contabilitate - spiruharet.ro · c. mijloacele de prelucare a datelor d. sistemul organizatoric al...

CONTABILITATE

1. În componenta sistemului informational nu intră:

a. fondul sau sistemul de informatii

b. suporturile material ale informatiilor

c. mijloacele de prelucare a datelor

d. sistemul organizatoric al entitatii

e. circuitele informationale

2. Unul dintre enunturile de mai jos, nu reprezintă o sarcină a contabilitătii ca disciplină stiintifică

?

a. definirea cu exactitate a obiectului de studiu si a sferei de cuprindere

b. precizarea metodei de cercetare, a obiectului si a procedeelor ei de lucru, urmărind

definirea de norme si principii generale, bazate pe o terminologie precisă, identică pentru

toti utilizatorii informatiei contabile

c. stabilirea rolului si a locului pe care îl are în cadrul stiintelor si a evidentei economice;

d. elaborarea mijloacelor pentru aplicarea în practică a contabilitătii (modelele formularelor

pentru situatii financiare, documente, registre etc.)

e. înregistrarea cronologică a operatiilor economice si financiare, prelucrarea si păstrarea

informatiilor, atât pentru nevoi proprii cât si pentru diversi utilizatori externi

3. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuită contabilitătii:

a. functia de cunoastere si informare

b. functia de analiză si control gestionar

c. functia economica

d. functia de prevedere / prognoză

e. functia probatorie în justitie

4. Unul dintre utilizatorii informatiilor contabile, enumerati mai jos, nu face parte din categoria

utilizatorilor externi:

a. investitorii actuali si potentiali

b. managerii

c. creditorii financiari si comerciali

d. clientii

e. salariatii

5. Dispuneti de urmatoarele date din bilant: cheltuieli de constituire 6.142 u.m.; amenajari de

terenuri 10.468 u.m.; imobilizari necorporale 5.422 u.m.; impozit pe salarii 5.256 u.m.;

imprumuturi bancare pe termen lung si mediu 11.998 u.m.; furnizori-debitori 4.694 u.m;

produse finite 7.254 u.m; casa in lei 3.568 u.m.; creditori diversi 16.722 u.m.; ambalaje 4.802

u.m.; contributia la asigurari sociale 6.094 u.m.

Care este valoarea activului circulant si valoarea datoriilor?

a. 26.460 u.m. si 33.976 u.m.

b. 15.624 u.m. si 23.348 u.m.

c. 16.750 u.m. si 44.764 u.m.

d. 26.460 u.m. si 23.348 u.m.

e. 20.318 u.m. si 40.070 u.m.

6. Formulele contabile de stornare se utilizeaza intr-una din urmatoarele situatii:

a. pentru inregistrarea operatiilor economice sau financiare care au loc in mod obisnuit

b. pentru inregistrarea operatiilor care au cea mai mare frecventa in practica de contabilitate

c. pentru corectarea altor formule contabile, efectuate anterior gresit

d. pentru inregistrarea operatiilor cu o frecventa redusa

e. pentru inregistrarea operatiilor ce nu au caracter repetitiv

7. In scopul realizarii obiectivului sau de studiu, metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee.

Care dintre urmatoarele grupe de procedee sunt utilizate si de alte discipline economice?

a. documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea

b. documentatia, observatia, rationamentul, balanta de verificare

c. bilantul, contul, analiza, evaluarea

d. contul, analiza, sinteza, calculatia

e. bilantul, observatia, sinteza, evaluarea

8. In structura activelor circulante nu se includ:

a. stocurile

b. creantele

c. investitiile pe termen scurt

d. casa si conturile la banci

e. imobilizarile in curs

9. Conceptiile cu privire la obiectul de studiu al contabilitătii nu cuprind:

a. conceptia statistica

b. conceptia administrativă

c. conceptia juridică

d. conceptia economică

e. conceptia financiară

10. Patrimoniul, ca obiect de studiu al contabilitatii, reprezinta:

a. totalitatea drepturilor cu valoare economica, apartinind unei persoane fizice sau juridice

b. totalitatea obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau juridice

c. totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica, apartinand unei persoane

juridice

d. totalitatea bunurilor cu valoare economica pe care le gestioneaza un agent economic

e. totalitatea bunurilor care apartin unei persoane fizice sau juridice, dobandite in cadrul

relatiilor de drepturi si obligatii

11. Se cunosc urmatoarele solduri ale conturilor: 401 Furnizori - 5.307 lei; 101 Capital social -5.202

lei; 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni - 8.214 lei; 419 Clienti-creditori -5.624 lei; 456

Decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) - 11.235 lei; 5311 Casa in lei - 8.046 lei; 105

Rezerve din reevaluare - 5.790 lei; 461 Debitori diversi - 9.516 lei; 121 Profit si pierdere (sold

debitor) - 4.479 lei; 411 Clienti - 11.886 lei.

Care este valoarea creantelor si a capitalului propriu?

a. 32.637 lei si 6.513 lei

b. 23.121 lei si 15.471 lei

c. 23.391 lei si 10.992 lei

d. 32.637 lei si 15.471 lei

e. 23.121 lei si 6.513 lei

12. Acreditivele reprezinta:

a. lichiditati pastrate la banca in contul curent, la dispozitia unui furnizor, din care urmeaza a

se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor, executarii

lucrarilor

b. disponibilitati banesti in lei si in devize aflate in conturile bancare ale inreprinderii

c. lichiditati pastrate la banca intr-un cont distinct, la dispozitia unui furnizor, din care

urmeaza a se efectua plati catre acesta, pe masura livrarii bunurilor, prestarii serviciilor,

executarii lucrarilor

d. sume virate la banci, puse la dispozitia tertilor, pentru efectuarea unor plati in numele

intreprinderii

e. sume de bani achitate in cursul exercitiului curent, dar care se refera la servicii ce vor fi

primite in cursul exercitiului urmator

13. Unul dintre elementele bilantiere de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?

a. capitalul social

b. provizioane pentru riscuri si cheltuieli

c. rezerve din reevaluare

d. rezerve

e. rezultatul exercitiului

14. Procedeele metodei contabilitătii comune tuturor stiintelor nu cuprind:

a. observatia

b. documentatia

c. rationamentul

d. analiza

e. sinteza

15. Capitalul propriu nu cuprinde:

a. subventiile pentru investitii

b. capitalul social

c. rezervele

d. rezervele din reevaluare

e. rezultatul reportat

16. Stocurilor nu cuprind:

a. materiile prime

b. materialele consumabile

c. creantele comerciale

d. produsele finite

e. marfurile

17. Conform principiului prevalentei economicului asupra juridicului, informatiile prezentate in

situatiile financiare trebuie:

a. sa reflecte mai ales forma juridica a evenimentelor si a tranzactiilor

b. sa aibe valori semnificative

c. sa reflecte numai realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor

d. sa puna in evidenta toate operatiile economice ale intreprinderii

e. sa reflecte realitatea economica a evenimentelor si tranzactiilor, nu numai forma lor

juridica

18. Procedeele metodei contabilitătii, utilizate si de alte discipline economice, nu cuprind:

a. documentatia

b. evaluarea

c. clasificarea

d. calculatia

e. inventarierea

19. Aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor, produce modificari bilantiere de forma:

a. A + x = P + x sau de forma A + x = C + (D + x)

b. A - x = P – x sau de forma A - x = C + (D - x)

c. A = P + x – x sau de forma A = (C + x – x) + D

d. A + x - x = P sau de forma A +x – x = C + D

e. Nici un raspuns din cele de mai sus nu este corect

20. Modalitatea de prezentare grafica a unei operatiuni economico-financiare in conturile

corespondente, respectiv in debitul unui cont si in creditul altui cont pe baza dublei inregistrari,

sub forma de egalitate valorica, poarta denumirea de:

a. articol contabil

b. inregistrare cronologica

c. corespondenta conturilor

d. formula contabila

e. inregistrare sistematica

21. Unul dintre principiile generale ale metodei contabilitătii, enumerate mai jos, este eronat:

a. principiul continuitătii activitătii

b. principiul prevalentei juridicului asupra economicului

c. principiul permanentei metodelor

d. principiul prudentei

e. principiul independentei exercitiului

22. In structura disponibilitatilor banesti nu se includ:

a. conturile la banci

b. casa

c. acreditivele

d. avansurile acordate furnizorilor

e. avansurile de trezorerie

23. Creantele comerciale includ:

a. creantele fata de clienti

b. sumele de incasat de la entitatile afiliate

c. sumele de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea intereselor de

participare

d. avansurile acordate personalului

e. creantele privind capitalul subscris si nevarsat

24. Ciclul de exploatare al unei entitati reprezinta:

a. perioada de timp care începe cu achizitionarea materiilor prime, continuă cu procesul de

fabricatie, obtinerea produselor si vânzarea acestora si se finalizează cu încasarea

numerarului sau a echivalentelor de numerar

b. perioada de timp dintre achizitia materiilor prime si obtinerea produselor finite in vederea

obtinerii unui instrument usor convertibil in numerar

c. anul calendaristic

d. perioada de timp dintre obtinerea produselor finite si vanzarea lor

e. perioada de timp dintre vanzarea produselor finite si incasarea lor

25. Primele de capital nu cuprind:

a. primele de emisiune

b. primele de fuziune / divizare

c. primele de aport

d. primele din rezerve de reevaluare

e. primele de conversie a obligatiunilor în actiuni

26. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. cifra de afaceri neta

b. variatia stocurilor

c. veniturile financiare

d. productia imobilizata

e. alte venituri din exploatare

27. Rezervele nu cuprind:

a. rezervele legale

b. rezervele de aport

c. rezervele statutare sau contractuale

d. rezervele reprezentând surplusul realizat din reserve din reevaluare

e. alte rezerve

28. Rezervele din reevaluare reprezinta plusuri de valoare rezultate din:

a. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a celor financiare

b. reevaluarea imobilizarilor corporale si a stocurilor

c. reevaluarea imobilizarilor necorporale si a creantelor

d. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor necorporale

e. reevaluarea imobilizarilor corporale si a celor financiare

29. Provizioanele nu se constituie pentru:

a. litigii, când se constată posibilitatea pierderii unui proces în curs de desfăsurare

b. garantii acordate clientilor, prin care se acoperă eventualele cheltuieli de „service”, ce pot

surveni în perioada de garantie a bunurilor vândute

c. deprecierea imobilizărilor corporale

d. dezafectare imobilizări corporale si restructurarea entitătii

e. pensii si alte obligatii similare

30. Imobilizarile corporale nu cuprind:

a. terenuri si constructii

b. instalatii tehnice si masini

c. alte instalatii, utilaje si mobilier

d. avansuri si imobilizari necorporale in curs

e. avansuri si imobilizari corporale in curs

31. Conform Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, un activ reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un

flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior

b. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor

datoriilor sale

c. o resursa controlata de entitate, ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate si al carui cost poate fi

evaluat in mod credibil

d. diminuari ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub

forma de iesiri sau scaderi ale valorii activelor sau cresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din

distribuirea acestora catre actionari

e. cresteri ale beneficiilor econimice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma

de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii

ale actionarilor

32. Conform Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, o datorie reprezinta:

a. o obligatie actuala a entitatii, ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia

se asteapta sa rezulte o iesire de resurse, care incorporeaza beneficii economice


datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se

asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru intreprindere





e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma

de intrari sau cresteri ale valorii activelor sau descresteri ale datoriilor, care se

concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii

ale actionarilor

33. Conform Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, veniturile reprezinta:

a. o obligatie prezenta, provenita din evenimente trecute si care la decontare determina un

flux de beneficii dinspre intreprindere spre mediul exterior


datoriilor sale

c. o resursa controlata de intreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se

asteapta sa genereze beneficii econimice viitoare pentru intreprindere





e. cresteri ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma

de intrari sau cresteri ale activelor ori descresteri ale datoriilor, care se concretizeaza in

cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor

34. Una dintre modificările bilantiere, prezentate mai jos prin prisma ecuatiei situatiei nete a

patrimoniului, este eronată:

a. A = (C + x – x) + D

b. A = (C – x) + (D + x)

c. A + x = (C + x) + D

d. A + x = C + (D – x)

e. A – x = C + (D – x)

35. Capitalul propriu reprezinta:

a. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor

datoriilor acesteia


datoriilor acesteia

c. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte de deducerea tuturor

datoriilor acesteia

d. interesul rezidual al actionarilor in activele unei intreprinderi inainte si dupa deducerea

tuturor datoriilor acesteia

e. interesul rezidual al actionarilor in pasivele unei intreprinderi inainte si dupa incasarea

tuturor creantelor acesteia

36. Ce semnifica inregistrarea contabila:

2111 = 456

a. aportul in natura a unui teren la capitalul social

b. restituirea catre asociati a unui mijloc de transport

c. casarea unui mijloc de transport

d. amortizarea unui mijloc de transport

e. restituirea unui actionar a unui mijloc de transport

37. Imobilizarile necorporale nu cuprind:

a. cheltuielile de constituire

b. cheltuielile in avans

c. cheltuielile de dezvoltare

d. concesiunile, brevetele, licentele, drepturile si valorile similare

e. alte imobilizari necorporale

38. Formula contabila: 5411 Acreditive în lei = 5121 Conturi la banci in lei - 5.000 lei, reprezinta

a. plata unui furnizor dintr-un acreditiv deschis in valoare de 5.000 lei

b. reintegrarea sumei de 5.000 lei provenita dintr-un acreditiv neutilizat, in contul din care a

provenit (contul de la banca)

c. deschiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

d. inchiderea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

e. utilizarea unui acreditiv in valoare de 5.000 lei

39. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o functie a balantei de verificare ?

a. functia de realizare a concordantei dintre conturile analitice si cele sintetice

b. functia de verificare a exactitătii înregistrării operatiunilor economice în conturi

c. functia de legătura dintre conturile sintetice si bilant

d. functia de centralizare a existentelor, miscărilor si transformărilor elementelor

patrimoniale

e. functia de realizare a dublei reprezentari a patrimoniului

40. Cu ajutorul balantei de verificare nu se pot identifica:

a. omisiunile de inregistrare a operatiunilor in conturi

b. erorile de calcul in stabilirea rulajelor conturilor

c. erorile in stabilirea sumelor din formulele contabile compuse

d. erorile de calcul privind stabilirea soldurilor finale ale conturilor

e. trecerea eronata a sumelor din registrul jurnal in registrul cartea-mare si de aici in balanta

41. Veniturile financiare nu cuprind:

a. venituri din interese de participare

b. venituri din creante imobilizate

c. venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate si serviciilor prestate

d. venituri din diferente de curs valutar

e. venituri din dobânzi

42. Veniturile din exploatare nu cuprind:

a. venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate si serviciilor prestate

b. venituri din subventii de exploatare

c. venituri din variatia stocurilor, stocurilor de produse si a productiei în curs de executie

d. venituri din productia de imobilizări corporale si necorporale

e. venituri din interese de participare

43. Cheltuielile de exploatare nu cuprind:

a. cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile

b. cheltuieli cu salariile, asigurările si protectia socială

c. cheltuieli cu plata lucrărilor si serviciilor prestate de terti

d. cheltuieli privind sconturile acordate clientilor

e. cheltuieli cu amortizările, provizioanele si ajustările pentru deprecierea bunurilor

44. Verificarea de fond a ducumentelor justificative nu vizeaza:

a. verificarea legalitatii operatiunilor

b. verificarea necesitatii operatiunilor

c. verificarea integralitatii operatiunilor

d. verificarea oportunitatii operatiunilor

e. verificarea realitatii operatiunilor

45. Cheltuielile financiare nu cuprind:

a. pierderi din creante legate de participatii

b. cheltuieli privind investitiile financiare cedate

c. cheltuieli cu impozitele si taxele

d. cheltuieli privind dobânzile aferente împrumuturilor primite

e. cheltuieli din diferente de curs valutar

46. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?

a. capital subscris varsat

b. rezerve

c. imprumuturi din emisiuni de obligatiuni

d. prime de capital

e. rezerve din reevaluare

47. In raport cu natura lor, cheltuielile care se efectueaza in cadrul unei entitati pot fi grupate pe

feluri de activitati, astfel :

a. cheltuieli din activitatea financiara, de exploatare si bancara

b. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si financiara

c. cheltuieli din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara

d. cheltuieli din activitatea de exploatare, ordinara si financiara

e. cheltuieli din activitatea extraordinara, ordinara si de finantare

48. Contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura lor si se grupeaza in:

a. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara

b. venituri din activitatea de exploatare, financiara, bancara si de asigurari

c. venituri din activitatea extraordinara, ordinara, financiara

d. venituri din activitatea de exploatare, financiara si extraordinara

e. venituri din activitatea de exploatare, financiara si de finantare

49. Una dintre functiile de mai jos nu poate fi atribuită contului:

a. functia de control

b. functia economică

c. functia de prognoză

d. functia de calcul

e. functia de grupare

50. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura capitalurilor proprii ?

a. capital subscris varsat

b. rezerve

c. credite bancare pe termen lung

d. prime de capital

e. rezultatul exercitiului

51. Unul din enunturile de mai jos nu reprezinta o etapa a analizei contabile ?

a. determinarea naturii operatiunii economice

b. determinarea modificării elementelor bilantiere

c. stabilirea conturilor corespondente

d. aplicarea regulilor de functionare a conturilor

e. stabilirea soldurilor finale ale conturilor corespondente

52. Ce tip de modificare patrimoniala produce operatiunea: Plata prin virament bancar a impozitului

pe profit, datorat bugetului de stat

a. A = P + x – x sau de forma A = C + (D + x - x)

b. A + x = P + x sau de forma A + x = C + (D + x)

c. A + x - x = P sau de forma A + x - x = C + D

d. A - x = P – x sau de forma A – x = C + (D - x)

e. nici un raspuns nu este corect

53. În structura contului nu intră:

a. denumirea sau titlul contului

b. totalul sumelor de la sfârsitul anului precedent

c. debitul si creditul contului

d. rulajul contului

e. soldul contului

54. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de achizitie ?

a. taxele nerecuperabile

b. reducerile comerciale primite (rabaturi, remize, risturnuri)

c. pretul de cumparare

d. cheltuielile de transport-aprovizionare

e. alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau intrarea in gestiune

a bunului respectiv

55. Unul din elementele de mai jos nu intra in structura costului de productie ?

a. taxa pe valoarea adaugata

b. alte cheltuieli directe de productie (ex: salarii directe acordate muncitorilor de baza)

c. costul de achizitie al materiilor prime consumate

d. dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie,

aferente perioadei pentru care se calculeaza costul de productie

e. o cota parte din cheltuielile indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de

fabricatia bunului respectiv

56. Modificarea bilantierã de forma A-x+x = P sau de forma A-x+x =C+D este generată de:

a. vărsarea capitalului social în numerar / naturã

b. subscrierea capitalului social în numerar / naturã

c. plata unui furnizor prin virament

d. trecerea capitalului de la categoria subscris nevărsat la categoria subscris vărsat

e. reevaluarea unei clădiri

57. Modificarea bilantieră de forma A = P-x+x sau de forma A =(C-x+x)+ D este generată

de:

a. încasarea unui client prin contul de disponibilităti

b. trecerea capitalului de la categoria subscris nevărsat la categoria subscris vărsat

c. plata unei datorii în numerar

d. cumpărarea unui pachet de obligatiuni, cu achitare ulterioară

e. retinerea avansului chenzinal, prin depunerea la casierie

58. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x=(C+x)+D este generată de:

a. încasarea unei creante prin contul bancar

b. acordarea unui avans de trezorerie

c. majorarea capitalului prin emiterea si subscrierea de noi actiuni

d. retinerea impozitului pe dividende

e. achitarea în numerar a dividendelor cuvenite actionarilor / asociatilor

59. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x=(C+x)+D este generată de:

a. încorporarea altor rezerve la capitalul social

b. majorarea capitalului social din rezerve

c. utilizarea primelor de emisiune pentru majorarea capitalului social

d. reevaluarea unei imobilizări corporale

e. înregistrarea facturii de vânzare a unor produse finite

60. Modificarea bilantieră de forma A= P-x+x sau de forma A=(C-x)+(D+x) este generată de:

a. utilizarea altor rezerve pentru majorarea capitalului

b. încasarea prin bancă a unui client

c. plata unui furnizor din disponibilul din cont

d. plata in numerar a unui furnizor

e. constituirea drepturilor cuvenite actionarilor/asociatilor care se retrag din societate

61. Modificarea bilantieră de forma A-x = P-x sau de forma A-x = C+ (D-x) este generată de:

a. repartizarea din profit a dividendelor cuvenite actionarilor sau asociatilor

b. acoperirea pierderilor din anii precedenti din rezervele legale

c. plata în numerar sau prin virament a dividendelor nete cuvenite actionarilor sau

asociatilor

d. subscrierea unui utilaj ca aport în natură la capitalul social

e. darea în consum a materiilor prime

62. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x = C+ (D+x ) este generată

de:

a. achizitia unei licente de fabricatie de la un furnizor de imobilizări

b. Plata prin virament bancar a dividendelor nete cuvenite actionarilor sau asociatilor

c. plata primelor cuvenite personalului, reprezentând participarea la profit

d. depunerea numerarului la bancă

e. înregistrarea impozitului pe dividende

63. Modificarea bilantieră de forma A+x = P+x sau de forma A+x = C+ (D+x) este generată

de:

a. achitarea unei datorii catre un creditor

b. aprovizionarea cu materii prime de la un furnizor

c. plata salariilor

d. darea în folosintă a materialelor de natura obiectelor de inventar

e. retinerea din salarii a avansurilor acordate la chenzina I

64. Acordarea unui împrumut pe termen lung generează modificări bilantiere de forma:

a. A+x= P+x sau de forma A+x = (C+x) + D

b. A-x = P-x sau de forma A-x = C+(D-x)

c. A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D

d. A = P+x-x sau de forma A = (C+x-x)+D

e. A-x = P-x sau de forma A-x = (C-x)+D

65. Emisiunea si subscrierea de obligatiuni generează modificări bilantiere de forma:

a. A+x=P+x sau de forma A+x =C+ (D+x)

b. A+x=P+x sau de forma A+x =(C+ x) + D

c. A-x=P-x sau de forma A-x =C+ (D-x)

d. A = P-x+x sau de forma A = C+(D-x+x)

e. A-x = P-x sau de forma A-x = (C-x) +D

66. Retinerea din salariu a unei rate pentru cumpărarea locuintei generează modificări bilantiere de

forma: a. A-x = P-x sau de forma A-x = (C-x) +D

b. A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x) + D

c. A-x =P-x sau de forma A-x= C+(D-x)

d. A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x)

e. A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D

67. Plata în numerar a salariilor generează modificări bilantiere de forma:

a. A=P-x+x sau de forma A=(C-x+x) + D

b. A+x= P+x sau de forma A+x = (C+x) + D

c. A=P-x+x sau de forma A=C+(D-x+x)

d. A=P-x+x sau de forma A=(C-x)+(D+x)

e. A-x =P-x sau de forma A-x=C+ (D-x)

68. Plata prin virament bancar a impozitului pe profit la bugetul de stat generează modificări

bilantiere de forma:

a. A-x = P-x sau de forma A-x =C+ (D-x)

b. A+x =P+x sau de forma A+x =C + (D+x)

c. A-x = P-x sau de forma A-x =(C-x) +D

d. A=P+x-x sau de forma A=(C+x-x)+D

e. A+x-x = P sau de forma A+x-x = C+D

69. Înregistrarea cheltuielilor de constituire, achitate în numerar, generează modificări bilantiere de

forma:

a. A+x =P+x sau de forma A+x =C + (D+x)

b. A-x = P-x sau de forma A-x =C +(D-x)

c. A+x =P+x sau de forma A+x =(C+x) + D

d. A+x-x =P sau de forma A+x-x = C+D

e. A=P+x-x sau de forma A=C+(D+x-x)

70. Remiterea către furnizor a unui bilet la ordin, pentru plata mărfurilor aprovizionate, generează

modificări bilantiere de forma: a. A+x =P+x sau de forma A+x = (C+x)+D

b. A= P+x-x sau de forma A= (C+x)+(D-x)

c. A= P-x+x sau de forma A= (C-x+x) +D

d. A-x = P-x sau de forma A-x = C+(D-x)

e. A= P+x-x sau de forma A= C+ (D+x-x)

71. Relatia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli indirecte iar

Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a. reiterării

b. calculului algebric

c. suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic)

d. suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor)

e. indicilor de echivalentă, în varianta cifrelor în mărimi absolute

72. Relatia de calcul: , în care ChIND reprezintă cheltuieli

indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul:

a. reiterării

b. calculului algebric

c. suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic)

d. suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor)

e. indicilor de echivalentă, în varianta cifrelor în valori absolute

73. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc si în Contabilitatea de

gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct

productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:

a. 921 = 901

b. 902 = 921

c. 923 = 901

d. 933 = 921

e. 924 = 901


gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde, conform

metodei globale, înregistrării:

a. 921 = 901

b. 902 = 921

c. 923 = 901

d. 933 = 921

e. 924 = 901


gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 345 = 711, (la pret prestabilit) îi

corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea:

a. 921 = 901

b. 902 = 921

c. 923 = 901

d. 933 = 921

e. 931 = 902


gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform

metodei globale, înregistrarea:

a. 921 = 901

b. 902 = 921

c. 923 = 901

d. 933 = 921

e. 924 = 901

77. Conform normelor contabile romanesti, contul 902 "Decontari interne privind productia

obtinuta" poate functiona astfel:

a. 921 = 902

b. 922 = 902

c. 902 = 921

d. 923 = 902

e. 902 = 931

78. Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape intr-o anumita

ordine de succesiune. Care dintre etapele enuntate nu este corecta?

a. alegerea parametrilor si fixarea parametrului de baza

b. calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta

c. echivalarea calculatorie a productiei fabricate

d. calculul costurilor pe unitatea conventionala

e. decontarea costului produselor obtinute

79. Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

a. se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii

b. se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor

c. sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii

80. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se folosesc o serie de

procedee specifice. Care dintre procedeele enuntate mai jos nu corespunde enuntului?

a. procedeul diviziunii simple

b. procedeul valorii ramase

c. procedeul cifrelor de echivalenta

d. procedeul indicilor de echivalenta

e. procedeul suplimentarii

81. Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se bazeaza pe urmatorul procedeu:

a. procedeul cifrelor de echivalenta

b. procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe

c. procedeul calculului algebric

d. procedeul indicilor de echivalenta

e. procedeul celor mai mici patrate

82. Procedeul indicilor de echivalentă se aplică atunci cand:

a. nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale

b. produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de fortă de muncă

c. acelasi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de fortă de muncă

d. toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare

e. produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelasi consum de fortă de muncă

83. Obiectivul fundamental al contabilitatii de gestiune este:

a. obtinerea unor informatii exacte, clare, ce permit perfectionarea caracteristicilor

functionale ale intreprinderii si elaborarea de previziuni

b. determinarea unor indicatori de analiza si obtinerea de informatii exacte

c. delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe, elaborarea de previziuni

d. elaborarea de costuri previzionale

84. Dupa componenta sau omogenitatea continutului lor cheltuielile se clasifica in:

a. cheltuieli de baza si cheltuieli de deservire

b. cheltuieli directe si cheltuieli indirecte

c. cheltuieli simple (monoelementare) si cheltuieli complexe (polielementare)

d. cheltuieli variabile si cheltuieli fixe

85. Dupa modul de individualizare pe purtatorii de costuri cheltuielile se clasifica in:

a. cheltuieli directe si cheltuieli indirecte

b. cheltuieli fixe, variabile si invariabile

c. cheltuieli monoelementare si cheltuieli polielementare

d. cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare

86. Dupa modul de includere in componenta costului cheltuielile se impart in:

a. cheltuieli neincorporabile, incorporabile si supletive

b. cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare

c. cheltuieli variabile, fixe si de capacitate

d. cheltuieli de bază, de deservire si complexe

87. Dupa dependenta fata de volumul fizic al activitatilor pentru care se efectueaza, cheltuielile se

clasifica in:

a. cheltuieli fixe si cheltuielil variabile

b. costuri variabile si costuri indirecte (de regie)

c. costuri directe si costuri fixe

d. costuri recunoscute si costuri nerecunoscute de societate

88. Care dintre formulele de mai jos este corecta?

a. cheltuieli din contabilitatea financiara = cheltuieli din contabilitatea de gestiune +

cheltuieli neincorporabile – cheltuieli supletive

b. cheltuieli din contabilitatea financiara = cheltuieli din contabilitatea de gestiune –

cheltuieli neincorporabile + cheltuieli supletive

c. cheltuieli din contabilitatea financiara = cheltuieli din contabilitatea de gestiune

89. Costul de productie, potrivit reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene,

reprezinta:

a. expresia valorica a consumului de resurse

b. cheltuielile inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in contabilitatea

financiara

c. cheltuielile directe de productie si cota cheltuielilor indirecte de productie, alocate

rational ca fiind legate de fabricatia acestuia

90. Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de

gestiune devin costuri se numesc:

a. cheltuieli indirecte

b. cheltuieli incorporabile

c. cheltuieli directe

91. Trăsăturile caracteristice ale contabilitatii de gestiune si sistemului informational al costurilor

sunt:

a. confidentialitatea datelor; caracterul optional din punct de vedere legal; specificul

organizarii contabilitatii de gestiune; numarul mare de parametrii de care depinde

contabilitatea de gestiune

b. numai confidentialitatea datelor si numarul mare de parametrii de care depinde

contabilitatea de gestiune

c. numai specificul organizarii contabilitatii de gestiune

92. Contabilitatea de gestiune este o tehnica de masurare:

a. care constata, inregistreaza si stocheaza o parte din activitatea unei entitati patrimoniale

(partea legată de costuri)

b. care inregistreaza si sistematizeaza costurile in expresie monetara, intocmeste

documentele de raportare si cele de fundamentare a acestora, interpreteaza rezultatele,

evalueaza situatia patrimoniala a unei entitati din perspectiva costurilor

c. care inregistreaza, urmareste si centralizeaza in expresie valorica, cronologic si sistematic,

cu procedee si tehnici specifice, fluxurile intrapatrimoniale ale entitatilor juridice

93. Contabilitatea de gestiune este o metoda:

a. care constata, inregistreaza si stocheaza o parte din activitatea unei entitati patrimoniale

(partea legată de costuri)






94. Contabilitatea este stiinta:

a. conceperii si interconectarii conturilor in scopul sistematizarii informatiei privind evolutia

patrimoniala si perspectivele unei entitati patrimoniale






95. Informatiile oferite de contabilitatea financiara sunt destinate, in special:

a. partenerilor externi intreprinderii, ajutandu-i in analiza modului de alocare a resurselor, a

consumului acestora, fiind oferite prin intermediul documentelor de sinteza ale

contabilitatii financiare, ceea ce oferă o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului

b. managerilor avand in fond doua scopuri: calcularea costurilor si influentarea

comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor

96. Informatiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt destinate, in special:

a. partenerilor externi intreprinderii, ajutandu-i in analiza modului de alocare a resurselor, a

consumului acestora, fiind oferite prin intermediul documentelor de sinteza ale

contabilitatii financiare, ceea ce oferă o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului

b. managerilor avand in fond doua scopuri: calcularea costurilor si influentarea

comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor

97. Contabilitatea de gestiune mai are legaturi si cu o serie de alte discipline, determinate de obiectul

de cercetare care este „costul”, precum si de particularitatile pe care le are ca disciplina:

a. cu matematica de la care imprumuta calculele elementare, algebrice, matriceale

b. cu managementul intreprinderii, ca disciplina, deoarece alegerea unei metode de calculatie

a costurilor este strans legata de principiile organizarii activitatii dintr-o intreprindere.

c. cu controlul de gestiune si controlul financiar, determinata de însusi obiectul de studiu al

acestor discipline

d. cu toate cele trei discipline enuntate anterior

98. Costul reprezinta:

a. o cheltuiala sau o suma de cheltuieli asociata la o resursa consumata, un loc de activitate,

un produs realizat sau o perioada de gestiune

b. o categorie economica care se determina ca raport intre cheltuielile efectuate intr-o

anumita perioada de timp pentru obtinerea de produse, lucrari, servicii si cantitatea de

bunuri, lucrari sau servicii obtinute si vândute

c. ambele afirmatii sunt corecte

99. Costul contabil:

a. este costul suportat efectiv de agentii economici, numit si cost explicit

b. reprezinta suma dintre costul explicit si costul implicit

c. este consumul de resurse care nu presupune plati efective sau consumuri efective in

contabilitatea agentilor economici (chiria spatiului patronului, munca patronului, etc.) si

poate fi evaluat la nivelul fiecarei componente a acestuia (munca patronului se evalueaza

fie cu salariu obtinut functie de pregatirea sa, fie la nivelul salariului mediu pe economie,

fie cu echivalentul salariului minim pe economie)

d. este valoarea celei mai bune sanse sacrificate sau costul renuntarilor in procesul de alegere

a celei mai optime variante, si este egal cu valoarea celei mai bune alternative care nu este

aleasa

100. Costul economic:










aleasa

101. Costul implicit:










aleasa

102. Costul de oportunitate:










aleasa

103. Elementele comune dintre cheltuieli si costuri:

a. si cheltuielile si costurile reprezinta consumuri ale resurselor; si cheltuielile si costurile se

exprima în unitate monetare

b. costul are o legatura in mod nemijlocit cu realizarile agentilor economici fiind purtatoare

de cost, in timp ce cheltuielile nu sunt obligatoriu legate direct de rezultatele agentilor

economici; cheltuielile implica de regulã plata, în timp ce costurile nu au în general

legãtura directa cu platile.

c. cheltuielile sunt o marime absoluta, ele exprimand consumuri „in general”, costurile sunt

in schimb o marime relativa care tinde sa exprime consumuri raportate la rezultat final

d. cheltuielile se identifica intr-o perioada de timp, iar costurile au ca elemente de

identificare rezultatul final efectiv al obiectului de activitate al agentilor economici

104. Din punct de vedere al importantei si al legaturii cu procesul de productie cheltuielile sunt:

a. cheltuieli fixe si cheltuieli variabile

b. cheltuieli directe si cheltuieli indirecte

c. cheltuieli neincorporabile, cheltuieli incorporabile si cheltuieli supletive-fictive

d. cheltuieli de baza si cheltuieli de deservire

105. Costul mediu sau unitar (fix mediu, variabil mediu, total mediu) reprezinta:

a. costul pe unitatea de bun economic

b. echivalentul valoric al consumurilor de resurse generate de fabricarea ultimei unitati de

produs fabricat in vederea realizarii nivelului de productie dat

c. costurile stabilite inaintea desfasurarii fenomenelor sau a proceselor economice, scopul

fiind previzionarea unor indicatori avand la baza bugetele de cheltuieli

d. acele costuri care incorporeazã numai o parte a cheltuielilor

106. Costul marginal reprezinta:







107. Costul previzionat (antecalculat) reprezinta:







108. Costul de tip partial sau calculatiile partiale reprezinta:







109. Principiul determinarii obiectului calculatiei presupune:

a. separarea cheltuielilor pe fiecare activitate desfasurata ca urmare a particularitatilor

determinate de organizarea si desfasurarea proceselor economice

b. alegerea metodei de calculatie strans legata de particularitatile organizarii productiei si ale

procesului tehnologic, de scopul urmarit prin procesul decizional al intreprinderii,

influentand calculul costului produsului fabricat, realizarii de lucrari sau servicii

c. organizarea calculatiilor contabile strns legata de calculatiile economice (statistice,

previzionale), deoarece se asigura corespondenta intre datele prognozate si cele furnizate

de contabilitate si statistica, asigurandu-se indicatorilor un continut unitar

d. separarea cu exactitate a informatiilor oferite de contabilitate, pe tipuri de activitati din

cadrul unei unitati patrimoniale, in scopul determinarii cu exactitate a indicatorilor

economico-financiari, a cheltuielilor, veniturilor, rezultatelor, pe acele activitati, in

vederea determinarii eficientei fiecarei activitati in parte

110. Principiul stabilirii metodei de calculatie presupune:













111. Principiul organizarii calculatiilor contabile in corelatie cu celelalte calculatii economice

presupune:













112. Principiul separarii indicatorilor economico-financiari ai calculatiei costurilor, pe tipuri de

activitati:













113. Principiul delimitarii in timp a cheltuielilor presupune:

a. includerea in costuri a cheltuielilor de productie in momentul in care are loc fabricarea

produselor respective (in perioada de gestiune)

b. defalcarea cheltuielilor aferente desfasurarii proceselor economice in: cheltuieli de

aprovizionare, productie, desfacere si administratie

c. delimitarea cheltuielilor care nu aduc produsului o valoare suplimentara

d. separarea cheltuielilor pe productia neterminata ce se determina pe baza inventarierii

periodice (lunare) din punct de vedere contabil, dupa care se stabileste valoric

114. Principiul delimitarii in spatiu a cheltuielilor presupune:








115. Principiul delimitarii cheltuielilor productive de cele neproductive presupune:








116. Principiul delimitarii cheltuielilor între productia finita si cea in curs de executie presupune:








117. Calculatia pe tipuri de costuri presupune:

a. colectarea cheltuielilor, fie pe elemente primare de cheltuieli, fie pe articole de calculatie,

scopul urmarit fiind repartizarea asupra purtatorilor de costuri atat a costurilor directe, cat

si a celor indirecte

b. delimitarea locurilor de cheltuieli, adica subdiviziunile organizatorice tehnico-productive

care genereaza inregistrarea cheltuielilor, acestea fiind de fapt locuri de productie, spatiile

productive unde se desfasoara procesul tehnologic

c. sunt cei in functie de care se stabilesc antecalculatiile si postcalculatiile

118. Calculatia pe zone de cheltuieli presupune:

a. colectarea cheltuielilor, fie pe elemente primare de cheltuieli, fie pe articole de calculatie,

scopul urmarit fiind repartizarea asupra purtatorilor de costuri atat a costurilor directe, cat

si a celor indirecte

b. delimitarea locurilor de cheltuieli, adica subdiviziunile organizatorice tehnico-productive

care genereaza inregistrarea cheltuielilor, acestea fiind de fapt locuri de productie, spatiile

productive unde se desfasoara procesul tehnologic


119. Calculatia pe purtatorii de costuri:

a. presupune colectarea cheltuielilor, fie pe elemente primare de cheltuieli, fie pe articole de

calculatie, scopul urmarit fiind repartizarea asupra purtatorilor de costuri atat a costurilor

directe, cat si a celor indirecte

b. presupune delimitarea locurilor de cheltuieli, adica subdiviziunile organizatorice

tehnico-productive care genereaza inregistrarea cheltuielilor, acestea fiind de fapt locuri de

productie, spatiile productive unde se desfasoara procesul tehnologic


120. Să se procedeze la repartizarea cheltuielilor indirecte ale unei sectii de productie, pentru

Produsul A, utilizând criteriul de repartizare salariile directe, cunoscându-se următoarele date:

- cheltuielile directe înregistrate sunt: Produsul A = 20.000 lei; Produsul B = 32.000 lei; Produsul

C = 15.000 lei;

- cheltuielile indirecte de repartizat înregistrate în contul 923 „Cheltuieli indirecte de productie”

sunt de 12.000 lei;

- salariile directe reprezintă: Produsul A = 20%; Produsul B = 25%; Produsul C = 30%.

a. 2.909

b. 5.818

c. 3.273

d. 9.209

121. Intr-o întreprindere, în sectia de productie se fabrică două produse A si B. Cheltuielile indirecte

ale sectiei înregistrate în contul 923 „Cheltuieli indirecte de productie” sunt de 100.000. Criteriul

de repartizare îl reprezintă salariile directe (A = 8.000 lei, B = 12.000 lei). Sa se repartizeze

cheltuielile indirecte ale sectiei utilizand procedeul suplimentarii in forma clasica.

a. 40.000; 60.000

b. 36.000; 48.000

c. 11.520; 22.080

d. 40.600; 60.400

122. Sa se procedeze la delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe prin intermediul procedeului

punctelor de maxim si de minim, cunoscându-se următoarele date:

Luna Productia fizică (ore) Cheltuieli înregistrate

mai 25.000 5600

iunie 5.000 1200

iulie 10.000 3200

Să se determine cheltuielile variabile pentru luna august cunoscându-se volumul productiei

previzionate de 68.000 ore.

a. 1.000

b. 14.960

c. 15.960

d. 14.690

123. Să se procedeze la delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe prin intermediul procedeului



mai 25.000 5600

iunie 5.000 1200

iulie 10.000 3200

Să se determine cheltuielile fixe pentru luna august cunoscându-se volumul productiei


a. 1.000

b. 14.960

c. 15.960

d. 10.000

124. Să se procedeze la delimitarea cheltuielilor în variabile si fixe prin intermediul procedeului



mai 25.000 5600

iunie 5.000 1200

iulie 10.000 3200

Să se determine cheltuielile totale pentru luna august cunoscându-se volumul productiei


a. 1.000

b. 14.960

c. 15.960

d. 15.690

125. Se dau următoarele date:


mai 16.000 4.800

iunie 32.000 3.600

iulie 42.000 6.000

Să se determine volumul mediu al productiei aferent perioadei de gestiune.

a. 30.000

b. 4.800

c. 8.400

d. 23.000

126. Se dau următoarele date:


mai 16.000 4.800

iunie 32.000 3.600

iulie 42.000 6.000

Să se determine cheltuielile medii aferente perioadei de gestiune.

a. 30.000

b. 4.800

c. 8.400

d. 23.000

127. Care sunt cheltuielile variabile unitare în conditiile unui volum al productiei realizat de 105.000

ore. Cheltuielile totale sunt de 220.000 lei, iar cheltuielile fixe înregistrate reprezintă 5% din

nivelul cheltuielilor totale.

a. 1,99

b. 1,89

c. 8,19

d. 9,19

e. 1,98


902 = %

9210

9211

9212

9219

a. decontarea costurilor efective la finele perioadei de gestiune

b. inregistrarea diferentelor de pret

c. inregistrarea productiei

129. Inregistrarea contabila de mai jos, semnifica: 921= 922

a. prestatii reciproce

b. colectarea cheltuielilor activitatii auxiliare

c. repartizarea cheltuielilor activitatii auxiliare

d. inregistrarea productiei

130. In debitul contului 921 “Cheltuielile activitatii de baza” se inregistreaza:

a. cheltuielile standard de productie

b. cheltuieli cu materii prime, materiale

c. diferente de pret


% = 401 - 3.720

357 - 3.000

4426 - 720

a. marfuri cumparate, sosite si receptionate

b. nu se poate face o astfel de inregistrare

c. marfuri primite spre vanzare in consignatie

d. marfuri cumparate pe credit din import

e. marfuri cumparate pe credit comercial si lasate in custodie furnizorului

132. În conditiile utilizarii inventarului intermitent, formula corecta privind achizitionarea unui stoc

de materii prime, in valoare totala de 124.000 lei ( inclusiv cota de TVA de 24%), este:

a. % = 401 - 153.760

301 - 124.000

4426 - 29.760

b. % = 401 - 153.760

601 - 124.000

4426 - 29.760

c. % = 401 - 124.000

601 - 100.000

4426 - 24.000

d. % = 401 - 124.000

301 - 100.000

4426 - 24.000

e. % = 404 - 124.000

601 - 100.000

4426 - 24.000

133. O societate comerciala a achizitionat marfuri la preturile din factura, in valoare totala de 9.920

lei, cu TVA 24% inclusa si a beneficiat din partea furnizorului, conform datelor consemnate in

factura, de o remiza de 15% si de un scont de 2%, pentru plata anticipata a facturii.

La ce valoare se inregistreaza marfurile in contabilitatea cumparatorului, stiind ca acesta tine

evidenta lor la pret de vanzare cu amanuntul si practica un adaos comercial de 50%?

a. 12.500,00 lei

b. 12.395,04 lei

c. 8.550,00 lei

d. 10.687,50 lei

e. 12.718,00 lei

134. O societate comerciala, care tine evidenta marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul si practica

un adaos comercial de 30%, a vandut si incasat marfuri in suma totala de 27.404 lei.

Determinati costul de achizitie, adaosul comercial si TVA din valoarea marfurilor vandute si

precizati care este inregistrarea corecta a iesirii din gestiune a acestora:

a. % = 371 - 27.404

607 17.000

378 - 5.100

4426 - 5.304

b. % = 371 - 27.404

607 17.000

397 - 5.100

4428 - 5.304

c. % = 371 - 27.404

607 17.000

378 - 5.100

4428 - 5.304

d. % = 378 - 27.404

607 17.000

371 - 5.100

4428 - 5.304

e. % = 371 - 27.404

607 17.000

378 - 5.100

4427 - 5.304

135. O societate comerciala se aprovizioneaza cu marfuri la valoare de achizitie de 20.000 lei, cu TVA

24%. La intrarea in gestiune, evaluarea marfurilor se face la pret de vanzare cu amanuntul, cu

un adaos commercial de 30%.

Care sunt inregistrarile contabile corecte, care se efectueaza cu ocazia intrarii marfurilor in

gestiune ?

a. % = 401 - 24.800

371 - 20.000

4426 - 4.800

371 = % - 12.240

378 6.000

4428 6.240

b. % = 401 - 24.800

371 - 20.000

4426 - 4.800

371 = % - 7.440

378 - 6.000

4428 - 1.440

c. % = 401 - 24.800

371 - 20.000

4426 - 4.800

371 = % - 12.240

378 - 6.000

4427 - 6.240

d. % = 401 - 24.800

371 - 20.000

4426 - 4.800

371 = % - 7.440

378 - 6.000

4427 - 1.440

e. % = 401 - 24.800

607 - 20.000

4426 - 4.800

371 = % - 12.240

378 - 6.000

4428 - 6.240

136. In anul N, SC ALPHA SA a inceput lucrarile pentru realizarea unei cladiri in regie proprie.

Cladirea a fost data in functiune la sfirsitul lunii ianuarie anul N+1, iar cheltuielile efectuate in

exercitiul N au fost de 70.000 lei si in exercitiul N+1 de 30.000 lei. Care este inregistrarea corecta

privind receptia cladirii in cursul exercitiului N+1?

a. 212 = % - 100.000

231 - 30.000

721 - 70.000

b. 6xx = 722 - 100.000

212 = 231 - 100.000

c. 212 = 722 - 100.000

d. 212 = % - 100.000

231 - 30.000

722 - 70.000

e. 212 = 231 - 100.000

137. Se livreaza produse finite fara factura, pentru care se cunosc urmatoarele elemente: costul de

productie a fost de 3.000 lei, pretul de vanzare, inscris in avizul de insotire a marfii, este de

6.000 lei si TVA 24%; Care sunt inregistrarile contabile corecte, care se fac la data intocmirii

facturii, stiind ca pretul de vanzare al produselor finite este de 6.500 lei si TVA 24% ?

a. 4111 = % - 8.060

418 - 7.440

701 - 500

4427 - 120

b. 418 = % - 620

701 - 500

4427 - 120

c. 4111 = 418 - 7.440

4428 = 4427 - 1.440

4111 = % - 620

701 - 500

4427 - 120

d. 4111 = % - 8.060

701 - 6.500

4427 - 1.560

4428 = 4427 - 1.560

e. 4111 = % - 620

701 - 500

4427 - 120

4428 = 4427 - 1.440

138. O societate comerciala a livrat produse finite unui partener extern, in valoare totala de 10.000

euro. La data facturarii cursul de schimb valutar a fost de 4,0000 lei/euro, iar in ziua incasarii de

4,0200 lei/euro.

Care este inregistrarea contabila corecta, care se efectueaza la incasarea creantei?

a. % = 4111 - 40.200

5124 - 40.000

665 - 200

b. 5124 = % - 40.200

4111 - 40.000

765 - 200

c. % = 4111 - 40.200

5121 - 40.000

665 - 200

d. 5124 = % - 40.200

4111 - 40.000

766 - 200

e. 5124 = % - 40.200

461 - 40.000

765 - 200

139. O societate comerciala are o creanta de incasat de la un client extern, in valoare nominala de

5.000 $. La data inregistrarii creantei cursul valutar a fost de 3,1500 lei/$, iar la data incasarii

creantei prin contul bancar, cursul de schimb era de 2,9500 lei/$.

Care este inregistrarea contabila corecta, care se efectueaza la data incasarii creantei ?

a. 5124 = 4111 - 15.750

b. 5124 = 4111 - 14.750

c. % = 4111 - 15.750

5124 - 14.750

665 - 1.000

d. % = 4111 - 15.750

5124 - 14.750

667 - 1.000

e. 5124 = % - 15.750

4111 - 14.750

765 - 1.000

140. SC BETA SA prezinta urmatoarea situatie la 31.12. N:

- sold creditor cont 121- 8.000 lei (profit brut contabil);

- sold debitor cont 117 - 2.000 lei (pierdere fiscal neacoperita din anul precedent);

- venituri din dividende incasate -500 lei;

- cheltuieli cu amenzile si penalitatile platite -1.500 lei;

- profit repartizabil la rezerva legala - 5% din profitul brut contabil.

Care este cuantumul impozitului pe profit, datorat bugetului de stat, in conditiile in care cota

de impozit este de 16% ?

a. 1.440 lei

b. 1.120 lei

c. 1.280 lei

d. 1.650 lei

e. 1.056 lei

141. La data de 20 august anul N, o societate achizitioneaza si pune in functiune un utilaj, a carui

durata de utilizare este de 5 ani. Factura de detaliu cuprinde: pretul de cumparare de 55.000 lei

si un rabat de 3 %, acordat de furnizor la facturare.

În conditiile aplicarii metodei de amortizare degresiva fara influenta uzurii morale (AD1), care

este valoarea corecta a amortizarii in anul N si formula contabila de inregistrare?

a. 6811 = 2813 - 16.335,00

b. 6811 = 2813 - 16.008,30

c. 6811 = 2813 - 5.445,00

d. 6811 = 2813 - 5.339,80

e. 6811 = 2813 - 4.851,00

142. O societate comerciala care practica la magazinul sau un adaos comercial de 50%, a vandut in

luna iulie marfuri in valoare de 7.440 lei la preturi de vanzare cu amanuntul.

Care este inregistrarea corecta a iesirii din gestiune a marfurilor vandute?

a. 607 = 371 - 7.440

b. 607 = 371 - 7.440

4428 4427 1.440

c. % = 371 - 7.440

4428 - 1.440

378 - 2.000

607 4.000

d. % = 371 - 7.440

607 - 6.000

4428 - 1.440

e. % = 371 - 7.440

4427 - 1.440

371 - 2.000

607 4.000

143. O societate comerciala a achizitionat de la un furnizor specializat, neplatitor de TVA, un

calculator la pretul de factura de 2.000 lei. Odată cu acesta, a mai cumparat o licenta Windows

XP, in valoare de 500 lei si un program de contabilitate in valoare de 3.000 lei.

Cum se înregistreaza corect în contabilitate achizitia acestor bunuri?

a. % = 404 - 5.500

205 500

208 3.000

2132 2.000

b. % = 401 - 5.500

205 500

208 3.000

2132 2.000

c. % = 404 - 5.500

205 500

208 3.000

214 2.000

d. % = 401 - 5.500

205 500

208 3.000

214 2.000

e. % = 404 - 5.500

203 500

208 3.000

214 2.000

144. La inceputul lunii in magazinul unei societati sunt marfuri disponibile pentru vanzare, in

valoare de 1.000 lei, la preturi cu amanuntul. Se cunosc urmatoarele date: costul de achizitie al

marfurilor disponibile pentru vanzare este de 600 lei, cota de TVA este de 24%, iar la sfarsitul

lunii au ramas in stoc marfuri nevandute in valoare de 100 lei, la preturi de vanzare cu

amanuntul. Care este costul de achizitie al marfurilor vandute in cursul lunii?

a. 900 lei

b. 600 lei

c. 400 lei

d. 540 lei

e. 360 lei

145. Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N:

- 18.000 lei veniturile totale aferente exercitiului N, din care 2.000 lei dividende cuvenite;

- 5.000 lei cheltuielile totale aferente exercitiului N, din care 400 lei cheltuieli de protocol

nedeductibile si 1.100 lei amenzi datorate autoritatilor romane;

- 800 lei impozit pe profit calculat si inregistrat in cursul exercitiului N, din care s-a platit 500 lei.

- Cota de impozit pe profit este de 16%.

Care este suma impozitului pe profit datorat si de platit pentru exercitiul N?

Impozit datorat: Impozit de platit:

a. 2.128 lei 1.628 lei

b. 3.175 lei 2.375 lei

c. 2.128 lei 1.500 lei

d. 2.000 lei 1.628 lei

e. 3.175 lei 2.675 lei

146. O societate comerciala a facturat unui client suma de 6.200 lei, cu TVA de 24% inclusa,

reprezentand un avans in vederea prestarii unui serviciu, care a fost incasat ulterior prin banca.

Prestatia de serviciu, efectuata si facturata, a fost in valoare de 6.000 lei, la care s-a adaugat

TVA 24%.

Cum se inregistreza la prestator: factura de avans, incasarea avansului prin banca de la

beneficiarul serviciilor si regularizarea acestuia, dupa prestare si facturarea servciului?

a. 5121 = 419 - 6.200

% = 4111 - 7.440

419 6.200

5121 1.240

b. 5121 = 419 - 6.200

% = 4111 - 8.640

419 - 5.000

4427 - 1.200

5121 - 2.440

c. 5121 = % - 6.200

419 - 5.000

4427 - 1.200

% = 4111 - 7.440

419 5.000

5121 2.440

d. 4111 = % - 6.200

419 - 5.000

4427 - 1.200

5121 = 4111 - 6.200

% = 4111 - 6.200

419 5.000

4427 1.200

e. 4111 = % - 7.440

704 - 6.000

4427 - 1.440

147. O societate comerciala are o datorie de platit unui furnizor extern, in valoare nominala de 8.000

$. Cursul de schimb la data inregistrarii datoriei a fost de 2,9000 lei/$, iar la data platii acesteia

prin contul de la banca a fost de 3,1000 lei/$.

Cum se inregistreaza plata datoriei ?

a. 401 = 5124 - 23.200

b. 401 = 5124 - 24.800

c. % = 5124 - 24.800

401 - 23.200

667 - 1.600

d. % = 5124 - 24.800

401 - 23.200

665 - 1.600

e. 401 = % - 24.800

5124 - 23.200

765 - 1.600

148. Dispuneti de urmatoarele informatii din contabilitatea curenta:

- 60.000 lei venituri totale , din care 20.000 lei venituri din dividende cuvenite;

- 20.000 lei cheltuieli totale, din care18.000 lei amenzi datorate autoritatilor romane.

Care este impozitul pe profit datorat bugetului de stat, la cota unica de impozitare de 16%:

a. 6.400 lei

b. 6.720 lei

c. 9.600 lei

d. 9.280 lei

e. 6.080 lei

149. O societate comerciala s-a aprovizionat cu materii prime din import, in valoare de 1.000 dolari,

conform datelor din factura externa. Cheltuielile de transport pe parcurs extern au fost de 100

dolari, taxa vamala 20% din valorea in vama a bunurilor, cursul valutar la data operatiunilor

de vamuire a fost de 3,6500 lei/dolar si TVA 24%.

Care sunt inregistrarile corecte privind receptia materiilor prime din import si plata prin

virament bancar a obligatiilor in vama ?

a. 301 = 401 - 3.650

b. 301 = 401 - 3.650

624 = 401 - 365

c. 301 = % - 4.818

401 - 4.015

446 - 803

d. 301 = % - 4.818

401 - 4.015

446 - 803

% = 5121 - 1.959

446 803

4426 1.156

e. 301 = % - 4.453

401 - 3.650

446 - 803

624 = 401 - 365

% = 5121 - 1.959

446 803

4426 1.156

150. O societate comerciala achizitioneaza si pune in functiune la data de 25.09.N un mijloc de

transport la valoarea contabila de 120.000 lei.

Care este inregistrarea contabila corecta a amortizarii in exercitiul N, cunoscand ca durata

normala de utilizare a mijlocului de transport este de 5 ani iar metoda de amortizare este cea

liniara ?

a. 6812 = 2813 6.000 lei

b. 6811 = 2813 6.000 lei

c. 6812 = 2813 24.000 lei

d. 6811 = 2813 24.000 lei

e. 6811 = 2813 30.000 lei

151. O societate comerciala achizitioneaza de la un furnizor platitor de TVA o instalatie tehnologica

in valoare de 120.000 lei. Cheltuielile efectuate si consemnate separat in facturi, au fost de 5.000

lei, cu TVA 24% pentru transport, iar cele pentru montarea instalatiei tehnologice au fost de

2.000 lei cu TVA 24%.

Care este inregistrarea contabila corecta privind intrarea in gestiune a instalatiei tehnologice ?

a. % = 401 - 157.480

2131 120.000

624 5.000

628 2.000

4426 30.480

b. % = 404 - 157.480

2131 127.000

4426 30.480

c. % = 401 - 157.480

2131 127.000

4428 30.480

d. % = 404 - 157.480

2131 120.000

624 5.000

628 2.000

4426 30.480

e. % = 401 - 157.480

2131 127.000

4426 30.480

152. O societate comerciala achizitioneaza in cursul lunii un utilaj in valoare de 12.000 lei si materii

prime in valoare de 20.000 lei. In cursul aceleiasi luni societatea vinde produse finite in valoare

de 40.000 lei. Operatiunile s-au facturat cu TVA de 24%.

Care este inregistrarea contabila corecta privind regularizarea TVA ?

a. % = 4426 - 9.600

4427 7.680

4424 1.920

b. % = 4427 - 9.600

4426 7.680

4423 1.920

c. 4427 = % - 9.600

4426 7.680

4423 1.920

d. 4427 = 4426 - 7.680

e. 4427 = 4426 - 9.600

153. O societate comerciala a vindut o instalatie tehnologica, inregistrata la valoare contabila de

140.000 lei si cu o durata de viata utila de 9 ani. La data vanzarii, durata de viata efectiv

consumata a fost de 7 ani. Metoda de amortizare folosita a fost cea acccelerata (in primul an de

functionare s-a amortizat 40% din valoarea de intrare a instalatiei tehnologice). Pretul obtinut

din vanzarea instalatiei tehnologice este de 10.000 lei cu TVA 24%.

Ce inregistrari contabile s-au efectuat cu ocazia vanzarii instalatiei tehnologice ?

a. 461 = % - 12.400

7583 10.000

4427 2.400

6583 = 2131 - 140.000

b. 461 = % - 12.400

7583 10.000

4427 2.400

2813 = 2131 140.000

c. 462 = % - 12.400

7583 10.000

4427 2.400

% = 2131 - 140.000

2813 119.000

6583 21.000

d. 461 = % - 12.400

7584 10.000

4427 2.400

% = 2131 - 140.000

2813 119.000

6582 21.000

e. 461 = % - 12.400

7583 10.000

4427 2.400

% = 2131 - 140000

2813 119.000

6583 21.000

154. Ca urmare a inventarierii efectuate, la o societate comerciala se dispune la sfarsitul exercitiului

financiar N constituirea unui provizion pentru litigii, in valoare de 20.000 lei, avand in vedere

eventuala pierdere a unui proces aflat pe rol la judecatorie. La sfarsitul exercitiului financiar

N+1, se estimeaza ca valoarea necesara de provizionat este de 18.000 lei.

Care sunt inregistrarile contabile efectuate in exercitiile financiare N si N+1 ?

a. 7814 = 491 - 20.000

491 = 6814 - 2.000

b. 6812 = 1511 - 20.000

6812 = 1511 - 2.000

c. 6814 = 491 - 20.000

491 = 7814 - 2.000

d. 6812 = 1511 - 20.000

1511 = 7812 - 2.000

e. 7812 = 1511 - 20.000

1511 = 6812 - 2.000

155. La o societate comerciala se aproba transformarea a 10.000 de obligatiuni in 5.000 actiuni, in

conditiile in care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 10 lei/obligatiune, iar valoarea

nominala a unei actiuni este de 18 lei/actiune.

Indicati formula contabila corecta de inregistrare a operatiunii:

a. 161 = % - 100.000

1011 90.000

1044 10.000

b. 161 = % - 100.000

1012 90.000

1044 10.000

c. 161 = % - 100.000

1012 90.000

1068 10.000

d. 161 = % - 100.000

1012 90.000

169 10.000

e. 161 = % - 100.000

1012 90.000

1061 10.000

156. O societate comerciala a achizitionat o linie de productie, la pretul de cumparare de 45.000 lei,

pe care o monteaza pe un amplasament inchiriat pe o perioada de 10 ani. Cheltuielile accesorii,

legate de achizitie si montaj, au fost: cheltuieli de transport pana la locul de montaj - 10.000 lei;

costuri materiale de montaj - 20.000 lei; onorariile inginerilor, care au supravegheat montajul -

7.000 lei. Societatea estimeaza ca la terminarea productiei se vor efectua cheltuieli cu

demontarea, mutarea si restaurarea amplasamentului, in valoare de 18.000 lei. Inainte ca activul

sa atinga parametrii planificati, s-au inregistrat pierderi din exploatare in suma de 6.000 lei

Care este costul de achizitie al liniei de productie ?

a. 106.000 lei

b. 76.000 lei

c. 94.000 lei

d. 82.000 lei

e. 100.000 lei

157. Se rascumpara si se anuleaza 1.000 de obligatiuni, in conditiile in care valoare nominala a fost de

2 lei/obligatiune, iar pretul de rascumparare de 1,5 lei/obligatiune.

Precizati care este formula contabila corecta, privind inregistrarea anularii obligatiunilor emise

si rascumparate:

a. 161 = % - 2.000

505 1.500

1012 500

b. 161 = % - 2.000

505 1.500

768 500

c. 161 = % - 2.000

505 1.500

1041 500

d. 161 = 505 - 1.500

e. 161 = % - 2.000

505 1.500

169 500

158. În contractul dintre un client si furnizorul său s-a stipulat că, în cazul în care se cumpără

loturi de marfă de peste 10.000 lei si plata facturii se face în cel mult 10 zile, furnizorul acordă

ulterior clientului un scont de 5%.

Pentru mărfurile livrate, în valoare de 11.000 lei si cu T.V.A. 24%, clientul a achitat suma

datorata în 7 zile si astfel, a beneficiat de scontul de 5% acordat, fapt pentru care a primit

factura de la furnizor.

Cum se inregistreaza corect in contabilitatea clientului factura privind scontul acordat de

furnizor?

a. 401 = % - 682,00

767 - 550,00

4426 - 132,00

b. 401 = % - 590,24

767 - 476,00

4426 - 114,24

c. % = 401 - 682,00

667 - 550,00

4426 - 132,00

d. % = 4111 - 682,00

667 - 550,00

4427 - 132,00

e. 401 = % - 682,00

707 - 550,00

4427 - 132,00

159. O societate comerciala a achizitionat un utilaj la valoarea de 50.000 lei, amortizabil liniar in 5

ani. La sfarsitul anului 3 s-a decis reevaluarea utilajului, fapt pentru care evaluatorul angajat a

stabilit o valoare reevaluata de 25.000 lei.

Ce inregistrare / inregistrari se efectueaza in anul 4?

a. 6811 = 2813 - 12.500

b. 6811 = 2813 - 12.500

105 = 117 - 10.000

c. 6811 = 2813 - 10.000

105 = 117 - 10.000

d. 6811 = 2813 - 12.500

105 = 106 - 2.500

e. 6811 = 2813 - 12.500

105 = 117 - 12.500

160. După primul an de functionare, o societate prezintă în bilant cheltuieli de constituire

neamortizate de 6.000 lei, iar capitalul propriu, în sumă de 22.000 lei, este format din:

- 5.000 lei, capital subscris vărsat;

- 16.000 lei, profitul exercitiului curent;

- 1.000 lei, repartizarea profitului, reprezentând rezerva legală, constituită conform prevederilor

legale.

Care este suma maximă din profit, care poate fi distribuită actionarilor ?

a. 10.000 lei

b. 15.000 lei

c. 9.000 lei

d. 16.000 lei

e. 11.000 lei

161. Pe data de 29 august anul N, s-a achizitionat o instalatie tehnologica, la costul de achizitie de

700.080 lei, pentru care s-a stabilit sa fie amortizată liniar intr-o perioada de 10 ani. In perioada

26-28 februarie anul N + 2 s-a inlocuit un subansamblu, in valoare de 10.092 lei, fapt ce a condus

la cresterea capacitatii de productie a instalatiei si la prelungirea duratei de viata utile ramase a

acesteia la 10 ani.

Care este valoarea amortizarii in anul N + 2 ?

a. 62.098 lei

b. 62.200 lei

c. 77.500 lei

d. 61.683 lei

e. 70.008 lei

162. Conform prospectului de emisiune, pentru obtinerea unui imprumut SC ALPHA SA a emis si

subscris nu pachet de 20.000 obligatiuni la valoarea nominala de 100 lei/obligatiune, valoarea de

emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120 lei/ obligatiune. Durata

imprumutului a fost de 5 ani, cu rambursarea/rascumpararea integrala a obligatiunilor la

expirarea scadentei.

Cum se inregistreaza corect subscrierea obligatiunilor ?

a. % = 161 - 2.400.000

461 1.800.000

666 600.000

b. % = 161 - 2.000.000

461 - 1.800.000

169 200.000

c. 461 = 161 - 2.400.000

666 = 1681 - 400.000

d. % = 161 - 2.400.000

461 1.800.000

169 600.000

e. % = 161 - 2.400.000

461 2.000.000

169 400.000

163. SC BETA SA a emis si subscris un numar de 20.000 obligatiuni la valoarea nominală de 100

lei/obligatiune, valoarea de emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120

lei/obligatiune. Durata imprumutului a fost stabilita la 5 ani, cu rambursarea integrală la

expirarea scadentei.

Cum se înregistrează corect încasarea prin bancă a obligatiunilor subscrise si amortizarea

primelor privind rambursarea obligatiunilor în primul an?

a. 5121 = 461 - 2.000.000

6868 = 169 - 120.000

b. 5121 = 461 - 1.800.000

6868 = 169 - 120.000

c. 5121 = 461 - 2.400.000

6868 = 1681 - 400.000

d. 5121 = 461 - 1.800.000

666 = 169 - 120.000

e. 5121 = 461 - 2.000.000

6868 = 169 - 40.000

164. SC BETA SA a emis si subscris un numar de 20.000 obligatiuni la valoarea nominală de 100

lei/obligatiune, valoarea de emisiune de 90 lei/obligatiune si valoarea de rambursare de 120

lei/obligatiune. Durata imprumutului a fost stabilita la 5 ani, cu rambursarea integrală la

expirarea scadentei. După 3 ani împrumutul a fost rambursat prin răscumpărare obligatiunilor

de pe piata de capital la pretul de răscumpărare de 110 lei/obligatiune.

Cum se înregistrează corect în contabilitate anularea obligatiunilor rascumparate?

a. % = 505 - 2.200.000

161 - 2.000.000

668 - 200.000

b. % = 505 - 2.200.000

161 - 1.800.000

668 - 400.000

c. 161 = % - 2.400.000

505 - 2.200.000

766 - 200.000

d. 161 = % - 2.400.000

505 - 2.200.000

768 - 200.000

e. 161 = % - 2.000.000

505 - 1.800.000

768 - 200.000

165. SC GAMA SA detine în proprietate o constructive la valoare contabilă de intrare de 2.000.000

lei, cu o durată de utilizare de 25 ani, pentru care se aplica metoda de amortizare liniară. SC

GAMA SA a închiriat constructia unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani. Chiriasul, cu acordul

proprietarului, a realizat lucrări de modernizare a constructiei în sumă de 100.000 lei, pe care

le-a amortizează liniar pe perioada contractului în proportie de 50%.

Stiind că la expirarea contractului de închiriere, durata de utilizare rămasă a constructiei

a fost de 20 ani, să se precizeze înregistrările contabile făcute de proprietarul constructiei la

expirarea contractului de închiriere si înregistrarea amortizării în anul următor. Cota de TVA

este de 24% pentru operatiunile taxabile.

a. % = 404 - 62.000

212 - 50.000

4426 - 12.000

6811 = 2812 - 80.000

b. % = 404 - 62.000

212 - 50.000

4426 - 12.000

212 = 2812 - 50.000

c. % = 404 - 62.000

212 - 50.000

4426 - 12.000

212 = 2812 - 50.000

6811 = 2812 - 80.000

d. % = 404 - 62.000

212 - 50.000

4426 - 12.000

212 = 2812 - 50.000

6811 = 2812 - 82.500

e. % = 404 - 124.000

212 - 100.000

4426 - 24.000

6811 = 2812 - 82.500

212 = 2812 - 50.000

166. Conform contractului la data de 01.01.N o societate preia în concesiune clădirea unui magazin

pe o perioadă de 20 de ani, pentru care achită o redeventă semestrială de 10.500 lei si cu TVA

24%, în contul proprietarului până la data de 15 ale primei luni din semestrul următor.

Cum se inregistreaza in contabilitatea utilizatorului factura proprietarului privind

redeventa semestriala ?

a. % = 404 - 13.020

612 - 10.500

4426 - 2.520

b. % = 401 - 13.020

167 - 10.500

4426 - 2.520

c. % = 401 - 10.500,00

612 - 8.467,75

4426 - 2.032,25

d. % = 404 - 13.020

167 - 10.500

4426 - 2.520

e. % = 401 - 13.020

612 - 10.500

4426 - 2.520

167. Conform contractului la data de 01.01.N o societate preia în concesiune clădirea unui magazin

pe o perioadă de 20 de ani. Valoarea totală a concesiunii / cladirii magazinului este de 420.000

lei, pentru care achită o redeventă semestrială de 10.500 lei si cu TVA 24%, în contul

proprietarului până la data de 15 ale primei luni din semestrul următor.

Cum se inregistreaza in contabilitatea utilizatorului factura privind redeventa semestriala

?

a. % = 401 - 13.020

167 - 10.500

4426 - 2.520

b. % = 404 - 13.020

167 - 10.500

4426 - 2.520

c. % = 404 - 13.020

612 - 10.500

4426 - 2.520

d. % = 401 - 13.020

612 - 10.500

4426 - 2.520

e. % = 401 - 10.500,00

167 - 8.467,75

4426 - 2.032,25

168. La data de 25.08.N, o societate achizitionează într-o zonă comercială si de agrement de la

marginea orasului o amenajare de teren pe marginea lacului, care avea destinatia de strand, în

vederea construirii unui complex turistic. Valoarea de achizitie, plătita prin bancă pentru

amenajarea de teren, a fost de 2.319.296 lei, cu TVA 24% inclusa, iar valoarea activelor nete

preluate (5.000 mp platformă betonată cu iesire la lac, alimentare cu apă si energie electrică) a

fost de 1.400.000 lei. Cum se inregistreaza in contabilitate activele achizitionate, la valoarea

platita prin banca?

a. % = 401 - 2.319.296

2112 - 1.400.000

2071 - 470.400

4426 448.896

b. % = 404 - 2.319.296

212 - 1.400.000

2071 - 470.400

4426 448.896

c. % = 404 - 2.319.296

2111 - 1.400.000

2071 - 470.400

4426 448.896

d. % = 404 - 2.319.296

2112 - 1.400.000

2071 - 470.400

4426 448.896

e. % = 404 - 2.319.296

2112 - 1.870.400

4426 448.896

169. Un producător de televizoare oferă garantie la momentul vânzării bunurilor. Conform

termenilor contractului de vânzare, producătorul se obligă să remedieze defectele care apar

într-o perioadă de 12 luni de la data bilantului. Se estimeaza ca dacă vor fi doar defecte minore,

costurile totale cu reparatiile vor fi de 4.000 lei, iar dacă vor fi defecte majore cuantumul

acestora se va ridica la suma de 40.000 lei. Pe baza informatiilor din anii precedenti,

întreprinderea estimează că în anul N, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 10% vor

avea defecte minore si 15% defecte majore. În anul N+1a expirat perioada de garantie a

produselor vândute in anul N si nu s-au produs defectiuni, care să impună remedieri.

Care sunt înregistrările contabile aferente anului N+1?

a. 1512 = 7812 - 6.400

b. 6812 = 1512 - 6.000

c. 1512 = 7812 - 6.000

d. 6812 = 1512 - 6.000

1512 = 7812 - 400

e. 1512 = 7588 - 6.400

170. In luna mai anul N se achizitioneaza marfuri fara factura, in valoare de 10.000 lei, cu TVA de

24%. In luna urmatoare se primeste factura, cu o valoare finala a marfurilor de 12.000 lei si

TVA 24%.

Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii:

a. % = 401 - 15.280

371 - 12.400

408 - 2.880

4426 = 4428 - 2.880

b. % = 401 - 14.880

371 - 12.000

4426 - 2.880

4426 2.400

c. % = 401 - 14.800

408 - 12.000

4426 - 2.880

408 2.400

d. 408 = 401 - 12.400

4426 = 4428 - 2.400

% = 401 - 2.480

371 - 2.000

4426 - 480

e. 4426 = 4428 - 2.480

408 = 401 - 14.880

171. In luna aprilie anul N se achizitioneaza marfuri fara factura in valoare de 10.000 lei, cu TVA

24%. In luna urmatoare se primeste factura, cu o valoare finala a marfurilor de 8.000 lei si TVA

24%.

Ce inregistrari se efectueaza la primirea facturii:

a. 408 = 401 - 9.920

4426 = 4428 - 1.920

408 = % - 2.480

371 - 2.000

4428 - 480

b. 4426 = 4428 - 2.400

408 = 401 - 12.400

c. % = 401 - 9.920

408 - 8.000

4426 - 1.920

408 = 4428 2.400

d. 401 = % - 2.480

371 - 2.000

408 - 480

4426 = 4428 - 1.920

e. 408 = % - 2.480

371 - 2.000

4428 - 480

4426 = 4428 - 1.920

172. SC PETCOM SA a încheiat un contract pe 10 ani cu SC OIL TERMINAL SA pentru colectarea

si reciclarea reziduurilor petroliere. În acest sens, a achizitionat un utilaj tehnologic de reciclare,

in valoare de 700.000 lei la cost de achizitie, pe care l-a amplasat în incinta SC OIL TERMINAL

SA, cu conditia ca la finalizarea contractului să mute echipamentul si să reconstituie stratul de

sol afectat. SC PETCOM SA a estimat suma de 250.400 lei pentru efectuarea lucrărilor de

demontare si mutare a utilajului si pentru refacerea solului, la data expirării contractului.

La ce valoare si cum se inregistreaza in contabilitate utilajul tehnologic, avand in vedere

situatia prezentata?

a. 2131 = % - 950.400

401 - 700.000

1513 - 250.400

b. % = 404 - 950.400

2131 - 700.000

1513 - 250.400

c. % = 401 - 950.400

2131 - 700.000

1513 - 250.400

d. 2131 = % - 950.400

404 - 700.000

1513 - 250.400

e. % = 404 - 950.400

2131 - 700.000

628 - 250.400

173. SC ALPHA SA a participat la capitalul social al societătii BETA, nou înfiintate, cu un

echipament tehnologic la valoarea de înregistrare de 180.000 lei, amortizat 20%. Valoarea de

aport în natură a echipamentului, a fost determinată de un evaluator autorizat la suma de

170.000 lei, în schimbul căruia societatea ALPHA a primit un pachet de actiuni, care

reprezintă 22% din capitalul social al societătii BETA.

Cum se inregistreaza in contabilitatea SC ALPHA SA titlurile de participate primite?

a. % = 2131 - 180.000

2813 - 36.000

261 - 144.000

261 = 1068 - 26.000

b. % = 2133 - 180.000

2813 - 36.000

261 - 144.000

261 = 1068 - 26.000

c. % = 2131 - 180.000

2813 - 36.000

263 - 144.000

263 = 1061 - 26.000

d. % = 2131 - 170.000

2813 - 34.000

263 - 146.000

e. % = 2131 - 180.000

2813 - 36.000

263 - 144.000

263 = 1068 - 26.000

174. O societate comercială achizitionează cu plata prin banca 4.000 actiuni, emise de o altă societate

cotată la bursă, la pretul de cumpărare de 10 lei/actiune, în vederea obtinerii unor câstiguri

speculative. Cumpărătorul datorează societătii de intermediere un comision de 3%. Cum se

înregistrează corect aceasta achizitie de actiuni ?

a. 5121 = % - 41.200

5081 - 40.000

7642 - 1.200

b. 5121 = % - 41.200

472 - 40.000

706 - 1.200

c. 462 = 5121 - 1.200

d. 472 = 706 - 40.000

e. 5081 = % - 41.200

5121 - 40.000

462 - 1.200

175. O societate neplatitoare de TVA, încasează prin banca suma de 80.000 lei, ce reprezintă chiria

de la un partener de afaceri, pentru 10 luni ale exercitiului financiar următor, ca urmare a

închirierii unui spatiu.

Cum se inregistreaza corect suma incasata ?

a. 472 = 706 - 80.000

b. 472 = 5121 - 80.000

c. 5121 = 706 - 80.000

d. 5121 = 472 - 80.000

e. 471 = 706 - 80.000

176. O societate comercială plateste in numerar la finele exercitiului financiar N un abonament la

monitorul oficial pentru anul următor. Valoarea abonamentului platit este de 1.200 lei.

Care este inregistrarea contabilă corecta privind plata abonamentului (fără TVA) ?

a. 626 = 5311 - 1.200

b. 6581 = 5311 - 1.200

c. 471 = 626 - 1.200

d. 626 = 471 - 1.200

e. 471 = 5311 - 1.200

177. O societate detine un stoc initial de produse finite de 3.000 lei la cost de productie. Operatiunile

efectuate în cursul lunii au fost: produse obtinute la cost de productie, in valoare de 6.000 lei;

produse vândute, dar nefacturate de l.000 lei si TVA 24%; stoc final de produse finite de 2.000

lei, la cost de productie

Care sunt înregistrările contabile legate de operatiunile privind produsele finite, în conditiile

utilizării metodei inventarului permanent ?

a. 345 = 711 - 6.000

418 = % - 1.240

701 - 1.000

4428 - 240

711 = 345 - 7.000

b. 345 = 711 - 6.000

418 = % - 1.240

701 - 1.000

4428 - 240

711 = 345 - 2.000

c. 345 = 711 - 6.000

411 % - 1.240

701 - 1.000

4427 - 240

711 = 345 - 7.000

d. 711 = 345 - 3.000

345 = 711 - 6.000

418 = % - 1.240

701 - 1.000

4428 - 240

e. 345 = 711 - 6.000

418 = % - 1.240

701 - 1.000

4428 - 240

178. În luna „X” se livrează produse finite fără factură, in valoare de 10.000 lei, la pret de vânzare si

cu TVA 24 %, potrivit datelor consemnate in avizul de insotire a marfii. În luna „X+1” se emite

factura cu valoarea de 8.000 lei, la pretul de vanzare final si cu TVA 24%.

Ce înregistrare se efectuează la data emiterii facturii?

a. 4428 = 4427 - 1.920

4111 = 418 - 9.920

% = 418 - 2.480

701 - 2.000

4428 - 480

b. 4428 = 4427 - 480

4111 = % - 2.480

418 - 480

701 - 2.000

c. 4428 = 4427 - 1.920

% = 418 - 2.480

701 - 2.000

4428 - 480

d. 4428 = 4427 - 1.920

4111 = 418 - 9.920

e. 4111 = 418 - 9.920

% = 418 - 2.480

701 - 2.000

4428 - 480

179. Din contul de profit si pierdere si din contabilitatea curenta cunoastem următoarele informatii:

vânzări de mărfuri 20.000 lei; costul de cumpărare al mărfurilor vândute 5.000 lei; productia

imobilizată 28.000 lei; cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei; subventii de exploatare 6.000

lei; subventii pentru investitii virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei;

amortizări si ajustări pentru depreciere 15.000 lei; venituri din amortizări, provizioane si

ajustări pentru depreciere 12.000 lei; amenzi datorate autoritătilor române 870 lei; amenzi

plătite autoritatilor 600 lei; dividende cuvenite societatii l.700 lei; dividende plătite 2.500 lei.

Cota de impozit pe profit pe profit este de 16%. Care este impozitul pe profit datorat bugetului

de stat ?

a. 6.672,00 lei

b. 6.260,80 lei

c. 6.532,80 lei

d. 6.480,00 lei

e. 6.288,80 lei

180. Se cunosc următoarele date privind situatia creantelor clienti, considerate incerte la inventarul

exercitiului N, astfel: clientul A: creanta - 100.000 lei, grad de recuperare 75 %; clientul B:

creanta - l.000.000 lei, grad de recuperare 40 %; clientul C: creanta - 800.000 lei, grad de

recuperare 60 %; clientul D: creanta - 300.000 lei, grad de recuperare 80 %.

Cunoscând ponderea aferentă ajustărilor pentru deprecierea creantelor clienti, care este

valoarea de constituire a acestora la finalul exercitiului N?

Clientul A Clientul B Clientul C Clientul D

a. 75.000 lei 400.000 lei 480.000 lei 240.000 lei

b. 89.250 lei 407.600 lei 571.200 lei 285.600 lei

c. 14.250 lei 76.000 lei 91.200 lei 102.600 lei

d. 25.000 lei 600.000 lei 320.000 lei 60.000 lei

e. 50.000 lei 1.200.000 lei 640.000 lei 120.000 lei

181. La inventarul de închidere a exercitiului N, s-a constatat un client B cu o creantă incertă, în

valoare de 7.440 lei, inclusiv TVA 24%, cu un grad de recuperare de 60%. În cursul

exercitiului N+1 clientul B a făcut o plată în contul datoriei sale in suma de 4.340 lei. Restul

creantei neachitate, a fost considerata irecuperabila, deoarece la sfsrsitul anului N+1 tribunalul

a emis hotararea de faliment a societatii B.

Care sunt inregistrările efectuate in anul N+1 ?

a. 5121 = 4118 - 4.165

491 = 7814 - 3.600

% = % - 3.100

654 - 2.500

4424 - 600

b. 5121 = 4118 - 4.340

491 = 7814 - 2.976

% = 4118 - 3.100

654 - 2.500

4427 - 600

c. 5121 = % - 4.340

4118 - 3.500

4472 - 840

491 = 7814 - 2.400

654 = 4118 - 3.100

d. 5121 = 4118 - 4.340

491 = 7814 - 4.340

% = 4118 - 3.100

654 - 2.500

4427 - 600

e. % = 4118 - 4.340

5121 - 3.500

4427 - 840

491 = 7814 - 3.500

6814 = 419 - 3.100

-

182. Dispuneti de următoarele date la închiderea exercitiului N: impozit pe profit calculat si

înregistrat la 30.11.N – 800 lei, din care plătit 500 lei; veniturile aferente exercitiului N – 28.000

lei, din care dividende încasate 2.000 lei; cheltuielile aferente exercitiului N – 6.000 lei, din care

cheltuieli de protocol nedeductibile 400 lei si amenzi plătite autoritătilor române 1.100 lei. Cota

de impozit pe profit este de 16%.

Care este suma impozitului pe profit datorat si de plătit bugetului de stat pentru exercitiul N?

Impozit datorat Impozit de platit

a. 3.568 lei 3.568 lei

b. 3.568 lei 2.768 lei

c. 3.520 lei 3.020 lei

d. 3.520 lei 3.068 lei

e. 3.568 lei 3.068 lei

183. Se cunosc următoarele date privind materiile prime: stoc initial 2.000 buc a 0.50 lei/buc; intrări

1.000 buc a 0.80 lei/buc; iesiri 2.200 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului final,

determinate după metoda costului mediu ponderat (CMP) si dupa metoda ultimului intrat

primului iesit (LIFO)? CMP LIFO

a. 1.320/480 1.160/640

b. 1.320/480 1.400/400

c. 1.100/700 1.160/640

d. 1.320/640 1.400/400

e. 1.400/400 1.320/480

184. La SC ABC SA cunoastem următoarele date privind materiile prime: stoc initial 2.000 buc a 0.5

lei/buc; intrări 1.000 buc a 0.8 lei/buc; iesiri 1.900 buc. Care este valoarea iesirilor si a stocului

final, determinate după metodele: primul intrat-primul iesit (FIFO) si ultimul intrat primul iesit

(LIFO)? FIFO LIFO

a. 950/700 1.250/550

b. 1.250/550 950/850

c. 1.900/1.100 1.100/1.900

d. 1.140/660 1.250/850

e. 950/850 1.250/550

185. La SC MEN SA se înregistrează in cursul lunii obtinerea a 2.500 bucati produse finite la cost

prestabilit (antecalculat) de 10 lei/buc. Costul de productie efectiv la sfârsitul lunii a fost de 12

lei/buc., pentru cele 2.500 bucăti produse finite obtinute. În conditiile utilizarii metodei

inventarului permanent, care sunt formulele contabile privind înregistrarea produselor finite

obtinute in luna ?

a. 345 = 711 - 25.000

b. 345 = 711 - 30.000

c. 348 = 345 - 5.000

d. 345 = 711 - 25.000

348 = 711 - 5.000

e. 345 = 711 - 30.000

348 = 711 - 5.000

186. SC BETA SA prezintă următoarea situatie privind creantele comerciale aflate în litigiu/incerte:

sold cont 4118 = 992.000 lei; sold cont 491 = 500.000 lei.

În urma hotărârii judecătoresti, ramasa definitivă si irevocabilă, se încasează 60% din valoarea

creantei, iar restul sumei neincasate se trece pe cheltuieli.

Care sunt înregistrările contabile care se efectuiaza la data incasarii partiale si a scaderii din

evidenta a creantei incerte?

a. 5121 = 4118 - 595.200

654 = 4118 - 396.800

b. 5121 = 4118 - 595.200

654 = 4118 - 320.000

491 = 7814 - 300.000

c. 5121 = 4118 - 595.200

654 = 4118 - 396.800

491 = 7814 - 500.000

d. 5121 = 4118 - 595.200

4428 = 4427 - 192.000

654 = 4118 - 396.800

491 = 7814 - 500.000

e. 5121 = 4118 - 992.000

491 = 7814 - 500.000

187. In urma unui contract încheiat cu o bancă, SC ALPHA SA primeste un credit bancar pe termen

scurt, în sumă de 10.000 lei, pentru o perioada 6 luni si cu o rata a dobânzi de 10%

Ce înregistrari se efectueaza pentru primirea creditului si reflectarea dobânzii aferente?

a. 5121 = 162 - 10.000

666 = 1682 - 500

b. 5121 = 5191 - 10.000

666 = 5198 - 1.000

c. 5121 = 5191 - 10.000

666 = 5198 - 500

d. 5121 = 462 - 10.000

666 = 5198 - 500

e. 5121 = 167 - 10.000

666 = 1687 - 500

188. Din evidentele SC GAMA SA se cunosc următoarele elemente: cumpărări de stocuri 1.000 lei,

consum de stocuri 900 lei; salarii datorate 2.000 lei; salarii plătite 25.000 lei; servicii primite

de la terti, dar nefacturate in valoare de 1.000 lei; amortizări 1.600 lei; stocuri initiale de produse

finite la cost de productie 100 lei; produse finite obtinute la cost de productie 5.300 lei; produse

finite vândute la pret de vânzare 6.000 lei; produse finite încasate la pret de vânzare 6.500 lei;

produse finite vândute la pret de vânzare, dar nefacturate 400 lei si stocuri de produse finite

nevândute la cost de productie 800 lei.

Să se determine mărimea profitului contabil, stiind că pentru evidenta stocurilor se utlizeaza

metoda inventarul permanent.

a. 1.800 lei

b. 1.600 lei

c. 1.700 lei

d. 6.200 lei

e. 600 lei

189. SC ALMET SA vinde mărfuri la pret de vânzare cu amănuntul. Situatia în cursul lunii iunie se

prezintă astfel: stoc de marfă la 01.06.N, in valoare de 992.000 lei, evaluat la pret de vânzare,

inclusiv TVA 24%; cumpărări de mărfuri pe data de 15.06.N, in valoare de 5.000.0000 lei, la cost

de achizitie si cu TVA 24%; vânzări de mărfuri în cursul lunii in valoare de 3.472.000 lei la pret

de vânzare, inclusiv TVA 24%. Adaosul comercial practicat de societate este de 40%. Sa se

determine costul de achizitie al mărfurilor vândute în cursul lunii iunie si soldul final al contului

371. Costul marfurilor vandute Soldul final al contului 371

a. 3.472.000 lei 9.672.000 lei

b. 800.000 lei 6.200.000 lei

c. 2.000.000 lei 9.672.000 lei

d. 2.000.000 lei 6.200.000 lei

e. 2.800.000 lei 992.000 lei

190. Inainte de termenul scadent, SC RECSAL SA a răscumpărat prin virament bancar de la bursa

8.000 obligatiuni proprii, la pretul de 200 lei/buc, in conditiile in care pretul de rambursare a

fost de 210 lei/buc.

Cum se înregistrează răscumpărarea si anularea obligatiunilor ?

a. 505 = 5121 - 1.600.000

161 = % - 1.680.000

505 - 1.600.000

768 - 80.000

b. 505 = 5121 - 1.680.000

% = 505 - 1.680.000

161 - 1.600.000

664 - 80.000

c. 161 = % - 1.680.000

505 - 1.600.000

764 - 80.000

d. 505 = 5121 - 1.680.000

161 = 505 - 1.680.000

e. 161 = 5121 - 1.680.000

191. O societate comercială a înregistrat 100 buc ambalaje refolosibile, la pretul de 200 lei/buc,

facturate de furnizor cu TVA de 24%. Din ambalajele primite, a restituit 90 buc, iar 10 buc le-a

retinut pentru nevoi proprii, comunicând această situatie furnizorului.

Care sunt înregistrările contabile efectuate de client ?

a. % = 401 - 24.800

409 - 20.000

4426 - 4.800

401 = % - 22.320

409 - 18.000

4426 - 4.320

381 = 409 - 2.000

b. % = 401 - 2.480

381 - 2.000

4426 - 480

c. % = 409 - 2.480

381 - 2.000

4426 - 480

d. 409 = 401 - 20.000

401 = 409 - 20.000

% 401 - 2.480

381 - 2.000

4426 - 480

e. 419 = 401 - 20.000

401 = 419 - 18.000

% = 401 - 2.480

381 2.000

4426 480

192. SC DODAC SA vinde o imobilizare corporală la pretul de vânzare, fără TVA, de 5.000 lei.

Valoarea de intrare a imobilizarii a fost de 1.800 lei, cu o amortizarea cumulata la data vanzarii

de 1.000 lei si o ajustare pentru depreciere, constituita in exercitiul anterior, de 100 lei. La

nivelul contului de profit si pierdere va consemna:

a. rezultat extraordinar pozitiv de 4.600 lei

b. rezultatul net al exercitiului după impozitare de 4.200 lei

c. rezultatul din exploatare pozitiv de 4.300 lei

d. rezultatul financiar de 100 lei

e. rezultatul curent de 4.100 lei

193. Dispuneti de următoarele date, privind stocurile de materii prime in exercitiul N: valoarea la

pret de cumpărare, la intrarea in gestiune - 9.000 lei; cheltuielile de achizitie accesorii (

transport, manipulare, depozitare etc.) - 2.000 lei; ajustări pentru depreciere, contabilizate la

închiderea exercitiului N - 1.000 lei. La inventarierea de la sfârsitul exercitiului N+ 1, valoarea

de inventar a acestor stocuri de materii prime a fost de 9.000 lei.

Cum si cu ce sumă vor fi influentate in exercitul N+1 ajustările pentru deprecierea materiilor

prime, inregistrate in exercitul N ?

a. cresterea ajustărilor cu 2.000 lei

b. scăderea ajustărilor cu 1.000 lei

c. cresterea ajustărilor cu 1.000 lei

d. scăderea ajustărilor cu 2.000 lei

e. valoarea ajustărilor nu se modifică

194. O societate comerciala a realizat venituri de 10.000 lei cu cheltuieli aferente de 5.000 lei, dintre

care, cheltuielile cu impozitul pe profit au fost în suma de 1.000 lei. Veniturile din dividende au

fost de 2.000 lei, iar capitalul social subscris varsat de 500 lei.

Care este cuantumul impozitului pe profit, in conditiile constituirii rezervei legale stiind că, cota

de impozit pe profit este de 16%, iar rezerva legală se constituie in procent de pana la 5% din

profitul contabil, dar nu mai mult de 20% din capitalul social.

a. 246,00 lei

b. 426,80 lei

c. 624,00 lei

d. 800,00 lei

e. 608,00 lei

195. In capitalul social al unei societati comerciale se efectueaza si se inregistreaza urmatoarele

modificari:

subscrierea unei instalatii tehnologice, evaluate la 75.000 lei, ca aport in natura, pentru care se

emit 15.000 de actiuni noi, la valoarea unitara de 5 lei;

punerea la dispozitia societatii a aportului in natura, subscris anterior;

majorarea capitalului social cu 10.000 lei, prin incorporarea altor rezerve, pentru care s-au emis

2.000 de actiuni noi, la valoarea unitara de 5 lei;

diminuarea capitalului social, prin acoperirea unei pierderi de 3.500 lei, care provine din

exercitiul N-2.

Cum se inregistreaza corect in contabilitate aceste operatii?

a. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:

456 = 1011 - 75.000

- realizarea aportului:

2131 = 456 - 75.000

si transferul capitalului:

1011 = 1012 - 75.000

-incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:

1068 = 1012 - 10.000

b. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:

456 = 1011 - 75.000


2131 = 456 - 75.000


1011 = 1012 - 75.000

- incorporarea altor rezerve in capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:

1068 = 1011 - 10.000

- diminuarea capitalului prin acoperirea pierderii: 7.000 actiuni x 5 lei = 35.000 lei total

capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:

1011 = 117 - 3.500

c. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:

456 = 1011 - 75.000


2131 = 456 - 75.000


1011 = 1012 - 75.000

- incorporarea altor rezerve în capital: 2.000 actiuni x 5 lei = 10.000 lei:

1068 = 1012 - 10.000


capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:

1011 = 117 - 4.000

d. - subscrierea aportului in natura / actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:

456 = 1011 - 75.000

- varsarea aportului in natura:

2131 = 456 - 75.000

- transferul capitalului de la categoria subscris nevarsat la categoria subscris varsat :

1011 = 1012 - 75.000


1068 = 1012 - 10.000

- diminuarea capitalului social, prin acoperirea pierderii din exercitiul N-2 de 3.500 lei:

1012 = 117 - 3.500

e. - subscrierea actiunilor: 15.000 actiuni x 5 lei = 75.000 lei:

456 = 1012 - 75.000


1011 = 1012 - 75.000


1068 = 1012 - 10.000


capital; 35.000 lei x 10% = 3.500 lei:

1012 = 117 - 3.500

196. O societate a cumpărat de pe piata titlurilor de valoare 2.000 obligatiuni la un pret de 5,50

lei/obligatiune. Ulterior, vinde 1.100 obligatiuni cu 6,00 lei/obligatiune si 900 obligatiuni cu 4,90

lei/obligatiune, pe care le încasează în numerar.

Cum se inregistreaza in contabilitate tranzactiile de vanzare?

a. 5311 = % - 6.600

506 - 6.050

768 - 550

% = 506 - 4.950

5311 4.410

668 540

b. 5311 = % - 6.600

505 - 6.050

7642 - 550

% = 505 - 4.950

5311 - 4.410

6642 - 540

c. 5311 = % - 6.600

506 - 6.050

7642 - 550

% = 506 - 4.950

5311 4.410

6642 540

d. 5311 = % - 6.600

508 - 6.050

7642 - 550

% = 508 - 4.950

5311 4.410

6642 540

e. 5311 = % - 6.600

506 - 6.050

766 - 550

% = 506 - 4.950

5311 4.410

666 540

197. SC ALPROF SA a constituit la data de 01.11.2007 un depozit pe 6 luni, în sumă de 50.000 euro,

cu o dobândă de 6,5% pe an, fără comisioane de administrare. Cursul valutar a fost de: 3,75

lei/euro la data constituirii depozitului; de 3,61 lei/euro la 31.12.2007 si de 3.68 lei/euro la

lichidarea depozitului din data de 30.04.2008.

Care este formula contabila corecta de inregistrare a lichidarii depozitului?

a. 5124 = % - 184.000

508 - 180.500

768 - 3.500

b. % = 508 - 187.500

5124 - 184.000

665 - 3.500

c. 5124 = % - 184.000

508 - 180.500

765 - 3.500

d. % = 508 - 187.500

5124 - 180.500

665 - 7.000

e. 5124 = % - 184.000

508 - 180.500

766 - 3.500

contabilitate - spiruharet.ro · c. mijloacele de prelucare a datelor d. sistemul organizatoric al...

Documents