZII12BIBLIOGRAFIE13

GENERALITATI Sorgul(Sorghum) este un gen de plante din familiaPoaceae. Reprezentatul principal,Sorghum bicolor, este principala cereal pentru pine nAfrica,Europa de Sud,America CentraliAsia de Sud. Sorgul i are originea nAfrica Ecuatorial, fiind o cereal adaptat la clima cald i uscat. O specie de sorg utilizat ca plant energetic esteIarba de Sudan(Sorghum sudanense). Sorgul este o plant erbacee peren, cu nlimea de pn la 2,5 m, la exterior amintind deporumb. Tulpina este dreapt, uscat, cu nodoziti, are o rdcin bine dezvoltat care ptrunde adnc n sol. Frunzele sunt alterne, late, pubescente, cu margini ascuite, de culoare verde. Florile sunt aezate n ciorchine drepte, rsfirate sau aplecate, cu lungimea de pn la 70 cm. Fructul este o achen amilacee, oval, goal sau acoperit cu pieli de culoare alb, roz, roie sau galben. nflorete n lunile iunie - iulie. Originar din Africa Ecuatorial, este rspndit i nIndiaiChina, unde se cultiv de mai bine de 3000 de ani. nEuropacultura a fost adus n sec. XV - lea, ns nu a avut rspndire.

fig.1http://newenergyandfuel.com/http:/newenergyandfuel/com/2012/05/07/sweet-sorghum-made-into-bio-diesel/

Sorgul este numitplant - cmil, deoarece crete acolo unde o alt plant nu ar rezista. Este cultivat n zonele cu puine precipitaii, deseori neregulate. Rdcinile secundare sunt de dou ori mai mari dect aleporumbului, la aceeai vrst.Sorgul zaharat este una din cele patru grupe majore de sorg cultivate pentru tulpinilesaledulci.Recolta de sorg a fost recunoscuta de catre Reteaua de Resurse din TrestiedeAfrica de Sud,ca o posibila alternativa a culturilor pentru furnizarea materiei prime pentru industria zaharului in Africa de Sud. Sorgul pentru boabe d producii ridicate i din punct de vedere chimic este foarte asemntor cu boabele de porumb.Fiind originar din zona cald sorgul are cerinte termice ridicate. Temperatura minim de germinatie este 10 grade C, optim 30 32 C, maxima 40 grade C. ncoltirea si rsrirea decurg normal la temperatur mai ridicat (peste 15 C.). Plantele sunt sensibile la temperaturi negative. Fat de ap sorgul are cerinte mai reduse avand un sistem radicular dezvoltat si coeficientul de transpiratie mai redus. Consumul mai mare de ap este n faza de crestere intens a tulpinii si paniculului precum si la umplerea bobului. Cele mai bune rezultate se obtin pe solurile usoare (nisipo lutoase), profunde, fertile cu reactie de la neutru spre alcalin. Nu merge pe soluri reci, compacte, acide sau cu ap freatic la mic adncime. n tara noastr sorgul poate valorifica solurile srturoase, unde nu merg alte cereale.

Fig,2 -http://en.wikipedia.org/wiki/Sorghum

UTILIZARI

n Romnia boabele de sorg se folosesc n hrana animalelor, dar i la fabricarea berii sau n alte ramuri ale industreiei alimentare. n alte regiuni ale globului boabele de sorg sunt folosite n alimentaia omului: India, China, Orientul Apropiat.Sorgul este o cultur graminee, tehnic i furajer. Exist cteva specii de sorg: pentru grune: Sorghum sudanense pentruzahr: Sorghum bicolor var. saccharatum pentru mturi: Sorghum vulgare var. technicum

COMPOZITIA CHIMICADin punct de vedere al compoziiei chimice, boabele de sorg sunt asemntoare cu cele de porumb, la fel ca i la porumb endospermul este cel mai bogat n amidon peste 82%, iar embrionul este cel mai bogat n grsimi 28%.Culoarea alb a endospermului bobului de sorg, atest coninutul mai sczut de n carotene i xanthofil.Valoarea nutritiv a plantei verzi de sorg este aproape la fel ca i a celei de porumb, n schimb n planta de sorg in timpul vegetaiei se acumuleaz un glucozid solubil n ap, denumit de Dustan, care prin hidroliz, sub aciunea emulsiei, formeaz acid cianhidric, toxic pentru animale, n schimb boabele nu conin aceast substan.Parte a miezului% a greutatii miezuluiProteina (%)Cenusa (%)Grasimi (%)Amidon(%)Acid nicotinicmg/100gRiboflavinaMg/100gPiridoxinaMg/100g

Miez intreg10012.31.673.673.84.50.470.47

Endosperm82.312.30.370.682.54.40.400.40

Germene9.818.910.428.113.48.10.720.72

Tarata7.96.72.04.934.64.40.440.44

Tabel 1. Compozitia chimica

% din substanta uscataFelul nutretuluiApaProteineGrasimiExtractive neazotateCelulozaCenusaU.N. la 100 kg nutret

Masa verde72.110.12.550.229.87.523.4

Otava77.014.42.644.427.411.319.4

Nutret murat71.58.83.848.229.89.822.0

Fan de otava15.012.63.752.022.29.557.4

Fan15.011.32.445.131.79.749.2

Boabe16.012.93.277.93.52.6118.8

Tabel 2.-Compozitia chimica si valoarea nutritiva a sorgului sub diferite formeMETODE DE DETERMINARE A CALITATII

Principalele insusiri fizice determinate sunt:-puritatea fizica P insusirea semintelor de a fi curate, lipsite de impuritati (semintele altor plante de cultura, seminte de buruieni, pleava, pietricele). Se exprima in procente din greutatea semintelor.-masa a 1000 boabe MMBcare da indicatii asupra marimii semintelor si densitatii acestora. Masa semintelor este strans legata de rezerva de substante nutritive din bob, iar dezvoltarea culturii dupa rasarire depinde de marimea semintelor, fiind mult mai buna in situatia folosirii semintelor mari. Este dependenta de specie, soi (hibrid), conditiile climatice, agrotehnica aplicata, atacul de boli sau daunatori si alti factori. Serveste la calculul cantitatii de samanta la hectar.-masa specifica(densitatea reala), se masoara in g/cm3si este data de raportul dintre masa si volumul semintelor, fiind un parametru de baza pentru utilajele de sortat si conditionat;-masa hectolitrica MH, (kg/hl) este masa unui hectolitru de seminte. Se poate calcula si functie de densitatea aparenta (da) a semintelor astfel:

Densitatea aparentada(g/cm3) este data de raportul dintre masa semintelor si volumul total ocupat de masa respectiva.Cunoasterea masei hectolitrice are o serie de implicatii, printre care, calculul volumului cosurilor semanatorilor, calculul si normarea volumului de transporturi pentru seminte, organizarea procesului de lucru la semanat, etc.-viteza de plutire(m/s) este viteza curentului de aer care circula printr-o conducta de jos in sus, la care boabele lasate sa cada in curent, plutesc. Este direct proportionala cu marimea semintelor si densitatea si depinde de forma semintelor (mai mare la semintele sferice decat la cele alungite) si de felul acestora (mai mica la suprafetele netede si lucioase).-culoarea si luciulsunt indicatii de importanta secundara, care dau indicatii asupra prospetimii semintelor. Impreuna cu mirosul se analizeaza organoleptic, inaintea tuturor celorlalte insusiri.Principalele insusiri fiziologice care asigura trecerea de la viata latenta la viata activa, in momentul asigurarii conditiilor de mediu corespunzatoare sunt:-capacitatea de germinatie Cg,arata procentul numeric de seminte pure capabile sa germineze, in conditii de mediu corespunzatoare fiecarei specii si intr-un interval de timp stabilit pentru fiecare din acestea. In conditii de laborator asigurand temperatura si umiditate optima, Cg se determina dupa 7 zile la cerealele paioase. Este influentata de gradul de maturitate, de vechime, grosimea tegumentului semintei, de repausul seminal, etc.-energia germinativaeste data de viteza de germinare a semintelor. Ea se exprima in procente seminte germinate intr-un interval de 2 - 3 ori mai scurt decat cel necesar pentru stabilirea capacitatii germinative. Daca semintele au energie germinativa mare rasarirea este mai rapida si mai uniforma cu consecinte pozitive pentru dezvoltarea plantelor si rezistenta acestora fata de mediu.Capacitatea germinativa si energia germinativa sunt doua valori ce nu se separa si evidentiaza amandoua calitatea semintelor pentru semanat.-puterea de strabaterese exprima prin numarul de seminte germinate care au strabatut un strat poros (solul, nisip) care le acopera, respectiv numarul de plante rasarite din 100 seminte. Se determina numai atunci cand semintele au energie si capacitate germinativa redusa.-samanta utila(valoarea reala a semintelor) este un indice care arata proportia de seminte din proba respectiva care da germeni normali.Cu cat samanta utila are valori mai mari, cu atat scade cantitatea de samanta la hectar, se reduc cheltuielile cu samanta, transportul, iar precizia insamantarii poate fi mai mare.

CONTROLUL CALITATII.INDICI DE CALITATE

SR EN ISO 712:2010, Cereale i produse din cereale. Determinarea umiditii.Metoda de referin Acest standard internaional descrie o metod de referin practic pentru determinarea umiditii cerealelor i produselor din cereale. Standardul se aplic la: gru, orez (orez brut, orez decorticat i orez lefuit), orz, mei (Panicum miliaceum), secar, ovz, triticale, sorg sub form de boabe, rot, gri sau fin. Standardul cuprinde detalii privind principiul care st la baza determinrii umiditii, aparatura necesar, modul de realizare a eantionrii i de pregtire a eantioanelor, modul de lucru, exprimarea rezultatelor, modul de realizare a raportului de ncercare etc.

SR EN ISO 24333:2010, Cereale i produse din cereale. Eantionare Acest standard internaional specific cerinele pentru eantionarea dinamic sau static, cu mijloace manuale sau mecanice, a cerealelor i produselor din cereale, n vederea evalurii calitii i strii lor. Standardul se aplic la eantionarea pentru determinarea contaminanilor distribuii n mod heterogen, a substanelor nedorite i a parametrilor distribuii de regul omogen, cum ar fi cei pentru evaluarea calitii sau a conformitii cu o specificaie. Se poate utiliza i pentru determinarea infestrii unui lot de semine. De asemenea, se aplic i la eantionarea pentru evaluarea calitii i strii loturilor de organisme modificate genetic (OMG), dar nu este adecvat pentru determinarea prezenei accidentale a materialului modificat genetic n produsul nemodificat genetic. Nu se aplic la seminele destinate nsmnrii.Standardul cuprinde detalii referitoare la eantionarea din produse n vrac, eantionarea produselor mcinate i altor produse din cereale aflate n uniti ambalate, preciznd cerinele referitoare la realizarea eantionului de laborator, ambalarea i etichetarea eantioanelor, expedierea lor i realizarea raportului de eantionare etc.

Analizele de laboratorDeterminarea umiditatii-uscarea la etuva. Aceasta determinare se face cu urmatoarele scopuri: pentru aprecierea valorii nutritive pentru aprecierea puterii de conservare7Determinarea proteinei brute-metoda KJELDAHLDeterminarea grasimii brute-aparatul SoxhletDeterminarea continutului de cenusa bruta-cu cuptorul de calcinare Determinarea celulozei brute-hidroliza acidaDeterminarea amidonului-metoda SchoorlCONDITII DE CERTIFICAREArt.48. (1) Conditiile tehnice de calitate a semintei sunt prevazute in tabelul nr.3.Tabelul nr.3. Conditii tehnice de calitate a seminteiPuritatea fizica minima(% din greutate)98

Germinatia minima( % dinseminte pure)80

Continutul maxim in numarde seminte de alte specii de plante in proba de analiza :

- Alte specii de plante0

(2) Umiditatea maxima admisa va fi de 14 %.Art.49. (1) Nu se admit organisme daunatoare de carantina.(2) Nu se admit acarieni, insecte si larvele lor vii care ataca samanta. In caz de infestare cu insecte sau acarieni, semintele se vor trata imediat cu produse specifice de combatere si se vor reanaliza.(3) Numarul maxim de scleroti sau fragmente de scleroti de Claviceps purpurea prezenti intr-o proba de analiza nu poate depasi 1 buc./900 g la samanta Prebaza si Baza si 3 buc./900 g la samanta Certificata.Art.50. (1) Dupa efectuarea tuturor controalelor si aprobarii in camp, a determinarii valorii culturale, a starii sanitare si constatarea incadrarii rezultatelor in parametri stabiliti, se elibereaza documentele de certificare.(2) Verificarea in pre si postcontrol se efectueaza conform precizarilor din Anexa nr.1.CONDITII DE COMERCIALIZAREArt.51. (1) Samanta de Sorghum spp. se va comercializa numai ambalata, inchisa, etichetata, iar ambalajele vor fi inchise oficial sau sub supraveghere oficiala. Ambalarea, inchiderea, etichetarea si marcarea se efectueaza conform preverilor .(2) Mentiunile care figureaza pe eticheta oficiala pentru samanta Prebaza, Baza si Certificata sunt prezentate in Anexa nr.1, art.49.(3) Samanta de Sorghum spp. se poate comercializa si sub forma de mixturide diferite specii, iar componentele trebuie sa corespunda, inainte de efectuarea amestecului, regulilor si normelor in vigoare. Mentiunile care figureazape eticheta oficiala pentru mixtura de seminte sunt prezentate in Anexa nr.1, art.51.(4) Samanta se poate comercializa si in ambalaje mici, cu acordul autoritatii. Greutatea ambalajelor mici este pana la 10,0 kg inclusiv. Ambalarea, inchiderea, etichetarea si marcarea se efectueaza conform prevederilor din Anexa nr.1. Inchiderea se face oficial sau sub supraveghere oficiala.(5) Samanta secomercializeaza si ca samanta necertificata final, daca a fost ambalata si etichetata oficial. Indicatiilecare figureaza pe eticheta si pe document sunt prezentate in Anexa nr.1, art.52.(6) Depozitarea semintei ambalate se va face in depozite special amenajate, dezinfectate, uscate. In timpul depozitarii si comercializariiumiditatea semintelor nu va depasi 14 %.Art.52. Samanta de Sorghum spp. va fi controlata oficial, prin sondaj, pe perioada comercializarii.Art.53. Samanta destinata comercializarii va fi ambalata si insotita de documentele prevazute in Anexa nr.1.

DEPOZITAREA

Sorgul pentru boabe se recolteaz la maturitatea deplin a seminelor, cnd umiditatea boabelor este mai mic de 14 %, deoarece nu exist pericolul de scuturare. Sorgul pentru furaj verde se recolteaz cnd plantele au nlimea de 40-50cm, iar pentru fn la apariia paniculului.nlimea fa de sol este de 8-10 cm, pentru a stimula refacerea plantelor i obinerea unei producii de otav. Conservarea sub form de siloz a sorgului se realizeaz, ca i la porumb, n condiii optime datorit coninutului ridicat de zaharuri solubile (peste 22%), care poteneaz fermentaia lactic. n depozite se urmrete periodic temperatura n masa produsului, care trebuie s fie sub 10 C, iar umiditatea nu trebuie s depeasc 13-14%, pentru ca boabele s poat fi pstrate n condiii bune, 1-2 ani. Pe durata depozitarii, se pot contamina cu urmtoarele tipuri de mucegaiuri: - mucegaiuri de cmp propriu-zise, care contamineaz cerealele nainte de recoltare, cum ar fi Altenaria, Fusarium, Clodosporium; - mucegaiuri de depozitare, ce se dezvolt n spaiile de depozitare din sporii de Aspergillius, Penicillium, Rhizopus; - mucegaiuri provenite n cursul procesului de alterareCONCLUZII Sorgul are o valoare nutritiv apropiat porumbului, boabele de sorg au o larg ntrebuinare n alimentaia taurinelor la ngrat i a psrilor; -este folosit ca materie prima in industria zaharului (sorgul zaharat) -se adapteaza usor conditiilor climatice,este rezistent la seceta.La nivel mondial, sorgul zaharatesteo culturaextrem depromitatoarenunumaipentruvaloarea saeconomica ridicata (datoritaproductivitatiisustenabile20 - 50t masa uscata/hasi cuo gama larga desub-produse:cereale,zahar,lignocelulozice), dar sipentrucapacitatea sa dea oferi ogamafoartelarga de produsecu potential energetic regenerabil,marfuriindustriale,produse alimentare(cerealesizahar)siproduse pentru cresterea animalelor. Sorgul zaharat poate fi consideratastfel oculturadevaloare universala,deoareceacesta poate ficultivat intoate continentele,in regiunitropicale,sub-tropicale,temperateprecum si insoluride calitate proastasiinregiuni semi-aride

BIBLIOGRAFIE

Internet:1. https://standardizare.wordpress.com/tag/sr-en-iso-243332010/2. http://biofuels.dbioro.eu/sorg.php3. http://www.agromonitor.ro/tehnologia-de-cultura-a-sorgului/4. http://www.cartiagricole.ro/cultura-orzului/#CULTURA_SORGULUI5. http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/sorgul-sorghum-bicolor-l-moench.html

Carti:

1. Horia L Popa,2001 Managementul i ingineria sistemelor deproducie, Editura Politehnica, Timioara.

2. Muste Sevastita.Muresan Crina.2011Controlul calitatii materiilor prime de origine vegetala. Ed. Rissoprint , Cluj Napoca

3. Muste Sevastita.2011,Materii prime vegetale, Ed. Risoprint Cluj Napoca

4. Al. Ignat, A. Ionel, 1990, Producerea si conservarea furajelor, Ed. Tipe Agronomia, Cluj Napoca11