continente disparute

7/18/2019 Continente Disparute

http://slidepdf.com/reader/full/continente-disparute 1/8

Continente disparuteContinente disparute

Nimic din ceea ce ne înconjoarã nu a rãmas necercetat omului: pãmântul pe care cãlcãm, mãruntaiele pãmântului, aerul, cerul, atmosferaterestrã, spaþiul cosmic, etc. Deci cu atât mai mult nu puteau rãmâne în afaracercetãrilor apele pãmântului. Apa oceanelor dar si ceea ce este sub apã asuscitat ineteresul oamenilor de stiinþã . Cu atât mai mult cu cât din cele maivechi timpuri, leende si mituri vorbesc despre pãmânturi dispãrute subapele oceanelor !acific si Atlantic.

!e cuprinsul "ceanului !acific nu mai e#istã astã$i locuri necercetate, pânã si cele mai mici petice de pãmânt au fost identificate, locali$ate %înraport cu ecuatorul si meridianul $ero&, mãsurate, studiate % din toate

punctele de vedere: oriine, faunã, florã, climã, s.a.m.d&. 'i totusi, mai e#istãastã$i pe insulele celui mai mare ocean al (erei, probleme nelãmurite,controversate care duc la confruntãri si chiar dispute între specialistii care îsisusþin diferite puncte de vedere, ipote$e, teorii. )na din aceste problemeeste cea a miraþiilor : de unde au venit locuitorii insulelor aflate în

ba$inele rãsãritean si central ale !acificului* Dinspre apus, din !oline$ia saudinspre rãsãrit dinspre coastele Americii de 'ud* Din studierea acestor

probleme s+au nãscut cam - de ipote$e, ba$ate pe cercetãri si descopreiri

arheoloice, antropoloice, etnorafice, oceanorafice, ba chiar studiereaambarcaþiunilor cu baloansoar poline$iene si a plutelor din lemn de balsa preincase. n aceste discutii s+a tinut seama de o lucrare veche a unuioarecare /ames Church0ard, ce nu prea a fost luatã în seamã la vremea ei,desi necesitase trei decenii de studiu %123-+14--&, lucrare care avansa ideeacã acesti locuitori nu veniserã de nicãieri ci erau urmasii adevãraþilor

bãstinasi care se aflau aici, acum 5- --- de ani pe un întins continent numit6), continent care a fost înhiþit de apele oceanului în urma unui cataclismde proporþii. 6arele continent avea o viatã fericitã, locuitorii sãi, în numãrde milioane %78 --- ---+spune cercetãtorul&, formau triburi sau popoare,aflate sub aceea9i conducere. Conducãtorul se numea a 6u iar ;mperiul sechema ;mperiul 'oarelui. <ocuitorii erau marinari priceputi si naviatoriîndrã$neþi, cutrierau mãrile si oceanele de la est la vest si de la nord la sud,orasele %3 principale& erau civili$ate, foarte de$voltate, cu constructiimealitice. Neotul, comertul înfloreau.



!ornind de la lucrãrile si descrierile lui /. Church0ard % curãtate delirismul si fante$ia proprii scriitorului&, se pune întrebarea dacã aceasta poatefi un punct de plecare demn de luat în seamã pentru cercetarea e#istenþeicontinentului scufundat, cãreia cercetãtori i+au dat numele de !acifida.

/. Church0ard a cãlãtorit mult pentru a aduna dove$i în sprijinulteoriilor sale: ;nsulele Caroline, (ibet, reiuni din Asia Centralã, =>pt,'iberia, Noua ?eenlandã, 'amoa,(ahiti, @ucatan, irmania, !oline$ia,6icone$ia, etc. au fost strãbãtue. !este tot a studiat scrierile vechi dscoperiteîn acele locuri, civili$aþia bãstinasã si traditiile ei, monumentelearhitectonice vechi si tot ce tinea de trecutul îndepãrtat.

n favoarea e#istenþei cataclismului care a dus la pieirea continentului!acifida %tara 6u + denumirea lui Church0ard& sunt cataclismele reale,

petrecute în vremurile istorice, dar niciodatã de asa mare amploare si nu în b$ainul rãsãritean al !acificului ci în cel vestic, $onã boatã în activittaevulcanicã si miscãri tectonice. De e#emplu uriasa eruptie a vulcanuluiaBata de pe insula raBatoa, în 122, care a fãcut peste 8- --- devictime%nu se cunoaste e#act& iar unda de soc a fãcut ocolul !ãmântului,fiind resimþitã în toatã lumea %vite$a ei fiind de 2metriEsecundã&F saucataclismul care în 14 a fãcut 18 --- victime la (oBio si @oBohama, sautsunami %val seismic& care în 1335 a fãcut 7- --- de victime la <isabona.

n arumentatia e#istentei !acifidei datele furni$ate de eoloie ocupã

un loc important. 'tudiile eoloice+eorafice nu au infirmat dar nici nu audovedit e#istenþa acestui continent. Dar în $ona din aproierea ;nsulei!astelui %insulã ce a stârnit cel mai mere interes oamenilor de ttiintã dintoate puncetele de vedere& o e#peditie oceanoraficã sovieticã a constat cã

pe o ra$ã de 7---m adâncimea medie a apelor nu depãseste 15- de metri sichiar cã ea constituie partea cea mai înaltã a unui lanþ muntos de oriinevulcanicã. 6ulti specialisti sustin cã au e#iat douã sau mai multe uriaseîntinderi continentale rãmãsiþe ale unui continent mai vechi care se întindeadin larul coatelor Asiei pânã în ;nsula !astelui. Alþii cã ar fi vorba de trei

continente: Ga0iada, !acifida de =st si !acifida de Hest. Cercetãrileefectuate de eoloi întreprinse cu mijloacele moderne ale stiinþei deschidîncã multe fronturi de investiatie, în domeniul fenomenelor tectonice,vulcanice, etc, toate leate într+un fel sau altul de aspectul eoloic+eorafic al problemei !acifidei. Nici aspectul istorico+etnorafic leat dee#istenþa oamenilor pe continentul sau continentele pacifide, eventualeleurme materile lãsate de aceasta în procesul comple# al de$voltãrii nu a fost



inorat. 'tudiul arheoloic si etnorafic al unor arhipelauri din !oline$ia,6alee$ia, "ceania, în deosbi a ;nsulei !astelui a dus la o seamã de conclu$iiinteresante dar niciuna nu a dus la certitudini ci mai derabã au deschis noi

piste de cercetare. (ainele ;nsulei !astelui %printre care tãblitele cu scrierearono+rono nedescifratã, mormintele acoperite cu platforme %numite Ahu&,înãuntru cãrora au fost ãsite schelete cu aspect nemaintânit astã$i pe insulã,statuile iantice& rãmase încã în studiu ca si studierea altei ipote$e privindmiraþia populaþiei cãtre "ceania si anume a pupulatiilor de pe coasteleAmericii de 'ud %eventual !eru& sunt încã probleme ce preocupã specialistidin toate domeniile: oceanorafi, istorici, linvisti, antropoloi, etnorafi,arheoloi, etc.

!oate nu este departe vremea când toate aceste probleme se vor lãmurisi misterele ;nsulei celor 1--- de enime %;nsula !astelui& si a celorlate

insule ale !acificului vor fi de$leate.

Dacã studierea !acificului si cãutarea dove$ilor e#istentei !acifidei aentu$iasmat si a canali$at atâta enerie a specialistilor de tot felul acelasilucru se poate spune si despre cercetãrile fãcute pentru a dovedi e#istentaunui continent scufundat sub apele "ceanului Atlantic ba chiar si mai multdecât atât.

'+a scris atât de mult si de variat despre Atlantida încât însãsi preocuparea despre e#istenta ei ocupã un loc în istoria universalã a culturii.

n ciuda esecurilor la care au dus cercetãrile referitoare la dove$ile materialeale acestui continent curio$itatea eneralã asupra acestei probleme semenþine cu tenacitate. <umea doreste sã cunoascã datele problemei,iscusinþa încercãrilor de a o re$olva, chiar dacã soluþia definitivã nu+i va

putea fi oferitã prea curând sau poate niciodatã.

!entru prima oarã s+a relatat despre e#istenþa continentul dispãrut înapele Atlanticului, în douã din Dialogurile lui Platon +Timeu (Timaios& siCritias. De atunci pânã astã$i au apãrut $eci de mii de lucrãri 9tiinþifice si

beletristice, articole mai ample sau simple eseuri, dintre care câteva mii suntstudii consacrate în întreime acestei probleme.

Iilo$oful rec !laton a consemnat în operele sale o stranie leendãdespre un continent cu numele Atlantida, dispãrut în vremuri strãvechi, subapele Atlanticului. n dialoul Timaois, dilo imainat între patru personaje :'ocrate, maestrul autorului, (imaios din <ocri, filo$of pitaoreic,



Germocrates strate siracu$an e#ilat si Critias cel (ânãr, poet si istoricatenian, !laton îl pune pe acesta din urmã sã intervinã cu povestea Atlantidei

pe care Critias ar fi au$it+o de la bunicul sãu, Critias cel ãtrân, care larândul sãu o deþinea de la un strãbunic, Dropides care si acesta o stia de laruda sa înteleptul leiuitor 'olon, cãruia în sfârsit i+o spusese un venerabil

preot eiptean din 'ais, pe temeiul unor strãvechi mãrturii hierolificeFanume: cu 4--- de ani în urmã, strãmosii atenienilor ar fi dus un rã$boilorios pentru apãrarea lumii din jurul 6editeranei, ameninþatã de inva$ialocuitorilor Atlantidei, o insulã de la apus de Coloanele lui Gercules% strâmtoarea Jibraltar& care era Kmai mare decât <ibia %Africa& si Asia%Asia 6icã& la un locL. Dar curând dupã aceea s+ar fi produs un cataclism,Kcu potopuri si cutremure de pãmântL, care a înhiþit continentul Kîntr+osinurã $i si o noapte de urieL.

ntr+un alt dialo, Critias, consacrat numai acestei leende, !latonrevine si îl pune pe interlocutor sã descrie mai cu lu# de amãnunte, conflictuldintre atenieni si atlanti, precum si informatii despre Atlantida: aspectuleorafic, boãtiile ei, orani$area socialã a locuitorilor, civili$aþia lor, etc.Dar lucrarea, ultima pe care a scris+o !laton se încheie brusc, în mijloculunei fra$e.

!ânã la !laton nici un alt autor antic nu a pomenit nimic despree#istenþa acestui pãmânt iar autorii postplatonici care au amintit acest lucrunu au adus nimic nou. 6ulti filo$ofi neoplatonici au contestat aceastã

leendã, spunând cã este o fictiune literarã, o aleorie a luptei dintre ideiabstracte. !rintre cei care au socotit+o o inventie iminarã se numãrã siAristotel care a fost timp de 7 de ani elevul lui !laton.

Iapt este cã ideea lui !laton despre e#istenþa unui pãmânt dincolo deColoanele lui Gercules nu era strãinã de o idee popularã foarte rãspânditã înlumea veche. Din e#perieta naviatorilor fenicieni si cartaine$i, caremerseserã de multe ori pe coastele atlantice ale =uropie si Africii, cu totsecretul care îl pãstrau asupra acestor incursiuni, s+au aflat destule stiri

drespre interiorul depãrtat al oceanului. 'i probabil corãbierii reci s+auaventurat pe urmele lor si au ajuns pânã în ;nsulele Canare sau poate cinestie mai departe.

Cea mai mare parte a scrierilor despre Atlantida au apãrut dupãdescoperirea Americii. n antichitate problema nu se putea pune din lipsã dedate. Dar dupã descoperirea Americii, când ambele tãrmuri ale Atlanticului



au putut fi cunoscute, ca de altfel si multele insule din larul sãu leenda platonicã despre scufundarea unui continent sub apele Atlanticului a reapãrutcu si mai mare putere si spiritele înflãcãrate au început sã+i caute un temeireal. !rima lucrare cu caracter stiintific apãrutã este Mundus subterranus, aenciclopedicului savant ie$uit Athanasius ircher, în 1775, care cãutaAtlantida sub 6area 'arasselor, al cãrui imens spatiu acoperit cu veetatie

plutitoare dãdea impresia unui uscat inundat.

'+au emis multe ipote$e în privinta locali$ãrii Atlantidei.

)na din ipote$ele p$iþiei eorafice a Atlantidei ar fi cã aceasta afost situatã în Creta minoicã. Cel dintâi care a relatat aceastã idee a fost unoarecare ./. Irost la începutul secolului MM, în articolul Continentul

dispãrut apãrut în $iarul (ime. Arumentele aduse aratãu cã sãpãturile

recente efectuate în Creta duc la reconsi+derarea întreii istorii a6editeranei. n articol, se spune cã în =iptul din timpul dinastiei a MH;;;+lea %perioada la care se referea preotul eiptean&, în epoca în care (heba seafla la apoeul loriei, Creta era un vast imperiu. =a domina insulelerecesti iar prin relaþiile comerciale influenta sa se întindea din nordulAdriaticei pânã la (ell+el+Amarna, si din 'icilia pânã în 'iria. Comertulmaritim între =uropa, Asia si Africa era în mâinile cretanilor. Civili$atiaminoicã, prin e#celentã medite+raneanã se deosebea de cea din =ipt si"rient, ea fiind din multe puncte de vedere de un modernism i$bitor.De$voltarea deosebitã a Cretei, boãþia ei, leenda le atribuie fãrã îndoialã

forþei maritime si comerciale a domniei lui 6inos.

eatul minoic a fost în antichitate un stat putrenic, unit, destul dei$olat de celelate naþiuni astfel încât putea pãrea un continent aparte, cucaracteristici proprii.

Astfel când acesta a decã$ut subit, chiar în momentul când pãrea mai puternic, când Cnossosul si orasele aliate au fost lovite în puterea lormaritimã si comercialã, îti dãdea impresia cã a fost înhitit de apa mãrii, caîn povestea Atlantidei. 6ai departe articolul spune cã povestea Atlantideiasa cum o descrie Critias cel tânãr are trãsãturi minoice.

;pote$a avansatã de Irost a fost îmbrãþisatã si de alti cercetãrori darea capãtã o semnificaþie istoricã numai dacã se acceptã Kconþinutul eieipteanL.



Desi vechile inscriptii eiptene erau sãrace în date eorafice totusimai ãsim unele date, ce+i drept sumare, de interes istoric si eorafic.Astfel într+un document eiptean din secolul al ;;;+lea î.en. se mentionea$ã

prima oarã numele de eftiu, pe care unii cercetãtori îl identificã cu Creta, precum si despre ni9te insule aflate în mijlocul 6ãrii Her$i %6editerana&.Cercetãtorul <uce aratã cã informatorii lui 'olon i+au $urãvit o imaineamestecatã despre relaþiile eipto+eeene, docu+mente presãrate cuamãnunte din scrieri pe care nu le avem. 6ai târ$iu numele de eftiudispare din documentele eiptene, periaodã ce corespunde cu catastrofa de

pe insula (erra, eruptia uria9ã a unui vulcan care a creat valuri enorme sicutremure de pãmânt.

/.H. <uce a preluat ipote$a minoicã a Atlantidei si a de$voltat+o potrivit cu cercetãrile arheoloice moderne. Arumnetaþia lui desi loicã

este foarte complicatã si neoncludentã. nsã lucrãrile arheoloice din anii 8-efectuate de un arheolo rec au arãtat cã distruerea reatului minoic nu s+afãcut de cãtre niste invadatori strãini, asa cum se avansa ideea în scrierileantice ci dipariþia lui se datorea$ã unor uriase eruptii vulcanice %probabilcatastrofa de pe (erra, insulã situatã la 1- Bm distantã& cum arãtau ropile

pline de roci vulcanice si piatrã ponce, deplasate sub actiunea unei cantitãtimari de apã.

Dacã insula Atlantis a fost Creta, distrusã de erupþia de pe (erra,atunci cronoloia lui !laton este infirmatã si scufundarea Atlantidei a avut

loc cu trei milenii si jumãtate în urmã, nu cu 11 sau 1., atunci când (aurul6ãrii a fost trimis sã distruã reatul lui 6inos si sã+l pedepseascã, dupãcum spune leenda.

Adversarii ipote$ei minoice sunt numerosi prin faptul cã majoritateaatlanto+loilor înclinã sã acorde credibilitate lui !laton, atât în ceea ce

priveste cronoloia, cât si situarea ei în Atlantic dincolo de Coloanele luiGercules, insulã de la care spune, !laton Kse deschidea naviatorilor accesulspre alte insule, iar de la acele insule spre între continentul opusL. Aceastã

afirmatie ar putea dovedi cã !laton stia de e#istenta Americii.Astfel atentia eorafilor a fost atrasã de rupurile de insule ale

6acarone$iei din dreptul Africii, %Canare, 6adeira, A$ore, insulele CapuluiHrerde& si ale Antilelor si ermudelor din fata Americii, care dau impresiarãmãsitelor marinale ale unui continent scufundat. Din lipsã de dove$iconvinãtoare, de ordin eoloic, aceastã ipote$ã a fost abandonatã la



sfâr9itul secolului al M;M+lea, dar reluatã dupã al doilea rã$boi mondial cumijloacele perfecþionate ale 9tiinþei moderne.

Dintre cele cinci rupuri de insule menþionate, ;nsulele Canare,cunoscute din antichitate, au stârnit un interes deosebit pentru cã dateleeorafice si paleorafice arãtau cã ele fac parte dintr+un bloc continentalcare s+a scufundat într+un trecut nu prea îndepãrtat, apoi sunt sinureleinsule unde s+a descoperit populatie autohtonã O uansiiO e#terminatã sauasimilatã acum vreo cinci secole de cuceritori, populaþie a cãrei oriine nueste încã lãmuritã. Juan9ii aveau o mare aversiune faþã de ocean, ciudatã laun popor insular, pe care mulþi speciali9ti o e#plicã ca roa$a faþã de cevace s+a întmplat în vremuri strãvechi, din cau$a unui catclism .

=tnoloii, antropoloii, arheoloii nu au ajuns la ceva concludent desi

datele materiale nu lipsescF nici filoloii, care au studiat limba si scriereauansã nu pot da un rãspuns. ;pote$a cã uansii ar fi urmasii vechilor atlantinu a fost nici doveditã nici infirmatã desi o mulþime de e#peditii stiintifices+au perindat prin ;nsulele Canare si nimic nu prea a rãmas necercetat.

n încercarea de a locali$a ase$area eoraficã folosind te#tul lui!laton, multi atlantoloi se referã la unica indicaþie mai precisã continutã îndialoul Critias, si anume ..., celui mare i+a dat un nume de la care a primitdenumirea si întreaa insulã si marea, numitã Atlanticã, cãci numle întâiuluifiu, era Atlas. Celuilat eamãn i+a revenit ... partea de la marinea insulei, în

preajma Coloanelor lui Gercules, ... care se numeste astã$i Jadeira... . Acetnume a fost dat ulterior întreului tinutL. Conform acestei informatii Jadeirasau Jadir se recunoaste în orasul Cadi$ %în olful atlantic Cadi$, Anadalu$iaspaniolã&, întemeiat de fenicieni în jurul anului 11-- î.e.n. n apropiereaJadirului se afla vechiul (artessos care nu a fost încã locali$at.

n lipsa dove$ilor arheoloice, pentru anali$a valabilitãþii arumetelorîn favoarea identificãrii (artessosului cu Atlantis s+a apelat la scrierileantice. (oate i$voarele locali$ea$ã (artessosul în aetica %Andalu$ia& înapropierea unor boate $ãcãminte de cupru. !rintre boãtiile (artessosuluise numãrau purpura %substanþã de culoare rosuâie violacee, e#trasã dinanumite specii de moluste&, $ãcãminte de aur, arint, cositir. <ocuitori stiausi sã prelucre$e metalele.



oãtia Atlantidei era atât de mare, spun !laton, cã nici un alt stat nua mai atins asa o stare înfloritoare nici îaninte si nici dupã pieiresa sa. ;ar(artessosul era unul dintre cele mai boate orase ale =uropei.

6ulþi cercetãtori considerã cã locuitorii acestui oras erau de oriineetruscã.

(oate studiile si cercetãrile fãcute nu au dus, evident, la lucruri certe.

;storici si arheoloi spanioli continuã cercetãrile începute cu deceniiîn urmã. 'ãpãturile scot la ivealã numeroase piese, unele de oriinereceascã, altele cartaine$e, dar si statuete si bijuterii tartasiene caredovedesc cã (artessos a fost nu numai un oras infloritor dar chiar centrulunui reat mare si foarte puternic.

Cercetãrile care s+au înterprins în sud+vestul !eninsulei ;berice nu audus la descoperirea (artessosului, si nici n+a demonstrat e#istenta Atlantidei,dar a confirmat multe dintre cele scrise de autori antici de prestiiu %Gesiod,'trabon, !liniu, etc& sau te#tele mai mult sau mai putin leendare %iblia,Gomer&.

Acestea sunt câteva dintre ipote$ele emise în leãturã cu Atlantida,ipote$e în favoarea cãrora au fost aduse multe arumente, care au necesitatmultã muncã de cercetare, de+a lunul a $eci, chiar sute de ani. !roblema

este departe de a fi re$olvatã. 6itul Atlantidei a inspirat si mulþi scriitoridintre care amintim pe /ules Herne si <ev (olstoi. Dar interesul stârnit printre oamenii de stiinrtã a determinat cercetãri serioase în multe domenii%istorie, oceanorafie, etnorafie, eoloie, antropoloie, filoloie, etc&, careau dus la re$ultate remarcabile. =ste drept cã Atlantida nu a fost însãdescoperitã dar cine stie, nu este departe $iua când toate misterele vor fielucidate pe ba$a unor noi date care vor apare si enima multisecualrã aacestui pãmânt leendar va fi re$olvatã.

Catuna Hlad

Referat luat de pe www.e-referate.ro

Webmaster : Dan Dodita

http://www.e-referate.ro/



continente disparute

Documents