constructivismul este o teorie a cunoasterii

7/21/2019 Constructivismul Este o Teorie a Cunoasterii

http://slidepdf.com/reader/full/constructivismul-este-o-teorie-a-cunoasterii 1/5

Constructivismul este o teorie a cunoasterii, dar si a invatarii ce ofera practiciieducative un important suport metodologic. Activitatea educatoruluiconstructivist se centreaza mai putin pe instruire si mai mult pe construireastructurilor cognitive si a competentelor fizice, emotionale, sociale si atitudinale

ale copiilor. Aceasta maniera de abordare a invatarii permite dezvoltarea globalasi optimala a fiecarui copil, dar presupune totodata o serie de transformari aambientului educational, a modului de organizare a invatarii si a practicilorcurente din gradinite. Strategiile constructiviste de invatare valorifica nu doarsituatiile planificate de invatare, ci si pe cele spontane cum ar fi: jocul,curriculumul la alegere, invatarea prin cooperare sau invatarea prin descoperire;din acest motiv, a fi profesor constructivist este un act de curaj. Este un act decuraj, deoarece presupune o despartire definitiva de maniera traditionala deorganizare a invatarii. intre invatarea de tip traditional si cea de tip constructivistexista diferente majore. Vom incerca in randurile urmatoare sa desprindemcateva caracteristici esentiale ale celor doua tipuri de invatare:

aradigma traditionala a invatarii:

copiii vin la gradinita pentru a se pregati pentru scoala;

copiii sunt invatati sa asculte comenzile si sa urmeze instructiunile: ei invata pasiv in cadrul unor activitati statice;

copiii sunt priviti ca niste tablite goale pe care profesorul graveaza informatiile;

curricula este structurata de la parte la intreg, cu accent pe competentele de baza;

respectarea stricta a curriculei este extrem de apreciata;

se pune un mare accent pe documentele curriculare;

gradinita detine monopolul asupra educatiei copiilor;

curricula are un caracter elitist, fiind conceput pentru cei cu performantemaxime intr!un domeniu; acest fapt genereaza o presiune mare asupra copiilorsi asupra profesorilor, reusita la un concurs sau la un examen devenind maiimportanta decat dobandirea propriu!zisa a abilitatilor;

profesorii au tendinta de a sta la catedra sau in fata clasei;



profesorii pun intrebari copiilor si cauta raspunsul corect pentru a validainvatarea; in acest mod, copiii vor crede ca nu exista decat un singur raspunscorect, si anume cel validat de profesorul omniscient;

profesorii au tendinta de a evalua copiii in afara activitatilor de predare!invatare;

profesorii au tendinta de a ierar"iza copiii;

evaluarile sunt facute doar pe "artie si cu cat sunt mai sofisticat elaborate cu atatsunt mai apreciate de ierar"i, c"iar daca nu ofera nici un feedbac# parintilor;

cei mai buni copii lucreaza individual, fiind stimulata competitia intre prescolari.

aradigma constructiva a invatarii:

copiii vin la gradinita pentru a explora realitatea si pentru a se pregati pentruviata;

copiii sunt invatati sa devina autonomi si sa!si exprime opiniile, dorintele siinteresele; ei invata cum sa puna intrebari si cum sa obtina o informatie de careau nevoie;

copiii vin la gradinita cu placere, deoarece ei aici descopera lumea: o clasaconstructivista presupune o permanenta sc"imbare a stimulilor de invatare;

copiii la gradinita nu stau cu mainile la spate, ci folosesc mainile pentru a invataintr!un context natural, experiential;

copiii invata la gradinita cum sa se comporte intr!o societate democratica;

curricula este abordata "olistic, programa fiind prezentata de la intreg la parte,cu accent pe conceptele esentiale;

curricula este flexibila favorizand dezvoltarea individuala a fiecarui copil;astfel, profesorii pot stabili mai usor orizontul temporal al invatarii in functie deritmul de dezvoltare a fiecarui prescolar;

greselile nu sunt taxate de profesori, ci sunt valorificate de acestia ca veritabilesurse de invatare;

profesorii incurajeaza raspunsurile alternative, gandirea laterala, desc"iderea siinc"iderea de probleme;

profesorii interactioneaza liber cu prescolarii, intre cei doi parteneri existandrelatii de reciprocitate;



evaluarea se impleteste cu predarea si invatarea si are loc prin observatiile profesorilor asupra copiilor in timpul activitatilor din clasa $sunt utilizate silucrarile copiilor, portofoliile etc.%;

parintii sunt informati de catre profesori asupra modului cum a fost conceputa sirealizata evaluarea, precum si cu privire la rezultatele evaluarii;

copiii invata prin colaborare, pregatindu!se astfel de contactul cu lumea reala.

&n opinia noastra, pentru a transpune in practica un demers educational de tipconstructivist, este nevoie la gradinita de doua sc"imbari fundamentale.

rsz'(img')*+) rima sc"imbare fundamentala se refera la modul de organizare

a mediului de invatare in sala de clasa. n ambient interactiv presupune, in primul rand, plasarea stimulilor la nivelul vizual al copiilor. -in acest motiv, lagrupa Spiridusii am luat decizia de a acoperi peretii cu un material transparentdin plastic. Astfel, am sporit capacitatea de a modifica sistematic stimuliivizuali din clasa. in fiecare zi, pe peretii clasei, apar noi elemente de invatare.Aceste imagini sunt intr!o stransa conexiune cu proiectele tematice care sederuleaza la grupa in saptamana respectiva. in al doilea rand, prin ac"izitionareaunor rafturi speciale, jucariile au fost amplasate la indemana copiilor. Varietateasi multitudinea jocurilor si jucariilor constituie un alt element distinct al unui

mediu constructivist de invatare. Culorile vii si alternanta stimulilor incita copiiila joaca si la invatare. aturile ac"izitionate de catre parinti au permis orestructurare a ambientului educational. Astfel, impreuna cu parintii amconceput "arta clasei/ stabilind o zona de invatare ce cuprinde aproximativ otreime din suprafata clasei si o zona destinata jocurilor de aproape doua treimidin suprafata clasei. 0otodata impreuna cu parintii am "otarat modul cum vomamplasa centrele de interes. 1ineinteles ca nu toti parintii au participat laorganizarea mediului de invatare, dar cei care au participat la aceste activitati aufost incantati de modul cum au colaborat cu noi. 2ulte dintre ideile lor au fost

puse practica, adeseori parintii sustinand financiar si logistic propriile lor propuneri. 3ara indoiala ca fara sprijinul parintilor o astfel de transformareradicala a mediului educational nu ar fi fost posibila. Efortul facut se pare insaca a meritat, deoarece evolutia in dezvoltare a copiilor de la grupa Spiridusiieste considerata de parinti ca fiind una foarte buna. 4 dovada indirecta a acestuifapt consta si in faptul ca parintii de la grupa Spiridusii s!au implicat ulterior siintr!un alt proiect ce viza amenajarea unui foisor pentru copii, amplasat incurtea gradinitei.



A doua sc"imbare fundamentala in ceea ce priveste abordarea constructivista ainvatarii are in vedere modul in care profesorul lucreaza cu copiii la grupa. Estevorba despre corelarea comportamentelor copiilor si a informatiilor obtinute dinclasa cu noile perspective desc"ise de stiintele cognitiei, de neurofiziologie si

neuropsi"ologie, de psi"ologia dezvoltarii sau de psi"ologia educatiei. in opinianoastra, aceasta sc"imbare in abordarea invatarii si dezvoltarii copiilor este multmai greu de realizat decat cea dintai care se refera la restucturarea ambientuluieducational. -aca in mod traditional, interpretarea comportamentului unui copilla gradinita se realizeaza prin paradigma simtului comun, in cazul abordariiconstructiviste a invatarii, profesorul devine un expert/ bine pregatit pentru adepista cauzele cele mai diverse ale comportamentelor copiilor. rofesorul deinvatamant prescolar devine astfel un profesionist care stie sa intervina oportun

pentru a regla dezvoltarea optimala si globala a fiecarui copil in parte.

Spre deosebire de maniera clasica de lucru a educatorului traditional, profesorulconstructivist concepe invatarea ca pe un proces de investigare a intelesurilor side aplicare a modelelor noastre mentale in vederea intelegerii noilor experiente.rin urmare, cunoasterea este un proces activ de constructie din parteasubiectului, iar cognitia are o functie adaptativa, de organizare a lumiiexperientiale. Scopul invatarii nu consta in memorarea raspunsurilor adevarate

sau corecte, ci in construirea propriilor intelesuri. rofesorul constructivist aredatoria de a intelege modelele mentale ale copiilor, atunci cand acestia incearcasa rezolve diferite sarcini de lucru sau probleme.

on t"e pla5groundSpre exemplu, intr!o activitate derulata la grupa Spiridusii,copiii au urmarit la videoproiector timp de 6!7 minute imagini cu impact vizual,

bine selectate, despre care au discutat in mod liber. -in perspectivaneuropsi"ologica, o astfel de activitate antreneaza emisfera cerebrala dreapta,

cea care dezvolta inteligenta emotionala a copiilor. in toata aceasta perioada detimp, profesorul a urmarit cu atentie evolutia si comportamnetul fiecarui copil in

parte. nii dintre acesti copii manifestau certe calitati in ceea ce privestecomportamentul socio!emotional, in timp ce altii nu manifestau asemeneacalitati. -upa epuizarea celor 6!7 minute, copiii s!au deplasat in alta zona aclasei unde au rezolvat in grupuri, prin cooperare, diferite sarcini cognitive 8aflate in corelatie cu imaginile vizualizate 8 si care presupuneau operatiimentale de clasificare, de analiza si sinteza. in acest caz, a fost stimulataemisfera cerebrala stanga a copiilor 8 responsabila cu gandirea de tip cognitiv.1ineinteles ca, de aceasta data, altii copii au excelat sau au intampinat dificultati



in rezolvarea sarcinilor. Am oferit aceasta mostra de abordare constructivista ainvatarii pentru a sublinia urmatorul fapt: pentru un profesor constructivist,aplicarea diferentiata a curriculumului devine o necesitate; insa pentru a puteainterveni diferentiat, profesorul trebuie mai intai sa identifice corect problemele

in dezvoltare ale copiilor.

Competentele unui profesor constructivist nu se limiteaza doar cunoastereateoriilor invatarii, ci constau si in competentele practice, prin utilizarea cumaiestrie a unor strategii active si interactive in procesul instructiv!educativ,

precum: folosirea cu precadere de catre educator a intrebarilor desc"ise ce presupun raspunsuri multiple, dialogul dintre educator si copii, intrebarile pusede catre copii unii altora sau educatorului si existenta conflictului sociocognitivin cadrul activitatilor de invatare.

&ntroducerea abordarii constructiviste a invatarii in gradinite presupune un efortsustinut din partea practicienilor; caci un educator format in paradigmatraditionala ar trebui sa se reinventeze pe sine insusi pentru a putea internalizavalorile noii paradigme a invatarii. Altminteri el va utiliza aceleasi practicicurriculare traditionale. Spre exemplu, este dificil pentru cineva care toata viata

a invatat din obligatie sa!i determine pe toti copiii din jurul sau sa invete cu placere. 2otivul: personalitatea copiilor se formeaza prin modelarecomportamentala. Adeseori educatorii din gradinite constata existenta unordiferente mari intre anumite generatii de copiii, diferente pe care si le explica peseama progresului informational si social. insa nu copiii sunt mai destepti, ci

paradigma invatarii s!a sc"imbat intr!un mod fundamental. in mod paradoxal,tocmai cei care ii invata pe copii, adica educatorii, sunt cei ce trebuie sa depunaun efort permanent pentru a se putea adapta la noua paradigma a invatarii.

! See more at: "ttp:99gradinita (piasi.ro9ce!inseamna!sa!fii!profesor!constructiv9 st"as".<A"61vd).dpuf

constructivismul este o teorie a cunoasterii

Documents