Contabilitatea si stiinta contabilitatii 1.1 Notiunea de contabilitate 1.2 Sarcinile contabilitatii 1.3 Functiile contabilitatii 1.4 Contabilitatea stiinta; teoriile contabilitatii 1.5 Contabilitatea si legaturile ei cu alte stiinte Obiectul contabilitatii 2.1 Conceptii referitoare la obiectul contabilitatii 2.2 Patrimoniul, obiect de studiu al contabilitatii 2.2.1 Activul si pasivul patrimonial 2.2.2.1 Structuri privind activul 2.2.2.2 Structuri privind pasivul 2.2.2.3.Structuri de cheltuieli si venituri 2.3 Sisteme de contabilitate 2.3.1 Contabilitatea in partida simpla 2.3.2 Contabilitatea in partida dubla 2.3.3 Sistemul de contabilitate cu un singur circuit 2.3.4 Sistemul de contabilitate cu dublu circuit 2.3.5 Contabilitatea generala 2.3.6 Contabilitatea de gestiune

1

Contabilitatea si stiinta contabilitatii 1.1 Notiunea de contabilitate

In general, atunci cand spunem contabilitate, in practica si teorie ne referim la o disciplina stiintifica, parte integranta a stiintelor social economice avand ca si obiect inregistrarea cronologica si metodica a operatiilor ce descriu procesele economice si financiare ce influenteaza elementelepatrimoniale si/sau le controleaza, cu scopul declarat de-a caracteriza situatia economica si financiara a unei untati patrimoniale si a stabilirii rezultatelor obtinute intr-un interval de timp , utilizand pentru aceasta mijloace, metode si procedee proprii, atat pentru reprezentare cat si pentru calcul. In sens practic, prin contabilitate se intelege suma tuturar informatiilor cuprinse in documentele si formularele contabil, referitoare la operaratiunile economice. Acestea fiind rezultatul aplicarii principilor de baza ale stiintei contabilitatii. In timp, s-au dezvoltat mai multe definitii , idei, legate de de esenta si continutul contabilitatii. Fr. Leitner apreciaza contabilitatea ca si o istorie in cifre, avand la baza documentele scrise despre modul cum a fost condusa o unitate patrimoniala, cu un mecanism de calcul care exprima modul de variatie cantitativ valorica a bunurilor, in urma actelor juridice, tehnice si economice ale unitatii patrimoniale. Henri Fayol, porneste in definirea contabilitatii cafiind organul vizual al conducerii de la o atenta analiza a functiilor intreprinderii .

1.2 Sarcinile contabilitatii

Sarcinile contabilitatii sunt dictate de cerintele specifice fiecarei ramuri economice(industrie, agricultura, comert, turism, sistem bancar , institutie bugetara)si de specificul operatiilor care sunt specifice intr-un domeniu sau altul. In primul rand , ca si orice stiinta are sarcina sa-si defineasca cat mai clar sfera de cuprindere si obiectul de activitate, la nivel micro si macroeconomic, sa-si stabileasca rolul ca si sursa de informatii pentru intregul sistem de conducere, de management al unitatii. Revenind la nivel de intreprindere, contabilitatea este cea care asigura datele necesare calcularii indicatorilor economico-financiari efectivi, care permit apoi analiza intregii activitati la finele unei perioade de gestiune.

2

Specifica contabilitatii este sarcina de-a asigura integritatea patrimoniului , a elementelor patrimoniale, pe care o indeplineste prin inregistrarea cronologica si integrala a operatiunilor economice, a existentei si miscarilor elementelor patrimoniale . Contabilitatea este cea care permite identificarea locului din circuitul economic si cauzelor care determina pierderi sau/si sustrageri din patrimoniu. Pentru a fi apta s-si indeplineasca sarcinile contabilitatea trebuie sa indeplineasca anumite conditii, dintre care amintim: sa fie operativa, precisa, exacta si simpla sa fie organizata in mod unitar in ceea ce priveste metodologia de inregistrare, calculare , centralizare sin chiar interpretare a indicatorilor specifici sa se adapteze managementului in ceea ce priveste previziunea, controlul si coordonarea

1.3 Functiile contabilitatii

In scopul atingerii obiectivului prin indeplinirea sarcinilor ce-i revin, ca sistem, contabilitatea indeplineste mai multe functii, dintre care amintim:-

-

-

-

functia de inregistrare si prelucrare a datelor se exprima prin inscrierea in documente si formulare specifice , atuturor operatiilor economice , cuantificate sub forma valorica ce au loc in legatura cu elementele patrimoniale, cu respectarea stricta a unor principii si reguli proprii ; aceasta functie se constituie ca o etapa superioara fazei de colectare a datelor prin urmarirea sistematica a activitatii functia de informare, care se asimileaza cu modul de fructificare a informatiilor contabile, statificata pe diferitele niveluri de importanta in startegia unitatii; aceste informatii sunt prezentate in forma specifica, indicatori de analiza diferiti, functie de sectorul de activitate, ramura industriala, nivelul de prezentare si de decizie pe care- deserveste; aceasta functie se dezvolta di devine eficace odata cu dezvoltarea sistemului de informatizare a unitatilor, de culegere automata a datelor si de prelucrare imediata functia de control se manifesta in mai multe sensuri, conducand in primul rand la pastarea integritatii elementelor patrimoniale, cu respectarea disciplinei financiare functia de prevedere a contabilitatii este importanta mai ales in perspectiva unui management eficient pentru echipa de conducere, care potae, pornind de la realitatea trecuta , trecand prin starea de azi sa previzioneze evolutia corecta in sens ascendent al unitatii functia de analiza deriva din cea de informare si culegere a datelor si se prelungeste in cea de conducere functia de conducere se releva din faptul ca aceasta stiinta, contabilitatea, se constituie ca o sursa definitorie pentru informatii care stau la baza procesului de luare a deciziilor pentru evolutii ulterioare, in timp optim, si cu eficacitate maxima, avand la baza realitatea trecuta exprimata in documentele contabile precum si starea actuala de fapt a unei unitati

3

1.4 Contabilitatea-stiinta; teoriile contabilitatii Unii autori considera contabilitatea ca o arta, apriciind ca nu are la baza norme si principii care sa o poata face utilizabila de oricine, fiind accesibila numai unor persoane inzestrate cu specifice.Teoriile contabilitatii nu au caracter stiintific in conceptia acestor autori, ele fiind doar metode si indicatii practice cu caracter de indrumare. Th. Stefanescu considera contabilitatea ca fiind o stiinta aconturilor care ne invata arta de-a stabili conturile si de-a le uni in vederea incheierii socotelilor unei intreprinderi, parerea aceasta finnd preluata din literatura franceza.Aceasta teorie accepta introducerea in teoria contabilitatii a unou elemente stiintifice. Alti autori o considera a fi o tehnica legata de inregistrarea operatiunilor economice, caci nu are la baza o teorie bine inchegatacare s abordeze integral complexitatea fenomenelor economice. In ultimul timp s-a ajuns la demonstarea caracterului de stiinta al contabilitatii , prin concluzii admise de majoritatea autorilor; contabilitatea observa fenomenele si raporturile economico-juridice, pe care le descrie in expresie valorica si stabileste relatiile cauza-efect care stau la baza desfasurarii si evolutiei lor. Renee de la Porte< Concepts raisones de la comptabilite defineste caracterul de stiinta al contabilitatii Contabilitatea este stiinta conturilor aplicate la miscarile ciclurilor unor oarecare operatii , pentru ale constata, grupa si clasa in functie de obiectul lor si de a trage din ele rationamente cifrice in folosul fiecareia din stiintele care o foloseste De aici deducem clar ca fundamentul principal al contabilitatii il constituie operatia cercetata , pe care o analizeaza si inregistreaza in conturi. La fel ca si toate stiintele , contabilitatea are elementele proprii de definire a stiintei : are un domeniu de cercetare,principii si teorii specifice metode , procedee si instrumente proprii de lucru, are o finalitate clara, utila si necesara.

Prin definitie teoria se constitue ca un sistem de idei principiale,conducatoare , in domeniul oricarei stiinte; se dezvolta si se imbogateste ulterior in baza activitatii practice; existenta acestor teorii justifica si intareste statutul de stiinta al contabiliatii. Una din teorii, (De Fages) (1926) a marsat pe conceptia spatiala, conform careia teoria contabilitatii ar avea la baza matematica; nu a permis insa fundamentarea bazelor teoretice ale contabiltatii , caci nu surprinde decat aspectul cantitativ al elementelor patrimoniale. J. Dumarchey, defineste teoria pozitiva, prin care surprinde legatura cu economia politica, deci se refera doar la procesul de productie , repartitie , circulate si consum. Conceptiile lui sunt cunoscute ca sistemul integral

4

Stiinta contabilitatii nu poate sa se bazeze pe o singura teorie; ea se defineste prin combinarea mai multor teorii, elaborate de o serie de teoreticieni de-a lungul timpului.

1.5 Contabilitatea si alte stiinte In indeplinirea sarcinilor sale contabilitatea are tangente cu o serie de alte discipline , de la care preia anumite metode, procedee si chiar instrumente, datorita factorilor care influenteaza organizarea acestei stinte; simultan, imprumuta altor stiinte notiuni si elemente specifice pentru fundamentarea teoriilor si conceptiilor proprii.Dintre stiintele de interferenta amintim economi, statistica, stiintele juridice, stiintele administrative, chiar si matematica. Planul de conturi general In scopul indeplinirii obiectivelor pe care le are, contabilitatea utilizeaza ca mijloc de inregistrare a existentei, miscarii si transformarii mijloacelor economice in cadrul proceselor de aprovizionare, productie si repartitie, planul de conturi , care , se constituie ca o suma a conturilor si se prezinta sub forma unei liste de conturi . Aceasta cuprinde conturile aranjate dupa anumite criterii, in clase si grupe, avand la baza clasificarea zecimala a conturilor.Sistemul zecimal utilizat la noi in tara are avantaje multiple, dintre care mentionam: In functie de nevoile ulterioare elaborarii planului de conturi, permite creerea si introducerea de noi conturi Ofera un sistem logic de intelegere a planului de conturi Permite aplicarea cu success a prelucrarii automate a datelor

Ofera posibilitati largi de organizare si conducere a contabilitatii, cu scopul declarat de-a raspunde cat mai bine nevoilor practice ale echipei manageriale. Fiecare cont este identificat in planul de conturi prin denumire si symbol (format din 3 sau 4 cifre). Ierarhizarea claselor si grupelor de conturi se realizeaza utilizand criteriul bilantier in raport cu structurlie de active si de pasiv, venituri si cheltuieli si este elaborate in baza principiului contabilitatii in doua circuite, si anume cel al contabilitatii financiare, in care agentii economici utilizeaza conturile planului de conturi general, aceasta fiind contabilitatea generala de legatura cu tertii, si contabilitatea de gestiune, proprie, managerial, in care utilizare conturilor din planul de conturi are un character minimal, agentul putind sa dezvolte o serie de conturi care sa raspunda necesitatilor proprii de organizare si conducere. In planul de conturi , ca si criteriu de clasificare, gasim trei elemente: a. Clasele de conturi; sunt simbolizate cu cifre de la 1 la 9 .

5

a.1 Clasele 1-8 apartin contabilitatii financiare, si se grupeaza astfel: -Conturi bilantiere (clasele 1-5) -Conturi de rezultate( clasele 6 si 7) -Conturi special, care inregistreaza operatiunile extrapatrimoniale a.2 Clasa 9 apartine contabilitatii de gestiune b. Grupele de conturi; sunt simbolizate de doua cifre, din care prima indica clasa din care face parte grupa respective.Grupele de conturi nu sunt opeartionale, in sensul ca nu se utilizeaza la contarea operatiilor care fac obiectul inregistrarilor din contabilitate c. Conturile sintetice; sunt conturi operationale, se utilizeaza in contabilitatea curenta; se prezinta sub doua forme: c.1 Conturi sintetice de gradul I, simbolizate prin 3 cifre. Unele din aceste conturi nu se detaliaza pe conturi sintetice de grad inferior , situatie in care sunt operationale, iar altele se detaliaza pe conturi de grad inferior, situatie in care conturile sintetice de grad I raman neoperationale c.2 Conturi sintetice de grad II, simbolizate din 4 cifre si deriva din detalierea conturilor sintetice de grad I Cifra 9 in pozitia a treia a conturilor cu 3 cifre care fac parte din aceeasi grupa ,schimba functia contabila (activ sau pasiv) fata de celelalte conturi din grupa . Cifra 9 in pozitia a doua pentru conturile din clasele 2-5 se refera la provizioanele aferente activelor sin clasa respective ( conturile din grupele 29,39,49,59) Intre conturile de venituri si cheltuieli exista similitudinein simbolizarea lor, in sensul ca a doua cifra din simbolul lor este identica, atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli. Spre exemplu, grupele 60-65 reprezinta conturi de cheltuieli din actiovitatea dexplatare, iar grupele 70-75 reprezinta grupele de conturi de venituri din activitatea dexplatare, grupa 66 reprezinta conturi de cheltuieli financiare iar grupa 76 reprezinta conturi de venituri financiare. Fiecare unitate patrimoniala dezvolta in analytic conturile sintetice functie de propriile nevoi, pentru a se cala cat mi exact si a putea raspunde punctual cerintelor managerial.

6

Contabilitatea capitalurilor

Structura capitalurilor Capitalurile agentilor economici se constituie ca si surse stabile si permanente de finantare a activului patrimonial. Se afla la dispozitia agentilor economici o perioada mai mare de timp, constituindu-se in surse permanente de finantare si se clasifica astfel: a. b. c. Capitaluri prorii (pasiv intern) Datorii pe termen lung (pasiv extern) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

a. Capitalurile proprii se constituie ca si elemente de pasiv patrimonial , si reprezinta drepturille actionarilor( sau asociatilor), ca si prpprietari ai patrimoniului asupra activelor unei personae juridice, dupa onorarea tuturor obligatiilor,altfel spus, dupa deducerea tuturor datoriilor ; se concretizeaza in aportul proprietarilor, din profitul realizat si din alte surse prevazute prin norme. In contabilitate se remarca doua categorii de capitaluri proprii: a.1 capital propriu nominalizat , care se constituie din investitiile directe facute de actionari si/sau asociati, valoarea aportului acestora ca si capital social a.2 capital propriu nenominalizat, care se constituie ca urmare a ctivitatii economice desfasurata efficient, cu obtinere de profit; aici se includ:rezultatul exercitiului, rezultatul reportat, rezervele legal constituite, precum si primele legate de capital. b. Datoriile pe termen lung sunt surse stabile de finantare pentru activitatea economica, dobandite contra unui prt si se restituie finantatorului la expirarea perioadei de contract. Sunt , in general imprumuturi bancare sau de la alte institutii financiare si/sau de la persoane fizice si/sau juridice.Imprumuturile din aceasta categorie au durata mai mare de 1 an, si se structureaza astfel: b.1 imprumuturi din emisiuni de obligatiuni b.2 credite bancare pe termen lung b.3 datorii ce privesc imobilizari financiare b.4 dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor assimilate

7

Functiunea conturilor Grupa 10- Capital si reserve Contul 101 Capital Este un cont de pasiv, care tine evidenta capitalului subscris , varsat sau nevarsat, in natura si/sau in numerar, de catre actionarii si /sau asociatii unei entitati, a modificarii prin majorare sau reducere a capitalului in conditiile legii.Functie de forma juridica, societate sau regie, este capital social sau patrimoniul regiei.Contul se dezvolta in analytic pe actionari si/sau asociati, cu evidentierea numarului si valorii actiunilor(partilor sociale)subscrise sau varsate.

Debit -capitalul social retras de actionari /aso-ciati, precum si capitalul social lichidat cu ocazia operatiunilor de reorganizare potrivit legii (456) - acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile financiare precedente, care reduc capitalul social (117) -reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate potrivit legii (109) -diferenta favorabila dintre valoarea nominal si pretul de achizitie al actiunilor proprii anulate (768)

Credit -capitalul subscris de actionari /aso-ciati in natura si/sau numerar, capitalul majorat prin subscrierea sau emisiune de noi actiuni/parti sociale, precum si capitalulpreluat in urma operatiunilor de reorganizare potrivit legii (456) - profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente,utilizat ca sursa de majorare acapitalului (117) - rezervele destinate majorarii capitalului , potrivit legii (106) -primele de capital incorporate in acesta (104)

Soldul contului reprezinta capitalul subscris varsat/nevarsat. Contabilitatea capitalului social Capitalul social este o forma nominalizata a capitalului propriu care exprima valoarea totala subscrisa de actionari/asociati la constituirea societatii. Capitalul social se poate majora prin noi aporturi in natura sau numewrar, prin incorporarea rezervelor si a profiturilor, sau se poate micsora prin retragerea unor asociati/actionari, acoperirea pierderilor din anii precedent, redimensionarea capitalului functie de volumul activitatii. Capitalul social subscris si varsat se dovedeste si se inregistreaza in contabilitatein in baza actului de constituire a entitatii , care cuprinde informatii despre de numirea si forma juridical de organizare, sediul, obiectul de activitate, marimea ,structura si modul de constituire a capitalului social organelle de conducere si administrare, durata societatii si modul de dizolvare, precum si a documenetelor justificative privind depunerea, varsarea capitalului. Dinre acestea mentionam: -chitanta de depunere numerar a aportului

8

-foaia de depunere-varsamant pentru depunerea aportului in numerar la banca -proces-verbal de predare-primire pentru aportul in natura, cu specificarea caracteristicilor si valorii bunurilor aduse ca si aport, evaluate de o persoana specializata, un evaluator sua de o comisie. Evidenta nominala a actionarilor/asociatilor se tine in registrul asociatilor ( actionarilor). Operatii privind capitalul social Constituirea capitalului social:subscrierea capitalului social in baza actului de constituire, in valoare de 1000 Ron, de catre doi asociati cu acelasi numar de parti sociale

456.1 456.2 % = 1011

500 500 1000

Se varsa capitalul social in intregime dupa cum urmeaza: -primul asociat il delune in numerar la banca in intregime 5121 = 456.1 500 ,

-al doilea asociat adduce ca si aport un imobil cu destinatie de magazie, in valoare de 450 ron si depune la casierie diferenta de 50 rn pentru cheltuieli diverse:

212 5311 % = 456.2

450 50 500

-

Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat

1011

= 1012

1000

Contul 104-Prime de capital

9

Este un cont de pasiv cu care se tine evident primelor de emisiune, de fuziune/divizare, de aport si de conversie a obligatiunilor in actiuni. Debit Credit -primele de capital incorporate in capitalul -valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, social(101) fuziunii/divizarii,aportului la capital si din -primele de capital transferate la reserve (106) conversia obligatiunilor in actiuni(456) Soldul contului reprezinta primele de capital netransferate la reserve (106). Contabilitatea primelor legate de capital Primele de capital reprezinta suplimentul de aport neincorporat in capitalul social si functie de modul de constituire se grupeaza astfel: -primele de emisiune se determina ca diferenta dintre valoarea de emisiune (de vanzare) a noilor actiuni sau parti sociale(mai mare) si valoarea nominal a acestora(mai mica), si au dubla functiune: sa acopere cheltuielile de emisiune ale actionarilor sis a egalizeze drepturile actionarilor noi cu cele ale vechilor actionari, prin compensarea diferentei dintre valoarea nominal si valoarea contabila a actiunilor vechi -primele de fuziune se calculeaza ca diferenta dintre valoarea bunurilor primate prin fuziune si suma cu care a crescut capitalul social -primele de aport corespund diferentei dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala actiunilor sau partilor sociale atribuite in schimbul contributiei si are aceleasi functii ca si prima de emisiune. Operatii privind primele de capital -emisiunea actiunilor in valoare de 1200 ron 456 = % 1011 1041 1200 1000 200

-incasarea in numerar a valorii actiunilor 5311 =456 1200

-trecerea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat 1011 =1012 1000

-incorporarea primei in capitalul social 1041 = 1012 200

10

Contul 105 Rezerve din revaluare Este un cont de pasiv, care tine evident rezervelor din reevaluarea imobilizarilor corporale Debit Credit -capitalizarea surplusului din reevaluare, prin -resterea de valoare rezultata din reevaluarea transferul direct in capital propriu, atunci cand imobilizarilor corporale (211,212,213,214) acest surplus reprezinta castig realizat, respective la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activului de catre entitate(1065) -descresterile fata de valoarea contabila neta, rezultate din reevaluarea imobilizarilor corporale (211, 212, 213, 214) -ajustarea amortizarii cumulate inregistrate pana la data revaluarii imobilizarii corporale, in cazul in care reevaluarea se efectueaza prin aplicarea unui indice (281) Soldul creditor al contului reprezinta rezerva din reevaluarea imobilizarilor corporale existente in evidenta entitatii.

Contul 106-Rezerve Este cont de pasiv, cu care setine evident rezervelor, pe categorii de reserve. Debit -rezervele destinate majorarii capitalului , potrivit legii (101) -diferenta dintre valoarea participatiilor primate ca urmare a participarii in natura la capitalul altor entitati si valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale si necorporale care au facut obiectul participatiei, transferata la venituricu ocazia cedarii participatiilor respective (764) -rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile precedente(117) -decontarea capitalurilor proprii catre actionari/asociati, in cazul operatiunilor de reorganizare (456) -ajustarea valorii de valoare justa, urmare adiferentelor nefavorabile rezultate din Credit -profitul net contabil realizat la inchiderea exrrcitiului current repartizat la reserve legale (129) -profitul net realizat in exercitiile anterioare repartizat la reserve (117) -capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct in capitalul propriu, atunci cand acest surplus reprezinta castig realizat, respective la scoaterea din evident a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe masura folosirii activuluyi de catre entitate (105) -primele de capital transferate la reserve (104) -diferenta dintre valoarea participatiilor primite ca urmare a participarii in natura la capitalul altor entitati si valoarea neamortizata a

11

evaluarea activelor financiare disponibile pentru vanzare, in cadrul situatiilor financiare consolidate (501) -partea care revine investitorului din activele nete ale entitatii in care a investit, in cadrul situatiilor financiare consolidate

imobilizarilor corporale si necorporale care fac obiectul participatiei (261,263,265) -Majorarea valorii participatiilor detinute in capitalul altor entitati, ca urmare a incorporarii rezervelor in capitalul acestora (261,263,265) -crestrea valorii activelor financiare disponibile pentru vanzare, inclusa direct in capitlul propriu, in cadrul situatiilor financiare consolidate(501) -partea cuvenita investiorului din rezervele inregistrate de intreprinderea asociata in care se detin participatii, cu ocazia consolidarii prin metoda punerii in evident (264)

Soldul contului reprezinta rezervele existente si neutilizate. Contabilitatea rezervelor Rezervele reprezinta profituri capitalizate in mod durabil de catre societate si consolideaza baza materiala asocietatii, sporind capacitatea acesteia da face face fata unou evenimnente nefavorabile , a eventualelor pierderi Se grupeaza dupa modul de constituire si utilizare: -rezerve legale , se constituie annual in procent de min % din profit, pana la 1/5 din capitalul social, si sunt deductibile in aceasta cota; daca se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, reconstituirea ulterioara nu mai este deductibila -rezerve statutare, constituite din profitul net si se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, investitii sau majorarea capitalului social -alte reserve- se pot constitui din prpfitul net, in baza hatararii adunarii generale a asociatilor, avand ca sis cop finantarea investitiilor, acoperirea pierderilor, acordarea de dividend, cresterea capitalului social; daca sunt constituite in baza unor facilitate fiscal,nu se pot utilize pentru acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului social Operatii privind rezervele: -repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut de 300 ron 129 = 1061 300

-utilizarea rezervei lagale in scopul acoperirii pierderilor in suma de 200 ron 1061 = 117 200

12

-se majoreaza capitalul social prin incorporare de reserve statutare in suma de 600 ron 1063 = 1012 600

-se transfera la alte reserve prime de emisiune in valoare de 1000 ron 1041 = 1068 1000

Contul 117-Rezultatul reportat Este un cont bifunctional cu ajutorul caruia se tine evident rezultatului exercitiului precedent nerepartizat de catre adunarea generalaa actionarilor/asociatilor, respective a pierderii neacoperite si a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile. Debit -pierderile contabile realizate in exercitiul incheiat, transferate asupra rezultatului reportat (121) -profitul contabil realizat in exercitiile precedente, utilizat ca sursa de majorare a capitalului (101) -profitul net realizat in exercitiile precedente, repartizat pe destinatiile aprobate, potrivit legii (106,446,457) -rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente anilor precedent (401,462, si alte conturi in care urmeaza sa se evidentieze corectarea erorilor) Credit -profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat si nerepartizat (121) -pierderile contabile ale exercitiilor precedente, acoperite din reserve (106) -pierderile realizate in exercitiile precedente, acoperite prin reducerea capitalului social (101) -rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile , aferente anilor precedent (411.461 si alte conturiin care urmeaza sa se evidentieze corectarea erorilor) -sume anulate reprezentand datorii fata de creditori diversi, aferente exercitiilor financiare anterioare (462)

Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperiat, iar soldul creditor reprezinta profit nerepartizat.

Grupa 12-Rezultatul exercitiului financiar Contul 121- Profit si pierdere Este un cont bifunctional cu ajutorul caruia se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in exercitiul financiar current. Debit Credit -Soldul debitor al conturilor de cheltuieli, la -soldul creditor al conturilor de venituri, clasa 7, sfarsitul perioadei la sfarsitul perioadei -profitul net realizat in exercitiul incheiat, care a -pierderile contabile realizate in exercitiul

13

fost repartizat conform prevederilor legale (129) financiar incheiat, transferate asupra rezultatului -profitul net realizat in exercitiul incheiat si reportat(117) nerepartizat (117) Soldul creditor al contului reprezinta profit realizat,iar soldul debitor al contului semnifica pierderea realizata.

Contabilitatea rezultatului exercitiului Profitul sau pierderea , rezultatul exercitiului, reprezinta diferenta dintre venituri si cheltuieli ; se stabilec cumulat de la inceputul exercitiului financiar; inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli se efectueaza , de regula . la sfarsitul exercitiului financiar, profitul contabil se repartizeaza in mod provizoriu si rezultatul definitiv se stabileste la inchiderea definitive Operatiuni privind rezultatul exercitiului: -inchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 601 602 607 641 681 1600 1000 100 50 250 200

-Inchiderea conturilor de venituri % = 121 701 704 707 -repartizarea profitului net 129 = % 117 200 150 1800 1600 100 100

14

1068 -

50

Regularizarea conturilor la inceputul exercitiului urmatorprivind profitul repartizat la sfarsitul exercitiului precedent 121 = 129 200

Contul 129-Repartizarea profitului Este un cont de activ cu ajutorul caruia se tine evident repartizarii prfitului realizat in exercitiul current si repartizat, potrivit legii. Debit Credit -rezervele constituite , potrivit legii, din profitul -profitul net realizat in exercitiul financiar realizat in exercitiul current (106) incheiat, care afost repartizat conform prevederilor legale (121) Soldul contului reprezinta profitul repartizat afferent anului in curs. Grupa 13-Subventii pentru investitii Conturile din aceasta grupa se utilizeaza pentru evident subventiilor guvernamentale pentru investitii, a imprumuturilor nerambursabile cu character de subventii pentru investitii, a donatiilor pentru investitii, plusurilor de inventor de natura imobilizarilor si a altor sume primate cu character de subventii pentru investitii Soldul conturilor reprezinta subventiile pentru investitii netransferate la venituri (venituri amanate).

Contabiliatatea subeventiilor pentru investitii Subventiile pentru investitii sunt sume primate cu titlu gratuit(nerambursabile si nepurtatoare de dobanda), in scopul finantarii unor investitii, cum arfi achizitionarea de active cu ciclu lung de functionare. Se asimileaza acestora valoarea imobilizarilor primite gratuity si valoarea imobilizarilor constatate in plus la inventor.Valoarea subventiei se va include esalonat in venituri pe masura amortizarii activelor provenite din subventii. Operatii privind subventiile pentru investitii -inregistrarea subventiei de primit, de 3000 ron 445 = 131 300015

-primirea subventiei in cont bancar 5121 = 445 3000

-efectuarea investitiei prin achizitionare de utilaj 2131 4426 % = 404 5000 950 5950

-achitarea facturii furnizorului de imobilizari 404 = 5121 5950

-amortizarea lunara a utilajului 6811 = 2813 83.33

-trecerea lunara la venituri a unei parti din subventie 131 = 7584 50

Grupa 15-Provizioane Contul 151-Provizioane Este un cont de pasiv cu ajutorul caruia se tine evidenta provizioanelor pentru litigii si garantii acordate clientilor, pentru restructurare, pensii si obligatii similar, a provizioanelor pentru impozite, precum si a altor provizioane -sumele privind provizioanelor(781) Debit anularea sau Credit diminuarea -valoarea comisioanelor constituite (681)

Soldul contului reprezinta comisioanele constituite. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli Provizioanele sunt elemnete de pasiv constituite in scop de autoprotectie in vederea atenuarii sau acoperii unor riscuri , cheltuieli sau deprecieri posibile. Provizioanele pentru riscuri si cheltuielise constituie pe baza cheltuielilor de exploatare sau financiare si se mentin atat timp cat riscul ramene probabil, se pot majora sau diminua funstie de

16

conditiile efctive existente la un moment dat,Daca riscul se produce sau a disparut motivul constituirii lor, provizioanele se anuleaza., prin majorarea veniturilor din provizioane Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli acopera riscuri si cheltuieli bine stabilite: -litigiile, amenzile, penalitatile, despagubirile si alte datorii incerte; aceste provizioane se constituie la finele exercitiului pentru litigiile in curs, la nivelul sumelor aflate in litigiu si nu sunt deductibile fiscal -cheltuieli cu reparatiile bunurilor vandute dar aflate in perioada de garantie(garantii de buna executie) Opeartii privind provizioanele -constituirea provizionului 6812 = 1511 500

-achitarea penalitatilor pentru care s-a constituit provizionul 6581 = 5121 400

-anularea provizionului constituit 1511 = 7812 500

Grupa 16- Imprumuturi si datorii assimilate Contul 161-Imrumuturi din emisiuni de obligatiuni Este cont de pasiv pentru evident imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni. Societatile comerciale pot contracta imrumuturi prin emisiunea de obligatiuni, pentru o suma care nu poate depasi trei sferturi din capitalul social. Obligatiunea este un titlu de valoare, de regula pe termen lung, care reprezinta o suma de bani imprumutata de o societate comerciala de la publicul investitor, contra unor dobanzi .Acestea pot fi nominale sau la purtator si pot fi emise sub forma materiala sau in forma dematerializata. Obligatiunile pot fi: a. Ordinare, care ofera cumparatorilor de obligatiuni ( obligatarilor ) o dobanda, fixa sau variabila cre se revizuieste periodic

17

b. Cu prima de rambursare, care se calculeaza ca diferenta intre valoarea nominal, inscrisa pe actiuni si pretul de emisiune, care este mai mic. Venitul realizat de obligator in momentul rambursarii echivaleaza cu o dobanda anuala. c. Cu loterie, care se vand si se rascumpara la valoarea nominal. Periodic , prin tragere la sorti , se vor putea castiga venituri egale cu dobanzile datorate obligatarilor. Obligatiunea este un titlu de credit , iar actiunea este un titlu de proprietate asupra unei parti din capitalul societatii pe actiuni, care nu confera drept de vot in adunarea generala actionarilor Posesorul obligatiuni primeste ca venit o dabanda fixa sau variabila, iar posesorul actiunii primeste ca venit divedendul, care depinde ca marime de profitul realizat Obligatarulr este creditorul societatii, in timp ce actionarul este coproprietar al societatii pe actiuni Obligatiunea are termen de valabilitate pana la scadenta, iar actiunea este valabila pe toata durata de viata a societatii.

Debit -suma imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni rambursate (512) -valoarea obligatiunilor emise si rascumpparate, anulate (505) -imprumuturile din emisiuni de obligatiuni convertite in actiuni (456) -diferente favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la incheierea exercitiului financiar, precum si din rambursarea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni in valuta (765)

Credit -suma imrumuturilor de primit/primate din emisiuni de obligatiuni (461.512) -suma primelor de rambursare aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni (169) -diferentele nefavorabile din diferente de curs valutar rezultate din evaluarea la incheierea exercitiului financiar a imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni in valuta (665)

Soldul contului reprezinta imprumuturile din emisiuni de obligatiuni rerambursate. Operatiuni privind obligatiunile - Emisiunea obligatiunilor ( o societate emite un pachet de 1000 de obligatiuni cu valoare nominal de de 10lei/buc., cu o dobanda de 10% ; dupa 2 ani se rascumpara la valoarea nominal si se anuleaza) 461 = 161 10000 ( 1000 x 10 )

- Incasarea in numerar a valorii nomionale18

5311 = 461

10000

-Calculul cheltuielii cu dobanda din primul an si din al doilea an 666 = 1681 1000 666 = 1681 1000

-achitarea dobanii 1681 = 5121 2000

-rascumpararea in numerar 505 = 5311 10000

-anularea obligatiunilor 161 = 5311 10000

Contul 162- Credite bancare pe termen lung Este un cont de pasiv pentru evidenta creditelor bancare pe termen lung primite de entitate. Creditele sunt sume imprumutate de catre banci persoanelor fizice si juridice si care trebuiesc rambursate la un anumit termen , numit scadenta, contra unui prt, numit dobanda. Creditele bancare pe termen mediu (2-5ani) si cele pe termen lung (peste 5 ani),sunt destinate finantarii investitiilor; se acorad in schimbul unor garantii care sa acopere valoric mininm valaorea creditului si dobanzii aferenta pana la scadenta , in baza unei documentatii care cuprinde informatii privind societatea si mediul de afaceri in care lucreaza, posibilitatile financiare de rambursare, situatia economic-financiara a societatii, perspective de dezvoltare,etc. Contractul de credit cuprinde date referitoare la termenii imprumutului,nivelul creditului si dobanzii, datele de scadent, comisioanele perceptute de ctre societatea finaciara care acorda creditul.

Debit -suma creditelor rambursate (512) -diferentele favorabile d curs valutar rezultate din evaluarea creditelor in valuta la inchiderea exercitiului financiar,precum si rambursarea acestora

Credit -suma debitelor pe termen lung primate (512) -diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la inchiderea exercitiului financiar, a creditelor in valuta (665)

Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen lung nerambursate.19

Operatii privind creditele bancare pe termen mediu si lung. Incasarea creditului incont de disponibil: 5121 = 1621 24000

Calcularera si inregistrarea dobanzii in prima luna (pentru o dobanda de 15%, care se calculeaza si se achita lunar) 666 = 1682 300 (24000 x 15%): 12 = 300

Achitarea dobanzii din prima luna 1682 = 5121 300

Rambursarea primei rate lunare a creditului Calcularea ratei lunare (creditul este pe 4 ani) 24000 : 48 = 500

1621 = 5121 500

Calcularea si inregistrarea dobanzii din luna a doua: ( 23500 x 15%):12 = 293.75

666 = 1682

293.75

Achitarea dobanzii din luna a doua:

1682 = 1521 293.75

Contul 166-Datorii care privesc imobilizarile financiare Este cont de pasiv pentru evidenta datoriilor entitatii fata de alte entitati affiliate, prin care compania este legata prin interese de participare.Soldul reprezinta sumele primate si nerambursate.

20

Contul 167-Alte imprumuturi si datorii assimilate Este un cont de pasiv pentru evident altor imprumuturi, cum sunt depozitele, garantiile primate si alte datorii assimilate. Soldul reprezinta alte datorii assimilate nerambursate.

Cont 169-Prime privind rambursarea obligatiunilor Este cont de ACTIV, pentru evidenta primelor de rambursare, reprezentand diferenta dintre valoarea de rambursare a obligatiunilor si valoarea de emisiune a acestora.Soldul contului reprezinta valoarea primelor privind rambursareaobligatiunilor, neamortizate.

Contabilitatea imobilizarilor Imobilizarile sunt bunuri si valori de folosinta indelungata care se caracterizeaza prin : -Utilizarea pe o perioada mai mare de un an in activitatea de exploatare a intreprinderii -nu se consuma si nu se inlocuiesc la o singura utilizare, isi pastreaza forma pe parcursul intrebuintarii lor -nu sunt destinate realizarii de venituri prin comercializare Functie de natura lor, imobilizarile pot fi : a. Necorporale-active identificabile, nemonetare, fara support material, detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau prestari de serviciii, in scopuri administrative sau pentru a fi inchiriate tertilor. Aici se incadreaza cheltuielile de constituire, de dezvoltare, concesiunile si brevetele, licente si marci comerciale, drepturile si activele similar, fondul commercial, alte imobilizari necorporale si avansuri si imobilizari necorporale in curs de xecutie b. Corporale bunuri tangibile, de folosinta indelungata detinute de o societate pentru a fi utilizate in productai proprie de bunuri sau prestari de servicii, sunt utilizate pe o perioada mai mare de un an si au o valoare mai mare decat limita prevazuta de lege. In scopul facilitarii inadrarii imobilizarilor corporale in clase si grupe corespunzatoare, exista Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin HG, in care sunt grupate dupa Grupa> subgrupa>clasa>subclasa> familia

21

c. Financiare-investitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute pe termen lung, creante imobilizate , cum ar fi imprumuturile si garantiile acortdate pe termen lung d. Imobilizarile corporale si necorporale in curs de executie

Imobilizarile suporta in timp deprecieri, cauzate de uzura fizica si/sau morala, influentate si de factori externi, de natura economica, si/sau sociala. Deprecierile reprezinta pierderi de valaore si se inregistreaza in contabilitate sub forma de cheltuieli, care , se clasifica functie de natura deprecierilor: a. Cheltuieli cu amortizarea reflecta deprecieri ireversibile aferente uzurii fizice si morale ale imobilizarilor ; are functie juridica, de depreciere a activelor imobilizate si una economica, de esalonare in timp a consumului imobilizarilor( trecerea treptata pe cheltuieli a valorii de intrare a imobilizarilor) b. Cheltuieli cu provizioanele- care reflecta deprecieri reversibile ale activelor imobilizate , care de regula se datoreaza unor factori conjuncturali, cum ar fi : diminuarea preturilor, scadrea cursului valutar, scaderea cotatiilor bursiere pentru titlurile imobilizate AMORTIZAREA Imobilizarile corporale isi pierd treptat o parte din valoarea lor de intrebuintare ca urmare a utilizarii lor, a ctiunii factorilor naturali sai tehnologiei care evolueaza; aceasta depreciere se numeste uzura,care, functie de cause, poate fi: -uzura fizica, determinata de functionarea tehnica, mecanica, de influenta factorilor naturali -uzura morala se defineste ca fiind procesul de imbatranite tehnologica, datorata evolutiei rapide a tehnologiei , de aparitia a noi masini cu performante crescute Amortizarea de defineste a fi expresia valorica a uzurii care se include esalonat pe cheltuieli. Se calculeaza in baza unui plan de amortizare, intocmit functie de durata normal de functionare a fiecarui utilaj; amortizarea se calculeaz incepand cu luna urmatoare punerii in functiune a utilajului, pana la recuperarea integral a valorii de intrare.Amortizarea se calculeaza si inregistreaza de catre proprietarul utilajului, sau de catre cel ce-a efectuat investitia. Amortizarea depinde de trei paramentri:valoarea de intrare, durata de amortizare si regimul de amortizare ales.

22

Nu se supun amortizarii terenurile, lacurile , baltile, daca nu sunt rezultatul unor investitii, tablourile si operele de arta, bunurile din domeniul public finantate de la bugetul statului sau din alte surse bugetare, casele de protocol, orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timpul folosirii In cazul imobilizarilor carporale care au durata normala de functionare depasita la data achizitionarii , se vor amortiza intr-o durata de timp determinate de o comisie tehnica.Daca la chizitionare durata normal de functionare nu este expirata, daca se cunoaste data punerii in functiune, recuperarea valorii de intrare se face pe durata normal de functionare ramasa.Pentru perioada in care mijloacele fixe nu sunt utilizate, recuperarea amortizarii se face prin recalcularea cotei de amortizare pe durata normal de utilizare ramasa, incepand cu luna urmatoare repunerii in functiune. Regimuri de amortizare Se aplica trei regimuri de amortizare: a. Amortizarea liniara-se realizeaza prin includerea pe cheltuielile de exploatare a unor sume fixe , stabilite proportional cu duratele de utilizare a imobilizarilor corporale, si se calculeaza prin aplicarea unei cote anuale de amortizare la valaorea de intrare a imobilizarilor corporale.Cota anuala de amortizare liniara se calculeaza prin divizarea numarului 100 la durata normal de utilizare. Acest regim se aplica in mod obligatoriu la constructii, iar investitiile pentru amenajari de terenuri se amortizeaza in 10 ani cu amorizare liniara. Este un regim traditional, simplu de aplicat, fara a tine seama de uzura morala a mijloacelor fixe. b. Amortizarea degresiva presupune o amortizare accentuate a imobilizarilor corporale in primii ani de functionare, si p[resupune calcularea cotei de amortizare degresiva prin multiplicarea cotei de amortizare liniara cu un coefficient, astfel: 1.5 durata normal de utilizare este intre 2 si 5 ani 2 - durata normal de utilizare este cuprinsa intre 5 si 10 ani

2.5 - durata normal de utilizare este mai mare de 10 ani Regimul de amortizare degresiva se aplica in doua variante: -amortizarea degresiva fara influenta uzurii morale(AD1) -amortizare degresiva cu influenta uzurii morale (AD2)- nu sepoate utilize pentru imobilizari corporale cu durata normal de utilizare de pana la 5 ani.

23

c. Amortizarea accelerate consta in includerea in primul an de functionare in cheltuielile de exploatare a unei amortizari de 50% din valoarea de intrare; pentru exercitiile financiare urmatoare se calculeaza amortizarile ca la regimul liniar, prin divizarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi Alegerea regimului de amortizare se face tinand cont de anumite regului, cum ar fi: Alegerea amortizarii liniare pentru constructii; amenajariel de terenuri se amortizeaza dupa regimul liniar, in 10 ani Pentru echipamente tehnologice si computere se poate allege oricare din regimurile de amortizare Orice alte mijloace fixe se pot amortiza in regim liniar sau degresiv Pentru mijloacele de transport se poate utilize amortizarea /km sau pe ora de functionare,, obtinuta prin raportarea valorii de intrare la numarul de km sau ore de functionare prevazute in cartea tehnica. Alegerea regimului de amortizare se face cu aprobarea Consiliului de administratie al agentului economic. Amortizarea suplimentara calculata asupra valorii rezultate din reevaluare nu este deductibila fiscal.Valoarea ramasa neamortizata aferenta mijloacelor fixe vandute este deductibila fiscal, daca vanzarea s-a facut in conditiile legii. Duratele normale de utilizare corespund, de regula cu duratele economice de functionare (cand cheltuielie necesare intretinerii, functionare si reparare sunt mai mici decat veniturile obtinute prin utilizarea utilajului), si este mai mica decat durata de viata a utilajului si este dependent de mediul de lucru (normal ,coroziv)

Clasa II Contul 2111 si 2112 Sunt conturi de active, care tin evident terenurilor si amenajarilor de terenuri Debit -valoarea terenurilor achizitionate(404), aduse ca aport (456) -costul amenajarilor de terenuri executate de catre terti(404), executate pe cont propriu(231,722) -valoarea cresterii rezultate din reevaluarea Credit -valoarea ternurilor vandute (6583), restituite asociatilor (456) -valoarea amortizata a amenajrilor de terenuri scoase din evident (2811) -valoarea neamortizata a amenajarilor de terenuri scoase din evident (6583)

24

terenurilor (105)

-valoarea descresterii rezultate din reevaluarea terenurilor (105) -valoarea de aport a terenurilor care fac obiectul aportului in naturala CS al altei soc com(261.262.263) -diferenta dintre valoarea contabila (mai mare) si valoarea de aport a terenurilor care fac obiectul participarii in natura la CS al altei soc. Com. (1068)

Soldul debitor al conturilor reprezinta valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri existente in patrimonial unitatii.

Contul 212-Constructii este un cont de active, care tine evident exitentei si miscarii contructiilor Debit -valoarea constructiilor achizitionate(404), realizate din productie proprie(231.722), primate ca aport la capital(456), primate gratuity(*131), primate in sistem de leasingfinanciar (167) -valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor (105.7588) -valoarea amortizarii investitiilor effectuate de catre chiriasi la constructiile inchiriate si restituite proprietarului(2812) Credit -valoarea amortizata a constructiilor scoase din evident (2812) -Valoarea neamortizata aconstructiilor scvoase din evident (6583) -valoarea constructiilor restituite asociatilor (456), cedate in regim de leasing financiar (267), distruse de calamitati (671) -valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor(105.6588) -valoarea de aport a constructiilor care fac obiectul participarii in natura la cs al altei soc. Com(261.262.263) -diferenta dintre valoarea neamortizata(mai mare) si valoarea de aport a constructiilor care fac obiuectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale (1068)

Soldul debitor reprezinta valoarea constructiilor existente in patrimonial societatii Conturile 2131,2132,2133,2134 Sunt conturi de activ,care tin evident instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor de reproductive si munca, a plantatiilor Debir Credit -valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de -valoarea amortizata a instalatiilor tehnice, trasprt, animalelor si plantatiilor achizitionate mijloacelor de transport, animalelor si

25

(404), realizate din productie proprie(231,722), primate ca aport la capital,(456), primate gratuity(131), primate in regim de leasing financiar(167) -valoarea cresterii rezultate din reevaluare(105,7588) -valaorea amortizarii investitiilor effectuate de catre chiriasi la imobilizarile corporale inchiriate si restituite proprietarului(2813)

plantatiilor scoase din evident (2813) -valoarea neamortizata a instaltiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor scoase din evident (6583) -valoarea instaltiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor restituite asociatilor(456), cedate in regim de leasing financiar(267), distruse de calamitati(671) -valoarea descresterii rezultate din reevaluare(105.6588) -valoarea de aport a instaltiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor care fac obiectul participarii in natura la cs al altei soc. Com (261,262,263) -diferenta dintre valoarea neamortizata(mai mare) si valoarea de aport a instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al altei societati comerciale (1068)

Soldul debitor reprezinta valoarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor care exista in patrimonial societatii.

Contul 214-Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectyie a valorilor umane si material al alte active corporale Este un cont cu functie de active, care tine evident mobilierului, aparaturii birotice si echipamentelor de protectie a valorilor umane si material, a altor active corporale Debit -valoarea mobilierului, etc, achizitionate(404), realizate din productie proprie(231.722), primate ca aport la cs (456), primate gratuity(131), in regim de leasing financiar(167) -valoarea cresterii rezultate din reevaluare(105.7588) -valoarea investitiilor effectuate de catre chiriasila obiectele inchiriate I restituite proprietarului (2814) Credit -valoarea amortizata a mobilierului,iesite din evident (2814) -valoarea neamortizata a mobilierului,, iesite din evident (6583) -valoarea mobilierului,, restituite asociatilor (456), cedate in regim de leasing financiar(267),distruse de calamitati (671) -valoarea descresterii rezultate din reevluare (105.6588) -valoarea de aport a mobilerului,,care fac obiectul particiaprii in natura la cs al altei soc. Com (261.262.263) -diferenta dintre valoarea neamortizata( mai

26

mare) si valoarea de aport a mobilierului,,care fac obiectul participrii in natura la cs al altei soc. Com.(1068) Soldul contului reprezinta valoarea mibilierului,, exitente in patrimonial societatii Conturile 2811-2814-Amortizari privind imobilizarile corporale- sunt conturi rectificative (substractive) ale valorii imobilizarilor corporale , de pasiv, care tin evident amortizarii imobilizarilor corporale. Debit Credit -amortizarea aferenta imobilizarilor corporale -amortizarea imobilizarilor corporale (6811) scoase din active(2112,212,213,214) -amortizarea investitiilor effectuate de catre chiriasi la imobilizarile corporale inchiriate si restituite proprietarului (212.213.214) Soldul conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale aflate in patrimoniu.

Contul 231-Imobilizari corporale in curs-cont de active , care tine evident imobilizarilor corporale in curs de executie Debit -valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie facturate de catre terti(404), executate de catre unitate(722), primate ca aport social (456) Credit -valoarea imobilizarilor corporale in curs cedate (6583), retrase de catrea sociati(456) distruse de calamitati (671)

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie existente in patrimonial unitatii. Contul 232-avansuri acordate pentru imobilizari corporale, este cont cu functie de activ,care tine evident avansurilor acordate pentru imobilizarile corporale Debit -valoarea avansurilor furnizorilor(5121.5311) Credit acordate -valoarea avansurilor acordate furnizorilor e imobilizari corporale decontate(404)

Soldul debitor reprezinta valaorea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale nedecontate.

27

Contractul de leasing-este o intelegere conform careia locatorul(societatea de leasing) transfera locatarului (utilizatorului) dreptul de-a utilize un activpentru o perioada de timp convenita , in schimbul unei plati sau unei serii de plati. Contractele de leasing pot fi: -Leasing financiar, care potrivit Codului fiscal este un contract de leasing care indeplineste cel putin una din urmatoarele conditii: -riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care este obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul in care contractual de leasing produce efecte -contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momnetul expirarii contactului -perioada de leasing depaseste 75% din durata normal de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractual de leasing poate fi prelungit Amortizarea bunului care face obiectul contractului de leasing se face de catre utilizator, la leasingul financiar si de catre locator in cazul leasingului operational. In contractual de leasing financiar, utilizatorul deduce dobanda, iar in cel de leasing operational, utilizatorul deduce chiria (rata de leasing).

Imobilizari corporale de natura obiectelor de inventar Pentru a fi incadrate in categoria imobilizarilor, bunurile trebuie sa aiba dura ade functionare mai mare de un an si valaorea de intrare peste limita prevazuta de lege, care se actualizeaza periodic si se creeaza posibilitatea ca valoarea de intrare a imobilizarilor sa ramana sub valoarea legala; in aceasta situatie acestea se pastreaza in contabilitate ca imobilizari corporale de natura obiectelor de inventar. Valoarea ramasa neamortizata se va recupera prin includerea pe cheltuielile de exploatare in maxim trei ani. Dupa amortizare complete aceste actyive se pot scoate din evident imobilizarilor corporale pentru a se transfera in categoria materialelor de natura obiectelor de inventor. La scoterea din evident se vor utilize regulie de casare ale obiectelor de inventor.Nu se transfera la obiecte de inventor imobilizarile care nu au insusiri commune obiectelor de inventor, cum ar fi constructiile, mijloacele de transport, diferitele instalatii.

Imobilizari necorporale

28

Imobilizarile necorporale sunt active identificabile nemonetare reprezentate de valori nemateriale si de documente juridice si comerciale , care ibdeplinesc urmatoarele criteria: -permit obtinerea unor beneficii economice viitoare, care se pot atribui utilizarii activului respecti -costul activului sa poata fi masurat in mod credibil, correct Imobilizari necorporale pot fi: -cheltuielile de constituire cheltuieli ocazionate de infiintarea unoei sociatati sau de modificare actului de constituire -cheltuieli de dezvoltare-ocazionate de lucrari de cercetare cu scopul realizarii de produse si servicii noi sau mult imbunatatite, cum ar fi:proiectarea de matrite si unelte noi, performante, proiectarea si realizarea unei statii pilot, proiectarea realizarea si testarea unui produs nou, intermediary sau final Cheltuielile de constituire si de dezvoltare se amortizeaza liniar in cel mult 5 ani; pana la amortizarea acestora nu se pot repartiza profiturile realizate decat prin constituirea unei reserve care sa acopere valoarea neamortizata -concesiune semnifica dreptul de exploatare a unor bunuri si servicii dobandit de o persoana ( concesionar), de la o alta persoana, concedent . Contactul de concesiune prevede durata concesionarii, pretul (redeventa). -brevetul de inventive-este un document prin care I se recunoaste unei persoane dreptul asupra unei invventii -licenta- dreptul obtinut contra unui prt de-a utilize implicit o inventive -Know-how-urile sunt cunostinte tehnice si procedee tehnologice, care nu fac obiectul unui brevet de inventive, cre apartin celor care le-au creat si care pot fi comercializate -marca de fabricatie, de servicii sau de comert sunt semen distinctive folosite de un agent economic pentru a-si identifica si produsele intre altele cu proprietati asemanatoare -uzufructul-dreptul acordat unei persoane de-a se folosi de un bun , pe care trebuie sa-l restituie proprietarului la sfarsitul contractului -dreptul de seperficie este dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau unei plantatii construite pe terenul altei persoane, precum si dreptul de folosinta asupra acelui teren -franciza-este dreptul asupra unui domeniu exclusive sau asupra utilizarii exclusive a unei formule, tehnici, design Brevetele, concesiunile, licentele, marcile, uzufructulu, superficial, se amortizeaza pe durata contarctului sau pe durata de utilizare.

29

-fondul commercial este suma suplimentara care se achita in cazul achizitionarii unei firme sau bunuri immobile pentru marca de fabricatie, prestigiul de piata, reputatie, vad commercial, clientele, legaturi comerciale si se calculeaza ca diferenta intre valoarea de achizitie(mai mare) si valoarea justa (mai mica). De regula, acesta nu se amortizeaza, decat daca se constata o depreciere ireversibila acestuia. -programele informatice-sunt elemente ale muncii intelectuale stocate pe diferite suporturi tehnice; se amortizeaza in 3 ani -imobilizarile corporale in curs sunt imobilizari necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei. Contul 201- Cheltuieli de constituire-este cont de active Debit -cheltuieli de constituire datorate (404,462) -cheltuieli de constituire achitate (5121,5311) Credit -cheltuieli de constituire amortizate, scoase din evident (2801)

Soldul debitor reprezinta cheltuieli de constituire existente

Contul 203-Cheltuieli de dezvoltare-cont de activ Debit Lucrari si proiecte de cercetare realizate in regie proprie (233,721) -lucrari si proiecte de cercetare executate de catre terti(404) Credit -valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezvoltare cedate(6583) -valoarea amortizata a cheltuielilor de dezvoltare scoase din evident(2803) -cheltuieli de dezvoltare aferente brevetelor sau licentelor(205)

Soldul debitor al contului reprezinta cheltuielile de dezvoltare existente in patrimoniul societatii

Contul 205- Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, alte drepturi si valori assimilate, este un cont de active Debit -brevetele,, achizitionate (404), realizate pe cont propriu(233.7210, aportate in natura(456), primate cu titlu gratuity(131) -concesiuni preluate (167) Credit -valoarea amortizata a concesiunilor brevetelor, ,cedate si scoase din evident(2805) -Valoarea neamortizata a concesiunilor, ,cedate si scoase din evident (6583) -valoarea brevetelo,,retrase de actionari sau asociati(456)

30

-concesiuni restituite(167) -concesiunile, ,depuse ca aport la capitalul social al altor societati comerciale(2610 Soldul debitor al contului reprezinta concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale si alte drepturi si valori similar existente.

Contul 207- fond commercial, este un cont de active, care tine evident fondului commercial determinat ca diferenta intre valorea de achizitie si valoarea justa la data tranzactiei, a activelor achizitionate

Debit -fondul commercial achizitionat (404.512.5311)

Credit -fondul commercial neamortizat , cedat (6583) -fondul commercial amortizat integral (2807)

Soldul debitor al contului reprezinta fondul commercial existent

Conturile 2801-2808-Amortizari privind imobilizarile necorporale, sunt conturi de pasiv care tin evident amortizarii imobilizarilor necorporale Debit Credit -amortizarea aferenta imobilizarilor necorporale -amortizarea imobilizarilor necorporale (6811) scoase din active (201.203.205.207.208) Soldul creditor al conturilor reprezinta amortizarea imobilizarilor necorporale existente in patrimoniu

Imobilizarile financiare sunt investitii financiare si cuprind actiuni, alte titluri cumparate si detinute pe termen lung, creante imobiolizate (imprumuturi si garantii acordate pe termen lung. Imobilizarile financiare au ca si caracteristici: -lipsa structurii material -reprezinta sume banesti imobilizate pe termen lung inafara unitatii

31

-genereaza venituri financiare (dividend, dobanzi) -nu sufera deprecieri ireversibile, deci nu se amortizeaza -pot suferi deprecieri reversibile, temporal, pentru acre se constituie provizioane de depreciere Imobilizarile financiare pot fi: -titluri de participare-drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri detinute pe termen lung in capitalul altei societati comerciale, pentru obtinerea de avantaje economice, venituri financiare, prin controlul deciziilor referitoare la societatea respective( la o pondere de peste 50% din actiunile societatii) sau o influenta semnificativa (pentru pondere de 20-50% din totalul actiunilor societatii respective). -interesele de participare sunt drepturi detinute in capitalul altei societati , in scopul obtinerii de venituri financier, fara interventie in deciziile de gestionare a societatii ( inestitii strategice, daca este o participare de pana la 20% in capitalul societatii ) -creante imobilizate pot fi: -sume datorate de filial -imprumuturi acordate pe termen lung-acordate tertilor in baza unor contracte de imprumut, cu scopul obtinerii de dobanzi -actiuni proprii- valoarea titlurilor proprii , rascumparate si detinute o perioada mai mare de un an -alte creante imobilizate-garantii, depozite bancare, cautiuni -dobanzi aferente creantelor imobilizate

Contul 261-cont de active cre tine evident titlurilor de participaredetinute la filial din cadrul grupului Debit -valoarea titlurilor de participare dobandite prin achizitionare(269,404,512,531), prin aport la capitalul social al filialelor din cadrul grupului(205,208,211,212,213 , 214,231,233,301,303,331,332,341) -diferenta in plus dintre valorea de port si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale si corporale aportate (1068) -valoarea titlurilor primate ca urmare a Credit -valoarea contabila a titlurilor de participare vandute(6641) -diferenta dintre valoarea titlurilor cedate sau retrase si valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale si corporale aportate (1068)

32

reinvestirii dividendelor cuvenite din profitul net(7611) Soldul debitor al contului reprezinta valoarea titlurilor de participare detinute la filial din cadrul grupului. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor reprezinta echivalentul valoric al deprecierilor cu character reversibil. Se constituie de regula la finele anului, cand, in urma inventarierii se constata deprecieri reversibile ale imobilizarilor neamortizabile. Marimea lor se stabileste ca si diferenta intre valoarea de intrare si valoarea actual, stabilita la inventariere. Provizioanele contribuie la realizarea principiului prudentei si al independentei exercitiului. Cheltuielile privind provizioanele de depreciere sunt nedeductibile , iar veniturile din provizioane reprezinta deduceri fiscal, adica sunt neimpozabile. Conturi grupa 290-sunt conturi rectificative ale valorii de inregistrare a imobilizarilor necorporale , de pasiv Debit -sumele reprezentand anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor necorporale , corporale, in curs(7813) si financiare(7863) Credit -sumele reprezentand constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru de precierea imobilizarilor necorporale, corrporale ,in curs si financiare(6813)

Soldul creditor al contului reprezinta valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizarilor.

Clasa 3-Conturi de stocuri si productie in curs de executie

Stocurile sunt bunuri si servicii aflate in patrimoniul unitatii, si au ca destinatii: -consumul la prima utilizare -vanzarea, dupa ce sunt supuse procesului de prelucrare in care sufera transformari multiple, de regula nereversibile -vanzare catre terti in starea in care s-au achizitionat

33

Sunt bunuri si servicii cu lichiditate relative mare, se pot transforma in bani in interval mai mic de un an, de regula, acesta fiind motivul pentru care sunt incluse in categoria activelor circulante Stocurile se pot clasifica dupa : a. Forma fizica si destinatie

Materii prime- se regasesc in produsele finite dupa ce au suferit transformari fizice si/sau chimice Materiale consumabile- participa ,si ajuta procesul de productie, fara a se regasi , de obicei,in produsele finite Materialele de natura obiectelor de inventor- nu indeplinesc integral conditiile de includere in categoria imobilizarilor corporale Produsele- bunuri aflate la faze intermediare sau la faza finala aproceselor de productie, sau reziduale, ca si resturi ale prelucrarii tehnologice Productia in curs de executie-productia aflata in anumite faze ale procesului tehnologic Animale si pasari- sunt reprezentate de animale tinere la ingrasat, animale de productie Marfurile-stocuri de produse destinate vanzarii in aceeasi stare de achizitie

Ambalajele-stocuri de produse destinate pentru ambalrea produselor in scopul pastarrii si/sau transportului b. c. Sursa de provenienta: Stocuri cumparate Stocuri fabricate Apartenenta la patrimoniu: Stocuri cre fac parte din patrimoniu, aflate in spatii proprii sau la teri

Stocuri care nu fac prte din patrimoniu dar sunt pastrate in spatiile de gestiune ale unitatii, find primate de la terti in diferite scopuri(vanzare prin consignatie,prelucrare, reparare) d. dupa gradul de individualizare si modul de gestionare:

Produse identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare categorie de bunuri( utilaje, autoturisme, caoculatoare)

34

Stocuri fungibile(interschimbabile), care nu se pot individualiza in cadrul fiecarei categorii( fete de masa panza de un anumit tip, chiar daca sunt achizitionate la preturi diferite)

Evidenta sintetica a stocurilor se realizeaza in doua moduri: a. Inventarul permanent- se inregistreaza in contabilitate toate operatiunile de intrare si iesire de stocuri, ceea ce permite cunoasterea in orice moment valoarea stocurilor, cantitativ si valoric; metoda este sustinuta de evolutia si implementarea calcului informatics in sistemele de gestiune economica b. Inventarul intermittent presupune inregistrarea intrarilor direct in conturile de cheltuieli, considerand ca unt destinate consumului; la finele perioadei se efectueaza inventarierea si se debiteaza conturile de stocuri cu valorile stabilite la inventor; se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare cu ocazia includerii pe cheltuieli a stocurilor destinate consumului; iesirile de stocuri ale perioadei se determina prin calcul mathematic, conform relatiei:

Iesiri = stocuri initiale +intrari- stocuri finale

Aceasta metoda nu permite obtinerea de informatii detaliate privind stocurile, integritatea lor, la un moment dat, cid or la anumite moment, intermitent.

Grupa 30-Stocuri de materii prime si material Conturile 301.302.303-conturi de activ Debit -valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si a celor de natura obiectelor de inventar intrate astfel: -achiz. De la furnizori (401.408.446,542, 531) -semifabricate si produse finite consummate ca meterii prime (341.345) -aport in natura la capitalul social (456) -aduse de ;la terti (351,401) -primite gratuity (7582) -plusuri de inventar (601,602,603) Credit -valoarea materiilor prime, materialelor consumabile iesite astefel: -date in consum sau constatate lipsa (601.602.603) -scoase din folosinta (601.711) -donate (6582) -pierderi din calmitati (671) -Vanzari fara prelucrare(371) -retragerea aportului la capital (456) -Trimise spre prelucrare sau in custodie(351) -livrate societatilor din cadrul grupului

35

Soldul debitor reprezinta valoarea materiilor prime si materialelor aflate in stoc.

Contul 308-Diferente de prt la materii prime si materiale Este cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime si materialelor, iar dupa functia contabila este cont de activ. Debit -diferentele de prt nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventarintrate in gestiune (401.542) Credit -diferentele de prt nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de invemntr iesite din gestiuner (601,602.603)

Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de prt nefavorabile (in negru)sau favorabile (in rosu) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventaraflate in gestiune. Contul de detaliaza pe conturi sintetice de gradul II.

Materialele de natura obiectelor de inventar date in folosinta se pastreaza in evident extrabilantiera pana la iesirea lor din uz prin casare, vanzare sau donatie.

Productia in curs de executie, sau neterminata este determinate de : -produse care nu au parcurs toate fazele procesului tehnologic , nefiind insa in stadiu de semifabricat -produse nesupuse receptiei tehnice de calitate finala -lucrari si servicii in curs de executie Determinarea productiei neterminate la sfarsitul perioadei se se face in doua moduri : -prim metoda contabila (indirecta, scriptica), care, utilizand datele din evident contabila permite calcularea productiei neterminate astfel:

36

Prod. Neterm.=Prod net. La inceputul perioadei+ chelt. Totale ale pr.-Chelt aferente prod. Terminate

-metoda directa ( a inventarierii) , care consta in inventarierea faptica a prod neterminate la fiecare punct de control Productia neterminata se evalueaza la cost efectiv de productie

Grupa 33 Productia in curs de executie Sunt conturi de active circulante, de activ Debit -valoarea la cost de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie existente la sfarsitul perioadei (711) Credit -scaderea din gestiune a produselor , lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare(711)

Soldul debitor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor , lucrarilor si serviciile in curs de executie existente la sfarsitul perioadei.

Credit -costul de productie al produselor iesite: vandute(711),donate (6582),pierderi din calamitati (671), transferate la magazinele proprii de desfacere(371), lipsuri de produse constatate la inventariere(711), trimise la terti(354), cuvenite actionarilor, ca plata in natura (401.462),acordate salariatilor, ca plata in natura(421), retinute si consummate de aceeasi unitate(301,302.303) -costul de productie al semifabricatelor livrate societatilor din cadrul grupului (451,452) sau din cadrul unitatii (481,482) Grupa 34 Produse - sunt conturi de active circulante material, de activ37

Debit -costul de productie al produselor obtinute din productie proprie (711) -valoarea produselor aduse de la terti (354) -costul de productie al semifabricatelor primate de la societatile din cadrul grupului(451,452) sau din cadrul unitatii (481,482)

Soldul debitor reprezinta valoarea la cost de productie a semifabricatelor , produselor finite su reziduale existente in stoc.

Contul 348 Diferente de prt la produse- este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor, de active Debit -diferente de prt nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (711) Credit -diferentele de prt nefavorabile (in negru) sau favorabile (in rosu) aferente produselor iesite din gestiune (711)

Soldul contului , debitor, reprezinta diferentele de prt favorabile sau nefavorabile, aferente produselor aflate in gestiune.

Stocurile aflate la terti sunt considerate bunuri aflate in situatii cum ar fi: -bunuri achizitionate, achitate si aflate in custodia furnizorilor -bunuri date in scopul prelucrarii la terti -bunuri predate la terti in scopul valorificarii in regim de consignatie -bunuri trimise pentru depozitare temporara la terti -bunuri aflate in curs de aprovizionare, achitate si nesosite sau nereceptionate

Grupa 35 Stocuri aflate la terti-conturi de active circulante material, de active Debit -valoarea metriilor prime , materialelor, produselor, animalelor , marfurilor si ambalajelor aflate la terti (301,302,303 , 341,345,346,361,371,381,401 Credit -valoarea materialelor,,intatre in gestiune (301.302,303,3410,345,346,361,371,381,401) -scaderea din gestiune a activelor circulante material aflate la terti(601,602,603,711,606,607,608), distruse de calmitati (671)

Soldul debitor reprezinta valoarea activelor circulante material aflate la terti.38

In grupa activelor material circulante se include urmatoarele categorii de animale: -animale tinere de orice fel, care urmeaza a fi trecute apoi in categoria imobilizarilor corporale , ca animale de munca si pentru reproductive -animale la ingrasat , destinate vanzarii sau sacrificarii -animale pentru productie (lana, lapte, blana, oua) -coloniile de albine

Evaluarea animalelor se face la cost de achizitie, cost de productie sau la prt standard. Cresterile de greutate pot fi evaluate la cost de productie sau la prt standard.

Grupa 36 Animale Cont 361 Animale si pasari- cont de active material circulante, de active Debit -costul de productie al animalelor obtinute din productia proprie, sporurile in greutate, plusurile de inventar (711) -valoarea animalelor achizitionate de la terti(401.408,542) -valoarea animalelor aduse de la terti (356) -valoarea animalelor primate de la unitate sau subunitati(481,482) -valoarea animalelor primate gratuity (7582) Credit -valoarea nimalelor vandute , sacrificate, constatate in minus la inventariere (371,606,711) -valoarea animalelor donate(6582) -valoarea pierderilor din calamitati(671) -valoarea animalelor trimise la terti (356)

Soldul debitor reprezinta valoarea animalelor de natura stocurilor existente in patrimoniu.

Contul 368- diferente de prt la animale si pasari Debit Credit -diferentel de prt nefavorabile (in negru - diferentele de prt nefavorabile (in ) si favorabile (in rosu) aferente negru ) sau favorabile ( in rosu) aferente animalelor si pasarilor intrate in gestiune animalelor si pasarilor iesite din din productie proprie (711) sau39gestiune (606,711) achizitionate de la terti (401,408,542)

cont rectificativ al valorii de inregistrare a animalelor si pasrilor , de active

Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de prt nefavorabile sau favorabile aferente animalelor si pasrilor aflate in gestiune.

Marfurile sunt bunuri achizitionate din afara unitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara prelucrari suplimentare( eventual schimbari de ambalaje). In aceasta categorie de bunuri sunt cuprinse: -stocurile achizitionate pentru utilizare proprie , care si-au schimbat destintia si se ofera spre vanzare tetilor -stocuri din productie proprie care se vand prin magazine proprii

In circuitul producator-consumator, marfurilor pot parcurge doua stadii: -desfacerea cu ridicata a marfurilor- achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la producator sau alt furnizor, cu scopul revanzarii catre unitati de desfacere cu amanuntul -desfacerea cu amanuntul, care presupune vanzarea catre beneficiar in mod individual Diferenta intre pretul de achizitie sic el de desfacere se numeste adaos commercial, sau rabat commercial;intre cele doua notiuni exista diferente in ceea ce priveste modul de calcul si momentul calculului, astfel: -adaosul coenrcial de determina in momentul achizitiei marfii prin aplicarea cotei de adios commercial asupra costului de achizitie - rabatul commercial se stabileste in momentul scoaterii din gestiune a marfurilor vandute, prin aplicarea cotei de rabat asupra pretului de vanzare al marfurilor La unitatile de desfacere cu amanuntul, se conduce evident global valorica la nivel de unitate sip e magazine, pe gestiuni, iar contabilitatea sintetica se organizeaza prin utilizarea inventarului permanent sau intermittent. Se recomanda evdenta marfurilor la pretul cu amanuntul,

40

format din costul de achizitie plus adios commercial, plus TVA. Adaosul comercialeste o suma menhita sa acopere cheltuielile comerciantului si este sursa de venit pentru comerciant.

Grupa 371-Marfuri Cont 371-Marfuri este un cont de active circulante meteriale, de active debit -valoarea marfurilor achizitionate (401,408,,446,542) -adaosul commercial afferent marfurilor achizitionate si a celor constatate plus la inventar (378) -TVA neexigibila aferenta merfurilor achizitionate si a celor constatate plus la inventariere -valoarea merfurilor constatate plus la inventariere(607) -valoarea materialelor si produselor transferate la marfuri (301,302,303,341,345,346) -valoarea marfurilor primate cu titlu gratuit (7582) -valoarea aportului social de marfuri (456) -valoarea marfurilor aduse de la terti (357) -valoarea marfurilor primate de la societatile din cadrul grupului (451,452) sau din cadrul unitatii (481,482) Credit -valoarea marfurilor vandute sau constate lipsa la inventariere (607) -valoarea marfurilor donate (6582) sau distruse de calamitati (671) -adaosul commercial afferent marfurilor vandute, donate , distruse si a celor constatate lipsa la inventariere (378) -TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute, donate, distruse si acelor constatate lipsa la inventariere (4428) -valoarea marfurilor trimise la terti (357) -valoarea marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului(451.452) sau din cadrul unitatii (481,482)

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea stocului de marfuri existent in patrimoniu evaluat la prt de inregistrare.

Contul 378- diferente de prt la marfuri- este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor, de pasiv Debit -adaosul commercial afferent marfurilorvandute, donate, constatate lipsa la inventariere, distruse de Credit -adaosul commercial afferent marfurilor intrate in gestiunea sau constatate in plus la inventariere (371)41

calamitati, depreciate (371) Soldul creditor al contului reprezinta adaosul commercial afferent marfurilor din stoc.

Contractul de consignatie este o intelegere scrisa, intervenita intre doua parti , de regula persoane juridice, prin care una din parti, consignant, incredinteaza celeilalte parti , numita consignatar, marfuri, cu scopul de a le vinde. Inregistrarile din contabilitatea consignatiei difera in functie de situatia juridical a deponentului; daca este o persoan juridical, acesta trimite bunurile cu aviz de insotire cu mentiuneapentru vanzare in regim de consignatie, iar facture se emite la cererea consignatiei in momentul vanzarii, pana finele lunii in care a avut loc tranzactia. Daca deponentul este o peroana fizicasau juridical neplatitoare de TVA, consignatia calculeaza TVA numai pentru comisionul propriu.Beneficiarii veniturilor obtinute din valorificarea bunurilor in regim de consignatie datoreaza un impozit care se calculeaza , retine si vireaza de catre consignatie.

Ambalajele bunuri destinate pastrarii si protectiei bunurilor desfacerii si transportului se clasifica dupa mai multe criterii : a.-dupa posibilitatile de folosite: -refolosibile, care se redau circuitului economic dupa un ciclu

in timpul depozitarii,

-pierdute( de unica folosinta ), care, desi nu mai pot fi refolosite intr-un nou ciclu de ambalare, se pot valoridica altfel, de regula ca si deseuri b. dupa durata de utilizare: - de natura imobilizarilor -de natura activelor circulante, care pot fi: -de natura obiectelor de inventar -de transport sau circulatie - material de ambalat ;costul acestora se suporta de catre magazine sau de comparator c. dupa modul de decontare-facturare:

42

-ambalaje de transport facturate distinct, care se inregistreaza in contabilitate in conturi de imobilizari sau material -ambalaje de transport cu prt inclus in cel al marfurilor, care dup utilizare se restituie furnizorilor sau se valorifica sub forma de deseuri d.dupa modul de circulatie si recuperare: -ambalaje care circula si se recupereaza prin vanzare-cumparare, fiinf facturate eparat -ambalaje cre circula prin restituire -ambalje cre circula la schimb, cand se inregistreaza doar marfurile, ambalajele circuland in regim plin-gol

Grupa 38-Ambalaje Cont 381-Ambalaje-din punct de vedere economic este cont de active circulante material, dupa functia contabila este de active

Debit -valoarea ambalajelor achizitionate(401.408.542) -valoarea ambalajelor aduse ca aport la capitalul social(456) -valoarea ambalajelor aduse de la teri(358) -valoarea marfurilor primate de la soc din cadrul grupului (451,452) si din cdrul unitatii (481,482) -valoarea ambaljelor primite gratuit (7582)

Credit -valaorea ambalajelor vanute si constatate lipsa la inventariere (606) -valoarea ambalajelor vandute (371) -valoarea ambaljelor trimise la terti (358) -valoarea ambaljelor donate(6582) distruse de calamitati(671) -valoarea marfurilortrimise societatilor din cdrul grupului(451,452)sau din cadrul unitatii (481,482)

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea ambalajelor existente in stoc la finele perioadei

Contul 388-Diferente de prt la ambalaje Este un cont rectificativ al valrii de inregistrare, de active

43

Debit Credit -diferente de prt aferente (nefavorabile -dif.de prt nefavorabile sau favorabile sau favorabile ambalajelor aferente ambalajelor iesite din achiztionate(401,542) gestiune(608) Provizioanele pentru deprecierea stocurilor au ca scop acoperirea riscurilor de scadere a valorii acestora in anumite conditii Se constituie la nivelul diferentelor dintre valoarea actual(mai mica) a stocurilor, conform inventarului si valoarea contabila (mai mare).

Grupa 39- provizioane pentru deprecierea stocurilor, sunt conturi rectificative , de pasiv debit -sumele reprezentand anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante material (7814) Soldul creditor al conturilor reprezinta valoarea provizioanelor existente pentru de precierea activelor circulante materiale Credit -sumele reprezentand constituirea sau suplimentarea provizioanelor pentru deprecierea activelor circulante material (6814)

Clasa 4-Conturi de terti

Cu sopul de-a-si realize obiectivele, agentii economici intra in legatura, dezvoltand relatii de colaborare, cu peroane fizice si juridice,cu statul, generic denumite terti

Aceste relatii se oglindesc in contabilitate sub forma de datorii si creante cu durata mai mica de un an, pe termen scurt

44

Datoriile sunt surse externe de finantare, puse ala dispozitia agentului de catre terti numiti creditori, in schimbul unei contraprestatii, sau a unui echivalent Economic. In momentul angajarii datoriei se inregistreaza in contabilitate unde ramane reflectata pana la stingerea ei printr-un mijloc de plata. Creantele-sunt drepturi de-a pretinde de la debitori sume de bani, bunuri, servicii, cu semnificatie de contraprestatie, sau de echivalent economic.Si creantele se inregistreaza in contabilitate in momentul aparitiei drepturilor de creanta, pana la stingerea lui, pana la onorarea lui, prin incasare. Datoriile si creantele se pot grupa functie de natura relatiilor cu tertii, de faz ciclului de productie care determina aceste realatii; - in faza de aprovizionare-desfacere -datorii si creante comerciale , cu furnizori si clienti -datorii si creante cu bugetul statului -datorii si creante fata de asociati -datorii si creante fata de alti creditori si debitori diversi - in faza de productie: -datorii si creante fata de salariati,fata de bugetul asigurarilor sociale, fata de bugetul statului Agenntii economici care prticipa la tranzactii comerciale sunt: -furnizorul- pune la dispozitia tertilor bunuri si servicii, conta unui prt stabilit impreuna cu alte clause, de livrare, termene de plata, modaliati de receptie, intr-un contact bilateral -clientul-achizitioneaza, contra cost, in baza unui contract, scris sau verbal, bunuri si servicii Functie de momentul decontarii, schimburile de bunuri si servicii se pot efectua cu decontarea imediat in numerar ,sau pe credit commercial, adica cu decontare ulterioara, Creditul commercial classic este amanarea l aplata acordata de catre furnizor clientului, care in acest interval de timp utilizeaza creditul ca si surse atrase de finantare.Creditul commercial cambial este prevazut intr-un effect commercial(bilet la ordin, cambie), in care se consemneaza suma de plata, scadenta, banca la cre se va face decontarea la o data ulterioara. Reducerile de preturi care pot fi acordate de furnizori pot fi: -comerciale : rabatul, remiza, risturnul45

-reduceri financiare:scontul Rabatul reducere acordata de catre furnizor pentru a compensa calitatea inferioara a bunurilor livrate Remiza-este o reducere prin care furnizorul o acorda din consideratie clientului, pentru fidelitate, pentru volumul de marfa mare pe care-l achizitioneaza Risturnul-este o reducere globala, care se acorda de regula pentru depasirea unui plafon valoric al achizitiilor, annual Scontul -este o reducere de care beneficiaza un client daca achita datoria inainte de scadenta Toate aceste reduceri sunt convenite, negociate intre parti si consemnate ca si clause contractuale.Ele nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata Metodologia de calcul a reducerilor presupune : -reducerile comerciale premerg reducerile financier -reducerile se aplica asupra netului anterior -se opereaza intai rabaturile, apoi remizele -facturile cu reduceri comerciale se inregistreaza la valoarea neta comerciala;sconturile primate de la furnizor se inregistreaza ca venituri financiare, iar cele acordate sunt cheltuieli financiare. Neachitarea datoriei la scadenta poate conduce la calculul de majorari de intarziere, penaliati, daune, toate acestea fiind clause contractual.

Grupa 40-Furnizori si conturi assimilate 401.Furnizori-cont de datorii pe termen scurt, de pasiv Debit -platile effectuate catre furnizori (512,531,541,542) -platile efctuate catre furnizori din credite bancare(162) -valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403) -regularizarea avansurilor acordate anterior furnizorilor(409) -diferente favorabile de curs valutar aferente datoriilor in valuta stabilite la achitarea acestora sau la incheierea exercitiului (765) Credit -valoarea stocurilor achizitionate de la terti(301,302.303.341.346.361.371.3810 si diferentele de prt aferente, daca evident se tine la prt standard-valoarea materialelor nestocate achizitionate si consumul de energie si apa incluse direct pe cheltuieli(604,605) -valoarea lucrarilor effectuate si serviciilor prestate de catre terti -valoarea materialelor achizitionate si incluse direct pe cheltuieli ( in cazul utilizarii inventarului intermittent)

46

-valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire -sume nete acordate colaboratorilor(512,531) -sconturile primate de la furnizori(767) -valoarea produselor cuvenite unitattilor prestatoare ca plata in natura, potrivit prevederilor contarctuale(345) -datorii prescrise sau anulate (7588)

-TVA inscrisa pe facturile de la furnizor(4426,4428) -valoarea facturilor primate , daca au fost evidentiate anterior ca si facturi nesosite (408) -valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire -diferente nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor in valuta, stabilite la inchiderea exercitiului (665)

Soldul creditor reprezinta sumele datorate furnizorilor la un moment dat.

403-Efecte de platit-cont de datorii pe termen scurt, de pasiv Debit -valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (401) -diferentele favorabile de curs valutar efrente efectelor comerciale de platit, stabilite la decontarea sau la inchiderea exercitiului (765) Credit -valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (401) -diferentele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de platit, stabilite la inchiderea exercitiului(665)

Soldul creditor al contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit. 404.Furnizori de imobilizari-este cont de datorii pe termen scurt, de pasiv Debit -platile fectuate catre furnizori (512,531,541,542) -plati effectuate din credite bancare( 162) -Valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit -regularizarea avansurilor acordate anterior furnizorilor (232,234) -dif. Favorabile de curs valutar aferente datorii;lor datoriilor in valuta stabilite la achiatrea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar(765) -sconturile primate de la furnizori (767) -datorii prescrise sau anulate (7588) Credit -valoarea imobilizarilor facturate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea acestor imobilizari(201,203,208,211,212, 213,214,231,233) -obligatia de plata a ratelor de leasing (167) -dobanzi datorate si factu