contracția musculară

8/20/2019 Contracția musculară

1/12

Contracția musculară

Agonistii sunt muschii principali care genereaza miscarea. In "echipa" cu ei se afla muschii sinergisti, care iiasista in timpul miscarii.Antagonistii sunt muschii opusi agonistilor. Spre exemplu, atunci cand faceti flexia antebratului pe brat cugantera, bicepsul brahial este agonist, brahioradialul este sinergist, iar tricepsul brahial este antagonist.

Muschii antagonisti trebuie sa se relaxeze in timpul actiunii agonistilor, pentru ca miscarea sa se realizezecu usurinta. Acest aspect este coordonat de catre sistemul nervos central prin intermediul reflexului deinhibitie reciproca. Antagonistii au si un rol protector, ei moduland forta contractiei agonistilor. Cand bicepsulse contracta foarte puternic, tricepsul se contracta si el intr-o oarecare masura pentru a preveni smulgereatendonului bicepsului si pentru a controla miscarea.

iecare exercitiu presupune existenta a ! faze.

rima faza, numita si concentrica, reprezinta contractia propriu-zisa a muschiului. Mai este denumita si"faza pozitiva". In aceasta faza muschiul isi micsoreaza volumul prin contractie, iar segmentele corpuluiimplicate in miscare se apropie. #a finalul acestei faze, muschiul este intr-o contractie completa.

A doua faza este numita si faza de tranzitie sau "varful contractiei". ractic aici se face tranzitia intreridicarea si coborarea greutatii. $na dintre tehnicile de intensitate presupune mentinerea contractiei in acestpunct timp de %-& secunde. 'ste vorba de o contractie izometrica, in care muschiul este tinut in tensiune,fara sa isi mai modifice dimensiunile.

$rmatoarea faza, numita excentrica (sau "negativa") reprezinta revenirea muschiului la starea de relaxare.Si in faza excentrica muschiul este mentinut in tensiune. Specialistii sunt de acord ca o miscare lentadescendenta, cu mentinerea muschiului in tensiune este mai productiva decat revenirea rapida la starea derelaxare. In ceea ce priveste momentul de relaxare, unii sportivi il elimina pur si simplu, mentinand muschiulintr-o stare permanenta de tensiune. Spre exemplu, la flexii cu bara pentru biceps, faza excentrica nu estefinalizata, practic haltera nu este coborata pana in punctul in care antebratul a*unge in extensie maxima.

entru a fi eficienti la antrenamente este nevoie ca la fiecare exercitiu sa fiti atenti la corecta executie acelor trei faze. Cele mai intalnite greseli sunt+ lipsa fazei de tranzitie - practic se trece de la faza concentricala cea excentrica fara pauza si contractie la varf coborarea rapida a greutatii in faza excentrica si"smulgerea" greutatii in faza concentrica - adica folosirea fortei inertiale in miscare

'xecutati exercitii de stretching la finalul incalzirii, intre serii si in perioada de revenire dupa efort. Acesteexercitii sunt importante in special dupa antrenamente, avand capacitatea de a reduce perioada de refacereintre antrenamente.

e mentionat si faptul ca stretchingul a*uta la revenirea in pozitie de repaus a fibrelor de actina si miozina(care se suprapun in contractie) si optimizeaza procesele metabolice


2/12

Contracţia izotonică - dinamica este aceea n care tensiunea r/m0ne constant/, dar variaz/ lungimea.'ste caracteristic/ ma*orit/1ii mu2chilor scheletici. 3ealizeaz/ lucru mecanic 2i produce mi2care. Muschiulse alungeste si se scurteaza.

4n activitatea obi2nuit/, mu2chiul trece prin faze de contrac1ie izometric/ 2i izotonic/, ini1ierea oric/reicontrac1ii fiind, de obicei, izometric/.

Contractia izotonica - este cea mai obisnuita contractie musculara. Se produce cu modificarea lungimiimuschiului, determina miscarea articulara, de aceea este considerata o contractie dinamica. e totparcursul miscarii, tensiunea de contractie ramane teoretic aceeasi.Contractia izotonica simpla, fara incarcare (deci fara greutate suplimentara) nu determina cresterea forteimusculare si nici a masei musculare. 'xista & tipuri de contractie izotonica+ concentrica si excentrica.Contractia izotonica concentrica presupune scurtarea in lungime a muschiului si este posibila doar dacaincarcatura este mai mica decat potentialul maxim al individului. ('xemplu+ flexia antebratului pe brat). Cualte cuvinte nu veti putea face niciodata o contractie izotonica completa cu o greutate mai mare decat ceacu care puteti face o repetare maximala.Contractia izotonica excentrica (sau negativa) este inversul unei contractii concentrice si readuce muschiulla pozitia de start (exemplu+ coborarea halterei dupa o flexie a antebratului pe brat). esi muschii sealungesc, ei tot genereaza fortaContractia excentrica este cea mai eficienta din punct de vedere al castigului de forta musculara, pentru capoate fi utilizata incarcatura mai mare decat potentialul maxim al sportivului (raportat la o contractieconcentrica), insa este folosita doar ca tehnica de intensitate in cadrul antrenamentului, studiile aratand capoate provoca degradari serioase la nivel muscular cand se depaseste tensiunea de contractie.Contractiile dinamice contra unei rezistente (exercitiile cu greutati) asigura nu numai o crestere a fortei, ci sio crestere a rezistentei musculare la efort.Conform cercetarilor, solicitarea musculara nu se realizeaza pe toata durata contractiei, ci doar in momentulcand muschiul este alungit. e masura ce muschiul se scurteaza, tensiunea scade si astfel isi pierdevaloarea de "excitant". e aceea, antrenamentul trebuie sa fie alcatuit din contractii dinamice rezistiverepetate pentru a creste forta, rezistenta si pentru a declansa hipertrofia musculara.entru a creste forta trebuie sa fie implicat un numar cat mai mare de unitati motorii simultan, iar acest lucrunu se intampla decat atunci cand solicitarea este importanta, respectiv o greutate de lucru semnificativa.3epetarea miscarilor contra unei rezistente va induce oboseala musculara, ceea ce va conduce larecrutarea a tot mai multe unitati motorii pentru a face fata solicitarii. atorita oboselii acumulate, rezistentamoderata de la inceput va a*unge sa fie aproape maximala, de aici si importanta ultimelor repetari dintr-oserie. Stresul metabolic generat de oboseala va declansa procese anabolice ce determina cresterea fortei sihipertrofie musculara.

Contracţia izometrică modific/ tensiunea mu2chiului, dar lungimea r/m0ne constant/. Caracterizeaz/musculatura postural/. 5u produce lucru mecanic, ci c/ldur/.

Contractia izometrica - in timpul acestui tip de contractii musculare, tensiunea in muschi creste, dar fibrelemusculare nu isi modifica lungimea, de aceea se mai numesc si statice. $nghiul articulatiilor nu se modifica.Spre exemplu, atunci cand impingeti un perete sau incercati sa ridicati un obiect deosebit de greu, muschiisunt implicati in contractie izometrica. 6ensiunea care se dezvolta in muschi in aceste contractii este maimare decat in cele izotonice. In timpul contractiilor izometrice, muschiul intra in "datorie de oxigen" datoritafaptului ca circulatia musculara este partial intrerupta si se acumuleaza metaboliti. Aceste fenomenedeclanseaza un fenomen de rebound in momentul cand muschiul se relaxeaza, ceea ce inseamna cacirculatia musculara este reluata si crescuta cu 789 fata de cea din repaus, metabolismul este stimulat, iar


3/12

sinteza proteica este accelerata, ceea ce conduce la hipertrofie musculara (contrar opiniilor mai vechi,conform carora contractiile izometrice nu produc hipertrofie). Antrenamentul izometric prezinta ca principaldezavanta* suprasolicitarea cardiaca (cu cresterea travaliului ventriculului stang, a frecventiei cardiace si atensiunii arteriale.)

Contractia izokinetica - este un tip de contractie dinamica in care muschii se contracta la capacitate

maxima pe intreaga amplitudine de miscare. :anuiesc ca ati observat ca atunci cand va antrenati bicepsulcu haltera, greutatea pare diferita in diversele puncte ale traiectoriei sale.olosind echipament special (spre exemplu aparatele cu scripeti din sala de forta) viteza de executie varamane constanta pe tot parcursul miscarii. 3ezistenta pe care o genereaza aparatul va fi egala atat in fazaconcentrica, cat si in cea excentrica a miscarii. :eneficiul principal este dat de faptul ca acest tip deantrenament permite muschiului sa lucreze maximal pe tot parcursul miscarii. Se elimina acel punct slabexistent in toate miscarile.Studiile comparative arata ca antrenamentul cu contractii izo;inetice dezvolta mai repede forta muscularadecat cel cu contractii izotonice.

Oboseala musculară . Se manifest/ prin diminuarea capacit/1ii de travaliu muscular. Se datoreaz/ sc/deriirandamentului energetic, acumul/rii de acid lactic, lipsei de


4/12

Exercitiul de tip anaerob, foloseste energia rezultata in urma proceselor chimice, la nivelul muschilor caretransforma glicogenul (inmagazinarea,acumularea energiei necesare pentru un antrenament) in energie.

Importanta exercitiului anaerob in procesul de slabire nu trebuie subestimata deoarece reprezintamodalitatea principala prin care se poate creste masa musculara, rezultand cresterea ratei metabolice si deaici o ardere mai mare de calorii.Muschii sunt foarte benefici pentru slabire, fiind un tesut metabolic activ, ard caloriile doar existand.

Un antrenament cu greutati bine facut, creste rata metabolica(implica un consum mai mare de calorii)pentru mult timp dupa terminarea lui, pana la =& de ore, spre deosebire de antrenamentul de tip aerob, incare putem vorbi la finalul lui de o accelerare a ratei metabolice timp de numai o ora-doua.

Cei care isi doresc masa musculara, forta, trebuie sa solicite organismul folosindu-se de exercitiul fizicanaerob.

imensiunea unui muschi, stim cu totii, creste atunci cand este supus unui antrenament de forta. ot fi maiputernici si mai masivi oamenii care au un numar mai mare de fibre musculare decat cei cu un numar redusde fibre musculare. 5umarul fibrelor musculare este diferit de la o persoana la alta(intervine mostenireagenetica a fiecaruia). Structura muschiului nu este deloc simpla. Muschiul striat este alcatuit din fascicule defibre iar fasciculele, din fibre musculare striate.'xercitiul anaerob are capacitatea de a mari numarul acestorfibre musculare striate, facand posibila o crestere in dimensiune a muschilor, in imba* popular ?muschi marisau plini?, hipertrofie musculara .

robabil ca fiecare v-ati pus intrebarea @cum cresc muschii B? 3aspunsul este urmatorul+

• o alimentatie corespunzatoare• un program de odihna necesar refacerii tesutului muscular in urma solicitarii lui la antrenament• precum si rabdare, rezultatele nu vor putea fi pe masura asteptarilor daca ne grabim.

uteti incerca, in sala de antrenament, sa va luati pulsul in timpul antrenamentului,daca pulsul a*unge panala 8-=89 din pulsul maxim atunci inseamna ca faceti exercitii de tip anaerobic. Atunci cand pulsul este maimare de 8-=89 inseamna ca faceti exercitii de tip aerobic.

'ste de preferat ca ambele tipuri de exercitii sa faca parte din activitatile dumneavoastra. 'xercitiul anaerobse bazeaza pe rezistenta, iar ca un alt beneficiu este cel de intarire a rezistentei musculare si osoase.'xercitiul de tip aerob sta la baza arderilor grasimilor din organism.

Cresterea conditiei fizice este determinata de frecventa, intensitatea si durata exercitiilor aerobice.iecare sesiune ar trebui sa dureze intre &8 si 8 min, efectuate de ! sau D ori pe saptamana la un nivel deintensitate calculat in functie de rata batailor maxime ale inimii (8-E89) conform Colegiului American deSport si Medicina.

In primele %D min de exercitiu aerobic, glucoza sau zaharul din muschi este folosit pentru energie. Ardereagrasimilor incepe abia dupa %D-&8 de minute de activitate aerobica. e aceea este important ca sesiuneade aerobic sa dureze cel putin !8 min.

#a sesiunea de aerobic cu o durata mai mare de o ora, grasimile continua sa se arda, in prezentaoxigenului, dar intr-o cantitate mai mica decat in prima ora.

http://www.danutritie.ro/antrenament-incepatori/http://www.danutritie.ro/mit-carne-muschi/http://www.danutritie.ro/mit-carne-muschi/http://www.danutritie.ro/mit-carne-muschi/http://www.danutritie.ro/mit-carne-muschi/http://www.danutritie.ro/folosirea-corecta-a-exercitiului-aerobic/http://www.danutritie.ro/forum/viewtopic.php?f=4&t=5962http://www.danutritie.ro/mit-carne-muschi/http://www.danutritie.ro/folosirea-corecta-a-exercitiului-aerobic/http://www.danutritie.ro/forum/viewtopic.php?f=4&t=5962http://www.danutritie.ro/antrenament-incepatori/


5/12

Sesiunea de aerobic mai mare de o ora, creste riscul de accidentare din cauza oboselii. Crescand frecventasesiunilor ( mai mult de D ori pe saptamana) nu se acorda corpului sansa de a-si reveni complet si poaterezulta o scadere a sistemului imunitar. 'ste important sa ascultam ceea ce corpul nostru incearca sa nespuna.


6/12

antrenament, mecanism numit și the afterburn effect. Acest lucru are loc deoarece n timpulantrenamentului, dai un șoc corpului t/u și creezi un deficit de oxigen, astfel pentru a reveni la starea dedinainte de antrenament corpul este nevoit s/ activeze forțe metabolice care vor fi active chiar și n timpulsomnului.&8 de minute de antrenament cardiovascular nainte de circuitele de exerciții anaerobe menite s/ țicreasc/ forța și s/ creeze tonus muscular, ți vor accelera chiar și mai mult rata metabolic/.

Antrenamentele metabolice nu sunt pentru oricine. Sunt antrenamentele cele mai eficiente, a c/ror rezultatevor fi vizibile n cel mai scurt timp posibil. ar pentru aceste antrenamente e nevoie de un stil de via1/s/n/tos, s/ fii disciplinat și s/ ai o voinț/ de fier, iar nu n ultimul r0nd s/ ai o alimentație adecvat/ care s/poat/ susține efortul fizic și s/ favorizeze arderile.

Hi la final de articol, vin cu promisiunea c/ voi posta cur0nd un model de antrenament metabolic, alternativpentru femei și b/rbați.

Agonistii sunt muschii principali care genereaza miscarea. In "echipa" cu ei se afla muschii sinergisti, care iiasista in timpul miscarii.

Antagonistii sunt muschii opusi agonistilor. Spre exemplu, atunci cand faceti flexia antebratului pe brat cugantera, bicepsul brahial este agonist, brahioradialul este sinergist, iar tricepsul brahial este antagonist.Muschii antagonisti trebuie sa se relaxeze in timpul actiunii agonistilor, pentru ca miscarea sa se realizezecu usurinta. Acest aspect este coordonat de catre sistemul nervos central prin intermediul reflexului deinhibitie reciproca. Antagonistii au si un rol protector, ei moduland forta contractiei agonistilor. Cand bicepsulse contracta foarte puternic, tricepsul se contracta si el intr-o oarecare masura pentru a preveni smulgereatendonului bicepsului si pentru a controla miscarea.

Exista mai multe tipuri de contractie musculara!

3


7/12

tonusului muscular particip/, n mod direct sau indirect,un num/r mare de structuri nervoase+ aferen1elesenzoriale, exteroceptive 2i proprioceptive, forma1iuneareticulat/ din sistemul nervos, c/ile nervoase deconexiune precum 2i cele de conducere

Mini lectia de anatomie

Sistemul osos

Scheletul uman este alcatuit din peste &88 de oase de toate formele si dimensiunile, fiecare dintre acesteaconstituind doar o veriga dintr-o structura complexa. Scheletul nostrum este o entitate functionala, ingeniosconstruita , cu functii deosebite indeplinite de fiecare os in parte, cu o structura interna speciala, bazate perelatii de interdependenta.Scheletul nu poate functiona insa fara a*utorul muschilor si articulatiilor. Impreuna cu articulatiile si oasele ,musculatura ne permite sa efectuam cele mai complexe miscari , sa fim in forma si sa avem rezistenta catmai buna.

:ineinteles ca in afara de oase , articulatiile , tendoanele si muschii, creierul, nervii si organele de simt ,participa la realizarea celor mai fine miscari. 6otodata, scheletul prote*eaza partile moi si ofera puncte deprindere pentru musculatura.


8/12

6oracele%& perechi de coaste , alcatuiesc impreuna cu vertebrele toracice si sternul,toracele.Coastele sunt legate intre ele prin intermediul articulatiilor si cartilagiilor. Coastele sunt in numar de %&perechi(%8 perechi fiind fixe, iar ultimele & perechi sunt mobile) si se impart in ! categorii+L adevarateL false

L flotante.'le sunt fixate in partea posterioara de segmentul toracal al coloanei vertebrale si in partea anterioara sefixeaza pe stern , foarmand cutia toracica.

&) Membrele (extremitatile) superioareSunt legate de trunchi prin intermediul centuri scapulare. 'le incep din articulatia umarului , sunt compusedin osul bratului sau humerusul , oasele antebratului (ulna si radius) si oasele maini &= de oase( carp,metacarp, falange ).

!) :azinul'ste alcatuit din segmentul sacral al coloanei vertebrale si doua oase coxale.


9/12

Articulatia umarului leaga centura scapulara de membrul superior liber.Articulatia cotului este o articulatie complexa fiind alcatuita din ! articulatii+L articulatia humero-ulnaraL articulatia humero-radialaL articulatia radio-cubitala proximala.

Articulatia 3adiocarpiana este articulatia dintre epifiza distala a radiusului si oasele carpiene din randulproximal.Articulatia craniului cu coloana vertebralaCraniul se articuleaza cu coloana vertebrala prin intermediul a doua articulatii+L una superioara numita articulatia atlanto-occipitalaL alta inferioara numita articulatia atlanto-axoidiana ( aceasta este articulatia intre atlas si axis).Articulatia coloanei vertebrale se clasifica in+L articulatiile corpilor vertebraliL articulatiile apofizelor articulareL articulatiile lamelelor vertebraleL articulatiile apofizelor transverseL articulatiile apofizelor spinoase.

Articulatiile toracelui se clasifica in+L articulatii costo-transversareL aerticulatii costo LcondraleL articulatii costo- sternale.

Articulatiile sacro-iliace sunt semimobile si in numar de doua, respective dreapt a si stanga.

Articulatia soldului ( coxo-femurala) aceasta articulatie leaga membrul inferior de coxal. Suprafetelearticulare sunt prezentate de +L suprafata articulara a capului femural, de forma sfericaL acetabulul, care prezinta suprafata articulara a coxului.

Articulatia genunchiului este formata de articulatia femuro- tibiala si femuro- patelara.Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie din corpul uman.Suprafetele articulare sunt reprezentate de +L suprafetele articulare ale codililor femurali si trohleea femurala (proximal)L suprafata articulara a platoului tibial (distal).

Articulatia 6alo-crurala suprafetele sale articulare sunt reprezentate de fata articulara a scoabei tibio-peroniere si fata articulara superioara.

Muschii

Muasculatura reprezinta partea activa a aparatului locomotor. unctia sa este de a permite corpului sa semiste.#a originea musculaturi se afla celulele musculare, care se contracta in lungime atunci cand primescimpulsuri nervoase. In celulele musculare se afla fibre contractile ( miofibrile).#a receptarea impulsurilor nervoase, ele reactioneaza contractandu-se, apoi se relaxeaza, intorcandu-se laforma lor initiala.In functie de rolul lor, muschii se impart in trei categorii+L muschi sceletici sau voluntari(striati)


10/12

L muschi neteziL muschiul cardiac.

Muschii scheletici sau voluntari sunt responsabili pentru toate miscarile constiente dar si-nreflexele automate. Actiunea lor de a exercita fortele necesare deplasari unor oase sau a unor segmente ,chiar a intregului corp, se realizeaza prin scurtarea lungimi lor, process denumit ,, contractie? .

Muschii scheletici se clasifica dupa forma lor in muschi+L lungi cei ai membrelorL scurti ca cei din structura trunchiuluiL muschi lati ca cei din structura abdominalaL muschi circulari ai ploapelor si buzelor.Ma*oritatea muschilor se ataseaza la doua oase, intre care exista o articulatie.

- Stapediusul este considerat cel mai mic muschi din corpul nostru ( are numai % mm) si asigura miscareascaritei din urechea medieL muschiul >luteus Maximus (marele fesier) este considerat cel mai voluminous si puternic muschi dincorpul omenescL ca suprafata muschiul marele dorsal este cel mai extinsL muschiul croitor este cel mai lung muschi din corp, legand pelvisul de genunchi.

Muschii umarului cuprind+L muschii deltoidL supraspinosL infraspinosL rotund micL rotund mare L subscapular.Muschiul deltoid este cel mai superficial si cel mai voluminous muschi din aceasta grupa.

Muschii bratului se clasifica in+

-muschi regiuni anterioare unde avem+ -muschiul biceps brachial-muschiul coracobrahial-muschiul brachial.L muschi regiuni posterioare unde avem+ -muschiul triceps brachial-muschiul anconeu.

Muschii anteriori ai antebratului in aceasta regiune, muschii sunt dispusi in 7 planuri+

a. planul superficial+ -muschi rotund pronator

-muschi flexor radial al carpului-muschiul palmar lung-muschiul flexor ulnar al carpului.b. planul al doilea+ L muschiul flexor superficial al degetelor.c. planul al treilea + L muschiul flexor profound al degetelor-muschiul flexor lung al policelui.d. planul profound + L muschiul patrat pronator.

Muschii spatelui


11/12

Aici avem +L muschiul trapezL muschiul latissimus dorsi (marele dorsal)L muschiul rhomboid mareL muschiul rhomboid micL muschiul levator scapulae

L muschiul dintat postero-superiorL muschiul dintat postero- inferior.

Muschii erectori ai trunchiului aici avem+

- muschii erectori spinali ( se mai numesc autohtoni sau ai *gheburilor vertebrale)L muschii toracelui dupa origine,asezare si actiune acestia se clasifica in+a) superficiali+ L muschiul pectoral mare-muschiul pectoral mic-muschiul subclavicular-muschiul dintat anterior,b) profunzi sau respiratori+ L muschii intercostali externi

L muschii intercostali interni-muschii ridicatori ai coastelor-muschii subcostaliL muschii intercostali intimi-muschiul transvers thoracic.

Muschii abdomenului

entru fiecare *umatate de abdomen se afla cate muschi+L muschiul drept al abdomenului (rectus abdominis)L muschiul piramidalL muschiul oblic extern al abdomenuluiL muschiul oblic intern al abdomenuluiL muschiul transvers al abdomenuluiL muschiul patrat al lombelor.

Muschii bazinului

Muschii bazinului se impart in +

- muschii intriseci , care formeaza diafragma pelvina+L muschii extrinseci.Aici mai avem +

L muschiul iliopsoasL muschiul psoas mareL muschiul psoas micL muschiul iliac.

Muschiul fesier mare este cel mai voluminous muschi al fesei.

Muschiul fesier mi*lociu


12/12

Muschiul fesier mic

Muschii membrului inferior

Aici avem urmatorii muschii +L muschiul tensor al fasciei lata L muschiul croitor L muschiul cvadriceps femoral L muschiul pectineu L muschiul adductor lung L muschiul adductor scurt L muschiul adductor mare L muschiul gracilis L muschiul biceps femoral L muschiul semitendinos L muschiul semimembranos L muschiul tibial anterior L muschiul lung extensor al degetelorL muschiul extensor lung al halucelui L muschiul al treilea peronier L muschiul lung peronier L muschiul scurt peronier L muschiul triceps sural L muschiul gastrocnemian L muschiul solear L muschiul plantar.

Muschii netezi intra in structura organelor interne+ stomac ,intestine, vase de sange, etc.

Indeplinesc anumite roluri , precum deplasarea alimentelor ingerate, de-a lungul tubului digestiv, contractiauterului, dilatarea si contractarea vaselor sanguine, etc.Acesti muschi sunt formati din celule alungite ce formeaza fibra musculara neteda.

Muschiul cardiac se gaseste exclusiv la nivelul inimii are structura asemanatoare cu cea a muschilorscheletici, dar fibrele sunt mai scurte si mai ingrosate. Se contracta rapid si este foarte puternic. Acestmuschi poseda un sistem propriu de autoexcitare care da impulsurile necesare contractiilor inimi pentrutrimiterea sangelui in tot corpul.

contracția musculară

Documents