Contractul de asociere in participatiune. Caracteristici si reglementare legala

Asocierea în participatiune presupune punerea în comun de catre mai multe persoane fizice sau juridice a mijloacelor, bunurilor de care dispun în vederea realizarii unui obiectiv, forma de organizare care, potrivit prevederilor Codului comercial si ale Codului civil, nu conduce la o structura cu personalitate juridica, dar care are ca obiectiv satisfacerea intereselor celor care o compun. Asocierea poate fi configurata pentru un proiect specific, dar poate fi creata si ca un parteneriat de afaceri continuu.

Libertatea partilor de a-si stabili prin însusi contractul de asociere drepturile si obligatiile, dar si modalitatea în care vor desfasura activitatea avuta în vedere, fara a fi nevoite sa se conformeze limitelor instituite prin legea societatilor comerciale, reprezinta un alt avantaj al asocierilor în participatiune.

Reglementarea legala a contractului de asociere in participatiune in RomaniaAsocierea în participatiune este reglementata în România de:

• Codul comercial – art. 251-256;• Codul civil – art. 1491-1531;• Codul fiscal – art. 28, art. 86;• Normele de aplicare a Codului fiscal (HG 44/2004 cu modificarile si completarile ulterioare)– pct. 184-189.

Conform art. 251 din Codul comercial, „asociatiunea în participatiune are loc atunci când un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participatiune în beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni, sau chiar asupra întregului comert”. Totodata, asocierea în participatiune poate sa aiba loc de asemenea si pentru operatiunile comerciale facute de catre necomercianti. Conform art. 253 din Codul comercial, „asociatiunea în participatiune nu constituie, în privinta celor de al treilea, o fiinta juridica distincta de persoana interesatilor. Cei de al treilea nu au niciun drept si nu se obliga decât catre acela cu care au contractat“.

Articolul 254 si 256 din Codul comercial stipuleaza: „Participantii nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociatiune, chiar daca au fost procurate de dânsii. Cu toate acestea, întrucât priveste raporturile lor între dânsii, asociatii pot sa stipuleze ca lucrurile ce au adus sa li se restituie în natura, având dreptul, în caz când restitutiunea nu s-ar putea face, la repartitiunea daunelor suferite. Afara de aceste cazuri, drepturile asociatilor se marginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asociatiune si de beneficii si pierderi. Asociatiunile în participatiune sunt scutite de formalitatile stabilite pentru societati, dar ele trebuie sa fie probate prin act scris”.

Asocierea în participatiune este un tip special de contract prin care doua sau mai multe persoane fizice si/sau juridice convin sa creeze o asociere în care sa contribuie cu anumite bunuri, bani, servicii, know-how, în vederea exercitarii în comun a unor activitati comerciale, cu scopul de a împarti profitul obtinut. Asocierea astfel creata nu necesita formalitati de constituire în afara contractului, spre deosebire de societatile comerciale. Cu toate acestea, Codul fiscal prevede ca asocierea trebuie înregistrata la organul fiscal competent înaintea începerii activitatii.

Caracteristicile contractului de asociere in participatiuneContract comercial – comercialitatea decurge din:

– natura operatiunilor pe care le savârseste asociatul administrator (fatis);– calitatea de comerciant a asociatului administrator în cazul art. 251 Cod comercial;– sediul reglementarii – art. 251-256 Cod comercial.

Contract sinalagmatic care da nastere la obligatii în sarcina ambelor parti. Obligatiile partilor sunt:– asociatul administrator (fatis) – obligatia de a savârsi una sau mai multe fapte de comert ori un întreg comert– obligatia de a pune în joc bani, bunuri, fondul sau de comert etc., potrivit întelegerii partilor– obligatia de a plati asociatului participant o cota parte din beneficiile obtinute.

– obligatia de a restitui aportul adus de asociatul participant, la încetarea asocierii, daca s-a prevazut expres în contract;– asociatul participant (ocult) – obligatia de a aduce miza sociala, un aport la constituirea asocierii.Din interpretarea art. 254 Cod comercial rezulta ca este de esenta contractului constituirea unei mize sociale, ca suport material pentru savârsirea de acte de comert, miza producatoare de beneficii. În considerarea acestui aport, asociatul participant participa la beneficiile operatiunii.

Contract oneros – în activitatea comerciala, contractele sunt prezumate oneroase deoarece ideea de profit anima partile contractante. Nu au caracter oneros sponsorizarile si alte contracte care devin neoneroase prin vointa expresa a partilor.

Contract comutativ – existenta si întinderea obligatiilor este cunoscuta la încheierea contractului.Faptul ca la încheierea contractului partile nu cunosc cuantumul valoric al beneficiului sau al pierderii, nu transforma contractul în contract aleator. Întinderea beneficiului sau a pierderii nu depinde de hazard, ea este determinata procentual la încheierea contractului, iar în lipsa se prezuma a fi proportionala cu aportul adus, si este conditionata de priceperea si cunostintele asociatului administrator, de încrederea de care acesta se bucura.

Contract bilateral sau multilateral – se poate încheia între doua sau mai multe persoane, potrivit art. 251 Cod comercial.

Contract consensual – se încheie prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi necesar sa îmbrace o forma solemna si este scutit de formalitatile stabilite pentru societati – art. 256 Cod comercial. Forma scrisa este ceruta de ad probationem.

Contract cu executare succesiva sau imediata – numarul operatiunilor ce fac obiectul contractului determina caracterul contractului de a fi cu executare succesiva sau imediata. Daca asociatul administrator si-a asumat obligatia de a savârsi o singura operatie comerciala, contractul este cu executare imediata, iar daca si-a asumat obligatia de a savârsi mai multe operatii sau un întreg comert, este cu executare succesiva.

Contract intuitu personae – caracterul decurge din ideea ca o persoana încredinteaza capitalul sau unei persoane cunoscute, în considerarea aptitudinilor si cunostintelor sale, în considerarea încrederii în aceea persoana.

Contract cu scop lucrativ – toate partile urmaresc obtinerea unor beneficii pe seama mizei puse în joc. Chiar daca participarea la pierderi este obligatorie pentru toti, clauzele leonine fiind interzise, fiecare parte este animata de ideea obtinerii unor beneficii, idee esentiala la încheierea contractului.

Contract cu caracter ocult – tertii participanti la operatiunile comerciale cunosc, cu ocazia încheierii lor, numai pe asociatul administrator, care se angajeaza în nume propriu, dar în interesul asocierii (adica al sau personal si al asociatului participant). Nu intereseaza persoana asociatului participant, al carui nume ramâne necunoscut pentru tert. Chiar daca acesta devine cunoscut, numele sau ramâne indiferent deoarece tertul contracteaza numai în considerarea asociatului administrator. Partile pot conveni ca numele asociatului administrator sa ramâna secret pentru tert. Notiunea de „ocult“ este diferita de notiunea „secret“. Asocierea este lipsita de affectio societatis – membrii asocierii nu sunt animati de ideea desfasurarii unei activitati în comun, deoarece numai asociatul administrator lucreaza pentru societate.

Contract translativ de proprietate – aportul adus de asociatul participant trece în proprietatea asociatului administrator. Numai în caz de stipulatie expresa în contract, aportul este adus doar cu titlu de folosinta.