manual contabilitate - xiii... · web viewscopul ei este de a răspunde cerinţei legale ca fiecare...

M A N U A L

DE POLITICI CONTABILE SI PROCEDURI DE APLICARE

CONFORME CU OMFP 3055/2009

Bucureşti 2012

RNP-ROMSILVA, POLITICI SI PROCEDURI CONTABILE, 2012

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVABd. Magheru nr. 31, sector 1, Bucureşti, cod poştal 010325

telefon: 0040/21/ 317.10.05; fax: 0040/21/ 316.84.28E-mail: [email protected] Pagina web: www.rosilva.ro

mailto:[email protected]

Prefaţă

Aceasta lucrare a fost realizată de un grup de economişti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva si direcţii silvice, cu sprijinul unor economisti de la parcurile naturale, cu consultarea unora din inginerii silvici, şi având in vedere şi corespondenţa si rapoartele CCR si MFP. Scopul ei este de a răspunde cerinţei legale ca fiecare entitate să aibă propriile principii, norme şi politici contabile, chemate să asigure condiţiile optime şi unitare de aplicare a raţionamentului profesional de la nivelul regiei ca întreg, pâna la ocolul silvic – ultima verigă a structurii organizatorice a RNP - Romsilva. Autorii s-au străduit să prezinte utilizatorilor, dar in primul rând specialiştilor din compartimentele proprii financiar contabile, bazele teoretice si solutii practice pentru inţelegerea si fundamentarea soluţiilor de transpunere cât mai fidelă, in situatiile financiare, a operatiunilor economice pe care le derulează Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva. Se cuvine remarcat ca aceasta iniţiativa, premisă salutară a îndeplinirii vechiului deziderat al implementării în domeniul silvic –recunoscut prin complexitatea sa – a unui mod de gândire şi practică economică unitare şi articulate, prin actualizarea politicilor contabile anterioare cu prevederile OMFP 3055/2009, si tratarea unitara a regulilor contabile cu tratamentele contabile generale si cele specifice legislatiei silvice, ca si atentionarea asupra unor implicatii fiscale.

S-a incercat deasemenea instituirea unei monografii in aplicarea proiectelor de cofinantare cu fonduri europene accesate de parcurile naturale si nationale, si cea aplicabila activitatii de exploatare si ameliorare a cabalinelor, alaturi de cea folosita de directiile silvice judetene. Deoarece economia şi relaţiile internaţionale se schimbă de multe ori pe an, iar imperativele integrării europene a României vizează şi sectorul nostru de activitate, domeniul economic şi al operaţiunilor financiare trebuie să devină permeabile noului şi să promoveze adecvarea la realitate şi, implicit, eficienţa. Am incercat, prin aceasta lucrare, să armonizam cerinţele prevăzute de standardele internaţionale de raportare financiara si ale legislatiei in vigoare, prin elaborarea prezentelor politici contabile, a planului de conturi la nivel de RNP, precum si a monografiei contabile care va duce la aplicarea şi interpretarea unitară a tuturor fenomenelor economice din cadrul Regiei Naţionale a Padurilor – Romsilva, inclusiv prin stabilirea de proceduri privind circuitul documentelor specifice activitatii. Multumim tuturor utilizatorilor, şi în primul rând conducerii financiar-contabile, pentru aducerea la cunostinta a tuturor aspectelor ce par neclare sau insuficient de explicite, şi formularea de propuneri pertinente pentru completarea şi/sau modificarea prezentei lucrări. Rugăm colegii să trimită aceste observaţii în atenţia autorilor. Doar astfel, acestia vor putea formula răspunsuri operative şi să tină cont de acestea, dupa caz, la revizuirea ediţiei următoare a manualului de politici contabile si procedurilor de aplicare.

Autorii prezentei forme, elaborata pentru anul 2011, si actualizata pentru anul financiar 2012 :

1. PĂUNOIU SIMONA- șef serviciu audit R.N.P. ROMSILVA2. FRASINA SAVA - director economic DIRECTIA SILVICA IAȘI3. KACSO ECATERINA - director economic DIRECTIA SILVICA MUREȘ4. RUSU VASILE - șef birou DIRECTIA SILVICA SUCEAVA

Echipa a colaborat cu 2 persoane pentru activitatea de accesare fonduri pentru Administratiile parcurilor, si anume:

5. ANCUTA ANCA - Contabil sef Parcul National Vanatori Neamt,6. BREBAN DANIELA - economist Directia Silvica Hunedoara,

Multumim pentru sprijin si coordonare doamnei GÂȚU GABRIELA- director economic R.N.P. ROMSILVA

Prezenta editie a fost actualizata cu spirjinul:7. POPA DANIELA IULIANA - economist DIRECTIA SILVICA Iași


8. BERCHEȘAN CRISTINA - contabil șef O.S. Gurghiu DIRECTIA SILVICA Mureș9. PISLAR CONSTANTIN - contabil șef O.S. Falcau.DIRECTIA SILVICA Suceava10. PAVEL MARIANA contabil șef O.S. Baia de Criș DIRECTIA SILVICA Hunedoara

CUPRINS

1 CADRUL GENERAL..................................................................................................61.1 Prevederi legislative si Glosar de termeni............................................................61.2 Legislaţie aplicabilă...........................................................................................................211.3 Dispoziţii generale.............................................................................................................251.4. Principii, reguli şi prevederi generale..............................................................................291.4.1 Principii contabile generale..................................................................................................291.4.2 Reguli generale de evaluare................................................................................................321.4.3 Controlul intern..................................................................................................................... 341.4.4 Auditarea situaţiilor financiare..............................................................................................351.4.5 Aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale............................................................351.5 Planul de conturi general..................................................................................................362 FORMATUL ŞI STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE INDIVIDUALE

ANUALE..................................................................................................................362.1 Bilanţul................................................................................................................................ 362.2 Contul de profit şi pierdere...............................................................................................372.3 Situaţia modificărilor capitalului propriu.........................................................................372.4 Situaţia fluxurilor de numerar...........................................................................................382.5 Notele explicative la situaţiile financiare.........................................................................382.6 Conţinutul raportului administratorilor...........................................................................393 ACTIVE IMOBILIZATE............................................................................................403.1 Reguli de bază pentru evaluare........................................................................................403.2 Imobilizări necorporale......................................................................................................413.2.1 Obiectiv................................................................................................................................ 413.2.2 Recunoaşterea activelor necorporale...................................................................................413.2.3 Recunoaşterea şi evaluarea iniţială.....................................................................................423.2.4 Cheltuieli ulterioare..............................................................................................................423.2.5 Amortizarea şi deprecierea..................................................................................................423.2.6 Evaluarea la data bilanţului..................................................................................................433.2.7 Derecunoaştere şi cedare....................................................................................................443.2.8 Reguli specifice categoriilor de imobilizări necorporale........................................................443.2.8.1 Cheltuielile de constituire.....................................................................................................443.2.8.2 Cheltuieli de dezvoltare........................................................................................................453.2.8.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare...........................473.2.8.4 Alte active necorporale.........................................................................................................493.2.8.5 Avansuri şi imobilizările necorporale în curs........................................................................503.2.9 Metodologie contabilă privind imobilizările necorporale.......................................................503.3 Imobilizări corporale..........................................................................................................523.3.1 Obiectiv................................................................................................................................ 523.3.2 Recunoaşterea activelor corporale.......................................................................................593.3.2.1 Reguli generale de recunoaştere a activelor corporale........................................................593.3.2.2 Reguli specifice investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public....................................603.3.3 Recunoaştere şi evaluare iniţială.........................................................................................613.3.3.1 Costul de achiziţie................................................................................................................613.3.3.2 Costul de producţie..............................................................................................................623.3.3.3 Valoarea justă...................................................................................................................... 623.3.4 Cheltuieli ulterioare..............................................................................................................623.3.5 Amortizarea şi deprecierea..................................................................................................633.3.5.1 Duratele normale de utilizare...............................................................................................643.3.5.2 Întreruperea utilizării.............................................................................................................643.3.5.3 Amortizarea imobilizărilor reevaluate..................................................................................63


3.3.5.4 Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor asupra bunurilor de natura patrimoniului public.................................................................................................................................... 63

3.3.5.5 Metoda de amortizare..........................................................................................................643.3.5.6 Deprecierea......................................................................................................................... 653.3.6 Evaluare la data bilanţului....................................................................................................663.3.6.1 Evaluarea la fiecare dată a bilanţului...................................................................................663.3.6.2 Reevaluarea......................................................................................................................... 663.3.7 Cedări şi casări.................................................................................................................... 683.3.8 Subvenţiile pentru investiţii...................................................................................................693.3.9 Imobilizări achiziţionate în leasing financiar.........................................................................693.3.10 Reguli specifice categoriilor de imobilizări corporale............................................................703.3.10.1 Terenuri şi amenajări de terenuri.........................................................................................703.3.10.2 Construcţii............................................................................................................................ 703.3.10.3 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport..............................................................................713.3.10.4 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale..............................................................723.3.10.5 Imobilizări corporale în curs de execuţie şi avansuri acordate pentru imobilizări corporale. 723.3.11 Metodologie contabilă imobilizări corporale.........................................................................723.4 Imobilizări financiare.........................................................................................................793.4.1 Obiectiv................................................................................................................................ 793.4.2 Clasificare............................................................................................................................ 803.4.3 Recunoaştere iniţială............................................................................................................803.4.4 Evaluarea ulterioară a activelor financiare...........................................................................793.4.5 Metodologie contabilă imobilizări financiare.........................................................................794 ACTIVE CIRCULANTE...........................................................................................804.1 Recunoaştere şi evaluare..................................................................................................804.2 Stocuri................................................................................................................................. 814.2.1 Recunoaştere şi evaluare....................................................................................................814.2.1.1 Recunoaştere....................................................................................................................... 814.2.1.2 Evaluarea la data intrării în RNP..........................................................................................824.2.1.3 Costul de achiziţie al stocurilor.............................................................................................834.2.1.4 Alte costuri........................................................................................................................... 834.2.1.5 Valoare justă........................................................................................................................ 834.2.2 Evaluarea stocurilor la inventar şi prezentarea în bilanţ.......................................................834.2.3 Recunoaşterea drept cheltuială...........................................................................................874.2.4 Metodologie contabilă privind stocurile................................................................................874.3 Creanţe................................................................................................................................ 974.3.1 Creanţe comerciale..............................................................................................................984.3.2 Avansurile acordate furnizorilor............................................................................................984.3.3 Contabilitatea creanţelor faţă de personal............................................................................984.3.4 Contabilitatea creanţelor faţă de bugetul consolidat al statului............................................984.3.5 Subvenţii de primit................................................................................................................984.3.6 Contabilitatea decontărilor în cadrul grupului ......................................................................984.3.7 Debitori diverşi..................................................................................................................... 994.3.8 Deprecierea creanţelor.........................................................................................................994.3.9 Scoaterea din evidenţă a creanţelor...................................................................................1004.3.10 Metodologie contabilă privind creanţele.............................................................................1004.4 Investiţii pe termen scurt.................................................................................................1144.4.1 Recunoaştere..................................................................................................................... 1134.4.2 Evaluarea la achiziţie.........................................................................................................1134.4.3 Evaluarea cu ocazia inventarierii........................................................................................1144.5 Casa şi conturi la bănci...................................................................................................1144.5.1 Metodologie contabilă privind disponibilităţile....................................................................1155 CHELTUIELI ÎN AVANS.......................................................................................1166 DATORII................................................................................................................1176.1 Datorii pe termen scurt....................................................................................................1176.1.1 Datorii comerciale..............................................................................................................1186.1.2 Efecte de comerţ de plătit..................................................................................................1196.1.3 Datorii cu salariaţii şi asimilate...........................................................................................1206.1.4 Datorii din relaţiile cu instituţiile statului..............................................................................1226.1.5 Alte datorii ..................................................................................................................... 1226.2 Datorii pe termen lung.....................................................................................................123


6.2.1 Sume datorate instituţiilor de credit....................................................................................1236.2.2 Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare...........................................................1246.2.4 Datorii comerciale pe termen lung......................................................................................1246.3 Metodologie contabilă datorii.........................................................................................1247 PROVIZIOANE......................................................................................................1347.1 Recunoaştere................................................................................................................... 1347.2 Prezentare în situaţiile financiare...................................................................................1357.3 Reguli specifice categoriilor de provizioane.................................................................1357.4 Estimarea provizioanelor................................................................................................1377.5 Monografie contabilă.......................................................................................................1388 VENITURI ÎN AVANS SI ALTE FONDURI SPECIFICE........................................1389 CAPITAL şi REZERVE.........................................................................................1449.1 Capital propriu..................................................................................................1449.2 Rezerve............................................................................................................................. 1449.2.1 Rezerve din reevaluare......................................................................................................1449.2.2 Alte rezerve........................................................................................................................ 1459.3 Rezultatul perioadei.........................................................................................................1459.4 Rezultatul reportat...........................................................................................................1469.5 Metodologie contabilă privind capitalurile proprii........................................................14710 MONOGRAFIE PRIVIND PARCURILE NATURALE SI NATIONALE / ALTE

SUBUNITATI CARE ACCESEAZA FONDURI EUROPENE................................151010.1 Inregistrarea prefinanţării de încasat (POS)..................................................................15010.2 Încasarea si utilizarea prefinanţării (POS)...................................................................15110.3 Inregistrarea utilizării finantarii (POS)............................................................................15210.4 Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)..........................................................15711 CONTUL DE PROFIT şi PIERDERE....................................................................15811.1 Venituri şi cheltuieli din exploatare, rezultatul din exploatare.....................................15911.1.1 Cifra de afaceri................................................................................................................... 15911.1.2 Variaţia stocurilor...............................................................................................................16411.1.3 Producţia imobilizată..........................................................................................................16511.1.4 Alte venituri din exploatare.................................................................................................16511.1.5 Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi alte cheltuieli materiale..............16611.1.6 Cheltuieli privind mărfurile..................................................................................................16611.1.7 Cheltuieli cu personalul......................................................................................................16611.1.8 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

sau pierdere de valoare.....................................................................................................16611.1.9 Alte cheltuieli de exploatare...............................................................................................16711.1.10 Rezultatul din exploatare................................................................................................16711.2 Venituri şi cheltuieli financiare.......................................................................................16811.2.1 Venituri din dobânzi............................................................................................................16711.2.2 Alte venituri financiare........................................................................................................16711.2.3 Ajustarea valorii imobilizărilor şi investiţiilor financiare deţinute ca active circulante..........16811.2.4 Cheltuielile privind dobânzile..............................................................................................16811.2.5 Alte cheltuieli financiare.....................................................................................................16811.3 Venituri şi cheltuieli extraordinare.................................................................................16911.4 Impozitul pe profit............................................................................................................16912 SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU......................................16913 SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR.............................................................17013.1 Obiectiv. Aria de aplicabilitate........................................................................................17013.2 Definiţii.............................................................................................................................. 17113.3 Activităţi de exploatare....................................................................................................17113.4 Activităţi de investiţii.......................................................................................................17213.5 Activităţi de finanţare.......................................................................................................17213.6 Elemente specifice...........................................................................................................17114 NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE......................................17215 ANEXE...................................................................................................................17316.

CIRCUITUL DOCUMENTELOR , GRAFICUL DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA INREGISTRARILOR IN


CONTABILITATE. .........................................................................................174

CADRUL GENERAL1.1 Preveri legislative si glosar de termeni

Prevederi legislative privind obligativitatea elaborarii politicilor si procedurilor contabile:- art. 10 din OMFP 3055/2009 prevede: "In aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori, potrivit legii, in cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective."- punctul 44 alin (2) din Reglementarile contabile precizeaza ca "Modificarea politicilor contabile se efectueaza numai pentru perioadele viitoare, incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a luat decizia modificarii politicii contabile. Modificarea politicilor contabile poate fi efectuata numai de la inceputul unui exercitiu financiar. Nu sunt permise modificari ale politicilor contabile pe parcursul unui exercitiu financiar." - punctul 40 alin. (2), a doua liniuta se arata ca modificarea de politici contabile poate fi determinata de initiativa entitatii pentru "obtinerea unor informatii credibile si mai relevante."- punctul 23 alin. (5) - Comparabilitatea - ultima teza prevede ca "Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundata cu simpla uniformitate si nu trebuie sa devina un impediment in introducerea de politici contabile imbunatatite”.

Glosar de termeni

Pentru înţelegerea unitara a conceptelor de către toţi utilizatorii manualului de politici contabile, prezentăm în continuare cei mai uzuali “termeni” utilizaţi în transpunerea şi utilizarea manualului de politici contabile, definitii preluate in special din Codul silvic si din OMFP 3055/2009 .

Activ O resursă :(a) controlată de RNP ca rezultat al unor evenimente trecute; şi

(b) de la care sunt aşteptate beneficii economice viitoare care să se răsfrângă asupra entităţii.

Activ biologic Un animal viu sau o plantă.

Activ circulant a) se așteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entității;


http://contabilitateonline.ro/?cs=138307










b) este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;

c) se așteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau

d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.

Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.Activ contingent Un activ potențial care apare ca urmare a unor evenimente

anterioare datei bilanțului și a căror existență va fi confirmată numai prin apariția sau neapariția unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entității. Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanță ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanță (de ex. o despăgubire), în care este implicată entitatea și al cărui rezultat este incert.

Activ cu ciclu lung de producţie

Un activ care necesită o perioadă lungă pentru a se califica pentru utilizarea sau vânzarea sa preconizată.

Activ financiar Orice active care reprezintă:a) numerar; b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entități;c) un drept contractual:

- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate; sau - de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiții care sunt potențial favorabile entității; sau

d) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii și este:

- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau

- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prin schimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un număr fix din instrumentele de capital ale entității. În acest scop, instrumentele de capital ale entității nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entității.

Activ imobilizat Un activ care nu respectă definiţia unui active circulant.

Active monetare Bani deţinuţi şi active de primit în sume fixe sau determinabile de bani.

Activitate agricolă Administrarea de către RNP a transformării activelor biologice,

Activitate întreruptă


O componentă a unei entităţi care a fost fie cedată, fie clasificată ca deţinută pentru vânzare şi care:

a) reprezintă un segment major al afacerii sau o zonă geografică de operaţiuni;

b) face parte dintr-un plan coordonat unic de cedare a unui segment major al afacerii sau al unei zone geografice de operaţiuni .

Activităţi de exploatare

Principalele activităţi producătoare de venit ale RNP, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.

Activităţi de finanţare Activităţi care au ca efect modificări ale dimensiunii compoziţiei capitalurilor proprii şi datoriilor entităţii.

Activităţi de investiţie Achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

Amenajament silvic documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic

Amenajarea pădurilor ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc

Amortizare(Depreciere)

Alocarea sistematică a valorii depreciabile (amortizabile) a unui activ pe întreaga durată de utilizare a acestuia. In cazul unei imobilizari necorporale, termenul “amortizare” este, in general, utilizat in loc de “depreciere”.Cei doi termeni au acelasi sens, Corectarea valorii imobilizărilor necorporale și corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcție de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora

Angajament ferm Un acord irevocabil de a schimba o cantitate specificată de resurse la un preţ specificat, la o dată sau la mai multe date viitoare specificate.

Angajament ferm de cumpărare

O înţelegere cu o terţă parte irevocabilă pentru ambele părţi, opozabilă din punct de vedere legal, care (a) specifică toţi termenii de referinţă incluzând preţul şi durata tranzacţiilor, şi care (b) include o penalizare pentru nerespectarea termenilor contractuali de o asemenea valoare încât ducerea la îndeplinire a obligaţiilor contractuale este probalilă într-o măsură foarte ridicată.

Asistenţă guvernamentală

Acţiunile întreprinse de guvern cu scopul de a acorda beneficii economice specifice unei entităţi sau unei categorii de entităţi care îndeplinesc anumite criterii.


Asociat într-o asociere în participaţie

O parte într-o asociere în participaţie care are controlul comun asupra acelei asocieri în participaţie.

Asociere în participaţie Înţelegere contractuală prin care două sau mai multe părţi

întreprind o activitate economică supusă controlului comun.

Administrare păduri Totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic

Beneficii ale angajaţilor

Toate formele de contraprestaţii acordate de RNP în schimbul serviciului prestat de angajaţi.

Beneficii economice viitoare

Potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie şi echivalente de numerar către entitate.Acest potenţial poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii.De asemenea se poate transforma în numerar sau echivalente de numerar sau poate avea capacitatea de a reduce ieşirile de numerar, cum ar fi un proces alternativ de producţie care micşorează costurile.

Beneficii pe termen scurt ale angajaţilor

Beneficii ale angajaţilor(altele decât beneficiile pentru terminarea contractului de muncă) care sunt datorate, în totalitate, în termen de 12 luni de la sfârşitul perioadei în care angajaţii prestează servicii în cauză.

Beneficii pentru terminarea contractului de muncă

Beneficii ale angajaţilor care se plătesc fie ca rezultat al:

a) deciziei RNP de a termina contractul unui angajat înainte de data normală de pensionare; fie al

b) deciziei unui angajat de a accepta în mod voluntar disponibilizarea în schimbul acelor beneficii;

Capitalizare Recunoaşterea unui cost ca parte din costul unui activ.

Capitaluri propriiInteresul rezidual în activele RNP după deducerea tuturor datoriilor sale.

Cercetare Investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării unor cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice sau tehnice noi.

Cheltuiala cu impozitul(venit din impozit)

Valoarea globală inclusă în determinarea profitului sau a pierderii pe perioada exerciţiului în ceea ce priveşte impozitul curent şi cel amânat.Cheltuielile cu impozitul(venitul din impozit) cuprind cheltuielile cu impozitul curent(venitul din impozit curent) şi cheltuielile cu impozitul amânat(venitul din impozit amânat).

Cheltuieli Diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul


perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii .

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli suportate de RNP în legătură cu exploatarea .

Ciclu de exploatare Perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea lor în numerar sau echivalente de numerar.

Clasa de active O grupare de active de aceeaşi natură şi cu utilizări similare, aflate în exploatarea RNP.

Contabilitate şi angajamente

Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numărul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în evidenţele contabile şi rapoarte în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

Continuitatea activităţii

Situaţiile financiare sunt întocmite pe baza continuităţii activităţii dacă nu exista intenţia conducerii de a lichida entitatea sau de a înceta tranzacţia sau dacă nu are altă alternativă reală decât de a face acest lucru.

Contract Un angajament între două sau mai multe părţi, cu consecinţe economice clare astfel încât părţile au posibilitatea redusă sau nu au deloc posibilitatea de a le evita, datorită faptului că angajamentul are putere executorie.Contractele pot lua diverse forma şi nu trebuie să fie sub forma scrisă.

Contract de construcţii

Un contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ, sau a unui complex de active care se afla într-o strânsă legătură sau interdependenţă în ceea ce priveşte proiectarea, tehnologia şi funcţionarea sau scopul ori utilizarea lor finală.

Contract de garanţie financiară

Un contract care solicita emitentului să facă plati specificate pentru rambursarea deţinătorului pentru o pierdere pe care acesta o suportă din cauză că un debitor specificat nu face plata la timp în conformitate cu termenii iniţiali sau modificaţi ai instrumentului de datorie.

Contract de închiriere cu opţiune de cumpărare

Definiţia leasingului include contractele de închiriere ale unui activ ce cuprind o clauză care oferă locatarului opţiunea de a deveni proprietarul bunului la îndeplinirea condiţiilor convenite.Aceste contracte sunt denumite uneori contracte de închiriere cu opţiune de cumpărare.

Contract de leasing Un angajament prin care locatorul conferă locatarului, în schimbul achitării unei serii de plăţi, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă de timp convenită.

Contract oneros Un contract în care costurile inevitabile implicate de îndeplinirea obligaţiilor contractuale depăşesc beneficiile economice estimate a se obţine din respectivul contract.


Control Autoritatea de a guverna politicile financiare şi de exploatare ale RNP pentru a obţine beneficii din activităţile sale.

Corelarea costurilor cu veniturile

Un proces prin care cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere pe baza unei asocieri directe între costurile implicate şi obţinerea elementelor specifice de venit.Acest proces implica recunoaşterea simultana sau combinată a veniturilor şi cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau alte evenimente.Totuşi, aplicarea conceptului corelării nu permite recunoaşterea în bilanţ a elementelor care nu corespund definiţiei activelor sau datoriilor.

Cost curent Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul asemănător ar fi achiziţionat în prezent.Suma nedecontata în numerar sau echivalente de numerar, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.

Cost istoric O bază de evaluare conform căreia activele sunt înregistrate la suma în numerar sau echivalente de numerar plătită la o valoare justă a contraprestaţiei oferite în momentul cumpărării.Datoriile sunt înregistrate la valoarea încasărilor obţinute în schimbul obligaţiei, sau, în anumite împrejurări(de exemplu, în cazul impozitului pe profit), la valoarea ce se aşteaptă să fie plătită în numerar sau echivalente de numerar pentru a stinge datoriile, în cursul normal al afacerii.

Costul stocurilor Toate costurile aferente achiziţiei şi conversiei, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în formă şi în locurile în care se găsesc în prezent.

Costul mediu ponderat

Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție – in cadrul RNP: lunar, in baza situatiilor primite de la compartiment tehnic. Perioada de calcul nu trebuie să depășească durata medie de stocare. Contabilitatea stocurilor de masa lemnoasa se ține cantitativ și valoric, pe partizi/ loturi si sortimente industriale.

Costuri de cedare Costuri marginale, direct atribuibile cedării unui activ , cu excepţia costurilor de finanţare şi cheltuielilor cu impozitul pe profit.

Costurile îndatorării Dobânda şi alte costuri suportate de RNP în legătură cu împrumutarea de fonduri.

Creanţe privind impozitul amânat Valorile impozitului pe profit, recuperabile în perioadele contabile

viitoare, în ceea ce priveşte:

a) diferenţele temporare deductibile;b) raportarea pierderilor fiscale nefolosite;şi

c) raportarea creditelor fiscale nefolosite;


Credibilitate Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.

Curs de închidereCursul de schimb la vedere, la data întocmirii bilanţului – situatiilor financiare anuale.

Data acordării subvenţiei

Data de la care entitatea şi altă parte (inclusiv un angajat) au încheiat un acord de plată de bază de acţiuni, adică atunci când entitatea şi partenerul acesteia accepta termenii şi condiţiile acordului.La data acordării subvenţiei entitatea conferă partenerului dreptul de a încasa numerar, alte active sau instrumente de capitaluri proprii ale entităţii, doar dacă condiţiile de intrare în drepturi sunt îndeplinite, în cazul în care există.Dacă acel acord face obiectul unui proces de aprobare, data acordării subvenţiei este dată la care se obţine aprobarea.

Data de raportare Sfârşitul celei mai recente perioade acoperite de situaţiile financiare sau de un raport financiar interimar.

Data tranzacţionării Dată la care RNP se angajează să achiziţioneze sau să vândă un activ.

Datorie O obligaţie actuală a RNP, rezultată din evenimente anterioare, a cărei stingere se aşteaptă să determine o iesirre de resurse care incorporeaza beneficii economice ale RNP. O datorie este recunoscuta in contabilitate si prezentata in bilant atunci cand este propbabil ca o iesire de resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligatii prezzente si cand valoarea la care se va realiza aceasta decontare poate fi evaluata in mod credibil.

Datorie contingentă (a) O obligaţie posibilă, apăruta ca urmare a unor evenimente trecute şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau

(b) O obligaţie curentă, apăruta ca urmare a unor evenimente trecute, dar care nu este recunoscută, deoarece:

· Nu este sigur că vor fi necesare resurse care să încorporeze beneficiile economice pentru stingerea acestei obligaţii; sau

· Valoarea obligaţiei nu poate fi evaluată suficient de credibil.

Datorii curente O datorie care satisface oricare din următoarele criterii:

a) Se aşteaptă să fie stinsă în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;

b) Este deţinută în primul rând spre a fi tranzacţionată;c) Este exigibila în termen de 12 luni după data bilanţului; saud) Entitatea nu are un drept necondiţionat de a amâna

achitarea datoriei pentru cel mult 12 luni după data bilanţului.


Toate celelalte datorii vor fi clasificate că datorii pe termen lung.

Datorii privind impozitul amânat

Valorile impozitului pe profit, plătibile în perioadele contabile viitoare, în ceea ce priveşte diferenţele temporare impozabile.

Derecunoastere (a unui instrument financiar)

Derecunoasterea este înlăturarea unui activ financiar sau a unei datorii financiare recunoscut(e) anterior din bilanţul entităţii.

Dezvoltare Aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoştinţe într-un plan său proiect ce vizează producţia de materiale,, dispozitive, produse, procese, sisteme de servicii noi sau îmbunătăţite substanţial înainte de începerea producţiei sau utilizării comerciale.

Diferenţa de curs valutar

Diferenţa ce rezulta din conversia unui anumit număr de unităţi al unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

Durata de viaţa economică

Fie:a) Perioada de-a lungul căreia se estimează că un bun este

utilizabil economic de către unul sau mulţi utilizatori; fie

b) Numărul unităţilor de producţie sau al unităţilor similare care se estimează a fi obţinute prin utilizarea activului de către unul sau mai mulţi utilizatori.

Durata de viaţă utilă Fie:

a) Perioada de timp în care se preconizează utilizarea activului de către entitate; fie

b) Numărul de unităţi de producţie sau alte unităţi similare care se preconizează să se obţină de către entitate, în baza activului.

Echivalente de numerar

Investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Elemente monetareDisponibilitãţile bãneşti şi activele/datoriile de primit/de plãtit în sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţialã a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plãti un numãr fix sau determinabil de unitãţi monetare

Elemente nemonetare Unităţi monetare deţinute, active şi datorii de primit sau de plătit într-un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valutã şi înregistrate la cost istoric (imobilizãri, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuãrii tranzacţiei. Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valutã şi înregistrate la valoarea justã (de exemplu, imobilizãrile corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale la aceastã valoare.

Entitate raportoare Entitatea pentru care exista utilizatori de informaţii pentru care situaţiile financiare reprezintă principala sursă de informaţii


financiare despre entitate.

Erori ale perioadei anterioare Omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale

entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare, rezultând din imposibilitatea de a utiliza sau din utilizarea greşită a informaţiilor credibile care:

a) Erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade erau autorizate pentru emitere; şi

b) În mod rezonabil ar fi putut fi obţinute şi luate în considerare la pregătirea şi prezentarea acelor situaţii financiare.

Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelile în aplicarea politicilor contabile, scăpări din vedere sau interpretări greşite ale faptelor şi fraude.

EvaluareProcesul prin care se determina valorile monetare la care elementele situaţiilor financiare vor fi recunoscute şi înregistrate în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.

Evenimente ulterioare datei bilanţului Acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc

între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru emitere. Pot fi identificate două tipuri de evenimente:

a) Cele care fac dovada condiţiilor existente la data bilanţului(evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare);şi

b) Cele care oferă indicaţii despre condiţiile apărute ulterior datei bilanţului( evenimente ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare).

FIFO

(first-in, first-out)

Presupune că primele elemente de stocuri cumpărate sau produse sunt cele care se şi vând primele şi, prin urmare, elementele care rămân în stoc la sfârşitul perioadei sunt cele care au fost cumpărate sau produse cele mai recent.

Fluxuri de trezorerie Intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de numerar.

Fond comercialBeneficii economice viitoare ce provin din active care nu pot fi identificate individual şi recunoscute separate.

Fond forestier Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate

Grup O societate mama împreună cu toate filialele ei.


Grup de active biologice

Gruparea animalelor vii similare sau a plantelor similare.

Imobilizare necorporala

Activ identificabil, nemonetar, fãrã suport material şi deţinut pentru utilizare în procesul de producţie sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru scopuri administrative. Anumite imobilizãri necorporale pot fi pãstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentaţie legalã (în cazul unei licenţe sau al unui brevet) sau peliculã.

Impozit pe profit Valoarea impozitului pe profit plătibil (recuperabil) în raport cu profitul impozabil(pierderea fiscala) pe o perioadă – trimestrial sau anual.

Instrument financiar Orice contract ce generează simultan un active financiar pentru RNP şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate.

Inteligibilitate Informaţiile furnizate de situaţiile financiare au calitatea de a fi inteligibile când sunt uşor înţelese de utilizatori, care dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi care au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu diligentele cuvenite.

Împrumuturi de plătit Datorii financiare, altele decât cele de plătit pe termen scurt în condiţii normale de creditare.

Împrumuturi nerambursabile

Împrumuturi al căror creditor se angajează să dispenseze debitorul de rambursarea acestora, dacă se îndeplinesc anumite condiţii prestabilite.

Leasing financiar Operaţiunea de leasing care transfera, în mare măsură, toate riscurile şi avantajele neprevăzute aferente dreptului de proprietate asupra unui activ.Titlul de proprietate poate fi transferat, în cele din urmă, sau nu.

Leasing operaţional Operaţiunea de leasing ce nu intra în categoria leasingului financiar.

Masă lemnoasă totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră

Materiale lemnoase lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată -, precum şi lemnul cioplit. Această categorie cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită şi puieţi

Metoda directă de raportare a fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare

O metodă prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar.


Metoda indirectă de raportare a fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare

Prin aceasta metodă, profitul sau pierderea este ajustat(a) cu efectele tranzacţiilor ce nu au natura monetară, amânările sau angajamentele de plăti sau încasări în numerar din exploatare, trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări.

Moneda de prezentare

Monedă în care sunt prezentate situaţiile financiare.

Note Notele conţin informaţii suplimentare faţă de cele prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor prezentate în capitalurile proprii şi situaţia fluxurilor de trezorerie.Notele oferă descrieri narative sau dezagregări ale elementelor prezentate în aceste situaţii şi informaţii privind elementele care nu se califica pentru a fi recunoscute în acele situaţii.

Numerar Disponibilităţi băneşti şi depozitele la vedere.

Obligaţie Un angajament sau o responsabilitate de a reacţiona într-un anumit fel.Legea poate impune respectarea obligaţiilor apărute drept consecinţă a unui contract sau a unei cerinţe legale.De asemenea obligaţiile apar şi din activitatea normală, din dorinţa de a menţine bune relaţii de afaceri sau de a se comporta într-o manieră echitabilă.

Performanţa Relaţia dintre veniturile şi cheltuielile RNP, aşa cum sunt reflectate în contul de profit şi pierdere.

Perioada interimara O perioadă de raportare financiară mai scurtă decât un exerciţiu financiar complet.

Poziţie financiară Relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale entităţii, aşa cum este reflectată în bilanţ.

Prag de semnificaţie Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau interpretarea lor greşită ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare.

Prevalenta economicului asupra juridicului

Principiul conform căruia toate tranzacţiile şi alte evenimente sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică, şi nu doar cu forma lor juridică.

Prestaţie silvicăLucrările cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice, pe bază de contract, în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional

Producţie agricolă Produsul recoltat din activele biologice ale entităţii.

Profit Valoarea reziduală care rămâne după ce cheltuielile(inclusiv ajustările pentru menţinerea capitalului, acolo unde este cazul) au fost deduse din venituri.orice valoare în plus faţă de cea necesară pentru a menţine capitalul la nivelul de la începutul perioadei este


considerată profit.Profit contabil Profitul sau pierderea pe o perioadă , înainte de scăderea

cheltuielilor cu impozitul.

Profit impozabil

(pierdere fiscala)

Profitul (pierderea) pe perioada exerciţiului, determinat în concordanţă cu regulile stabilite de autorităţile fiscale, pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil(recuperabil).

Provizion O datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.

Prudenţa Includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine, astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate.

Raport financiar interimar

Raportul financiar care conţine fie un set complet de situaţii financiare(aşa cum se arătă în IAS 1) , fie un set de situaţii financiare condensate (aşa cum se arătă în IAS 34) pentru o perioadă interimara.

Recolta Separarea producţiei dintr-un activ biologic sau încetarea vieţii activului biologic.

RecunoaştereProcesul incorporării în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care corespunde definiţiei unui element care îndeplineşte următoarele criterii de recunoaştere:

a) Este probabil că orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă în sau din entitate;şi

b) Elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) în mod credibil;

Reevaluare Retratarea activelor sau datoriilor

Regie fixă de producţie

Acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum ar fi amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor.

Regie variabilă de producţie

Acele costuri indirecte de producţie care variază direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materiile prime indirecte şi forţa de muncă indirectă.

Relevantă Informaţia are calitatea de a fi relevantă atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, să confirme sau să corecteze evaluările lor anterioare.

Risc valuatar Riscul că valoarea justă a viitoarelor fluxuri de trezorerie ale unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar.


Semnificativ Omisiunile sau declaraţiile greşite ale elementelor sunt semnificative dacă ar putea, individual sau împreună, să influenţeze deciziile economice ale utilizatorilor , decizii luate pe baza situaţiilor financiare. Semnificaţia depinde de mărimea şi natura omisiunilor sau erorilor luate în considerare în funcţie de situaţie. Mărimea sau natura elemntelului sau o combinaţie a acestora ar putea fi factorul determinant.

Situaţii financiareUn set complet de situaţii financiare include:

a) un bilanţ;b) un cont de profit şi pierdere;c) o situatie a modificărilor în capitalurile proprii care să reflecte

fie:(i) toate modificările capitalurilor proprii;

fie

(ii) modificările capitalurilor proprii, altele dect acelea provenind din tranzactiide capital sau deţinătorii de capitaluri proprii care actioneaza în calitatea lor de deţinători de capitaluri proprii;

d) o situaţie a fluxurilor de trezorerie ; şi

e) note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative şi alte note explicative.

Tranzacţie în valută O tranzacţie care este exprimată sau necesita decontare în valută.

Unitate generatoare de numerar

Cel mai mic grup identificabil de active, care generează intrări de numerar, în mare măsură independente de intrările de fluxuri de trezorerie generate de alte active sau grupuri de active.

Valoare actualizata Estimarea curentă a valorii prezente actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare nete care urmează a fi generate în derularea normală a activităţii.

Valoare de decontare Sumele neactualizate în numerar sau echivalente de numerar care se aşteaptă să fie plătite pentru a stinge datoriile în cursul normal al activităţii.

Valoare de utilizare Valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de trezorerie estimate ce se aşteaptă a fi realizate în utilizarea în continuarea unui activ şi din cedarea să la sfârşitul duratei de viaţă utilă.

Valoare recuperabilă Cea mai mare valoare dintre preţul net de vânzare al unui activ şi valoarea sa de utilizare.

Valoare reevaluata (a unui activ)

Valoarea jusat pe care o poate obţine în prezent RNP din cedarea unui activ, după deducerea costurilor estimate de cedare, dacă activul are deja vechimea şi condiţia preconizate la sfârşitul duratei sale de viaţă utilă.


Valoarea justa Suma pentru care ar putea fi tranzacţionat un activ sau decontata o datorie de bunăvoie, intre părţi interesate şi în cunostinata de cauză, în cadrul unei tranzacţii în care preţul este determinat obiectiv.

Valuta O monedă, alta decât moneda funcţională a entiatii.

Venit Cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, de RNP, în cursul activităţii obişnuite ale acesteia, sub forma de intrari sau creşteri ale capitalulilor proprii, altele decât creşterile datorate

1.2 Legislaţie aplicabilă

Organizarea şi conducerea contabilităţii REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA (“RNP”) se efectuează în baza actelor normative in vigoare, din care enumeram:

· Legea privind societăţile comerciale nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

· Legea nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*), privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale

· Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;· OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele

europene;· OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;· OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile· OMP 2226/2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele

prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82, republicata;· OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri

financiar-fiscale;· Legea 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice;· HG 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta,circulatia si

comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund;

· LEGEA 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier national;· LEGEA 167/2010 privind aprobarea OUG 15/2010 pentru modificarea art.13 alin (2) din

OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu;· OMFP 766/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire

constatare, evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase si de alti factori vatamatori fondului forestier national, vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national si obiectivelor instalate in acestea.

· Hotărârea Guvernului nr. 105/31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 103/12.02.2007).

· Hotărârea Guvernului nr. 2.139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (M.O. nr. 46/13.01.2005).

· CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*) (Legea nr. 53/2003)· CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 ( Legea nr. 571/2003 ), Normele de aplicare,

actualizate si completate, cu toate ordinele ministrului finantelor ulterioare.· CODUL CIVIL (Legea 287/2009), actualizata· OMMP nr. 1.540 din 3 iunie 2011, pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele,

modalitãţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al materialului lemnos


· OMMP 1545/2011 pentru aprobarea Normei metodologice privind constituirea si utilizarea fondului de stimulare a personalului silvic/agentilor constatatori

· Legea 107/2011 privind comercializarea materialelor forestiere de reproducere· LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011,privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional

desfasurate de zilieri si normele de aplicare· OMEF nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizarilor privind intocmirea si actualizarea

inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului);· Legea nr. 389/2005, a calului;· OMAAP nr. 564 / 17.08.2006, pentru aprobarea normelor de cheltuieli finanţate de la

bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pentru întreţinerea cabalinelor din categoria Herghelia Naţională;

· OMAP nr. 564 din 17 august 2006, privind aprobarea normelor de cheltuieli finanéate de la bugetul de stat, prin bugetul , pentru intretinerea cabalinelor din categoria Herghelia Nationala· HG nr. 759/2007 , privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale· OU nr. 57/ 2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Pentru desfăşurarea în condiţii legale a activităţii un impact semnificativ asupra RNP îl au şi următoarele acte normative specifice obiectului de activitate:

Privind cadrul legislativ de funcţionare

RNP îşi desfăşoară activitatea în domeniul silviculturii reglementată de Legea nr. 46 din 18 martie 2008(actualizată) Codul silvic cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordine şi Decizii RNP cu implicaţii asupra activităţii RNP, aplicabile începând cu 01.01.2012:

Privind rezervele constituite

· HG nr. 1553/2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale şi stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe;

· HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

· Ordonanţa nr. 64/2001, modificată, privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Privind constituirea provizioanelor pentru participarea salariaţilor la profitul realizat

· OMFP nr. 128/2005 privind unele reglementări contabile aplicabile agenţilor economici;· OMFP nr. 144/2005 privind aprobarea Precizărilor privind determinarea sumelor care fac

obiectul repartizării profitului conform Ordonanţei nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

Privind imobilizările corporale

· HG nr. 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare, aprobat de CA RNP.

· Legea nr. 15/1994 republicată, privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările şi completările ulterioare.

Privind patrimoniul public


· HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNP;· Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia;· HG nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului,

cu modificările şi completările ulteriore;· Ordin MEF nr. 428 din 11 iunie 2007 pentru aprobarea Precizărilor privind inventarierea

bunurilor din domeniul public al statului;· OG nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, casare şi

valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

Privind filialele

Romsilva are în structura sa unitãţi fãrã personalitate juridicã, prevãzute în anexa nr. 2, din HG 229/2009 şi unitãţi cu personalitate juridicã, prevãzute în anexa nr. 3, ale cãror adrese pot fi modificate prin hotãrâre a Consiliului de administraţie al Romsilva. Structurile organizatorice şi funcţionale ale unitãţilor se aprobã de Consiliul de administraţie al Romsilva, conform prevederilor legale în vigoare.

1.3 Dispozitii generale

Privind obiectul de activitate al Regiei Nationale a Padurilor – ROMSILVA :

· Hotararea Guvernului nr. 229 din 04/03/2009, privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva si aprobarea regulamentului de organizare si functionare, specifica urmatoarele:

(1) Romsilva are ca scop principal gestionarea durabila si unitara a fondului forestier proprietate publica a statului.

(2) Activitatea principala desfasurata de Romsilva este "Silvicultura si alte activitati forestiere", clasa CAEN 0210.

(3) Prin activitatile pe care le desfasoara, Romsilva urmareste:

a) aplicarea strategiei nationale in domeniul silviculturii, actionand pentru apararea, conservarea si dezvoltarea durabila a fondului forestier proprietate publica a statului, respectiv a celui proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale sau proprietate privata pe care il administreaza, precum si pentru gestionarea fondurilor de vanatoare si de pescuit atribuite, pentru recoltarea, prelucrarea si valorificarea, prin acte si fapte de comert, a produselor specifice fondului forestier, exercitand si atributii de serviciu public cu specific silvic;

b) efectuarea de lucrari de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica si proiectare de investitii in domeniul silviculturii si in alte domenii ale stiintelor naturale, precum si intocmirea de documentatii topo-cadastrale;

c) administrarea prin intermediul subunitatilor cu personalitate juridica sau preluarea in custodie, in conditiile legii, a ariilor naturale protejate in care fondul forestier proprietate publica a statului are o pondere majoritara, asigurand conservarea biodiversitatii acestora;

d) aplicarea strategiei si implementarea programelor de ameliorare genetica a cabalinelor de rasa, cresterea, ameliorarea, calificarea si exploatarea efectivelor de cabaline din sectiile proprii, organizarea si desfasurarea de competitii hipice;


e) cresterea animalelor de blana si efectuarea cercetarii stiintifice si dezvoltarii tehnologice in acest domeniu

· CODUL SILVIC, adoptat prin Legea Nr. 46 din 19 martie 2008, prevede:

Titlul II Administrarea fondului forestier naţional :

Art. 10 - (1) Sunt obligatorii administrarea, precum şi asigurarea serviciilor silvice, după caz, la toate pădurile, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. (2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri: a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care administrează păduri proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de aceasta; (3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contracte. In Anexă sunt definite conceptele de administrare, si anume: 1. Administrarea pădurilor - totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic.11. Deţinător - proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase19. Ocol silvic - unitatea constituită în scopul administrării pădurilor şi/sau asigurării serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier30. Principiul teritorialităţii - efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază de contract, de către ocolul silvic care deţine majoritatea fondului forestier din raza unităţii administrativ-teritoriale respective.

Cifra de afaceri a RNP cuprinde, prin urmare, sumele provenind din vânzarea de bunuri si prestarea de servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale regiei după scăderea reducerilor comerciale incluse in factura, a taxei pe valoarea adaugata deductibila si a altor impozite si taxe aferente, iar in cadrul veniturilor Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva se cuprind, printre altele, urmatoarele :

· venituri din valorificarea Produselor specifice fondului forestier, precum şi a celorlalte bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică de Romsilva

· venituri din prestari servicii de administrare sau prestarea de servicii silvice, pe bază de contract sau comandă, după caz, şi pentru suprafeţe de fond forestier proprietate privată sau aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, perdele forestiere şi vegetaţie forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional.

Privind managementul riscului

· OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management / control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat prin OMFP nr. 1389/2006 si 1649/2011;

RNP va elabora in cel mai scurt timp procedurile privind controlul intern pe fiecare activitate , pornind de la identificarea riscurilor, in sensul organizării corespunzătoare a controlului intern, conform standardelor din ordinul de mai sus.

· Dispoziţii generale


RNP are obligaţia de a întocmi situaţii financiare individuale anuale complete, care cuprind: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, notele explicative la situaţiile financiare anuale.Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii RNP.Modificarea politicilor contabile se face, numai dacă intervin modificări legislative sau sunt rezultatul unei nevoi de informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile RNP.

Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentul Manual se dovedeşte contrară obligaţiei de prezentare fidelă, RNP trebuie să facă abatere de la acea prevedere, în vederea oferirii unei imagini fidele.Orice astfel de abatere trebuie cuprinsă în variantele revizuite ale prezentului manual de politici.Orice astfel de abatere de la prevederile OMFP nr. 3055/2009 trebuie prezentată în notele explicative, împreună cu o explicaţie a motivelor acesteia şi o prezentare a efectelor abaterii asupra valorii activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii.

Aria de aplicabilitate

Prezentul Manual de politici contabile este aplicabil începând cu data de 01 ianuarie 2012, fiind elaborat cu respectarea prevederilor din reglementările contabile româneşti în vigoare la aceasta dată (Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată; Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3055/2009; Ordinul ministrului finanţelor nr. 2861/2009) şi Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene.

Moneda de raportare

Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională. Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută. Prin valută se înţelege altă monedă decât leul.

Situaţiile financiare anuale individuale se întocmesc în limba română şi în moneda naţională.

Utilizatorii Situaţiilor financiare anuale

Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu prezentul manual includ investitorii actuali şi potenţiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile statului şi alte autorităţi, precum şi publicul. Aceştia utilizează situaţiile financiare pentru a-şi satisface o parte din necesităţile lor de informaţii. În funcţie de părţile interesate, necesităţile de informaţii pot include următoarele:

· Investitorii. Reprezintă ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor, aceştia fiind preocupaţi de riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de informaţii pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente de capital (nu e cazul in prezent de dividende). In cazul Regiei, acţionarul este statul roman, acesta fiind interesat de informaţii privind evaluarea capacitatii RNP de a plăti varsaminte la bugetul statului.

· Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capacitatea RNP de a oferi remuneraţii, şi orice alte beneficii, precum şi oportunităţi profesionale, conform CCM in vigoare la data acordarii si orice alte reglementari legale.


· Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.

· Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă. Furnizorii şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de RNP pe o perioadă mai scurtă decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii RNP, atunci când aceasta este un client major.

· Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii RNP, în special atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenţi de ea.

· Instituţiile statului şi alte autorităţi. Instituţiile statului şi alte autorităţi sunt interesate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea RNP. Acestea solicită informaţii pentru a reglementa activitatea RNP, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului naţional şi al altor indicatori statistici similari.

· Publicul. RNP poate afecta publicul în diferite moduri. RNP are o contribuţie substanţială la economia naţională în multe moduri, mai ales gestionarea unei importante resurse naturale – fondul forestier proprietatea publica a statutlui-, dar si prin numărul de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii si distribuitorii. Situaţiile financiare pot ajuta publicul furnizând informaţii referitoare de evolutia activitatii acesteia.

Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare

Politicile contabile sunt elaborate astfel încât să asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care să fie:

· inteligibile, in sensul de a fi uşor de înţeles de utilizatori;· relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor;· comparabile, pentru a compara în timp situaţiile financiare;· credibile, în sensul că: reprezintă fidel rezultatele şi poziţia financiară a RNP, reflectă

substanţa economică a evenimentelor şi tranzacţiilor şi nu doar forma juridică, sunt neutre, prudente şi complete, sub aspectele semnificative.

Inteligibilitatea

Situaţiile financiare furnizate de RNP sunt întocmite astfel încât acestea sunt înţelese uşor de către utilizatorii acestora, presupunându-se că aceştia dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate.

Relevanţa

Informaţiile prezentate în situaţiile financiare ale RNP sunt relevante pentru luarea deciziilor de către utilizatori. Altfel spus, aceştia pot evalua evenimente trecute, prezente sau viitoare, pot confirma / corecta evaluările lor anterioare.

Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. În anumite cazuri, natura informaţiei este suficientă, prin ea însăşi, pentru a determina relevanţa sa. În alte cazuri, atât natura, cât şi pragul de semnificaţie sunt importante.

O informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau prezentarea sa eronată poate influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.

Credibilitatea


Informaţiile sunt prezentate astfel încât acestea nu conţin erori semnificative, nu sunt părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-au propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte.

Ca urmare, informaţiile sunt caracterizate prin credibilitate numai dacă:

· reprezintă cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte, fie este de aşteptat, în mod rezonabil, să le reprezinte;

· sunt contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul şi realitatea lor economică, şi nu doar cu forma lor juridică, în conformitate cu principiul prevalenţei economicului asupra juridicului;

· sunt neutre, adică lipsite de influenţe;· sunt complete, adică nu conţin omisiuni care să inducă în eroare.

Comparabilitatea

Situaţiile financiare ale RNP sunt caracterizate prin comparabilitate în timp.Utilizatorii pot compara situaţiile financiare ale RNP în timp, pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale.Astfel, măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente sunt efectuate într-o manieră consecventă în cadrul RNP de-a lungul timpului. În acest scop, în cazul modificării politicilor contabile se prezintă aceste modificări precum şi efectele acestor modificări asupra situaţiilor financiare.În evaluarea respectării caracteristicilor de prezentare a informaţiilor în situaţiile financiare anuale individuale, RNP stabileşte un echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiei financiare. De asemenea, stabileşte şi dacă:· informaţia este oportună pentru luarea deciziilor de către utilizatori;· beneficiile de pe urma informaţiei depăşesc costul acesteia.

Corectarea erorilor contabile

Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exercițiul financiar curent, fie la exercițiile financiare precedente. Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni și declarații eronate cuprinse în situațiile financiare ale entității pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greșeala de a utiliza sau de a nu utiliza informații credibile care: a) erau disponibile la momentul la care situațiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise; b) ar fi putut fi obținute în mod rezonabil și luate în considerare la întocmirea și prezentarea acelor situații financiare anuale. Astfel de erori includ efectele greșelilor matematice, greșelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greșite a evenimentelor și fraudelor. Corectarea erorilor aferente exercițiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit și pierdere.

Corectarea erorilor semnificative aferente exercițiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.

Erorile nesemnificative aferente exercițiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuși, pot fi corectate pe seama contului de profit și pierdere erorile nesemnificative. Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influențeze informațiile financiar-contabile. Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influența deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situațiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este


semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor. O eroare nesemnificativa la nivelul unei subunitati - direcţie silvica - cumulată cu erori nesemnificative de aceeaşi natură la nivelul intregii regii, poate deveni semnificativă.Prin urmare, aprecierea erorilor pentru exercitiile anterioare (semnificative sau nesemnificative), este in competenta Centralei RNP-Romsilva. În notele la situațiile financiare trebuie prezentate informații suplimentare cu privire la erorile constatate. Corectarea erorilor aferente exercițiilor financiare precedente nu determină modificarea situațiilor financiare ale acelor exerciții.

În cazul erorilor aferente exercițiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informațiilor comparative prezentate în situațiile financiare. Informații comparative referitoare la poziția financiară și performanța financiară, respectiv modificarea poziției financiare, sunt prezentate în notele explicative.

Înregistrarea stornării unei operațiuni contabile aferente exercițiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operațiunii inițiale (stornare în roșu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcție de politica contabilă și programele informatice utilizate, cu conditia neafectarii rulajelor pe regie.

Din punct de vedere fiscal, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva corecteaza erorile aferente exercitilor financiare precedente, conform Codului fiscal si Normelor de aplicare in vigoare (de regula prin declaratii rectificative - pentru impozite si taxe directe rezultate, sau prin randul de regularizari din decontul de TVA).

Utilizarea estimarilor in contabilitate

Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfășurarea activităților, unele elemente ale situațiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimări ale: clienților incerți; uzurii morale a stocurilor; precum și a modului preconizat de consumare a beneficilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc. Procesul de estimare implică raționamente bazate pe cele mai recente informații credibile avute la dispoziție. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanțele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informații sau a unei mai bune experiențe. O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă și nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăți în a face distincție între o modificare de politică contabilă și o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o modificare a estimării. Efectul modificării unei estimări contabile se va recunoaște prospectiv prin includerea sa în rezultatul: - perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de exemplu, ajustarea pentru clienți incerți); sau - perioadei în care are loc modificarea și al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect și asupra acestora (de exemplu, durata de viață utilă a imobilizărilor corporale). 1.4 Principii, reguli şi prevederi generale

Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile de la punctele 36 la 63 din OMFP nr. 3055/2009.


1.4.1 Principii contabile generale

RNP întocmeşte Situaţiile financiare individuale în baza contabilităţii de angajament şi a principiilor contabile generale.

Contabilitatea de angajament

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ şi contul de profit şi pierdere.

Principiul continuităţii activităţii

Trebuie să se prezume că activitatea RNP se desfăşoară pe baza principiului continuităţii activităţii, conform căruia RNP îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.

Principiul permanenţei metodelor

Metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.Modificările de politici contabile pot fi determinate de:· iniţiativa RNP, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile

financiare anuale;· o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune RNP (modificare de reglementare),

caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în acestea.

Modificarea de politică contabilă la iniţiativa RNP poate fi determinată de:· o modificare excepţională intervenită în situaţia RNP sau în contextul economico-financiar

în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;· obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.Schimbarea conducătorilor RNP nu justifică modificarea politicilor contabile.

Principiul prudenţei

Evaluarea trebuie făcută pe o bază prudentă şi, în special:

· în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;· trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al

unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

· trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia. În acest scop sunt


avute în vedere şi eventualele provizioane, precum şi datoriile rezultate din clauze contractuale;

· trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.

Exercitarea prudenţei nu permite constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

Principiul independenţei exerciţiului

Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi cheltuieli, în baza documentelor justificative.

Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factură (contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factură (contul 408 „Furnizori - facturi nesosite”). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor justificative (avize de însoţire, situaţii de lucrări etc.).

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii

Conform acestui principiu, componentele elementelor de activ sau de datorii trebuie evaluate separat.

Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere

Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.Modificarea politicilor contabile se efectuează numai pentru perioadele viitoare, începând cu exerciţiul financiar următor celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.Modificarea politicilor contabile poate fi efectuată numai de la începutul unui exerciţiu financiar. Nu sunt permise modificări ale politicilor contabile pe parcursul unui exerciţiu financiar.În cazul modificării politicilor contabile şi corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu va fi modificat bilanţul perioadei anterioare celei de raportare. Corectarea pe seama rezultatului reportat, a erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.

Principiul necompensării

Orice compensare între elementele de activ şi de datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative. Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate, efectuate cu respectarea prevederilor legale, pot fi înregistrate numai după contabilizarea veniturilor şi cheltuielilor corespunzătoare.În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare / scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare / intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.


Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului

Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al operaţiunii raportate, şi nu numai de forma juridică a acestora.Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte cadrul legal existent.În condiţii obişnuite, forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică. În cazuri rare, atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, RNP va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

Principiul pragului de semnificaţie

Anumite elemente din bilanţ şi contul de profit şi pierdere pot fi prezentate combinat cu condiţia ca elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative. De asemenea, pragul de semnificaţie este utilizat şi în evaluarea relevanţei informaţiilor din situaţiile financiare.

Evenimente ulterioare datei bilantului

Evenimentele ulterioare datei bilanțului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere. În accepțiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situațiilor financiare anuale se înțelege aprobarea acestora de către un Consiliul de Administratie, Evenimentele ulterioare datei bilanțului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informații financiare selectate.

Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanțului: a) cele care fac dovada condițiilor care au existat la data bilanțului. Aceste evenimente

ulterioare datei bilanțului conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale; și b) cele care oferă indicații despre condiții apărute ulterior datei bilanțului. Aceste

evenimente ulterioare datei bilanțului nu conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale. În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situațiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanțului.

Exemple de evenimente ulterioare datei bilanțului care conduc la ajustarea situațiilor financiare și care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situațiile sale financiare sau recunoașterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele: a) soluționarea ulterioară datei bilanțului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligație prezentă la data bilanțului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaște un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie contingentă;


b) falimentul unui client, apărut ulterior datei bilanțului, confirmă de obicei că la data bilanțului exista o pierdere aferentă unei creanțe comerciale și, în consecință, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanței comerciale; c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situațiile financiare anuale sunt incorecte. 1.4.2 Reguli generale de evaluare

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, cu excepţia imobilizărilor corporale prezentate la valoare reevaluată.

Evaluarea la data intrării în RNP

La data intrării în RNP, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în RNP;c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la

capitalul social;d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la

inventariere.

În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.

Valoare justă

Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.Valoarea justă a activelor se determină în baza datelor de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.

Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ

În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, RNP trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii.Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare.

Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face potrivit normelor interne elaborate în conformitate cu OMFP 3055/2009 şi normelor specifice emise de Ministerul Finanţelor Publice.

La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare. Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.


Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare, dacă informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la data bilanţului.

Evaluarea la data ieşirii din RNP

La data ieşirii din RNP sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate. De asemenea, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora, cu respectarea prevederilor legale.

Documentele financiar contabile

Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ (art.6 alin 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata).Documentele financiar contabile au la baza Normele metodologice de intocmire si utilizare a documentelor financiar contabile, aprobate prin ORDIN MFP nr. 3.512/2008privind documentele financiar-contabile, cu specificarea ca unitatile silvice intocmesc „Nota de receptie si constatare de diferente (Cod 14-3-1A)”, semnata de comisia de receptie, document pentru recepţia bunurilor aprovizionate, încărcare în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăuşii şi furnizorii, pentru diferenţele constatate la recepţie, document justificativ de înregistrare în contabilitate, doar in cazul in care: - bunurilor materiale cuprinse într-o facturã sau aviz de însoţire a mãrfii, care fac parte din gestiuni diferite; - bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în pãstrare; - bunurilor materiale procurate de la persoane fizice; -bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare care insoteste transportul (factura, aviz, s.a.); - bunurilor materiale care prezintã diferenţe la recepţie; - mãrfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare.

Formularele financiar contabile prevazute de ordinul de mai sus cuprind continutul minimal de adaptat, prin adaugare de noi informatii, specifice regiei, si anume:Documentele justificative trebuie sã cuprindã urmãtoarele elemente principale: - denumirea documentului; - denumirea/numele şi prenumele şi, dupã caz, sediul/adresa persoanei juridice/fizice care întocmeşte documentul; - numãrul documentului şi data întocmirii acestuia; - menţionarea pãrţilor care participã la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul); - conţinutul operaţiunii economico-financiare şi, atunci când este necesar, temeiul legal al efectuãrii acesteia; - datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate, dupã caz; - numele şi prenumele, precum şi semnãturile persoanelor care rãspund de efectuarea operaţiunii economico-financiare, ale persoanelor cu atribuţii de control financiar preventiv şi ale persoanelor în drept sã aprobe operaţiunile respective, dupã caz; - alte elemente menite sã asigure consemnarea completã a operaţiunilor efectuate. Documentele care stau la baza înregistrãrilor în contabilitate pot dobândi calitatea de document justificativ numai în condiţiile în care furnizeazã toate informaţiile prevãzute de normele legale în vigoare.


1.4.3 Controlul intern

OMFP nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management / control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, modificat prin OMFP nr. 1389/2006 si 1649/2011.

OMFP nr. 3055/2009 cuprinde şi prevederi specifice pentru organizarea controlului intern. În prezentul Manual de politici contabile amintim rolul şi atribuţiile generale ale controlului intern, urmând ca acestea sa facă obiectul unei proceduri interne specifice.

Controlul intern al RNP vizează asigurarea:· conformităţii cu legislaţia în vigoare;· aplicării deciziilor luate de conducerea RNP;· bunei funcţionări a activităţii interne a RNP;· fiabilităţii informaţiilor financiare;· eficacităţii operaţiunilor RNP;· utilizării eficiente a resurselor;· prevenirii şi controlul riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:· pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii RNP şi a comportamentului personalului în

cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale RNP;· pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune

comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia RNP.Controlul intern contabil şi financiar al RNP se aplică în vederea asigurării unei gestiuni contabile şi a unei urmăriri financiare a activităţilor sale, pentru a răspunde obiectivelor definite.Controlul intern contabil şi financiar vizează asigurarea:· conformităţii informaţiilor contabile şi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;· aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informaţii;· protejării activelor;· prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile şi financiare;· fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în care

ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile şi financiare publicate;· fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a altor informaţii comunicate pieţei.Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:· existenţa unui manual de politici contabile;· existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;· existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;· cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale;· efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;· identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor;· adaptarea programelor informatice la nevoile RNP;· conformitatea cu regulile contabile;· asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile;· respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel

încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;· pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului;· definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor financiare consolidate, către

toate entităţile de consolidat.1.4.4 Auditarea situaţiilor financiare

Situaţiile financiare anuale ale RNP se auditează de persoane autorizate în condiţiile legii. Auditorii statutari îşi exprimă un punct de vedere referitor la gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.


Raportul auditorilor statutari cuprinde:

· o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare anuale care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;

· o descriere a ariei auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;

· o opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit căreia situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă conform cadrului relevant de raportare financiară şi, după caz, dacă situaţiile financiare anuale respectă cerinţele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă auditorii statutari nu au fost în măsură să exprime o opinie de audit, imposibilitatea exprimării unei opinii;

· o referire la aspectele asupra cărora auditorii statutari atrag atenţia, printr-un paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;

· un punct de vedere privind gradul de conformitate a raportului administratorilor cu situaţiile financiare anuale pentru acelaşi exerciţiu financiar.

Raportul se semnează de către auditori statutari persoane fizice, în numele acestora sau al auditorilor persoane juridice autorizate după caz, şi se datează.

1.4.5 Aprobarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale

Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională.Situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în cauză şi de raportul de audit semnat de persoana responsabilă, potrivit legii sunt supuse aprobării Consiliului de Administratie al RNP , potrivit legislaţiei în vigoare.Ori de câte ori situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor se publică în întregime, acestea trebuie să fie reproduse în forma şi conţinutul pe baza cărora auditorii statutari şi-au întocmit raportul lor. Acestea trebuie să fie însoţite de textul complet al raportului de audit.Dacă situaţiile financiare anuale nu se publică în întregime, trebuie să se indice faptul că versiunea publicată este o formă prescurtată şi trebuie să se facă trimitere la oficiul registrului comerţului la care au fost depuse situaţiile financiare anuale.

Împreună cu situaţiile financiare anuale trebuie publicată propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii contabile. Distribuirea profitului sau acoperirea pierderii contabile se prezintă în notele explicative.

Direcţiile silvice întocmesc situaţii financiare anuale proprii, care cuprind, pe langa formularele prevazute de prevederile legale, si situatii analitice solicitate de Centrala RNP, care, după analiza în Comitele Directoare ale Direcţiilor, se înaintează la Centrala RNP-Romsilva, pentru centralizare.

1.5 Planul de conturi general

Planul general de conturi este întocmit în baza prevederilor punctului 329 din OMFP nr. 3055/2009 şi este anexat la prezentul manual.Transpunerea soldurilor conturilor existente la 31.12.2011 s-a efectuat în baza prevederilor din Capitolul V din OMFP nr. 3055/2009.2 FORMATUL ŞI STRUCTURA SITUAŢIILOR FINANCIARE

INDIVIDUALE ANUALE

Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile Directivei a IV-a a CEE preluată în Capitolul VI al OMFP nr. 3055/2009. Componentele sunt detaliate incepand cu pct. 11.


2.1 Bilanţul

Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale RNP la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege.În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate.ActiveUn activ reprezintă o resursă controlată de către RNP ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru RNP. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către RNP şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil.De exemplu un activ poate fi:· utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producţia de

bunuri destinate vânzării de către RNP;· schimbat cu alte active;· utilizat pentru stingerea unei datorii;DatoriiO datorie reprezintă o obligaţie actuală a RNP ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil.Capitaluri propriiCapitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al statului în activele RNP după deducerea tuturor datoriilor sale.Beneficiile economiceBeneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către RNP. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie. Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii sau producerea de bunuri destinate vânzării de către RNP. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.OMFP nr. 3055/2009 prezintă formatul bilanţului în conformitate cu directivele europene. În conformitate cu punctul 17 „Formatul, succesiunea şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe trebuie adaptate, în cazul în care natura specifică a unei entităţi impune acest lucru. Astfel de adaptări trebuie efectuate atunci când sunt cerute prin reglementări speciale emise de Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare.”.

2.2 Contul de profit şi pierdereContul de profit şi pierdere este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de venituri şi cheltuieli ale RNP efectuate în cursul exerciţiului financiar.VeniturileVeniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor (statului).Cheltuielile


Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.În contul de profit şi pierdere elementele de venituri şi cheltuieli sunt grupate după activităţi şi natură, respectiv în activitatea curentă defalcată pe activitate din exploatare, activitate financiară şi activitate extraordinară.Activităţile curente reprezintă toate activităţile desfăşurate de RNP, aşa cum sunt definite în Actele constitutive la obiectul activităţii, precum şi activităţile conexe în care RNP se angajează şi care sunt o continuare a activităţilor statutare, incidente acestora sau care rezultă din acestea.Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale RNP şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. Aceste elemente trebuie prezentate la „Venituri extraordinare” şi „Cheltuieli extraordinare”. Pentru stabilirea evenimentelor extraordinare se are in vedere în principal, natura evenimentului şi apoi frecvenţa acestuia.RNP recunoaşte la cheltuieli extraordinare costurile generate de cutremure, inundaţii, alunecări de teren care sunt consemnate actele normative, în Certificate de forţă majoră emise de organele in drept (Prefecturile locale, in baza avizului reprezentantului entitatii locale, s.a.) în conformitate cu legislaţia în vigoare.

2.3 Situaţia modificărilor capitalului propriuSituaţia modificărilor capitalului propriu prezentată în Nota la bilant este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă evoluţia elementelor de capitaluri proprii şi sursa modificărilor.În situaţia modificărilor capitalului propriu, elementele de capital sunt grupate după natură, după cum urmează: · Patrimoniul regiei;· Patrimoniul public;· Rezerve din reevaluare;· Rezerve legale;· Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare;· Alte rezerve;· Rezultatul reportat defalcat pe profitul / pierderea nerepartizat(ă), corectarea erorilor

contabile şi modificarea cadrului de raportare (Directive Europene, IAS);· Rezultatul exerciţiului curent;· Repartizarea profitului (pentru repartizări implicite prevăzute în legislaţia în vigoare).Prezentările cifrice sunt completate şi de informaţii referitoare la:· natura modificărilor;· tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;· natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;· orice alte informaţii semnificative.

2.4 Situaţia fluxurilor de numerarSituaţia fluxurilor de numerar prezentată în OMFP 3055/2009 este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă modul în care RNP a generat şi utilizat numerarul şi echivalentele de numerar în perioadele raportate.În situaţia fluxurilor de numerar, intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de numerar sunt grupate pe trei activităţi:· Activităţi de exploatare, care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de

numerar din activitatea de exploatare care nu sunt considerate fluxuri de investiţie sau de finanţare;

· Activităţi de investiţie care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de numerar din achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate;


· Activităţi de finanţare care reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente de numerar din activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor proprii şi împrumuturilor RNP.

RNP prezintă situaţia fluxurilor de numerar întocmită prin metoda indirectă care prezintă fluxurile din activităţile de investiţii şi financiare prin metoda directă, iar fluxul de numerar generat de exploatare este determinat pornind de la profitul brut ajustat cu următoarele elemente:· Venituri şi cheltuieli nemonetare;· Venituri şi cheltuieli aferente fluxurilor din activităţile de investiţii şi financiare;· Variaţia capitalului circulant;Plăţile de impozit pe profit sunt evidenţiate distinct în fluxul de exploatare. De asemenea, plăţile de dobânzi şi de varsaminte la buget sunt prezentate distinct în fluxul de exploatare.

2.5 Notele explicative la situaţiile financiareNotele explicative fac parte integrantă din situaţiile financiare anuale şi contribuie la respectarea obligaţiilor referitoare la caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare şi la prezentarea fidelă a poziţiei şi performanţei RNP.Notele explicative cuprind:· informaţii despre politicile contabile folosite;· informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după

caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.

RNP are definite următoarele note explicative:1. Active imobilizate;2. Provizioane;3. Repartizarea profitului;4. Analiza rezultatului din exploatare;5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;6. Principii, politici şi metode contabile;7. Participaţii şi surse de finanţare;- nu e cazul la RNP8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de

supraveghere;9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari;

10. Alte informaţii;11. Nota cu privire la situatia terenurilor cu vegetatie forestiera

2.6 Conţinutul raportului administratorilorConsiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care cuprinde o prezentare generală a RNP respectiv:· o sinteză privind volumul masei lemnoase exploatate, cifra de afaceri, rezultatul

operaţional, valoarea investiţiilor, şi valoarea varsamintelor din profit;· datele de identificare ale RNP;· declaraţia persoanelor responsabile cu privire la conformitatea, corectitudinea şi realitatea

situaţiilor financiare anuale;· declaraţia privind transparenţa tranzacţiilor trecute şi de perspectivă ale RNP;· auditarea situaţiilor financiare.De asemenea, raportul cuprinde o prezentare detaliată a activităţii cu referire la:· contextul macroeconomic general;· cadrul legal aplicabil;· tarifele practicate;· organizarea şi, după caz, reorganizarea RNP;· evaluarea generală a RNP, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în

situaţiile financiare anuale, necesare pentru a înţelege dezvoltarea RNP, performanţa sau poziţia sa financiară;


· activele RNP şi anume: infrastructura şi dreptul de proprietate, investiţiile realizate, evoluţia activelor circulante;

· date privind personalul salariat;· aspecte legate de mediu;· prezentarea acţiunilor planificate şi nerealizate în anul financiar de raportare.În conformitate cu prevederile punctului 306 din OMFP nr. 3055/2009, raportul va cuprinde un capitol distinct referitor la managementul riscurilor pe baza Registrului de risc cu referire la:· politica sa de acoperire împotriva riscurilor pentru fiecare tip major de tranzacţie

previzionată pentru care se utilizează contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor;· riscul de piaţă provenind din riscul de preţ asociat cadrului de reglementare, din riscul

valutar şi din riscul de rată a dobânzii;· riscul de finanţare provenit din riscul de contrapartidă; şi· riscul investiţional.Totodată, raportul va aborda şi următoarele aspecte:· informaţii referitoare la respectarea condiţiilor de capital propriu potrivit legislaţiei aplicabile

societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;· analiza indicatorilor financiari;· evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;· dezvoltarea previzibilă a entităţii;· activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; şi· activitatea directiilor silvice RNP.Potrivit punctului 307 din ordinul susmenţionat, raportul va prezenta detalii privind:· restricţiile legate de transferul valorilor mobiliare;· deţinerile semnificative directe sau indirecte de acţiuni;· sistemul de control al modalităţilor de acordare de acţiuni salariaţilor;· restricţiile privind drepturile de vot;· regulile de desemnare a membrilor Consiliului de Administraţie şi de modificare a Actului

Constitutiv; şi· orice alte informaţii care pot influenţa comportamentul utilizatorilor.De asemenea, în cadrul raportului se vor prezenta detalii referitoare la guvernanţa corporativă cu referire la:· codul de guvernanţă aplicat;· informaţii relevante privind practicile care exced cerinţele legislaţiei naţionale;· organizarea şi rezultatele controlului intern, şi a sistemelor de gestionare a riscurilor vizavi

de raportarea financiară;· modul de desfăşurare a adunărilor generale a CA al RNP, principalele atribuţii ale acestora

dar şi o descriere explicită a drepturilor acestora;· structura şi modul de operare a conducerii RNP respectiv prezentarea componenţei şi

atribuţiilor Consiliului de Administraţie, a conducerii Centralei RNP şi a conducerii directiilor.Potrivit punctului 308 din ordinul mai sus citat, raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează de preşedinte, în numele acestuia.

3 ACTIVE IMOBILIZATE

Baza pentru prezentare a acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile Directivei a IV-a a CEE preluată în punctele 64 la 146 din Capitolul II, Secţiunea 8, Subsecţiunea 8.2, din OMFP nr. 3055/2009.

3.1 Reguli de bază pentru evaluare

Scop

Activele imobilizate ca parte importantă în activele RNP au implicaţii importante în prezentarea poziţiei financiare datorită faptului că sunt principalele generatoare de beneficii economice, ele fiind deţinute pentru desfăşurarea activităţii pe o perioadă mai mare de un an. Decizia de


investire într-un activ imobilizat este foarte importantă şi are implicaţii în fluxurile de numerar ale RNP şi în cheltuielile viitoare cu deprecierea activului.

Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentele contabile pentru toate categoriile de active imobilizate, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile financiare individuale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare anuale să poată înţelege cu uşurinţă informaţiile privind imobilizările acesteia. Aspectele principale urmărite în contabilizarea şi prezentarea imobilizărilor sunt:

· recunoaşterea şi evaluarea activelor;· determinarea valorii contabile a activelor, a cheltuielilor cu amortizarea şi a pierderilor din

depreciere care trebuie recunoscute în raport cu acestea;· asigurarea transparenţei în prezentarea informaţiilor astfel încât utilizatorii să-şi poată

asuma responsabilitatea deciziilor şi a efectelor acestora;· informarea adecvată a diverselor categorii de utilizatori ai situaţiilor financiare.

Caracteristici generale

Un factor esenţial pentru recunoaşterea unui activ imobilizat îl reprezintă generarea de beneficii economice viitoare şi existenţa unui grad de certitudine ridicat că respectivele beneficii revin RNP şi că riscurile aferente neprimirii sumei sunt suportate de aceasta.

Un activ este clasificat ca activ imobilizat atunci când acesta:· nu este deţinut pentru vânzare sau consum sau nu se aşteaptă să fie realizat în cursul

normal al ciclului de exploatare al RNP;· nu este deţinut, în principal, pe termen scurt sau în scopul comercializării şi nu se aşteaptă

a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau· nu reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată

pentru o durată mai mare de 12 luni.

La rândul lor, activele imobilizate se împart în:· imobilizări necorporale;· imobilizări corporale;· imobilizări financiare.3.2 Imobilizări necorporale3.2.1 Obiectiv

Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor necorporale, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile financiare ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu uşurinţă informaţiile privind activele de natura imobilizărilor necorporale. Baza pentru prezentarea acestui capitol o reprezintă prevederile de la punctele 72 la 91 din OMFP nr. 3055/2009 (Capitolul II, Secţiunea 8, Subsecţiunea 8.2.2 – Imobilizări necorporale).

3.2.2 Recunoaşterea activelor necorporale

RNP, ca parte a activităţii curente operează doar cu imobilizări necorporale achiziţionate separat, neexistând cazuri în care să trebuiască să recunoască imobilizări necorporale rezultate ca urmare a achiziţiei sau a combinării de întreprinderi, inclusiv fond comercial. Ca urmare, acest subcapitol se referă doar la imobilizările necorporale achiziţionate separat. De asemenea, RNP nu deţine imobilizări necorporale generate intern, cu unele exceptii posibile (cum ar fi programe informatice ale informaticienilor proprii sau ale acestora în colaborare cu terţi).


Imobilizările necorporale sunt active nefinanciare identificabile, nemonetare, fără suport material, deţinute pentru utilizare în procesul producţiei sau furnizării de bunuri şi servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau în scopuri administrative.

Anumite imobilizări necorporale pot fi păstrate în sau pe un obiect fizic, cum ar fi un compact-disc (în cazul unui software), documentație legală (în cazul unei licențe sau al unui brevet) sau peliculă..

Identificare

O imobilizare necorporală îndeplineşte criteriul de a fi identificabilă când:· este separabilă, adică poate fi separată sau divizată de RNP şi vândută, transferată,

autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract corespunzător, un activ identificabil sau o datorie identificabilă; sau

· decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de RNP sau de alte drepturi şi obligaţii.

Dacă o imobilizare încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale, se evaluează care element este mai semnificativ pentru a stabili încadrarea în imobilizări corporale sau în imobilizări necorporale.

O imobilizare necorporală trebuie recunoscută în bilanț dacă se estimează că va genera beneficii economice pentru entitate și costul său poate fi evaluat în mod credibil.

Control

RNP controlează un activ dacă are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare ce decurg din resursa respectivă, şi poate restricţiona accesul altora la beneficiile pe care le generează. Controlul beneficiilor se face prin dreptul legal pe care RNP îl are asupra activului.

Beneficii economice viitoare

RNP va evalua probabilitatea beneficiilor economice viitoare folosind prezumţiile rezonabile şi justificate care reprezintă cea mai bună evaluare realizată de către conducere a factorilor care apar. Beneficiile economice viitoare pot include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor, reduceri de costuri, alte beneficii rezultate din folosirea activului de către RNP.

3.2.3 Recunoaşterea şi evaluarea iniţială

Evidenţiere şi evaluare

Dacă activul este achiziţionat separat atunci va fi evidenţiat la costul de achiziţie, denumit valoare de intrare.

Costul activului conţine:· preţul de cumpărare incluzând taxele de import, impozite şi taxe nereturnabile; şi· orice cheltuială direct atribuibilă pregătirii activului pentru folosirea sa (onorariile

profesionale, costurile testării funcţionării corespunzătoare a activului inclusiv costurile de instruire iniţială a personalului).

Dacă un activ de natura acestora este achiziţionat în schimbul unui alt activ, costul acestuia este evidenţiat la valoarea justă a activului primit.

Exemple de cheltuieli care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:


· costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de publicitate şi activităţi promoţionale);

· costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un nou loc sau cu o nouă clasă de clienţi; şi· costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie.Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează când activul se află în starea necesară pentru a putea funcţiona în parametrii proiectaţi.3.2.4 Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare, efectuate cu un activ necorporal după cumpărarea sau finalizarea sa, se înregistrează în conturile de cheltuieli atunci când acestea sunt efectuate.

Un element raportat drept cheltuială într-o perioadă nu poate fi recunoscut ulterior ca parte din costul unei imobilizări necorporale.

Cheltuielile ulterioare vor majora costul imobilizării necorporale doar atunci când este previzibil că aceste cheltuieli vor permite activului să genereze beneficii economice viitoare peste performanţa stabilita iniţial şi când acestea pot fi evaluate credibil.

Costurile privind actualizarea / adaptarea programelor informatice la legislaţia în vigoare nu reprezintă o majorare a performanţei prevăzută iniţial.

3.2.5 Amortizarea şi deprecierea

Costul de achiziţie sau costul de producţie al activelor imobilizate necorporale cu durate limitate de utilizare economică trebuie redus cu ajustări calculate pentru a diminua valoarea unor astfel de active în mod sistematic de-a lungul duratelor lor de utilizare economică (amortizare).

Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau altă valoare care substituie costul (de exemplu valoarea justă).

Durata de utilizare economică / durata de viaţă utilă reprezentă:

· perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către RNP; sau· numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de

entitate prin folosirea activului respectiv.

Imobilizările necorporale trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului, dacă se estimează că reducerea valorii acestora este permanentă.

Dacă activele imobilizate necorporale fac obiectul ajustărilor excepţionale de valoare exclusiv în scop fiscal, în notele explicative se prezintă valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate.

Un activ este afectat atunci când valoarea sa contabilă nu va fi recuperată de la utilizarea continuă a acestuia sau din vânzarea acestuia. Ori de câte ori există indicii, o testare pentru depreciere va fi efectuată.

Indiciile pentru efectuarea testelor de depreciere sunt:· scădere semnificativă a valorii de piaţă a activului;


· modificări în tehnologie, pieţe, economie;· planuri de întrerupere sau de restructurare a activităţii; sau· dovezi evidente de uzura morală.În cazul în care, la data bilanţului, un activ necorporal are o valoare recuperabilă mai mică decât valoarea contabilă, se va înregistra o ajustare pentru depreciere până la această valoare.

3.2.6 Evaluarea la data bilanţului

Un activ necorporal va fi prezentat în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările cumulate de valoare stabilite cu ocazia inventarierii.

Evaluarea imobilizărilor necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea lor, starea acestora şi preţul pieţei. Fac obiectul evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.

Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, astfel:· prin înregistrarea unei amortizări suplimentare – în cazul în care se constată o depreciere

ireversibilă;· prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere – în cazul în care se

constată o depreciere reversibilă a acestora.

Imobilizările necorporale vor fi evaluate de către evaluatori independenţi sau de personalul RNP prin metoda valorii juste şi prin alte metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar sau cost de înlocuire).

Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări trebuie să fie luate la propunerea comisiei de inventariere, în baza indiciilor că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală nu mai există sau s-a redus, functie de prevederile stabilite de catre Comisia centrala de inventariere si specificul silvic.

Inventarierea va tine cont de prevederile OMFP Nr. 2.861/ 2009, pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, care specifica, la Art. 6. –„ Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare tehnică şi economică, care să asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementărilor contabile aplicabile” In cazul directiilor silvice, presedintele comisiei de inventariere va fi, de regula, directorul tehnic sau alta persoana desemnata, in cazul in care nu exista postul de director tehnic.3.2.7 Derecunoaştere şi cedare

O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când nici un beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sau cedarea sa.

Scoaterea din evidenţă a unei imobilizări necorporale, se efectuează prin evidenţierea distinctă a veniturilor din vânzare, a cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi a altor cheltuieli legate de cedarea acesteia.


În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile care apar o dată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la indicatorul “Alte venituri din exploatare”, respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.

Principalele documente financiar-contabile pe baza carora se inregistreaza imobilizarile si miscarea acestora: facturi emise de terti, deconturi de cheltuieli care atesta cheltuielile efectuate, bonuri de consum, state de salatii, contracte de concesiune, procese verbale de receptie, procese verbale de predare-primire sau de receptie finala a bunurilor care fac obiectul concesiunii sau a aportului la patrimoniul privat al regiei sau la patrimoniul public al statului, documentatii intocmite de evaluator sau situatii de reevaluare folosind metoda indiciilor si a surselor interne si externe, documente ce insotesc reorganizari (fuziuni, infiintari, transformari), plan de amortizare, Registrul numerelor de inventar, bonuri de mişcare, proces verbal de scoatere din funcţiune s.a.

3.2.5 Reguli specifice categoriilor de imobilizări necorporale3.2.5.1 Cheltuielile de constituire

Cheltuielile de constituire sunt ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea activităţii RNP (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, cheltuieli de prospectare a pieţei şi de publicitate şi alte cheltuieli de această natură legate de înfiinţarea şi modificarea activităţii RNP).

RNP include cheltuielile de constituire la „Active”. Cheltuielile de constituire sunt amortizate pe o perioadă de 1 an. Acestea trebuie prezentate în notele explicative la situaţiile financiare anuale (Nota nr. 1 „Active imobilizate”).

În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, se analizează înaintea distribuirii din profituri, dacă suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Tratamentul contabil:

201 Cheltuieli de constituire = 404 Furnizori de imobilizări 6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire amortizarea imobilizărilor

La finele perioadei, după ce se amortizează integral cheltuielile de constituire, se va reflecta scoaterea din evidenţă a cheltuielilor de constituire, prin articolul contabil:

2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire = 201 Cheltuieli de constituire

3.2.5.2 Cheltuieli de dezvoltare

Imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetării sau a altor cunoştinţe într-un plan sau proiect ce vizează producţia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi îmbunătăţite substanţial, înaintea de începerea producţiei sau utilizării comerciale.

Proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite sunt considerate activităţi de dezvoltare. Nu


reprezintă imobilizări necorporale de natura activelor de explorare şi de evaluare acele active care sunt în mod clar corporale (vehicule şi echipamente).

O imobilizare necorporală generată de dezvoltare (sau faza de dezvoltare a unui proiect intern) se recunoaşte dacă, şi numai dacă, RNP poate demonstra toate elementele următoare:

· fezabilitatea tehnică pentru finalizarea imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;

· intenţia sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau vinde;· capacitatea sa de a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;· modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile;· disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă natură adecvate pentru a

completa dezvoltarea şi pentru a utiliza sau vinde imobilizarea necorporală;· capacitatea sa de a evalua credibil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale pe

perioada dezvoltării sale.

Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz (pct 80. - (1))

În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

Întrucât legislaţia naţională nu defineşte rezervele distribuibile, se vor avea în vedere rezervele care pot fi utilizate, potrivit legii.

Conform Codului Silvic, art. 75, Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a Guvernului, în Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice "Marin Drăcea", în coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ca institut naţional cu personalitate juridică, precum şi prin alte instituţii de drept public şi privat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu.

Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern îndeplinește criteriile de recunoaștere, o entitate clasifică generarea imobilizării într-o fază de cercetare și o fază de dezvoltare. Dacă o entitate nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează cheltuielile cu acel proiect ca și cum ar fi determinate doar de faza de cercetare.

Nicio imobilizare necorporală care decurge din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu se recunoaște. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) se recunosc drept cheltuială atunci când sunt generate, deoarece, în faza de cercetare a unui proiect intern, RNP nu poate demonstra că o imobilizare necorporală există și că aceasta va genera beneficii economice viitoare.

Cercetarea este investigația originală și planificată întreprinsă în scopul câștigării unor cunoștințe sau înțelesuri științifice ori tehnice noi, celelalte fiind considerate dezvoltare, si se evidentiaza ca imobilizare necorporala; aceste teme apreciate ca fiind de dezvoltare de catre inginerii silvici, respectiv de catre cercetatorii din ICAS, se vor amortiza pe perioada de aplicare, dar nu mai mult de 5 ani.

In cazul RNP, toate contractele si facturile primite de la ICAS sau de la alte institutii care au ca obiect cercetarea sau dezvoltarea in domeniu, vor contine obligatoriu viza de bun de plata cu specificarea stadiului de cercetare sau de dezvoltare, ca si perioada contractului sau a perioadei de aplicare, din partea tehnica, in vederea aprecierii că sunt îndeplinite criteriile


pentru recunoaşterea acestor cheltuieli ca imobilizare necorporala si pentru a definii perioada de amortizare.

Exemple de activități de cercetare sunt: a) activitățile al căror scop este acela de a obține cunoștințe noi; b) identificarea, evaluarea și selecția finală a aplicațiilor descoperirilor făcute prin cercetare sau a altor cunoștințe; c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; și d) formularea, elaborarea, evaluarea și selecția finală a alternativelor posibile pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau îmbunătățite.

Cheltuielile de amenajare a padurilor au caracterul cheltuielilor curente ale perioadei, reprezentand cheltuieli de expolatare, fiind asimilate unor cheltuieli cadastrale (conform ordinelor interne, RNP-Romsilva constituie centralizat fondul necesar pentru decontarea chletuielilor de amenajare pentru ocoalele silvice „in rand de amenajare”, functie de cheltuielile anuale de amenajare a unui hectar de fond forestier si de marimea fondului forestier domeniu public al statului administrat de fiecare directie silvica; Atat valoarea obligatiei financiare necesare constituirii sursei centralizate, care se face prin virarea de catre directiile silvice a unor transe lunare stabilite, precum si modul de decontare a lucrarilor de amenajare, sunt stabilite prin ordine interne.

Tratamente contabile:

Exemplu

Faza de cercetarePentru reflectarea în contabilitate a consumurilor ocazionate în activitatea de cercetare, seefectuează înregistrările:601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal - salarii datorate 6811 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizări privind imobilizările corporale amortizarea imobilizărilor

Faza de dezvoltareÎnregistrarea în contabilitate a achiziţiei:203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizări

Inregistrarea imobilizarilor de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cu titlul gratuit sau constate plusuri la inventar (studii, proiecte, prototipuri)203 Cheltuieli de dezvoltare = 475 Subventii pentru investitii

Inregistrarea cheltuielii de dezvoltare, la care se adaugă cheltuielile aferente brevetării205 Concesiuni, brevete, licenţe mărci = %

203 Cheltuieli de dezvoltare404 Furnizori de imobilizări comerciale, drepturi şi

active similareInregistrarea amortizarii activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare6811 = 2803

Inregistrarea scoaterii din evidenta a activelor de natura cheltuielilor de dezvoltare- amortizate integral 2803 = 203- neamortizate integral

% = 203


28036583

3.2.5.3 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare

Concesiunea este convenţia prin care o persoană fizică sau juridică dobândeşte dreptul de utilizare a anumitor bunuri sau servicii în schimbul unor beneficii pentru concesionar.

Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata unei redevențe/chirii, și nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entității care primește concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând redevența/chiria, fără recunoașterea unei imobilizări necorporale.

Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare, se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către RNP/DS/Parc care le deţine.

Tratamente contabile:

A. Situaţia în care concesiunea nu se poate recunoaşte ca activ

a) Conform contractului, înregistrarea sumelor reprezentând redevenţele datorate pe toată perioada concesionării atunci cand

Debit cont 8036

b) Înregistrarea redevenţei aferente

612 = 401

şi concomitent,

se înregistrează sumele respective în creditul contului 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate”

Credit cont 8036

c) Achitarea datoriei faţă de furnizori:

401 = 5121

Soldul contului 8036 „Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” la data de

31.12.20... reprezintă contravaloarea redevenţelor pe care entitatea le are de achitat până la încheierea contractului de concesiune.

Înregistrările se efectuează similar până la încheierea contractului. La încheierea perioadei de concesionare, odată cu plata ultimei redevenţe, contul 8036 ”Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” se soldează.

B. Situaţia în care concesiunea se poate recunoaşte ca activ


O subunitate primeşte în concesiune un imobil, împreună cu terenul aferent, aparţinând domeniului public al statului. Prin contractul de concesiune s-a stabilit că valoarea totală a concesiunii primite, si valoarea redevenţei trimestriale datorate.La expirarea perioadei de concesionare se restituie imobilul luat în concesiune, împreună cu terenul aferent. Plata redevenţelor se va face trimestrial. Amortizarea concesiunii se efectuează pe durata de folosire a acesteia, prevăzută în contractul de concesionare, prin utilizarea metodei liniare.

a) Se înregistrează în contabilitate valoarea totală a concesiunii primite:

205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci = 167

şi concomitent se înregistrează în afara bilanţului activul primit în concesiune, în debitul contului 8038 ”Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie ”

b) Înregistrarea amortizării lunare a concesiunii:

6811 = 2805

Această înregistrare contabilă se repetă în fiecare lună, pe durata concesionării.

c) Achitarea redevenţei datorate pentru trimestrul I al anului, conform contractului:

167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate = 5121 Conturi la bănci în lei

Notă: Redevenţele facturate de proprietarul bunului cedat în concesiune şi plătite acestuia se înregistrează prin articolele contabile 167 = 404 şi 404 = 5121, iar taxa pe valoarea adăugată are regimul stabilit de Codul fiscal.

In cazul in care RNP concesioneaza bunuri administrate, catre terti, conform legii:

4111 = %706/4427, cu notificare pentru TVA la ANAF

3.2.5.4 Alte active necorporale

Alte active necorporale cuprind, în principal, licenţele de utilizare a programelor informatice achiziţionate de la terţi pentru nevoile proprii de utilizare. Achiziţionarea se poate efectua sub diverse forme: contract de lucrări pentru realizarea unui program informatic specific RNP, contract de licenţă sau contract de vânzare – cumpărare (achiziţie).

Programele informatice vor fi privite, în principiu, ca un activ necorporal. Excepţie de la această regulă: software-ul nu poate fi evaluat independent dacă, de exemplu, el este integrat în hardware (sistem de operare). În astfel de cazuri, programul respectiv este tratat împreună cu hardware-ul ca un singur articol mobil al activului corporal, cu exceptia hardware-urilor de natura obiectelor de inventar.

Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice ale activului sunt consumate de către întreprindere. Dacă acesta nu poate fi determinat fidel se utilizează metoda liniară.


Programele informatice se amortizează liniar pe o perioadă de 3 ani, dacă licenţa de utilizare nu prevede o perioadă mai mică. Acestea vor fi amortizate din luna următoare începerii utilizării.

Costurile ulterioare, aferente modificării sistemelor software existente, se recunosc drept cheltuieli în momentul înregistrării lor, în afara cazului în care:

· este probabil ca aceste costuri să permită sistemelor software să genereze beneficii economice viitoare mai mari decât cele pe care le implicau standardele de performanţă anterior evaluate, iar acest surplus de beneficii poate fi atribuit direct modificărilor efectuate;

· aceste costuri pot fi evaluate în mod rezonabil şi pot fi atribuite activului respectiv.

Această interpretare nu se referă la achiziţia software-ului destinat înlocuirii celui existent, modernizarea sistemului peste ceea ce este necesar pentru a se permite sistemelor să funcţioneze în continuare aşa cum se aştepta, şi recunoaşterea pierderilor din depreciere survenite în software-ul existent.

Cheltuielile ulterioare reprezentând abonamente de service şi asistenţă de specialitate vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere în momentul efectuării cu respectarea repartizării temporare a cheltuielilor.

De ex, o DS achiziţionează un program de contabilitate în sumă de 30.000 lei , care urmează a fi utilizat pentru nevoi proprii. Durata de utilizare economică este de trei ani. Odată cu achiziţia programului pentru necesităţi proprii, DS achiziţionează şi licenţa în valoare de 38.000 lei, respectiv dreptul de a multiplica şi vinde terţilor acest program, pe o perioadă de doi ani.

Deoarece se poate efectua o separare clară între cele două componente, în contabilitate ele

vor fi urmărite separat:

% = 404 Furnizori de imobilizări 68.000 lei

205 38.000 lei

208 Alte imobilizări necorporale 30.000 lei

În aceste condiţii, amortizarea programului informatic utilizat pentru necesităţi proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respectiv trei ani, iar costul licenţei va fi amortizat pe o perioadă de 1 an, sau perioada valabilitatii acesteia.

3.2.5.5 Avansuri şi imobilizările necorporale în curs

Imobilizările necorporale în curs cuprind, în principal, programe informatice complexe care presupun perioade mari de implementare.

Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări, (de exemplu plăţile făcute în avans ca parte a unui contract neterminat) sunt tratate şi prezentate ca active necorporale la valoarea nominală. Acest tratament se aplică atât timp cât activul necorporal nu a fost furnizat, total sau parţial, de către terţi.


3.2.6 Metodologie contabilă privind imobilizările necorporale

În continuare, este prezentată monografia contabilă aplicabilă imobilizărilor necorporale fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.

1. Achiziţia de imobilizări necorporale: % = 404ad Se utilizează contul analitic distinct pentru tipul de furnizor.233ad Pentru imobilizări cu punere în funcţiune ulterioară datei

documentului de achiziţie sau pentru imobilizări care sunt furnizate de mai mulţi terţi (de ex. Software + training)

20xad Pentru imobilizări cu punere în funcţiune / utilizare la data documentului de achiziţie

20xad = 233ad Punerea în funcţiune / utilizarea imobilizării2. Cheltuieli ulterioare capitalizabile:

233ad = 404ad Înregistrarea valorii costurilor ulterioare capitalizabile20xad = 233ad Punerea în funcţiune / utilizarea îmbunătăţirilor aduse la

imobilizări3. Cheltuieli ulterioare de exploatare necapitalizate:

% = 401 Înregistrarea valorii costurilor ulterioare necapitalizabile611628

4. Amortizarea imobilizărilor necorporale:6811 = % Analitic distinct pentru imobilizări necorporale

2801ad Amortizarea lunară distinct pe fiecare analitic de imobilizări corporale2803ad

2805ad2808ad

5. Deprecierea imobilizărilor necorporale: pentru imobilizări necorporale în cazul în care deprecierile sunt reversibile:6813 = % Valoarea deprecierii (valoare intrare - valoare inventar)

2903ad Valoarea deprecierii reversibile distinct pe fiecare analitic de imobilizări necorporale, respectiv Ajutari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie

2905ad2933

reluarea la venituri a deprecierilor reversibile:% = 7813290xad Valoarea deprecierii reversibile distinct pe fiecare obiect de

evidenţă de natura imobilizărilor necorporale 2933ad pentru imobilizări necorporale în cazul în care deprecierile sunt ireversibile:

6811 = % Analitic distinct pentru imobilizări necorporale2801ad Valoarea deprecierii ireversibile distinct pe fiecare analitic de

imobilizări necorporale2803ad2805ad2808ad

6. Transferul imobilizărilor necorporale între directii silvice RNP:

% = 481ad/ 482ad

Valoare în roşu a imobilizărilor transferate, la directii silvice / CENTRALA RNP care predă imobilizările

20xad


233ad

481ad/ 482ad

= % Valoare în roşu la directii silvice / CENTRALA RNP care predă imobilizările

280xad Valoarea amortizării cumulate290xad Valoarea ajustărilor de depreciere475xad Valoarea subvenţiilor pentru investiţii

% = 481ad/ 482ad

Valoare în negru a imobilizărilor transferate, la directii silvice / CENTRALA RNP care preia imobilizările

20xad233ada481ad/ 482ad

= % Valoare în negru la directii silvice care preia imobilizările

280xad Valoarea amortizării cumulate 290xad Valoarea ajustărilor de depreciere475xad Valoarea subvenţiilor pentru investiţii

7. Cedarea sau scoaterea din folosinţă a imobilizărilor necorporale: scoaterea din folosinţă:% = 20xad Valoare de intrare a imobilizării280xad Valoarea amortizată6583 Valoarea neamortizată cedarea imobilizărilor:461ad = 7583 Vânzarea drepturilor asupra imobilizărilor necorporale

% = 20xad Valoare de intrare a imobilizării280xad Valoarea amortizată6583 Valoarea neamortizată după caz

8. Înregistrarea avansurilor acordate pentru achiziţia de imobilizări necorporale:

234 = 404ad Înregistrarea facturii de avans404ad = 512ad Înregistrarea plăţii efective a avansului233ad = 404ad Înregistrarea facturii de imobilizări, inclusiv avansul404ad

Nota:

= 234 Înregistrarea facturii de imobilizări de închidere avansInregistrarea si evidenta amortizarii imobilizarilor necorporale se face in programul specific MFNET

3.3 Imobilizări corporale3.3.1 Obiectiv

Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor corporale, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile financiare generale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu uşurinţă informaţiile privind imobilizările corporale ale RNP. Baza pentru prezentarea acestui capitol o reprezintă, în principal, prevederile de la punctele 92 la 116 şi 121 la 126 din OMFP nr. 3055/2009.

Potrivit OMFP nr. 3055/2009, imobilizările corporale sunt grupate în patru conturi sintetice de gradul I, şi anume:

· terenuri şi amenajări de terenuri;· construcţii;


· instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii;· mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte

active corporale.

LEGE nr. 213 din 17 noiembrie 1998 (*actualizată*)privind bunurile proprietate publică**),(aplicabilă începând cu data de 1 octombrie 2011*), defineste domeniul public si privat al statului, dupa cum urmeaza:Art. 3 (1) Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele stabilite in anexa care face parte integranta din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege. (2) Domeniul public al statului este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele prevazute la pct. I din anexa, precum si din alte bunuri de uz sau de interes public national, declarate ca atare prin lege.Art. 4 Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata.CAP. 2 Regimul juridic al proprietatii publice ART. 8 (1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului ... in domeniul public al acestora, potrivit art. 7 lit. e), se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului... ART. 9 (1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului. ART. 10 (2) Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.

RNP administreaza fondul forestier national proprietatea publica a statului, conform Codului silvic, Art. 11:

(1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. (2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. (3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu excepţia terenurilor aferente activelor vândute de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva (4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să desfăşoare, în fondul forestier proprietate publică a statului pe care îl administrează, activităţi nespecifice administrării acestuia, numai în condiţiile legii. (6) Terenurile achiziţionate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva din fonduri publice şi din fondul de conservare şi regenerare devin fond forestier proprietate publică a statului şi se intabulează ca atare.”

Fondul forestier naţional include:

a) pădurile; b) terenurile în curs de regenerare şi plantaţiile înfiinţate în scopuri forestiere; c) terenurile destinate împăduririi: terenuri degradate şi terenuri neîmpădurite, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite;


d) terenurile care servesc nevoilor de cultură: pepiniere, solarii, plantaje şi culturi de plante-mamă; e) terenurile care servesc nevoilor de producţie silvică: culturile de răchită, pomi de Crăciun, arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi; f) terenurile care servesc nevoilor de administraţie silvică: terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje, terenuri date în folosinţă temporară personalului silvic; g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier; h) iazurile, albiile pâraielor, precum şi terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice; i) perdelele forestiere de protecţie; j) jnepenişurile; k) păşunile împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. (3) Toate terenurile incluse în fondul forestier naţional sunt terenuri cu destinaţie forestieră.

Imobilizările corporale reprezintă active care: a) sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

Teren fără clădiri reprezintă terenul achizitionat de RNP pentru exploatare pe termen lung si pe care nu exista clădiri sau alte structuri similare. Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat si cel mai târziu la data la care dreptul de proprietate a fost înscris la biroul de carte funciara si/sau in amenajamentele silvice.

Terenul fără clădiri include si următoarele cazuri speciale:

· teren concesionat (arendat) pe care au fost ridicate clădiri de către arendaş, cu condiţia ca un transfer ulterior al clădirilor sa nu fie nici prevăzut, nici aşteptat la sfârşitul termenului de arendare;

· teren pe care au fost construite clădiri de terţi, ca urmare a unui contract de arendare pe termen lung;

· teren cu clădiri ale terţei părţi, daca s-a stabilit prin contract ca acestea vor fi mutate mai târziu.

· Terenurile achiziţionate din fondul de conservare si regenerare a padurilor se evidenţiază în patrimoniul public al statului pe baza contractului de vănzare cumparare autentificate notarial

· Terenurile preluate conform Codului Silvic precum si cele primite prin donatii se inregistreaza in contabilitate la valoarea de piata stabilita de preferinta, de un evaluator independent, evidentiindu-se in conturi in afara bilantului, in contul 8038” Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie ‘, Conform Ord 3055, punctul 242. –

Terenul cu vegetatie forestiera , conform Legii 213/1998, art.3, Lista anexa, constituie bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului, astfel :

“LISTA cuprinzand unele bunuri care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale I. Domeniul public al statului este alcatuit din urmatoarele bunuri*): 4. padurile si terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, de productie ori de administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile


neproductive incluse in amenajamentele silvice, care fac parte din fondul forestier national si nu sunt proprietate privata; 5. terenurile care au apartinut domeniului public al statului inainte de 6 martie 1945; terenurile obtinute prin lucrari de indiguiri, de desecari si de combatere a eroziunii solului; terenurile institutelor si statiunilor de cercetari stiintifice si ale unitatilor de invatamant agricol si silvic, destinate cercetarii si producerii de seminte si de material saditor din categoriile biologice si de animale de rasa; 6. parcurile nationale; 7. rezervatiile naturale si monumentele naturii”.

Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor (altele decat cele impadurite )si pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea in cheltuielile de exploatare intr-o perioada de maximum 10 ani.

Terenul cu clădiri este terenul care este deţinut de regie pe termen lung pentru utilizarea lui in activitatea curenta si are clădiri pe el. Asemenea clădiri pot fi:1. Clădiri productive:secţii pentru prelucrarea lemnului; spatii pentru prelucrarea fructelor de pădure si ciupercilor comestibile;ateliere pentru împletituri;spatii de incubaţie, depozite de hrana si alte clădiri in păstrăvarii şi fazanerii;spatii pentru cresterea cabalinelor si alte spatii cu caracter similar;spatii comerciale;alte spaţii cu destinaţie productivă.


2.Sedii administrative;sediul RNP; sedii direcţii silvice; sedii parcuri naturale, nationale si muzeu; sedii ICAS;· sedii ocoale silvice;· sedii secţii de producţie;· sedii cantoane silvice;· sedii cabane muncitori;· sedii cabane vânătoare;· alte clădiri accesorii.·3. Clădiri rezidentiale· locuinţe de intervenţie;· case de oaspeţi;· case de odihna;· alte clădiri cu destinaţie rezidenţială.

Terenurile și clădirile sunt active separabile și sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziționate împreună. O creștere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.

Contabilitatea terenurilor se ține pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri.

Clădirile rezidenţiale includ construcţiile care sunt destinate pe termen lung in scopuri rezidenţiale, cum ar fi: locuinte de interventie pentru angajati, cantoane silvice, case de oaspeţi, case de odihna, grădiniţe de copii si clădiri folosite pentru servicii sociale similare.

Pentru definirea clădirilor si pentru clasificarea la categoria “Clădiri” a părţilor din clădiri, atunci când exista un dubiu privind destinaţia lor, se va tine cont de faptul daca acestea pot fi văzute din punct de vedere economic ca parte a unei clădiri si vor fi incluse in bilanţ la categoria “Construcţii” (de exemplu: instalaţiile electrice si de apa, echipamentul de încălzire si aclimatizare, cand nu poate fi detasat de cladire, lifturi de personal si altele).

Cladire este orice constructie situata deasupra solului si/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinta sa, si care are una sau mai multe încaperi ce pot servi la adapostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalatii, echipamente si altele asemenea, iar elementele structurale de baza ale acesteia sunt peretii si acoperisul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încaperea reprezinta spatiul din interiorul unei cladiri.

Cladirile sunt atat cele intrate prin achizitie – cumparare, cat si cele construite cu terti sau realizate prin efort propriu, de catre ocolul silvic sau de catre padurar, prin munca voluntara.

Mijloacele care nu au o utilizare uniforma si nici o relaţie funcţionala cu clădirea, dar servesc direct procesul de producţie vor fi tratate ca active fixe mobile (echipamentul din atelierele de producţie) si vor fi prezentate la “Instalaţii tehnice”. Sunt incluse aici: generatoarele de energie, încălzirea si aclimatizarea care servesc procesul productiv, lifturi de mărfuri etc.

Daca este cumpărat un teren pe care au fost construite clădiri, costul de achiziţie va fi împărţit in costul terenului si cel al clădirii, fie din faza de achiziţie sau ulterior prin evaluare de preferat, de catre un evaluator independent autorizat.

În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Același tratament contabil se aplică și cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a clădirii demolate.

Clădiri pe teren concesionat. Clădirile rezidenţiale, pentru birouri, secţii de producţie si alte clădiri care sunt ridicate ca urmare a unui aranjament contractual (de ex. contract de închiriere) vor fi înregistrate ca si “Construcţii”. Aceste clădiri vor fi înregistrate la preţul de achiziţie sau de construcţie.


Daca dreptul de proprietate asupra clădirilor este transferat la finele termenului de închiriere către proprietarul terenului conform legii civile (contractului), amortizarea calculata pana la sfârşitul contractului trebuie făcuta cel puţin pana la valoarea pe care proprietarul terenului trebuie sa o plătească pentru clădirea transferata lui, in condiţiile stabilite in contractele de închiriere.

Daca proprietatea clădirilor nu este transferata proprietarului terenului (unde terenul si clădirile sunt numai temporar legate) si daca nu exista intenţia de a transfera proprietatea clădirilor către proprietarul terenului, clădirea trebuie sa fie amortizata pe durata perioadei de închiriere, incluzând in valoare si costurile demolării, cu exceptia cazului in care se poate constitui dreptul de servitute, prin care sa se poata folosi in continuare cladirea . Respectiv, daca exista un angajament de restituire a terenului la starea sa de dinainte de închiriere, este necesara constituirea unui provizion pentru costurile legate de acest angajament. Aceste cheltueli vor fi recunoscute prin intermediul amortizării pe toata durata de funcţionare a mijlocului fix.

Constructiile proprietate publica cuprind:- drumurile auto forestiere si CFF; - corectii torenti si poduri;- constructii aferente hergheliilor, depozite de Cabaline, alte anexe aferente.

Drumurile forestiere sunt căi de transport tehnologic, de utilitate privată, utilizate pentru: gospodărirea pădurilor, desfăşurarea activităţilor de vânătoare şi pescuit sportiv, intervenţii în caz de avarii, calamităţi sau dezastre, fiind închise circulaţiei publice, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism care se pot practica numai cu acordul proprietarului, iar în cazul pădurilor proprietate publică a statului, cu acordul administratorului acestora (Art. 83 Cod silvic).

Acestea sunt utilizate pentru activitatea curenta de productie, cu influenta directa asupra realizarii de venituri (implicit a cifrei de afaceri si a veniturilor structurii care le administreaza) specifice activitatii silvice.

Echipamente tehnologice ( maşinile, utilajele si instalaţiile de lucru). Sunt reprezentate de toate echipamentele utilizate in procesul de execuţie a lucrărilor, serviciilor si produselor regiei.

Momentul la care echipamentul tehnic si maşinile vor fi capitalizate este cel la care riscurile si beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate – la achiziţie (data punerii in funcţiune) si, in cazul producerii in cadrul regiei, la data când utilajul este complet terminat si recepţionat.

Plăţile in avans către furnizori vor fi înregistrate ca “Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”, iar costurile de producţie in curs de execuţie vor fi repartizate la “Imobilizări corporale in curs de executie”


În unele cazuri, când componenetele unui activ au durate de viaţă diferite, (impunându-se rate şi metode de amortizare diferite) sau aduc beneficii regiei în mod diferit, ele vor fi contabilizate în mod separat, iar cheltuielile totale privind activul se pot aloca asupra părţilor sale componente.

Piesele de schimb si echipamentul de interes major, se pot considera in categoria imobilizarilor corporale, atunci cand Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se asteapta a le folosi pe mai multe perioade. Durata lor de amortizare nu poate depasi durata de viata utila a respectivului activ imobilizat.

Software-ul cumpărat contra echivalent bănesc care va fi utilizat pentru funcţionarea utilajului tehnic sau al maşinilor este din punct de vedere economic parte a activului fix corporal folosit de entitate. El va fi deci înregistrat ca o componenta a utilajului sau maşinilor din activele fixe corporale

Aparate si instalaţii de măsurare, control si reglare. Imobilizarile înregistrate in acest capitol din bilanţ includ mijloacele fixe necesare si existente intr-o entitate care nu sunt folosite direct pentru realizarea producţiei, lucrărilor sau execuţiei serviciilor avand destinatia controlului si mentinerii parametrilor tehnici ai instalatilor productive si a verificarii produselor realizate

Mijloace de transport. Sunt acele active de natura imobilizărilor corporale utilizate la transportul bunurilor materiale si a persoanelor. Mijloace de transport se pot regăsi sub forma:

· bunurilor care asigura transportul in secţiile de producţie (poduri rulante, încărcătoare, multicare, etc.)

· bunuri pentru transportul produselor si a materialelor (autobasculante, remorci, tractoare, autoplatforme etc.)

· mijloace de transport persoane (autoturisme, microbuze, remorci special amenajate, etc.

Animale si plantaţii. Cuprind animalele de munca şi pază, precum ar fi zimbrii, cabaline, plantaţii de pomi fructiferi, plantaţii de răchita etc.

Mobilier, aparatura, birotica, echipamente de protecţie a valorilor umane si materiale si alte active corporale. Sunt bunurile care asigura de regula desfăşurarea proceselor manageriale dar si condiţiile desfăşurării proceselor economice cu respectarea normelor de protecţie a valorilor umane si materiale.

Nu sunt considerate imobilizări corporale bunurile menţionate la art. 6 din Legea nr.15/1994:

· motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe, destinate înlocuirii componentelor uzate, sau in scopul efectuării unor mici modernizări in cadrul lucrărilor de reparaţii.Cheltuielile privind reparaţiile de orice fel, ce se fac la mijloacele fixe, care au ca scop restabilirea stării tehnice iniţiale prin înlocuirea componentelor uzate. Recuperarea acestor cheltuieli in unităţile Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva se face prin includerea in cheltuielile de exploatare integral, la momentul efectuări;

· sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea si durata lor de funcţionare normala;

· construcţiile si instalaţiile provizorii executate din fondurile de investiţii;


· animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animale la îngrăşat, pasările si coloniile de albine;

· pădurile;· investiţiile efectuate pentru realizarea lucrărilor de foraj pentru alimentarea cu apa

care nu a dat rezultate, dar care, din motive geologo-tehnice si economice obiective, nu pot fi exploatate;

· prototipurile, atât timp cat servesc ca model de executarea producţiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse încercărilor in vederea omologării la producător;

· echipamentul de protecţie si de lucru, îmbrăcămintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

3.3.2 Recunoaşterea activelor corporale3.3.2.1 Reguli generale de recunoaştere a activelor corporale

Imobilizările corporale sunt activele deţinute de RNP pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor, sau pentru a fi folosite în scopuri administrative şi sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de un an.

Imobilizările corporale sunt recunoscute ca activ atunci când se respectă, cumulativ, cele două criterii de mai jos:

· este posibilă generarea către RNP de beneficii economice viitoare provenite din utilizarea activului pentru o perioadă mai mare de un an; şi

· costul activului poate fi evaluat în mod credibil.

Pentru a stabili dacă un element satisface primul criteriu de recunoaştere, RNP va determina gradul de certitudine al fluxului beneficiilor economice viitoare pe baza datelor disponibile în momentul recunoaşterii iniţiale a acestuia. Dacă această certitudine există, premiza că aceasta va primi avantajele cuvenite din utilizarea activului, respectiv va suporta şi riscurile aferente nerealizării.

În cazul în care există active care sunt utilizate pentru sporirea gradului de siguranţă sau de protecţie a mediului şi care nu duc la obţinerea de beneficii economice viitoare ele sunt considerate active pentru că funcţionează împreună cu alte active pentru care produc beneficii.

Al doilea criteriu de recunoaştere este de obicei satisfăcut întrucât tranzacţia de schimb, evidenţiind cumpărarea activului, identifică astfel costul acestuia. În cazul unui activ imobilizat construit de RNP, o măsurare obiectivă a costului poate fi făcută prin intermediul tranzacţiilor cu terţii pentru achiziţionarea de materiale, forţă de muncă folosită şi alte intrări utilizate în procesul de realizare a activului.

Intrările de active care îndeplinesc aceste criterii de recunoaştere sunt tratate de RNP ca imobilizări corporale, dacă valoarea lor de intrare este mai mare decât limita stabilită prin decizia Consiliului de Administraţie. La data adoptării prezentului manual activele cu o durata de utilizare mai mare de un an şi cu o valoare mai mică de 1800 lei (valoare fiscală) sunt recunoscute pe cost, la momentul dării în folosinţă.

Nu se supun acestui tratament activele care indiferent de valoarea de intrare sunt considerate imobilizări corporale: cum ar fi:


· clădiri;· construcţii;· echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru);· mijloace de transport de orice fel;· animale si plantaţii;· arme de foc: pistoale, arme de paza, arme de vânătoare etc.

Acestea rămân in evidenta ca mijloace fixe de natura obiectelor de inventar si urmează regimul de scoatere din folosinţa si de casare a mijloacelor fixe.

In cazul imobilizarilor cedate ca efect al legilor de reconstituire a proprietatii, neamortizate integral, valoarea ramasa neamortizata constituie cheltuiala a perioadei.

Costurile suportate de RNP în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea RNP la imobilizări corporale, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.

3.3.2.2 Reguli specifice investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public

RNP evidenţiază în conturi bilanţiere, în baza legislaţiei în vigoare, următoarele:

· Bunurile finanţate din fonduri speciale pentru care nu s-au finalizat procedurile de actualizare a inventarului bunurilor aparţinând domeniului public şi a contractului de concesiune;

· Terenurile achiziţionate din surse proprii din fondul de conservare si regenerare conform prevederilor codului silvic care sunt inregistrate atat in amenajamente silvice, cat si la oficiul de cadastru imobiliar.

· Bunurile prevăzute la alineatul precedent, se vor evidenţia în conturi analitice distincte şi se vor aplica tratamentele contabile generale, cu excepţia aspectelor în care prezentul Manual specifică alt tratament contabil.

· Fondul forestier, definit prin Legea 46/2008 Codul silvic, cuprins in amenajamentele silvice, ca si in HG 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, se va evidentia in Notele explicative anexe al Situatiile financiare anuale, ca suprafata si valoare, conform amenajamentelor silvice, raportate in SILV1, respectiv valoarea din contul 8038.

Imobilizările corporale de natura bunurilor de domeniului public sunt cuprinse în inventarul public (conform OMEF nr. 1718/2011 pentru aprobarea Precizarilor privind intocmirea si actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului), după cum urmează:

· imobilizări finanţate din surse proprii în bunurile publice, după recuperarea valorii investiţiei prin intermediul amortizării;

· imobilizări finanţate din surse bugetare în bunurile publice, după data punerii în funcţiune (nu sunt supuse amortizării);

· imobilizări finanţate din surse asimilate subvenţiilor, după recuperarea valorii investiţiei prin intermediul amortizării (simultan valoarea subvenţiilor aferentă amortizării este recunoscută la venituri).

In inventarul bunurilor din domeniul public al statului nu sunt cuprinse bunurile şi valorile aferente, efectuate din surse proprii de finanţare, decât dupã recuperarea amortizarii investiţiei, astfel: - investiţiile efectuate din surse proprii de finanţare la bunurile date în concesiune, cu chirie,


sau date în folosinta gratuita; - investiţiile efectuate din surse proprii la bunurile din domeniul public al statului, date în concesiune sau atribuite sub orice forma societãţilor/companiilor naţionale ori societãţilor comerciale, dupã caz; - investiţiile efectuate din surse proprii la bunurile din domeniul public al statului, date în administrare regiilor autonome; - orice alte investiţii din surse proprii efectuate la bunurile din domeniul public al statului, conform prevederilor legale în vigoare.

3.3.3 Recunoaştere şi evaluare iniţială

Evaluarea imobilizărilor corporale se realizează atât la intrarea mijlocului fix în patrimoniu, cât şi anual la încheierea fiecărui exerciţiu financiar în cadrul procedurii de inventariere.

Bunurile de natura activelor fixe vor fi evaluate la intrarea în patrimoniu conform principiului costului istoric la:· costul de achiziţie;· costul de producţie;· valoarea justă.3.3.3.1 Costul de achiziţie

Costul unei imobilizări corporale este format din:· preţul de cumpărare;· costuri suplimentare de achiziţie direct legate de punerea în funcţiune a imobilizării;· costuri dezafectare şi restaurare a amplasamentului.

Toate reducerile comerciale obţinute de entitate sunt scăzute pentru calculul costului de achiziţie.

Preţul de cumpărare

Reprezintă suma care va fi plătită, în numerar sau echivalente ale numerarului, pentru cumpărarea unui anumit activ. Preţul este suma netă (exclusiv TVA) înscrisă în documentele de achiziţie (factură, contract de vânzare – cumpărare etc.).

Costuri suplimentare de achiziţie

Sunt reprezentate de toate cheltuielile adiţionale pentru un activ apărute la punerea lui în stare de funcţionare (costuri suplimentare de achiziţie) sunt parte a costului de achiziţie adăugate la preţul de achiziţie. Acestea cuprind:

· taxele vamale;· taxele nerecuperabile;· cheltuielile legate de punerea în funcţiune;· costuri de amenajare a amplasamentului;· costuri de montaj;· costuri iniţiale de livrare şi manipulare;· cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare;· onorariile profesionale plătite arhitecţilor, experţilor etc.;· costurile îndatorării direct atribuibile, numai în cazul investiţiilor cu ciclu lung de producţie

(peste un an), de la data începerii efectuării investiţiei până la punerea acesteia în funcţiune;


· costuri de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea bunurilor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi condiţia de funcţionare.

Nu sunt recunoscute în costurile de achiziţie a unei construcţii cheltuielile cu demolarea şi cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a altei construcţii aflată pe amplasamentul celei noi.

Costuri privind dezafectarea şi restaurarea amplasamentului

RNP nu include în costul unei imobilizări corporale şi costurile estimate iniţial cu demontarea şi/sau mutarea acesteia la scoaterea din evidenţă, precum şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea. Costurile efective cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc ca si cheltuiala a perioadei.

3.3.3.2 Costul de productie

Costurile pentru bunurile produse în regie proprie sunt determinate folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Costurile istorice de producţie pentru toate activele capitalizate la începutul anului fiscal vor fi redate aici. Cheltuielile reprezentând rebuturile, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut nu sunt incluse în costul activului.

Costul de producţie al imobilizărilor cuprinde cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul proiectării produselor şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Exemple de cheltuieli încadrate la alte cheltuieli direct atribuibile sunt: costurile de amenajare a amplasamentului; costurile iniţiale de livrare şi manipulare; costurile de instalare şi asamblare; costurile de testare a funcţionării corecte a activului; onorarii profesionale şi comisioane achitate în legătură cu activul etc.

3.3.3.3 Valoarea justă

Bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere sunt înregistrate iniţial la valoarea justă în corespondenţă cu contul 4753 „Donaţii pentru investiţii”, respectiv 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor corporale”.

3.3.4 Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizări corporale vor fi recunoscute, de regulă, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

Cheltuieli privind reparaţiile sau întreţinerea imobilizărilor corporale sunt făcute cu scopul de a obţine sau de a păstra nivelul beneficiilor economice viitoare, pe care RNP se aşteaptă să le obţină pe baza performanţelor estimate iniţial. Aceste cheltuieli sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când ele se efectuează.

Cheltuielile ulterioare, aferente unui element de natura imobilizărilor corporale care a fost deja recunoscut, vor fi adăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează că se vor obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de performantele estimate iniţial sau


că se prelungeşte durata de utilizare a acestuia. Cheltuielile ulterioare privind imobilizările corporale vor fi recunoscute ca şi activ numai când acea cheltuială îmbunătăţeşte starea activului.

Obţinerea de beneficii se poate realiza fie direct prin creşterea veniturilor, fie indirect prin reducerea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare.

Îmbunătăţiri care duc la creşterea de beneficii economice:

· modificarea unei imobilizări corporale pentru a extinde durata sa de viaţă utilă, incluzând sporirea capacităţii acesteia;

· modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe, în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei, creşterii randamentului etc.;

· modernizarea unor componente ale mijloacelor fixe pentru reducerea substanţială a costurilor de exploatare estimate iniţial.

Cheltuielile ulterioare efectuate pentru imobilizările corporale, care au componente cu durate de viaţă diferite şi pentru care nu s-a efectuat înregistrarea distinctă în funcţie de durata estimată de utilizare, vor fi tratate astfel:

· valoarea componentei înlocuite prin programul de investiţii şi amortizarea aferentă vor fi eliminate din valoarea contabilă a imobilizării principale, dacă se dispune de informaţiile necesare;

· costul de achiziţie al componentei noi va majora valoarea imobilizării corporale principale, dacă durata rămasă de viaţă a imobilizării corporale principale coincide cu durata de viaţă a componentei noi, achiziţionată prin programul de investiţii;

· costul de achiziţie al componentei noi se va înregistra ca imobilizare corporală distinctă (număr inventar nou) dacă durata rămasă a imobilizării corporale principale diferă de cea a componentei înlocuite prin programul de investiţii.

Dacă componenta înlocuită mai poate fi utilizată după repararea acesteia, aceasta se evidenţiază în conturi de stocuri la valoarea rămasă la care se adaugă costurile de transport şi reparaţii facturate de terţi.

Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate de RNP în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, concesiune sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea RNP, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

Modernizări ale activelor de natura patrimoniului public

Investiţiile făcute de RNP, din surse proprii asupra bunurilor care fac obiectul contractului de concesiune, si/sau finantare nerambursabila, sunt capitalizate şi se amortizează pe durata rămasă de viaţă a activului, dar care să nu depăşească perioada de valabilitate a contractului de concesiune si/sau finantare, respectiv reîntregind valoarea bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului după amortizarea integrală a acestora.

3.3.5 Amortizarea si deprecierea

Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează din luna următoare punerii în funcţiune a acestora şi până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare, conform duratelor de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.

Valoarea amortizabilă este valoarea de intrare sau o altă valoare substituită acesteia în situaţiile financiare.


Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică.

3.3.5.1 Duratele normale de utilizare

RNP utilizează un catalog propriu de clasificare a activelor imobilizate corporale, transmise de RNP cu adresa nr. 13399/05.12.2005, care reprezintă un extras din catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe stabilit prin legislaţia românească (HG nr. 2139/2004), duratele fiind stabilite de o comisie tehnică numită la nivelul RNP. Mijloacele fixe cuprinse în catalog sunt clasificate în grupe, subgrupe, clase şi subclase. Duratele stabilite în catalogul propriu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal.

Duratele de viaţă şi metoda amortizării pot fi revizuite periodic de către managementul RNP.

3.3.5.2 Întreruperea utilizării

Conservarea

Atunci când imobilizările corporale sunt trecute în conservare, durata de amortizare va fi revizuită în mod corespunzător, iar amortizarea va fi întreruptă pe toată perioada conservării, cu respectarea legislatiei in vigoare, pentru respectarea alocării sistematice a valorii amortizabile pe întreaga durată de utilizare economică.

Recuperarea amortizării se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.

Întreruperea utilizării datorată modernizărilor

Atunci când o imobilizare corporală nu este utilizată datorită efectuării unor lucrări de modernizare, amortizarea nu va fi întreruptă, iar recuperarea valorii rămase la care se adaugă valoarea costurilor de modernizare se va face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normală de utilizare rămasă, sau pe noua durată de viaţă rămasă estimată de „Comisia de înregistrare a mijloacelor fixe”, începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora.

3.3.5.3 Amortizarea imobilizărilor reevaluate

Valoarea amortizabilă a imobilizărilor reevaluate este reprezentată de valoarea reevaluată. Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare (pct. 121, alin. 3 din OMFP nr. 3055/2009).

3.3.5.4 Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor asupra bunurilor de natura patrimoniului public

Amortizarea investiţiilor noi şi a modernizărilor efectuate asupra bunurilor de natura patrimoniului public finanţate din surse proprii se efectuează pe durata de viaţă utilă (conform catalogului propriu de clasificare), dar, ca exceptie aprobata, să nu depăşească perioada de valabilitate a contractului de concesiune si/sau finantare din fonduri nerambursabile, cu respectarea legislatiei fiscale( se coreleaza cu prevederile de la capitolul 3.3.2.2Reguli specifice investiţiilor în bunuri de natura patrimoniului public).


3.3.5.5 Metoda de amortizare

RNP utilizează metoda amortizării liniare care împarte valoarea de intrare în sume egale de-a lungul duratei de viaţă probabile a activelor în cauză, începând cu luna următoare punerii în funcţiune.

Având in vedere structura activelor corporale din unităţile Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva, metoda de amortizare care se va utiliza va fi cea liniara iar valoarea reziduală este considerată „zero”.

Valoarea amortizării corespunzătoare fiecărei perioade este recunoscută ca o cheltuială, inclusiv în cazul în care ea este inclusă în valoarea contabilă a unui activ prin utilizarea conturilor de venituri din producţia de imobilizări.

In unităţile Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva valoarea rămasa neamortizată se va recupera prin includerea in cheltuielile de exploatare pe perioada exercitiului financiar curent

3.3.5.6 Deprecierea

Ajustarea pentru depreciere, se va recunoaşte, de regulă, cu ocazia inventarierii, în contul de profit şi pierdere atunci când valoarea contabilă a unui activ depăşeşte valoarea utilă sau de inventar.

Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi necorporale, în afara constatării faptice făcute de experţii tehnici sau de specialiştii RNP cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe şi interne de informaţii.

Sursele externe de informaţii evidenţiază aspecte precum:

· scăderea semnificativă a valorii de piaţă a activului mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;

· modificări semnificative, cu efect negativ asupra RNP, asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic în care RNP îşi desfăşoară activitatea.

Sursele interne de informaţii evidenţiază aspecte precum:

· uzură fizică sau morală a imobilizării;· modificări semnificative, cu efect negativ asupra RNP, ale gradului sau modului în care

imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată (restructurare, întreruperea activităţii, neutilizare etc.);

· numerarul necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;

· rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget.

Ajustările de depreciere sunt înregistrate în contabilitate, astfel:

· reducerea rezervei din reevaluare înregistrată pentru respectivul activ, în limita constituirii acesteia;

· cheltuială suplimentară cu amortizarea pentru deprecieri ireversibile; sau· cheltuieli privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor pentru deprecierile considerate

reversibile.


O pierdere de natură tehnică apare dacă există o pierdere mare de valoare din anumite cauze (ex. avarierea sau distrugerea activului) şi se înregistrează pe cheltuieli la data constatării.

O deteriorare de natură economică temporară apare dacă posibilităţile economice de folosire a unui activ fix sunt influenţate negativ din cauza unor împrejurări excepţionale (de ex.: tehnologii noi, închiderea unui producător de energie etc.).

Ajustările de depreciere vor fi reluate la venituri pe măsura ce costurile de remediere vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere.

Deciziile privind reluarea deprecierilor înregistrate în conturile de ajustări au la bază, de regulă, constatările comisiei de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se va ţine cont de sursele externe şi interne de informaţii.

3.3.6 Evaluare la data bilanţului3.3.6.1 Evaluarea la fiecare dată a bilanţului

Evaluarea imobilizărilor corporale se efectuează la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar cu ocazia inventarierii efectuate potrivit normelor emise de Ministerul Finanţelor Publice, în scopul prezentării în situaţiile financiare.

Imobilizările sunt prezentate în bilanţ la valoarea de intrare din care se scad ajustările cumulate de valoare. Ajustările cumulate de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.

Pentru imobilizările corporale la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri de înregistrare a acestora pe seama unei amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor amortizabile), sau pe seama contului de depreciere (pentru deprecierile considerate reversibile) arătând cauzele care au determinat aceste deprecieri. Înregistrarea in contabilitate a acestora se va efectua numai după aprobarea de Directorul general sau Consiliul de Administratie, a Procesului verbal întocmit de Comisia Centrala de inventariere, functie de limitele de competente in vigoare.

3.3.6.2 Reevaluarea

RNP a optat pentru prezentarea imobilizărilor corporale la valoarea reevaluată care se substituie valorii de intrare a imobilizărilor.

Evaluarea imobilizărilor după intrarea acestuia în patrimoniu se realizează de către o persoană independentă, un evaluator independent care trebuie să stabilească valoarea justă a acestuia. sau prin folosirea de indici statistici sau alte criterii conform deciziei anuale a conducerii RNP.

Reevaluările se efectuează, de regulă, de experţi evaluatori independenţi, cu suficientă regularitate astfel încât valoarea contabilă să nu difere în mod semnificativ de valoarea care poate fi determinată pe baza valorii juste la data bilanţului.

Elementele dintr-o grupă de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o


combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite. Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie reevaluate, cu excepţia situaţiei când nu există nici o piaţă activă pentru acel activ.

Dacă un activ dintr-o grupă de active nu poate fi reevaluat din cauză că nu există o piaţă activă pentru acel activ, activul va fi prezentat în bilanţ la cost, minus ajustările cumulate de valoare.

Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării acesteia i se stabileşte o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare (pct. 121, alin. 3 din OMFP nr. 3055/2009).

În accepţiunea RNP, o piaţă activă este o piaţă unde sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

· elementele comercializate sunt omogene;· pot fi găsiţi în permanenţă cumpărători şi vânzători interesaţi; şi· preţurile sunt cunoscute de cei interesaţi.

Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată prin referinţă la o piaţă activă, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.

Frecventa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a imobilizărilor corporale in cauza. In cazul in care valoarea justa a unui activ reevaluat diferă semnificativ de valoarea contabila, atunci este necesara o noua reevaluare. Unele imobilizari corporale pot suferi modificări semnificative si fluctuante ale valorii juste, necesitând, prin urmare, reevaluări anuale. Pentru imobilizările corporale ale căror valori juste nu suferă modificări semnificative, nu este necesar sa se facă reevaluări. Pentru acestea, reevaluările trebuie făcute la 3 ani

Înregistrarea reevaluării

La reevaluarea unei imobilizări corporale si/sau necorporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:

· recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau

· eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:

· ca un venit în limita cheltuielilor cu descreşterea recunoscute la reevaluările anteriore pentru acel activ; sau

· ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”, cu valoarea creşterii din reevaluare diminuată cu eventualele sume recunoscute ca venit.

Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează astfel:


· ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve”, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii; sau

· ca o cheltuială cu valoarea descreşterii rămasă neacoperită de rezerva din reevaluare înregistrată la reevaluările anteriore pentru acel activ.

Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere prin intermediul conturilor dedicate ajustărilor de depreciere.

Înregistrarea rezultatelor reevaluării se efectuează la nivelul fiecărui activ.

Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezerve, atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat. Câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare.

3.3.7 Cedări şi casări

Un element de natura imobilizărilor corporale trebuie scos din evidenţă la cedare sau casare, atunci când nici un beneficiu economic viitor nu se mai aşteaptă prin utilizarea sa ulterioară.

Prin excepţie, faţă de regula generală, imobilizările corporale de natura bunurilor de domeniului public sunt scoase din evidenţa bilanţieră la data semnării actului adiţional la contractul de concesiune si/sau prin acte normative.

Actualizarea inventarului public se efectuează în conformitate cu OMEF nr. 1718/2011.

Câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unui element de imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între încasările nete obţinute din cedare şi valoarea contabilă a activului, şi trebuie recunoscute ca venit sau ca şi cheltuială în contul de profit şi pierdere.

Cedarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:

· suma obţinută din vânzare ca venit din exploatare;· valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.

Casarea imobilizărilor corporale se evidenţiază în contabilitate după cum urmează:

· valoarea neamortizată ca şi cheltuială de exploatare.· eventualele bunuri recuperate în urma casării se înregistrează ca active de natura

stocurilor, pe seama veniturilor din exploatare la valoarea realizabilă netă.

În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare”, respectiv „Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.

3.3.8 Subvenţiile pentru investiţii

Acest subcapitol se prezintă în baza prevederilor Directivei a IV-a a CEE, preluată în punctele 233 la 238 din Secţiunea 8 a Capitolului II din OMFP nr. 3055/2009.


Subvenţiile aferente activelor pot fi primite de la: Guvernul României, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi/sau internaţionale.

În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:

· subvenţii guvernamentale;· împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;· alte sume primite cu caracter de subvenţii.

Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca RNP beneficiară să cumpere, să construiască sau achiziţioneze active imobilizate.

În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.

O subvenţie poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar, caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă.

Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat. Venitul amânat se înregistrează în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.

În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuială.

3.3.9 Imobilizări achiziţionate în leasing financiar

Un contract de leasing poate fi recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

· leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing;

· locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată;

· durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;

· valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;

· bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.

Reflectarea în contabilitate a contractelor de leasing financiar se bazează pe principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.


Achiziţiile de bunuri imobile şi mobile, în cazul leasingului financiar, sunt tratate ca investiţii, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare.

Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidenţiază în conturi în afara bilanţului (contul 8051 „Dobânzi de plătit”).

Bunurile care fac obiectul contractelor de leasing financiar sunt recunoscute ca active imobilizate şi ca datorii pe termen lung, la data contractului, la valoarea justă (preţul de achiziţie) a bunului. Costurile iniţiale direct atribuibile activităţilor efectuate de locatar pentru achiziţionarea bunului în regim de leasing financiar sunt incluse în valoarea activului imobilizat ce face obiectul contractului.

3.3.10 Reguli specifice categoriilor de imobilizări corporale3.3.10.1 Terenuri şi amenajări de terenuri

Terenurile şi clădirile sunt active individuale şi sunt tratate, din punct de vedere contabil în mod distinct, chiar dacă sunt achiziţionate împreună.

Terenuri

Reprezintă terenul deţinut de RNP pentru exploatare pe termen lung.

Terenul va fi capitalizat imediat ce dreptul de proprietate a fost transferat (transfer de oportunităţi şi riscuri), cel târziu la data la care certificatul de atestare a dreptului de proprietate sau contractul de vânzare – cumpărare a fost înscris în registrul terenurilor sau în alt registru similar.

Terenurile care sunt cuprinse în contractul de concesiune vor fi evidenţiate în contul special în afara bilanţului 8038 „Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie”.

Terenurile de natura patrimoniului public, dobândite din surse proprii şi pentru care RNP deţine titlu de proprietate obţinut în condiţiile legii, se evidenţiază în contabilitate la costul de achiziţie, inclusiv cheltuieli aferente achizitiei/ intabularii.

Cheltuielile efectuate şi atribuite direct terenurilor (lucrări de amenajare, restaurări, desecări, taxe etc.) se capitalizează şi se amortizează liniar pe o perioadă de 10 ani.

3.3.10.2 Construcţii

Transferul imobilizărilor corporale în curs de natura construcţiilor în imobilizări corporale (în funcţiune) se efectuează la data efectuării recepţiei şi punerii în funcţiune parţiale sau integrale a obiectivului.

Costul de achiziţie a construcţiilor este format din preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, precum şi toate celelalte cheltuieli direct legate de utilizarea construcţiei (costuri cu amenajarea amplasamentului, onorariile arhitecţilor şi inginerilor, costuri iniţiale de manipulare şi livrare, costuri de montaj şi finisare, costurile estimate pentru demontarea şi mutarea activului etc.). Toate reducerile comerciale obţinute de RNP sunt scăzute pentru calculul costului de achiziţie.


În cazul în care construcţiile cuprind module, echipamente tehnice şi instalaţii, care pot fi văzute din punct de vedere tehnic ca părţi integrante ale construcţiei dar care au o durată de utilizare diferită de ansamblul construcţiei, acestea vor fi înregistrate ca imobilizări distincte în grupa „Construcţii” în măsura în care se poate evalua în mod credibil costul de achiziţie. (de ex.: branşamente, instalaţii electrice şi de apă, echipament de încălzire şi climatizare, lifturi de personal etc.).

Instalaţiile şi echipamentele care nu au o utilizare uniformă şi relaţie funcţională cu clădirea, dar servesc direct procesul de exploatare sau procesul administrativ vor fi tratate ca active fixe mobile (de ex. echipamentul din secţie de producţie). Sunt incluse aici: generatoarele de energie, încălzirea sau climatizarea care servesc procesul exploatare şi/sau administrativ.

Dacă RNP achiziţionează un activ compus dintr-o construcţie şi terenul aferent acesteia, va solicita vânzătorului să factureze separat preţurile celor două active, iar dacă acest lucru nu este posibil, costul de achiziţie va fi stabilit în baza unei expertize tehnice.

Deprecierea construcţiilor

Amortizarea construcţiilor noi se face aplicând metoda liniară asupra valorii amortizabile şi duratele normate de utilizare stabilite în baza catalogului propriu al RNP.

Din punct de vedere contabil nu există o limită valorică de la care activele se încadrează în categoria imobilizărilor corporale.

Din punct de vedere fiscal, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix reprezintă orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative , dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului.

Prin urmare, există posibilitatea ca în contabilitate să se înregistreze imobilizări corporale care să îndeplinească din punct de vedere contabil cele două condiţii (de a fi utilizate în producţie de bunuri sau prestare de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scop uri administrative şi de a avea o durată de utilizare economică mai mare de un an), dar să aibă o valoare mai mică decât plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal.

În funcţie de caracteristicile şi modul de utilizare a imobilizărilor corporale, pentru încadrarea acestora în grupele şi clasele corespunzătoare se poate utiliza Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004.

3.3.10.3 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport

Sunt reprezentate de toate echipamentele utilizate pentru realizarea obiectului de activitate, inclusiv pentru administrarea generală a RNP. Echipamentul tehnic şi maşinile conţin toate tipurile de maşini pentru producţie inclusiv.

Echipamentele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la data în care se îndeplinesc condiţiile:

· riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate sunt transferate RNP la achiziţie;· este utilizabil şi produce beneficii RNP (data punerii în funcţiune).


Utilajele tehnice şi maşinile vor fi recunoscute la costul lor de achiziţie sau de producţie. Nu se capitalizează costurile de reamplasare (reasamblare) ale utilajelor tehnice şi maşinilor existente când ele sunt deplasate în interiorul RNP.

Dacă odată cu achiziţionarea unui utilaj tehnic specific se achiziţionează şi piese de schimb speciale, piese de rezervă speciale şi echipamentul de service care pot să fie folosite numai pentru utilajul tehnic respectiv, adică nu pot avea altă utilizare separată, ele vor fi capitalizate împreună cu utilajul tehnic respectiv şi înregistrate ca imobilizări corporale şi amortizate pe durata de viaţă utilă a respectivului activ imobilizat. Alte piese de schimb vor fi incluse în active de natura stocurilor.

Programele informatice achiziţionate odată cu o instalaţie sau aparat tehnic şi care sunt necesare pentru funcţionarea instalaţiei sau aparatului tehnic sunt tratate ca parte a activului fix corporal folosit de RNP. Cheltuielile ulterioare care îndeplinesc criteriile de capitalizare se vor amortiza pe durata rămasă a activului imobilizat respectiv.

3.3.10.4 Mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale

Elementele înregistrate în această grupă de active corporale imobilizate includ, în principal, activele de uz comun din directii silvice RNP si din sediile administrative care nu sunt direct folosite pentru realizarea activităţii de exploatare.

Imobilizările din această grupă se înregistrează la cost de achiziţie.

3.3.10.5 Imobilizări corporale în curs de execuţie şi avansuri acordate pentru imobilizări corporale

Toate achiziţiile de imobilizări corporale, cu excepţia terenurilor, pentru care termenul de recepţie diferă de termenul de punere în funcţiune vor fi incluse la „Imobilizări corporale în curs”. În această categorie intră şi echipamentele facturate care necesită montaj (efectuat de furnizorul echipamentelor sau de altă societate), indiferent de forma în care sunt puse la dispoziţie pentru montaj.

Avansurile acordate pentru achiziţia de imobilizări corporale sunt înregistrate ca active imobilizate (232 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale”), la data emiterii facturilor întocmite de furnizorii de imobilizări.

Imobilizările achiziţionate al căror preţ de cumpărare este exprimat în valută şi pentru care se efectuează plăţi în avans, cursul de schimb utilizat pentru partea achitată în avans este cel de la data emiterii facturii.

3.3.11 Metodologie contabilă imobilizări corporale ale RNP

Conturi utilizate – conform Anexei 1”Plan de conturi utilizate de catre Regia Nationala a Padurilor-Romsilva”

În continuare este prezentată monografia contabilă aplicabilă imobilizărilor corporale, fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia, respectiv in prima parte inregistrari specifice RNP:

Tip document in baza caruia se

efectueaza

Explicatie operatiune Operatiuni Contabile

observatii


operatiunea

PATRIMONIU,ALOCATII BUGETARE, INVESTITII IN CURS, INTRARI MIJLOACE FIXE

PVReceptie/ punere în funcţiune

Înregistrarea în patrimoniul public de DAF sau corectari de torenti din alocatii bugetare 4751 = 1016

se inreg.si la M.F. 2122= 23116

PVReceptie

Înregistrarea în patrimoniul public de DAF din fond de accesibilizare 47586 = 1016


PVReceptie

Înregistrarea în patrimoniul public de DAF in contapartida cu masa lemnoasa 47583 = 1016


Înregistrarea în patrimoniul public de DAF din credite externe (BDCE) 47521 = 1016


Nota debitare/creditare

Cabaline primiti prin transfer de la alte directii silvice repartizate de R.N.P. 4813 = 1016

se inreg.si la M.F. 21342 = 4813

H.G. Protocol predare/primire DAF predate

1016 = 2122 cu valoarea neamortizată

daca au fost amortiz. 2812 =2122

dif.de reevaluare 10582 = 2122

Pr-vb promovare cabaline in categoria Herghelia Nationala

Trecerea cabalinelor din categoria dresaj in categoria Herghelia Nationala 21342=7589

La pretul stabilit prin O.M.

Decont valoric

46151=47595

47595=1016 Cheltuieli intretinere cai din categoria Herghelia Nationala 46152=7589

In limita sumelor incasate

Proces verbal de clasare

Cabaline declasati iesiti din patrimoniul public si trecuti la patrimoniul regie % = 21342

21343 = %

aprobat de R.N.P. De avut in vedere şi rezervele din reevaluari daca e cazul 1016 1015

28135 28136 Proces verbal de trecere a tineretului cabalin in patrimoniu privat al RNP – la varsta adulta

Trecerea tineretului cabalin in categoria adulti, altii decat cei trecuti in Herghelia Nationala, adulti care devin patrimoniu regiei, la aceleasi varste, cf OMADRP nr. 718 din 25 octombrie 2006

361 = 711

213X = 1015

in rosu cu valoarea inregistrata pe fiecare in parteinregistrarea in Registrul mijloacelor fixe (MFNET), cu nr. de inventar

Cheltuielile ulterioare cu adultii patrimoniul regiei se inregistreaza ca si cheltuiala a perioadei (Cls. 6)

Dosar de mortalitate aprobat de MPADR

Scoaterea cailor morti din patrimoniul public 1016 = 21342

dif.de reevaluare 10582 = 21342


daca au fost amortiz. 28135=21342

Dosar de mortalitate aprobat R.N.P.

Scoaterea cailor morti din patrimoniul regiei

1015 = 21343 Idem, cu analiticele respective 28136 = 21343

Dosar de clasare aprobat Scoaterea Cabalinelor moarte

din patrimoniul regiei

% = 21343 461 = %

Aprobare RNP lista 1015 4481Cabalinelor ce se vand 28136 4427

Factura de vanzare

4481 = 7582 Cheltuiel intre data scoaterii din patrimoniu si vanzare

4481 = 51211 dif. de virat la buget

Pr-vb transferTransfer cabaline din categoria Herghelia Nationala 21342=482

Inregistrare in rosu la subunitatea care preda

in cadrul directiei silvice 482= % Inregistrare in negru subunitatea care preia

1016

28135

Pr-vb transfer

Transfer cabaline din categoria cabaline adulte proprietate regie la alte directii silvice

21343=4812

Inregistrare in rosu la subunitatea care preda

4812= % Inregistrare in negru subunitatea care preia

1015

28136Factura vanzare Vanzare cabaline scoase din

categ.H.N.461= % La pretul de

vanzare 4481 4427

4481=7588

Reprezinta valoarea cheltuielilor cu intretinerea cabalinelor din momentul scoaterii pina in momentul vanzarii

% = 21343Descarcarea gestiunii la valoarea de inv.

28136 1015

Ordin de plata Plata datoriei catre buget 4481 =51211

Numai in cazul in care venitul din vanzare este mai mare decat cheltuiala cu intretinerea

Pr-vb transferTransfer cabaline din categoria Herghelia 21342 =4822

Inregistrare in rosu


Nationala in cadrul directiei silvice 4822 = % Inregistrare in

rosu 1016

28135

Pr-vb transferTransfer cabaline din categoria Herghelia 21342=4821

Inregistrare in rosu

Nationala la alte directii silvice 4821= % Inregistrare in rosu

1016 28135

Subventii APIA

Subventii pentru terenuri agricole

4451=7419

Contravaloare subventii APIA, s.a

Incasare 5121=4451

Proces verbal de revaluare apr.

Inregistrarea diferentelor din reevaluare la mijloacelor fixe patrimoniul public 2xxx = 10582

Proces verbal de revaluare apr.

Inregistrarea diferentelor din reevaluare a amortizarii patrimoniu public 10582 = 28xx

Nota debiare/creditare RNP

Repartizarea profitului pentru investitii 4812 = 10685


Repartizarea profitului pentru rezerve legale 4812 = 1061

inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = 6xxx

Nota debiare /creditare RNP

Avizarea catre RNP al rezultatelor nete Profit/pierdere

121 = 4812 4812 = 121

inchiderea conturilor de venituri 7xxx = 121 Nota debiare/creditare RNP

Facturi achitate de RNP din alocatii bugetare 4812 = 4751

404 = 4812 , 167 = 4812 gar.buna exec.


Facturi achitate de RNP din fond de accesibilizare 4812 =47586

404 = 4812 , 167 = 4812 gar.buna exec.

NC Reluarea provozionului pentru impozitul amanat

1516 = 78121

NC Constituirea provizionului ptr. Impozit amanat

6912 = 1516


Constiturea provizionului ptr. Fondul de participare 4812 = 15182

NC Reluarea provozionului pentru fondul de participare

15182 = 78122

Factura Investitii din surse proprii % = 4041

-amenajari de terenuri si constructii din fonduri proprii(denumire obiectiv) 23111

213x = 23111 P.V.R.

-instalatii tehnice si masini(denumire obiectiv)

2312213x = 2312 P.V.R. 44261

Factura -garantia de buna executie 4041 = 167 +TVA

Factura Investitii din alocatii bugetare % = 40414812 = 4751 N.D/C. RNP

-denumire obiectiv (CT sau DAF) 23112

2122 = 23112 P.V.R.

442614751 = 1016 P.V.R.


Inreg.patrim.

23112=44261

cf.HG.34/2009 TVA se inreg. In 23112

Factura -garantia de buna executie 4041 = 167 Factura

plata factura de catre RNP 4041 = 4812 la ds4812 = 5121ad la RNP

4812 = 47521 la ds47521 = 4812 la RNP

Investitii din surse accesibilizare % = 4041

4812 = 47586 N.D/C la RNP

-denumire obiectiv( DAF) - la DS 23114

2122 = 23114 P.V.R. - la DS

4426147586 = 1016 P.V.R. - la DS

TVA aferent lucrarii - la DS 23114 = 44261 -garantia de buna executie 4041 = 167

Factura

Investitii din credite externe DAF % = 4041

4812 = 4721 la DS

-denumire obiectiv 231122122 = 23112 P.V.R. la DS

442614721 = 1016 la DS

TVA aferent lucrare la DS 23112 = 44261Plata TVA se face din fond acces.

-garantia de buna executie 4041 = 167

Factura Investitii din credite externe CORECTII TORENTI % = 4041

4812 = 47521 la DS

-denumire obiectivTVA aferent

23112

44261

23112=44261

2122 = 23112 P.V.R. la DS

-garantia de buna executie - finalizarea ob inv val patrimoniului public se va majora prin diminuarea rez pt inv fd proprii cu TVA achitat de ds

4041 = 16710685= 1016

Inregistrare valabila pentru TVA inregistrat pana la data de 31.12.2011, pentru investitii in curs

Casari studii SF, proiecte SF, alte investitii in curs din alte surse (credite externe, surse bugetare, accesibilizare)

Casare proiect Anulare fond

6583 = 2311475xx = 7583

Pentru investitii din surse proprii evidentiate in 23111 (taxe, proiecte, avize)6583=23111

Contract vanzare-cumparare

Valoarea terenurilor achiz. in vederea impaduririi 2111 = 4622

Ordin de plata Achitare terenuri 4622 = 51211/5311 Contract vanzare-cumparare

Consum fond conservare si inreg.in patrimoniu 47211=1016


proces verbal de inventariere

plus de inventar de natura imobilizarilor

21xx = 4754

Aviz insotire puieti forestieri pentru lucrari de reconstructie ecologica finantate de la bugetul statului

DS (OS) care pune la dispozitie puierii

461 = 7011 Livrarea puieti catre DS/OS care executa lucrari reconstructie ecologica

711 = 3312 Scaderea din gestiune

5121x = 461 Incasarea de la BS a cval puietiilor

DS (OS) care utilizeaza puietii 3025 = 4622 ds puieti23112=3025

Receptionare puieti

4812 RNP = 4751/47224622 = 4812 RNP

Utilizare puieti in cadrul lucrarilor de reconstructie ecologica

Centrala RNP 5121x = 4751/4722 Incasarea sume de la BS sau fd ameliorare

4812 = 5121 x

ds rec ec

4751/4722 = 4812 ds reconstructie ecol.

Plata lucrari catre DS care au pus la dispozitie puieti

Receptie finala 4751/4722=10162112=23112/23113 Functie de sursa

de finantare

Inregistrarea stare masiv2111=2112

Concomitent cu intabulare

Amortizarea investiţiei realizate din fondurile proprii ale regiei

Conform prevederilor art. 5 alin. (3) din HG 1705/2006 “în cazul bunurilor reprezentând imobilizari finalizate, efectuate din surse proprii de finanţare, acestea vor fi cuprinse în inventarul bunurilor din domeniul public al statului după recuperarea amortizarii investiţiei, respectiv la expirarea duratei normale de utilizarea, a contractului de concesiune sau de închiriere, potrivit prevederilor legale în vigoare, în baza unui act normativ adoptat în acest sens.”

6811 Cheltuieli privind amortizarea = 28121 Amortizare construcţii proprietate privata (pentru TVA aferent suportat de RNP pana la data de 31.12.2011)

Inregistrarea investiţiei efectuate din fonduri proprii în patrimoniul public (la finalizarea perioadei de amortizare sau după caz a perioadei normale de utilizare în baza unui act normativ adoptat în acest sens).

2122 Construcţii proprietatea publică = 2121 Construcţii proprietate privata

28121 Amortizare construcţii proprietatea privata = 1016 Patrimoniu public


Prezenta monografie contabilă se utilizează pentru investiţiile de natura corecţiilor de torenţi finanţate din credite externe ale RNP – Romsilva.

Inregistrari generale:

1. Transferul imobilizărilor între structurile RNP:

% = 481ad/ 482ad

Valoare în roşu a imobilizărilor transferate, la directii silvice care predă imobilizările

21xxad23xad

481ad/ 482ad

= % Valoare în roşu la directii silvice care predă imobilizările

105ad Valoarea rezervei din reevaluare281xad Valoarea amortizării cumulate291xad Valoarea ajustărilor de depreciere475xad Valoarea subvenţiilor pentru investiţii

% = 481ad/ 482ad

Valoare în negru a imobilizărilor transferate, la directii silvice care preia imobilizările

21xxad23xad

481ad/ 482ad

= % Valoare în negru la directii silvice care preia imobilizările

105ad Valoarea rezervei din reevaluare281xad Valoarea amortizării cumulate291xad Valoarea ajustărilor de depreciere475xad Valoarea subvenţiilor pentru investiţii

2. Cedarea sau scoaterea din folosinţă a imobilizărilor corporale:

Scoaterea din folosinţă (totală sau parţială):

% = 21xxad Valoarea de intrare integrală a imobilizării sau parţială a unei componente

281xxad Valoarea amortizată6583 Valoarea neamortizată

În cazul în care se efectuează dezmembrarea imobilizărilor şi se obţin bunuri de natura stocurilor:

30xxad = 7588ad Valoarea stocurilor obţinute din dezmembrare Cedarea imobilizărilor:

461ad = 7583 Vânzarea imobilizărilor corporale

% = 21xxad Valoare de intrare a imobilizării281xad Valoarea amortizată


6583 Valoarea neamortizată3. Transferul surplusului din reevaluare realizat (la cedare sau casare):

105ad = 1065 Soldul diferenţelor pozitive aferente imobilizărilor cedate sau casate

4. Înregistrare avansurilor acordate pentru achiziţia de imobilizări corporale:232ad = 404ad Înregistrarea facturii de avans404ad = 512xad Înregistrarea plăţii efective a avansului404ad = 232ad Înregistrarea facturii de închidere avans

5. Înregistrarea trecerii imobilizărilor din domeniul public în domeniu privat al statului 8038ad Eliminarea imobilizărilor din patrimoniu public

concesionat21xxad = 281xad Înregistrarea imobilizărilor la valoare din

inventarul bunurilor din patrimoniu public6. Înregistrarea veniturilor din productia proprie de imobilizari corporale (infiintare de rachitarii,

tamplarie pentru constructii, imprejmuiri care se inregistreaza ca imobilizari, masa lemnoasa prelucrata pentru constructii noi sau modernizari in regie proprie, etc), ca si costul amenajarilor de terenuri realizate de subunitati

6xxx = % (3x, 4x, 5x)

Înregistrarea lunar cheltuieli investitilor in regie proprie

23111 = 722 Înregistrarea lunar investitii in regie proprie212 = 23111 Înregistrarea mijloace fixe productie proprie

3.4 Imobilizări financiare3.4.1 Obiectiv

Scopul prezentului capitol este de a prescrie tratamentul contabil aplicabil imobilizărilor financiare, precum şi de a stabili o bază unitară pentru prezentarea acestora în situaţiile financiare generale ale RNP, astfel încât utilizatorii situaţiilor financiare să poată înţelege cu uşurinţă informaţiile privind imobilizările financiare ale RNP.

3.4.2 Clasificare

Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, interesele de participare, împrumuturile acordate entităţilor de care RNP este legată în virtutea intereselor de participare, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.

La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de RNP la terţi.

În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care RNP percepe dobânzi, potrivit legii.

În bilanţ sunt prezentate la imobilizări financiare numai partea cu scadenţa mai mare de un an din creanţe imobilizate, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.

3.4.3 Recunoaştere iniţială

RNP recunoaşte un activ financiar atunci şi numai atunci când acesta devine parte la prevederile contractuale ale instrumentului, ca urmare RNP are dreptul legal de a primi numerar sau are obligaţia de a plăti.


3.4.4 Evaluarea ulterioară a activelor financiare

Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.

3.4.5 Metodologie contabilă imobilizări financiare

267 Creanţe imobilizate1. Acordarea de împrumuturi pe termen lung:

267xad = 512xad Înregistrarea plăţilor reprezentând împrumuturi pe termen lung

2. Înregistrarea garanţiilor depuse la terţi sau imobilizate în conturi bancare colaterale:267xad = %

4111ad Valoarea sumelor reţinute512xad Valoarea depozitelor colaterale

3. Înregistrarea garanţiilor depuse de terţi sau imobilizate în conturi bancare colaterale:512xad = 267 Valoarea creantelor imobilizate incasate

4. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere:

6863 = 296xad Valoarea sumelor reţinute296xad = 7863 Valoarea depozitelor colaterale

4 ACTIVE CIRCULANTE4.1 Recunoaştere şi evaluare

Recunoaştere

Un activ este clasificat ca activ circulant atunci când:

· se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut pentru vânzare sau consum în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii;

· este deţinut în principal în scopul tranzacţionării;· se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau· reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată peste

termenul de 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte active se vor clasifica ca active imobilizate şi vor fi utilizate pe termen lung.

Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate ale RNP.

Clasificarea activelor RNP, în active curente şi active imobilizate, oferă informaţii utile în legătură cu lichiditatea şi nevoia de capital circulant.

Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

În categoria activelor circulante se cuprind:


· stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;· creanţe;· investiţii pe termen scurt;· casa şi conturi la bănci.

Evaluare

Activele circulante se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie. Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare dintre cost şi valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului.

4.2 Stocuri

Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric, prin folosirea inventarului permanent. În contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

4.2.1 Recunoaştere şi evaluare4.2.1.1 Recunoaştere

Stocurile sunt active circulante:

· deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;· în curs de producţie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiţii ca mai sus;· sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

În cadrul stocurilor se cuprind:

· materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

· materialele de natura obiectelor de inventar;· mărfurile, şi anume bunurile pe care RNP le cumpără în vederea revânzării;· ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, care în mod temporar pot fi păstrate de

RNP, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;· avansuri pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor;· bunurile aflate în custodie la terţi pentru prelucrare care se înregistrează distinct în

contabilitate, pe categorii de stocuri.

De asemenea, sunt reflectate distinct în contabilitate (în grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare”) stocurile cumpărate pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare.

Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor.

În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid, însă pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

· bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, se vor înregistrata în activele RNP (30x=408);


· bunuri cumpărate şi nerecepţionate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii (32x=401).

În aplicarea celor de mai sus este necesar să se asigure:

· recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în RNP şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite în custodie se recepţionează şi se înregistrează distinct ca intrări în gestiune iar în contabilitate valoarea acestora se evidenţiază în conturi în afara bilanţului;

· în cazul unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea RNP, se procedează astfel:

o bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;

o bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;

Transferul unei imobilizari corporale in categoria de stocuri se va face in baza pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 2.869 din 23 decembrie 2010 si a OMFP 3055, pct 153, care precizeaza:

“153. - (1) Atunci când existã o modificare a utilizãrii unei imobilizãri corporale, în sensul cã aceasta urmeazã a fi îmbunãtãţitã în perspectiva vânzãrii, la momentul luãrii deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistreazã transferul activului din categoria imobilizãri corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistreazã la valoarea neamortizatã a imobilizãrii. Dacã imobilizarea corporalã a fost reevaluatã, concomitent cu reclasificarea activului se procedeazã la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

(1^1) În înţelesul alin. (1), transferul poate fi efectuat dacã şi numai dacã existã o modificare a utilizãrii imobilizãrii, evidenţiatã de începerea modernizãrii, în vederea vânzãrii. Ca urmare, dacã o entitate decide sã cedeze o imobilizare corporalã fãrã a fi modernizatã, ea continuã sã o trateze ca imobilizare corporalã pânã la scoaterea sa din evidenţã, şi nu ca element de stoc. Modernizarea are semnificaţia cheltuielilor ulterioare recunoscute ca o componentã a activului”.

4.2.1.2. Evaluarea la data intrării în gestiunea RNP

La data intrării în gestiunea RNP, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

· la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;· la cost de producţie – pentru bunurile produse în RNP;· la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la

capitalul social;· la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit, constatate plus la inventariere,

precum şi pentru stocurile care se obţin din dezmembrări, demontări de active imobilizate, în urma lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, mentenanţă.

Valoarea de aport şi valoarea justă se substituie costului de achiziţie.

Valoarea justă se determină după datele de evidenţă de pe piaţă prin evaluare efectuată de profesionişti calificaţi în evaluare, avându-se în vedere valoarea realizabilă netă. Valoarea realizabilă netă a stocurilor este reprezentată de preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, din care se scad costurile estimate pentru transformarea stocurilor şi costurile estimate necesare vânzării.


Costul stocurilor include toate costurile aferente achiziţiei şi prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi locul în care acestea sunt deţinute pentru a fi utilizate în cadrul proceselor economice.

4.2.1.3. Costul de achiziţie al stocurilor

Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care RNP le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei stocurilor respective.

În costul de achiziţie sunt incluse şi cheltuielile de transport, atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată, de asemenea şi comisioanele, taxele notariale, cheltuieli cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile ce sunt atribuibile direct bunurilor respective.

Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costului de achiziţie al stocurilor.

Reducerile comerciale primite ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite”) pe seama conturilor de terţi (articol contabil 401=609).

Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

· rabaturile – se primesc de regulă pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;

· remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şi

· risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.

4.2.1.4. Alte costuri

Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care sunt deţinute de RNP pentru a fi utilizate (spre exemplu, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva generală de administraţie a RNP).

4.2.1.5. Valoare justă

Prin valoare justă se înţelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunăvoie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

Valoarea justă a activelor se determină în baza datelor de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de profesionişti calificaţi în evaluare.

În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către profesionişti în evaluare.


4.2.2. Evaluarea stocurilor la inventar şi prezentarea în bilanţ

Inventarierea fizică a stocurilor se efectuează la intervale regulate (cel puţin anual) şi este obligatorie pentru a se asigura că toate stocurile există, sunt fizic disponibile şi în scopul de a asigura evaluarea corectă în situaţiile financiare, în conformitate cu prevederile legale.

La stabilirea valorii de inventar a stocurilor se aplică principiul prudenţei, ţinându-se seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.

Ajustări pentru depreciere se vor constata inclusiv pentru stocurile fără mişcare şi cu mişcare lentă, cu excepţia stocurilor de rezervă.

Activele de natura stocurilor nu vor fi reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. Activele de natura stocurilor se prezintă la valoarea contabilă, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate.

Valoarea de inventar a stocurilor este valoarea realizabila netă, care reprezintă valoarea obţinută în urma valorificării stocului (prin utilizare sau vânzare), din care se scad costurile estimate necesare vânzării.

Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări pentru depreciere, stocurile menţinându-se la valoarea lor de intrare.

Comisiile de inventariere vor analiza vechimea fiecărui element al stocurilor, condiţiile de depozitare, posibilităţile de folosire sau valorificare si vor propune ajustarea acestora după cum urmează:

Vechimea stocurilor Deprecieri in % din Valoare individuala

- intre 12 luni si 24 luni 50 %

- peste 24 luni 100 %

Valorile rezultate vor putea fi ajustate luându-se in considerare si estimarea valorii realizabile nete.

Scăderea din patrimoniu si înregistrarea pe cheltuieli a valorii stocurilor depreciate, atunci când se constata ca acestea nu mai pot fi consumate sau valorificate, se vor efectua numai cu aprobarea Comitetului Director, pentru valorile in limita prevederilor Regulamentului privind organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi limitele de competenţă ale organelor de conducere ale unităţilor din structura Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, in vigoare la data Hotararii de scadere (la data prezentului manual, aceasta este precizata la „Art.46. “Aprobă trecerea pe costuri a valorii stocurilor de produse depreciate ireversibil, aflate în gestiunea unităţii şi/sau a creanţelor, în limita a 50.000 lei/obiectiv, daca acestea nu se datorează vinovăţiei salariaţilor. Analizează şi solicită conducerii RNP-Romsilva aprobare, în cazul valorilor ai mari de 50.000 lei/obiectiv. În contextul prezentului regulament obiectivul îl reprezintă entitatea de produse cu aceleaşi caracteristici (gestionar, sortiment, loc de producere/procurare ş.a.), iar în cazul creanţelor, factura care face obiectul, felul plăţii”).Pentru sumele care depăşesc aceasta valoare in cursul exerciţiului financiar, aprobarea se va da de Consiliului de Administraţie.


Pentru calculul costurilor bunurilor, lucrãrilor, serviciilor şi al costurilor perioadei, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiarã dupã natura lor se grupeazã în contabilitatea de gestiune astfel:

a) cheltuieli directe; b) cheltuieli indirecte; c) cheltuieli de desfacere; d) cheltuieli generale de administraţie.

Cheltuielile directe sunt acele cheltuieli care se identifica pe un anumit obiect de calculatie (produs, serviciu, lucrare, comanda, faza, activitate, funcţie, centru etc.) încã din momentul efectuãrii lor şi ca atare se includ direct în costul obiectelor respective.

Cheltuielile directe cuprind: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, energia consumatã în scopuri tehnologice, manopera directa (salarii, asigurãri şi protecţia socialã etc.), alte cheltuieli directe.

Cheltuielile indirecte sunt acele cheltuieli care nu se pot identifica şi atribui direct pe

un anumit obiect de calculatie, ci privesc intreaga producţie a unei secţii sau a persoanei juridice în ansamblul ei.

Cheltuielile indirecte cuprind: - regia fixa de producţie, formatã din cheltuielile indirecte de producţie care rãmân

relativ constante indiferent de volumul producţiei, cum ar fi: amortizarea utilajelor şi echipamentelor, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi cheltuielile cu conducerea şi administrarea secţiilor;

- regia variabila de producţie, care consta în cheltuielile indirecte de producţie, care variaza în raport cu volumul producţiei, cum ar fi: cheltuielile indirecte cu consumul de materiale şi forta de munca.

Atunci când costurile de producţie, de prelucrare nu se pot identifica distinct

pentru fiecare produs în parte, acestea se aloca pe baza unor procedee rationale aplicate cu consecventa (procedeul diviziunii simple, procedeul cantitativ, procedeul indicilor de echivalenta, procedeul echivalãrii cantitative a produsului secundar cu produsul principal, procedeul deducerii valorii produselor secundare etc.).

Alocarea regiei fixe asupra costurilor pe activităţi şi produse se va face pe baza unui coeficient de repartizare calculat în funcţie de total cheltuieli directe înregistrate pe activităţile şi produsele respective.

Regia variabila de producţie consta in acele costuri directe de producţie care variază direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt costurile cu materiile prime, materialele si forţa de munca.

Cheltuielile generale de administraţie în unităţile din sistemul RNP includ cheltuielile efectuate în Centrala regiei cât şi cele efectuate în Centrala direcţiilor silvice/ ICAS Bucureşti.


Regia variabila este alocata fiecărei unităţi produsa pe baza folosirii reale a facilitaţilor productive.

Un proces de producţie poate duce la obţinerea simultana a mai multor produse. Este cazul, de exemplu, al produselor complementare sau cazul in care un produs este principalul si altul este un produs secundar.

Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs in parte, acestea se aloca pe baza unei metode raţionale, aplicate insa cu consecventa si unitar la toate subunitatile regiei. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativa(ex. Praf mangal, laturoaie, icre, puiet pastrav s.a.). In aceste cazuri, ele sunt evaluate la valoarea realizabila neta- in momentul valorificarii - si aceasta valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabila a produsului principal nu diferă in mod semnificativ de costul sau.

In unităţile silvice exista situaţii in care cheltuielile nu se pot identifica distinct pentru fiecare produs in parte, dar se pot stabili care sunt produsele principale si care sunt cele secundare.

În cadrul stocurilor se cuprind:

· mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

· materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

· materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

· materialele de natura obiectelor de inventar;· produsele, şi anume:

- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;

· animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (purcei, mânji, vitei, zimbrii pana la 1 an, fazani şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie – de ex. pentru blană;

· ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;

· producţia/ serviciile în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.


Contabilitatea stocurilor se ține, de catre fiecare subunitate silvica, cantitativ și valoric prin folosirea inventarului permanent.

Produse si lucrări in curs sunt reprezentate de mijloacele care sunt deja implicate in procesul de producţie sau de prelucrare din regie, dar care nu sunt încă incluse in produsele finite, aşa cum vor fi după terminarea procesului de producţie sau prelucrare.

In unităţile Regiei Naţionale a Pădurii- Romsilva, exemple de producţie si lucrări in curs sunt:

- masa lemnoasa in curs de exploatare si/sau prelucrare( masa lemnoasa din partizi autorizata spre exploatare, pentru care s-au efectuat cheltuieli de exploatare până la reprimirea partizii, si neînregistrată ca produs finit, productia neterminata la o partida se inchide atunci cand lucrarile au fost efectuate in totalitate si s-au obtinut produsele finite care pot fi valorificate

- seminţele forestiere, culturi de răchita, culturi de puieţii forestieri din pepiniere pina la varsta cand pot fi scosi si plantati, fazanii, porcii mistreti si zimbrii si cai crescuţi in captivitate pana a ajunge la vârsta de valorificare/ populare, (respectiv 3-3.5 ani functie de rasa si de prevederile ORDIN MAP, nr. 718 din 25 octombrie 2006, privind aprobarea preturilor pentru cabalinele trecute in categoria Herghelia Nationala) , păstrăvul din păstrăvarii pana a ajunge la vârsta de valorificare, producţia din atelierele si din unităţile de prelucrare si valorificare a lemnului si a produselor secundare ale pădurii, s.a.

Aceste bunuri si semifabricate sunt amplasate in treptele individuale de producţie sau in depozite intermediare. Evaluarea productiei in curs se va face la costul efectiv realizat pe baza receptiilor partiale.

In cazul masei lemnoase exploatate, partizi în curs de exploatare, costul efectiv include valoarea materiei prime, respectiv valoarea APV (calcul similar cu valoarea masei lemnoase propuse pentru licitatie pe picior), la care se adauga alte costurile efective: costul exploatarii – respectiv pretul exploatarii prin contracte cu terti, cheltuieli salariale ale echipei de exploatare, ale padurarului gestionar, cota parte sef district si personal ocol direct implicat/ costuri combustibili si alte cheltuieli directe de porductie, transport, sortat,s.a.

Contravaloarea lucrarilor nereceptionate de beneficiar( şi pentru care nu s-au emis facturi) pana la sfarsitul perioadei se evidentiaza la cost, in contul 332 "Servicii in curs de executie", pe seama contului 712 "Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie" (Anexa la OMFP nr 3055/2009, Sectiunea 8, pct.259, alin (4)). De exemplu: servicii de paza sau de administrare a padurilor alti detinatori, care se receptioneaza, conform contractului, la alta perioada decat luna calendaristica.

4.2.3. Recunoaşterea drept cheltuială

Valoarea contabilă a stocurilor va fi recunoscută ca o cheltuială în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător, atunci când stocurile sunt vândute sau utilizate de RNP.


Metoda utilizată pentru evaluarea stocurilor şi trecerea acestora pe costuri este metoda costului mediu ponderat iar calculul se va efectua lunar, functie de stocul initial, cantitati intrate si cantitati iesite din fiecare gestiune, in luna, la nivelul fiecarei subunitati care intocmeste balanta contabila.

Recunoaşterea drept cheltuiala. Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabila a stocurilor trebuie recunoscuta ca o cheltuiala in perioada in care a fost recunoscut venitul corespunzător. Valoarea oricărei diminuări a stocurilor pana la valoarea realizabila neta si toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuiala in perioada in care are loc diminuarea sau pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării stocurilor ca urmare a creşterii valorii realizabile nete trebuie recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu stocurile in perioada in care stornarea a avut loc

4.2.4. Metodologie contabilă privind stocurile

Prezenta monografie este prezentată fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugata pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.

1. Achiziţia de materiale de natura stocurilor, conform facturii emise de furnizor:% = 401ad (sau 32x, pentru stocurile care au fost în curs de

aprovizionare)30xxad381ad

2. Recepţia materialelor de natura stocurilor sosite fără factură:% = 408ad Recepţia materialelor sosite fără factură30xxad381ad408ad = 401ad Înregistrarea facturii primite ulterior recepţiei stocurilor

3. Înregistrarea în valoarea stocurilor a taxelor de import şi a altor taxe (cu excepţia acelora pe care RNP le poate recupera de la autorităţile fiscale), costurilor de transport, manipulare şi altor costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri:30xxad/ = %

381ad 401ad446ad

4. Înregistrarea stocurilor în curs de achiziţie (facturate şi nerecepţionate):% = 401ad322ad323ad327ad328ad

5. Înregistrarea stocurilor aflate la terţi, spre prelucrare:351ad = 30xx Transmiterea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor

de expediţie, spre prelucrare

30xxad = % Valoarea de intrare a stocului351ad Valoarea iniţială401ad Valoarea transportului, costul transformării stocurilor

(reparaţii) etc.6. Înregistrarea stocurilor aflate la terţi în custodie:

351ad = 30xx Transmiterea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor de expediţie


30xx = 351ad Reprimirea stocurilor la terţi în baza contractelor şi avizelor de expediţie

7. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori:4091ad = 401ad

8. Înregistrarea stocurilor primite cu titlu gratuit, obţinerii de materiale în urma dezmembrării mijloacelor fixe, modernizări şi lucrări de mentenanţă, conform documentelor justificative:% = 758xad30xxad381ad

9. Înregistrarea vânzării pieselor de schimb şi a deşeurilor obţinute în urma unor dezmembrări se face pe bază de factură fiscală, respectiv contract de vânzare – cumpărare. În cazul vânzării de deşeuri acestea se fac pe bază de licitaţii:371ad = 3xxxad Reclasificarea stocurilor vândute4111ad = 707 Vânzarea stocurilor607 = 371 Descărcare din gestiune

10. Înregistrarea recepţiei BCF – urilor (bonuri de combustibil):

5328 = 408ad Recepţia BCF-urilor (facturi nesosite)4426 = TVA aferentă BCF-urilor

% = 401ad408ad4426ad TVA deductibilă/ respectiv

TVA nedeductibilă daca se poate sti cat din benzina se aloca pentru autoturisme pentru care nu am drept de deducereSe poate înregistra direct 5328/4426=401 receptie BCF, iar in cazul alimentarii in baza BCF la statia de combustibil, se obtine bon nefiscal cu cantitatea, și se face înreg 3022=5328 ( tva- ul se inregistreaza în functie de prevederile din Normele la CF (deductibil integral sau partial deductibil – 50%)

11. Înregistrarea consumului BCF – urilor pe baza „Situaţiei centralizatoare privind consumurilor de carburanţi pe bază de bonuri de valoare” întocmite lunar:

3022 = 5328 Ridicarea benzinei pe bază de BCF6022ad = 3022 Consumul BCF-urilor (transformarea in combustibil)

Conform Codului Fiscal cheltuielile cu combustibilul sunt separate în cheltuieli deductibile şi nedeductibile, in procent de 50%, conform legislatiei in vigoare aferente anului 2012, fapt pentru care sunt utilizate două conturi de cheltuieli. Repartizarea cheltuielilor se face în baza situatiei emise de serviciul administrativ sau mecanizare, care conţine autovehiculele utilizate în desfăşurarea activităţii exclusiv pentru operaţiuni de intervenţie către serviciul financiar.

12. Înregistrarea mişcării stocurilor, realizate în cadrul RNP, între unitate şi subunităţile sale, respectiv intrarea în gestiune:% = 481ad/

482ad30xxad381ad

13. Înregistrarea mişcării stocurilor, în cadrul RNP, între unitate şi subunităţile sale, respectiv ieşirea din gestiune - in rosu% = 481ad/

482ad


30xxad381ad

14. Înregistrarea stocurilor constatate lipsă la inventar sau distruse:60xx = %

30xxad381ad

15. Înregistrarea stocurilor constatate plusuri la inventar se efectuează ca stornare a consumurilor sau descărcărilor de gestiune:60xx = % În roşu

30xxad381ad

16. Constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor:6814 = %

392ad395ad397ad398ad

17. Diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor:% = 7814392ad395ad397ad398ad

18. Ieşirea din gestiune a stocurilor prin consum sau vânzare:60xx = %

30xxad371ad381ad

19. Înregistrarea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorilor:4091ad = 401ad În roşu

20. Înregistrarea ieşirii stocurilor din gestiune prin sponsorizari efectuate de RNP

6588 = %30xxad3.......ad381ad

ACHIZITII DE MATERII PRIME, MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR

Factura Materii prime % = 4011 301 44261 Factura Materiale auxiliare % = 4011 3021 44261 Factura Combustibili,lubrifianti % = 4011 3022 = 44261 pentru 50% 3022


44261

Discount acordat cu tva 4011=767 total discount44261=767 in rosu

Factura Materiale de ambalat % = 4011 3023 44261 Factura Piese de schimb % = 4011 3024 44261 Factura Seminte si materiale de plantat % = 4011 3025 44261

Factura Furaje % = 4011

3026 44261 Factura Uniforme si echipament % = 4011 3027 44261 Factura Alte materiale consumabile % = 4011 3028 44261 Factura Obiecte de inventar % = 4011 concomitent in debitul 8035 303 44261 Factura Animale si pasari % = 4011 361 44261 Factura Marfuri % = 4011 371 44261 Factura Ambalaje % = 4011 381 44261 proces verbal inventariere

inregistrat plusuri de inventar materiale

602x = 302x in rosu

raport productie

inregistrat raport de productie 345/33xx=711

ACHIZITII FRUCTE

Borderou de achizitii

Fructe de fructe de padure din flora spontana

Operatiunile contabile la ocolul care face


achizitia -Borderou de achizitie fructe de

padure301 = 5421/5311(98%)

-la pret de achizitie

- Retinere impozit 2% pt persoane fizice care nu sunt PFA (plata pe CNP) doar pentru cele din culturi agricole

4469 (2%) (OMAPDR 190/2009)

-Transferul fructelor la centrul de fructe

482= 301 -la pret de achizitie

-Inregistrarea cheltuielilor cu achizitia

601=301 -la pret de achizitie

-Inregistrarea altor cheltuieli cu fructele(procesare,ambalare,etc)

65891=401 -la pret de achizitie a lucrarilor

-Inregistrarea productie stocata 345 = 711 -la pret de achizitie a lucrarilor

-Vanzarea fructelor de padure 411 = 701,4427 -la pret de vanzare

-descarcarea gest. 711=345 -la pret de achizitie fructe+lucrari

in cazul transferurilor catre centre de fructe si evidentierea separata venuturile de catre fiecare subunitate in parte se vor aviza prin 482, atit veniturile cât si cheltuielile.

411=482

482=701 - In cazul fructelor/ furaje pentru vanatoare/ cabaline etc. se inregistreaza

direct

pe contul 6585, daca se utilizeaza in aceeasi luna

CONSUMUL DE MATERII PRIME, MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR Bon consum Materii prime 601 = 301 Bon consum Materiale auxiliare 6021 = 3021 Bon consum Combustibil nedeductibil 60222=30222 Bon consum Combustibili,lubrifianti 60221 =

30221

Bon consum Materiale de ambalat 6023 = 3023 Bon consum Piese de schimb 6024 = 3024 Bon consum Seminte si materiale de plantat 6025 = 3025 Bon consum Furaje 6026 = 3026

Bon consum Uniforme si echipament 6027 = 3027 Tva uniforme personal nesilvic si indirect productiv:

6352=4427

Bon consum Alte materiale consumabile 6028 = 3028 Bon consum Obiecte de inventar 603 = 303 -Concomitent dare in folosinta a D 8035


obiectelor de inventar -Transfer obiecte de inventar

intre gestiuniD8035 / C8035

Intrare in gestiuneIesire in gestiune

TRANSFERURI DE MATERIALE

Bon de transfer Materii prime 301=482x DS/OS care da/primeşte, in rosu/negru.

Bon de transfer Materiale auxiliare 3021=482x Bon de transfer Combustibili,lubrifianti 3022=482x Bon de transfer Materiale de ambalat 3023=482x Bon de transfer Piese de schimb 3024=482x

Nota de debitare-creditare

Transfer puieti la alta directie silvica

3025=4812

(aviz de insotire)

concomitent inreg. consum fd.conservare

47211 = 4812 47211 = 4812 in rosu/negru la ds transfera/primitoare

Primire prin transfer puieti de la alta directie silvica

3025 = 4812 La ds care primeste

Bon de transfer Seminte si materiale de plantat 3025=482x Bon de transfer Furaje 3026=482x Bon de transfer Uniforme si echipament 3027=482x Bon de transfer Alte materiale consumabile 3028=482x Bon de transfer Transferuri de materiale intre

gestiuni30xx = 30xx

Bon de transfer Obiecte de inventar din depozit 303=482x Obiecte de inventar din folosinta 603 = 482 -in rosu la unitatea care preda (C

8035) 603 = 482 -in negru unitatea care primeste

(D 8035) Obiecte de inventar in magazie 303 = 482x -in negru unitatea care primeste

603 = 303 suma in negruConcomitent D 8035

Transferuri prin note debitare in cazul atelierelor de reparatii,dacă funcţionează ca unităţi distincte

fact,st plata,alte chelt,etc

Colectarea cheltuielilor din cadrul atelierelor de reparaţii

60x,64x…=4xx la SDAF

rapoarte prod.confirmate

trecerea cheltuielilor la lucrari si servicii in curs de ex

3321=712 la SDAF

note debitare transferul lucrarilor de reparatii la ocoale

3321=482 la SDAF (negru/rosu)

Nota de debitare-

se inregistreaza de catre ocol cv .cheltuielilor transmise de catre

6281 =482 la ocol


creditare SDAF-uri

PRODUCTIA/ SERVICII IN CURS DE EXECUTIE SI PRODUCTIA/ FINITA

In cazul in care se inregistreaza in contabilitatea financiare soldurile si rulajele din contabilitatea de gestiune, pentru asigurarea corelatiei intre clasa 6, 7 si 121 :

Reluare sold luna precedenta: 711=33x/345

Anulare rulaj sold precedent 711=711, in rosu

Contabilizare sold final luna curenta: In cazul in care se inregistreaza direct elementele de cost

ale lunii curente- dar fara a asigura corelatiile:

Decontarea productiei

(documentul justificativ va fi precizat in Circuitul documentelor la nivelul regiei, pentru fiecare activitate)

Productie in curs de executie % = 711/ 712 pentru servicii -ingrijire paza si protectie 3310 cu analitic pentru paduri alt

detinator/proprietar -seminte forestiere 3311 -pepiniere 3312 -rachitarii 3313 -apicultura 3314 -fazanerii 3315 -vanatoare 3316 -piscicultura 3317 -fructe de padure 3318 -alte produse 3319 Produse finite 345 = 711

Nota: activitatile se pot diversifica pe activitatile RNP, si altele decat cele enumerate, si anume: cabaline, productie vegetala, prelucrare lemn (gatere), cercetare, proiectare, paza paduri alti detinatori, administrare alti detinatori, s.a.

Proces verbal calamitateCABALINE

Calamitate in pepiniere/ pastravarie, etc.

6711 = 331x

Act fatare Inregistrarea produsilor la pret de cost

361=711 Analitice manz, pana la implinirea varstei cf. OMAPDR 718/2006

Act mutatie Trecerea in alta categorie de varsta

361=711 Inregistrare in rosu pt.categ.din care iese

361=711 Inregistrare pt.categoria in care intra

Factura vanzare

Vanzare cabaline tineret 41111=%

7011 4427 711=361 Descarcarea gestiunii la pretul de

cost


Pr-vb transfer Transfer cabaline tineret la alte ocoale

361=4822 Inregistrare in rosu

in in cadrul directiei silvice Pr-vb transfer Transfer cabaline tineret la alte

ocoale361=4821 Inregistrare in rosu

in alte directii silvice Act moartalitate Mortalitati din tineret cu caracter

neimputabil.711=361 La pret de cost

Act moartalitate Mortalitati din tineret cu caracter imputabil

711=361 La pret de cost

Pr-vb imputatie 4282=% 7588 4427 Act moartalitate Pierderi din calamitati

cab.tineret6711=361 La pret de cost

Bon consum Cheltuieli sector vegetal 6025=3025 Cheltuieli cu seminte 6022=3022 Cheltuieli cu carburantiPr-vb insamintare

Inreg.productie neterminata 3319=711 Totalitatea cheltuielilor cu infintarea culturilor

idem-ferilizare,ierbicidare,recoltareNota receptie Receptie produse finite proprii 345=711 La pret de cost 711=3319 Descarcarea gestiunii cu productia

neterminataBon consum Consum furaje proprii 3026=345 La pret de cost 6026=3026 Bon consum Consum medicamente 6028=3028 La valoarea receptionata

PASTRAVARII

bon consum colectare chelt diverse:energie ,furaje

6xx=3xx concomitent 3317 =711

trecerea pastravului de la prod in curs la prod finit in momentul vanzarii

345 = 3317

aviz /factura vanzarea pastravului de consum 411=701,4427 descarcarea de gestiune- idem

inregistrari pe solduri711=345

4.3. Creanţe

Creanţele curente sunt înregistrate în evidenţele contabile ale RNP la valoarea nominală, diminuată cu înregistrarea unor ajustări cu deprecierea activului. Valoarea astfel calculată reprezintă valoarea realizabilă estimată.

În baza contabilităţii de angajamente, RNP va evidenţia în contabilitate toate creanţele rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

Creanţele în valută, generate de tranzacţiile RNP, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută. O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când RNP:

· cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;


· împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau

· achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută.

Creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.

Tranzacţiile în valută efectuate de RNP sunt înregistrate iniţial la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate vor fi recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

În situaţia în care creanţa în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.

Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate vor fi recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare (conturile 668 „Alte cheltuieli financiare” şi 768 „Alte venituri financiare” ). Atunci când creanţa este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.

La finele fiecărei luni, creanţele în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz. Această evaluare se efectuează şi pentru creanţele exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, iar diferenţele de curs rezultate se înregistrează în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat, pe baza notei intocmite de consilierul juridic, urmata de aprobarea in comitet director.

În situaţia în care se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

4.3.1. Creanţe comerciale

Acestea sunt reprezentate de facturi de încasat (contul 411 „Clienţi”), facturi de întocmit (contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit”), şi avansuri de la furnizori (contul 409 „Furnizori – debitori”).


În contabilitatea clienţilor se înregistrează operaţiunile privind livrările de mărfuri, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate (privind imputaţii telefonice, vânzare caiete de sarcini, refacturare utilităţi etc.).

În contabilitatea analitică, clienţii se grupează în clienţi interni şi clienţi externi, iar în cadrul acestora pe fiecare terţ pe termene scadente de încasare.

Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 „Clienţi - facturi de întocmit”), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

De asemenea, RNP evidenţiază distinct în contabilitate creanţele incerte (contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”).

4.3.2. Avansurile acordate furnizorilor

Avansurile acordate furnizorilor pentru bunuri de natura stocurilor şi pentru servicii, exclusiv servicii aferente imobilizărilor, se înregistrează în contabilitate în contul 409 „Furnizori - debitori”. În momentul în care prestările au fost efectuate, plăţile în avans sunt compensate prin conturile de furnizori.

4.3.3. Contabilitatea creanţelor faţă de personal

Creanţele faţă de personal cuprind avansuri achitate personalului, valoarea echipamentelor de protecţie suportate de personal, avansuri nedecontate în termen, imputaţii asupra personalului şi alte debite în conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile contractului colectiv de muncă.

Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul RNP se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul (cont 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”).

4.3.4. Contabilitatea creanţelor faţă de bugetul consolidat al statului

În activitatea RNP pot apărea creanţe faţă de bugetul consolidat al statului datorate activităţilor curente (TVA de recuperat, impozit pe profit etc.) sau diferenţelor apărute între viramentele efectuate şi obligaţiile înregistrate şi declarate.

RNP poate înregistra creanţe reprezentând TVA neexigibilă provenită din înregistrarea cheltuielilor şi achiziţiilor înaintea datei facturii pentru respectarea fidelă în fiecare perioadă a costurilor aferente.

4.3.5. Subvenţiile de primit

Subvenţiile de primit de către RNP se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (contul 445 „Subvenţii”). Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile RNP, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.


Dacă la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează, astfel încât veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.

În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operaţiunilor să respecte clauzele cuprinse în contractele încheiate şi legislaţia în vigoare.

4.3.6. Contabilitatea decontărilor din cadrul grupului

Cuprinde operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, precum şi decontările între unitati cu personalitate juridica si RNP sau intre acestea.

RNP îşi propune ca următoarele tranzacţii cu unitati cu personalitate juridica să fi prezentate:

· cumpărări sau vânzări de proprietăţi imobiliare sau de alte active imobilizate;· prestare sau primire de servicii;· contracte de leasing;· transferuri de activităţi de cercetare şi dezvoltare;· transferuri de licenţe;· transferuri în cadrul contractelor de finanţare (împrumuturi şi aporturi de capital în numerar

sau în natură);· furnizarea de garanţii; · decontarea datoriilor în numele filialei neincluse în consolidare sau de către filiala neinclusă

în consolidare în numele Grupului.· şi altele

Decontările între unităţile din cadrul RNP: parcuri nationale si naturale/ ICAS/ Muzeul cinegetic Posada/ si altele care pot aparea

Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul Grupului cuprinde operaţiile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare cât şi a celei creditoare.

Înregistrarea în contabilitate a creanţelor din relaţiile cu Grupul, între unitate şi subunităţi proprii precum şi din relaţiile între subunităţi, se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 45 „Grup şi asociaţi”.

Aplicarea devine operativa incepand cu anul 2012, in cazul in care se primeste avizarea de la Ministerul Finantelor Publice.

4.3.7. Debitori diverşi

Creanţele RNP faţă de alţi terţi, alţii decât clienţii, personalul propriu şi societăţi din cadrul grupului, se înregistrează în conturile de debitori diverşi (cont 461 „Debitori diverşi”).

4.3.8. Deprecierea creanţelor

Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru depreciere.


Evaluarea la inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.

Pentru toate activele de natura creanţelor devenite incerte, pe baza experienţei şi a raţionamentelor profesionale privind derularea activităţilor economice anterioare, este necesar ca o dată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală să se propună constituirea de ajustări (conturile 491 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi”, 495 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului” şi 496 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi”), cu avizul departamentului juridic, în funcţie de vechimea acestora de la data scadenţei si in urma aprobarii CD si functie de prevederile legislatiei in vigoare (Cod fiscal, s.a.)

Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

În perioadele următoare, la finele fiecărui exerciţiu sau la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, în urma analizării ajustărilor constituite pentru deprecierea acestora, acestea se reglează, astfel:

· în situaţia în care deprecierea este superioară ajustării constituite, se constituie o ajustare suplimentară;

· în cazul în care deprecierea constatată este inferioară ajustării constituite, diferenţa se deduce din ajustarea constituită şi se înregistrează la venituri;

· cu ocazia anulării unei ajustări, la ieşirea din patrimoniu a creanţelor, ajustările constituite se înregistrează la venituri.

Evaluarea la data bilanţului a creanţelor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

4.3.9. Scoaterea din evidenţă a creanţelor

În cazul în care există creanţe care nu au putut fi încasate pană la termenul de prescriere sau până la finalizarea procedurii de faliment a debitorilor, acestea vor fi scoase din evidenţă.

Scăderea din evidenţă a creanţelor a căror termene de încasare sunt prescrise se va efectua după ce RNP obţine documente care demonstrează că au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora, functie de limitele aprobate prin ROF, după aprobarea CD/ Consiliului de Administraţie.

Aceste creanţe se vor înregistra în contul 8034 „Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare”.

Creantele reprezintă atat facturile emise si neîncasate care se refera la livrări de produse, prestări de servicii si executări de lucrări, cat si alţi debitori. Creanţele se înregistrează la valoarea lor nominala.

Aceste elemente fiind monetare se reevaluează in situaţia in care valorile stabilite sunt exprimate in valuta, conform prevederilor OMFP 3055/2009, lunar.

Pentru creanţele devenite incerte, pe baza raţionamentului profesional si a experienţei din activitatea anterioara, odată cu finalizarea acţiunii de inventariere anuală, se vor recunoaste ajustari in funcţie de vechimea acestora de la data scadentei astfel:


- intre 12-18 luni 50%.

- peste 18 luni 100%

Creantele vor fi recunoscute in situatiile financiare la valoarea posibila de incasat.

Din punct de vedere fiscal se va respecta prevederile Codului fiscal in vigoare, respectiv considerarea deductibilitatii acestora.

Prin scadenta se înţelege termenul in cadrul căruia debitorul trebuia sa achite suma datorata stabilita in contract.

Functie de prevederile de competentele prevazute in ROF, scăderea din evidenta si înregistrarea pe cheltuieli a creanţelor incerte se va face cu aprobarea Comitetul director pentru creanţele în limita a 50.000 lei/obiectiv, daca acestea nu se datorează vinovăţiei salariaţilor si cu aprobarea Consiliului de Administraţie în cazul valorilor ai mari de 50.000 lei/obiectiv, dupa parcurgerea tuturor etapelor pentru recuperarea creantelor (executare judecatoreasca, faliment etc).

În contextul prezentului regulament obiectivul îl reprezintă factura care face obiectul plăţii, functie de prevederile ROF in vigoare.

4.3.10. Metodologie contabilă privind creanţele

Prezenta monografie este prezentată fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.

1. Înregistrarea facturilor emise de RNP pentru bunurile livrate sau serviciile prestate:4111ad = 70X

2. Înregistrarea prestaţiilor pentru care nu a putut fi emisă factura în cursul lunii în care au fost efectuate acestea:418ad = 70X

3. Înregistrarea veniturilor în avans sau de realizat, aferente perioadelor / exerciţiilor financiare ulterioare:4111ad = 4727

4. Înregistrarea avansurilor facturate clienţilor:4111ad = %

419ad4427

5. Decontarea avansurilor încasate de la clienţi: se storneaza operatiunea de la pct. 46. Înregistrarea creanţelor reactivate:

4111ad = 7547. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente clienţilor în valută, rezultate la

încasarea creanţei, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:4111ad = 765

8. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente clienţilor în valută, rezultate la încasarea creanţei, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:665 = 4111ad

9. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor clienţi exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:


4111ad = 76810. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor clienţi exprimate în

lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:668 = 4111ad

11. Înregistrarea rezultatului favorabil care provine din corectarea erorilor contabile semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente:4111ad = 1174

12. Înregistrarea refacturării de cheltuieli cu utilităţile, telefonie, energie etc.:

4111ad = 461ad/ 4282(sau 4111ad = 7588/4427 daca factura initiala a fost inregistrata integral pe cheltuiala si TVA-ul s-a dedus)

13. Înregistrarea avansurilor acordate furnizorilor, în baza facturilor, inclusiv tva:% = 401ad4092ad44261

14. Decontarea cu furnizorii pe baza avansurilor primite: storno operatiune anterioara15. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta acordate

furnizorilor, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:4092 ad = 765

16. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor in valuta acordate furnizorilor, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:665 = 4092 ad

17. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente avansurilor acordate furnizorilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:4092 ad = 768

18. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor acordate furnizorilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:668 = 4092 ad

19. Înregistrarea altor creanţe în legătură cu personalul (chirii, avansuri nejustificate, sporuri şi adaosuri necuvenite, imputaţii si alte debite, valoarea tichetelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie etc.):4282ad = %

4382ad Ajutoare acordate necuvenite532ad Valoarea tichetelor de tratament şi odihnă542ad Valoarea avansurilor nejustificate706 Contravaloarea chiriilor708 Imputaţii4427 Tva aferent

20. Înregistrarea sumelor reprezentând impozitul pe profit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii:441 = 758

21. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între TVA deductibilă mai mare (4426) şi TVA colectată (4427).4812 = 4424 Transmitere TVA de incasat de către directie4423 = 4812 Transmitere TVA de plata către CENTRALA RNP


22. Înregistrarea TVA încasată de la bugetul statului sau compensată în perioadele următoare cu TVA de plată (4423) sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii:5121ad/4423

= 4424

23. Înregistrarea dreptului de subvenţii pentru investiţii sau pentru venituri, în baza avizului sau comunicării primite din partea unei autorităţi sau instituţii a statului, care acordă subvenţia: Comunicarea subvenţiei de primit:445xad = %

47xxad Valoarea subvenţiei pentru investiţii de primit741xad Valoarea subvenţiei pentru venituri, din anul

curent Primirea efectivă a subvenţiei:5121ad = 445xad

24. Înregistrarea pagubelor, a lipsurilor de inventar sau deteriorărilor imputate terţilor (cu excepţia furturilor cu autor neidentificat):461ad = 7581

25. Înregistrarea despăgubirilor şi a penalităţilor datorate de terţi (altele decât cele faţă de clienţi şi personalul propriu):461ad = 7581

26. Înregistrarea veniturilor obţinute din vânzarea activelor imobilizate:461ad = 7583

27. Înregistrarea debitelor reactivate:461ad = 754

28. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi în valută, rezultate la încasarea debitului, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la sfârşitul exerciţiului financiar:461ad = 765

29. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi în valută, rezultate la încasarea debitului, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la sfârşitul exerciţiului financiar:665 = 461ad

30. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:461ad = 768

31. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente creanţelor debitori diverşi exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate la decontarea acestora, cu ocazia evaluării acestora la sfârşitul lunii sau la închiderea exerciţiului financiar:668 = 461ad

32. Înregistrarea dobânzilor datorate de debitorii diverşi:461ad = 766

33. Înregistrarea rezultatului favorabil care provine din corectarea erorilor contabile semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente:461ad = 1174

34. Încasarea debitelor:% = 461ad512xad531x


35. Înregistrarea sumelor reprezentând chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate anticipat:471ad = 401ad/5121ad/5311

36. Înregistrarea repartizării în perioadele / exerciţiile financiare ulterioare a cheltuielilor, conform scadenţarelor:

% = 471ad Valoarea cotei de cheltuială aferentă perioadei curente6056xx652658x666

Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări din operaţii în curs de clarificare.

Sumele înregistrate în acest cont vor fi clarificate de către RNP într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.

37. Înregistrarea plăţilor pentru care în momentul efectuării sau constatării acestora nu se pot lua măsuri de înregistrare definitivă într-un cont, necesitând clarificări suplimentare sau înregistrarea sumelor de restituit, necuvenite RNP:473ad = 512xad/5311

38. Înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite RNP:512xad/ 5311

= 473ad

39. Înregistrarea sumelor clarificate trecute pe cheltuieli:6xx = 473ad

40. Înregistrarea clienţilor incerţi sau în litigiu:4118ad = 4111ad Cu valoarea facturilor devenite incerte sau pentru

care există litigiu creat inclusiv TVA41. Înregistrarea ajustării de depreciere constatate:

6814 = 49xad Cu valoarea facturilor devenite incerte sau pentru care există litigiu creat, inclusiv TVA

42. Înregistrarea diminuării sau anulării ajustărilor de depreciere constituite anterior:49xad = 7814 Valoare cu TVA41181 = 4427 In rosu, cu valoarea tva si comunicarea catre

agentul economic

43. Înregistrarea creanţelor scăzute din evidenţă, urmare a prescripţiei intervenite sau a unei hotărâri judecătoreşti: si aprobate CD/CA, functie de prevederile ROF si cele fiscale

654 = 41181/ 461ad (461 pt activ imobilizat), valoare fara TVA51211 = 41181 incasare491 = 7814 Reluare la venituri

Specific activitatii RNP:

Gratuitati pentru personal reprezentand lemn de lucru/foc, conform CCM


Factura

Produse fasonate:lemn rotund pt cherestea,lemn rotund pt. celuloza,lemn de foc,gramezi craci etc. 4111 = %

7011 -valoare masa lemnoasa APV+50% ch de exploatare si transp

7011

-50% chelt de exploatare/debitare si transport

4427 -TVA aferenta sumei impozabile la sursa

4427

-TVA aferent 50% ch de exploatare si transp

Descarcare de gestiune 711 = 345 -la pret de cost

TVA aferent gratuitatii 6351 = 4111 -TVA aferenta sumei impozabile la sursa

Impozit gratuitate suportat de unitate cf CCM/2012 art.179(2) 6352=42812

Restituirea impozitului retinut 42812=5311/5121

Inregistrarea pe cheltuieli cu salariile a valorii impozabile

6413 = 4212 -valoare masa lemnoasa APV+50% ch de exploatare si transp plus

4212 = 41111 -valoare masa lemnoasa APV+50% ch de exploatare si transp

Incasarea de la salariat a valorii de 50% ch de exploatare si transp 5311 = 41111

-50% chelt de exploatare si transport+ TVA

Gratuitati pentru pensionari silvici Produse fasonate:lemn rotund

pt cherestea,lemn rotund pt. celuloza,lemn de foc,gramezi craci etc.

4111 = %

7011 -valoare masa lemnoasa APV

7011 -100% chelt de exploatare si transport

4427 -TVA aferenta sumei impozabile la sursa

4427

-TVA aferent 100% ch de exploatare si transp


TVA aferent gratuitatii 6351 = 4111 -TVA aferenta sumei impozabile la sursa

Inregistrarea pe cheltuieli cu 6582 =41111 -valoare masa


salariile a valorii impozabile lemnoasa APV

Inregistrat impozit aferent gratuitatii 5311 = 44421

-16 % din valoare masa lemnoasa APV

Incasarea de la salariat a valorii de 100% ch de exploatare si transp 5311 = 41111

-100% chelt de exploatare si transport+ TVA

CONFISCARI, IMPUTATII, PREJUDICII, AMENZI SILVICE (modificat conform OUG 71/2011)

CODUL MUNCII din 24 ianuarie 2003 (*actualizat*), (Legea nr. 53/2003), (actualizat pana la data de 30 aprilie 2011*) Codul muncii, ART. 270

(1) Salariaţii rãspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor rãspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legãturã cu munca lor.

(2) Salariaţii nu rãspund de pagubele provocate de forţa majorã sau de alte cauze neprevãzute şi care nu puteau fi înlãturate şi nici de pagubele care se încadreazã în riscul normal al serviciului.

(3) În situaţia în care angajatorul constatã cã salariatul sãu a provocat o pagubã din vina şi în legãturã cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o notã de constatare şi evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul pãrţilor, într-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicãrii.

(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul pãrţilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decât echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

ART. 275

In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila.

Pagubele materiale produse angajatorului se pot recupera si prin Angajamentul de plata, insusit de catre persoana vinovata, precum si prin alte modalitati prevazute de legislatia in vigoare.

Vanzari

Produse fasonate:lemn rotund pt cherestea,lemn rotund pt. celuloza,lemn de foc,gramezi craci, pomi craciun etc.

411 = %

4481

4427 Inregistrare cheltuieli efectuate (custodie, transport, licitatie etc) 708Conform deviz justificativ, valoare egala cu cea din 708 6XX=4xx


VanzariNotã de constatare şi evaluare a pagubei,

-Imputatii material lemnos (RNP+entitati locale- 100%/alti detinatori - 50% la constituirea fondului) 42822 = %

7011/4622 4427

Retinerea din salarii a imputatiilor 4211 = 42822

concomitent fond cons.65843=47211/47212

-Lipsuri in gestiune la inventar 42824 = % 7011 4427

-Retinerea din salarii a imputatiilor 4211 = 42824

Factura -Nereguli exploatare: 4111 = % La MLP = OMMP nr. 1.540 / 2011 (exclusiv factorul K) taxare inversa, pt valoarea lemnului.In contul 7581 se inregistreaza valoarea factorului K – fara tva (asimilata penalitatii Art. 137 alin.(3) b), Cod Fiscal,); in cazul in care se factureaza unei SC neplatitoare de tva, se factureaza valoarea marfii cu tva - 4427

-Prejudiciu de exploatare 7011 7581

4427Constituirea fd conservare cu val. Inregistrata in 7581 (integral) si 7011 conform prevederilor in vigoare (15-25%) 65845=47211

-Despagubiri (RNP/altii) 4111 = % 708/4622 4427

-Concomitent constituire fd de regenerare

65845 = 47211

-100% din valoarea despagubirii pt. RNP+propr.publica stat Cod silvic art 33 lit e

-pentru paduri proprietate privata

4622=47212

-Amenzi silvice L171/2010:

% = 5311/5121

4481

4111 = 7588 50% din val despagubirii


-Penalitati conform contractului (neexploatare,necuratare,neachitare in termen)

Valorificarea materialelor lemnoase: lemnul de foc şi pomii de Crãciun confiscaţi se face la preţuri stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase confiscate, aprobate anual de conducerea structurii teritoriale competente a autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã (Legea nr. 171 din 16 iulie 2010, privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice).

Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rãmase dupã deducerea cheltuielilor de custodie, organizare a licitaţiei şi transport, dupã caz, precum şi sumele încasate din plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se gãsesc sau care nu pot fi identificate, se distribuie, in baza OUG nr. 71 din 31 august 2011, pentru modificarea unor acte normative în vederea eliminării prevederilor referitoare la acordarea de stimulente pentru personalul din sectorul bugetar, astfel:

"Art. 34. - Sumele încasate din plata amenzilor la contravenţiile silvice se varsă la bugetul de stat, în cazul contravenţiilor săvârşite de către persoanele juridice, sau, după caz, la bugetul local, pentru contravenţiile săvârşite de către persoanele fizice."

2. La articolul 36, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(5) Sumele încasate din vânzarea materialelor lemnoase confiscate, rămase după deducerea cheltuielilor de custodie, organizarea licitaţiei şi transport, după caz, precum şi sumele încasate din plata contravalorii materialelor lemnoase confiscate care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, prevăzute la art. 22 alin. (5), se varsă la bugetul de stat, în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, în cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publică a statului, sau la bugetele locale, în cazul în care materialul lemnos provine din fondul forestier proprietate publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale ori din cel proprietate privată dacă proprietarul este contravenient, precum şi în cazul materialelor lemnoase abandonate a căror provenienţă nu poate fi stabilită”

În cazul aplicãrii sancţiunii complementare a confiscãrii, pentru materialele lemnoase care nu se gãsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei în termenul legal, în numerar sau prin virament, în contul indicat în procesul-verbal. Calculul contravalorii materialelor lemnoase se face la preţuri de referinţã, pe specii şi sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã, pe baza preţului pieţei, rezultat prin calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de administratorii fondului forestier proprietate publicã, care au vândut sortimentul respectiv în ultimele 6 luni (art.22, alin 6 si 7 din Legea 171/2010)

VANZARI – I Paduri RNP

Factura

Masa lemnoasa pe picior produse principale si accidentale I paduri stat 411 = %

411 = % cei neplatitori de TVA

7011 7011

taxare inversa pentru cei platitori

de TVA 4427


Constituire fond de conservare si regenerare paduri stat 65845=47211

15-25% din pretul mediu / mc

Constituire fond de mediu paduri stat (pentru masa lemnoasa şi/sau a materialelor lemnoase cu excepţia lemnelor de foc) 658921=44781

Constituire fond de accesibilizare paduri stat 658711=475851

(Inclusiv pt prod fasonate)

Factura Masa lemnoasa pe picior produse secundare si accidentale II paduri stat

411 = %

7011 (taxare inversa pentru cei platitori de TVA)

411 = % 7011 (4427 cei

neplatitori de TVA)

Constituire fond de mediu paduri stat 658921=44781 Factura Produse fasonate:lemn rotund pt

cherestea,lemn rotund pt. celuloza,lemn de foc,gramezi craci etc. pentru cei platitori de TVA

411 = % 7011 taxare inversa

411 = %

7011

4427

cei neplatitori de

TVA Descarcare de gestiune 711 = 345 -la pret de cost

Idem produse principale

Constituire fond de accesibilizare paduri stat

Constituire fond de mediu paduri statcu excepţia lemnelor de foc

Factura incasari in avans masa lemnoasa 411 = % 419 4427

taxare inversacand nu este platitor de tva

decontarea avansurilor incasate de la clienti 411 =419 in rosu

419=411 inclusiv tva

419= 4427 in rosu

Vanzari pentru populatie

Borderou ML (Bon fiscal si Aviz insotire)

411 = %7011 4427


Factura Vanatoare

41111 = %

/41112

Comisionul se calculeaza conform ordinelor interne -valoare trofeu cerb,urs,mistret,etc 7011


-vanat ranit 7011 -valoare taxa de organizare 708 -valoare servicii acordate 708 - pensiune completa 708 - bauturi 708 - convorbiri telefonice 708 -altele 708

4427

Factura -Scoatere temporara a terenurilor din FF

4111 = % 706

4427

-in cazul in care s-a facut notificare la ANAF

-Concomitent constituire fd de regenerare (cval chirie) 65841 = 47211

-50% din valoarea chiriei

- Constituire fd accesib din 50% chirie scoateri temporare FF 65872=475851

-Pierderile de crestere 4111 = % 706 4427

-Concomitent constituire fd de regenerare (cval pierderi crestere) 65842 = 47211

-Chirii spatii de locuit,administrative,cabane de vanatoare 4111 = %

706

4427

Factura - Vanzari Obiecte de inventar 461 = %

7588

4427

-Vanzari Mijloace fixe 461 = %

7583

4427

-Descarcarea de gestiune % = 21xx

6583 -valoarea neamortizata

28xx -valoarea amortizata

Factura -Prestari servicii - paza padurii, inchirieri de utilaje cu personalul

4111 = % 704


aferent 4427

Factura -Taxa participare licitatii masa lemnoasa,altele, caiete de sarcini

4111 = %

708

4427OBS. Constituirea si consumul fondurilor se detaliaza la cap. 8 VENITURI ÎN AVANS si alte fonduri specifice

II Vanzari din alte proprietati in cadrul contractelor de administrare, in cazul in care OS actioneaza ca un prestator, actionând in contul proprietarului

Factura -Emiterea facturii catre cumparatorul masei lemnoase licitate

4111 = 4622 TVA „Taxare inversa”

Factura -Inregistrarea constituirii fondului de conservare in functie de volumul brut vandut si a pretului mediu

4622 = 47212

512122= 51211 constituire

depozit

512122= 47212 dobanda

aferenta- Inregistrarea fondului de mediu in functie de valoare Lemn lucru vandut

4622 = 44782

- Inregistrarea fondului de accesibiliz in functie de valoarea lemnului din Prod principale si accid I vandut

4622 = 475852

- Colectarea cheltuielilor efectuate pentru prestarea serviciilor(paza,lucrari,etc)

% = 4011

Gr 6.....

44261

Gr 64 = Gr 42, 43

Gr 6 = Gr 3

- Colectarea cheltuielilor efectuate cu lucrarile de impaduriri si alte lucrari pentru care Codul Silvic prevede utilizarea fondului de conservare:

Gr 64 = Gr 42,43Gr. 6 = Gr. 3

- Inregistrarea utilizarii fondului de conservare:

47212 = 4622

-Facturarea prestarilor de lucrari si servicii catre beneficiar:

4111 = % 704

4427

factura emisa de os

-Inregistrarea compensarii facturii de prestari servicii:

4622 = 4111

Incasarea rezultatului negativ, dela proprietar

5121 = 4111

-Virarea catre beneficiar a rezultatului pozitiv inregistrat din contractul de administrare:

4622 = 51211 Conf art.33, alin 7 Cod silvic


- Inregistrarea retinerii impozitului la sursa aferent fondului de conservare:

47212 = 4469

- Virarea impozitului retinut la sursa: 4469 = 51212

- Virarea catre beneficiar a fondului de conservare neutilizat la sfarsitul exercitiului financiar

47212 = 51212

-Virarea catre RNP a fondului de mediu lunar

4812 = 51211447582=4812

-Virarea in cont disponibilitati a fondului de accesibilizare in 15 zile de la data incasarii, incazul in care se constituie art5/alin5, Legea 56/2010

512191= 475852 Se constituie cont distinct la nivelul ocolului silvic

NOTA: Constituirea si utilizarea fondului de conservare in cazul altor detinatori in baza contractelor de prestari servicii se va face inregistrandu-se tot in contul 4622 fara a mai afecta cheltuielile si veniturile(nu se mai utilizeaza conturile 65846,74165).

4.4. Investiţii pe termen scurt4.4.1. Recunoaştere

Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru RNP şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă societate.

Activul financiar este orice activ care reprezintă:

· numerar;· un drept contractual de a încasa numerar sau alte active financiare de la altă societate;· un drept contractual de a schimba instrumentele financiare cu altă întreprindere, în condiţii

care sunt potenţial favorabile;· un instrument de capital propriu al unei alte societăţi.

În categoria altor investiţii pe termen scurt intră şi depozitele bancare pe termen scurt.

4.4.2. Evaluarea la achiziţie

La intrarea în RNP, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.

Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.

Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate (evaluare lunară) şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.


4.4.3. Evaluarea cu ocazia inventarierii

Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca şi active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se reflectă ajustări pentru pierderea de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.

4.5. Casa şi conturi la bănci

Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile RNP, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente.

Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează într-un cont distinct.

Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.

Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.

Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci / casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.

Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

Operaţiunile de vânzare – cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.

În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, RNP poate solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.

Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.

Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea RNP, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 „Avansuri de trezorerie”).

În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului.


În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.

Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.

Cu ocazia inventarierii:

· disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ la valoarea nominală;

· disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar, la 31 decembrie.

Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.

La fiecare dată a bilanţului elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează, la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele / datoriile de primit / de plătit în sume fixe sau determinabile. Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare.

4.5.1. Metodologie contabilă privind disponibilităţile

Conturi utilizate

1. Înregistrarea plăţilor efectuate de CENTRALA RNP pentru directii silvice şi a transferurilor bancare către directii silvice:481ad = 512xad Înregistrarea plăţilor la CENTRALA RNP

% = 481ad Înregistrarea plăţilor efectuate de CENTRALA RNP 40xad42xad43xad44xad46xad512xad

2. Înregistrarea tranzacţiilor privind acreditivele deschise la bănci pentru efectuarea de plăţi în favoarea terţilor:541ad = 581 Sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de

trezorerie


581 = 541ad Sumele intrate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie

3. Înregistrarea viramentelor de disponibilităţi între conturile de trezorerie:% = 581 Sumele intrate într-un cont de trezorerie din alt cont de

trezorerie512xad531xad

581 = % Sumele intrate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie

512xad531xad

4. Înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente disponibilităţilor în valută (la sfârşitul lunii):

% = 765 Diferenţe favorabile512453145412

665 = % Diferenţe nefavorabile512453145412

5. CHELTUIELI ÎN AVANS

Cheltuielile efectuate în perioada curentă, dar care privesc perioade următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans.

În conturile de cheltuieli în avans se înregistrează, în principal, următoarele:

· chirii;· abonamente;· asigurări;· alte cheltuieli efectuate anticipat.

În contul 471 „Cheltuieli în avans” se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în care urmează a se utiliza.

6. DATORII

Datoria este „o obligaţie actuală a RNP ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice”.

O datorie este recunoscută în bilanţ atunci când:

· este probabil ca o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice va rezulta din lichidarea unei obligaţii prezente; şi

· această valoare poate fi evaluată în mod credibil.


Toate cheltuielile şi datoriile rezultate conform prevederilor legale sau contractuale sunt înregistrate atunci când se produc, prin aplicarea principiului contabilităţii de angajamente, indiferent de efectele avute asupra rezultatului perioadei.

În cazul în care datoria este contingentă, aceasta nu va fi recunoscută în bilanţ, deoarece:

· este o obligaţie posibilă, deci nu prezentă, dar care nu respectă condiţiile de recunoaştere a unui provizion; sau

· este o obligaţie prezentă, dar nu respectă condiţiile de recunoaştere a unei datorii.

Diferenţele în plus care pot apărea în contabilitate referitor la datorii sunt reţinute sub forma provizioanelor. Aplicând principiul prudentei, diferenţele în minus nu vor fi contabilizate.

Datoriile RNP pot rezulta din tranzacţii derulate în lei sau în valută.

O tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională, inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când RNP:

a) cumpără bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;b) împrumută fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sunt exprimate în valută; sauc) achiziţionează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în

valută.

O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:

· se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al RNP; sau· este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

6.1. Datorii pe termen scurt

Datoriile pe termen scurt sunt înregistrate la data naşterii obligaţiei de plată determinabilă în unităţi monetare.

Datoriile RNP exprimate în valută se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, utilizându-se cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării tranzacţiei (naşterii obligaţiei).

Cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este:

· cursul de la data recepţiei bunurilor pentru bunuri achiziţionate de RNP;· cursul de la data finalizării prestării serviciilor pentru servicii achiziţionate;· cursul de la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte documente

similare pe baza cărora se stabileşte contravaloarea serviciilor efectuate pentru prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive.

Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite. Aceste diferenţe pot apărea la următoarele date:

· Data decontării;· La sfârşitul lunii;


· La sfârşitul exerciţiului.

Evaluarea la inventar a datoriilor RNP se face la valoarea probabilă de plată. Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

Evaluarea la bilanţ a datoriilor RNP exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

6.1.1. Datorii comerciale

Datoriile comerciale se înregistrează în contabilitate ca urmare directă a contabilităţii de angajamente faţă de furnizorii de bunuri şi servicii sau faţă de clienţii care achită în avans bunurile şi serviciile care nu au fost încă livrate sau prestate.

Furnizori

Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitatea RNP (contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.

RNP evidenţiază datoriile comerciale pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.

Avansurile încasate în contul comenzilor de realizat

Avansurile reprezintă încasări, primite în avans de la clienţii RNP, pentru bunurile şi serviciile care nu au fost încă livrate sau prestate. Din momentul în care livrările şi prestările au fost efectuate, plăţile în avans sunt compensate prin conturile de clienţi.

Efectele tranzacţiilor şi altor evenimente sunt recunoscute de către RNP atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc, şi nu pe măsura încasării sau plăţii acestora.

Stingerea datoriilor RNP se face prin: plata în numerar şi echivalente de numerar, transferul altor active, prestarea serviciilor, înlocuirea cu o alta obligaţie sau transformarea obligaţiei în capitaluri proprii.

6.1.2. Efecte de comerţ de plătit

Efectele de comerţ sunt titluri negociabile care reprezintă creanţe decontabile la vedere sau pe termen scurt, în beneficiul persoanelor care le posedă. Sub aspect patrimonial, efectul încorporează o creanţă transmisibilă o dată cu trecerea acesteia din proprietatea unei persoane în proprietatea alteia.

Cambia

Obligaţia scrisă de a plăti sau de a face să se plătească o sumă de bani determinată, la scadenţa specificată. Creditorul, numit trăgător, dă ordin unei alte persoane (numită tras) să plătească suma de bani la vedere sau la o anumită dată, unei terţe persoane numită beneficiar.


Biletul la ordin

Efectul comercial prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al efectului.

Spre deosebire de cambie care este creată la iniţiativa creditorului, biletul la ordin este creat la iniţiativa debitorului, care se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar, aflat în calitate de creditor. Plata prin bilet la ordin are avantajul că, la scadenţă, devin titlu executoriu, aceasta înseamnă că dacă debitorul nu şi-a achitat datoria, creditorul poate să treacă la executarea silită a acestuia, eliminându-se faza îndelungată a judecăţii şi obţinerii unei hotărâri definitive care să fie ulterior investită cu formula executorie.

În cazul emiterii unor efecte de comerţ, acestea se vor evidenţia distinct în conturile 403 „Efecte de plătit” şi 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări”.

6.1.3. Datorii cu salariaţii şi asimilate

Datoriile cu salariaţii şi asimilate ale RNP privesc drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de RNP personalului angajat pentru munca prestată, precum şi reţinerile din salariile personalului şi contribuţiile legate de salarii ale RNP faţă de bugetele şi fondurile prevăzute de lege.

În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă de către RNP sub formă de provizion. Provizionul urmează a fi reluat în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.

În contabilitatea RNP se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii si CCM in vigoare.

RNP evidenţiază într-un cont distinct şi analitic pe fiecare persoană drepturile de personal neridicate în termenul legal.

Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.

Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

Contribuţia RNP la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate se înregistrează ca alte datorii sociale (contul 4381).

Cuprinde cheltuielile cu salariile si cheltuielile cu asigurările si protecţia sociala, atât pentru personalul direct productiv, cat si indirect productiv.


· salariile – cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului in suma bruta cat si alte cheltuieli de personal suportate de regie: premii, indemnizaţii de concediu de odihna si concediul medical suportat din fondul de salarii, compensarea in bani pentru concedii neefectuate, indemnizaţii care se acorda salariaţilor la ieşirea la pensie, la desfacerea contractului de munca ca urmare a reducerii de personal, cheltuieli cu tichetele de masa, precum si alte drepturi salariale acordate conform Contractului Colectiv de Muncă acestea evidentiindu-se pe analitice distincte;

· cheltuieli cu personalul implicat in contractele de administrare si paza padurilor altor detinatori care fac obiectul unor astfel de contracte, vor fi inregistrate in analitice distincte.

· cheltuieli de asigurări si protecţie socială – se referă la contribuţia unităţii cu privire la asigurările sociale, la constituirea fondului de şomaj,a fondului de sănătate, a fondului de garantare precum si alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, prevăzute in Contractul Colectiv de Muncă si in legislatia in vigoare ;

Cheltuielile cu colaboratorii si zilierii (LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011,privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri), persoane fizice, nu sunt cuprinse in fondul de salarii.

SALARII, COTE AFERENTE SALARIILOR, GRATUITATI ACORDATE PERSONALULUI

Stat salarii Inregistrare salarii si alte drepturi 6411= 4211

cuvenite personalului

Stat de plataInregistrare prime reprezentind participarea salariatilor la profit 643 = 424

Sit.analitica a distribu-

Tichete de masa distribuite salariatilor 642 = 53282

tiei tichetelor de masa acordate salariatilor

Stat plata Inregistrare retineri salarii4211 = %

(continuare) avansuri acordate 425

impozit pe salarii 4441

contributie indiv.la pensie 43121

contributie indiv.asig.sanatate 4314

contributie indiv.la fd.somaj 43721

retineri din salarii datorii datorate tertilor 427

retineri datorii ale personalului (in jos):

debite gestionari 42821

debite taieri ilegale 42822

debite uniforme 42823


alte datorii ale personalului 42824

drepturi de personal neridicate 426

salarii nete achitate pers.prin caserie 5311

salarii achitate prin cont bancar 51211

Stat plataInregistrare cheltuieli cu asig.si prot.soc.

(continuare) Contributia la asig.sociale 6451 = 4311

Contributie la asig.soc.de sanatate 6453 = 43131

Contributie angaj.pentru fond somaj 6452 = 4371

Contributie unitati la FNUASS 6453 = 43132

Contributia unitatii la fd.garantare a

creantelor salariale 6456 = 4373

Inregistrare concedii medicale din

FNUASS 43132 = 423

fond risc si accidente boli profdesionale 64582 = 4316

calcul fond handicap fond handicapati 4% 6358 = 4472 Intreaga obligatie

fond handicap atunci cand achizitionam produse

3028 =40116028= 3028

inregistrare factura productie

diminuare fond cu cv mat achiz de la unit protejate(in Decl 100 se inreg soldul ct 4472)

6358 = 4472 In rosu cu suma achizitiei

achitarea facturii 401 =5121 (Hotarire C.D.) cerere

Inregistrare ajutoare materiale contractului 64581 = 4381

aprobata+stat plata+

colectiv de munca(ajutor deces,indemnizatie

decont cheltuieli

nastere,cadouri acordate salariati lor - 8 Martie, l iunie, Paste, Craciun, din 2% fond CCF art 21(3) c))

Sumele ce depasesc val de 150 lei pentru copil/angajat si pentru salariate se includ in fondul de salarii CCF, art.55(4)

Stat de plata pensionari anticipate si de boala 6415=4215 Salarii personal contracte prestari servicii paduri private Stat de plata salarii paduri private 6416=4216

Stat de plataDrept natura, gratuitati cazare cabane silvice(CCM) 6413=4214

Inregistrari obligatii zilieri – Legea 52/2011, OMFP 1439/2011Registru zilieri. Suma bruta 621=4013


impozit 4013=44422plata 44422=5121x

Naveta saptamanala

Decont cu bon fiscal 7,5 litrii/100 km

624=4281242812=5311

Cu auto propriu, fara avans

6.1.4. Datorii din relaţiile cu instituţiile statului

În această categorie sunt incluse:

· datoria cu impozitul pe venit: valoarea impozitului de plată;· datoria cu impozitul pe profit: valoarea impozitului de plătit determinat în raport de profitul

impozabil al perioadei;· datoria cu taxa pe valoare adăugata de plătit;· datoria cu alte impozite, taxe, vărsăminte asimilate.

Înregistrarea datoriilor faţă de bugetul de stat consolidat şi faţă de bugetele locale se calculează şi înregistrează în contabilitatea RNP în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare.

Impozitul pe profit se determină şi se înregistrează centralizat utilizând conturile 4411 „Impozitul pe profit” şi 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”.

Taxa pe valoarea adăugată se regularizează centralizat după preluarea de la directii silvice a taxei deductibile şi colectate din perioada de raportare prevăzută în legislaţia fiscală.

Taxele şi impozitele locale se înregistrează la nivelul subunităţilor utilizând analiticele conturilor 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”(la data platii se inregistreaza ca o cheltuiala in avans – 471, urmand ca lunar sa se regularizeze).

6.1.5. Alte datorii

Dobânzi de plătit

RNP înregistrează datorii reprezentând dobânzi de plătit în baza contabilităţii de angajamente. Trimestrial, se înregistrează contravaloarea dobânzilor datorate pentru trimestrul în curs în conformitate cu contractele de finanţare încheiate utilizându-se analiticele conturilor 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate”, 5186 „Dobânzi de plătit” şi 5198 „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.

Creditori diverşi

În categoria de creditori diverşi se înregistrează datoriile curente care nu pot fi încadrate în categoriile enumerate mai sus, respectiv:

· sumele încasate şi necuvenite;· sumele datorate terţilor, inclusiv furnizorilor, reprezentând despăgubiri şi penalităţi;· partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit;· diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la

finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar;· rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul

financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente;


· cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale;

· alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii.

Pentru datoriile în valută ale RNP aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.

De asemenea, în cazul în care RNP are achiziţii în valută, finanţate din sume nerambursabile, decontate de operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituţia finanţatoare dacă există clauze în acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile. Diferenţele respective se înregistrează în conturi de debitori diverşi sau creditori diverşi, în relaţie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.

La fel se procedează şi în cazul datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute.

6.2. Datorii pe termen lung6.2.1. Sume datorate instituţiilor de credit

Sumele datorate instituţiilor de credit pot fi, după natura lor în raport cu ciclul de exploatare, curente şi pe termen mediu şi lung, după cum urmează:

· credite bancare pe termen mediu şi lung, al căror obiectiv îl reprezintă realizarea de investiţii a căror natură le condiţionează modalităţile (durata, rata dobânzii, garanţiile etc.);

· credite bancare pe termen scurt, numite şi curente, care au caracter temporar şi afectează trezoreria RNP.

Sumele datorate instituţiilor de credit cuprind:

· creditele externe guvernamentale, credite externe garantate de stat;· creditele bancare curente şi dobânzile aferente;· alte împrumuturi şi datorii similare.

6.2.2. Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare

Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor încheiate de RNP, atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune iar achitarea acesteia are termene scadente mai mari de 12 luni de la data încheierii contractului.

Datoriile privind contractele de leasing financiar sunt evidenţiate în analiticele contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”.

6.2.3. Datorii comerciale pe termen lung

Datoriile comerciale pe termen lung sunt constituite din garanţii de bună execuţie, reţinute sau constituite pentru furnizorii RNP.

Garanţiile de bună execuţie, reţinute furnizorilor din facturile primite, se înregistrează în analitice distincte ale contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate”, concomitent cu


înregistrarea facturii în care s-au consemnat lucrările executate şi garanţiile reţinute, conform contractului.

6.3. Metodologie contabilă datorii

Prezenta monografie este prezentată fără a include tratamentul contabil al taxei pe valoarea adăugată pentru a asigura o prezentare concisă şi o utilizare facilă a acesteia.

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung

1. Acordarea creditului sub formă de linie de credit, pentru plata furnizorilor de imobilizări:512x = 162x Suma creditelor pe termen lung primite404 = 512x Plata furnizorilor de imobilizări

404 = 162x Plata furnizori din credit2. Rambursarea la scadenţă a creditelor pe termen lung primite:

162x = 512x Suma creditelor pe termen lung rambursate3. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, apărute ca urmare a rambursării sau

evaluării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau ca urmare a lichidării împrumuturilor contractate în devize:162x = 765 Diferenţele favorabile de curs valutar a creditelor în valută

4. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, apărute ca urmare a rambursării sau evaluării la finele lunii, la închiderea exerciţiului financiar sau ca urmare a lichidării împrumuturilor contractate în devize:665 = 162x Diferenţele nefavorabile de curs valutar a creditelor în valută

5. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii:666 = 1682 Valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi

datoriilor asimilate6. Achitarea dobânzilor datorate, conform graficului de eşalonare:

1682 = 512x Achitarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

7. Înregistrarea trecerii creditelor bancare pe termen lung la credite restante (nerambursate la scadenţă):1621 = 1622 Suma creditelor pe termen lung nerambursate la scadenţă

8. Înregistrarea rambursării creditelor nerestituite la scadenţă:

1622 = 512x Înregistrarea rambursării creditelor

Contabilitatea altor împrumuturi şi datorii asimilate

9. Încasări de sume, reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate, ce nu fac obiectul împrumuturilor din obligaţiuni, din credite bancare pe termen lung:

% = 167ad512 Sumele încasate în conturi bancare ale RNP401 Garanţiile reţinute furnizorilor de stocuri şi servicii404 Garanţiile reţinute furnizorilor de imobilizări

10. Înregistrarea bunurilor achiziţionate urmare a contractelor de leasing financiar încheiate :

2311 = 167ad simultan cu inregistrarea dobanzii aferente in Debit 8051


21xxad = 2311 Valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar

11. Rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate, la termenele de restituire prevăzute:

167ad = 512x Rambursarea altor împrumuturi şi datorii asimilate

În cazul în care plata pentru garanţia reţinută este efectuată în perioada de garanţie şi a fost emisă o scrisoare de garanţie bancară în favoarea RNP, scrisoarea se evidenţiază în conturi extrabilanţiere (8021 „Giruri şi garanţii primite”).

În cazul în care plata pentru garanţia reţinută este efectuată în perioada de garanţie într-un cont bancar al furnizorului restricţionat în favoarea RNP, valoarea garanţiei se evidenţiază în conturi extrabilanţiere (8039 „Alte valori în afara bilanţului”).

12. Înregistrarea plăţii ratelor către locator aferente contractelor de leasing financiar:

167ad/4426 = 404 Obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor, emise de locator, în cazul leasingului financiar

666 = 404 / credit 8051 dobanda lunara13. Înregistrarea valorii imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau

restituite:167ad = 21xxad

14. Reflectarea diferenţelor favorabile de curs valutar, pentru sumele primite în devize, rezultate în urma evaluării la data lichidării datoriilor, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:167ad = 765 Diferenţe favorabile de curs valutar

15. Reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, pentru sumele primite în devize, rezultate în urma evaluării la data lichidării datoriilor, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:665 = 167ad Diferenţe nefavorabile de curs valutar

16. Înregistrarea diferenţelor favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:167ad = 768 Diferenţe favorabile, aferente datoriilor exprimate în lei

17. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:668 = 167ad Diferenţe nefavorabile, aferente datoriilor exprimate în lei

18. Înregistrarea obligaţiei de plată a dobânzii:666 = 1687 Obligaţia de plată a dobânzii

19. Achitarea dobânzilor datorate, conform graficului de eşalonare:

1687 = 512x Sumele achitate reprezentând dobânzile datorate

Contabilitatea datoriilor faţă de salariaţi

20. Înregistrarea salariilor şi altor drepturi cuvenite angajaţilor RNP, inclusiv concedii medicale suportate de RNP:641ad = 421

21. Înregistrarea reţinerilor din salariile angajaţilor reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia


pentru ajutorul de şomaj, garanţii, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri (CAR, sindicat, pensii facultative, contravaloarea convorbirilor telefonice, garanţii gestionari, chirii, pensii întreţinere) datorate, drepturi de personal neridicate:421 = %

425ad Avansuri la salarii acordate426 Drepturi de personal neridicate427ad Reţineri datorate terţilor4312 Contribuţia personalului la asigurări sociale4314 Contribuţia personalului la asigurări sociale sănătate4372 Contribuţia personalului la fondul de şomaj4282ad Alte creanţe în legătură cu personalul 444 Impozit pe venit

22. Înregistrarea plăţii salariilor şi altor drepturi cuvenite angajaţilor RNP:421 = 5121/5311

23. Înregistrarea ajutoarelor materiale (ajutoare de boală pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoare de deces şi alte ajutoare) acordate angajaţilor RNP, potrivit legii şi contractului colectiv de muncă:% = 423ad4311ad FNUASS4311ad FAAMBP

24. Înregistrarea reţinerilor reprezentând avansuri acordate angajaţilor RNP, sume datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, impozitul aferent, precum şi ajutoare materiale neridicate:423ad = %

425ad426ad427ad431x4372444

25. Înregistrarea plăţii ajutoarelor materiale acordate angajaţilor RNP, potrivit legii:423ad = 5121/5311

26. Înregistrarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate angajaţilor RNP:643 = 424

27. Înregistrarea reţinerilor reprezentând sume datorate terţilor, alte reţineri datorate aferente primelor privind participarea personalului la profit:424 = %

427ad42824314444

28. Înregistrarea plăţii primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate angajaţilor RNP, potrivit legii:424ad = 5121ad/5311

29. Înregistrarea achitării drepturilor de personal neridicate la termen de angajaţii RNP:426ad = 5121ad/5311

30. Înregistrarea achitării sumelor datorate de angajaţii RNP către terţi şi care au fost reţinute personalului:


427ad = 5121ad/531131. Înregistrarea achitării în numerar a avansurilor din salariile cuvenite sau virarea acestor

drepturi în conturile de card ale salariaţilor:

425ad = 5121ad/5311

Contabilitatea Impozitului pe profit

32. Înregistrarea impozitului pe profit calculat în conformitate cu legislaţia fiscală privitoare la impozitul pe profit:691 = 4411 Sume datorate privind impozitul pe profit

33. Înregistrarea sumelor virate la bugetul statului privind impozitul pe profit:

4411 = 5121 Înregistrarea plăţii impozitului pe profit

Contabilitatea Taxei pe valoarea adăugată

34. Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, rezultată din achiziţia de bunuri şi servicii, conform prevederilor legale:4426 = % Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea

adăugată deductibilă401ad404ad51215311542sau 4427 în cazul în care se aplică taxarea inversă

35. Înregistrarea proratei din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenita nedeductibilă, conform reglementarilor legale în vigoare:635 = 4426 TVA nedeductibilă prin aplicarea pro rată

36. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată nedeductibilă, conform reglementărilor legale în vigoare, aferentă cheltuielilor cu deductibilitate limitată la calculul impozitului pe profit:635 = 4427 Suma TVA nedeductibilă

37. Compensarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă cu sumele din taxa pe valoarea adăugată colectată:4427 = 4426 Compensarea taxei pe valoarea adăugată

38. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată, rezultând taxa pe valoarea adăugată de recuperat:4424 = 4426 Suma taxei pe valoarea adăugată de recuperat

39. Înregistrarea sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrărilor executate, serviciilor prestate, lipsurilor din gestiune imputate personalului şi taxa pentru avansurile încasate, conform reglementarilor fiscale în vigoare:% = 4427 Suma taxei pe valoarea adăugată colectată411142845145346151215311


40. Înregistrarea taxei pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor şi serviciilor utilizate pentru consumul propriu, predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură, conform reglementarilor fiscale în vigoare:% = 4427 Suma taxei pe valoarea adăugată colectată6351428xx461

41. Înregistrarea diferenţelor rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă, rezultând taxa pe valoarea adăugată de plată:4427 = 4423 Suma taxei pe valoarea adăugată de plată

42. Înregistrarea diminuării sau stingerii obligaţiei de plată a taxei pe valoarea adăugată aferentă perioadei curente cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioadele precedente:4423 = 4424 Suma compensată cu taxa pe valoarea adăugată de

recuperat din perioada precedentă43. Înregistrarea plăţii taxei pe valoarea adăugată către bugetul statului:

4423 = 5121 Achitarea TVA de plată

Contabilitatea Impozitului pe veniturile de natura salariilor

44. Înregistrarea impozitului pe venituri de natura salariilor reţinut din drepturile băneşti cuvenite beneficiarilor acestor tipuri de venituri, conform prevederilor legale:% = 444 Înregistrarea impozitului pe venituri421 - pentru salariaţi401ad - pentru colaboratori , in baza contractului civil % = 401 daca sunt PFA-uri platitoare de TVA.62844426

45. Virarea la bugetul statului a impozitului reţinut la sursă pentru veniturile de natura salariilor:

444 = 5121 Plata impozitului reţinut la sursă (cu defalcare pe

44421 – pentru gratuitati si contracte civile -declarabili in D 205

44422 – pentru contracte civile/zilieri platitori de contributii la bugetul asigurarilor sociale – D 112

+ CAS/ CASS SI SOMAJ, functie de prevederile fiscale in vigoare

621 = 40134013 = % 43122 (10.5%) 43722 (0.5%) 44422 (16%)

Stat de plata colaboratori persoane fizice (contracte civile)

5311 = 44421 Impozit aferent gratuitatii pentru pensionari silvici + impozit pe alte venituri ale PF


Contabilitatea Altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

46. Înregistrarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate către bugetul statului sau bugetele locale (impozitul pe clădiri şi terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, impozite şi taxe locale, accize, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc.):635 = 446 Suma altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate

47. Înregistrarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import:% = 446 Înregistrarea obligaţiei de plată a taxelor vamale21x23x30x371

48. Înregistrarea plăţilor efectuate privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate:446 = 5121

49. Înregistrarea taxa gestionare fonduri de vanatoare (cu TVA):

6358 = 4011 (proprietar)

Contabilitatea Fondurilor speciale – taxelor şi vărsămintelor asimilate

50. Înregistrarea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat, în contul unor fonduri datorate conform prevederilor legale:635 = 447 Înregistrarea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat

51. Înregistrarea plăţilor pentru stingerea datoriilor constituite:447 = 5121 Plata datoriilor şi vărsămintelor de efectuat

52. Sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii:

447 = 758 Sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii

Contabilitatea Altor datorii şi creanţe cu bugetul statului

53. Înregistrarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate bugetului statului:6581 = 4481 Valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate

bugetului de stat54. Sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe şi

alte creanţe:5121 = 4481 Sume restituite de la bugetul de stat

55. Plata obligaţiilor la bugetul statului a sumelor reprezentând alte datorii:

4481 = 5121 Plata obligaţiilor la bugetul statului

Contabilitatea creditorilor diverşi

56. Înregistrarea sumelor încasate şi necuvenite:


% = 46225121x5311

57. Înregistrarea sumelor datorate terţilor reprezentând despăgubiri şi penalităţi:6581 = 4622

58. Înregistrarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar, aferente soldului în valută, înregistrat la finele lunii sau la sfârşitul exerciţiului financiar:665 = 4622

59. Partea din subvenţii aferente activelor sau veniturilor, de restituit:% = 46224751x472x

60. Diferenţele nefavorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:668 = 462

61. Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:117 = 462

62. Înregistrarea plăţilor efectuate în contul creditorilor diverşi:462 = %

512531

63. Înregistrarea datoriilor prescrise, scutite sau anulate:462 = 7588

64. Înregistrarea diferenţelor favorabile de curs valutar, aferente datoriilor în valută către creditori diverşi, rezultate la efectuarea plăţii sau cu ocazia evaluării la finele lunii, ori la sfârşitul exerciţiului financiar:462 = 765

65. Sconturile obţinute de la creditori:462 = 767

66. Diferenţele favorabile aferente creditorilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar:

462 = 768

Contabilitatea decontărilor în cadrul unităţii

67. Înregistrarea valorilor materiale livrate şi a valorilor băneşti transferate subunităţilor (în contabilitatea unităţii) sau a celor transferate de la subunităţi la unitate (în contabilitatea subunităţii):481 = %

301…303341361371512531

68. Înregistrarea valorilor materiale livrate sau a valorilor băneşti transferate între subunităţi (în contabilitatea subunităţii care a efectuat transferul):482 = %


301…303341361371512531

69. Înregistrarea materiilor, materialelor şi a valorilor băneşti primite de unitate de la subunităţi (în contabilitatea unităţii) sau a celor primite de subunităţi de la unitate (în contabilitatea subunităţii):% = 481301…303341361371512531

70. Înregistrarea materiilor, materialelor şi a valorilor băneşti primite de la alte subunităţi (în contabilitatea subunităţii care a primit valorile):

% = 482301…303341361371512531

7. PROVIZIOANE

Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului:

· este probabil să existe, sau· este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care

vor apărea.

Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorii activelor. Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare. Provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.

7.1. Recunoaştere

Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

· RNP are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;· este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi· poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.

Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

Diferenţa faţă de „datorii contingente”


Distincţia dintre provizioane şi alte obligaţii este conferită de gradul de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei; nu se constituie provizioane decât pentru cheltuieli (ieşiri de beneficii) certe. Celelalte reprezintă datorii contingente.

Datoriile contingente sunt:

· obligaţii posibile, apărute ca urmare a unor evenimente anterioare şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau a mai multor evenimente incerte;

· obligaţii curente, care nu pot fi recunoscute deoarece nu este sigură necesitatea existentei unor surse pentru stingerea lor sau pentru că nu pot fi evaluate fidel.

O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită:

a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă:

· dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);· din legislaţie; sau· din alt efect al legii;

b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care RNP se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care:

· prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; si

· ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.

Diferenţa faţă de datorii din credite comerciale / cheltuieli angajate

Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:

a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate, sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi

b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este – în general – mult mai redus decât în cazul provizioanelor.

Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.

7.2. Prezentare în situaţiile financiare

Aceste provizioane trebuie prezentate în cadrul notelor explicative în măsura în care au o importanţă semnificativă, conform OMFP nr. 3055/2009. De asemenea, ordinul menţionat


precizează că atunci când o sumă este transferată, la sau de la provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, următoarele informaţii trebuie prezentate în notele explicative:

· valoarea provizioanelor la începutul exerciţiului financiar;· sumele transferate, la sau de la provizioane în timpul exerciţiului financiar;· natura, sursa sau destinaţia oricăror astfel de transferuri;· valoarea provizioanelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

7.3. Reguli specifice categoriilor de provizioane

Provizioanele se constituie pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite pentru elemente cum sunt:

· litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;· cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind

garanţia acordată clienţilor;· acţiunile de restructurare;· pensii şi obligaţii similare;· dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;· impozite;· prime ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale

sau contractuale; şi· alte provizioane.

Provizioanele pentru restructurare

Se pot constitui în următoarele situaţii:

· vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;· închiderea unor sedii ale RNP;· modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;· reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor

RNP.

Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale.

RNP are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea:

a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:

· activitatea sau partea de activitate la care se referă;· principalele locaţii afectate de planul de restructurare;· numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii,

distribuţia şi posturile acestora;· cheltuielile implicate; şi· data de la care se va implementa planul de restructurare;

b) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi de acesta.


În cazul în care RNP începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi neprezentarea ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare, este necesară prezentarea de informaţii în acest sens.

Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi anume cele care:

· sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi· nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii RNP.

Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:

· recalificarea sau mutarea personalului permanent;· marketing; sau· investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie.

Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanţului.

Provizioanele pentru pensii şi obligaţii similare

Se referă la sumele ce vor fi plătite de RNP după ce angajaţii au părăsit entitatea. Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileşte de către specialişti în domeniu. La determinarea lor se tine seama de vârsta, vechimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul RNP.

Provizioane pentru impozite

Se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relaţia cu statul.

Aceste provizioane pot fi constituite, de exemplu, pentru:

· diferenţe de impozite rezultate din operaţiuni de control nefinalizate;· impozite pentru care RNP are deschise procese în instanţă;· rezerve din facilităţi fiscale sau alte rezerve pentru care în legislaţia fiscală există prevederi

referitoare la impozitarea acestora,· alte situaţii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.

7.4. Estimarea provizioanelor

Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate. Pentru stabilirea existentei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile.

Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente. Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care RNP ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment.

Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion.


Dacă se estimează că o parte sau toate cheltuielile legate de un provizion vor fi rambursate de către o terţă parte, rambursarea trebuie recunoscută numai în momentul în care este sigur că va fi primită. Rambursarea trebuie considerată ca un activ separat.

Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute.

Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.

7.5. Monografie contabilă

Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile de provizioane sunt următoarele:

1. Constituirea provizioanelor pentru litigii la sfârşitul exerciţiului, conform procesului verbal de inventariere:6814 = 1511 Constituirea provizionului

2. Înregistrarea pierderii litigiului, în baza unei decizii emise de o instanţă judecătorească şi plata sumei datorate:

6581 = 462 Constituirea drepturilor cuvenite persoanei care a câştigat procesul

462 = % Plata sumei datorate512531

3. Diminuarea sau anularea provizionului, în baza hotărârilor emise de instanţele judecătoreşti:1511 = 7812 Diminuarea sau anularea provizionului

4. Constituirea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru restructurare, pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte provizioane:6812 = 151xad Constituirea provizionului

5. Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru garanţiile acordate clienţilor, pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte operaţiuni similare legate de acestea, pentru restructurare, pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite, precum şi alte provizioane:151xad = 7812 Reluarea la venit a provizionului

6. De avut în vedere politica privind costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizărilor, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului. Ele se recunosc în valoarea imobilizărilor, atunci provizionul pentru dezafectare din contul 1513 se înregistrează astfel:

2xx = 1513

8. VENITURI ÎN AVANS SI ALTE FONDURI SPECIFICE

În conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, reprezintă venituri recunoscute înainte de sfârşitul perioadei de raportare, dar care se referă la perioade de raportare ulterioare.RNP înregistrează în venituri în avans valorile referitoare la veniturile pentru alocarea capacităţii de interconexiune, care sunt înregistrate şi încasate în avans.


Subvenţii pentru investiţii -Subvenţiile pentru investiţii se contabilizează potrivit OMFP 3055/2009, in contul 4751 ”Subvenţii pentru investiţii”, fiind recunoscute in situaţiile financiare numai daca:

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva va respecta condiţiile acordării ei;subvenţia va fi primita efectiv.

Valoarea de intrare in contabilitate a subvenţiei se bazează pe costul istoric si conform IAS 20, in funcţie de natura monetara sau nemonetara a acesteia este:

· contravaloarea sumei in bani primite sau de primit in cazul subvenţiilor monetare;· valoarea justa a activului dobândit, in cazul subvenţiilor nemonetare.

Evaluarea ulterioara: la sfârşitul exerciţiului financiar subvenţiile pentru investiţii se recunosc la cost istoric.

Pot fi diferentiate doua abordari cuprinzatoare privind modelul contabil al subventiilor guvernamentale : o abordare bazata pe capital, sub incidenta careia o subventie este creditata direct din conturile de capitaluri proprii, si o abordare bazata pe pe rezultat, conform careia o subventie este inclusa in veniturile uneia sau mai multor perioade.

RNP beneficiaza de subventii atit pentru acoperirea unor cheltuieli de exploatare cit si pentru finantarea unor investitii.

Politica RNP cu privire la aceste subvenţii este aceea de recunoaştere ca venituri pe măsura înregistrării amortizării în cheltuieli a bunurilor realizate din subvenţii, cu exceptia subventiilor pentru investitii care la momentul receptiei intra in patrimoniu public si nu se amortizeaza.

RNP beneficiaza, functie de prevederile legale in vigoare, de subventii, alocatii, credite nerambursabile, fonduri europene s.a.

Venituri înregistrate in avans

In conformitate cu prevederile OMFP nr. 3055/2009, reprezintă venituri recunoscute înainte de data închiderii exerciţiului, dar care se refera la un exerciţiu financiar ulterior.

1. Având in vedere particularităţile activitati din ramura silvicultura, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Nationala a Padurilor, in conformitate cu prevederile art.33 din Codul Silvic, constituie fondul de conservare si regenerare a pădurilor.

Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor se constituie din următoarele resurse:

Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor se constituie din următoarele resurse:

· contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului;

· contravaloarea pierderii de creştere determinate de exploatarea masei lemnoase înainte de vârsta exploatabilităţii de pe terenurile scoase definitiv sau ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;

· 50% din cuantumul chiriei pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;

· contravaloarea despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate publică;


· 50% din cuantumul despăgubirilor pentru pagubele produse fondului forestier proprietate privată;

· pe picior; pentru pădurile proprietate publică a statului, nivelul procentului 15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Naţională a Pădurilor - Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual se stabileşte, după caz, de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2). Această sumă se virează de către cumpărătorii/titularii autorizaţiilor de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;

· sumele reprezentând cheltuielile de reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile ocupate temporar din fondul forestier proprietate publică a statului;

· sumele reprezentând contravaloarea efectelor determinate de funcţiile de protecţie, ecologice şi sociale ale pădurilor;

· alocaţii de la bugetul de stat.

Fondul de conservare şi regenerare a pădurilor prevăzut la alin. (1) se foloseşte pentru:

· regenerarea suprafeţelor parcurse cu tăieri;· împădurirea terenurilor goale înregistrate în amenajamentul silvic sau a celor preluate

în scopul împăduririi;· reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier;· efectuarea lucrărilor de ajutorare şi de îngrijire a regenerărilor naturale şi de îngrijire a

culturilor tinere existente;· efectuarea lucrărilor în resursele genetice forestiere înscrise în Catalogul naţional al

materialelor forestiere de reproducere;· acoperirea cheltuielilor ocazionate de refacerea pădurilor afectate de calamităţi;· efectuarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor tinere, degajări şi curăţări;· cumpărarea de terenuri, în conformitate cu metodologia de stabilire a echivalenţei

valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti.

Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile.

Sursele de constituire a acestui fond sunt:· venituri din încasarea c/val terenurilor scoase definitiv din fondul forestier;· venituri din încasarea c/val pierderilor de creştere determinate de exploatarea arborilor

înainte de vârsta exploatabilităţii stabilita prin amenajamentele silvice ;· venituri din despăgubiri pentru daune produse fondului forestier ;· venituri din tarife încasate pentru efectele favorabile determinate de funcţiile de protecţie

ale pădurilor ;· venituri din încasări din valorificarea masei lemnoase pe picior provenite din produsele

principale si accidentale I, (15 % - 25 %).

Conform art. 33 alin. (2) lit. f din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic fondul de conservare şi regenerare a pãdurilor se constituie şi din „15-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenitã din produse principale şi accidentale I, calculatã la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior; pentru pãdurile proprietate publicã a statului, nivelul procentului anual se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Naţionalã a Pãdurilor - Romsilva; pentru celelalte forme de proprietate forestierã, nivelul procentului anual se stabileşte, dupã caz, de ocoalele silvice prevãzute la art. 10 alin. (2). Aceastã sumã se vireazã de cãtre cumpãrãtorii/titularii autorizaţiilor de exploatare direct în contul administratorului sau prestatorului de servicii silvice;”


De asemenea, conform prevederilor art. 123 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic „preţul mediu al unui metru cub de masã lemnoasã pe picior se stabileşte anual, prin ordin al conducãtorului autoritãţii publice centrale care rãspunde de silviculturã.”· calculul fondului de conservare şi regenerare aferent resursei prevăzute la art. 33 alin. (2)

lit. f din Legea nr. 46/2008 Codul silvic utilizand metoda sutei majorate (exemplu pentru procent de 20%) :

Fond de conservare = Volum mas ă lemnoasă * Preţ mediu * 20 120

Inregistrari contabile specifice (cu detalierea pe tipuri de proprietate: de stat si alti

detinatori, ca si tipuri de contracte cu alti detinatori de mai sus, pag 112-115):

Constituire fond de conservare

ctv 15 - 25% din valoarea ml. produse principale si accidentale autoriz.exploatare (RNP/altii) 65845=47211

(4622=47212) ctv teren scos definitiv din fond forestier prop. Publica 65841=47211 pierderi de crestere 65842=47211 50% din chirie pt ocupare temporara a terenului 65842=47211 despagubiri pt daune produse fondului forestier 65843=47211

ctv fond conservare pt masa lemnoasa aferenta propr. Private (functie de contract)

65846/4622 = 47212

consum fond impaduriri si regenerari 47211=74161

lucrari de ajutorare si ingrijire a regenerarilor natuarale 47211=74162

chelt cu calamitati asupra padurii 47211=74163 cumparare terenuri 47211=74164

gospodarirea padurilor propr. Privata 47212=4622

2. Fond de accesibilizare se constituie in baza Legii nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naţional.

Fondul de accesibilizare a pădurilor prevăzut la art. 4 alin. (1) se constituie din următoarele resurse: a) pana la 10% din valoarea masei lemnoase vândute şi încasate în condiţiile legii, provenite din produse principale şi accidentale I (procent stabilit prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura) b) suma cuvenită administratorului fondului forestier proprietate publică a statului, stabilită potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Fondul de accesibilizare a pădurilor este un fond purtător de dobândă. Sumele rămase disponibile din acest fond la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor, cu aceeaşi destinaţie.

Fondul de accesibilizare a pădurilor se utilizează pentru:

a) proiectarea lucrărilor de construire a drumurilor forestiere; b) proiectarea lucrărilor de intervenţii de natura investiţiilor la drumurile forestiere existente;


c) executarea lucrărilor de construire a drumurilor forestiere noi; d) executarea lucrărilor de intervenţii de natura investiţiilor la drumurile forestiere existente.

Finanţarea realizării drumurilor forestiere se asigură din următoarele surse:

a) fondul de accesibilizare a pădurilor; b) bugetul de stat; c) alte surse, potrivit legii.

Inregistrari contabile:

Pana la 10% din valoarea ml. produse principale si accidentale 1 vandute si incasate

658711=475851 50% din chirie scoateri temporare fond forestier 65872=475851

Virare la RNP de DS475851 = 4812

4812 = 5121

Pentru alte proprietati 4622=475852

Avizare de RNP a platilor din fond accesibilizare – la DS

4812 = 47587 4041 = 4812

3. Fond mediu – conform Legii nr. 167 din 14 iulie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2010 pentru modificarea art. 13 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu

Surse de constituire:

- o contribuţie de 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase şi/sau a materialelor lemnoase obţinute de cãtre administratorul, respectiv proprietarul pãdurii, cu excepţia lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomilor de Crãciun, rãchitei şi puieţilor;

- o contribuţie de 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare, plătită de către gestionarii fondurilor de vânătoare

Inregistrari contabile specifice fond mediu (corelat cu adresa 11324/09.08.2010);

Constituire fond din 2% ML 658921=44781 RNP(4622=44782 altii)

ctv 3% din taxa fond vinatoare 65892=4478

Plata la RNP de catre DS 4812 = 51214478 = 4812

Legea prevede si o contribuţie de 3% din veniturile realizate din vânzarea deşeurilor metalice feroase şi neferoase, inclusiv a bunurilor destinate dezmembrãrii, obţinute de cãtre generatorul deşeurilor, respectiv deţinãtorul bunurilor destinate dezmembrãrii, persoanã fizicã sau juridicã. Sumele se reţin prin stopaj la sursã de cãtre operatorii


economici care desfãşoarã activitãţi de colectare şi/sau valorificare a deşeurilor, care au obligaţia sã le vireze la Fondul pentru mediu.

Factura deseuri fier vechi provenit din casari: 4111=708 (taxare inversa Art.160 CF)

5121 = 4111 (97%)4728 = 4111 (3%)/ 6358 = 4728

4. Fondul de ameliorare – conform ORDIN MAPAM nr. 499 din 31 iulie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea si utilizarea Fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica, si a hotararilor de guvern de privind transmiterea unor terenuri din domeniul privat si public al statului, in suprafate diverse, si din administrarea a diverse institutii publice, in fondul forestier proprietate publica a statului si in administrarea Regiei Nationale a Padurilor.

- Reconstructia ecologica prin impadurire a terenurilor degradate predate se face de cãtre subunitatile Regiei Naţionale a Pãdurilor;

- Cheltuielile necesare impaduririi se suporta din Fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit potrivit Legii nr. 18/1991 , republicatã, şi din alte surse, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

- Terenurile degradate preluate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva se scot din evidenta terenurilor cu destinaţie agricolã, se înregistreazã în evidenta terenurilor cu destinaţie forestierã, se înscriu în amenajamentele silvice şi se supun regimului silvic

- Receptia lucrarilor finale se face in termen de cca 10 ani, la atingerea starii de masiv, data la care obiectivul atinge stadiu de a fi considerat padure

Inregistrari contabile specifice:

Fond ameliorare

Contravaluarea lucrari de impaduriri pe teren degradate din fond ameliorare

.

Factura consum fond ameliorare 23113=404 +TVA incasarea fond ameliorare de la

minister 5121=4722 Concomitent 2311 = 404

plata lucrarilor din fond de ameliorare

404=5121 404= 4812 achitate de RNP

Garantia de buna executei 404 = 167

Consum din fd ameliorare 4722 = 23113Alocatii bugetare pentru reconstructie ecologica

47511 = 23112

Evidenta extracontabila a terenurile ameliorate la data receptiei finale, inclusiv tva aferent, din surse proprii sau de la buget

4722 = 23113 Receptia finala la atingerea starii de masiv – cca 10 ani


9. CAPITAL ŞI REZERVE9.1. Capitaluri proprii

Definitie si clasificare

Cadrul conceptual pentru întocmirea si prezentarea situaţiilor financiare defineşte capitalurile proprii ca interesul rezidual al acţionarilor, în cazul RNP, statul român ca unic proprietar in activele regiei, după deducerea tuturor datoriilor sale.

Altfel spus, capitalurile proprii sunt văzute ca o valoare rămasă, după deducerea totalului pasivelor externe din totalul activului, unde:

Activul : reprezintă resursele controlate de RNP ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare, iar

Pasiv : reprezintă obligaţiile actuale sau viitoare

După natura lor elementele de capital la RNP se pot grupa astfel:

Patrimoniul regiei

Este suma cu care statul se obliga sa contribuie pentru a îndeplini obligaţiile entităţii fata de creditorii acesteia. Patrimoniul regiei este reflectat la valoarea nominala.

Potrivit art.3 din Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 patrimoniul net al RNP era, la data aparitiei hotararii, de 92.609.515 lei constituit prin însumarea patrimoniului unităţilor din structura sa, iar la data de 30.06.2011, in valoare de 105.032.640,97 lei..

Evaluare ulterioara : la sfârşitul exerciţiului financiar, ca tratament contabil de baza, patrimoniul regiei va fi recunoscut in cadrul situaţiilor financiare la cost istoric.

Patrimoniul public

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva Nationala a Padurilor are în administrare si active de natura patrimoniului public al statului cum ar fi : drumurile forestiere si alte active finanţate din alocaţii de la bugetul de stat (corectii torenti, credite externe si alte subventii guvernamentale)– a căror reglementare juridica este prevăzuta prin Legea nr.213 / 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acestuia si care in prezent figurează atât în activul imobilizat cât şi in conturile de capitaluri.

Potrivit prevederilor Legii nr.15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, pentru mijloacele fixe de natura domeniului public nu se calculează si înregistrează amortizarea.

Pentru aceste mijloace fixe care aparţin proprietarii publice, nu exista prevederi in Standardele Internaţionale de Contabilitate si nici in Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr.3055/2009.

9.2. Rezerve 9.2.1. Rezerve din reevaluare

Aceste rezerve permit sa se pună in evidenta plusurile de valoare degajate prin aplicarea modelului de reevaluare referitor la derogări de la principiul costului istoric.


In conformitate cu IAS 16 “Imobilizări corporale”, paragraful 39, in cazul in care valoarea contabila a unui activ este majorata ca urmare a unei reevaluări, aceasta majorare trebuie înregistrata direct in creditul conturilor de capitaluri proprii si se înscriu in bilanţ distinct, in cadrul contului “Rezerve din reevaluare”.

Cu toate acestea, majorarea constatata din reevaluare, trebuie recunoscuta ca venit in măsura in care aceasta compensează o descreştere din reevaluarea aceluiaşi activ, recunoscuta anterior ca o cheltuiala.

O diminuare rezultata din reevaluare trebuie scăzuta direct din orice surplus din reevaluare corespunzător, in măsura in care diminuarea nu depăşeşte valoarea înregistrata anterior ca surplus din reevaluare pentru acelaşi activ.

Recunoaştere ulterioara : la sfârşitul exerciţiului financiar, rezervele din reevaluare sunt recunoscute la costul istoric.

Suma corespunzătoare rezervelor din reevaluare aferente mijloacelor fixe si terenurilor, care au fost casate, vândute sau scoase din funcţiune va afecta contul 1065 “Rezerve” reprezentâd surplusul realizat din rezerve din reevaluare.

9.2.2. Alte rezerve

Rezerve constituite din rezultat

Rezervele sunt surse asimilate capitalurilor proprii reprezentând beneficii capitalizate care nu sunt generatoare de dividende (in cazul regiei de varsaminte la bugetul statului). Potrivit O.M.F.P nr. 3055/2009, pentru fiecare rezerva inclusa in masa capitalurilor proprii se va preciza natura sa si scopul pentru care a fost constituita şi anume :

Rezerve legale - Se constituie anual din profitul brut in cadrul limitelor prevăzute de lege. Conform Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 si Precizărilor aprobate prin O.M.F.P.nr.298/2002, la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva , rezerva legala se constituie in procent de 5 % din profitul brut , pana la limita de 20 % din patrimoniul propriu al regiei.

Retragerile de la rezerva legala sunt permise in limitele legale si numai in următoarele condiţii :

· pentru compensarea unor pierderi din calamitatile naturale, când pierderile nu sunt acoperite din profitul exerciţiului ; sau

· pentru acoperirea unor pierderi din anul anterior, atunci când acestea nu pot fi acoperite din profitul exerciţiului ;

Alte rezerve – Se pot constitui facultativ pe seama profitului net pentru : acoperirea unor pierderi sau pentru alte scopuri potrivit hotărârii Consiliului de Administraţie, ele nefiind prevăzute de lege sau regulamentul de funcţionare.

9.3. Rezultatul perioadei

Potrivit IAS 8, toate elementele de natura veniturilor si cheltuielilor recunoscute in perioada curenta, trebuie incluse in determinarea rezultatului net al exerciţiului, cu excepţia cazurilor in care un alt standard specifica in mod expres altfel.

Rezultatul net trebuie prezentat in contul de profit si pierdere corespunzător perioadei si conţine următoarele:


· Rezultatul activităţii curente – sunt activităţile curente desfăşurate de regie ca parte a realizării obiectului de activitate a acesteia, precum si activităţile adiţionale care deriva din acestea.

Rezultatul activităţii curente poate îmbraca forma profitului sau a pierderii. Potrivit Cadrului General al IAS, o regie obţine profit sub aspect financiar, doar daca valoarea financiara a activelor nete la sfârşitul perioadei este mai mare decât valoarea financiara a activelor nete la începutul perioadei, după excluderea distribuirilor şi contribuţiilor către si de la proprietarii afacerii;

şi ,

· Elemente extraordinare. Sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din evenimente sau tranzactii care sunt clar diferite de activităţile curente si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat, de exemplu exproprieri sau dezastre naturale.În categoria cheltuielilor extraordinare RNP se vor cuprinde şi calamităţile din pepiniere, fazanerii, păstrăvării, răchitării,etc.

9.4. Rezultatul reportat

Reprezintă rezultatul sau partea din rezultat a cărei repartizare a fost amânată de către Consiliul de Administraţie si are o semnificaţie diferenţiată, in sensul ca poate fi pozitiv sau negativ (creditor sau debitor).

Transferul profitului nerepartizat sau a pierderii nerecuperate in rezultatul reportat se face la valoarea contabila din momentul transferului.

In situaţiile întocmite la sfârşitul exerciţiului financiar, rezultatul reportat este reflectat la cost istoric

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (cont contabil 1174)

Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile financiare precedente.

Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor, după cum urmează:

1) pe seama contului de profit şi pierdere

Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere. Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar curent se efectuează prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu).

Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama contului de profit şi pierdere, in procent de maxim 1% din Cifra de Afaceri a RNP, cu avizarea centralei RNP.

Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar – contabile. Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu, se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală sau cumulată a elementelor.

2) pe seama rezultatului reportat


Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat.

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale RNP pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza, sau de a nu utiliza, informaţii credibile care:

· erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;

· ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale.

Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.

Erorile semnificative sunt acelea care au un asemenea efect semnificativ asupra situaţiilor financiare aferente unor perioade precedente dacă acesta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale.

Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii şi nici ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.

Utilizarea rezultatului reportat provenit din corectarea erorilor contabile se face numai în cazuri excepţionale cu aprobarea Consiliului de Administraţie al RNP.

9.5. Metodologie contabilă privind capitalurile proprii

Subscrierea, vărsarea şi majorarea capitalului social

La data curenta la Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva nu este societate pe actiuni, administrand patrimoniu public si privat al statului.

Contabilitatea rezervelor din reevaluare – modificarile OUG 34/2009 sunt exemplificate la capitolul 16.

1. Înregistrarea plusului de valoare rezultat în urma reevaluării, conform raportului de evaluare:21x = 105

2. Înregistrarea descreşterii faţă de valoarea contabilă netă, rezultate în urma reevaluării imobilizărilor corporale:% = 21x105681x

3. Înregistrarea trecerii rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale la rezerve, atunci când surplusul reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare:105 = 1065

4. Ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizărilor corporale, în cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice:

105 = 281


Contabilitatea rezervelor

5. Profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent repartizat la rezerve în baza prevederilor legale:129 = 1061

6. Profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP :117 = 106x

7. Capitalizarea surplusului din reevaluarea imobilizărilor corporale transferat direct în capitalul propriu, atunci când acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului în RNP: cu impozitare conform Codului Fiscal105 = 1065

8. Utilizarea rezervelor legale pentru acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare precedente, conform hotărârii CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP :

106x = 1171

Rezultatul reportat

9. Înregistrarea pierderilor contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat:1171 = 121

10. Înregistrarea profitului net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat:

121 = 1171

11. Profitul net realizat în exerciţiile precedente, şi care se repartizează în exerciţiile financiare următoare pe destinaţiile aprobate de CONSILIUL DE ADMINISTRATIE RNP , potrivit legii:1171 = %

10681171 analitic pierdere an precedent

12. Rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:1174 = %

401, 404 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor431, 437,

438441442344x462

13. Înregistrarea veniturilor provenite din înlesniri la plata unor creanţe bugetare:4xx = %

758x Pentru sumele aferente anului curent1174 Pentru sumele aferente anilor precedenţi

14. Înregistrarea rezultatului favorabil provenit din corectarea erorilor contabile constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente:


% = 11742xx3xx4xx şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea

erorilor

Rezultatul exerciţiului

Principalele operaţiuni privind înregistrările din contabilitate în conturile privind rezultatul exerciţiului sunt următoarele:

15. Închiderea conturilor de venituri la sfârşitul perioadei de raportare (lunar):

% = 121701…786

16. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârşitul perioadei de raportare (lunar):121 = %

601…69817. Transferul soldului contului 121 „Rezultatul exerciţiului” între directii silvice şi CENTRALA

RNP :481 = 121 Transmitere sold cont 121 de către directii silvice121 = 481 Preluare sold cont 121 de către CENTRALA RNP (+/-,

functie de pierdere sau profit directie silvica)18. Înregistrarea repartizării profitului:

129 = %1061 Constituirea rezervelor legale, la data de 31 decembrie a

exerciţiului de raportare, conform prevederilor legale1068 Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

(in cazul RNP surse de investitii proprii, )19. Înregistrarea profitului net obţinut în exerciţiul trecut, a cărui repartizare a fost amânată:

121 = 11720. Înregistrarea profitului net obţinut în exerciţiul precedent, care a fost repartizat pe destinaţiile

legale:121 = 129

21. Înregistrarea reportării pierderii realizată în exerciţiul precedent, a cărei decizie de acoperire a fost amânată:

117 = 121

10. MONOGRAFIE PRIVIND PARCURILE NATURALE SI NATIONALE / ALTE SUBUNITATI CARE ACCESEAZA FONDURI EUROPENE

10.1. Înregistrarea prefinanţării de încasat (POS)

44532/ prefinantare FEDR = 4753 prefinantare FEDR (fondul a fost ales aleator)


CAZ PROIECT POS

Pentru încasarea sumei aferente prefinanţării Subunitatea (Parc, DS) va transmite la Autoritatea de Management (AM) dosarul Cererii de prefinanţare care va cuprinde:a) Contractul de finanţare încheiat între AM si Subunitate (Parc, DS);b) Contractul de furnizare de bunuri, lucrări încheiat între Subunitate (Parc, DS) şi un operator economic;c) Cererea de Prefinanţare în original.

Dosarul Cererii de Prefinanţare se va întocmi în 2 exemplare, din care 1 original va fi transmis la AM însoţit de Fişa de control a documentului. AM verifica cererea de prefinanţare, iar Subunitatea (Parc, DS) va primi fondurile aferente prefinanţării în termen maxim de 55 zile calendaristice de la depunerea dosarului. AM poate cere clarificări suplimentare de la Subunitate (Parc, DS) printr-o scrisoare de informaţii suplimentare în care este trecut termenul maxim de transmitere a informaţiilor şi clarificărilor. După finalizarea verificării AM va notifica Autoritatea de Certificare şi Plată (ACP) pentru efectuarea plăţii către Subunitate (Parc, DS).

10.2. Încasarea si utilizarea prefinanţării (POS)1. Incasarea prefinanţării(POS), 512111 trezorerie = 44532/ prefinantare FEDR (%)

2. Utilizarea prefinanţării(POS) , Încasarea prefinanţării in contul de disponibil la Trezorerie Se face în conformitate cu O.U.G nr.64/2009 privind gestionarea financiara a instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta şi ORDIN MEFP nr. 911 din 10 august 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinantarii si a cofinantarii alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul national de dezvoltare, in bugetul institutiilor implicate in gestionarea instrumentelor structurale si utilizarea acestora pentru obiectivul convergenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 249/2007.

Subunitatea (Parc, DS) plăteşte avansuri sau alte cheltuieli eligibile conform prevederilor legale. Plata avansului se face pe bază de factură emisă de contractor, vizată de necesitate, realitate, legalitate, vizata de catre responasabilul tehnic al UIP, de managerul de proiect si de responsabilul financiar prin aplicarea de ştampilă (Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice). Factura va fi supusă CFP, după care se face ordonanţarea plăţii de către conducătorul unităţii si de responsabilul financiar prin aplicarea ştampilei „Bun de plată”.(semnata de reprezentantul legal al Subunitatii (Parc, DS).

Contabilul sef/Economistul va întocmi ordinul de plată după care va fi semnat de persoanele cu drept de semnătură şi se depune la Trezorerie.

3. Înregistrarea cererii de rambursare(POS)

Cuprinde cheltuielile pe baza documentelor justificative la valoarea totală a cererii:

44532 / FEDR = 47522 / FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)44534 / TVA = 47523/TVA

44531 / BS = 47512 / BS (%) (procent conform contractului de finantare)

4. Rambursarea prefinantarii(POS)

Se face in baza dosarului cererii de rambursare, % din valoarea cererii de rambursare:


4753/prefinantare FEDR = 44532 / FEDR

5. Încasarea sumei în contul de rambursare -diferenţă între valoarea Cererii de rambursare şi valoarea prefinanţării reţinută ( % din prefinantare).Suma primita in baza cererii de rambursare se va incasa in contul de rambursare deschis la unitatea bancara

512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%) (procent conform contractului de finantare)512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (procent conform contractului de finantare)512112 cont rambursare = 44534/ rambursare TVA)

10.3. Înregistrarea utilizarii finanţării (POS)

6. Inregistrarea facturii de lucrari, C+M cu finantare FEDR si BS (eligibile), RNP (neeligibile)

% = 4041/ furnizor23117 (sintetic)/ (analitic pe lucrari in balanta POS)44261x TVA nedeductibil

23117 = 44261x (TVA nedeductibil)- devine patrimoniu publicTip document: FAN in CONTNET

7. Plata facturi emise de furnizori :

4011,4041(baza+TVA) / furnizori = 512111,512112 - (eligibile)4011,4041(baza+TVA) / furnizori = 512113 cont bancar curent –(neeligibile)

8. Receptia lucrarilor si inregistrarea lor in categoria mijloacelor fixe:

212, 213, 214/analitic = 23117/analitic lucrare si sursa de finantare

Concomitent se reia la venituri cu valoarea amortizarii lunare

6811 /analitic sursa finantare = 281/analitic FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)6811 /analitic sursa finantare = 281 /analitic BS(%+TVA) (procent conform contractului de finantare)6811 /analitic sursa finantare = 281/ analitic RNP

Consum de fond (sold cont = finantare neconsumata )47522 / FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)47512 / BS(%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)47588/RNP = 75843/ RNP

9. Inregistrarea mijloacelor fixe prevazute in lista mijloacelor fixe ce urmeaza a fi achizitionate cu finantare FEDR, BS, (eligibile) RNP (neeligibile):


213 , 214..../analitic = 4041/furnizori44261 x TVA nedeductibil pe baza facturii cf OUG 34/2009 – (se include in valoarea investitie, utilizandu-se tip document FAN – in CONTNET)213 ,214..... /analitic = 44261 x TVA nedeductibil

Mentiune: La incasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face inregistrarea de la pct. 10..4

Concomitent se reia la venituri cu valoarea amortizarii lunare

6811 /analitic sursa finantare = 281/analitic FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)6811/ analitic sursa finantare = 281 / analitic BS(%+TVA) (procent conform contractului de finantare)6811/ analitic sursa finantare = 281/analitic RNP (in cazul in care sunt neeligibile)47522 / FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)47512/ BS(%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)47588/RNP = 75843/ RNP (in cazul in care sunt neeligibile)

10. Înregistrarea obiectelor de inventar prevazute in lista produselor ce urmeaza a fi achizitionate in baza cererii de rambursare cu finantare din FEDR si BS (eligibile) , RNP (neeligibile):

303 /analitic sursa finantare= 4011/ furnizori44261x TVA deductibil pe baza facturii /tip document FAN

Concomitent se reia la venituri cu valoarea cheltuielii603/ analitic sursa finantare = 303/ analitic sursa finantare / Tip document FAN

Virarea sumelor reprezentand TVA-ul deductibil din contul curent in contul bancar aferent proiectului: 581 = 512113/cont bancar curent 512112/cont proiect = 581

Restituirea sumelor( rezultate din TVA-ul deductibil) in contul de disponibil al RNP 47588/RNP = 512113/ cont bancar curent 603 /analitic sursa finantare = 303 /analitic sursa finantare

Mentiune: La incasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face inregistrarea de la pct. 10.4

Concomitent se reia la venituri cu valoarea obiectelor de inventar date in functiune:

47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare) 47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare) 11. Înregistrare stocurilor de materiale prevazute in lista produselor ce urmeaza a fi achizitionate in baza cererii de rambursare cu finantare din FEDR si BS (eligibile) , RNP (neeligibil):

Gr. 30 /analitic cont = 4011/analitic contractori 44261x TVA deductibil pe baza facturii Gr. 30 /analitic cont = 44261x TVA


Mentiune: La incasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face inregistrarea de la pct. 10.4 Virarea sumelor reprezentand TVA-ul deductibil din contul curent in contul bancar aferent proiectului: 581 = 512113/cont bancar curent 512112/cont proiect = 581

Restituirea sumelor( rezultate din TVA-ul deductibil) in contul de disponibil al RNP 47588/RNP = 512113/ cont bancar curent

Concomitent se reia la venituri cu valoarea materialelor date in consum :

47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)47588/RNP = 75843/ RNP

12. Înregistrarea cheltuielilor privind stocuri si servicii executate de terti prevazute in lista serviciilor ce urmeaza a fi contractate cu finantare din FEDR si bugetul de stat :

Gr 60, 61,62/analitic sursa finantare = 4011/ furnizori44261x TVA deductibil pe baza facturii Tip document FAN Gr 60, 61,62/analitic sursa finantare = 44261x TVA

Mentiune: La incasarea de la buget, in baza Oug 120/2010, se face inregistrarea de la pct. 10.4

Virarea sumelor reprezentand TVA-ul deductibil din contul curent in contul bancar aferent proiectului: 581 = 512113/cont bancar curent 512112/cont proiect = 581

Restituirea sumelor( rezultate din TVA-ul deductibil) in contul de disponibil al RNP

47588/RNP = 512113/ cont bancar curent

Concomitent se reia la venituri cu valoarea materialelor date in consum :

47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)47588/ RNP = 75843/ RNP

13. Inregistrarea garantiei de buna executie: (%) Valoarea garantiei de buna executie retinuta din factura, se inregistreaza conform prevederilor legale

a) La primirea facturii fiscale de la constructor, in care s-au consemnat garantiile constituite:

4041/furnizori = 1674 / analitic FEDR, BS


b) Restituirea garantiei se face la data receptiei definitive:

1674/ analitic FEDR, BS =512111,512112 (inregistrarea se efectueaza numai in situatia in care garantia este efectiv achitata)4041 /analitic =1674 /analitic FEDR, BS

OBS. Inainte de semnarea contractul, contractorul trebuie sa prezinte scrisoarea de garantie bancara pentru buna executie in valoare egala cu % de retinere aplicata la valoarea de contract, emisa de o institutie financiar-bancara. Se verifica autenticitatea semnaturilor de pe scrisoarea de garantie bancara, printr-o cerere adresata bancii emitente. Se inregistreaza valoarea in lei a Scrisorii de garantie in contul 8021,, giruri si garantii primite’’ (se deschide un analitic pe fiecare contract). In cazul in care in contract se specifica contul bancar pentru garantie de buna executie a lucrarii, aceasta se va vira cu ordin de plata in contul mentionat, diminuandu-se plata facturii cu aceasta garantie.

14. Subventii de incasat de la RNP (cheltuieli neeligibile / cofinantare RNP)

44588/ RNP = 47588 / RNP (la Subunitate/Parc) 65893 = 5121 (se inregistreaza la Centrala RNP)

15. Incasarea sumelor pentru cheltuieli neeligibile in contul de disponibil :

512113/ cont bancar curent = 44588/ RNP

16. Inregistrarea comisioanelor bancare aferente proiectului:

627 /analitic = 512111,512112

Comisioanele bancare se solicita de la RNP (ca si cheltuieli neeligibile, sau eligibile, functie de proiect)

44588/RNP = 47588/RNP

Incasarea sumelor reprezentand comisioane bancare de la RNP

512113/cont bancar curent = 44588/ RNP

Concomitent

47588 = 75843/RNP

Virarea sumelor reprezentand comisioane bancare din contul curent in contul bancar aferent proiectului: 581 = 512113/cont bancar curent 512112/cont proiect = 581

17. Inregistrarea veniturilor din dobanzile bancare aferente contului bancar de prefinantare si rambursare:

512111,512112 = 47522,47261/ sursa finantare (in conturi diferite), in caz de reintregire sursa


sau512111,512112 = 766 dobanda in caz de nereintregire

18. Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente proiectelor finantate din fonduri nerambursabile.

a) Diferente favorabile de curs valutar

512111,512112 = 765

concomitent:65891 = 475/analitic

b) Diferente nefavorabile de curs valuta

665 = 4726/analitic

4726/analitic = 7588

19. La predarea imobilizarii in patrimoniul public :

475/analitic sursa de finantare = 1016

La finalizarea proiectului imobilizarile corporale vor trece in patrimoniul public cu valoarea ramasa neamortizata, daca este cazul(Durata Utila Efectiva din proiect difera de catalog RNP, aceasta va fi egala cu perioada de finantare a fiecarui proiect, fapt care nu influenteaza fiscal, amortizarea fiind reflectata concomitent pe venituri si cheltuieli = ca urmare nu ramane valoare neamortizata).

20. Evidenta salarii decontate din proiecte

a) Evidentierea cheltuielii cu salarii si cote la bugetul de stat suportate din proiecte

6411x/ analitic proiect = 4211x/analitic proiect - cu salariul brut / stat pentru persoanele din proiect, pt nr ore aferente 4211x/ analitic proiect = % 4312x/ analitic proiect - contrib asigurat la asiguari sociale 4372x/ analitic proiect - contrib asigurat la somaj 4314 x/analitic proiect - contrib asigurat la asigurari sociale de sanatate 444x/ analitic proiect - impozit salarii

6451x/ analitic proiect = 4311x/ analitic proiect – contributie angajator la asigurari sociale 6452x / analitic proiect = 4371x/ analitic proiect – contributie angajator la somaj 6453x/ analitic proiect = 43131 x/ analitic proiect – contributie angajator la asigurari sociale 6458x/ analitic proiect = 4316x/ analitic proiect – contributie angajator la fondul de risc si accidente 6456x/ analitic proiect = 4373x/ analitic proiect - contributie angajator la fondul de garantare 0.85 % FNUASS , (daca in proiect se specifica cheltuielile cu salarizarea – intra tot, conform legislatiei romanesti – adica inclusiv finantarea FNUASS)

Concomitent

47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare) 47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)


b) Înregistrarea cererii de rambursare a cheltuielilor cu salariile pe baza documentelor justificative (pontaj, state de plata).

44532 / FEDR = 47522 / FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)44531 / BS = 47512 / BS (%) (procent conform contractului de finantare)

c) Incasarea sumei reprezentad salarii si cote pt bugetul de stat/ bugetul asig de sanatate in contul de rambursare512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%)(procent conform contractului de finantare)512112 cont rambursare = 44531/rambursare BS(%) (procent conform contractului de finantare)

d) Virarea salariilor pe carduri:

581/ analitic proiect = 512112/ cont proiect512113/ cont bancar curent = 581/ analitic proiect 4211x/ analitic proiect = 512113 /cont bancar curent

f) Plata salarii prin casierie

581/analitic proiect = 512112/ cont proiect53113/casa proiect = 581/analitic proiect581/ analitic proiect = 53113/casa proiect53113 casa proiect = 581 analitic proiec4211/ analitic proiect = 53113 casa proiect

g) Virarea cotelor aferente salariilor la bugetul se stat

43..., 444x / analitic proiect = 512112 /cont proiect

Sau se pot vira total de subunitate si apoi intregii contul curent cu suma totala din contul bancar proiect

21. Evidentierea cheltuielilor cu deplasarile

6251x / analitic proiect = 5421x/ analitic proiect

Solicitare cerere de rambursare a sumelor aferente deplasarilor

44532 / FEDR = 47522 / FEDR(%) (procent conform contractului de finantare)

44531 / BS = 47512 / BS (%) (procent conform contractului de finantare)

Incasarea sumei in contul de rambursare

512112 cont rambursare = 44532 / rambursare FEDR (%)(procent conform contractului de finantare)

512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (procent conform contractului de finantare)

Concomitent

47522/ FEDR (%) = 75842/ FEDR(%) (procent conform contractului de finantare) 47512/ BS (%) = 75841/ BS(%) (procent conform contractului de finantare)


Ridicarea de la banca a sumelor aferente deplasarilor si achitarea prin casierie :

581x /analitic = 512112/ cont rambursare 53113 casa proiect/ analitic = 581x/ analitic 5421 x/analitic = 53113 casa proiect/ analitic

10.4. Alte aspecte specifice utilizarii finanţării (POS)1. Pentru inregistrarea facturilor de cumparare materiale, produse, servicii

se utilizeaza tipul de document ,,Factura cumparare” (FAC), iar pentru facturile pentru achizitionare imobilizari aferente proiectului se utilizeaza tipul de document ,,Facura cumparare nedeductibila” (FAN) – programul CONTNET. In cazul folosirii acestui tip de document se va proceda la inregistrarea contabila :44261x TVA nedeductibil = 44261x TVA nedeductibil (in rosu)In decontul TVA 300, TVA nedeductibil nu va fi inregistrat, nu va fi preluat pe rd 26.

2. Acolo unde este trecut „X” va fi creat analitic de catre fiecare parc/ ocol/directie din RNP pentru fiecare proiect (se va creea o subunitate distincta in programul de contabilitate. Se intocmeste balanta separata pentru proiecte, separat pentru activitatea curenta si toate datele vor fi centralizate in balanta totalizatoare - care va contine evidenta contabila pe proiecte si evidenta contabila a activitatii proprii desfasurata de catre parc).

3. Pentru fiecare proiect se intocmesc registre separate: de casa, registrul inventar, registrul mijloacelor fixe (DUE = perioada contract) etc.

4. In cazul aplicarii la finantare externa se va analiza cu mare atentie prevederile generale privind eligibilitatea cheltuielilor, plecand de la Regulamentele CE aferente fondului respectiv, pana la POS, astfel incat valoarea sumelor neeligibile ce vor fi suportate de RNP sa se reduca strict la impozite si taxe neeligibile: TVA, Comisioane bancare. Se vor respecta cu strictete prevederile contractelor de finantare astfel incat sa se evite aparitia unor cheltuieli care nu fie considerate eligibile de catre OI si ACP/ AM, si care sa conduca la un efort al RNP sporit.

5. In cazul in care tva-ul neeligibil platit, aferent cheltuielilor eligibile efectuate, se restituie de la bugetul statului, prin AM/OI/ACP, conform OUG 120/23.12.2010, se inregistreaza prin nota contabila:

512112 cont rambursare = 44531/ rambursare BS(%) (tva conform contractului de finantare)

6. In cazul obiectelor de inventar , a materiilor prime, materialelor se face inregistrarea:303/ analitic sursa finantare = 44261x Sau:6357 = 44261x

11. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

În conformitate cu OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele Comunităţilor Economice Europene, contul de profit şi pierdere al RNP va fi prezentat în formatul listă cu prezentarea cheltuielilor după natura lor. Contul de profit şi pierdere va cuprinde cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului.


Veniturile

Veniturile RNP constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii.

Cheltuielile

Cheltuielile RNP constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.

În contul de profit şi pierdere elementele de venituri şi cheltuieli sunt grupate de către RNP după activităţi şi natură, respectiv în activitatea curentă defalcată pe activitate din exploatare şi activitate financiară şi activitate extraordinară.

Prin urmare, RNP va prezenta, în contul de profit şi pierdere, următoarele informaţii minimale:

11.1. Venituri şi cheltuieli din exploatare, rezultatul din exploatare

Veniturile şi cheltuielile din exploatare sunt realizate în urma desfăşurării activităţilor curente, care reprezintă toate activităţile desfăşurate de RNP, aşa cum sunt definite în Actele constitutive la obiectul activităţii, precum şi activităţile conexe în care RNP se angajează şi care sunt o continuare a activităţilor statutare, incidente acestora sau care rezultă din acestea.

11.1.1. Cifra de afaceri

Cifra de afaceri netă este formată din totalitatea veniturilor obţinute din vânzarea de bunuri, lucrări şi servicii ce intră în categoria activităţilor curente ale RNP, inclusiv subvenţiile pentru exploatare aferente cifrei de afaceri, după scăderea reducerilor comerciale incluse în factură (la data livrării sau ulterior), a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente.

În contabilitatea RNP, veniturile din vânzarea de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.

RNP recunoaşte veniturile din vânzarea bunurilor în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

· s-au transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;

· RNP nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;

· mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;· este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către RNP;· costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

RNP înregistrează veniturile din prestări de servicii în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Pentru activitatea RNP prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.


RNP determină stadiul de execuţie al lucrării pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile, procese – verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.

In cadrul veniturilor Regiei Naţionale a Padurilor - Romsilva se cuprind:

· venituri din valorificarea Produselor specifice fondului forestier, precum şi a celorlalte bunuri care se recoltează, se prelucrează şi se valorifică de Romsilva si anume:

· venituri din vinzarea lemnului pe picior şi sub formă de sortimente, precum şi produsele rezultate prin prelucrarea lemnului;

· din vinzarea arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomi de Crăciun, puieţi forestieri, răcnită şi împletituri din răchită, mangal de bocşă şi altele de această natură;

· venituri din vanzarea animalelor de interes cinegetic din crescătorii şi din cuprinsul fondurilor de vânătoare, carnea de vânat, trofeele de vânat şi coarnele căzute în mod natural, peştele din apele de munte, din păstrăvării, bălţi şi iazuri din fondul forestier, fructele de pădure, seminţele forestiere, ciupercile comestibile, plantele medicinale şi aromatice, cultivate şi din flora spontană, răşina şi altele similare.

· venituri din recoltarea, exploatarea, prelucrarea şi valorificarea altor produse nespecifice fondului forestier

· venituri din exploatarea în regie proprie a lemnului din fondul forestier proprietate publică a statului.

· venituri din administrarea sau prestarea de servicii silvice, pe bază de contract sau comandă, după caz, şi pentru suprafeţe de fond forestier proprietate privată sau aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale, perdele forestiere şi vegetaţie forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional.

· venituri din activităţi de creştere a cabalinelor şi a animalelor de blană, acţiuni de silvoturism şi agrement, de echitaţie şi turism ecvestru, precum şi acţiuni pe hipodromuri.

· venituri din vânzările de cabaline şi de animale de blană, ia intern şi extern, din vânzările de produse agricole excedentare, precum şi din alte activităţi şi servicii.

· venituri din actiuni de vânătoare şi de pescuit;· venituri din taxe de vizitare, precum şi de filmare şi fotografiere a vânatului şi a

peisajului natural;· venituri din creşterea intensivă a vânatului în spaţii special amenajate;· venituri din valorificarea materialul lemnos confiscat, sumele obţinute având destinaţia

prevăzută de lege;· veniturile obţinute din prestările de servicii către proprietarii de păduri private, agenţi

economici si populaţie;· veniturile obţinute din efectuarea de studii de amenajare a pădurilor, cercetare si

proiectare silvica pentru alţi agenţi economici sau persoane fizice;· venituri din chirii, redevenţe, locaţii de gestiune;· veniturile din vânzarea semifabricatelor si produselor reziduale;· veniturile din vânzarea mărfurilor;· alte venituri.


· veniturile obţinute din activitati diverse, de natura : taxelor de participare la licitaţie, etc.In RNP, cheltuielile ce se efectuează in cursul unui an aferente cu paza si protectia pădurii, sunt recunoscute ca şi cheltuieli ale anului financiar respectiv, aferente veniturilor din vânzarea masei lemnoase şi se referă la:

· efectuarea unor lucrări de tăieri de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri, elagaj si ajutorarea regenerării naturale);

· paza pădurii, cheltuieli formate din: salariile pădurarilor, şefilor de district si alt personal de la ocoalele silvice;

· efectuarea unor lucrări de combatere a bolilor si dăunătorilor pădurii in care se cuprind: valoarea materialelor de combatere, inclusiv a cheltuielilor de aprovizionare, depozitare si transport, costul prestaţiilor avio si alte cheltuieli generate de aceasta acţiune;

· efectuarea unor lucrări de amenajare a pădurilor, executate prin terţi sau cu mijloace proprii;

· cheltuielile de punere în valoare a masei lemnoase destinată exploatării;· cheltuieli de exploatare, transport şi de prelucrare a masei lemnoase;· costul uniformelor de serviciu ale personalului silvic si personalului TESA,

îndreptăţit prin Regulamentul de organizare si funcţionare sa poarte aceasta uniforma;

· întreţinerea drumurilor forestiere din administrarea ocoalelor silvice;· perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului silvic si de alta specialitate;· efectuarea unor lucrări de cercetare aplicativa executate prin I.C.A.S. Bucuresti

sau alţi executanţi;· constituirea fondului de conservare si regenerare a pădurilor conform art.33 din

codul silvic.

De asemenea, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva înregistrează şi alte cheltuieli aferente activităţii secundare, cum ar fi:

· cheltuielile efectuate cu recoltarea seminţelor si alte materiale de plantat si prelucrarea lor;

· costurile efectuate pentru producerea puieţilor necesari pentru împădurirea suprafeţelor din fondul forestier, precum si a puieţilor ornamentali destinaţi vânzării către agenţii economici si populaţie;

· costurile efectuate pentru producerea şi recoltarea răchitei (Cheltuielile de înfiinţare a răchităriei -butaşi, manopera, etc- se înregistrează la imobilizări corporale

· cheltuielile de întreţinere si îngrijire a familiilor de albine: diverse materiale, medicamente care se administrează familiilor de albine, salariile apicultorilor si alte cheltuieli;

· costurile de creştere si întreţinere a fazanilor din crescătorii: furaje, nutreţuri combinate, medicamente, amortizarea mijloacelor fixe, salariile muncitorilor si alte cheltuieli;

· cheltuielile efectuate pentru menţinerea efectivului optim de vânat şi de valorificare a acestuia.

· cheltuielile efectuate pentru întreţinerea efectivelor de păstrăv din păstrăvarii şi la cel din apele de munte;

· costurile efectuate pentru recoltarea fructelor de pădure si a ciupercilor comestibile, de producere a împletiturilor de răchita si alte produse din lemn (cozi unelte, diverse obiecte pentru export si altele)

· alte cheltuieli.Cheltuielile de exploatare cuprind :

- Cheltuieli cu materii prime si materiale


- Alte cheltuieli materialeInclud costul de achiziţie al:

· obiectelor de inventar;· cheltuieli privind materialele nestocate;· costul de achiziţie al animalelor si pasărilor; şi· costul de achiziţie al ambalajelor.

Alte cheltuieli externeCuprind costul de achiziţie al energiei si apei consumate, inclusiv gaze naturale şi alte fluide.Cheltuieli privind marfurileMărfurile sunt bunuri destinate vânzării, sunt achiziţionate de la terţi si pot fi vândute, de regulă, fara a fi supuse unei prelucrări suplimentare.Aceste cheltuieli sunt alcătuite din preţul de cumpărare a mărfurilor precum şi din costurile necesare pentru punerea lor în vânzare, cum ar fi: cheltuielile de transport si depozitare, de ambalare si alte cheltuieli accesorii.Cheltuieli cu personalulCuprinde cheltuielile cu salariile si cheltuielile cu asigurările si protecţia sociala, atât pentru personalul direct productiv, cat si indirect productiv.

· salariile – cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului in suma bruta cat si alte cheltuieli de personal suportate de regie: premii, indemnizaţii de concediu de odihna si concediul medical suportat din fondul de salarii, compensarea in bani pentru concedii neefectuate, indemnizaţii care se acorda salariaţilor la ieşirea la pensie, la desfacerea contractului de munca ca urmare a reducerii de personal, cheltuieli cu tichetele de masa, precum si alte drepturi salariale acordate conform Contractului Colectiv de Muncă acestea evidentiindu-se pe analitice distincte;

· cheltuieli cu personalul implicat in contractele de administrare si paza padurilor altor detinatori care fac obiectul unor astfel de contracte, vor fi inregistrate in analitice distincte.

· cheltuieli de asigurări si protecţie socială – se referă la contribuţia unităţii cu privire la asigurările sociale, la constituirea fondului de şomaj,a fondului de sănătate, a fondului de garantare precum si alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială, prevăzute in Contractul Colectiv de Muncă si in legislatia in vigoare ;

Alte cheltuieli de exploatare

Aceste cheltuieli includ:

· cheltuieli cu întreţinerea si reparaţiile unde se înregistrează valoarea lucrărilor de întreţinere si reparaţii executate de terţi. Sunt considerate reparaţii toate acele cheltuieli efectuate pentru repunerea activului imobilizat în parametri iniţiali şi restabilirea performanţelor iniţiale spre deosebire de modernizare care îmbunătăţeşte performanţele iniţiale, extinde durata de viaţă utilă, îmbunătăţeşte calitatea producţiei sau adoptă un proces de producţie care permite reducerea substanţială a costurilor de exploatare.

· cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune si chirii datorate sau plătite;· cheltuieli cu primele de asigurare, unde se evidenţiază valoarea primelor de

asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare;· cheltuieli cu studii si cercetări, unde se înregistreză valoarea studiilor si cercetărilor

executate de către terţi. In categoria cheltuielilor de cercetare, o categorie importantă o deţine lucrările de amenajarea pădurilor. RNP a ales ca politică suportarea pe cheltuieli a costurilor efectuate în fiecare an , având în vedere faptul că anual se execută lucrări de amenajare pe aproximativ 1/10 din suprafaţa fondului forestier administrat de RNP.

· cheltuieli privind comisioane si onorarii, unde se înregistrează comisioanele prevăzute prin contractele de comision, precum si onorariile de consiliere,


contencios, expertizare, precum si alte cheltuieli similare;· cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, unde se evidenţiază sumele datorate

sau achitate care privesc acţiunile de protocol, reclama si publicitate conform normelor legale;

· cheltuieli cu transportul de bunuri si personal, unde se evidenţiază valoarea facturilor datorate sau achitate pentru transportul de bunuri, precum si pentru transportul colectiv de personal;

· cheltuieli cu deplasări, detaşări si transferări;· cheltuieli poştale si taxe de telecomunicaţii ;· cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate;· cheltuieli cu protecţia mediului;· alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi pentru: drumuri forestiere, lucrări de

amenajare a pădurilor, cheltuieli cu perfecţionarea personalului, precum si alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi;

· cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte, unde se evidenţiază: TVA pentru drepturile in natura acordate personalului silvic, TVA pentru uniforme de serviciu, impozit aferent lemn acordate potrivit CCM, ca si altor drepturi aferente personalului neprevăzut în Codul Silvic, cheltuieli cu impozitul pe clădiri, taxa teren, taxa de timbru, taxe asupra mijloacelor de transport, fond de garantare a platilor drepturilor salariale si alte impozite si taxe;

· alte cheltuieli de exploatare care cuprind sumele înregistrate pe cheltuieli pentru: constituirea fondului de conservare si regenerare a pădurilor, alte fonduri ale regiei, contravaloarea achiziţiei de fructe de pădure si ciuperci comestibile, cota pentru acoperirea cheltuielilor administrative ale regiei si direcţiilor silvice, precum si alte cheltuieli de exploatare (despăgubiri, amenzi si penalităţi; donaţii si subvenţii acordate; cheltuieli privind activele cedate etc.).

11.1.2. Variaţia stocurilor

Veniturile din servicii în curs de execuţie ale RNP, reprezintă variaţia în plus (creştere) sau minus (reducere) între valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de natura „Servicii în curs de execuţie” de la finele perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale de natura „Servicii în curs de execuţie”, exclusiv ajustările pentru depreciere constituite.

Având în vedere activitatea RNP, conturile 332 „Servicii în curs de execuţie” şi 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie” se utilizează doar în cazul în care serviciile de asistenţă tehnică efectuate nu sunt predate / recepţionate în aceeaşi perioadă.

Variatia stocului

Cuprinde veniturile din producţia stocata venituri aferente costului producţiei, lucrărilor şi serviciilor, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse, lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate.

Înregistrările in contabilitatea financiara se vor face pe activitati, conform planului de conturi general.

11.1.3. Producţia imobilizată

Este reprezentată de veniturile din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor şi al cheltuielilor efectuate de RNP pentru ea însăşi, care se înregistrează ca active imobilizate corporale şi necorporale.


Acestea reprezintă o compensare a cheltuielilor care apar pe parcursul anului pentru activele construite sau produse de întreprindere şi pe care RNP le evidenţiază pe titluri relevante de cheltuieli (cheltuieli directe şi indirecte alocate pe o bază raţională, neincluzându-se aici cheltuielile administrative şi de desfacere.)

Având în vedere activitatea RNP şi politica de efectuare a investiţiilor, conturile 721 „Venituri din producţia de imobilizări necorporale” şi 722 „Venituri din producţia de imobilizări corporale” se utilizează doar în cazul în care se efectuează investiţii în regie proprie, respectiv efectuează cheltuieli materiale şi cheltuieli cu personalul capitalizabile care sunt iniţial recunoscute în contul de profit şi pierdere.

11.1.4. Alte venituri din exploatare

Reprezintă un post de ansamblu pentru toate veniturile provenite din activitatea curentă a RNP şi care nu au fost incluse în posturile anterioare. În acest post RNP cuprinde:

· Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi datorate de terţi, inclusiv personal propriu;· Venituri din donaţii primite;· Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital, inclusiv venituri din dezmembrări;· Venituri din subvenţii pentru investiţii;· Alte venituri din exploatare (datorii prescrise, scutite sau anulate).

RNP recunoaşte veniturile din această categorie în momentul realizării creşterii beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, cu excepţia veniturilor din subvenţii pentru investiţii care se recunosc în contul de profit si pierdere odată cu cheltuielile cu amortizarea aferente acestora. Celelalte subvenţii vor fi recunoscute de RNP ca şi venituri în momentul primirii lor, deoarece şi cheltuielile pe care le acoperă sunt cheltuieli ale perioadei.

Pentru RNP veniturile din vânzarea activelor reprezintă veniturile nete obţinute din cedarea sau scoaterea din uz a activului (mai puţin cheltuielile cu cedarea).

În sistemul contabil din România nu este permisă compensarea veniturilor cu cheltuielile. În consecinţă, RNP înregistrează veniturile din vânzarea activelor separat de cheltuielile generate de cedarea acestora.


Alte venituri specifice RNP reprezintă veniturile provenite din activitatea curenta si care nu au fost incluse in categoriile anterioare. Acestea cuprind:

· Venituri din creanţe reactivate;· Venituri din despăgubiri, amenzi si penalităţi;· Venituri din donaţii si subvenţii primite;· Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital;· Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri;· Venituri provenite de la cantine;· Venituri din poliţe de asigurări;· Venituri din subvenţii de investiţii;· Alte venituri din exploatare:· Venituri din conservarea si regenerarea pădurilor

.11.1.5. Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile şi

alte cheltuieli materiale

Acest post include costurile pentru materiile prime şi materialele consumabile utilizate de către RNP în activitatea de exploatare, inclusiv costurile suplimentare de achiziţie:

· Cheltuieli cu materialele auxiliare;· Cheltuieli cu combustibilul;· Cheltuieli cu piese de schimb;· Cheltuieli cu alte materiale consumabile;· Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar;· Cheltuieli cu materiale nestocate;· Cheltuieli privind energia şi apa;· Cheltuieli privind ambalajele.

Din valoarea acestor cheltuieli RNP deduce veniturile din subvenţii pentru materii prime şi materiale consumabile.

11.1.6. Cheltuieli privind mărfurile

În cadrul activităţilor desfăşurate de RNP mărfurile sunt produse destinate direct revânzării, sunt achiziţionate de la terţi şi pot fi vândute fără a mai fi supuse nici unei prelucrări suplimentare. Aceste cheltuieli sunt alcătuite din preţul de cumpărare al mărfurilor şi taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport şi alte cheltuieli accesorii.

11.1.7. Cheltuieli cu personalul

Aceste cheltuieli sunt legate de costul forţei de muncă utilizate de RNP. În categoria cheltuielilor cu personalul RNP include cheltuielile cu salariile şi cheltuieli cu asigurările şi protecţia sociala, atât pentru personalul direct productiv, cât şi pentru cel indirect productiv.

Salariile RNP reprezintă cheltuielile cu remuneraţiile cuvenite personalului, în sumă brută, cât şi alte cheltuieli de personal suportate de RNP, corectate cu veniturile din subvenţii de exploatare pentru plata personalului.

Cheltuieli cu asigurarea şi protecţia socială se referă la cheltuielile RNP privind contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, corectate cu veniturile din subvenţii pentru asigurări şi protecţia socială.


11.1.8. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare

RNP cuprinde în aceste cheltuieli:

· cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale conform cu regimul de amortizare stabilit de managementul RNP;

· ajustările pentru deprecierea reversibilă a imobilizărilor – diminuările de valoare ca urmare a unei deprecieri suplimentare va fi înregistrată separat;

· pierderile din debitori diverşi;· cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea temporară a activelor circulante;· cheltuieli privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli.

11.1.9. Alte cheltuieli de exploatare

În această categorie RNP cuprinde:

· serviciile executate de terţi, astfel:· cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile;· cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile;· cheltuieli cu primele de asigurare;· cheltuieli cu studiile şi cercetările;· cheltuieli cu colaboratorii (şi obligaţiile la bugetele şi fondurile prevăzute de lege);· cheltuieli privind comisioanele şi onorariile;· cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;· cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal;· cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări;· cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii;· cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate;· cheltuieli pentru protecţia mediului;· alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi;· cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;· cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător;· pierderi din creanţe şi debitori diverşi;· alte cheltuieli de exploatare:· despăgubiri, amenzi şi penalităţi;· cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital;· alte cheltuieli de exploatare.

RNP va diminua valoarea acestor cheltuieli cu eventualele subvenţii primite pentru alte cheltuieli de exploatare.

11.1.10. Rezultatul din exploatare

RNP calculează rezultatul din exploatare ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile din exploatare şi evidenţiază capacitatea acesteia de a obţine profit fără a lua în calcul veniturile şi cheltuielile financiare şi cele extraordinare.

Rezultatul din exploatare prezentat în funcţie de natura veniturilor şi cheltuielilor va fi prezentat în notele explicative ale RNP şi funcţional.


11.2. Venituri şi cheltuieli financiare

Veniturile financiare cuprind veniturile din imobilizări financiare, veniturile din investiţii pe termen scurt, veniturile din creanţe imobilizate, veniturile din investiţii financiare cedate, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile din dobânzi, veniturile din sconturi primite în urma unor reduceri financiare, precum şi alte venituri financiare. Toate operaţiunile privind veniturile financiare, RNP le va înregistra prin conturile din grupa 76 „Venituri financiare”.

Cheltuielile financiare cuprind pierderile din creanţe legate de participaţii, cheltuielile privind investiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exerciţiul financiar în curs, sconturile acordate clienţilor, pierderile din creanţe de natură financiară şi altele. Toate operaţiunile privind cheltuielile financiare, RNP le va înregistra prin conturile din grupa 66 „Cheltuieli financiare”.

Diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile financiare reprezintă rezultatul financiar care împreună cu rezultatul din exploatare formează rezultatul curent al exerciţiului.

11.2.1. Venituri din dobânzi

În categoria acestora, RNP include veniturile din dobânzi primite pentru disponibilităţi la bănci şi alte împrumuturi acordate. RNP va prezenta distinct veniturile din dobânzi obţinute din împrumuturi în cadrul Grupului.

RNP recunoaşte veniturile din dobânzi în contul de profit şi pierdere în perioada la care se referă, indiferent de termenul de încasare.

11.2.2. Alte venituri financiare

În acest post RNP regrupează:

· veniturile din diferenţe de curs valutar;· sconturi obţinute de la furnizori şi alţi creditori;· venituri din investiţii financiare pe termen scurt;· venituri din creanţe imobilizate;· venituri din investiţii cedate;· alte venituri financiare.

La finele fiecărei luni, creanţele, datoriile, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută sunt evaluate de către RNP la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. RNP recunoaşte diferenţele de curs pozitive în contabilitate la venituri din diferenţe de curs valutar – contul 765 „Venituri din diferenţe de curs valutar”.

11.2.3. Ajustarea valorii imobilizărilor şi investiţiilor financiare deţinute ca active circulante

În acest post RNP regrupează:

· cheltuielile financiare privind amortizările şi provizioanele;· veniturile financiare din provizioane.


11.2.4. Cheltuielile privind dobânzile

În cadrul activităţii financiare desfăşurate de RNP acestea reprezintă dobânzile datorate sau plătite, atât pentru împrumuturile pe termen scurt cât şi pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung care nu sunt capitalizate, corectate cu veniturile din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată. RNP va prezenta separat cheltuiala cu dobânda pentru împrumuturi în cadrul Grupului.

11.2.5. Alte cheltuieli financiare

Cuprinde următoarele cheltuieli rezultate ca urmare a desfăşurării activităţii financiare a RNP:

· cheltuieli cu diferenţe de curs valutar;· pierderi din creanţe legate de participaţii;· cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;· cheltuieli privind sconturile acordate;· alte cheltuieli financiare.

La finele fiecărei luni, creanţele, datoriile, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută sunt evaluate de către RNP la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. RNP recunoaşte diferenţele de curs negative în contabilitate la cheltuieli din diferenţe de curs valutar – contul 665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”.

11.3. Venituri şi cheltuieli extraordinare

Cheltuielile şi veniturile extraordinare sunt generate de activităţi care prin natura lor se deosebesc clar de cele ale obiectului de activitate al întreprinderii şi care nu au un caracter frecvent şi regulat. Cheltuielile şi veniturile extraordinare ale RNP pot apărea datorită evenimentelor extraordinare, de natura:

· calamităţilor; şi· altor evenimente extraordinare.

11.4. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit al RNP cuprinde cheltuiala cu impozitul pe profitul curent.

12. SITUAŢIA MODIFICĂRILOR CAPITALULUI PROPRIU

OMFP nr. 3055/2009 prevede un format cu informaţii minimale, care în funcţie de structura capitalurilor proprii, poate fi modificat de fiecare societate pentru îndeplinirea caracteristicilor calitative.

Situaţia modificărilor capitalurilor proprii este o componentă principală a situaţiilor financiare în cadrul căreia RNP evidenţiază:

· profitul net sau pierderea netă a perioadei;· fiecare element de venit şi cheltuială, câştig sau pierdere care este recunoscut direct în

capitalul propriu şi totalul acestor elemente;· efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile.


În situaţia modificărilor capitalului propriu, elementele de capital sunt grupate de către RNP după natură, după cum urmează:

· Rezerve din reevaluare;· Rezerve legale;· Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare;· Alte rezerve;· Rezultatul reportat defalcat pe profitul / pierderea nerepartizat(ă), corectarea erorilor

contabile şi modificarea cadrului de raportare (Directive Europene, IAS);· Rezultatul exerciţiului curent;· Repartizarea profitului (pentru repartizări implicite prevăzute în legislaţia în vigoare).

RNP completează prezentările valorice cu informaţii referitoare la:

· natura modificărilor;· tratamentul fiscal aplicat, acolo unde este cazul;· natura şi scopul pentru care au fost constituite rezervele;· orice alte informaţii semnificative.

În situaţia modificărilor capitalurilor proprii RNP prezintă informaţiile referitoare la modificările intervenite atât în exerciţiul curent cât şi în exerciţiul precedent, după cum urmează:

· Sold la începutul exerciţiului precedent;· Creşteri în cursul exerciţiului precedent, prezentate ca sume totale cu precizarea creşterilor

provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;· Reduceri în cursul exerciţiului precedent, prezentate ca sume totale cu precizarea

diminuărilor provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;· Sold final la sfârşitul exerciţiului precedent, respectiv sold iniţial la începutul exerciţiului

curent;· Creşteri în cursul exerciţiului curent, prezentate ca sume totale cu precizarea creşterilor

provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;· Reduceri în cursul exerciţiului curent, prezentate ca sume totale cu precizarea diminuărilor

provenite din transferul sumelor în cadrul posturilor de capitaluri proprii;· Sold final la sfârşitul exerciţiului curent.

RNP cuprinde în situaţia modificărilor capitalurilor proprii numai componentele capitalurilor proprii care au valori sau mişcări în cursul exerciţiului curent sau precedent.

13. SITUAŢIA FLUXURILOR DE NUMERAR13.1. Obiectiv. Aria de aplicabilitate

Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare:

· să evalueze capacitatea RNP de a determina lichidităţi;· să determine necesităţile de lichidităţi;· să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare;· să compare rezultatele RNP, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile

pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.

Aceste situaţii permit urmărirea mişcărilor de numerar şi de echivalente de numerar ale RNP, în cadrul acestora fluxurile fiind clasificate pe următoarele activităţi:

· Exploatare;· Investiţie;


· Finanţare.

Situaţiile fluxurilor de numerar reprezintă o parte integrantă a situaţiilor financiare ale RNP, prezentate pentru fiecare perioadă. Obiectivul principal al fluxurilor de numerar este acela de a explica variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de numerar ale RNP, furnizând informaţii utile în vederea evaluării performanţei acesteia.

13.2. Definiţii

Numerarul RNP – cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere.

Echivalentele de numerar ale RNP – reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care pot fi uşor convertibile în numerar, iar riscul de schimbare a valorii este foarte redus.

Fluxurile de numerar ale RNP – reprezintă intrările şi ieşirile de numerar şi echivalente ale acestuia.

Activităţile de exploatare – în această categorie intră activităţile de bază (principale) ale unei întreprinderi generatoare de venituri, dar şi celelalte activităţi ce nu intră în categoria celor de investiţie sau finanţare.

Activităţile de investiţie ale RNP – cuprind achiziţiile şi înstrăinările de active pe termen lung, precum şi alte investiţii care nu intră în categoria echivalentelor de numerar.

Activităţile de finanţare ale RNP – constau în modificări ale dimensiunii şi compoziţiei valorii şi structurii capitalului propriu şi datoriilor împrumuturilor unei întreprinderi.

13.3. Activităţi de exploatare

Fluxurile de numerar ce provin din activitatea de exploatare a RNP sunt:

· încasări în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;· încasările în numerar din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;· plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii;· plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor;· încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi despăgubiri,

anuităţi şi alte beneficii din poliţe de asigurare;· plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit;

RNP prezintă situaţia fluxurilor de numerar întocmită prin metoda indirectă care prezintă fluxurile din activităţile de investiţii şi financiare prin metoda directă, iar fluxul de numerar generat de exploatare este determinat pornind de la profitul brut ajustat cu următoarele elemente:

· Venituri şi cheltuieli nemonetare;· Venituri şi cheltuieli aferente fluxurilor din activităţile de investiţii şi financiare;· Variaţia capitalului circulant.

Plăţile de impozit pe profit sunt evidenţiate distinct în fluxul de exploatare. De asemenea, plăţile de varsaminte la bugetul statului, precum şi plăţile de dobânzi (cu excepţia celor aferente împrumuturilor pe termen lung) sunt prezentate distinct în fluxul de exploatare.


13.4. Activităţi de investiţii

Fluxurile care rezultă din activităţile de investiţii indică în ce măsură plăţile au fost efectuate pentru achiziţionarea de active care să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie.

Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţie ale RNP sunt:

· Plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;

· Încasările în numerar din vânzarea terenurilor, mijloacelor fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung;

· Plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de datorie ale altor societăţi şi interesele în asocierile în participaţie;

· Încasarea de numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de datorie ale altor societăţi şi interesele în asocierile în participaţie;

· Dobânzi încasate.

RNP raportează separat clasele majore de încasări şi plăti brute în numerar provenite din activitatea de investiţii, deoarece fluxurile de numerar reprezintă măsura în care au fost făcute pentru resurse, menite a genera venituri şi fluxuri de numerar în viitor.

13.5. Activităţi de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acelea care generează modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi împrumutate.

Această prezentare separată este necesară întrucât permite estimarea cererilor viitoare de fluxuri de numerar din partea finanţatorilor RNP.

RNP cuprinde în această categorie:

· Intrări în numerar din emisiuni de bonuri de tezaur, credite, ipoteci, şi alte împrumuturi pe termen scurt sau lung;

· Rambursările în numerar ale unor sume împrumutate;· Dobânzile plătite pentru împrumuturi pe termen lung;· Plăţile în numerar ale locatorului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de

leasing financiar.

Ca şi în cazul activităţilor anterioare, RNP prezintă separat clasele majore de încasări şi plăti brute în numerar provenite din activitatea de finanţare.

13.6. Elemente specifice

Fluxurile de numerar în valută

Aceste categorii de fluxuri vor fi înregistrate în moneda de raportare a RNP, aplicându-se asupra valorii în valută cursul de schimb.

Elementele extraordinare

Elementele extraordinare ale RNP vor fi clasificate pe activităţi, respectiv: exploatare, investiţie, finanţare.


Dobândă

Dobânzile plătite vor fi prezentate separat fiind clasificate, în funcţie de natura împrumutului, pe activităţi de exploatare sau finanţare. Dobânzile încasate vor fi prezentate separat fiind clasificate, în funcţie de natura împrumutului, pe activităţi de exploatare sau investiţie.

Impozitul pe profit

Este prezentat separat, fiind inclus în cadrul activităţilor de exploatare ale RNP.

Investiţii în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţie

În aceste cazuri, RNP restrânge raportarea sa în situaţia fluxurilor de numerar la fluxurile de numerar dintre aceasta şi societatea în care s-a investit ( avansuri).

Alte tranzacţii decât cele în numerar

Tranzacţiile de investiţie şi finanţare care nu necesită folosirea numerarului şi a echivalentelor de numerar, vor fi excluse de către RNP din situaţia fluxurilor de numerar.

14. NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Aşa după cum am prezentat în cadrul capitolului 1 Cadrul General, obiectivul situaţiilor financiare este de a oferi informaţii despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale RNP, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice. Pentru atingerea acestui deziderat, în conformitate cu prevederile punctelor 266 la 304 şi 335 din OMFP nr. 3055/2009, RNP va prezenta:

· informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite; şi

· informaţii suplimentare faţă de cele care sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, dar care sunt relevante pentru înţelegerea acestora.

Notele explicative ale RNP conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute, care au semnificaţie în calitatea informaţiei prezentate. Notele explicative ale RNP vor fi prezentate într-o manieră sistematică.

În notele explicative, RNP prezintă următoarele informaţii cu claritate şi repetate ori de câte ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:

· numele societăţii care face raportarea;· faptul că situaţiile financiare sunt proprii RNP şi nu grupului;· data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare;· moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare;· exprimarea cifrelor incluse în rapoarte (unităţi monetare, mii, milioane).

Pentru elementele menţionate în notele explicative RNP va prezenta şi suma corespunzătoare anului precedent celui la care se referă acesta. În situaţia în care suma corespunzătoare nu este comparabilă, atunci absenţa comparabilităţii va fi prezentată de către RNP împreună cu motivul şi ajustările necesare pentru obţinerea comparabilităţii, cu excepţia:

· modificări ale activelor imobilizate;


· modificări ale amortizării şi provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate;· modificări ale provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.

OMFP nr. 3055/2009 impune un set minimal de zece note explicative, urmând ca fiecare societate să îşi definească notele suplimentare necesare îndeplinirii caracteristicilor calitative.

RNP are definite următoarele note explicative:

1. Active imobilizate;2. Provizioane;3. Repartizarea profitului;4. Analiza rezultatului din exploatare;5. Situaţia creanţelor şi datoriilor;6. Principii, politici şi metode contabile;7. Participaţii şi surse de finanţare;8. Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere şi de supraveghere;9. Exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico – financiari (Analiza principalilor indicatori economico – financiari);10. Alte informaţii;15. ANEXE

Se intocmesc conform prevederilor legale de prezentare a Situatiilor financiare anuale in vigoare.

16. CIRCUITUL DOCUMENTELOR , GRAFICUL DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA INREGISTRARILOR IN CONTABILITATE


GRAFIC DE CIRCULATIE A DOCUMENTELOR CARE STAU LA BAZA lNREGISTRARILOR IN CONTABILITATE

Nr. Crt

Denumire document Cod Reglementari

contabileScopul întocmirii documentului

Compartimentul care le întocmeşte

Circuitul documentelor

Termen de înregistrare

Persoana care executa

Destinatia documentelor

Termen de păstrare

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10A Mijloace fixe

1 Fisa mijlocului fix 14-2-2

Legea nr.82/ 1991

-pentru evidenţa analitică a mijiocului fix

birou contabilitate

nu circula fiind document de înregistrare în contabilitate

la primirea p.v.de receptie

persoana cu sarcini de inregistrare

arhivaredurata de viata a mij fix, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite

O.M.F.P.nr.3512/2008 birou contabilitate

2Registrul numerelor de inventar

14-2-1

Legea nr.82/ 1991

atribuirea nr.de inventar a mijlocului fix

birou contabilitate

nu circula fiind document de înregistrare în contabilitate

la primirea si receptionarea mijlocului fix




3 Bon miscare a mijlocului fix 14-2-3A

Legea nr.82/ 1991

-documente cu predare-primire între ocoale

serv.aprovizionare

serv.aprovizionare

în ziua cand se primeste documentul



O.M.F.P.nr.3512/2008

-documente de însoţire în timpul transportului

birou contabilitate birou contabilitate

-documente de înregistrare în contabilitate


4

Proces verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe/de declasare a bunurilor materiale

14-2-3/aA

Legea nr.82/ 1991

-documente de constatare a indeplinirii condiţiilor de casare sau declasare

-compartiment care propune scoaterea din functiune a mijlocului fix

serv. Mecanizare pt aprobare si inregistrare ex. 1 si 2 semn. care preda

în ziua primirii documentelor


arhivare

durata de viata a mij fix, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite

O.M.F.P.nr.3512/2008

-documente de aprobare a scoaterii din functiune

-comisia de casare sau declasare numita prin decizia conducerii

exempl 1 si 2 (pt. Înregistrare în evidenta tehnico operativa la ieşiri)

birou contabilitate


-delegat împutemicit din partea directie care sa asiste la dezmembrarea mijlocului fix sau declasare

serv. contabilitate ex. 1 si 2 ( pentru inregistrarea mijlocului fix)

la comp.care tine evidenta mijloace fixe

5Proces verbal de punere in functiune

14-2-5/B

Legea nr.82/ 1991document de punere în funcţiune a obiectivului de investiţii

se intocmeste de catre secretarul comisiei , in prezenta membrilor comisiei

compartimentul financiar contabil, expl 1

la primirea documentului

persoana cu sarcini de inregistrare de la serv. Contab

arhivare



6Liste de inventar si evidenţa mijlocului fix

14-3-12Legea nr.82/ 1991

de consemnare a datelor privind inventarul mijlocului fix

birou contabilitatecomisia de inventar

la primirea listelor se efectueaza inregistrarea privind mişcarea mijlocului fix

persoana cu sarcini de inregistrare de la serv. Contab

arhivare

durata de viata a mij fix, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost O.M.F.P.nr.3512/2008 -de evidenţa a birou contabilitate birou


mijlocului fix pe locuri de folosinta

contabilitate

intocmite

la biroul gestiunii respective

7 Proces verbal de receptie 14-2-5

Legea nr.82/ 1991 -documente de înregistrare în contabilitate

secretarul comisiei de receptie in prezenta membrilor comisiei

-la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 şi 3);



arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008document de aprobare a receptiei

- la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);

compartimentul financiar contabil

- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea şi înregistrarea procesului-verbal de recepţie (ex. 2 si 3).

8Proces verbal de receprie provizorie

14-2-5/a

Legea nr.82/ 1991 document de constatare a indeplinirii conditiilor de recptie provizorie a obiectivului de investitii

secretarul comisiei de receptie in prezenta membrilor comisiei

-la persoanele care fac parte din comisie (exemplarele 1, 2 şi 3);



arhivare

durata de viata a mij fix, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmiteO.M.F.P.nr.3512/2008

- la compartimentul care efectuează operaţiunea de control financiar preventiv (exemplarul 2);



- la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea şi înregistrarea procesului-verbal de recepţie (ex. 2 si 3).

B Stocuri

9Nota de receptie si constatare de diferente

14-3-1A

Legea nr.82/ 1991

-pentru receptia valorilor materiale

comisia de receptie

-magazie

zilnic casier magaziner

arhivare

5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmiete

O.M.F.P.nr.3512/2008 -pentru înregistrarea în gestiune

-comp.aprovizionare birou contabilitate

-pentru înregistrare în contabilitate

-contabilitate

-unitatea furnizoare si de transport, dupa caz atunci cand apar diferente

10 Bon de predare, transfer restituire 14-3-3A

Legea nr.82/ 1991*pentru incarcare in gestiune

magazioner

- la magazia de produse finite, semnându-se de predare de către secţie (atelier) şi de primire în gestiune de către gestionar (ambele exemplare);

în ziua primirii gestionarul

- la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenţa (ex. 1);


O.M.F.P.nr.3512/2008

*document de predare la magazie a produselor finite

- la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnându-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare), după caz;

- la compartimentul care realizarea producţiei (ex. 2).


*document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate

- la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică şi analitică (ex. 1);

- la compartimentul care urmăreşte realizarea producţiei (exemplarul 2).

11 Bon de consum 14-3-4A

Legea nr.82/ 1991 -document de eliberare din magazie

compartiment aprovizionare

-persoana care execută controlul financiar preventiv

zilnic casier magazioner arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008 -documente de înregistrare in contabilitate

-magazie pt înregistrare în fişa de magazie

birou contabilitate

12 Dispoziţie de Iivrare

14-3-5A

Legea nr.82/ 1991

pt. eliberarea din depozit a materialelor destinate vânzarii

compartiment aprovizionare

-la funizor

zilnic birou desfacere

arhivare

5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmieteO.M.F.P.nr.3512/2008


-la magazie pt.descarcarea gestiunii

birou contabilitate -ex 1 la comp aprov-desfacere-ex2

-documente de însotire în timpul transportului

-deiegatul unitatii primitoare

documente de baza pt intocmire facturi

-birou contabilitate pt facturare


-documente de bază pentru întocmirea notei de receptie şi primirea în magazia cumparătorului

-birou contabilitate pt înregistrare

-la cumparător

- la magazia primitoare

-serv.aprovizionare

-bir. contabilitate

13

Proces verbal de scoatere din uz a obiectelor de inventar în folosintă

14-2-3/aA

Legea nr.82/ 1991

-pentru scoaterea din uz a obiectetor de inventar date în folosinţa

comisia de casare

-persoana care execută controlul financiar preventiv

ziua primirii documentului


arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008

-documente de aprobare pt scaderea din gestiune

-comitet director pt aprobare

birou contabilitate

-pentru predare la magazie a materialelor rezultate din casare

-compartimentul care a facut propunerea

-pentru înregistrare în contabilitate

-magazia pt înregistrarea materialetor rezultate din casare


-la contabilitate pt înregistrarea în evidente

14 Liste de inventar #######

Legea nr.82/ 1991 -pt. inventarierea val. mat.

comisia de irrventariere numita prin decizie

-la gestionar pt. semnare

-in ziua primirii listelor gestionarul

arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008 -pt stabilirea diferenţelor

-!a contabilitate pt. calcularea diferentelor valorice si semnarea listei de inventariere privind exactitatea soldului scriptic

birou contabilitate

-pt înregistrarea în contabilitate document centralizator al operatiunilor de inventariere

-cond. compartiment financiar si oficiul juridic împreuna cu p.v de inventariere pt avizarea propunerilor facute

-la conducerea unitătii pentru a decide asupra soluţionarii propuneritor facute

15 Fisa limita de consum

14-3-4/bA Legea nr.82/ 1991

Primul exemplar se utilizează ca document de scădere din gestiune, iar al doilea exemplar pentru înregistrarea în contabilitate a costurilor.

compartimentul tehnic

-la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

la inceputul lunii sau la lansarea comenzii

responsabil productie

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil (ambele ex.).



O.M.F.P.nr.3512/2008

-document de stabilire a cantitatii limita dintr-un material sau pt mai multe materiale necesare executarii unui produs

- la persoanele autorizate să aprobe înlocuirea, suplimentarea sau diminuarea cantităţilor de materiale cu ocazia modificării programului de producţie (ambele exemplare);

-document de stabilire a economiilor sau depasirilor de materiale

- la magazia de materiale, pentru înscrierea cantităţilor eliberate, semnându-se de către delegatul care primeşte materialele (ex. 1);

- la secţie, atelier etc. pentru a fi folosite ca cerere de materiale şi situaţie a eliberărilor în cadrul cantităţii limită, semnându-se de gestionarul magaziei predătoare (exemplarul 2);

- la compartimentul financiar-contabil pentru înregistrare în contabilitatea .

16 Aviz de insotire a marfii 14-3-6A Legea nr.82/ 1991

- document de însoţire a mărfii pe timpul transportului, după caz;

comp tehnic

- la magazie, pentru încărcarea în gestiune a produselor, mărfurilor sau altor valori materiale primite, după efectuarea recepţiei de către comisia de recepţie şi după consemnarea rezultatelor;

in ziua intocmirii gestionarul

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil la comp aprov-desfacere-ex2



O.M.F.P.nr.3512/2008

- document ce stă la baza întocmirii facturii, după caz;

- la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităţilor aprovizionate în evidenţa acestuia;

- dispoziţie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate teritorial, ale aceleiaşi unităţi;

- la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică şi analitică.

- document de primire în gestiune, după caz;

- document de descărcare din gestiune a bunurilor cedate cu titlu gratuit.

17

Fisa de evidenta a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta

14-3-9 Legea nr.82/ 1991

Serveşte ca document de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar, a echipamentului şi materialelor de protecţie date în folosinţa

Se întocmeşte într-un exemplar, pe măsura dării în folosinţă a bunurilor, pe fiecare persoană, de către gestionarul care eliberează obiectele respective sau de către persoana

Nu circulă, fiind document de înregistrare.

la dare in folosinta gestionarul

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.



personalului, până la scoaterea lor din uz.

desemnată să ţină evidenţa acestora.O.M.F.P.nr.3512/2008

18 Fise de magazie 14-3-8

Legea nr.82/ 1991

document de evidenta operativa a valorilor materiale la depozite

birou contabilitate la deschiderea fisei si la verificarea inregistrarilor

nu circula fiind document de înregistrare operativă

zilnic

gestionar arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008 document de contabilitate analitica

gestionar, coloanele de intrari si iesiri

contabil materiale

birou contabilitate

-sursa de informatii cu privire la valorile materiale existente în depozitele unităţii

19 Registrul stocurilor 14-3-11 Legea nr.82/ 1991

document de evaluare a stocurilor de bunuri verificarea concordantei inregistrarilor efectuate in fisele de magazie

serv financiar contabil

nu circula fiind document de înregistrare in contabilitate

lunarpersoana desemnata din cadrul serv.

arhivare



O.M.F.P.nr.3512/2008 magazie si in contabilitate

birou contabilitate

20Fise de evidenta a formularelor cu regim special

Document intern RNP, obligatoriu pentru o bună evidenţă

document de evidenta operativa a formularelor cu regim special magazioneru! de

la magazia de imprimate

nu circula fiind document de înregistrare operativa

zilnic

arhivare

sursa de informatii privind existenta si miscarea

birou contabilitate

CMijloace banesti si decontari

21 Chitanta 14-4-1

Legea nr.82/ 1991 -document de încasare în numerar si de înregistrare

casier pentru fiecare suma încasata

depunator expl.1cu stampila unitatii la carnet expl 2, fiind folosit ca docum de verificare a operatiuniilor efectuate in registrul de casa

zilnic casierul unitatii

arhivare



22 Registrul de casa(lei, valuta) 14-4-7A

Legea nr.82/ 1991

-document de înregistrare a incasarilor si platilor în numerar efectuate prin casa

casier si casieri mandatari

casierie expl 1

zilnic casierul unitatii

arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008

-document de stabilire operativa a soldului de casa

bir. financiar pentru înregistrare expl 2

birou contabilitate


-document de înregistrare zilnica în contabilitate a operatiunilor de casa

casierie

23 Foaie de varsamânt

Document specific băncilor cu care se lucrează

-document pentru depunere a numerarului !a banca

casierul banca - bir. financiar zilnic

arhivare

-document de inregistrare în registrul de casa

birou contabilitate

-document de înregistrare în contabilitate

24 Factura

Legea nr.82/ 1991

document justificativ de înregistrare în contabilitatea fumizorului şi cumparatorului

serv. Comercializare, pe baza avizului de insotire a marfii, sau a altor documente

contabilitate

la data emiterii documentului

persoana desemnata din cadrul serv. Comercializare

arhivare 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmiete

O.M.F.P.nr.3512/2008 beneficiar birou contabilitate

cotorul imprimatului

25

Aviz de însotire a marfii material lemnos (primar, secundar)

14-3-6A

Legea nr.82/ 1991

-act de însoţire a materialelor lemnoase pe durata transportului cu orice mijloc de transport

sefi districte la beneficiar (ex 1)la data eliberarii marfii

gestionarul

arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008 pădurari la factura care se contabilizeaza ex (2)

birou contabilitate

sef depozit la color (ex 3)


26 Nota de debitare creditare 14-6-1A

Legea nr.82/ 1991 -document de inregistrare a operaţiilor de decontare între unităti si subunităti sau între subunităti si document justificativ de inregistrare in contabilitate

birou contabilitate

la conducatorul comp financiar-contabil pentru semnare (ambele exemplare)

la primirea documentelor

persoana desemnata din cadrul serv. contabilitate


O.M.F.P.nr.3512/2008

la unitatea sau subunitatea care participa la operatiunea de decontare pentru inregistrare(exemplarul 1)

birou contabilitate

27Dispozitie de plata/încasare catre casierie

14-4-4

Legea nr.82/ 1991

in vederea achitarii sau incasarii in numerar a unor sume, conform dispozitiilor legale

birou contabilitate

-bir. financiar pt viza de control preventiv

zilnic


arhivare 5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmieteO.M.F.P.nr.3512/2008

document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate

-persoane împuternicite sa aprobe plata sau încasarea

birou contabilitate

-casierie pentru inregistrare în registrul de casa

casierie

28

Registrul de evidenta a dispoziţiilor de plata/încasare

Document intern RNP, pentru o bună gestionare şi evidenţă a plăţilor/încasărilor

-atribuire a numerelor dispozitiilor de încasare, plată emise

birou contabilitatefară circuit fiind document de evidenta operativa

cand este cazul

arhivare

-document de birou


urmarire a predarii în termen a dispoziţiilor

contabilitate

29

Borderoul CEC- urilor de decontare depuse la banca spre incasare

Se întocmeşte funcţie de formularele cerute de băncile cu care se lucrează

-document de prezentare la banca a CEC -urilor de decontare spre încasare

birou contabilitate

persoaneie împuternicite sa aprobe încasarea ex. 1, 2

cand se primeste documentul

arhivare

birou contabilitate

D Salarii si alte drepturi de personal

30 State de salarii 14-5-1

Legea nr.82/ 1991

-document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatiilor, precum si al contributtiilor si a altor sume datorate birou contabilitate

sau biroul plan- programare

-persoanele împutenicite sa acorde viza de control financiar preventiv

la primirea documentelor

persoana desemnata din cadrul serv. contabilitate sau plan -progaramare

arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008

document justificativ de inregistrare in contabilitate

persoane imputernicite sa aprobe plata (ex 1)

birou contabilitate

compartim care intocmeste ex2 (plan-programare)

la comp care a intocmit statele de salarii

31 Lista de avans chenzinal 14-5-1/d

Legea nr.82/ 1991

-document de calcul şi plata a chenzinei I-ii si a avansului de concediu

birou contabilitate sau biroul plan- programare

-persoane împuternicite cu viza de control financiar - preventiv lunar

persoana desemnata din cadrul serv. contabilitate sau plan -progaramare

arhivare

50 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia O.M.F.P.nr.3512/2008 document -persoanele birou


pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite

împuternicite sa aprobe plata contabilitate

au fost intocmiete

document justificativ de inregistrare in contabilitate

-la casierie pentru plata ex 1

la comp care a intocmit statele de salarii

-la bir. financiar pt. Înregistrare compartim care intocmeste ex2 (plan-programare)

32Registrul de evidenta a salariatilor

Legea nr.82/ 1991evidenta personalului incadrat cu contract de munca

in format electronic de catre serv. Plan-programare

se transmite la ITM in format electronic

la data la care intervin modificari

persoana desemnata din cadrul plan -progaramare

50 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite se pastreaza in format electronic la sediul angajatorului

O.M.F.P.nr.3512/2008

Legea 53/2003 actualizata

33 Ordin de deplasare 14-5-4

Legea nr.82/ 1991 - act de efectuare a deplasarii persoana care

urmeaza a efectua deplasarea

-la persoana împutemicita sa aprobe deplasarea


persoana care urmeaza a efectua deplasarea

arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008

document justificativ al cheltuielilor efectuate

- persoana împuternicita sa acorde viza de control financiar preventiv

birou contabilitate


document justificativ de înregistrare în contabilitate

la pesoana autorizata ale unitati la care s-a efectuat delasarea pentru confiramarea sosirii- plecarii


34

Decont de cheltuieli pentru deplasare in strainatate

14-5-5

Legea nr.82/ 1991

document pentru decontarea de avans a cheltuielilor efectuate in valuta

persoana care efectueaza deplasarea

la persoanele imputernicite sa verifice legalitatea actelor justificative de cheltuieli la persoana care exercita control financiar preventiv la casierie


persoana care efectueaza deplasarea

arhivare


document pentru stabilirea diferentelor de primit sau restituit de titularul de avans

birou contabilitate

document justificativ de inregistrare in reg de casa ( valuta) si in contabilitate

D Jurnale de contabilitate

35 Registrul jurnal 14-1-1Legea nr.82/ 1991

Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si pasiv

birou contabilitate - nu circulă fiind document de înregistrare contabila

lunar


arhivare




36 Registrul inventar 14-1-2

Legea nr.82/ 1991

Serveste ca document contabil obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ si pasiv suficient de detaliate pentru a putea justifica continutul fiecarui post al bilantului

birou contabilitate - nu circulă fiind document de înregitstrare contabila

anual


arhivare



37

Jurnal privind operatiile de casa si banca. Situatia privind operatiile de casa si banca.

#######

Legea nr.82/ 1991

-la înregistrarea zilnica a operaliitor de plaţi şi încasari efectuate prin casă şi banca


lunar


arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008

-la completarea fomularului "cartea mare"

birou contabilitate

38Jurnal privind decontarile cu furnizorii

14-6-6

Legea nr.82/ 1991

- la înregistrarea zilnica a decontarilor cu furnizorii


lunar



O.M.F.P.nr.3512/2008 - tinerea evidentei analitice

birou contabilitate

- la completarea formularului "cartea mare"

39

Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri

14-6-8Legea nr.82/ 1991

-la înregistrarea ieşirilor valorilor materiale


lunar


arhivare

10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia O.M.F.P.nr.3512/2008 -la birou


completarea formularului "cartea mare"

contabilitate au fost intocmiete

40

Registrul privind evidenta TVA(registrele de vanzari si cumparari)

Legea nr.82/ 1991

pentru operatiunile efectuate in desfasurarea activitatilor economice, de catre persoane intregistrate in scopuri de TVA


lunarpersoana desemnata din cadrul serv.

arhivare

10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmieteO.M.F.P.nr.3512/2008 birou

contabilitate

41 Balanţa de verificare 14-6-30

Legea nr.82/ 1991

- la verificarea exactităţiii inregistrărilor în conturile analitice şi sintetice

birou contabilitate - nu circulă fiind document de înregistrare contabilă

lunar



O.M.F.P.nr.3512/2008

- la întocmirea situatiei lunare a principalilor indicatori economico-financiari şi a bilantului contabil semestrial şi annual

birou contabilitate

42

Jurnal privind operatiile diverse (pentru conturi sintetice)

14-6-17

Legea nr.82/ 1991

- la inregistrarea în creditul conturilor fără dezvoltare analitică birou contabilitate

- nu circulă fiind document de înregistrare contabilă

zilnic


arhivare


- la completarea formularului "cartea mare"

birou contabilitate


43 Balanţa analitică a stocurilor

14-6-30/c

Legea nr.82/ 1991la verificarea stocurilor de valori materiale


lunar


arhivare


O.M.F.P.nr.3512/2008

la verificarea exactitatii inregistrarilor

birou contabilitate

la controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analiticala intocmirea situatilor financiare

44 Cartea mare 14-1-3

Legea nr.82/ 1991

-la stabilirea rulajelor, a soldurilor pe conturi sintetice

birou contabilitate - nu circula fiind document de înregistrare contabilă

la sfârşitul lunii



O.M.F.P.nr.3512/2008

verificarea inregistrarilor contabile efectuate birou

contabilitateintocmirea balantei de verificare

E Contabilitate generala

45 Nota de contabilitate 14-6-2A

Legea nr.82/ 1991

-document justificativ de înregistrare în contabilitatea sintetica si analitica pentru operatiunile care nu au la baza documente justificative

birou contabilitate intr-un exemplar

-persoana care înregistrează în contabititate operaţiunea consemnata

când este cazul


arhivare

5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmiteO.M.F.P.nr.3512/2008 birou

contabilitate


46Fişa de cont pentru operaţii diverse

14-6-22

Legea nr.82/ 1991 -pentru ţinerea evidenţei analitice


zilnic


arhivare

5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite


47 Declaraţii de inventar

Legea nr.82/ 1991 - declaraţie scrisa a gestionarului

de gestionarul valorilor materiale inventariate

comisia de inventariere conform Deciziei

cu ocazia inventarului gestionarul

arhivare


Ordin 1753/2004 birou contabilitate

48Adeverinţă privind veniturile realizate

Legea nr.82/ 1991

- la confirmarea caştigurilor realizate pe o anumită perioada a persoanelor încadrate în unitate

birou contabilitate sau biroul plan-progaramare

-conducerea unitatii pt. semnătură - la registratură - la solicitant

cand se solicită

persoana desemna din din cadrul serv. contabilitate sau plan-prog

la solicitant

5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmiteO.M.F.P.nr.3512/2008

49 Extras de cont 14-6-3Legea nr.82/ 1991,OMFP 3512/2008

-la confirmarea si solicitarea sumelor pretinse , ramase neachitate, provenite din relatii economico-financiare si ca instrument de conciliere prearbitrala si ca document de inventariere a soldurilor conturilor privind datoriile si creantele

birou contabilitate

la conducerea unitatii pentru semnare -ex1,2,3: la unitatea debitoare ex 1 si 2

cand este cazul

persoana desemnata din cadrul serv. Contabilitate

arhivare bir.contab


50 Notã de 14-8-2/a Legea nr.82/ - angajament - persoana care - persoana care a cand este birou 5 ani, cu


constatare şi evaluare a pagubei

1991,OMFP 3512/2008

de plata a unei sume necuvenite ; titlu executoriu

isi ia angajamentul de a plati suma ce i s-a imputat

intocmit-o pentru semnare ;serv. financiar pt. executare

cazul contabilitate

incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite

51Contract de garantie in numerar

Legea nr.82/ 1991 -document de constituire a garantiei

-birou contabilitate

- consilierul juridic ex. 1,2 pentru verificare si semnare - !a conducatoru! intreprinderii ex. 1,2 -la gestionar ex. 2 - serv. financiar ex. 1

cand este cazul arhivare bir.

contabilitate


52Contract de garantie suplimentara

Legea nr.82/ 1991

-document de constituire a garantiei suplimentare

-birou contabilitate

-consilierul juridic ex. 1,2 pentru verificare si semnare - la conducatorul intreprinderii ex. 1.2

cand este cazul arhivare bir.

contabilitate


53 Borderou de achizitii 14-4-13

Legea nr.82/ 1991,OMFP 3512/2008

document de inregistrare in gestiune a bunurilor cumparate document justificativ de inregistrare in contabilitate a valorii bunurilor cumparate

de catre persoana desemnata sa efectueze aprovizionare cu bunuri de la producatorii individuali

la gestiune pentru semnarea de primire a bunurilor si intocmirea NIR( ex 1 si 2) la compartimentul financiar contabil ex 1 la carnet ex 2

cand este cazul

persoana desemnata din cadrul serv. Contabilitate

arhivare bir. Contabilitate ex 1 la achizitorul delegat



document justificativ pentru sumele primite sau platite ca avans spre decontare pentru achizitii

54

Notă de constatare şi evaluarea a pagubei (document transmis de RNP)

Conform Legii 53/2003, Codul Muncii actualizat

Recuperarea pagubelor

birou tehnic, pază, etc contabilitate sau alt personal de verificare atras

un exemplar - cel care îl întocmeşte; cand este

cazul ; obligatoriu în luna întocmirii la contabilitate

arhivare birou tehnic care intocm.


un exemplar- la gestionarul verificat; birou

contabilitate-alt exemplarun exemplar birou

contabilitate

55 Angajament de plata 14-2-8/a

Recuperarea pagubelor

Persoana care isi ia angajamentul de a achita o suma

persoana care a intocmit-o

obligatoriu in luna intocmirii birou

contabilitate


un exemplar birou contabilitate


manual contabilitate - xiii... · web viewscopul ei este de a răspunde cerinţei legale ca fiecare...

Documents