Hal porci la ngrare

A. Tehnologia de ngare a porcilor - generalitatiSpecia porcina este crescuta pentru producerea de carne, toate lucrarile zootehnice urmarind ca atat cresterea cat si ingrasarea sa fie cat mai rentabile .Pentru ca ingrasarea sa fie cat mai economica si cu rentabilitate ridicata, porcii pusi la ingrasat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-sa dea sporuri mari de crestere in greutate-consumul de hrana pe un kg spor sa fie cat mai mic-la taiere sa dea un randament mare de carne in carcasa si de calitate superioaraRealizarea acestor conditii depinde de o serie de factori:RasaReprezinta factorul de baza care conditioneaza ingrasarea, astfel rasele ameliorate se ingrasa mai repede si cu un consum mai mic de hrana pe un kg spor, fata de cele neameliorate .VarstaAre o mare influenta asupra ingrasarii, astfel porcii tineri cresc in greutate pe seama formarii tesutului osos si muscular, depunand o cantitate mica de grasime, iar la porcii adulti, cresterea in greutate are loc prin depunerile de grasime . Starea de sanatateAnimalele parazitate, rahitice si cele care au suferit afectiuni pulmonare, raman in urma cu cresterea, dar consumul de furaje este mult mai mare .Aceste animale sunt eliminate din efectiv, deoarece devin nerentabile prin consumuri exagerate de furaje si sporuri scazute in greutate .

SexulMasculii nu se ingrasa bine decat daca au fost castrati, iar femelele sunt admise la ingrasat chiar daca nu au fost castrate, dar atunci cand se executa aceasta operatie, efectul economic este mult mai mare.

Cantitatea si calitatea hraneiRatia porcilor pusi la ingrasat trebuie sa aiba un grad ridicat de digestibilitate si sa contina cel mult 6-7% celuloza .

PREGATIREA hranei inainte de administrare : mareste gradul de digestibilitate si comestibilitate a furajelor, obtinandu-se in final sporuri mari, cu un consum mai redus la un kg spor .

Conditiile de ingrijire si adapostireTrebuie sa asigure mentinerea sanatatii si desfasurarii normale a proceselor fiziologice, astfel temperatura optima in adapost trebuie sa fie de 18-22 grade C, iar umiditatea de 70-75%.

Tehnologia hranirii porcilor la ingrasat impune respectarea

urmatoarelor reguli :

-purceii vor fi obisnuiti sa consume nutret suplimentar de la varsta de 10-12 zile ;-aplicarea sistemului de hranire la discretie (insa fara risipa) cu furaje uscate la porcii pana la 50 kg;-aplicarea hranirii limitate in doua tainuri la porcii peste greutate de 50 kg, iar fiecare tain trebuie consumat in maximum o ora.Este contraindicata hranirea la discretie a porcilor peste 50 kg cat si furajarea lor in mai mult de doua tainuri, aparand inapetenta si risipa de furaje.Atat pe timpul verii cat si pe timpul iernii se vor folosi pentru substituirea concentratelor lucerna masa verde, suculente, radacinoase si fainurile provenite din leguminoase pana la acoperirea necesarului in principii nutritive .Cel mai valoros furaj verde pentru alimentatia lor il constituie lucerna, care pentru a fi bine valorificata trebuie administrata in stare cat mai frageda, aceasta realizandu-se prin cosiri repetate .Pentru un consum eficient de masa verde, bostanoase si radacinoase, acestea vor fi administrate inaintea tainului de concentrate.In practica ingrasarii porcilor se utilizeaza mai multe sisteme de ingrasare, sisteme care se deosebesc intre ele dupa varsta la care se introduc porcinele la ingrasat, precum si prin masurile de ingrijire si hranire care se aplica, fapt care face ca si productiile obtinute sa difere.Ca sistem de ingrasare se practica : a) ingrasare timpurie -pentru carneb) ingrasare mixta -pentru carne si grasimec) ingrasare pentru grasimea) Ingrasarea timpurieIn cadrul acestui sistem porcii tineri,in varsta de trei luni se supun ingrasarii pana la varsta de 7 -8 luni cand ajung la greutatea de 110-120 kg.Acest sistem este cel mai practicat ,deoarece se obtine o carne gustoasa ,iar porcii inregistreaza cel mai intens ritm de crestere cu cel mai scazut consum de furaje .Ingrasarea in aceasta perioada se poate face folosind numai cereale cand acestea reprezinta 90-95% din ratie, sau pe baza de cartofi si sfecla in adaos cu concentrate.Atunci cand ingrasarea are loc numai cu cereale ,aceste pot foi administrate uscate sau sub forma de terciuiala .In cel de-al doilea caz cartofii vor fi administrati fierti si zdrobiti ,in cantitati de la 1-1,5 kg la inceput ,ajungand in ultima perioada la 5-8 kg/zi .Pe langa suculente ,in ratii se introduc 1-1,5 kg concentrate .

In cadrul acestui sistem de ingrasare ,trebuie sa se tina cont de o serie de reguli generale ca :- porcii sa formeze loturi uniforme ca greutate ,adica sa nu existe diferente mari de greutate - adaposturile sa aiba o luminozitate cat mai redusa ,pentru ca animalele sa stea cat mai linistite .- in intervalele dintre tainuri ,animalele sa fie tinute in padocuri ,iar vara sa fie scoase la pasune 1-2 ore /zi .Ingrasarea este considerata terminata la greutatea de 110-120 kg,avand in vedere ca grosimea stratului de grosime sa nu depaseasca 35 mm . Sporul mediu zilnic este de 500 de grame .Pe toata perioada de ingrasare , apa este la discretie si la temperatura de 10-16 grade celsius .Cel putin saptamanal ,se va face oparirea jgheaburilor si zilnic spalarea lor ,iar lunar dezinfectia si varuirea adaposturilor

b) Ingrasarea mixta

Acest sistem este cel mai folosit in gospodariile populatiei.

Deoarece asigura producerea unei carni bine perselate si marmorate cu grasime, frageda, care se poate folosi pentru consum in stare proaspata , dar mai ales sub forma de mezeluri preparate afumate ,sunca si slanina .In ingrasarea mixta se folosesc grasunii incepand de la varsta de 6-8 luni , in greutate de 90-100 kg pana la varsta de 10-14 luni cand ajung la greutatea de 150-180 kg.Ingrasarea mixta cuprinde o perioada de pregatire si apoi ingrasarea propriu-zisa .In perioada de pregatire ,daca este iarna , se introduc in ratia porcilor furaje ieftine ca sfecla furajera ,semizaharata sau cartofi fierti .Daca este vara ,problema furajelor se rezolva prin administrare de masa verde la discretie .Dupa aceasta perioada ,care dureaza 50-60 zile ,incepe ingrasarea propriu zisa , cand suculentele se reduc , introducandu-se furaje concentrate care dau o carne si grasime de calitate buna (orz , mazare ) .

c ) Ingrasarea pentru grasime Este un sistem care se foloseste mai putin ,fiind aplicat pentru a valorifica in mod rentabil porcinele adulte reformate

B. Solutii tehnologice in cresterea porcilor

La amplasarea fermei se va ine cont n primul rnd de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea cresctoriei de porci fa de zonele locuite, asigurnd un cordon sanitar nepopulat mprejurul fermei de 1500 m.

n al doilea rnd se va ine cont de cile de acces pentru aprovizionarea cu furaje i alte materiale

n final se ine cont de impactul asupra mediului n funcie de colectarea i deversarea dejeciilor.

n conformitate cu Ordinul nr. 171/13.09.2000 pentru aprobarea normelor sanitar-veterinare privind protecia porcilor materialele folosite pentru construciile grajdurilor precum i echipamentele cu care porcii intr n contact trebuie s nu fie duntoare acestora, s poat fi uor curate, splate i dezinfectate.

Circuitele electrice i echipamentele trebuie s fie instalate n concordan cu regulile naionale de aplicare a msurilor de protecia muncii, i PSI pentru a se preveni accidentele.

Porcii nu trebuie s fie inui permenent n ntuneric i trebuie luate msuri care s permit o iluminare artificial sau natural, corespunztoare cerinelor fiziologice i de comportament.

Pardoseala trebuie s fie neted nealunecoas astfel nct s nu cauzeze accidente, rniri sau suferine.

Adposturile pentru porci trebuie construite n aa fel nct s permit fiecrui porc: s stea ntins, s se odihneasc i s stea n picioare fr dificultate; s aib un loc curat unde s se poat odihni; s vad ali porci.

n conformitate cu Odinul nr. 171/2000 suprafeele minime de pardoseal pentru fiecare porc sunt urmtoarele: 0,15 m pentru porcii n greutate medie de pn la 10 kg; 0,20 m pentru porcii n greutate medie ntre 10 i 20 kg; 0,30 m pentru porcii n greutate medie ntre 20 i 30 kg; 0,40 m pentru porcii n greutate medie ntre 30 i 50 kg; 0,55 m pentru porcii n greutate medie ntre 50 i 85 kg; 0,65 m pentru porcii n greutate medie ntre 85 i 110 kg; 1 m pentru porcii n greutate medie peste 110 kg.

Pentru realizarea parametrilor de microclimat se vor utiliza surse de nclzire numai n sectorul de maternitate i n sectorul de tineret pentru vrstele mici.

Ventilaia va fi natural prin couri de ventilaie sau panouri rabatabile la ferestre. Porcii la ngrat sunt cazai n hale cu amenajri interioare specifice acestei activiti. ntreinerea se face n boxe comune, mrimea grupei fiind n funcie de dimensiunile boxei astfel nct s se asigure o suprafa util de 0,80 m2 pe cap de animal.

Boxele de ngrare trebuie dotate cu sistem automat de adpare i de furajare, cu spaiu separat de odihn i sistem de evacuare a dejeciilor.

nclzirea pe timpul iernii nu este necesar pentru porcii grai,

ns pe timpul verii cldurile excesive diminueaz consumul de furaje i sporul zilnic, ceea ce face necesar asigurarea microclimatului n halele de ngrare prin ventilaie automat sau ventilaie natural.

Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului: Colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe.

Canalele pentru dejectii sunt prevazute cu preaplin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare.

La suprafata canalelor cu perna de apa, se formeaza o pelicula de sediment fin,sub forma unei cruste semi-solide, sub care loc o fermentatie anaeroba, iar gazele nocive rezultate (NH3,H2S,CH4 ) sunt retinute la suprafata, sub gratare si prin sistemul de aerare cu caneluri,se realizeaza oxidarea si neutralizarea lor sub gratar, impiedicand poluarea aerului din compartiment.

Canalele cu perna de apa din compartimente se golesc periodic, la intervale de 50-80 zile si se spala apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate.

Apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor.

Apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor.

Partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura.

Pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei se vor utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 50 atm.) cu mare randament iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate (in prezent exista o gama larga de dezinfectanti autohtoni si de import de tipul Septorom, Fordet, Cloroet, etc.care pot fi utilizati in functie de indicatiile specialistilor si de posibilitatile financiare).

Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale

se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar trebuie sa fie o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si sa fie prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior,aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri .

Toata zona cu hale pentru animale trebuie sa fie imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii trebuie sa existe o zona de protectie sanitara.

Pentru autovehicule accesul in unitate se face numai prin-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru puncte speciale cum ar fi rampa de incarcare sau buncare de furaje.

Pentru furaje se recomanda transbordarea in buncare fara a se patrunde in zona de exploatare