ACADEMIA ROMÂNĂ

Institutul de Geodinamică “Sabba S.Ştefănescu”

Rezumatul tezei de doctorat

CONTRIBUŢII PRIVIND EVALUAREA HAZARDULUI SEISMIC DIN

ZONA VRANCEA ŞI A FENOMENELOR ASOCIATE

(ALUNECĂRI DE TEREN) PRIN STUDII ELECTROMAGNETICE

Coordonator Doctorat:

Dr. Crişan Demetrescu

Membru corespondent al Academiei Române

Doctorand:

Dragoş Armand Stănică

C U P R I N S pg. INTRODUCERE .................................................................................................................... 3

PARTEA I-a. STADIUL ACTUAL PE PLAN NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL ........ 4

Cap.1. METODE ŞI TEHNICI REPREZENTATIVE PENTRU STUDIUL

PRECURSORILOR ELECTROMAGNETICI ................................................................. 4

Cap.2. ALUNECĂRI DE TEREN ASOCIATE UNOR CUTREMURE

MAJORE ..................................................................................................................... 10

Cap.3. PARTICULARITĂŢI ALE ZONEI SEISMOGENE VRANCEA, MECANISME

DE DECLANŞARE A CUTREMURELOR ŞI MODELE GEOTECTONICE .............................. 10

PARTEA a II - a. CONTRIBUŢII ORIGINALE .................................................................. 10

Cap.1. CONTRIBUŢII LA DEZVOLTAREA UNEI METODOLOGII ELECTRO-

MAGNETICE DE MONITORIZARE A CONDIŢIILOR GEODINAMICE DIN

ZONA VRANCEA ŞI LA REALIZAREA SISTEMULUI DE MONITORIZARE

ÎN TIMP REAL .......................................................................................................................... 10

Cap.2. EVALUAREA REZULTATELOR MONITORIZARII .................................................... 13

CONCLUZII ........................................................................................................................... 24

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ............................................................................................ 28

2

INTRODUCERE

Subiectul tezei, se înscrie în tendinţa actuală de identificare a unor soluţii viabile privind

evaluarea hazardului seismic, bazate pe monitorizarea continuă într-un punct de observaţie (zonă

test) a unor parametri electromagnetici capabili să evidenţieze schimbările conductivităţii

electrice la nivel litosferic, produse de procese fizico-chimice asociate cutremurelor de pământ

de adâncime intermediară.

Prin această teză s-a încercat aducerea unor elemente de noutate privind aplicarea unei

metodologii electromagnetice (EM) la evaluarea hazardului seismic şi al alunecărilor de teren

asociate, datorate activităţii geodinamice de adâncime intermediară din zona Vrancea.

Utilizarea acestei metodologii nu are ca scop, cel puţin în stadiul actual de cunoaştere,

rezolvarea unor probleme privind predicţia acestor evenimente, ci de a crea premise favorabile

care să permită evidenţierea modului de manifestare a acestora în parametrii electromagnetici.

Pentru a dezvolta cât mai clar şi complet subiectul tezei, lucrarea cuprinde două părţi, prima

parte fiind intitulată „Stadiul actual pe plan naţional şi internaţional” iar cea de a doua,

„Contribuţii originale”.

Astfel, după o trecere în revistă a celor mai cunoscute tehnici electromagnetice de evaluare a

hazardului seismic şi a fenomenelor asociate acestora (alunecări de teren induse seismic), cu

precădere a celor dezvoltate în ultima decadă, în lucrare se subliniază necesitatea unei abordări

specifice, din punct de vedere metodologic, privind identificarea posibililor precursori, în funcţie

de cadrul geotectonic şi caracteristicile seismologice ale zonei studiate (magnitudinea şi

periodicitatea cutremurelor, precum şi adâncimea epicentrului). În aceeaşi idee, este precizat

faptul că maniera de abordare a acestei tematici diferă în raport cu obiectivul urmărit (raportarea

la cutremure crustale sau subcrustale), astfel încât şi parametrii selectaţi ca posibili precursori vor

fi diferiţi, în funcţie de domeniul de frecvenţă al câmpului EM utilizat.

Studiile efectuate în cadrul acestei teze sunt axate pe monitorizarea continuă a unor parametri

electromagnetici cu un evident potenţial în procesul de evaluare pre-seismică, ale căror variaţii

anomale, corelate cu caracteristicile evenimentelor seismice, pot furniza informaţii cu caracter

precursor pe termen scurt.

Cheia principală în cadrul studiile EM privind evaluarea hazardului seismic o reprezintă

distribuţia valorilor anomale ale parametrului Bzn (unde Bzn(f) = Bz(f)/B(f)), determinate pe o

structură 2D, identificată cu ajutorul parametrilor skew şi strike, şi evidenţiată ca un canal

3

conductor extins până în zona volumului seismogen Vrancea, în urma analizei distribuţiei

vectorilor de inducţie Wiese.

Dezvoltarea metodologiei EM axată pe evaluarea hazardului natural în zona seismică Vrancea

a avut drept premisă faptul că schimbările de conductivitate electrică înainte de producerea unui

eveniment seismic ar putea fi evidenţiate cu ajutorul parametrului Bzn, datorită caracterului său

invariant în condiţii de calm seismic (Stănică şi Stănică, 2007; Stănică şi Stănică, 2009, 2010).

Analiza datelor (serii de timp care reflectă distribuţiile anomale ale parametrului Bzn în

raport cu seismele de adâncime intermediară) obţinute în urma monitorizării EM la Observatorul

Proviţa de Sus, în intervale de timp 01 sept. - 30 oct. 2004, 16 ian. - 30 sept. 2009, 01 apr. - 31

dec. 2010, 01 ian. - 30 noi. 2011 şi 01 ian. – 30 iun. 2012, corespunzătoare unei activităţi

seismice mai semnificative, a condus la identificarea unor corelări între anomaliile parametrului

Bzn (cu caracter precursor) şi apariţia unor cutremure, precum şi la formularea unor concluzii.

PARTEA I-a.

STADIUL ACTUAL PE PLAN NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL

Prima parte a tezei oferă o imagine de ansamblu asupra stadiului actual de cunoaştere în

domeniul cercetărilor electromagnetice, la sol şi satelitare, privind studiul hazardului seismic. În

acest context, în Cap.I. sunt prezentate rezultatele unor studii EM efectuate de specialişti din

Grecia, SUA, Japonia, China , Franţa şi India, bazate pe diferiţi parametri cu posibil caracter

precursor, în funcţie de metoda aplicată. Totodată, se precizează faptul că problema evaluării

hazardului seismic pentru o anumită zonă poate fi abordată tinând cont de următoarele aspecte:

cadrul geotectonic specific zonei investigate, modul de distribuţie în timp şi spaţiu al

cutremurelor, precum şi de obiectivul urmărit. În concluzie, nu există o metodologie general

valabilă pentru orice tip de areal seismic, astfel încât selectarea unor precursori electromagnetici

în vederea monitorizării va depinde de modul în care se va realiza aceasta (la sol sau aero) şi de

domeniul de frecvenţă în care se efectuează măsurătorile. .

Dintre studiile cu rezonanţă în lumea ştiinţifică au fost prezentate câteva dintre cele realizate

de Varotsos şi colectivul, bazate pe anomalii de semnale seismo-electrice extrase în urma

monitorizării variaţiilor de potenţial geoelectric. Deşi există numeroase controverse (Wang et al.,

2009; Uyeda, 1996), legate de diverse aspecte ale metodei VAN, aceasta a făcut posibilă predicţia

unor cutremure pe parcursul a peste 10 ani.

4

Tot pe variaţii semnificative ale diferenţelor de potenţial se bazează şi informaţiile furnizate

de Miyakoshi (1986), în urma măsurătorilor de potenţial natural cu doi dipoli paraleli, de

lungime diferită, înainte şi după cutremur (M=5,6). De notat că dipolul mai scurt, care trece dintr-

o parte în cealaltă a faliei, a înregistrat semnale mai puternice, ceea ce aduce în discuţie rolul

factorului de ordin geotectonic.

Un exemplu edificator privind modul de utilizare a rezistivităţii electrice ca precursor îl

constituie rezultatele prezentate de Zhang şi Shen (2011), referitoare la analiza precursorilor

electrici înaintea devastatorului cutremur din Wenchuan, 12 mai 2008. În final, autorii constată

că rezistivitatea rămâne un indicator extrem de sensibil la schimbări tectonice, dar, în egală

măsură, poate fi influenţat de mulţi factori, ceea ce reclamă corelarea acesteia cu alte categorii de

date.

În legătură cu evenimentele seismice, printre fenomenele cel mai asiduu investigate se

evidenţiază anomaliile de câmp geomagnetic care, la rândul lor, sunt interpretate în termeni ai

mai multor tipuri de procese fizice, selectaţi de la caz la caz, în funcţie de gradul lor de relevanţă.

Un astfel de exemplu poate fi vizualizat în Fig. 1-1, referitor la cutremurul Loma Prieta (M 6,9) care a

avut loc pe 18 oct. 1989.

Loma Prieta , M 6,9 ↓ 1989,18 Oct., ora:00:04 UT

Fig. 1-1. Variaţii geomagnetice anomale asociate cu cutremurul Loma Prieta din 18 octombrie 1989. Începând cu 5 octombrie semnalul de bandă îngustă dispare şi sunt evidenţiate semnale anomale în banda de 0,01Hz, înregistrând o creştere bruscă a valorilor de peste 30 ori. Fraser-Smith et al. (1990)

5

Variaţii geomagnetice anomale legate de cutremure sunt, de asemenea, prezentate în Fig.1-2.

Fig.1-2. Modificări geomagnetice anomale asociate cu cutremurul Guam din 8 august 1993, înregistrate în secvenţa din stânga figurii (8 aprilie-8 august), după care câmpul revine la valorile anterioare, conform secvenţei din dreapta (17 septembrie-16octombrie). (Hayakawa et al., 1996)

Pornind de la datele şi metoda iniţiată de Hayakawa, Jeremy N.Thomas et al., 2009, au realizat

un studiu complex asupra anomaliilor de câmp geomagnetic precursoare cutremurului Mw 7.7 /

Guam, 1993, realizând 2 seturi de date pentru staţiile GAM şi Kakioka: unele referitoare la seriile

de timp înregistrate pentru componentele verticală (Z) şi orizontală (H), conform cu Fig. 1-3.,

altele evidenţiind raportul de polarizare magnetică Z/H (unde: Z-componenta verticală, H-

componenta orizontală), conform cu Fig. 1-4 , ambele fiind comparate cu datele obţinute de

Hayakawa.

6

↑GuamEQ, Mw7,7/8 aug.1993

Fig. 1-3 Reprezentarea variaţiilor de câmp geomagnetic (componenta Z şi componenta orizontală H) în anul 1993, în raport cu momentul declanşării cutremurului. (Thomas et al., 2009)

Pentru comparaţie, în Fig. 1-4. sunt prezentate valorile raportului de polarizare pentru

următoarele date:

a. Date înregistrate la Guam, cu staţia magnetică GAM, prelucrate de Hayakawa et al.,

1996.

b. Date înregistrate la Observatorul USGS din Guam, situat la 67 km faţă de epicentru,

cu staţie magnetică GAM, prelucrate de Thomas et al (2009), după relaţia stabilită de Hayakawa

et al., 1996;

c. Date înregistrate la Observatorul Kakioka şi prelucrate de Thomas et al., 2009; 7

d. Diferenţa de amplitudine între raportul de polarizare calculat pentru Observatorul Guam

şi cel calculat pentru Observatorul Kakioka.

↑GuamEQ, Mw7,7/8 aug.1993

Fig. 1-4.Variaţia raportului Z/H în domeniul 0,01-0,05Hz (Thomas et al., 2009)

Un alt exemplu pentru studiul fenomenelor electromagnetice legate de evenimente seismice,

prin intermediul valorilor de polarizare magnetică, este oferit de Hattori et al. (2002), pe baza

datelor înregistrate în domeniul ULF, în trei staţii geomagnetice. Din datele obţinute, se observă

clar că valoarea polarizării arată o creştere evidentă înainte de cutremur pe curba obţinută la

Tarumizu, cea mai apropiată staţie faţă de epicentru.

8

Fig. 1-5. Variaţii geomagnetice anomale asociate cu cutremurul Kagoshima. (Hattori et al., 2002)

(a) Seismicitatea în termeni de magnitudine orizontală totală, în banda de frecvenţă 0,01 Hz; (b) Variaţiile de polarizare SZ/SG (Z-componenta verticală şi G-componenta orizontală totală) în

banda de frecvenţă 0,01 Hz; (c) Valorile indicelui Kp de activitate magnetică globală.

De asemenea, sunt prezentate câteva studii satelitare, întrucât acestea au căpătat o tot mai largă

utilizare datorită posibilităţii de acoperire a unor suprafeţe întinse, şi de achiziţionare a unei

cantităţi mai mari de date, desigur, în condiţii în care măsurătorile nu sunt perturbate de diferiţi

factori, cum ar fi: efecte datorate calibrării aparaturii de la bord, interferenţe de înaltă densitate

datorate unor cupluri de tensiune magnetică generate de mecanismele de control ale altitudinii,

etc. În acest sens, un exemplu concludent de studii satelitare (Parrot et al., 2006; Bhattacharya et

9

al.,2009), bazat pe analiza densităţii spectrale, îl reprezintă programul internaţional DEMETER,

realizat cu microsatelitul francez cu acelaşi nume, lansat în 2002.

Alunecările de teren asociate unor cutremure majore reprezintă subiectul din Cap. 2/Partea I-

a, unde sunt prezentate câteva dintre cele mai uzuale tehnice electromagnetice satelitare.

Întrucât abordarea problemei privind evaluarea hazardului seismic este strâns legată de

caracteristicile geotectonice ale zonei seismice investigate, în Cap.3/Partea I-a sunt prezentate

particularităţile zonei seismogene Vrancea, mecanisme de declanşare a cutremurelor vrâncene,

precum şi cele mai reprezentative modele geotectonice propuse pentru această zonă.

PARTEA a II-a.

CONTRIBUŢII ORIGINALE

Studiile şi cercetările recente, efectuate în domeniul geodinamicii, au evidenţiat faptul că

principala dificultate în realizarea unui sistem de supraveghere a zonelor caracterizate prin

hazard natural ridicat (evenimente seismice şi alunecări de teren) o constituie implementarea

sistemelor de observaţie specifice domeniului investigat, şi acumularea de informaţii obţinute

prin monitorizare şi procesare continuă şi completă a parametrilor geodinamici. Din acest

motiv, pentru delimitarea zonelor active, se impune utilizarea unor tehnici şi metodologii

adecvate, care să permită achiziţia, stocarea şi procesarea complexă a informaţiilor privind

distribuţia spaţio-temporală a unor parametri asociaţi activităţii geodinamice.

În acest context, în Cap.1/Partea a II-a tezei, este prezentată realizarea şi implementarea

unui sistem adaptat de monitorizare (Stănică D.A.şi Stănică D., 2010) şi transmitere în timp real

a datelor ( Stănică D.A. et al, 2008) către un calculator central, în vederea procesării, ca o

contribuţie de interes major.

La baza elaborării unei metodologii electromagnetice de evaluare a hazardului seismic şi a

evenimentelor asociate (alunecări de teren) din zona Vrancea a stat, în primul rând, dezvoltarea

unor tehnici şi metodologii adecvate de monitorizare a câmpului electromagnetic.

Modificările fizico-chimice şi de stress produse atât la nivel subcrustal (cutremure de

pământ de adâncime intermediară) cât şi superficial (alunecările de teren asociate), care pot

reprezenta cauza probabilă a instalării stării de instabilitate din zona geodinamic activă Vrancea

şi în arealul din imediata vecinătate, pot fi evidenţiate prin comportament anomal al parametrilor

EM înregistraţi continuu în observatoare geodinamice şi/sau în puncte discrete aplasate pe

suprafaţa de alunecare. În acest scop, a fost aleasă o zonă test (Observatorul Proviţa de Sus) unde

10

au fost instalate echipamente specifice (Fig.2-1), necesare pentru monitorizarea EM

multiparametrică, capabile să contribuie la evaluarea hazardului natural datorat cutremurelor de

pământ (Stănică D.A. et al., 2009; Stănică D. and Stănică D.A., 2010; Stănică D. and Stănică

D.A., 2011 ) şi alunecărilor de teren induse de acestea (Stănică D.A. et al., 2008; Stănică D.A.

and Stănică D., 2010; Stănică D.A. and Stănică D., 2011).

Fig. 2-1. Configuraţia sistemului de monitorizare continuă şi în puncte discrete. EV, EE, ES şi EN-senzori electrici pe cele 4 direcţii;

11

Structura sistemului de senzori, modul de amplasare al acestora, paternul geoelectric

determinat în condiţii normale şi geodinamice speciale (seimicitate şi alunecări de teren), precum

şi constantele de timp implicate etc., trebuie să fie bine precizate, pentru fiecare hazard în parte,

prin cercetări electromagnetice specifice. Avantajul pe care îl conferă tehnicile şi metodologiile EM, derivă din posibilitatea de

adaptare a acestora, astfel încât informaţia obţinută prin monitorizare multiparametrică să poată fi

corelabilă cu adâncimile specifice de generare a proceselor geodinamice analizate. In acest sens,

rezultatele obţinute trebuie să contribuie la următoarele:

• Stabilirea caracteristicilor de dimensionalitate ale compartimentelor tectonice care vin în

contact, pornind de la suprafaţă (câţiva metri, în cazul alunecărilor de teren), până la

adâncimi litosferice (aproximativ 180 Km, în cazul seismicităţii de adâncime intermediară

din zona Vrancea);

• Determinarea paternului geoelectric pentru zonele selectate în vederea monitorizării

multiparametrice, cu implicaţii în caracterizarea hazardului natural generat de cele două

tipuri de procese geodinamice;

• Elaborarea de distribuţii spaţio-temporale ale parametrilor care sunt afectaţi de

acumularea/declanşarea energiei asociate proceselor geodinamice;

• Realizarea de concepte noi privind conexiunea dintre diferitele tipuri de indicatori de

hazard natural (cutremure şi alunecări de teren) şi factorii declanşatori ai fenomenelor

respective.

Programul de monitorizare utilizat în cadrul Observatorului de Geodinamică Proviţa de Sus

asigură obţinerea seriilor de timp corespunzatoare componentelor geomagnetice B⊥ , By şi Bz, cu

un pas de eşantionare Δt = 5 secunde, iar informaţia este stocată la fiecare 60 secunde pe HDD-ul

unui calculator, sub forma unui fişier de tip *. txt. Aceste fişiere sunt transmise zilnic la

Bucureşti prin intermediul Sistemului de Transmisie a Datelor Electromagnetice (STDE) de tip

wireless, integrat sistemului de achiziţie, stocare şi transmisie (Fig.2-2.), unde sunt recepţionate şi

prelucrate în vederea obţinerii parametrului Bzn cu caracter precursor activităţii seismice din zona

Vrancea.

12

Fig. 2-2. Sistemul de achiziţie, stocare şi transmisie a datelor (wireless) de la Observatorul

Geodinamic Proviţa de Sus. Senzorii sunt plasaţi în afara încăperii.

Pentru exemplificare, în Tabelul 2.1. sunt prezentate seriile de timp geomagnetice şi

rezultatele obţinute prin prelucrarea acestora, pentru un interval de 32 min., din ziua de 2 aprilie,

2010.

Cap.2/ Partea a II este dedicat contribuţiilor aduse metodologiei şi procedeelor de evaluare a

rezultatelor.

Pentru a verifica gradul de fiabilitate a metodologiei de evidenţiere a precursorilor

electromagnetici, s-au efectuat corelări ale distribuţiile anomale ale parametrului Bzn, unde:

, (2.1)

13

cu seismele de adâncime intermediară de M ≥ 3.0 din zona Vrancea, pe mai multe intervale de

timp, în ani diferiţi, selectându-se perioadele cu activitate seismică mai intensă. Toate

cutremurele au fost preluate din catalogul Institutului Naţional de Fizica Pământului-Măgurele.

Utilizarea acestui parametru la evidenţierea precursorilor seismici se bazează pe conceptul

conform căruia componenta geomagnetică de origine externă (magnetosferă-ionosferă) este

constantă, în acord cu relaţia (2.1), iar cea de origine internă, în conformitate cu relaţia (2.8),

poate fi produsă de schimbarea conductivităţii electrice în litosferă datorită creşterii stressului în

volumul seismogen, asociată cu procese de fisurare/fracturare a rocilor şi cu eliberare de fluide

care pot migra de-a lungul sistemului de falii extinse între zona seismic activă Vrancea şi

Observatorul de Geodinamică Proviţa de Sus (OGPS).

Astfel, deoarece între componentele electrice (Ex şi Ey) şi magnetice (Bx şi By) ale

câmpului electromagnetic natural există următoarea relaţie de interdependenţă:

14

⎞⎟⎟⎠ , (2.2)

Ex Zxx Zxy Bx=

Ey Zyx Zyy By⎛ ⎞ ⎛⎜ ⎟ ⎜⎜ ⎟ ⎜⎝ ⎠ ⎝

⎛ ⎞⎜ ⎟⎝ ⎠

unde : Zxx, Zxy, Zyx, Zyy sunt elementele tensorului impedanţă exprimate în [VA-1],

atunci, pentru o structură 2D, în care conductivitatea electrică variază după două direcţii

(orizontală şi verticală), trebuie să fie îndepl inite următoarele condiţii:

Zxx Zyy 0Zxy Zyx

= − =≠ − (2.3)

Având în vedere că parametrul de dimensionalitate skewness poate fi exprimat prin relaţia:

Zxx + Zyy

Skew =Zxy + Zyx , (2.4)

atunci, valoarea sa trebuie să fie mai mică de 0.3 pentru ca structura să fie de tip 2D.

SERII DE TIMP GEOMAGNETICE (B⊥, By , Bz , Bzn, Bzn med, ρn, ρn med şi STDEV) TABEL 2.1. Data Ora B⊥ [μT] By[μT] Bz[μT] Bzn Bzn med STDEV ρn ρn med STDEV

2/4/2010 6:02:31 22.989 0.233 42.315 1.840663 1.840107 0.000302 3.38804 3.385993 0.0011132/4/2010 6:03:31 22.989 0.233 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:04:31 22.989 0.233 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:05:31 22.99 0.234 42.316 1.840626 3.387905 2/4/2010 6:06:31 22.989 0.234 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:07:31 22.989 0.234 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:08:31 22.989 0.234 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:09:31 22.988 0.235 42.316 1.840786 3.388495 2/4/2010 6:10:31 22.988 0.235 42.316 1.840786 3.388495 2/4/2010 6:11:31 22.987 0.236 42.316 1.840867 3.38879 2/4/2010 6:12:31 22.987 0.236 42.316 1.840867 3.38879 2/4/2010 6:13:31 22.987 0.236 42.316 1.840867 3.38879 2/4/2010 6:14:31 22.988 0.236 42.316 1.840786 3.388495 2/4/2010 6:15:31 22.988 0.237 42.316 1.840786 3.388495 2/4/2010 6:16:31 22.988 0.237 42.316 1.840786 3.388495 2/4/2010 6:17:31 22.989 0.237 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:18:31 22.989 0.237 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:19:31 22.989 0.238 42.316 1.840706 3.3882 2/4/2010 6:20:31 22.99 0.238 42.316 1.840626 3.387905 2/4/2010 6:21:31 22.99 0.238 42.316 1.840626 3.387905 2/4/2010 6:22:31 22.991 0.238 42.316 1.840546 3.387611 2/4/2010 6:23:31 22.991 0.238 42.316 1.840546 3.387611 2/4/2010 6:24:31 22.992 0.237 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:25:31 22.992 0.237 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:26:31 22.992 0.237 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:27:31 22.992 0.237 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:28:31 22.992 0.236 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:29:31 22.992 0.236 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:30:31 22.992 0.236 42.316 1.840466 3.387316

/4/2010 6:31:31 22.992 0.235 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:32:31 22.992 0.235 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:33:31 22.992 0.235 42.316 1.840466 3.387316 2/4/2010 6:34:31 22.992 0.235 42.316 1.840466 3.387316

Fundamentul teoretic al acestei metodologii constă în faptul că, la suprafaţa Pământului,

componenta geomagnetică verticală (Bz) exprimă în totalitate un câmp secundar, iar existenţa sa

reprezintă un indicator imediat al neomogenităţii laterale (Word et al., 1970). Mai mult decât atât,

pentru o structură 2D, Bz este produs, în esenţă, de componenta orizontală perpendiculară pe

orientarea structurii geoelectrice (B) şi, prin urmare, funcţia normalizată Bzn având forma din

relaţia (2.1.) trebuie să fie invariabilă în timp (Word et al., 1970), în condiţii de calm geodinamic,

dar devine instabilă datorită apariţiei unor procese geodinamice care pot genera modificări în

valorile de conductivitate electrică. În consecinţă, Bzn poate fi considerat un invariant, deci un

parametru electromagnetic cu caracter precursor activităţii seismice de adâncime intermediară

(Stănică D.şi Stănică D.A., 2010; Stănică D. şi Stănică D.A., 2012). Pentru a putea explica legătura

dintre producerea unui cutremur şi apariţia unor valori anomale ale parametrului Bzn, sunt introduse

următoarele relaţii care permit estimarea lui Bzn (f) în termeni de rezistivitate:

(2.5)

unde: ρz = rezistivitatea verticală [Ωm=VmA-1], (f) = frecvenţa [Hz], E= câmpul electric paralel la

direcţia structurii [Vm-1], iar Bz este componenta verticală a inducţiei magnetice [Tesla (T) = Vs

m-2],

şi

(2.6)

unde: ρ = rezistivitatea paralelă la direcţia structurii, B = componenta inducţiei magnetice

perpendiculară pe structură.

Pe baza ultimelor 2 relaţii, se poate scrie funcţia Bzn în termeni de rezistivitate, după cum urmează:

(2.7)

Relaţia (2.7) demonstrează că funcţia normalizată Bzn poate fi asociată cu variaţia rezistivităţii

electrice de-a lungul sistemului de falii dezvoltat la nivel litosferic, ceea ce se poate exprima prin

rezistivitatea normalizată (ρn) :

unde: (2.8)

Parametrii electromagnetici Bzn (f) şi ρn pot fi utilizaţi la evaluarea hazardului seismic, în

calitatea lor de precursori ai activităţii seismice de adâncime intermediară din zona Vrancea

(Stănică şi Stănică 2007), numai în situaţia în care punctul de observaţie este amplasat pe o structură

bidimensională (2D), deoarece doar în acest caz parametrii determinaţi cu relaţiile (2.4) şi (2.8) sunt

invariabili în timp, în condiţii normale (non-seismice), şi devin instabili cu câteva zile înainte de

producerea unui eveniment seismic (Stănică D., Stănică D.A., 2011, Stănică D., Stănică D.A, 2012).

În acest context, pentru identificarea unei structuri 2D, în vederea amplasării staţiei de înregistrare a

datelor de la Observatorul Proviţa de Sus, s-a efectuat un sondaj electromagnetic (magnetoteluric)

care, în urma aplicării procedeului de decompoziţie a tensorului impedanţă electromagnetic, a

evidenţiat o structură geoelectrică de tip 2D (skew ≤ 0.3) şi o orientare aproximativ E-W

(strike = 96,50) , pentru domeniul de frecvenţe cuprins între 0.1 – 0.001 Hz.

În continuare, pentru verificarea gradului de fiabilitate a metodologiei de evaluare a hazardului

seismic, au fost analizate distribuţiile medii zilnice ale parametrilor Bzn şi Bzn* în corelaţie cu

seismele de adâncime intermediară de M ≥ 3.0 pentru următoarele cinci intervale de timp:

1). 01 septembrie –30 octombrie 2004; 2). 16ianuarie-30 septembrie 2009; 3). 01 aprilie 2010 -31

decembrie 2010; 4). 01 ianuarie 2011 - 30 noiembrie 2011; 5) 01 ianuarie - 30 iunie 2012.

Pentru o mai clară evidenţiere a anomaliilor de maxim pre-seismice, manifestate în seriile de

timp Bzn, a fost introdusă o relaţie de analiză statistică, bazată pe variabile aleatoare standardizate:

*

YX XBzn −

= (2.9)

17

unde:

Bzn* reprezintă parametrul care ţine cont de prezenţa zgomotului geomagnetic şi care pune

în evidenţă zonele anomale cu tendinţă preseismică, utilizând deviaţia standard;

X este valoarea medie a parametrului Bzn calculată pentru intervale anomale de 1, 5 sau 9

zile consecutive, luată înaintea fiecărei zile din seria de timp nou elaborată;

X este valoarea medie a parametrului Bzn calculată pentru un interval de 30 zile

consecutive, luată înaintea fiecărei zile din seria de timp nou elaborată;

Y este valoarea medie a deviaţiei standard calculată pentru un interval de 30 zile

consecutive, luată înaintea fiecărei zile din seria de timp nou elaborată.

Pentru exemplificare, în Fig.2-3, sunt prezentate distribuţii medii zilnice ale parametrului Bzn şi

deviaţiei standard (STDEV), obţinute pentru intervalul 01 aprilie 2010-31 decembrie 2010, în

vederea identificării semnalelor pre-seismice asociate celor 8 cutremure de adâncime intermediară,

cu M>3.5 , produse în perioada respectivă în zona Vrancea (Tabelul 2.2).

TABELUL 2.2.

Data Lat. Long. Adâncime [km] Magnitudine Zona

08-06.2010 45.57 N 26.42 E 110 4.5 Vrancea

12-07-2010 45.66 N 26.49 E 103 3.8 Vrancea 21-07-2010 45.53 N 26.39 E 110 3.6 Vrancea

30-08-2010 45.68 N 26.54 E 143 3.7 Vrancea

30-09-2010 45.50 N 26.31 E 135 4.7 Vrancea

25-11-2010 45.59 N 26.36 E 120 3.8 Vrancea

02-12-2010 45.68 N 26.52 E 106 3.8 Vrancea

05-12-2010 45.68 N 26.54 E 146 3.9 Vrancea

În vederea evidenţierii anomaliilor pre-seismice (Fig.2-3) şi pentru eliminarea eventualelor

efecte datorate atât variaţiilor sezoniere, cât şi furtunilor geomagnetice, ultimele observabile prin

valori ale STDEV ≥ 0.002, pentru seriile de timp Bzn s-a aplicat acelaşi procedeu de analiză

statistică, bazat pe relaţia (2.9.), unde:

18

X reprezintă valoarea medie a parametrului Bzn calculată pentru un interval de 5 zile

consecutive, considerată înaintea fiecărei zile din seria de timp nou elaborată (in cazul de

faţă începând cu 01 mai 2010 );

X este valoarea medie a parametrului Bzn calculată pentru un interval de 30 zile,

considerată înaintea fiecărei zile din seria de timp nou elaborată;

Y este valoarea medie a deviaţiei standard calculată pentru un interval de 30 zile

consecutive, considerată înainte fiecărei zile din seria de timp nou elaborată;

Bzn* reprezintă parametrul care ţine cont de prezenţa zgomotului geomagnetic şi care pune

în evidenţă zonele anomale cu tendinţă preseismică, utilizând deviaţia standard;

În distribuţia seriei de timp Bzn* (Fig. 2-4.) se evidenţiază mai multe intervale anomale de

maxim care pot fi asociate, cel mai probabil, cutremurelor de adâncime intermediară din Tabelul

2.2.:

a) 2 mai - 15 mai 2010, cu un maxim în 11 mai (Bzn* = 3.237) care ar putea reprezenta un

precursor al seismului de M= 4.5 din 08.06.2010 ;

b) 31mai – 27iunie, cu o valoare maximă în 20 mai (Bzn* = 3.2595) care poate fi un posibil

precursor al celor două seisme de M= 3.8 (12 iulie) şi M= 3.6 (21 iulie);

c) 23 august - 23 septembrie, unde sunt prezente două valori de maxim Bzn* = 5.741 (în 26

august) şi Bzn* = 4.789 (4 septembrie) asociate celor două seisme de M= 3.7 (30 august),

respectiv M= 4.7 (30 septembrie);

d) 12 noiembrie – 3 decembrie, caracterizat printr-o valoare maximă în 17 noiembrie (Bzn* =

2.180), considerată ca precursor asociat efectului cumulat al celor trei cutremure de M= 3.8

(25 noiembrie), M= 3.8 (2 decembrie) şi M= 3.9 (5 decembrie)

În concluzie, analiza seriilor de timp Bzn* realizată în intervalul de timp 1 mai –31 decembrie

2010, în vederea evaluării hazardului seismic datorat cutremurelor de adâncime intermediară cu M >

3.6 din zona Vrancea, conduce la urmatoarele concluzii sintetizate în Fig. 2-4 :

19

1.854

1.856

1.858

1.86

1.862

1.864

1.866

1.868

1.87

1.872

1 11 21 31 41 51 61 71 81 91 101 111 121 131 141 151 161 171 181 191 201 211 221 231 241 251 261 271

Bzn

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

0.018

STDE

V

STDEVBzn

30 per. Mov. Avg. (Bzn)5 per. Mov. Avg. (Bzn)

30 per. Mov. Avg. (STDEV)

3.7/1434.7/138

August September October November December

3.8/119

3.8/106

3.9/146

April May June July

3.8/103

3.6/110

4.5/110

Fig. 2-3. Distribuţii medii zilnice ale parametrului Bzn şi ale deviaţiei standard (STDEV) în raport cu cele 8 cutremure apărute în intervalul 01 aprilie 2010-31 decembrie 2010. Săgeţile verticale indică data producerii seismului; 4.7 / 138km indică : magnitudine / hipocentru; Liniile intrerupte de culoare roz şi verde reprezintă valorile medii pe 5 şi 30 zile ale parametrului Bzn; Linia roşie întreruptă reprezintă valorile medii pe 30 de zile ale STDEV.

4.5

3.8

3.63.7

4.7

3.8

3.8

3.9

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

5

5.5

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

1001

.05.

2010

11.0

5.20

10

21.0

5.20

10

31.0

5.20

10

10.0

6.20

10

20.0

6.20

10

30.0

6.20

10

10.0

7.20

10

20.0

7.20

10

30.0

7.20

10

09.0

8.20

10

19.0

8.20

10

29.0

8.20

10

08.0

9.20

10

18.0

9.20

10

28.0

9.20

10

08.1

0.20

10

18.1

0.20

10

28.1

0.20

10

07.1

1.20

10

17.1

1.20

10

27.1

1.20

10

07.1

2.20

10

17.1

2.20

10

27.1

2.20

10

Mag

nitu

dine

cut

rem

ur

Bzn*

Bzn*

Cutremur

Fig. 2-4. Evidenţierea anomaliilor pre-seismice pe baza distribuţiei parametrului Bzn* obţinută prin aplicarea relaţiei de analiză statistică (2.1) asupra seriilor de timp Bzn şi STDEV, pe intervalul 1 mai-31decembrie 2010. Cercurile pline de diferite culori reprezintă cutremure; vectorii de culoare roşie localizează precursorii posibili pentru cele 8 cutremure (Tabelul 2.3); liniile întrerupte de culoare albastră (Bzn*=2•STDEV ) şi roz (Bzn*=3•STDEV ) reprezintă limitele de separaţie dintre tendinţa normală şi zonele anomale utilizând deviaţia standard.

21

Limita de separaţie dintre trendul normal şi zonele anomale precursoare asociate

cutremurelor de M>3.6 este reprezentată de Bzn* = 2•STDEV (linia întreruptă de

culoare albastră);

Zonele anomale de maxim cu Bzn* ≥ 3•STDEV sunt asociate, cel mai probabil

evenimentelor seismice de M ≥ 4 .

Pentru evaluarea hazardului de alunecări de teren induse seismic, a fost selectată zona de

alunecare Proviţa de Sus, întrucât aceasta a fost reactivată de-a lungul Faliei Proviţa şi de

cutremurul din 27 oct. 2004/Mw=6. Alunecarea de teren se dezvoltă în domeniul flişoid al arealului

subcarpatic, ceea ce îi conferă un cadru tectonic foarte complicat (Tatu et al., 2005), deformând

blocurile şi creând o arie activă complexă.

In cadrul studiilor efectuate a fost folosită o metodologie EM de înaltă frecvenţă (Stănică,

Stănică, 2011), în cadrul căreia s-au calculat parametrii skew, strike şi anizotropie, în scopul

corelării acestora cu modificări ale structurii geoelectrice rezultate în urma proceselor de

fisurare/fracturare.

O evaluare post-seismică a hazardului de alunecări de teren, privind nivelul acestuia (H), a

fost abordată utilizând metodologia de macrozonare (Mora and Vahrson, 1994), conform formulei:

H = (Sr * Sl * Sh) * (Ts), (2.10)

unde: Sr = 3 ,

Sl = 4 ( factor litologic pentru evaluarea susceptibilităţii de hazard ),

Sh = 4 ( factorul de umiditate – corelat cu valorile de rezistivitate scăzută,

cca. 7-8 ohm.m, corespunzătoare intervalului suprafeţei de alunecare),

Ts = 1 ( Indicator de declanşare a seismicităţii, calculat conform metodologiei precizate

anterior, pe baza valorii acceleraţiei de vârf – PGA - de 25 cm/s2, furnizate de INFP.

Înlocuind aceste valori în ecuaţie, se obţine nivelul de hazard de alunecare de teren:

H = (3.4.4).1 = 48, (2.11)

care, conform clasificării prezentate în cadrul metodologiei de macrozonare Mora and Vahrson,

(Tabel 2.3.) atribuie alunecării de teren Proviţa de Sus un potenţial de hazard de alunecări induse

seismic corespunzător clasei 3, grad moderat.

TABEL 2.3

Valoarea lui H Clasa Gradul potenţialului de hazard de

alunecări de teren

< 6 1 Neglijabil

7-32 2 Scăzut

33-162 3 Moderat

163-512 4 Mediu

513-1250 5 Înalt

> 1250 6 Foarte înalt

CONCLUZII

Evaluarea hazardului seismic implică o multitudine de factori variabili în timp, ceea ce face ca

această ecuaţie să fie greu de rezolvat. Cu toate acestea, se desfăşoară o amplă activitate de

cercetare, în special în ţările în care aceste evenimente ar putea avea consecinţe dramatice,

încercându-se identificarea unor elemente/fenomene/parametri cu relevanţă pentru modificările

geodinamice, respectiv pentru posibile declanşări de evenimente seismice, prin corelarea acestora

cu caracteristicile unor cutremure.

Contribuţiile aduse la evaluarea celor două tipuri de hazard natural, prin studii electromagnetice

realizate în cadrul acestei teze, pot fi prezentate succint, astfel:

* Contribuţii la metodologia de achiziţie şi prelucrare a datelor:

- Realizarea şi implementarea sistemului de transmisie a datelor electromagnetice

înregistrate la Observatorul de Geodinamică Proviţa de Sus;

- Optimizarea algoritmilor de procesare a datelor în domeniile timp-frecvenţă (FFT şi

FFT-filtrare trece bandă), utilizate la determinarea parametrilor electromagnetici Bzn

şi ρn, în intervalul f < 1,666E-2 Hz, pentru care este îndeplinită condiţia de existenţă

a unei structuri de tip 2D;

23

- Aplicarea în premieră în România a unei metode de analiză statistică, bazată pe o

ecuaţie cu variabile aleatoare standardizate, utilizată pentru o mai bună

individualizare a zonelor anomale pre-seismice de maxim ale parametrului Bzn, care

au fost corelate cu seismicitatea de adâncime intermediară din zona Vrancea;

- Introducerea unor procedee de procesare a seriilor de timp legate de evoluţia

parametrului Bzn (distribuţia valorilor medii calculate pentru intervale diferite de

timp: o zi, 5 zile şi 30 zile), astfel încât informaţiile furnizate de acestea să permită

extragerea unor concluzii cât mai eficiente în procesul de evaluare a hazardului

seismic. Aceste procedee sunt folositoare pentru că deşi uneori se poate constata

buna corelare între amplitudinea parametrului Bzn şi magnitudinea cutremurelor, pe

anumite intervale se grefează mai multe zone anomale de maxim înaintea unui

cutremur, ceea ce face dificilă evidenţierea anomaliilor pre-seismice (apare

fenomenul de superpoziţie);

- Testarea pe acelaşi interval de timp, 1 ianuarie - 31 decembrie 2011, a celor doi

parametri, Bzn şi ρn, pentru verifica comportamentul anomal pre-seismic al acestora;

- Verificarea fiabilităţii metodologiei electromagnetice şi pentru cutremure de M>6,

prin analiza distribuţiei anomale pre-seismice a parametrului Bzn asociată mega-

cutremurului de M9-Tohoku, Japonia, din 11 martie 2011;

* Contribuţii la analiza datelor şi estimarea hazardului seismic şi al alunecărilor de teren:

- Analiza datelor în 5 intervale de timp 1 sept. - 30 oct. 2004 , 16 ian. - 30 sept. 2009, 1

aprilie - 31 dec. 2010, 01 ian. - 30 noi. 2011, 01 ian. – 30 iunie 2012, corespunzătoare unei

activităţi seismice mai semnificative. Rezultatele sunt prezentate, în primul rând, sub formă de

serii de timp care reflectă distribuţiile anomale ale parametrului Bzn în raport cu seismele de

adâncime intermediară de M ≥ 3.0 din zona Vrancea;

- Monitorizarea evoluţiei parametrului Bzn în cinci intervale temporale şi compararea

acestui parametru cu cutremurele de magnitudine mai mare de M3.7, ceea ce a condus la

evidenţierea urmatoarelor aspecte:

1.Există, deseori, o bună corelare între amplitudinea parametrului Bzn şi magnitudinea

cutremurelor (Fig. 2-5.), observându-se scăderea amplitudinii odată cu scăderea

magnitudinii;

24

Fig. 2-5. Distribuţia medie zilnică a parametrului Bzn şi a deviaţiei standard (STDEV) pentru intervalul 01.09-30.09.2009. Săgeţile verticale indică data producerii seismului; 4.2/150 reprezintă magnitudinea/hipocentrul (km).

2.Pentru intervale mai lungi de timp, apar mai multe anomalii ale parametrului Bzn înainte

de un cutremur (Fig. 2-3./anul 2010. Din acest motiv, în vederea selectării anomaliilor cu

caracter precursor, a fost necesară introducerea noţiunii de limită de separaţie între

zonele anomale pre-seismice şi zonele cu tendinţă normală, notată (Bzn*), prin aplicarea

formulei de analiză statistică *

YX XBzn −

= , bazată pe variabile aleatoare

standardizate, pentru eliminarea eventualelor efecte datorate atât variaţiilor sezoniere, cât

şi furtunilor geomagnetice. De menţionat că s-a respectat condiţia ca Bzn* să fie egal cu

2•STDEV. Pentru exemplificare rezultatele obţinute sunt prezentate în Fig. 2-3/2010;

3.Trebuie precizat că valorile de maxim pre-seismic Bzn* apar datorită schimbărilor de

rezistivitate electrică ce survin ca urmare a activităţii seismice, la intervale de timp

25

diferite, variind de la 1, 2 sau 3 zile, până la 28-32 sau chiar 47 de zile, în funcţie de

complexitatea fenomenelor de care este legat cutremurul.

4.Abateri de la regula de mai sus se întâlnesc în situaţia prezenţei unor efecte seismice

cumulate în variaţiile anomale Bzn (superposition effect), datorate timpului scurt între

cutremure (Fig. 2-4.);

- Datorită schimbărilor semnificative asociate cutremurelor, monitorizarea parametrilor

electromagnetici de înaltă frecvenţă (skew, strike, anizotropie) şi geoelectrici (rezistivitate

aparentă în curent continuu) şi-a dovedit utilitatea în evaluarea potenţialului de hazard al

alunecării de teren Proviţa de Sus. În acest sens, analiza datelor experimentale a condus la

următoarele concluzii:

1. Cutremurul de adâncime intermediară produs în 25 Aprilie 2009, în zona Vrancea a

fost principala forţă care a dus la reiniţierea procesului de alunecare;

2. Schimbările semnificative post-seismice, privind principalele caracteristici morfo-

geoelectrice ale masei aflate în alunecare, pe intervalul de adâncime 0-25m, au un

caracter local, manifestat în partea frontală a alunecării;

3. Paternul pre- şi post-seismic al alunecării de teren a putut fi cuantificat cu ajutorul

parametrilor de dimensionalitate structurală (skew şi strike) şi evidenţiat în tomografiile

de rezistivitate aparentă;

4. Clasificarea potenţialului de hazard al alunecării Proviţa de Sus, evaluat ca fiind

moderat (clasa 3), prin introducerea datelor EM în modelul de macro-zonare (Mora and

Vahrson,1994);

5. Studiile efectuate în cadrul tezei de doctorat demonstrează potenţialul ridicat al acestei

metodologii aplicată la monitorizarea alunecărilor de teren, datorită transferului de date

aproape în timp real, asigurînd un rol important în evaluarea nivelului de hazard şi, prin

urmare, contribuind la o mai bună protecţie socio-economică.

* * *

26

În încheiere, doresc să-mi exprim toată gratitudinea pentru sprijinul moral şi profesional de

care am beneficiat din partea conducătorului de doctorat, D-l Dr. Crişan Demetrescu – membru

corespondent al Academiei Române. Mulţumesc, de asemenea, domnilor Prof. Dr. Ing. Paul

Georgescu, Prof. Dr. Ing. Dumitru Ioane şi Dr. Mircea Radulian, membri ai comisiei de evaluare a

tezei, pentru observaţiile ce au condus la îmbunătăţirea conţinutului acesteia. Mulţumesc, de

asemenea, colegilor şi familiei mele pentru tot sprijinul acordat.

Bibliografie selectivă

Bhattacharya, S., Sarkar, S., Gwal, A. K., Parrot M., 2009, Electric and magnetic field perturbations recorded by DEMETER satellite before seismic events of 17 July 2006, M7,7 earthquake in Indonesia, Journal of Asian Earth Sciences, vol. 34, issue 5 Fraser-Smith, A. C., Bernardi, A., Mc.Gill, P. R., Lodd, M. E., Helliwell, R. A., Villard, O.G., 1990, Low frequency magnetic field measurements near the epicenter of the MS 7,1 Loma Prieta earthquake, Geophysical Research Letters, vol.17, no.9, 1465-1468. Hattori, K., Takashi, I., Yoshino, C., Nagao, T., Liu, J.L., Shieh, C.F., 2002, ULF Geomagnetic and Geopotential Measurement at Chia-Yi, Taiwan, J.Atmos.Electr., 22 Hayakawa, M. R., Molchanov, O. A., Yumoto, K., 1996, Results of ultra-low frequency magnetic field measurements during the Guam earthquake of 8 August 1993, Geophys.Res.Lett., 23, 241-244. Miyakoshi, J., 1986, Anomalous time variation of the self-potential in the fractured zone of an active fault preceding the earthquake occurrence, J. Geomag. Geoelectr., 38, 1015-1030. Mora, S., Vahrson, W., 1994, Macrozonation methodology for landslide hazard determination, Bulletin of the Association of Engineering Geologists, 31(1): 49-58. Parrot, M., Berthelier, J., Lebreton, J. P., Sauvaud, J. A., Santolik, O., Blecki, J., 2006,: Examples of unusual ionospheric observations made by the DEMETER Satellite over seismic regions, Physics and Chemistry of the Earth, 31, 486-495. Stănică, D., Stănică, M., 2007, Electromagnetic monitoring in geodynamic active areas, Acta Geodinamica et Geomaterialia, Vol. 4., No.1 (145), pp. 99-107. Stănică, D. A., Stănică, D., Diacopolos, C., 2008, Real-time monitoring system for risk mitigation due to the landslide triggered by seismic activity, The 33-rd Int.Geol.Congress, Oslo. Stănică, D. A., Stănică, M., Diacopolos, C., 2009, Electromagnetic responses in the seismic induced landslides areas, Extended Abstract in Papers Collection of the International Geo-electromagnetic Workshop (CIGEW 2009), Guilin, China, pp. 8-10.

27

28

Stănică, D. A., Stănică, D., 2010, Correlation between the Vrancea seismicity and anomalous behaviour of some electromagnetic parameters, Romanian Geophysical Journal (Rev.Roum.Geophysique), vol. 55, pp. 69-76. Stănică, D., Stănică, D. A., 2010, Constraints on Correlation Between the Anomalous Behaviour of Electromagnetic Normalized Functions (ENF) and the Intermediate Depth Seismic Events Occurred in Vrancea Zone (Romania), Terr.Atmos.Ocean.Sci., Vol.21, 675-683, doi: 10.3319/ TAO.2009.09.09.01(T). Stănică, D. A., Stănică, D., 2011, High frequency electromagnetic and DC resistivity monitoring system for near real-time earthquake–induced landslides assessment, Global Mtg.Abs.Vol.15, 26, 1-4, doi:10.1190/1.3659067. Stănică, D., Stănică, D. A., 2011, Anomalous pre-seismic behavior of the electromagnetic normalized functions related to the intermediate depth earthquakes occurred in Vrancea zone, Romania, EGU, Nat. Hazards Earth Syst. Sci., 11, 3151-3156, doi:10.5194/nhess-11-3151-2011. Stănică, D., Stănică, D. A., 2012, Earthquakes Precursors, in “Earthquake Research and Analysis, Statistical Studies, Observations and Planing”, Book 5, Sebastiano D’Amico (ed), pp.79-100, InTech Open Acces Publisher. ISBN 978-953-51-0134-5. Tatu, M., Stănică, D., Popescu, M., Mirea, V., 2005, Landslide hazard mapping in Romanian sub-Carpathians; Risk area estimation, Abstracts Book at Technical Meeting of the OASYS-EU FP 5 Project, Modena, Italy. Thomas, J. N., Love, J. J., Johnston, M. J. S., Yumato, K., 2009, On the reported magnetic precursor of the 1993 Guam earthquake, Geophysical Res. Letters, vol.36, L16301. Uyeda Uyeda, S., 1996, in A critical review of VAN Earthquake prediction from Seismic Electrical Signals, Edited by Lighthill, J., Published by World Scientific Publishing Co., U.K.

Varotsos, P., 2005, The Physics of Seismic Electric Signals., Terrapub, Tokyo. Wang, Q., Xu, G., Li, Z., Huang, Q., 2009, Meshing effects of the 3-D numerical modelling in seismoelectromagnetics: An application in selectivity of seismic electric signals, Earthquake Science, vol. 22. Word, R. D., Smith, H. W., Bostick Jr., F. X., 1970, An investigation of the magnetotelluric tensor impedance method, Electronics Research Center, the University of Texas, Austin.