Contabilitatea mijloacelor băneștiMijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică:

a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate:

mijloacele băneşti în valută naţională; mijloace băneşti în valută străină;

b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă: 

mijloace băneşti în numerar; mijloace băneşti de cont(fără numerar); alte mijloace băneşti(documente băneşti);

1. Contabilitatea mijloacelor băneşti în casierie

Pentru păstrarea numerarului, precum şi pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere, este destinată casieria. Contabilitatea disponibilităţilor băneşti din casieriea întreprinderii se organizează în conformitate cu “Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”, aprobate prin Hotărîrea Guvernului R.M. nr.764 din 25 noiembrie 1992, cu completările şi modificările ulterioare (în continuare Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă).

Conform prevederilor p.1 şi 2 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă, toate întreprinderile de stat, întreprinderile mixte, societăţile pe acţiuni, societăţile cu răspundere limitată, asociaţii obşteşti etc., organizaţiile şi instituţiile de stat, indiferent de statutul lor juridic, sînt obligate să consemneze mijloacele lor băneşti în instituţiile financiare. Decontările dintre întreprinderi pe angajamente se efectuează, de regulă, prin virament la instituţii financiare.Aferente operaţiunilor de casă se întocmesc documente, formularele-tip interdepartamentale ale căror se aprobă de Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, de comun acord cu şi Ministerul Finanţelor, în mod obligator aplicate, fără schimbări, în toate întreprinderile, indiferent de subordonarea lor departamentală şi formele de proprietate (p.11 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă) şi anume:

Primirea numerarului în casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziţii de încasări, semnate de contabilul-şef sau altă persoană împuternicită de acesta. Primirea numerarului este confirmată prin chitanţa semnată de contabilul-şef sau de o altă persoană împuternicită de acesta şi de casier, certificată de ştampila casierului sau imprimata aparatului de casă (p.12 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă)

Exemplu 1. Dispoziţie de încasare

Eliberarea numerarului din casele întreprinderilor se efectuează prin dispoziţii de plată sau alte scripte întocmite în modul corespunzător (borderouri de plăţi, cereri de eliberare a numerarului, conturi etc.) cu aplicarea ştampilei cu atributele dispoziţiei de plată. (p.13 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă).

Exempu 2. Dispoziţie de încasare

Semnătura de primire a banilor poate fi făcută numai cu propria mînă, cu cerneală sau cu pix. 

Dispoziţiile de încasare şi chitanţele anexate, precum şi dispoziţiile de plată şi documentele ce le substituie trebuie completate de contabilitate clar şi precis cu cerneală sau pix sau executate la tehnica de calcul. În aceste documente nu se admit nici un fel de ştersături, rectificări. (p.19 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă).

E necesar să accentuăm, că dispoziţiile de încasare şi de plată sau documentele care le substituie, pînă la transmiterea în casierie, se înregistrează de contabilitate în registrul de evidenţă a dispoziţiilor de încasare şi plată. Conform p.22 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă evidenţa tuturor încasărilor şi eliberărilor de numerar se ţine în registrul de casă a întreprinderii, care trebuie numerotat şi aplicată ştampila întreprinderii. Numărul de foi din registrul de casă se adevereşte prin semnăturile conducătorului şi a contabilului-şef ai întreprinderii respective. Înscrierea în registrul de casă se face în 2 exemplare. Exemplarul doi trebuie să fie detaşabil şi serveşte casierului pentru dări de seamă contabile. Primul exemplar rămîne în registrul de casă. Ambele exemplare se numerotează cu acelaşi număr.

Exempu 3. Casa din 04.01.14 (Lei)

În registrul de casă, la fel, nu se admit ştersături şi rectificări neprevăzute. Dacă s-a şi făcut rectificări, atunci se confirmă prin semnăturile casierului, precum şi a contabilului-şef al întreprinderii sau a persoanei care îl înlocuieşte.

Conform prevederilor p.32 din Norme pentru efectuarea operaţiunilor de casă, casierul poartă răspundere materială deplină, potrivit legislaţiei în vigoare, pentru integritatea tuturor valorilor şi pentru orice prejudiciu ocazionat întreprinderii atît în rezultatul acţiunilor premeditate, cît şi în rezultatul nepăsării sau îndeplinirii necorespunzătoare a funcţiilor sale. După opina noastră prevederile acestui punct au corelaţie puternică cu punctul 33, care prevede, că „După emiterea deciziei (ordinului, hotărîrii) cu privire la numirea casierului în funcţie, conducătorul întreprinderii este obligat să informeze casierul asupra Normelor pentru efectuarea operaţiunilor de casă. Acesta din urmă semnînd actul de punere la curent, după care este încheiat un contract privind răspunderea materială totală a casierului”. În acest context recomandăm, ca orice persoană, care îşi asumă funcţia de casier, să studieze atent Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă, unde sunt indicate atribuţiile casierului, modul de păstrare a numerarului, a cheilor de la dulapurile metalice şi a ştampilelor etc.

Pentru generalizarea informaţiei, privind existenţa şi mişcarea numerarului în casieria întreprinderii, este destinat contul de activ ”Casa”. În debitul acestui cont se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în casă, iar în credit – plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria întreprinderii la finele perioadei de gestiune.

Încasările mijloacelor băneşti în casierie se reflectă în debitul contului “Casa”, în corespondenţă cu creditul conturilor (cele mai frecvent întîlnite operaţiuni):

„Conturi curente în monedă naţională” sau „Conturi curente în valută străină” – la mişcarea internă din conturile de decontare sau din conturile valutare în casa întreprinderii;

„Creanţe comerciale”, „Creanţe ale părţilor afiliate”, „Avansuri primite pe termen lung” sau „Avansuri primite curente” – încasări aferente facturilor comerciale din vînzarea produselor, mărfurilor, alte active, prestarea serviciilor etc.

„Creanţe ale personalului” – restituirea sumelor primite în plus de personalul întreprinderii; „Împrumuturi pe termen lung” sau „Împrumuturi pe termen scurt” – încasări aferente primirii

împrumuturilor pe termen lung sau scurt, etc.

Accentuăm, că decontările băneşti în numerar urmează să fie efectuate cu utilizarea maşinilor de

casă şi de control cu memorie fiscală, conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 474 din 28.04.1998 Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar.

Ieşirea mijloacelor băneşti din casierie se înregistrează în creditul contului “Casa”, în corespondenţă cu debitul conturilor:

„Conturi curente în monedă naţională” sau „Conturi curente în valută străină” – la mişcarea internă in conturile de decontare sau conturi valutare din casa întreprinderii;

„Creanţe ale personalului” sau „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – eliberarea din casierie a sumelor spre decontare;

„Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – achitarea datoriei faţă de angajaţi aferent retribuirii muncii personalului întreprinderii prin casieria întreprinderii;

„Împrumuturi pe termen lung” sau „Împrumuturi pe termen scurt” – achitarea datoriei privind împrumuturile pe termen lung şi scurt;

„Datorii faţă de proprietari” – achitarea datorii privind dividendele calculate sau a valorii acţiunilor proprii răscumpărate, etc.

2. Contabilitatea mijloacelor băneşti din conturile curente 

Conform prevederilor p. 2.1. din Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Băncii naţionale nr.297 din 25.11.2004, pentru efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi, de depunere a mijloacelor băneşti şi pentru efectuarea altor operaţiuni bancare persoana juridică, reprezentanţa înfiinţată în Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, întreprinzătorul individual, persoana fizică poate deschide unul sau mai multe conturi în lei moldoveneşti şi/sau în valută străină la orice bancă din Republica Moldova.

Conform prevederilor art.1128 din Codul civil, prin contractul de cont curent bancar, banca se obligă să primească şi să înregistreze în contul titularului de cont (client) sumele băneşti depuse de acesta sau de un terţ în numerar sau transferate (virate) din conturile altor persoane, să execute în limitele disponibilului din cont ordinele clientului privind transferul unor sume către alte persoane, retragerile de numerar, precum şi să efectueze alte operaţiuni în contul clientului din însărcinarea lu, în conformitate cu legea, cu contractul şi cu uzanţele bancare, iar clientul să achite o remuneraţie pentru prestarea serviciilor menţionate. Contabilitatea mijloacelor băneşti din conturile curente se ţine în baza extrasului de cont, la care se anexează dispoziţiile de încasare şi de plată, în baza căruia au fost efectuate operaţiunile de intrare şi de ieşire a mijloacelor băneşti din conturile curente. 

Exemplu 4. Ordin de plată

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti din conturile curente ale întreprinderii sunt destinate conturile de activ „Conturi curente în monedă naţională” şi „Conturi curente în valută străină”.În debitul acestor conturi se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională sau în valută străină, iar în credit – utilizarea mijloacelor din conturile de decontare. Soldul acestor conturi sunt debitoare şi reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în conturile de decontare la finele perioadei de gestiune. 

Încasările mijloacelor băneşti în conturile curente se reflectă în debitul conturilor „Conturi curente în

monedă naţională” sau „Conturi curente în valută străină”, în corespondenţă cu creditul conturilor (cele mai frecvent întîlnite operaţiuni):

„Creanţe comerciale”, „Creanţe ale părţilor afiliate”, „Avansuri primite pe termen lung” sau „Avansuri primite curente” – încasări de la clienţi aferente facturilor comerciale din vînzarea produselor, mărfurilor, alte active, prestarea serviciilor etc.

„Casa” – la mişcarea internă in conturile de decontare sau conturi valutare din casa întreprinderii, în cazul cînd încasările aferente facturilor comerciale din vînzarea produselor, mărfurilor, alte active, prestarea serviciilor etc. au fost efectuate prin casa întreprinderii ;

«Capital nevărsat» — înregistrarea mijloacelor băneşti primite sub formă de aporturi ale fondatorilor şi altor participanţi la majorarea capitalului social;

„Credite bancare pe termen lung” sau „Credite bancare pe termen lung” — înregistrarea mijloacelor băneşti primite ca credit de la bănci;

„Împrumuturi pe termen lung” sau „Împrumuturi pe termen lung” — înregistrarea mijloacelor băneşti primite ca împrumut de la fondator sau altă persoană juridică sau fizică;

„Subvenţii” sau „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung” — primirea mijloacelor sub formă de subvenţii din buget de către întreprinderile de stat sau a mijloacelor de finanţări cu destinaţie specială;

„Transferuri de numerar în expediţie” — mişcarea numerarului depus în casieriile băncilor, oficiilor poştale sau transmis încasatorilor pentru înregistrarea ulterioară în conturi curente.

„Creanţe privind alte operaţii” la mişcarea internă din conturile de decontare în conturi valutare, în cazul procurării valutei de la bănci, etc.

Ieşirea mijloacelor băneşti din conturile curente se înregistrează în creditul contului „Conturi curente în monedă naţională” sau „Conturi curente în valută străină”, în corespondenţă cu debitul conturilor:

„Datorii comerciale curente” – achitarea datoriilor în ţară şi din străinătate aferente facturilor din procurarea stocurilor, activelor imobilizate, serviciilor, altor active circulante,

„Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – achitarea datoriilor faţă de angajaţi aferent retribuirii muncii personalului întreprinderii prin card;

„Datorii faţă de buget”, „Datorii privind asigurările sociale şi medicale” – achitarea datoriilor faţă de buget şi faţă de organele asigurările sociale şi medicale aferent impozitelor, taxelor, contribuţiilor sociale obligatorii de stat şi primelor medicale obligatorii de stat;

„Credite bancare pe termen lung” sau „Credite bancare pe termen lung”, „Împrumuturi pe termen lung” sau „Împrumuturi pe termen lung” — restituirea mijloacelor băneşti primite ca credit de la bănci sau a mijloacelor băneşti primite ca împrumut de la fondator sau altă persoană juridică sau fizică;

„Datorii faţă de proprietari” – achitarea datoriilor faţă de proprietari privind dividendele sau alte operaţiuni;

„Avansuri primite pe termen lung” sau „Avansuri primite curente” – restituirea avansurilor neutilizate primite anterior;

„Capital retras” – achitarea acţiunilor proprii răscumpărate de la acţionari; „Subvenţii” sau „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială pe termen lung” – restituirea mijloacelor

neutilizate primite anterior sub formă de subvenţii din buget de către întreprinderile de stat sau a mijloacelor de finanţări cu destinaţie specială;

„Alte datorii pe termen lung”, „Alte datorii curente” – achitarea datoriilor faţă de alţi creditori etc.

Contul „Documente băneşti” este destinat generalizării informaţiei privind existenţa şi mişcarea documentelor băneşti (timbrelor, taxelor de stat, mărcilor poştale, biletelor de călătorie achitate, biletelor de tratament şi odihnă, carnetelor de muncă, formularelor cu regim special etc.) aflate în casieria entităţii. Acest cont este un cont de activ şi soldul reprezintă valoarea documentelor băneşti

determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.

În încheiere menţionăm, că componenţa, modul de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a mijloacelor băneşti sînt reglementate de SNC „Prezentarea situaţiilor financiare” şi alte standarde de contabilitate.