1

CONTRACEPłIA

de Brian Clowes, Human Life International. Extras din Capitolul 2 al cărŃii “The facts of life”

Traducere şi adaptare de AsociaŃia Darul VieŃii, Timişoara. Pentru

versiunea completă, electronică şi tipărită, adresaŃi-vă la www.darulvietii.ro sau în str. Gh. Doja, nr. 25 A, 300192 Timişoara

Care este definŃia contracepŃiei?

DefiniŃia clasică a cuvântului "contracepŃie" vine din latină (contra - opus, contrar şi concepto-concepere)1. Această definiŃie a fost acceptată, în general, în medicină, până la începutul dezvoltării pe scară largă a multor avortifiante la sfârşitul anilor '60. Cam în acea vreme, grupurile pro-avort şi cele pentru controlul populaŃiei au început să înlăture linia de delimitare dintre contraceptive - care previn concepŃia (unirea spermatozoidului cu ovulul) şi avortifiante - care pun capăt vieŃii care este pe cale să se dezvolte după concepere. Acest subterfugiu semantic a fost comis în trei scopuri:

(1) pentru a anticipa preschimbarea avorturilor din abatoarele chirurgicale în „crime chimice” tăcute, care sunt mult mai acceptabile pentru public;

(2) protejarea disponibilităŃii avortifiantelor ar scoate în afara legii avortul chirurgical;

(3) promovarea folosirii avortifiantelor, care, ca şi clasă, au o rată de eficienŃă superioară contraceptivelor.

Drept rezultat, acum toate dicŃionarele medicale pun avortifiantele şi contraceptivele într-o singură categorie. De exemplu, "Enciclopedia şi dicŃionarul de medicină, îngrijire şi sănătate reunite" a lui Miller şi Keane (ediŃia a 3-a, 1983) defineşte contracepŃia ca "prevenŃia concepŃiei" şi citează printre diferitele metode de "contracepŃie" toate pilulele de prevenire a naşterii şi dispozitivele intrauterine, printre care sunt şi avortifiante.

1 Charton T. Lewis, doctor în filosofie, Un dicŃionar latin. Oxford, Clarendon Press, 1989

2

Singurele adevărate contraceptive care există sunt sterilizarea chirurgicală şi metodele de barieră care le includ pe cele pentru femeie şi pentru bărbat: prezervativul, diafragma, buretele vaginal, prezervativul cervical, spumele spermicide, gelurile, cremele.

Care este diferenŃa între "proporŃia de eficacitate a metodei" şi "proporŃia de eficacitate a utilizatorului"?

Privire generală

Când ne referim la rata de eficacitate sau de eşec a contraceptivelor şi avortifiantelor, exprimarea se face, de obicei, în procente per an. De exemplu, dacă 100 de femei folosesc o anumită metodă de contracepŃie timp de un an şi 18 dintre ele rămân gravide, rata de eficacitate a metodei contraceptive este de 0,82 sau 82% pe an. De asemenea se foloseşte adesea indexul Pearl pentru a cuantifica eşecurile contraceptivelor. Este o măsură a numărului de sarcini per femeie per an de expunere. De aceea indexul Pearl pentru contaceptivele menŃionate mai sus ar fi 18.

Rata de eficacitate a metodei

"Rata de eficacitate a metodei" este proporŃia în care o metodă contraceptivă sau un avortifiant previne sau pune capăt sarcinii dacă se foloseşte exact după cum se indică. "ProporŃia de insucces" este proporŃia în care o metodă contraceptivă sau un avortifiant dă greş în prevenirea sau în anihilarea unei sarcini. Aceste două rate însumate dau întotdeauna 100%. De exemplu, dacă proporŃia de eficacitate a metodei unui anumit prezervativ este de 88%, proporŃia de eşec va fi de 12%.

ProporŃia de eficacitate a utilizatorului

ProporŃia de eficacitate a utilizatorului - cunoscută de asemenea ca "proporŃie de eficacitate reală" - ia în considerare atât eşecul metodei cât şi erorile utilizatorului şi de aceea este o măsurătoare "reală" a eficacităŃii unui contraceptiv sau avortifiant. Unele metode, cum ar fi sterilizarea şi DIU, exclud eroarea utilizatorului, astfel metoda lor precum şi ratele de eficienŃă reală sunt identice.

Care sunt ratele de eficienŃă ale diferitelor tipuri de contraceptive? Unul dintre motivele pentru care ratele de avort sunt atât de ridicate în Ńările în care contraceptivele au devenit obişnuite este acela că oamenii au ajuns să creadă propaganda care afirmă că metodele contraceptive sunt demne de încredere.

3

După cum arată tabela 1 şi figura 1, proporŃia de eficacitate a utilizării pentru diferite tipuri de contraceptive nonchirurgicale (temporare) se întinde până la 86% pentru prezervativul masculin şi până la 60% pentru femei care au deja copii şi care folosesc capa cervicală şi buretele contraceptiv. Aceste rate par impresionante, până când se ia în considerare că dacă o femeie foloseşte o metodă de contracepŃie cu o rată de eşec de 14%, ea are 53% şanse de sarcină nedorită în cinci ani şi 78% şanse de sarcină nedorită în zece ani2.

ExperŃii în "planificare familială" au recunoscut întotdeauna că rata ridicată de eşec a anticoncepŃionalelor ar duce la mai multe avorturi. De fapt, ei cer ca avortul să fie pus la dispoziŃie ca o "alternativă" a contracepŃiei răspânditei3. 2 Robert A. Hatcher şi col. Tehnologia contraceptivelor (EdiŃia a 17-a revizuită). New York: Ardent media, Inc., 1998. Tabela 31-1, "Procentajul femeilor care experimentează o sarcină nedorită în timpul primului an de utilizare tipică şi primul an de utilizare perfectă a contraceptivului şi procentajul utilizării în continuare la sfârşitul primului an", pag. 800 3 De exemplu organizaŃia "Americanilor Ateişti" declară că "… este uşor de înŃeles de ce avortul trebuie să rămână o "reŃea sigură" legală pentru femeile cărora le-a eşuat contacepŃia sau care au ajuns însărcinate împotriva voinŃei lor" (iul. 1986, scrisoarea pentru adunare de fonduri, scrisă de G. Murray cu un cuvânt introductiv de Bill Baind). Larry Lader spune că "Am fost convins că avortul trebuie să fie complet legalizat ca o măsură ultimă, de urgenŃă pentru contracepŃie." Larry Lader "Avortul II. Făcând revoluŃia", Boston, Beacon Press, 1973, pag 39. În cele din urmă, Irene Figa-Talamanca spune că " Avortul şi contracepŃia nu sunt alternative, ci complementare" (în cartea apărută la Editura Jane E.

4

Statisticianul în domeniul avortului, Christopher Tietze a afirmat deschis că femeile care folosesc contraceptive vor avea inevitabil câteva "eşecuri" de-a lungul vieŃii lor reproductive. "Regimul cel mai sigur de control pentru cei necăsătoriŃi sau căsătoriŃi care nu doresc copii este folosirea metodelor tradiŃionale (de contracepŃie) "alternate" cu avortul; dar, dacă acest regim este început devreme, în anii când pot avea un copil, este de aşteptat să existe câteva avorturi în cursul vieŃii sale reproductive pentru orice femeie"4. ProporŃia eficacităŃii metodei şi utilizatorului pentru diferite tipuri de contraceptive şi avortifianŃi se găsesc în tabela 1.

Hodgson, "Avortul şi sterilizarea. Aspecte medicale şi sociale”, New York, „Grune & Stratton”, 1981, pag. 181-208 4 C. Tietze, J. Bongaarts şi B. Schearer, "Mortalitatea asociată cu controlul fertilităŃii” Perspectivele

planificării familiale, ian.-febr. 1976, pag. 6 la 14

5

a. Robert A. Hatcher şi col. Tehnologia contraceptivelor (ediŃia a 17-a, revizuită). New York: Ardent Media, Inc. 1998. Tabela 31-1, "Procentajul femeilor care experimentează o sarcină nedorită în timpul primului an de utilizare tipică şi a primului an de utilizare perfectă a contraceptivelor şi procentajul folosirii permanente la sfârşitul primului an" pag. 800. b. Include spume, creme, geluri, supozitoare vaginale şi pelicule vaginale.

6

c. ProporŃiile anuale nu sunt aplicabile, din moment ce eficacitatea lui RU-486 este măsurată pe baza de per-folosire. Pentru alte informaŃii asupra pilulei avortifiante RU-486, vezi mai jos. ______________________________________________________________

Care sunt costurile diferitelor metode pentru controlul naşterii?

Tabela 2 arată costurile iniŃiale şi costurile totale, pe cinci ani, pentru diferitele tipuri de metode contraceptive şi avortifiante, în comparaŃie cu costul planificării familiale naturale (PNF). Toate costurile prezentate sunt din iulie 2001 şi în dolari SUA.

Cât sunt de eficace prezervativele pentru a preveni SIDA şi bolile venerice?

Privire generală

Datorită numărului important de aspecte privind problemele legate de contracepŃie (de exemplu, clinicile şcolare, "epidemia" sarcinilor adolescentine şi răspândirea SIDA) există multe informaŃii contradictorii în privinŃa eficacităŃii celei mai obişnuită metodă contraceptivă temporară folosite în lume – prezervativul - pentru a preveni sarcina, SIDA şi bolile venerice. În prezent sunt disponibile, în mod obişnuit, două tipuri de prezervative masculine. Acestea sunt prezervativele din latex şi prezervativele din membrană animală (piele). În general, experŃii sunt de acord că prezervativele din piele nu sunt eficace în prevenirea SIDA şi a bolilor venerice. Există neînŃelegeri în privinŃa eficacităŃii prezervativelor din latex în prevenirea SIDA şi a bolilor venerice.

O întrebare complicată

Există multe controverse asupra faptului dacă prezervativul din latex oferă protecŃie faŃă de virusul HIV. Centrele pentru Controlul Bolilor afirmă că prezervativele din latex care nu s-au rupt şi care au fost utilizate corespunzător pot să blocheze virusul HIV5. La baza acestei declaraŃii se află o serie de studii care arată că prezervativele de latex sunt 99% eficiente în stoparea virusului HIV. Sunt inerente două serioase lipsuri în fiecare din aceste studii:

(1) dimensiunea mică a mostrelor folosite în fiecare din aceste studii (numai unul la 10 prezervative din fiecare marcă) şi (2) lipsa simulării în fapt a condiŃiilor in-vivo.

5 Lauran Neergaard "Centrul de combatere a bolilor: prezervativul poate opri SIDA", The Philadelphia Enquirer, aug. 1993, pag. E 10

7

Defectele care apar în mod natural, inerent, la cauciucul natural (latex) sunt până la cinci microni în dimensiune. Spermatozoidul mediu este de aproximativ 50 microni în diametru şi virusul HIV mediu are dimensiunea de aproximativ 0,1 microni6. Aceasta înseamnă că, în termeni de mărime, un virus HIV poate să treacă printr-un defect al latexului la fel de uşor cum poate o pisică domestică să treacă prin uşa deschisă a unui garaj. SusŃinătorii pro-avort şi alŃii neagă hotărât acest fapt, dar nu oferă dovezi pentru a-şi sprijini afirmaŃiile. Înainte de a trage concluzia că prezervativele din latex nu protejează împotriva virusului HIV, trebuie să se ia în considerare doi factori:

(1) efectele tensiunii de suprafaŃă sunt extrem de puternice la nivel molecular. Este foarte îndoielnic că un virus HIV, într-o suspensie de orice tip, pe bază de apă, ar fi în stare să treacă printr-o gaură chiar de o sută de ori diametrul său în absenŃa mişcării, frecării, presiunii şi stresurilor corozive.

(2) prezervativele din latex cu pereŃi dubli, ceea ce înseamnă că toate sau cele mai multe dintre goluri lăsate de primul strat vor fi astupate de cel de al doilea. Fotografiile SEM (realizate cu un microscop cu scanare electronică) ale prezervativului întins nu prezintă defecte vizibile, nici chiar la o mărire de 2.000 ori7.

6 CM Roland, Ph.D Editors, "Chimia şi tehnologia cauciucului" şi capitolul secŃiunii ProprietăŃile

polimerului., „Laboratorul de Cercetări Navale”, scrisoare intitulată: Vrei să-Ńi sprijini viaŃa pe un

prezervativ?, Washington Times, 22 apr. 1992 7 De la chirurgia generală, Serviciul de Sănătate Publică, "Jurnalul AsociaŃiei Medicale Americane, 9 iun. 1993, pag. 2840

8

a. costul anual al spermicidului singur este de 100 $ b. include 100 $, cost de indepărtare c. costul inŃial include inregistrări, cheltuieli de instructaj, termometru, grafice pentru simptome d. costul iniŃial include inregistrări, cheltuieli de instructaj, termometru şi grafice pentru metoda simpto-termică. Costul anual include grafice (1$) şi un termometru (9$) . REFERINłA - Robert A. Hatcher şi col., Tehnologie contraceptivă (Ed. 17, revizuită). New York, Ardent Media. Inc. 1998. Tabela 9-8. "Costuri unitare pentru metodele contraceptive şi servicii asociate", pag 239. Toate costurile aduse la zi 8,0% din 1998 până în 2001 folosind "Indexul de preŃuri al consumatorului" (CPI).

9

O analiză inginerească a unei imagini SEM Punctul (2) de mai sus este folosit în mod repetat de susŃinătorii prezervativului pentru a dovedi că prezervativele din latex sunt extrem de eficiente în blocarea virusului HIV. Într-adevăr, când un prezervativ din latex este întins şi vizualizat la mărirea maximă posibilă cu un microscop electronic de scanare, nu par să fie prezenŃi pori. Dacă o imagine SEM a latexului întins nu prezintă pori, trebuie să ne amintim că întinderea este numai un tip de stres al materialului: stresul lateral uniform. Nu este posibil să avem o "imagine" exactă a porilor dintr-un prezervativ prin SEM, căci fizic este imposibil să se simuleze concomitent printr-o imagine SEM celelalte patru tipuri de stres care i se aplică unui prezervativ în timpul interacŃiunii: (1) stresul de presiune (perpendicular pe axa stresului lateral), (2) stresul de forfecare (puternice stresuri de alunecare sau stresuri angulare la punctele critice), (3) stresul de fricŃiune (apare abraziunea în timpul mişcării laterale între două suprafeŃe de contact) şi (4) stresul de coroziune cauzat de amestecul de secreŃii corporale şi lubrefianŃi, al căror efect de aplicare repetată şi simultană a stresului mecanic este mult crescut. Să spui că un prezervativ din latex este sigur pentru că nu prezintă pori atunci când s-a aplicat numai unul dintre cele cinci tipuri de stres este la fel cu a spune că un nou tip de maşină se poate utiliza în siguranŃă într-o cursă lungă, pentru că poate fi condusă în linie dreaptă la 25 MCP pe un drum nivelat neted fără să facă vreo pană. Faptul că prezervativele din latex conŃin într-adevăr pori a fost clarificat de un studiu major al AdministraŃiei pentru Hrană şi Medicamente, în 1992, primul care a simulat condiŃiile de fapt ale interacŃiunii sexuale. Studiul a arătat găuri detectabile, de dimensiunea particulelor HIV, la o treime dintre prezervativele testate8. Iar aceia care dezbat meritele şi defectele prezervativului trebuie să-şi amintească şi că partea de cap a spermatozoidului uman este de aproximativ 50 microni (0,002 inch) în diametru, iar capul unui virus HIV este de aproximativ 0,1 microni în diametru9. Acest contrast în privinŃa dimensiunii este comparabil cu cel dintre un elefant de cinci tone stând pe lângă o muscă.

Pericolul primar Chiar dacă prezervativele din latex par să fie permeabile pentru virusul SIDA, cel mai mare pericol de infectare stă în tendinŃa prezervativului de a crăpa şi de a se lăsa pătruns.

8 Ronald F Carey, William A Herman, Stephen N Retta, Jean E Rinaldi, Bruce A Herman şi T White Athey, "Eficacitatea prezervativelor din latex, ca o barieră faŃă de particulele de dimensiunea virusului imunodeficienŃei umane în condiŃiile utilizării simulate", Boli cu transmitere sexuală, iul - aug 1992, pag - 233 9 CM Roland, Ph.D Editors, "Chimia şi tehnologia cauciucului" şi capitolul secŃiunii ProprietăŃile

polimerului., „Laboratorul de Cercetări Navale”, scrisoare intitulată: Vrei să-Ńi sprijini viaŃa pe un

prezervativ?, Washington Times, 22 apr. 1992

10

Chiar dacă numai câŃiva viruşi HIV pot să treacă printr-un por de prezervativ, riscul infectării ar fi totuşi extrem de mic, dar în acele cazuri în care prezervativele se rup în mod catastrofal, este inevitabilă expunerea la virusul HIV. În cazul rupturii în timpul interacŃiunii cu o persoană infestată cu virusul HIV, există posibilitatea unei morŃi prelungite şi dureroase. FrecvenŃa rupturii prezervativului depinde de mulŃi factori, inclusiv de tipul de lubrefiant folosit sau de felul prezervativului. Tehnologia Contraceptivă a adunat rezultatele a cincisprezece studii recente, implicând un total de 25.184 prezervative folosite la interacŃiuni heterosexuale şi s-a găsit că 5,36% dintre aceste prezervative s-au rupt şi 3,67% au crăpat total sau parŃial, dintr-un total de 9,03%10. De fapt, puŃine studii au folosit cupluri vii pentru a testa proporŃia de transmitere a HIV. Un studiu al universităŃii Miami Medical School a arătat că trei din zece femei ale căror soŃi erau infectaŃi cu HIV, au folosit cu regularitate prezervative, au contractat complexul legat de HIV (ARC) într-o perioadă de 18 luni11. Aceasta se traduce printr-o proporŃie de infectare de 21% pe an, 38% pe doi ani, 51% pe trei ani, 70 % pe cinci ani şi 91% pe 10 ani. Un articol din The Lancet a concluzionat: "ConsecinŃele posibile ale cedării prezervativului, când unul dintre parteneri este infectat cu HIV, sunt destul de serioase şi probabilitatea cedării este suficient de mare pentru ca utilizarea prezervativului de către grupurile de risc să nu se poată descrie ca "sex protejat"… Prezervativele au o proporŃie de cedare substanŃială: 13-15% dintre femeile ale căror parteneri sexuali folosesc prezervativul ca unică metodă de contracepŃie, ajung însărcinate într-un an"12.

Eficacitatea faŃă de bolile venerice

Cele mai multe dintre autorităŃile din domeniul sănătăŃii sunt de acord că prezervativele (când se folosesc perfect, nu se rup, n-au lipsuri, nu crapă) blochează în mod eficient boli venerice ca gonoreea şi sifilisul. Totuşi, folosirea greşită a prezervativului sau ruperea pot anula eficienŃa lui. Mai mult decât atât, chiar folosirea perfectă a unui prezervativ care nu se rupe nu va proteja împotriva bolilor venerice care se răspândesc prin contact la nivelul pielii, cum ar fi papilomavirusul uman (HPV) şi virusul herpes simplex (VHS), care infectează adesea întreaga suprafaŃă genitală. În cele din urmă, multe boli venerice, cum ar fi gonoreea şi herpesul, se transmit prin sex oral, care se practică de obicei cu parteneri sexuali multipli13.

10 Robert A Hatcher şi col. Tehnologia contraceptivă (ediŃia 17 revăzută), New York, Ardent Media

Inc. 1998, tabela 16-3. Studiile prospective ale ruperii şi alunecării prezervativului, pag. 330-332 11 "Evaluarea partenerilor heterosexuali, copiilor şi contactelor domestice ale adulŃilor cu SIDA", Jurnalul AsociaŃiei medicale americane, 6 febr, 1987 12 Jeffrey A Kelly şi Janet S St. Lawrence, "Avertizări în privinŃa prezervativelor în prevenirea SIDA" în"The Lancet" (Jurnalul SocietăŃii Medicale Engleze), 7 febr. 1987, pag. 323 13 Robert A Hatcher şi col. Tehnologia contraceptivă (ediŃia 17 revăzută), New York, Ardent Media

Inc., 1998, vezi index pentru a găsi discuŃiile privind diferite boli cu transmitere sexuală

11

Aceste probleme se consideră parŃial ca o revenire a unor boli venerice. InfecŃia genitală cu chlamydia este cea mai obişnuită boală venerică bacteriană din SUA şi este cea mai importantă cauză a infertilităŃii, care se poate preveni, şi a sarcinilor ectopice. Patru milioane de noi cazuri de chlamydia sunt raportate în fiecare an. Negii genitali (condyloma acuminata) sunt cauzaŃi de papilomavirusul uman (HPV), cea mai comună boală venerică virală din SUA, reprezentând trei milioane de noi cazuri anual. HPV este estimat ca prezent la 50% dintre tinerele femei active din punct de vedere sexual şi, la fel ca şi alte boli venerice, are legătură cu partenerii sexuali multipli şi cu contactele precedente. Există aproximativ 1,5 milioane de noi cazuri de gonoree în SUA în fiecare an, dintre care multe sunt cauzate de pronunŃata rezistenŃă la tratament şi mai mult de un sfert dintre toŃi bărbaŃii infectaŃi nu au simptome. Gonoreea poate, de asemenea, să infecteze şi alte membrane mucoase, inclusiv gura. Boala poate avea consecinŃe extrem de serioase dacă se lasă netratată, inclusiv sterilitate, abcese pelvice şi severe probleme de sănătate pentru copiii născuŃi din mame bolnave. O problemă deosebit de periculoasă este hepatita B în unele Ńări în curs de dezvoltare. Ea poate duce la hepatită cronică, ciroză, cancer, căderi hepatice (de ficat) şi moarte. Nu există tratament pentru hepatita B şi până la 20% din populaŃia obişnuită din multe Ńări în curs de dezvoltare prezintă semne de infecŃie. Herpesul genital este cauzat de virusul herpes simplex (VHS) şi infectează aproximativ 30 de milioane de oameni astăzi în SUA, dintre care cei mai mulŃi nu prezintă simptome. Cei care prezină simptome pot avea ulceraŃii dureroase în zona genitală sau a gurii. Boala inflamatorie pelviană (PID) este un rezultat al infecŃiei cu un alt virus de boală venerică şi viruşi/bacterii la fel ca gonoreea şi E Coli. PID afectează un milion de femei americane în fiecare an, dintre care 20% necesită spitalizare. PID inflamează de asemenea trompele uterine şi este cea mai importantă cauză a sarcinilor ectopice. Sifilisul una dintre cele mai mortale boli venerice a atins cel mai înalt nivel în anii 1940, cu 40.000 de noi cazuri de infecŃie pe an, în America. Sifilisul netratat poate duce la leziuni, paralizie, anevrisme, orbire şi chiar la moarte. ExperŃii în probleme de sănătate adaugă adesea că există "epidemii" de sarcini la adolescente, de SIDA, alcoolism, utilizare de droguri şi bineînŃeles violenŃă împotriva "uzinelor" de avort. Multe dintre acestea sunt exagerate şi nu sunt documentate cu analize statistice adecvate. Dar eventuala declarare a unei epidemii de boli venerice cu siguranŃă nu ar fi exagerată. Cu o sută de milioane de oameni infestaŃi cu una sau mai multe din cele 20 de boli venerice, numai din SUA, este nerealist să ne aşteptăm ca

12

un strat de poliuretan sau latex, subŃire ca o hârtie şi aproape fără greutate, să încetinească epidemia. Singura cale de a eradica complet toate bolile venerice este aceea de a urma planul lui Dumnezeu în privinŃa vieŃii noastre sexuale: abstinenŃa înaintea căsătoriei şi fidelitatea după aceasta. Desigur, cei care fac educaŃia sexuală şi vânzătorii de prezervative ne spun că aceasta nu este o soluŃie "realistă". N-au dreptate! Căci abstinenŃa/fidelitatea este singura soluŃie care va funcŃiona, este, de asemenea, singura soluŃie realistă. Poate că, dacă specialiştii în sănătate vor lupta fără succes încă un deceniu sau două, încercând să oprească epidemia de boli venerice cu mijloace care nu sunt practice, vor ajunge şi ei la aceeaşi concluzie.

Care sunt celelalte tipuri de barieră contraceptivă?

Prezervativul masculin este bariera contraceptivă cel mai frecvent folosită în lume. Patru alte tipuri de bariere contraceptive se află de asemenea în uz: diafragma, buretele cu spermicid, capa cervicală şi prezervativul feminin14. Diafragma este o cupă de forma asemănătoare unei turle, cu o ramă ca un arc de metal. După ce utilizatoarea aplică o cremă sau un jeleu spermicid pe diafragmă, ea o poziŃionează astfel încât rama acoperă distanŃa dintre fornix-ul posterior şi osul pubian, acoperind astfel cervixul. Diafragmele apar într-o serie de dimensiuni şi câteva tipuri, inclusiv arc plat, ramă de dimensiune mare, arc spiralat şi arc buclat. ProporŃia de nereuşită a utilizatoarei este de 20% (vezi tabela 1 mai sus). Primul burete vaginal cu spermicid a fost aprobat de către AdministraŃia pentru AlimentaŃie şi Medicamente (FDA) pentru a se folosi în SUA, în 1983. Este un mic burete de poliuretan, sub formă de perniŃă, care conŃine spermicid. GropiŃa dintr-o parte a buretelui se potriveşte peste cervix. Buretele există într-o singură dimensiune şi se găseşte la farmacii. FuncŃionează până la 24 de ore. ProporŃia de nereuşită a utilizatoarei buretelui contraceptiv este între 20% şi 40%. Prima capă cervicală, Prentif, a fost aprobată de către FDA, pentru a se folosi în SUA, în 1988. Capa cervicală este alcătuită din gumă moale şi seamănă cu un degetar de gumă. Se potriveşte în jurul bazei cervixului şi se introduce de către utilizatoare după ce s-a umplut parŃial cu spermicid. FuncŃionează până la 48 de ore şi, la fel ca şi buretele contraceptiv, nu trebuie să fie lăsată în interior prea mult timp din cauza sindromului şocului cronic. ProporŃia de eşec a capei cervicale este între 20% şi 40%. Primul prezervativ feminin, care circulă sub numele de "Reality", a fost aprobat de către FDA, spre a se vinde în SUA, în 1993, şi constă dintr-un 14 InformaŃia în privinŃa acestei întrebări este de la Robert A Hatcher şi col. Tehnologia contraceptivă (ediŃia 17, revizuită), New York, Ardent Media, Inc., 1998, cap 16 - "Prezervativele masculine" şi cap. 18 - "Bariere vaginale"

13

strat poliuretanic liber care conŃine două inele flexibile. Unul din aceste inele serveşte ca o ancoră internă iar celălalt rămâne în afara vaginului după inserŃie. Rata de eşec a prezervativului feminin este de 21%. Sunt în desfăşurare multe cercetări asupra unor noi metode de barieră contraceptivă, dintre care, probabil, cele mai multe vor fi variaŃiuni ale metodelor citate mai sus. În acest moment se află în studiu diafragme de unică folosinŃă, o mantie din cauciuc de silicon numită FemCap, mantii de polimer eliberatoare de spermicid, noi spermicide şi germicide pentru combaterea bolilor venerice.

Care sunt diferitele tipuri de sterilizare chirurgicală feminină?

Introducere

De-a lungul întregii istorii, scopul suprem al profesiei medicale a fost de a repara corpul şi de a reface sistemele de organe la nivelele lor normale de funcŃionare sănătoasă - cu o singură excepŃie. Singura "procedură medicală" făcută cu intenŃia de a distruge sau a inhiba organele sănătoase este aceea care are drept Ńintă sistemele reproductive masculine sau feminine. Exemplul cel mai evident este avortul, cea mai obişnuită "procedură medicală" din lume în zilele noastre. Cea de a doua procedură medicală dintre cele mai obişnuite din lume este sterilizarea sexuală masculină sau feminină. Din 1970, s-au realizat mai mult de 30 de milioane de sterilizări numai în SUA.

Metode de sterilizare sexuală feminină Sterilizarea sexuală feminină blochează în mod mecanic trompele uterine pentru a preveni unirea spermei cu ovulul. Metoda cea mai comună de sterilizare feminină se face prin laparotomie. În această metodă, cele două trompe uterine ale femeii sunt cusute prin electrocoagulare (un curent electric arde vasele sangvine şi cauzează coagularea lor pentru prevenirea sângerării). Iar alte două metode non–electrice sunt o pensă sau o bandă ce strânge şi împarte canalele15. Într-o minilaparotomie, trompele uterine sunt unite printr-o mică incizie de 3-4 cm în lungime şi închise. ComplicaŃiile sunt uşor mai scăzute decât pentru laparoscopie, dar spitalizarea poate fi mai îndelungată16.

15 Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie, Comitetul de Educare a PacienŃilor. „Pamflete asupra educării pacienŃilor”, P-011 „Sterilizare voluntară pentru femei şi bărbaŃi” (iunie 1983), P-035,”Sterilizare prin laparoscopie”(iunie 1983) şi P-052”Sterilizarea prostatei” (iunie 1984) 16 Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie, Comitetul de Educare a PacienŃilor. „Pamflete asupra educării pacienŃilor”, P-011 „Sterilizare voluntară pentru femei şi bărbaŃi” (iunie 1983), P-035,”Sterilizare prin laparoscopie”(iunie 1983) şi P-052”Sterilizarea prostatei” (iunie 1984)

14

ProporŃia de mortalitate pentru sterilizarea feminină este de aproximativ trei la 100.000 pentru laparotomie şi aproximativ 5 până la 25 per 100 000 pentru alte tipuri de sterilizare17. Jumătate dintre femeile care sunt sterilizate au făcut-o postpartum-adică imediat după naşterea ultimului copil. După o naştere cu cezariană, sterilizarea poate fi făcută prin aceeaşi incizie prin care s-a scos copilul. Mai puŃin de 50% din sterilizările feminine sunt reversibile şi chiar dacă reversia este reuşită, riscurile unor probleme secundare, cum ar fi sarcina extrauterină, sunt mult crescute, căci reconectarea trompelor este o procedură delicată şi adesea dificilă.

Probleme asociate sterilizării feminine

Vătămările imediate asociate sterilizării feminine includ complicaŃii legate de anestezie, arsuri de intestine de la electrocoagulare, perforare de uter, intestin şi vezică, sângerări şi transsecŃionări ale trompei uterine. Sarcinile ectopice cuprind 4 până la 73% din toate sarcinile ce rezultă după sterilizare, în funcŃie de metoda folosită. Alte probleme includ schimbări în reflexele hormonale, schimbări în traiectoria menstruală, probleme psihologice şi posibilă histerectomie ulterioară18.

Sterilizarea: armă ideală pentru eugenişti

Sterilizarea chirurgicală este un instrument ideal pentru eugenişti, rasişti şi adepŃii controlului populaŃiei, pentru că efectele sale sunt permanent alterante şi proporŃia de eficacitate este atât de ridicată. La mijlocul anilor 1920, eugeniştii americani au găsit sterilizarea chirurgicală forŃată ca fiind calea cea mai simplă şi mai eficace pentru prevenirea reproducerii „claselor mai puŃin dezirabile”. În SUA, din 1907 până în 1941, au fost sterilizate forŃat mai mult de 36.000 persoane, în cea mai mare parte în California, Virginia şi Indiana, de obicei, pentru „capacitatea redusă de gândire” sau pentru că s-au născut în familii foarte numeroase19. AdepŃii controlului populaŃiei continuă să folosească sterilizarea pe o scară masivă pentru a opri creşterea populaŃiei. Multe sterilizări din Ńările în curs de dezvoltare se realizează fără consimŃământul sau ştirea femeii în momentul

17 Robert A Hatcher şi col.Tehnologia contraceptivă (ediŃia 16, revizuită) New York, editura Irvington

Inc. 1994, pag. 382 18 Robert A Hatcher şi col.Tehnologia contraceptivă (ediŃia 17, revizuită), New York, Ardent Media,

Inc. 1998, cap 22 - „Sterilizarea Feminină şi masculină” 19 Gregory E Pence,. Cazuri clasice în etica medicală. Considerarea cazurilor care au format etica

medicală, cu observaŃii filosofice, legale şi istorice, New York, editura McGraw-Hill, 1990, cap 14 - „Prevenirea sarcinilor nedorite în adolescenŃă”, pag. 286-302

15

naşterii. Zeci de mii de persoane cu handicap mintal au fost sterilizate în mod forŃat în Republica Populară China (RPC). Guvernul Indira Gandhi a căzut, în parte, din cauza reacŃiei populare la campaniile de sterilizare forŃată din India. Alte Ńări care au suferit programe de sterilizare forŃată sunt Honduras, Brazilia, Peru, Republica Dominicană, Mexic, Nigeria, Tibet, Vietnam, Bangladesh şi Indonezia. În India, oamenii care au protestat împotriva programelor de sterilizare forŃată au fost masacraŃi pe capete20.

Care sunt diferitele tipuri de sterilizare chirurgicală masculină?

Metodele

Vasectomia blochează vasele deferente (ductus deferens), vasul mic care transportă spermă, la un punct între testicole, unde ia naştere sperma şi unde ea întâlneşte canalul care transportă fluidul de la vezica seminală. Metodele de vasectomie includ legarea vasului, fulguraŃia (arderea sa cu scântei electrice) şi tăierea unui segment separat, strângerea cu o clemă sau înnodarea fiecărui capăt21. „Sarcinile surpriză” ce apar după vasectomie, de obicei, se datorează tăierii sau blocării unei structuri greşite, dublurii congenitale a vasului, neobservată în timpul vasectomiei sau refacerii în mod spontan a vasului. Rata eficacităŃii vasectomiei este de 99,8%, sau o sarcină la 500 de ani. Sarcinile după vasectomie se asociază, în mod obişnuit, cu raport sexual înainte ca tractul reproductiv masculin să fie golit de spermă.

Probleme asociate vasectomiei Un studiu cuprinzător a 11.205 de bărbaŃi sterilizaŃi, în 156 de centre medicale din SUA au găsit o relaŃie semnificativă între vasectomie şi dezvoltarea urolitiazei (pietre ale tractului urinar), modificări imunologice, cum ar fi producŃia de anticorpi anti-spermă şi tumori ale testicolelor22.

20 Vezi I. C. Landman „Controlul naşterilor în India. Morcovul şi nuiaua ?” Perspective de Planificare

a familiei, mai-iunie 1977, pag 101-110, „Unchiul Sam merge la Mexico”, Totul despre surse, noiembrie.-decembrie 1987, pag.12. „India caută progresul prin mutilare şi crimă” , Totul despre surse, sept. 1985, pag. 43. ”Vietnamul pregăteşte o soluŃie chinezească”, Totul despre surse, iulie 1985, pag. 40. „Teribila manipulare propusă de conducătorii Republicii Dominicane”, Totul despre surse, apr. 1985, pag. 36. ”Sterilizare forŃată la Clinica fondată de AID”. Raporturi HLI, ian. 1988, pag. 4. „Protestatarii împotriva sterilizării forŃate ucişi”, Ştiri NRL , dec. 1976, pag. 3 şi Critica episcopilor

catolici faŃă de cererea sterilizării, Revistele PRI, iul..- aug.. 1991, pag. 10 21 Robert A. Hatcher şi col. Tehnologia contraceptivă (ediŃia 17, revizuită),. New York,: Ardent Media,

Inc 1998, cap. 22 - „Sterilizarea feminină şi masculină”. 22 N. R. Rose şi P. L. Lucas „ConsecinŃele imunologice ale vasectomiei II: rezultatul a doi ani într-un studiu retrospectiv” la (editorii) I. H. Lepow şi R. Crozier, Vasectomia: efecte imunologice şi

patofiziologice la animale şi om: Academic Press, 1979, pag. 533- 539

16

Aproximativ cinci procente dintre bărbaŃii vasectomizaŃi se pot aştepta la hematoame (pete de sânge), granuloame (o masă asemănătoare unei tumori sau un nodul cauzate de inflamaŃia cronică)23.

Reversibilitatea vasectomiei Reversibilitatea vasectomiei depinde de câŃiva factori, în primul rând metoda iniŃială utilizată. Legarea canalului are cea mai mare probabilitate de reuşită, urmată de tăiere şi apoi de fulguraŃie. ProporŃia reversibilităŃii vasectomiei şi sarcinile ulterioarele depind, de asemenea, de intervalul dintre vasectomie şi restaurarea încercată, de nivelul de fertilitate al soŃiei şi de metoda care s-a folosit. Pe scară largă, se ajunge la sarcină în aproximativ 50% dintre cazurile de reversibilitate a vasectomiei. ProporŃiile de succes a epididymovasectomiei (reconectarea chirurgicală a epididymis-ului la ductus referens) se situează între cinci şi zece procente, probabil din cauza imaturităŃii spermei din capătul epididymis-ului24. Metodele de vasectomie includ anastomoze cap la cap, tăiate sau netăiate (construcŃia chirurgicală a unei legături) şi anastomoze paralele cu incizii eliptice. Dispozitivele de vasectomie reversibilă sunt dispozitive de astupare, valve intravasculare, clipsuri aplicate pe suprafaŃa externă a vasului, substanŃe chimice şi aŃă intravasculară.

Ce este sterilizarea chimică?

Începând cu 1975, s-au investigat în mod intensiv cel puŃin 20 de metode diferite de sterilizare chimică feminină. Printre compuşii cei mai studiaŃi sunt clorochină, un antimalaric şi o substanŃă anti lupus erythematous, cianoacrilatul de metil şi hidroclorura de chinacrină, care este un compus antimalaric şi antiprotozoic, folosit pentru tratarea infecŃiilor cu giardia şi tenia25. După cum s-a descris mai sus, sterilizarea chirurgicală a dus la foarte mari abuzuri din partea celor ce controlează populaŃia în Ńările în curs de dezvoltare. Marele pericol inerent al sterilizării chimice este că se poate folosi

23 N. R. Rose şi P. L. Lucas, „ConsecinŃele imunologice ale vasectomiei II: rezultatul a doi ani într-un studiu retrospectiv” la (editorii) I. H. Lepow şi R. Crozier, Vasectomia: efecte imunologice şi

patofiziologice la animale şi om: Academic Press, 1979, pag. 533- 539 24 N. R. Rose şi P. L. Lucas, „ConsecinŃele imunologice ale vasectomiei II: rezultatul a doi ani într-un studiu retrospectiv” la (editorii) I. H. Lepow şi R. Crozier, Vasectomia: efecte imunologice şi

patofiziologice la animale şi om: Academic Press, 1979, pag. 533- 539 25 H. Chandra, S. C. Nigam, S. Zutshi şi B. Malaviza, „Ocluzia chimică a canalului ovular a maimuŃei Rhesus cu cloroquinonă”, ContracepŃia, sept. 1978, pag. 233-238. „Folosirea cianoacrilatului de metil pentru sterilizarea feminină”, ContracepŃia , mart. 1985, pag. 243-252 şi A. Benoit, J. Melancon şi M. A. Gagnon, „Ocluziunea de canal indusă chimic la femei, folosind instilarea intrauterină de chinacrină”, ContracepŃia, iul. 1975, pag. 95 – 101

17

pe scară largă pentru a steriliza femeile din naŃiunile în curs de dezvoltare, fără asentimentul sau cunoaşterea lor. De fapt, pericolul coerciŃiei implicat în sterilizarea chimică este mult mai mare decât cel referitor la sterilizarea chirurgicală, pentru că metodele folosite sunt mult mai ieftine şi sunt uşor de aplicat. Elton Kessel, fondatorul Family Health International (FHI) şi Stephen de Mumford de la Centrul pentru Cercetare asupra Sigurantei PopulaŃiei, de exemplu, susŃin că au testat chinacrină pe 100.000 de femei din 15 Ńări în curs de dezvoltare26. Efectele chinacrinei nu s-au studiat în laborator şi medicamentul nu a fost aprobat de nici un corp de reglementare în domeniul sănătăŃii. Kessel şi Mumford, în fond, călătoresc în jurul lumii cu chinacrină în valiză şi fără a avea vreo supervizare, se folosesc de femeile lumii a treia ca de nişte cobai. Chinacrina se inserează pe fundul uterului unde cauzează inflamarea şi cicatrizarea în trompa uterină, teoretic, blocând canalul cu materia de cicatrizare şi împiedicând sperma să ajungă la ovule. Totuşi, studiile au arătat că acest lucru poate duce la creşterea de zece ori a riscului de cancer uterin şi o importantă creştere a sarcinilor ectopice27. Inutil să o spunem că o femeie care suferă de o sarcină ectopică într-un sat izolat, este aproape sigur că va muri înainte ca problema sa să fie diagnosticată corect.

Există un contraceptiv masculin?

În acest context, un „contraceptiv masculin” înseamnă un compus chimic care face bărbatul temporar steril. În mod curent nu este disponibil comercial nici un compus contraceptiv masculin, dar sunt în curs de cercetare aproximativ 50 de produse, dispozitive şi metode. Ele includ benzochinonă, buserelin, diferiŃi cloruraŃi, agenŃi antifertilitate, danazol de cupru, Depo-Provera, etanol, glicerol, radiaŃii de infraroşu, intrevas deviol, levonorgestrel, microunde, mifepristone, oxitocină şi ultrasonografie. Cercetarea în domeniul contraceptivelor masculine s-a derulat începând cu aproximativ 1975, dar nu a progresat semnificativ din trei motive. Primul este că cercetarea avea să cuprindă bărbaŃi care ar fi refractari la folosirea unui contraceptiv şi femei care ar fi refractare în cee ce priveşte încrederea în acestea. Al doilea, este mult mai uşor să Ńinteşti un singur ovul, eliberat în fiecare lună decât suprimarea producŃiei a sute de milioane de spermatozoizi în fiecare zi. Al treilea motiv este că, unii cercetători cred că investigarea unui

26 Stephan de Mumford şi Elton Kessel „Sterilizarea cu chinacrină în SUA?”, Fertilitate şi sterilitate, mart. 1996, pag. 679-681 27 „Laboratorul uman” - showul de televiziune Horizont al CorporaŃiei Britanice de Programe, difuzat în Marea Britanie în 7 noiembrie 1995

18

contraceptiv masculin este marcat de redundanŃă, căci există deja atât de multe contraceptive feminine şi avortifiante. Unul dintre agenŃii anti-fertilitate cu cea mai mare eficacitate este gossypol, un pigment fenolic toxic tamponat în bumbac, fiind cercetat mai ales în R. P. China şi India. Gossypol acŃionază prin dezactivarea enzimei responsabile pentru producerea spermei. Nofertil, un produs al corporaŃiei farmaceutice din Brazilia, Hebron SA, conŃine gossypol şi este destinat a fi primul „contraceptiv masculin” pe piaŃa mondială28. Cercetări ale compuşilor testosteronului se desfăşoară, de asemenea, în Statele Unite. Acestea implică o injecŃie cu testosteron săptămânală sau testosteron aplicat trimestrial sau progesteron, care inhibă secreŃia de gonadropină şi ca urmare suprimă spermatogeneza. InjecŃiile săptămânale cu testosteron au oprit producŃia de spermă (azoospermie) la două treimi dintre bărbaŃi şi a scăzut-o în mod dramatic (oligospermie) la o altă treime la care s-a experimentat29. În cadrul unei experienŃe din 1990, proporŃia de eşec printre bărbaŃii azoospermici a fost de 0,8% şi aproximativ 2% pentru toŃi bărbaŃii testaŃi. Aproximativ 10% dintre bărbaŃi au trebuit să fie eliminaŃi din cauză că au avut acnee severe, agresivitatea crescută a cauzat o rată mai mare de divorŃ şi anormalităŃi ale sângelui. ExperŃii s-au întrebat dacă rata crescută a agresivităŃii a cauzat o mai mare rată a divorŃurilor decât de obicei, în timpul încercărilor30.

Care sunt asemănările şi legăturile dintre contracepŃie şi avort?

Introducere

Problema crucială pentru activiştii pro-life, în prezent, priveşte creşterea recunoaşterii legăturilor multiple dintre avort şi contracepŃie. Mişcarea pro-life este, în prezent, împărŃită în două şcoli de gândire în privinŃa acestei legături. Primul grup, fie nu vede nici o legătură, fie că ia „o poziŃie neoficială” în privinŃa contracepŃiei pentru a evita controversa sau pentru a-şi concentra eforturile asupra avortului. Aceste organizaŃii şi indivizi includ National Right to Life Commitee, Christian Coalition, Concerned Women for America, Focus on the Family, Club 700 şi D. James Kennedy. Dar grupurile pro-life şi indivizii au văzut tot mai numeroasele legături şi au înŃeles că, atâta timp cât contracepŃia este disponibilă pe scară largă şi cât

28 Serviciile telegrafice Reuters, 28 aug. 1996 29 „InjecŃia de contracepŃie a bărbaŃilor întrece eficacitatea pilulelor”, Australian Associated Press, 1 aug. 1995 30 Dorothy Bonn, ”Ce prospectează contraceptivele hormonale pentru bărbaŃi?”, The Lancet, 3 febr. 1996, pag. 316

19

timp domneşte mentalitatea împotriva vieŃii, avortul nu va fi interzis. Aceste grupuri includ Human Life International, Priests for Life, American Life League. Indiferent ce gândesc activiştii pro-life despre legăturile dintre avort şi contracepŃie, ei trebuie să ia în considerare următoarele realităŃi şi să reflecteze asupra adevărului lor şi la relevanŃa lor în privinŃa propriilor vieŃi.

(I) Legătura ulterioară dintre contracepŃie şi avort Fixarea circumstanŃelor. Grupurile pro-avort din Ńările vestice lucrează pentru clinici şi promovează controlul natalităŃii în şcoli sau programe de educaŃie sexuală comprehensive care includ învăŃarea utilizării contraceptivelor. Alan Guttmacher a relevat unul dintre scopurile primare ale educaŃiei sexuale gratuite când a acceptat că: „singura cale pe care o pot urma cei de la International Planned Parenthood Federation31 (IPPF) şi aliaŃii lor pentru a învinge în bătălia pentru avortul la cerere este cea prin intermediul educaŃiei sexuale”32. În Ńările pe cale de dezvoltare, grupurile de control al populaŃiei cheltuiesc sute de milioane de dolari anual în încercarea de a-i satura pe indigeni cu toate contraceptivele disponibile şi cu avortifianŃi. Malcom Potts, fost director medical al IPPF, a spus în 1979 că „pe măsură ce populaŃia se înclină către contracepŃie, va fi o creştere, nu o scădere în privinŃa ratei avortului”33. SusŃinătorii pro-avort, adepŃii controlului populaŃiei şi ai planificării familiei şi educatorii în domeniul sexului din întreaga lume se raliază la ideea că, pe măsură ce creşte utilizarea contraceptivelor şi cea a avortifianŃilor, „sarcinile nedorite” şi avorturile, atât legale cât şi ilegale, vor creşte. La prima vedere această poziŃie pare ilogică. În cele din urmă, contracepŃia autentică este menită să oprească concepŃia şi, dacă sunt prevenite mai multe conceperi, ar trebui să aibă loc mai puŃine avorturi. Această teorie nu funcŃionează în realitate, căci utilizarea pe scară largă a contraceptivelor şi avortifianŃilor duce la o creştere impresionantă a ratei activităŃii sexuale, care, combinată cu eşecurile metodei, duc la o creştere uriaşă a numărului de „sarcini neplanificate”.

Mai multe anticoncepŃionale înseamnă mai multe avorturi... întotdeauna. SusŃinătorii avortului spun că folosirea crescută a contraceptivelor reduce numărul de avorturi, ştiind că această logică va atrage un mare segment de public, care acceptă părerea lor fără a avea o atitudine critică.

31 FederaŃia InternaŃională pentru Parentalitate Planificată, una din cele mai mari organizaŃii pro-avort din lume, deŃinătoare a zeci de clinici de avort în SUA şi în lume (n. tr.) 32 Alan Guttmacher, menŃiune din 3 mai 1973, revista Humanity, august/septembrie 1979, pag. 11 33 Malcom Potts, „Drepturi de fertilitate”, The Guardian, 25 aprilie 1979

20

Dar ei ştiu că adevărul este cel contrar logicii lor. Timp de peste 40 de ani liderii pro-avort au admis că o creştere a disponibilităŃii contraceptivelor duce, în mod inevitabil, la creşterea promiscuităŃii şi la mai multe avorturi. În 1955, cel mai faimos „sexolog” al Americii, Alfred Kinsey, a spus: „Cu riscul de a mă repeta, aş vrea să amintesc că grupul pe care l-am găsit cu cea mai mare frecvenŃă de avort indus este cel care foloseşte, în general, cel mai des contraceptive... Cred că este chiar prea mult să sperăm că vom putea avea vreodată o practică a contraceptivelor, în afara sterilizării temporare, care va preveni contactele ocazionale, care sunt considerate ca având cea mai înaltă rată de sarcini nedorite şi deci avorturi, în special printre cei din pătura superioară socio-economică”34. Cei doi care au creditat cel mai adesea pilulele de prevenire a natalităŃii admit acum că invenŃia lor a dus la o largă promiscuitate. Doctorul Robert Kristner de la Şcoala de Medicină Harvard a spus: „ani de zile am crezut că pilulele nu vor duce la promiscuitate, dar m-am răzgândit. Cred că, probabil, asta s-a întâmplat”35. Şi doctorul Min Chueh Chang, celălalt colaborator la realizarea pilulelor, a menŃionat acest lucru: „(tinerii) au prea multă activitate sexuală... Eu, personal, simt că pilula a stricat tineretul. I-a făcut mai permisivi”36. Christophor Tietze, unul dintre cei mai experimentaŃi statisticieni ai avortului din lume, a concluzionat, de asemenea, că „este de aşteptat o mai bună corelaŃie între experienŃa avortului şi experienŃa contraceptivă la populaŃia căreia îi stă la dispoziŃie atât contracepŃia cât şi avortul... femeile care au practicat contracepŃia este mai verosimil să fi avut avorturi decât cele care nu au folosit-o, iar femeile care au suferit avorturi este verosimil să fi folosit contraceptive faŃă de femeile fără antecedente de avort”37. Dacă adepŃii controlului populaŃiei şi activiştii pro-avort ştiu că utilizarea de contraceptive duce la mai multe avorturi, de ce mint şi spun exact contrariul? Fiindcă ei ştiu cât sunt de nesigure contraceptivele şi ştiu că singurul program de „planificare familială”, care va opri creşterea populaŃiei, trebuie să includă şi contracepŃia şi avortul, fie voluntar, fie prin constrângere. Emily C. Moore, statistician în domeniul populaŃiei, a arătat consensul atunci când a spus că: „din moment ce singură contracepŃia pare insuficientă pentru a reduce fertilitatea până la punctul de oprire a creşterii şi din moment ce experŃii în domeniul populaŃiei ne spun că eliminarea fertilităŃii nedorite (este necesară), ar trebui să acceptăm toate mijloacele voluntare de control ale natalităŃii (inclusiv avortul) astfel încât să se evite necesitatea unor măsuri coercitive”38. 34 Mary Calderone, „Avortul în Statele Unite” , New York, Paul B. Hoeber Inc., 1956, pag 157 35 „Pe scurt : Harvard, Mass”, Totul despre surse, iunie 1981, pag. 5 36 Min-Chueh Chang, citat de Charles E. Rice „IntoleranŃa abuzului împotriva naturii”, Totul despre

surse, august 1981, pag. 6 37 Christopher Tietze „Avortul şi contracepŃia”, Avortul: Lecturi şi cercetare, Toronto, Butterworth &

Co., 1981, pag.54 la 60 38 Emily C. Moore, „Problemele majore şi argumentaŃia în dezbaterea avortului”, pag. 33 la 34 într-o broşură intitulată „Organizare pentru acŃiune”, realizat de Vicki Z Kaplan pentru Liga de AcŃiune a

Drepturilor de Avort NaŃional, New York

21

Doctorul Alan Guttmacher de la IPPF a spus că „fiecare Ńară va trebui să decidă propria sa formă coercitivă şi când şi cum se va folosi de ea. În prezent, mijloacele disponibile sunt sterilizarea şi avortul prin constrângere. Poate într-o zi va exista posibilitatea existenŃei unei căi pentru întărirea constrângerii controlului naşterilor”39. RemarcaŃi că în anii 1950 şi 1960, experŃii de frunte ai mişcării pro-avort au acceptat că larga disponibilitate a contraceptivelor duce în mod inevitabil la avort. Acest lucru demonstrează că presiunea lor pentru accesul uşor la contraceptive a fost o scuză pentru introducerea avortului în America de Nord şi Europa, în trecut şi în Ńările în curs de dezvoltare din întreaga lume, în zilele noastre. Un fenomen natural? Datele de mai sus demonstrează că susŃinătorii pro-avort şi cei pentru controlul populaŃiei recunosc pe deplin că larga disponibilitate a contraceptivelor trebuie să ducă la o rată crescută a avortului, în mare parte din cauza nesiguranŃei contraceptivelor. Dar nu trebuie să credem nici o clipă că susŃinătorii pro-avort vor înceta să facă presiuni pentru avort dacă s-ar putea găsi o metodă contraceptivă perfectă sau dacă populaŃia globului ar începe să cadă în declin. SusŃinătorii controlului populaŃiei şi cei pro-avort văd avortul ca fiind mai mult decât „o procedură chirurgicală” utilă, ei o văd ca pe un drept absolut şi imuabil, un privilegiu suprem, care le depăşeşte pe toate celelalte, inclusiv dreptul la viaŃă şi dreptul la liberă expresie. Poate că această ideologie este doar un înveliş menit să distragă atenŃia de la miliardele de dolari pe care le face industria avortului în fiecare an. Articolul 15 din Manifestul Umanist II stipulează că „este obligaŃia morală a naŃiunilor dezvoltate să furnizeze... tehnici de control a naşterilor părŃilor de pe glob aflate în dezvoltare”. Lawrence Lader, co-fondator al National Abortion Rights Action League40, a spus că „dreptul la avort, un drept de netăgăduit al oricărei femei, este o parte integrantă a controlului populaŃiei”41. Sub lustrul de compasiune şi înŃelegere al celor împotriva vieŃii, stă un angajament total de a separa oamenii de Dumnezeu şi de planul Său pentru vieŃile noastre. Aceasta, pentru că cei împotriva vieŃii ştiu, mai bine decât cei mai mulŃi creştini, că eterna luptă dintre „cultura morŃii” şi „cultura vieŃii” poate avea un singur învingător. Umanismul secularizat, teologia „New Age” şi preocuparea pentru problemele mediului sunt miezul mentalităŃii împotriva vieŃii, care nu se va lăsa până când contracepŃia şi avortul nu vor fi la dispoziŃia oricărei fiinŃe umane de pe planetă - astfel fiecare poate avea relaŃii sexuale cu fiecare, indiferent dacă este căsătorit sau necăsătorit.

39 Medical World News, 6 iunie 1969 40 Liga NaŃională de AcŃiune pentru Avort şi Drepturile Reproducerii, organizaŃie cu rol crucial în liberalizarea avortului în SUA (n. tr.) 41 Samuel L. Blumenfeld, Retragerea din faŃa maternităŃii. New Rochelle, New York, Arlington

House, 1975, pag. 37

22

Molly Yard, fost preşedinte al „OrganizaŃiei NaŃionale pentru Femei”, a legat în mod clar avortul de ecologismul radical, atunci când a spus că „problema avortului nu se referă doar la drepturile femeilor, ci la viaŃa pe planetă - o catastrofă a mediului ameninŃă lumea dacă populaŃia continuă să crească în acelaşi ritm”42. MulŃi activişti radicali ai „drepturilor animalelor” şi ecologişti, inclusiv Ingrid Newkirk, fondatoare a „Oameni pentru Tratamentul Etic al Animalelor” (People for Ethic Treatment of Animals, PETA)43, nu văd, de fapt, umanitatea ca pe o creaŃie majoră a lui Dumnezeu, ci tocmai ca fiind la polul opus. Newkirk a spus că „noi (oamenii) am crescut ca un cancer. Noi suntem cel mai mare rău de pe faŃa pământului”44.

Singura concluzie posibilă. Atitudinile descrise mai sus arată fără nici o îndoială că susŃinătorii pro-avort consideră avortul un drept uman absolut şi fundamental. Larga disponibilitate a contraceptivelor nu a făcut altceva decât „să uşureze” faptul ca în mai mult de 100 de Ńări să se legalizeze avortul prin enorma creştere a cererii de avorturi ilegale. Aceasta este, desigur, o situaŃie creată de şi pentru susŃinătorii pro-avort, care apoi exagerează în mare măsură problemele de sănătate publică cauzate de „femeile care mor în mâinile măcelarilor de pe aleea dosnică” şi cer legalizarea avortului.

(2) Legătura chimică dintre contracepŃie şi avort „Avantajele” avortifiantelor. Misiunea primară a largului domeniu al „planificării familiale” este aceea de a căuta tot mai multe avortifiante. Chiar şi acum, tot mai puŃine femei folosesc contraceptive adevărate şi avort chirurgical şi tot mai multe folosesc avortifiante chimice. Scopul final al celor ce fac planificare familială este acela de a vedea că toate femeile folosesc avortifiante chimice. De ce sunt preferabile avortifiantele faŃă de contraceptive, din punctul de vedere al planificării familiale? (A) Avortifiantele sunt mult mai eficiente în lichidarea sarcinilor decât sunt contraceptivele în prevenirea lor. Cele mai bune rate de eficacitate ale utilizatorului („situaŃia reală”) de pilule de prevenire a sarcinii, DIU, Norplant şi Depo-Provera sunt în medie 98% şi cele mai bune rate pentru prezervativele masculine şi feminine, capă cervicală, diafragmă şi burete sunt doar 83% (vezi tabela 1 de mai sus pentru proporŃiile de eficacitate a fiecărei metode). (B) Avortifiantele determină trecerea controlului mai mult în mâinile profesioniştilor în medicină şi înseamnă mai mulŃi bani pentru cartelul farmaceutic internaŃional. În Ńările dezvoltate, toate avortifiantele trebuie să fie prescrise sau introduse de către profesionişti în domeniul sanitar (în Ńările în curs de dezvoltare, medicii deŃin mai puŃin control asupra distribuŃiei

42 „Femeile nu sunt incubatoare!” RevoluŃia proletară , Fall, 1989, pag. 7-8 43 Interesant este că aceeaşi Newkirk, promovează bestialitatea, atâta vreme cât actul sexual nu dăunează animalului! Fără cuvinte... Vezi http://www.animalrights.net/articles/2005/peta-and-bestiality-round-2/ (n. tr.) 44 Ingrid Newkirk menŃionată in „Zoologia eliberării” de Charles Oliver, revista Reason, iunie 1990, pag. 22-27

23

avortifiantelor). Din contră, toate contraceptivele sunt controlate de utilizatori în toate Ńările. Utilizarea doar a avortifiantelor va aduce asigurarea că medicii – şi în unele cazuri, statul - vor fi capabili să monitorizeze în mod strict – şi, dacă este „necesar”, să controleze - fertilitatea oamenilor. Acest lucru se întâmplă acum în Republica Populară Chineză şi s-a întâmplat pe scară mai redusă, în mai mult de 20 de Ńări. Acest aspect îi priveşte, în special, pe feminişti, cărora le-ar plăcea să vadă pe cât posibil, controlul reproducerii transferat la utilizator. (C) Din punctul de vedere al utilizatorului, avortifiantele sunt mai convenabile şi nu mai există timp pierdut cu contraceptive improvizate din geluri sau din cauciuc, care întrerup preludiul. (D) Lucrul cel mai important este că larga utilizare a avortifiantelor estompează conştiinŃele, atât cea individuală cât şi cea naŃională, chiar mai mult decât o fac contraceptivele. Dacă o femeie este conştientă de puterea avortifiantului, de metoda pe care o foloseşte şi totuşi vrea să-şi omoare copilul nenăscut în prima lui săptămână de viaŃă, ea nu va ezita nici să-şi omoare copilul în primul trimestru al vieŃii sale intrauterine. O naŃiune care a crescut obişnuită fiind cu înspăimântătoarea acceptare a avortului chimic va rezista chiar şi la avortul chirurgical în faŃa oricărui control. Singura stavilă faŃă de orientarea accelerată spre avortifiante este faptul că ele nu protejează de bolile venerice. Din acest motiv, cercetătorii au dat o foarte mare prioritate descoperirii de vaccinuri precum şi tratamentelor acestor boli. Psihologia avortului chimic. Capitolul 3 [al cărŃii lui Clowes, n.tr.] descrie intensiva campanie pro-avort proiectată să şteargă delimitarea dintre avort şi contracepŃie. Elementele acestei campanii sunt redefinirea cuvântului „concepŃie”, legile proiectate pentru a grupa avortifiantele şi contraceptivele, insistând asupra faptului că orice mijloace nechirurgicale de prevenire a naşterii sunt „contraceptive” ca natură şi asupra legăturii avortului chirurgical cu „contracepŃia” ca fiind una „foarte dreaptă” în conştiinŃa publică. Din moment ce linia de bătaie a avortului din zilele noastre vor fi produsele chimice, fiecare activist pro-life trebuie să se familiarizeze imediat cu diferitele avortifiante şi cu modul lor exact de acŃiune. Şi dacă cineva din mişcarea pro-life foloseşte vreun tip de avortifiant, trebuie să facă o alegere clară: să oprească folosirea avortifiantului sau să părăsească mişcarea pro-life, căci este o ipocrizie să se lupte împotriva avortului chirurgical în timp ce se foloseşte de avortul chimic.

(3) Conexiunea legală între contracepŃie şi avort

Frank Susman, avocatul care a reprezentat partea pro-avort în procesul Webster vs. Servicii de Sănătate a Reproducerii la Curtea Supremă a Statelor Unite din 1989, a declarat în pledoaria sa de deschidere că „drepturile” de avort şi contracepŃie, de fapt, se contopesc: „de bine, de rău, nu mai există nici o linie de separaŃie între legea fundamentală care s-a stabilit în Grinswold

24

şi legea fundamentală a avortului, care s-a stabilit în cazul Roe45. Aceste două drepturi se suprapun datorită progresului medicinei şi al ştiinŃei, ele se contopesc şi nu mai sunt distincte. Cele mai obişnuite forme de contracepŃie de azi – DIU-rile, pilulele de prevenire a sarcinii de doză mică, care sunt cel mai sigur tip de pastile de prevenire a sarcinii disponibile – acŃionează ca avortifiante”46. Principiul folosit pentru a justifica toate practicile împotriva vieŃii din SUA este „dreptul la intimitate”, care apare acum sub toate formele, în ConstituŃia SUA. Curtea Supremă a Statelor Unite a ezitat asupra acestui „drept” mitic în decizia sa din 1965, Grinswold vs. Connecticut, care a legalizat contracepŃia la nivel naŃional pentru cuplurile căsătorite. Trei ani mai târziu, Curtea a extins acest drept la persoanele necăsătorite. Şi sigur, cinci ani după aceasta, a aplicat repede „dreptul la intimitatea” avortului, în decizia sa Roe vs. Wade. „Dreptul la intimitate” se invocă acum în toată lumea şi în cazurile de eutanasie pasivă sau activă. Numai în Statele Unite, mai mult de 250 de decizii ale CurŃii, incluzând cele care implică eutanasia, s-au bazat pe Roe vs. Wade din 1973. Fiecare american preŃuieşte intimitatea. Fiecare vrea ca guvernarea să interfereze cu viaŃa sa intimă cât mai rar posibil. Astfel „dreptul la intimitate” se foloseşte şi pentru a justifica homosexualitatea, adulterul, pruncuciderea şi toate felurile de pornografie. Publicul a „evoluat” în privinŃa acceptării faptelor care au fost odată considerate universal imorale şi dezgustătoare. Cei împotriva vieŃii au etichetat acum orice opoziŃie faŃă de avort, homosexualitate, eutanasie, pornografie şi alte rele, ca fiind o „anti-alegere”, o atitudine „anti libertate” şi ca fiind nepatriotică. SusŃinătorii pro-life şi alti activişti pro-familie „ar trebui” să se simtă vinovaŃi, cel puŃin atunci când se opun avortului, eutanasiei, homosexualităŃii, pornografiei şi altor păcate oribile apărate de cei organizaŃi împotriva vieŃii. În cele din urmă, cei împotriva vieŃii folosesc pur şi simplu „dreptul la intimitate” ca pe un instrument pentru a abuza - şi a ucide - alte fiinŃe umane. Cei împotriva vieŃii îşi au planul lor, „dreptul la intimitate” va continua să se extindă până când va distruge orice şansă pe care o au fiinŃele umane de a trăi împreună fără a se considera unii pe alŃii ca pe nişte obiecte ce pot fi exploatate pentru plăcerea şi câştigul personal.

(4) Legătura de atitudine dintre contracepŃie şi avort După cum s-a arătat mai sus, există nenumărate legături intime legale, medicale şi practice între contracepŃie şi avort.

45 Roe vs. Wade, proces încheiat la Curtea Supremă în ianuarie 1973, prin care s-a stabilit liberalizarea avortului în SUA (n. tr.) 46„Extrase de argumente în faŃa CurŃii Supreme asupra Legii avortului în Missouri”, Washington Post, 27 apr.ilie 1989, pag. A16

25

Dar toate aceste legături pălesc în comparaŃie cu cea mai importantă dintre toate: faptul că tocmai acelaşi sistem de gândire şi aceeaşi psihologie care acceptă contracepŃia acceptă şi avortul. Cei mai mulŃi oameni (inclusiv creştini) folosesc contracepŃia pentru unul sau mai multe motive: nu-şi permit un copil, au probleme cu relaŃia lor, vor să evite monoparentalitatea, nu sunt pregătiŃi pentru responsabilitate, au deja atâŃia copii câŃi îşi doresc şi sunt îngrijoraŃi de felul în care un copil (sau încă un copil) le-ar schimba viaŃa. Acestea sunt exact aceleaşi motive pe care le folosesc femeile pentru a justifica avorturile (vezi jos)47. Supunerea la toate acestea înseamnă renegarea fundamentală a planului lui Dumnezeu în viaŃa noastră, în privinŃa copiilor. Azi oamenii vor să-şi planifice familia. Dar cine poate planifica mai bine o familie decât Dumnezeu? De ce folosesc cuplurile anticoncepŃionale? Fiindcă nu vor un copil. De ce nu vor un copil? Pentru că şi-au făcut planuri mai importante pentru vieŃile lor. Şi atunci când contracepŃia dă greş, copilul „neplanificat” care rezultă este privit ca un intrus, unul care va distruge planurile făcute cu grijă de către cuplu. Şi când un cuplu a renegat planul lui Dumnezeu pentru viaŃa sa o dată prin contracepŃie, este mult mai uşor s-o facă încă o dată prin avort. După cum a observat Maica Tereza de Calcutta, „distrugând puterea de a da viaŃă, prin contracepŃie, un soŃ sau o soŃie face ceva pentru sine. Acest lucru concentrează atenŃia către sine şi astfel distruge darurile de iubire din el sau din ea. Prin iubire soŃul şi soŃia trebuie să-şi îndrepte atenŃia unul către celălalt, aşa cum se întâmplă în planificarea familială naturală, nu asupra propriei persoane, precum se întâmplă prin contracepŃie. Odată ce dragostea vie este distrusă prin contracepŃie, avortul urmează foarte uşor”48.

VizitaŃi www.provitabucuresti.ro pentru alte materiale despre protejarea vieŃii!

47 Aida Torres şi Jaqueline Daroch Forrest, „De ce fac femeile avort?”, Perspective ale planificării

familiale, iulie/august 1988, pag. 169-176 48 Maica Tereza de Calcutta, „Orice aŃi făcut unuia dintre cei mai mici, mie mi-aŃi făcut”, declaraŃie făcută la Micul Dejun cu Rugăciune din Washington, 3 februarie 1994