constructie

8/10/2019 constructie

1/31

Universitatea Tehnic din MoldovaFacultatea Cadastru, Geodezie i Construc ie

Catedra Tehnologia Construc iilor

La disciplina:

Organizarea construc iilor.

Realizat: st. gr. CC!""#" Cretu Mihai$ro%esor: Rotaru on

Bibliografie:&ictor 'agiu! Manage(entul e)ecu iei proiectului de construc ie *eiu +. ! Organizarea, conducerea econo(ic i legisla ia construc iilor Gheorghi te%an! Organizarea i conducerea activit ii de construc ie

-erniau) G.! Conducerea proiectelor de organizare

-$ .#".#"!/0-$ ".#1.#!/0


2/31

-CM2 #3.#4!55

Tema: No iuni generale, caracteristici i particularit i ale organizrii i conducerii proiectelor de execu ie

-o iune de (anage(ent. Manage(entul e)ecu iei proiectului de construc ie .

$ri(ul o( care a %or(ulat principile tiin i%ice 6n op inerea unor realizri (a)i(e cu e%ort (ini( la nivelul activit ilor colective a %ost J.F.Taylor. 7n cartea sa

principii i (etodele conducerii tiin i%ice a aprut 6n "5"", el a aplicat aceste principii la uzinele lui Ford, pe ur( au %ost trans%erate i 6n construc ii.

$ro8le(ele ridicate de organizarea i construc ia lucrrilor sunt %oarte so%isticate ceia ce a condus la apari ia unor (ate(atici aplicate cu( ar %i: (ate(aticaorganizrii sau cercetarea opera ional.

$rin ter(enul (anage(ent se de%ine te tiin a general a organizrii i conducerii. 7n con%or(itate cu de)!ul englez acest ter(en cuprinde necesitatea de

proiectare, plani%icare, ad(inistrare, control si diri9are a unei activit i 6ndreptat spreun scop 8ine deter(inat cu (a)i( de e%icien .

copul i(pli(entrii (anage(entului 6n toate do(eniile este unul i acela i, (a)i( de e%icien , 6ns activitatea de a construi are particularit i speci%ice care o di%eren iaz de celelalte do(enii de activitate ca: industria, co(er ul.

2ctivitatea de a construi are la 8az un proiect al unui o8iect de construc ie i acest aspect deter(in o caracteristic esen ial activit ii de a construi cu( ar %i caracterul de unicat i din punct de vedere al con inutului. peci%icitatea (anage(entului 6n construc ii este redat de ur(toarea egalitate (anage(entule)ecu iei proiectului de construc ie este egal cu oragnizarea, conducerea si econo(ia e)ecu iei proiectului de construc ie;.

< Organizarea e)ecu iei proiectelor de construc ie

7n sensul de%init al cuv6ntului grecesc Organoneste activitatea de o8 inere aunui instru(ent care s serveasc pentru atingerea unui scop. Realizarea unui o8iectde construc ie 6n toate %or(ele de (ani%estare presupune 4 etape de constrc ie:

! proiectarea constructiv concretizat 6n proiectul tehnic care drept ca scop ssta8ileasc di(ensiunile, %or(a i structura ele(entelor de construc ie i a o8iectului 6n 6ntregi(e


3/31

! realizarea o8iectului 6n natur printr!un co(ple) de ac iuni cu caractertehnic, econo(ic, organizatoric, ad(inistrativ pentru a trans%or(a (aterialele 6nscopul edi%icrii o8iectului de construc ie

$roiectul de organizare %olosit la a!4 etap este instru(entul de o8 inere ascopului. i la 8aza proiectului de organizare st principiul (a)i(ul de rezultate cu(ini( de e%ort denu(itprincipiul optimului economic.

< Conducerea e)ecu iei proiectului de construc ie.

2ceast conducere cuprinde ansa(8lu de (etode, tehnici i procedee pentrupunerea 6n (i care i asigurarea %unc ionrii aparatului de produc ie, respectiv (i9loacelor de produc ie i %or ele de (unc 6n cadrul sta8ilit de proiectul de organizare.

+di%icarea unui proiect de construc ie nu este rezultatul unor trans%or(rispontane, ci a unui ir lung i co(ple) de trans%or(ri legate de e)ecu ia proceselor de construc ie de!a lungul crora e)ist di%erite (i9loace de produc ie i scopuri ce tre8uie de atins.

$rin e)ercitarea principalelor atri8ute ale conducerii sunt:"; decizia! o linie de ac iune aleas 6n (od con tient dintr!un anu(it nu(r de

posi8ilit i cu scopul de a o8 ine rezultate cu e%icien c6t (ai (are 4; co(anda! are 6n elesul de ini iere a ac iunilor de antrenare a 6ntregului

personal (uncitor la aplicarea 6n practic a deciziilor sau de punere 6n (i carea (i9loacelor de produc ie i a %or elor de (unc

; coordonarea ac iunilor e%ectuate de oa(eni i utila9e 6n legtur cu des%a urarea 6n ti(p i spa iu a e)ecu iei proiectului

=Controlul:"; cantitativ prin (surarea de procese e)ecutate4; calitativ prin identi%icarea i (surarea (ri(ilor ce caracteriziaz calitatea

proceselor 6n con%or(itatea cu nor(ele 6n vigoare

= +valuarea rezultatelor o8 inute pe etape pentru a lua (suri la etapele ur(toare.>in cele e)puse rezult c realizarea proiectelor de construc ie este posi8il nu(ai

prin aplicarea corelat a organizari i conducerii. O activitate 8ine organizatconcretizat 6n proiectul de organizare dar prost condus nu poate da dec6t rezultatenegative ca i o conducere %ar organizare.


4/31

"; pre ul (aterialului o%erit de diver i %urnizori 4; costul transportului (aterialelor pe antier; costul asigurrii cu %or de (unc i utilizrii acesteia 1; costul asigurrii cu utila9e i utilizrii acesteia

0; costul asigurrii cu (i9loace %inanciare supli(entare credite; i (odul deutilizare a acesteia

+cono(ia este suportuil 9usti%icarilor pentru analiza si aplicarea tuturor solutiilortehnice tehnologice si organozatorice.+cono(ia sta8ileste costul total de realizare a proiectului care este (asura cea (aiedi%icatoare si sintetica a capacitatii de a organiza si conduce e)ecutia roiectuluidenu(ita capacitate (anageriala.

= >eli(itarea si interdependenta dintre tehnologie si organizarea e)ecutiei lucrarilorde constructieTehnologia in activitatea de constructiense ocupa cu reguilile de e)ecutie a proceselorcare sa asigure rezultate (a)i(e prin trans%or(ari cantitative si calitative a(aterialelor si pentru a realiza aceste procese se sta8ilesc reguli si conditii necesarede e)ecutie.

+)ecutia procesului de constructie se realiziaza pe un nu(it loc de (unca a carordi(ensiuni si in care a(plasrea ele(entelor procesului sunt deter(inate de tehnologiaadoptata.

2(plasarea rationala a ele(entelor procesului in vederea unor coordonari care saasigure (a)i( de randa(ent (uncitorilor si utila9elor se constituie in ceea ce privesteorganizarea locului de (unca, aici practic ?isi dau (ina? tehnologia si organizarea.

Locul de (unca tre8uie sa %ie eli8erat de orice o8iect carte incurca

Tema: Organizarea proiectarii in constructive

< $rincipii generale de ela8orare a docu(enta iei de proiect+la8orarea T$ pentru constructii de orice gen si categorie se realiziaza in 8aza%unda(entarii investitiilor %aza studiului de %eza8ilitate; adoptata con%or( proceduriista8ilite cu respectatrea prevedrerilor din actele legislative si nor(ative in vigoare.Fazele de pre%eza8ilitate si %eza8ilitate constituie evaluarea posi8ilitatilor tehnice,oportunitatii co(erciale si econo(ice a investitiilor in constructie. 2ceste %aze seevalueaza de catre 8eni%iciar cu participarea sau nu a institutiilor de proiectare si altor

persoane 9uridice sau %izice.

>e regula docu(entatia de proiecct T$ pentru constructie se ele8oreaza ur(atoarele%aze:


5/31

"; proiectul tehnic, caiet de sarcini4; detalii desene de e)ecutie;; proiect de e)ecutiear pentru o8iectivele utilizate in (asa si si(ple din punct de vedere tehnic se

%oloseste %aza de proiect co(ansata.

Fazele de proiectare se sta8ilesc de 8ene%iciar si proiectant in 8aza certi%icatuilui deur8anis(, luind in considerare categoria, i(portanta, speci%icul si co(ple)itateao8iectivului.+)pertiza docu(entatie de proiect este o8ligatorie indi%erent de %or(a de proprietate.

-u(arul de e)e(plare a T$ ce ur(eaza sa %ie trans(isa 8ene%iciarului se speci%ica incontract, dar nu (ai putin de 1 e)e(ple.

< $rocedura de ela8orare a docu(entatiei de proiect

+la8orarea T$ se %ace in 8aza :"; studiul de pre%eza8ilitate si@sau %eza8ilitate apro8ate concor( -CM 2.#3.#4!55,ane)a 24; certi%icatul de ur8anis(; contractul1; in 8aza te(ei de proiect0; lucrarilor de prospectiuni

>ocu(entatia de proiect pentru constructii tre8uie sa asigure criteriile de cslitate carein. Od o8ligatoriu vor asigura ur(atoarele e)igente esentiale:"; Rezistenta si sta8ilitate4; iguranta in e)ploatare; iguranta la %oc1; giena, protecectia o(uluii0; zolatie ter(ica, hidro%uga si econo(ie de energieA; $rotectia i(potriva zgo(otuluii

$arte integranta a >$ este cartea tehnica a constructiei, ela8orata de institulul deproiectare.


6/31

$roiectul tehnic destinat pentru constructii de producere. $roiectul contineur(atoarele co(parti(ente:"; (e(oriu e)plicativ general4; planul de siste(atizare si transportul

; tehnologia procesului de producere1; ad(inistrarea procesului de producere, organizarea conditiilor de (unca si

protectia (uncii personalului0; solutiile arhitectural constructiveA; echipa(ent, utila9 tehnic, retele si siste(e3; conservarea energiei/; e)ecutarea constructiei5; protectia (ediului"#; evitarea situatiilor e)ceptionale""; siste(e de e)ploatare"4; docu(entatia de deviz"; e%icacitatea investitiilor"1; cartea tehnica a constructiilor

*; $roiectul tehnic destinat pentru constructii civile:"; (e(oriu e)plicativ general4; solutia arhitectural constructive; tehnologia1; echipa(entul tehnic

0; conservarea energieiA; protectia (ediului3; e)ecutarea lucrarilor de constructii in linii generale/; docu(entatia de deviz, se(icostul cladirii5; e%icacitatea investitiilor"#; e)ploatarea tehnica

Caitele de sarcini contin: nivelul de per%o(ante a lucrarilor, descriirea solutiilortehnice si tehnologice %olosite, cuprind caracteristicile si (aterialele %olosite, testele si

pro8ele lor, descriu lucrarile care se e)ecuta, calitatea, (odul de realizare, testele sipro8ele a acestor lucrari, ordinea de (onta9 si aspectul %inal. B

>estinatia si continutul al proiectului de e)ecutie:= proiect de e)ecutie destinat pentru o8iecte separate tre8uie sa contina ur(atoareleco(parti(ente:"; (e(oriu e)plicativ4; protectia (ediuluii; detalii, desene de e)ecutie1; docu(entatia de deviz

0; cartea tehnica a constructiilor


7/31

= proiect de e)ecutie in volu( redus. 2cest proiect se ela8oreaza pentrru casele delocuit cu un nivel, pentru una sau 4 %a(iliii si ane)e gospodaresti situate in localiatirurale, precu( si pentru constructiile provizorii cu su8ra%ata su8 "0# (, si tre8uie sacontin(a ur(atoarele co(parti(ente:

"; (e(oriu e)plicativ4; solutii arhitectural constructive; echipa(ent tehnic1; partile desenate

>estinatia si continutul cadruluii al proiectuluii de organizare a constructiilor $OC;Co(ponenta, continutuil si (odul de ela8orare al $OC precu( si proiectul dee)ecutie al lucrarilor sunt sta8nilite se 'Un.$OC pentru o8iectivce noi, e)tinderea si o8iectivelor in %unctiune se ela8oreaza la%aza de proiect tehnic in co(ponenta acestui proiect de catre institutia de proiectarerespectiva proiectant general;.>ate initiale pentru ela8orare a $OC:=Materiale initiale pentru ela8orarea $OC sunt %unda(entarile tehnico!econo(ice,

prospectiunile ingineresti, deciziile privind utilizarea (aterialelor ele(entelor deconstructie si (i9loacelor de (ecanizare in co(un acord cu antreprenorul.=Conditiile de %urnizare si transportare a (aterialelor si utila9ului.=Trasarea o8iectelor de constructie pe co(ple)uri de de(arare= in%or(atiile despre sursele de ali(entare a o8iectului cu energie electrica cu apa= durata contractata de constructie

$OC tre8uie sa contina:"; planul calindartistic de constructie sau gra%icul retea integrata4; gra%icul de e)ecutie constructie!(onta9; 8orderoul cantitatilor de lucrari principale1; lista necesarului de ele(ente de constructie, articole si utila9e0; sche(ele tehnologo!organizatorice de e)ecutie a cladirilor si e)ecutieA; $lanul general de constructie pentru perioadele de pregatire si de 8aza3; $lanul de situatie a raionului de constructie/; Gra%icul necesar de (asini principale de constructie si transport5; Gra%icul necesar de %orte de (unca"#; Me(oriu e)plicativ

>estinatia si continul cadru al $+L$+L! principalul docu(ent tehnologic si este destinat pentru asigurarea succesiuniitehnologice de e)ecutie a procesului de e)ecutie, calitatii acestora si (asurilor desecuritate in (unca

$+L se ela8oreaza de antreprenorul principal sau de o institutie de proiectare

specializata in 8aza de contract cu antreprenorul principal.Materiale initiale penttru proiectare $+L sunt:


8/31

"; proiectul tehnic inclusiv $OC sau proiectul de e)ecutie4; docu(entatia pentru e)ecutie si devizele de cheltuieli; in%or(atii privind asigurarea cu utila9 tehnologic, energetice1; in%or(atii privind asigurarea cu pre%a8ricate, articole si se(i%a8ricate

0; in%or(atii despre intreprinderi de constructii privind co(ponenta parculuii deconstructie

$+L tre8uie sa contina ur(atoarele"; plan calindaristic de e)ecuttie sau gra%icul de reteanintegrata4; planul general de constructie; gra%icul de aprovizioonare cu resurse (ateriale1; gra%icile %ortelor de (unca0; gra%icile de aprovizionare cu (asini principale de constructieA; decizii privind e)ecutarea lucrariolor geodezice si topogra%ice3; %ise tehnologice pentru lucrarile princiaple/; decizii privind a(plasarea retelelor ingineresti te(porare5; decizii privind asigurarea conditiilor de siguranta in (unca"#; (e(oriu e)plicativ

Tema: Pregatirea pentru realizarea lucrarilor de constructii-montaj!ntreprinderile de constructii ca sistem

< -otiuni introductive privind pregatirea pentru realizarea lucrarilor de constructii

Conditiile necesare pentru inceperea constructiilor: $roiectul sa %ie co(plet si e)plicit si supus e)pertizei a se eli(ine toate inezactitatile din partea gra%ica si din (e(oriu e)plicativ allucrartilor ncadrarile in devizurile de cheltuieli sa %ie corecte in concordanta cu preturile reale

pe piata Cheltuielile de organizare a santierului sa se incadreze in cota de organizare

$ractica utilizata de catre unele unitati de proiectare de a preda proiectele inco(pletesi a co(pleta pe parcursul e)ecutiei aduc pre9udicii i(portante organizarii si calitatiitehnice a lucrarilor soldate cu (arirea costului lucrarilor si intirzierea in e)ecutia

proiectului la ti(p.$articipantii la constructii capitale si %unctiile lor:La realizarea proiectelor in natura de regula participa ur(atorii angenti econo(ici

principali:= titularul investitiei= 8eni%iciarul= proiectantul

= antreprenorul principal= %urnizorul de utila9 tehnologic


9/31

$entru o des%asurare 8una a lucrarilor agentii econo(ici nu(iti tre8uie sa cola8orezeintre eiDTitularul de investitie:"; e o8ligat sa apro8e lucrarile de constructie

4; a asigure %inantarea lucrarilorD*eni%iciarul:"; intoc(este sarcina de proiectare4; incheie contractul de proiectare; ur(areste proiectarea o8iectului1; supravegheaza e)ecutia proiectuluii prin responsa8il tehnic0; participa la rezolvarea oricarei pro8le(e (a9ore legate de proiectare si e)ecutie a

proiectuluiA; participa la darea in e)ploatareD$roiectantul:"; co(anda studiile de specialitate geodezice,topogra%ice; pentru a argu(entasartcina de proiectare4; ela8oreaza proiectul de e)ecutie si detaliile de e)ecutie; asigura supravegherea de autor pe tot parcursul e)ecutiei1; rezolva pro8le(ele de proiectare care apar pe parcursul constructiei0; participa la receptia %inala si receptilor partiale a o8iectuluiD2ntreprenorul:"; (aterializiaza pe teren constructia proiectanta4; asigura calitatea e)edutie lucrarilor de constructie!(onta9

; preia pro8ele tehnologice necesare si le preda in ter(enele prevazute de legislatie1; cola8oreaza cu proiectantul in procesul de ela8orare a proiectului pentru sta8ilireasolutiilor constructive in acord cu dotarea tehnic e)istent si cu tehnologiile pe care le

poate realiza0; selecteaza su8antreprenori pentru e)ecutarea lucrarilor principaleDFurnizorul de utila9e:"; sa livreze utila9ulului necesar in ter(enul sta8ilit4; sa asigure docu(entatia tehnica necesara pentru utila9e

< iste(a de organizare a lucrarilor prin antrepriza si inregie

n dependenta de (ari(ea si co(ple)itatea pe care o prezinta o constructie, ea poate%i realizata in 4 (oduri:"; prin antrepriza %olosind serviciile unei intreprinderi de constructii (onta9 care estespecializata in do(eniu4; regie proprie de 8eni%iciarul investitiei care va realiza prin (i9loace proprii toatelucrarile de constructie!(onta9

>e%inirea conceptului de siste( si clasi%icarea siste(ului

e(ni%icatia cuvintuluii are intelesul ca verigele indica e)istenta relatiei de inlantuire


10/31

ca (od de alcatuire

$ot %i clasi%icate in (od %oarte divers, in dependenta de criteriile alese si scopulpropus

>upa relatii cu (ediul"; deschise4; >upa nu(arul de ele(ente si relatii"; si(ple4; co(ple)e; (ari1; ci8ernetice care isi regleaza singuri iesirile

>upa natura ele(entelor si relatiilor:"; a(8stracte4; concrete

& n dependenta de ti(p:"; statice4; dina(ice

& >upa gradul de detr(inare a co(porta(entuluii:"; detr(iniste a caror co(porta(ent poate %i descris cu precizie

4; stocastice nu poate %i descris cu precizie

& >upa geneza relatiilor siste(ulio"; naturale4; arti%iciale

& Teologica:"; orientate4; neorientrate

Utilizarea in cercetare a unuia din tipurile siste(elor (entionte este dependenta denatura si particularitatile %eno(enului, actiunii sau activitatii ce ur(eaza a %i analizata.

< Modelul general a unui siste(

La (odul cel (ai general poate %i adus la ur(atoarea pozitie

+le(entele ce alcatuiesc acest siste(:


11/31

E vectorial! vectorul intrarilor in siste(. La (odul cel (ai general prin intrari insiste( se inteleg toatalitatea resurselor speci%ice pe care le utiliziaza siste(ul inti(pul %unctionarii sale, acestea depind in pri(ul rind de natura siste(uluii vectorial! vectorul iesirilor din siste(. esirile reprezinta rezultatele %unctionarii

siste(ului, care la rindul lor sunt dependente de natura siste(uluio si a scopuluie)istentei sale2! reprezinta stuctura interna de transor(are proprie a siste(ului, siste(ultreans%or(a intarirle in iesiri

= tructura siste(ului de productie in constructii

tructura generala:

Tema: Bazele organizarii proceselor de constructie in lant "flux#

< Metode de organizare a e)ecutii proceselor de constructie

Organizarea e)ecutie a proceselor si(ple sau co(ple)e precu( si alegerea (etodelorde e)ecutie i(plica cunoasterea succesiunii prin care acestea se pot des%asura:"; interconditionarile tehnologice si organizatorice4; necesitatea asigurarii %rontului de lucru; de %orta de (unca si dotarea e)istenta cu (i9loace de (unca1; de a(plasa(ent

Respectarea acestor conditii i(pune, i(partirea o8iectului de construcii in sectoare delucru, care sa necesite volu(e de (unca egale sau inegale.$entru ca e)ecutia proceselor sa se des%asoare in cele (ai 8une conditii, inaintea deorganizarea lor se selecteaza procedeele, (etodele tehnologice, (ecanis(ele,utila9ele, dispozitiviole, %or(atiile de (unca si altele. $rin (etoda de organizare ae)ecutiei proceselor de constructiie se de%ineste o anu(ita (odalitate de des%asurarein ti(p si spatiu a tuturor proceselor legate de des%asurarea unui o8iect de constructiesau a unei parti a a%esteia. +)ista (etode de organizare:"; succesiva4; partalela; in %lu) lant;

Realizarea unui o8iect de constructie nu este resultatuil aplicarii nu(ai uneia dinaceste (etode, ci practic toate in ansa(8lu.


12/31

< Metode si principii realizarii

n constructie organizarea si conducerea proceselor sunt su8ordonate unor legi si

principii speci%ice. Cunoasterea si insusirea carora va per(ite des%gasurarea opti(a aactivitatii de constructie. 2ceste legi sunt:= legea de 8aza a organizarii proceselor de constructie in spatiu si ti(p. +)pri(aconditia o8iectiva pentru ca planul intreprinderii de organizare spatiala si zonarea aintregului proces de constructie sa %ie ela8orat pe 8aza unui proiect tehnologic deansa(8lu argu(entat stiinti%ic care sa asigure succesiunea opti(a a stadiilor de lucrusi inlantuirea logica a tuturor proceselor tehnologice si organizatorice.= legea concordantei dintre continutul, caracteristica tipologica a proceselor deconstructie si %or(ele de organizare ale procesului. 2dica %iecarui tip predo(inant deo8iect individual, proiect tiop serie; ii corespund (etode speci%ice de organizare si

plani%icarea proceselor de constructie. Cerintele de 8aza a acestei legi i(punasigurarea proportilor o8iective necesare in des%asurarea proceselor de constructie.$rincipiile de 8aza care per(it luazea in considerare la organizarea proceselor deconstructie in ti(p si spatiu ale cerintelor acestei legi sunt:a; principil proportionalitatii

8; principiul paralelis(uiluic; principiul rit(icitatiid; principiul continuitatii$rincipiul proportionalitatii se aplica di%erentiat predo(inat in dependenta de

particularitatile siste(ului de producere.$rincipiul paralelis(uilui(e)pri(a o cerinta o8iectiva a organizarii care consta ini(8inarea si conlucrarea resurselor concurente in cadrul proceselor de constructie.

< Metoda succesiva de e)ecutie a proceselor de constrictie

2ceasta (etoda propune o ast%el de dispunere si des%asurare in ti(p si spatiu incit laun (o(ent dat pe santier se e)ecuta un singur proces pe un sector 8ine deter(inat.Organizarea succesiva este una din %or(ele speci%ice de i(8inate rationala aresurselor (ateriale cu resursele u(ane, in casdrul procesuiluii de (unca inconstructie si care %ace posi8ila circulatia o8iectelor (uncii in proces de e)ecutie pesectoare intregi.


13/31

n acest caz %iecare tip deresursa va participa la la

constructie o perioada de ti(predusa , e)e(plu:(ecanis(ele si utila9ele pentrue)ecutia lucrsrilor deterasa(ent. 2plicarea acetei(etode are ur(atoareleavanta9e:"; prezents unuii nu(ar redusde (uncitori pe santier ceia cedeter(ina reducerea la (ini(a constructiilor de organizare

pe santier cu caracter social4; intensitatea consu(ului deresurse este redusa, ceia cedeter(ina reducerea la (ini(a (i9loacelor de transport si a

supra%etelor pentru depozitarea (aterialelor; procesele sunt usor de organizat, condus si ur(arit1; sectoarele se %inaliziaza rapid si la intervale egale de ti(p ceia ce asigura

rit(icitatea e)ecutarii lucrarilor2plicarea acestei (etode are si ur(atoarele dezavanta9e:"; durata totala de e)ecutie a constructie este %oarte (are4; nu se asigura principiul continuitatii soldata cu intrerupele (ari in activitatea de aconstrui; cheltuieli neproductive

< Metoda in paralele de e)ecutie aproceselor de constructie

2ceasta (etoda prevede o ase(eneadispunere si des%asurarte in ti(p si spstiuincit un nu(ar de %or(atii de lucru egal cunu(asrul sectoartelor e)ecuta conco(itentcu procesele pe aceste sectoare.

>iagra(a (etodelor paralele


14/31

2vanta9ele:"; $rincipal: reducerea la (a)i( a perioadei de e)ecutie, insa acest avanta9 este

li(itatnconsidera8il de ur(atoartele dezavanta9e:

a; necesita zona de lucru totala8; necesita un nu(ar %oarte (are de (uncitori, (ateriale si utila9ec; necesita cheltuieli consideral8ile pentru constructiile provizoriid; organizarea, coordonarea, ur(arirea este %oarte di%icila

< Metoda in lant a e)ecutiei a procesului de constructie

Metoda succesiva si in paralele de e)ecutie a proceselor se poate de constatat ca ele sesituiaza pe pozitii dia(etral opuse ca (od de conceptie a dispunerii si des%asurarii

proceselor.-e conduce la ideia ca situatia opti(a se gaseste la (i9loc, adica (etoda in lantco(8ina avanta9ele si eli(ina pe cit este posi8il dezavanta9ele (etodei succesive sicelei in paralel.

$rincipii: Metoda in lant %lu); consta in conceperea unei dispuneri si des%asurari aproceselor incit %or(atiile de (uncitori specializate sunt trans%erate succesiv peunsector si in asa (od %iecare %or(atie e)ecutind un proces pe un sector creaza %rontde lucru pentru %or(atia carte e)ecuta procesul ur(ator pe acest sector.

Ciclogra(a de e)ecutie in lant a proceselor de e)ecutie:


15/31

Folosi( (etoda in lant, procesele o(ogene se e)ecuta succesiv, iar cele neo(ogenein paralel. >urata totala de e)ecutie devizata in n procese va %i (ai lunga decit (etodain paralel, dar (ai scurta decit (etoda succesiva. ntensitatea consu(ului de resurseva %i (ai (are decit la (etoda succesiva si (ai (ica decit la (etoda in paralel.

Metoda in lant este carcterizata de ur(atoarele aspecte:"; divizarea lucrartilor in procese co(ponente in corespundere cu pro%esia sicali%icarea (uncitorilor.4; divizarea %rontului de lucru in sectoare si locuri de (unca precu( si creeareaconditiilor necesare de lucru (uncitorilor; suprapunerea (a)i(a a proceselor

Metoda in lant asigura consu(ul uni%or( de resurse si rit(icitatea de e)ecutie aproceselor.

< $rincipii de 8aza pentru organizarea proceselor de constructie in lant

O8iectivul proiectarii proceselor de constructie in lant consta in deter(inarea unorpara(etrii datorita carora durata de e)ecutie a o8iectului sa corespunda celorprogra(ate si totodata consu(uil de resurse sa %ie distri8uita uni%or(

2plicartea (etodei in lant pentru organizarea proceselor de constructie se 8azeaza peur(astoarele principii:

". 2legerea o8iectelor ase(anatoare dupa volu(, solutii constructive si tehnologice


16/31

4. Metoda presupune realizarea o8iectelor de constructie dupa lucrari separate egale sauinegale dupa volu(uil de lucru.

. ta8irilea succesiunii tehnologice si co(ansarea lucrarilor interconditionate intr!unlant sicronizat

1. Repartizarea anu(itor lucrari dupa co(ponenta %or(atiilor de (unca. ta8ilireasuccesiunii e)ecutitiilor o8iectelor de constructie si (iscarii 8rigazilor

0. Calcularea para(etrilor principalii ai lantului, tinind cont de asigurarea suprapuneriiin ti(p a proceselor si coordonarii dintre duratele lucrarilor cu nu(arul de utila9ecarte se %olosesc si 8rigazile.

A. Calcularea succesiunii de trans%erare a util9elor principale de la un o8iect la altul si a%or(atiilor de (unca

3. $entru e)ecutia proceselor se vor i(plica %or(atii de (uncitori cu dotari speciale de oco(ponenta si structura constanta care vor trece succesiv %ara intreruperi de la unsector la altul

>in punct de vedere tehnologic si organizatoric se considera ca in acelasi ti(p, peacelasi sector se e)ecuta un singur proces pentru a se evita supraaglo(erarea cu(uncitori (ateriale si utila9e ceia ce a deter(ina o reducere a productivitatii unice.

copurile de 8aza a progra(arii in lant este: deter(inarea reducerii posi8ile a durateitotale de e)ecutie care ar per(ite o productivitate (a)i(a a (uncitorilor si(ecanis(elor din contul saturarii %rontului de lucru cu resurse tehnico!(ateriale.

< Tipuri de lanturi in organizarea e)ecutiei proceselor de constructie

Co(ple)itate si natura %oarte di%erita a proceselor co(ple)e precu( si a operatiilortehnologice ce le co(pun deter(ina posi8ilitate arealizarii a 1 tipuri de lanturi:

". Lanturi si(ple4. Lanturi specializate. Lanturi de o8iect1. Lanturi integrate pentru un co(ple) de o8iecte

Lantul simplu ele(entar este lantul alcatuit dintr!un si(plu proces sau citeva procesee)ecutate de o %or(atie de (unca. Rezultatul lantului sunt:

Lucrari de teransa(net

Fundatii

Hidarie

Finisare


17/31

Lantul specializateste co(pus din citeva lanturi si(ple unite intre ele de nistepara(etri tehnologici si de sche(a lantului, rezultatul %inal a lantului sunt lucrarti deconstructie %inalizate su8 ansa(8lu si ansa(8lu ale constructiilor, de e)e(plu:

n%rastructura constructiei

$regatirea 8azei de %undatie

Lanturile si(ple si specializate pot avea di%erite directii de des%asurare care depind desolutia spatiala si constructiva a constructiei, tipul lucrarilor si etapele lor precu( side (ecanis(ele utilizate. 2ceste tipuri de lanturi se pot des%asura in planul orizontale,vertticale, inclinate si (i)te.

che(a orizontala de des%asurare a lanturilor:

che(a de des%asurare a lantuluivertical crescatoare:

che(a de des%asurare a lantuluivertical descrescatoare:

che(a de des%asurare a lan ului(i)t:e %oloseste la lucrari de zidrie

pentru un eta9I la (ontarea panourilor pre%a8ricate la acoperi I

Lan ul de o8iect include totalitatea de lan uri specializate care per(ite e)ecutarea tuturor lucrrilor a%erente unui o8iect de construc ie.

Lan ul integrat include lan urile de o8iect, care 6(preun %or(eaz un o8iect de investi ie uzin, %a8ric, (icroraion, cartier .a;.

Reprezentarea schematic a structurilor tehnologice la nivelul lan urilor.

Un %actor i(portant cein%luen eaz structura lan urilor este specializarea %or(a iunilor de(unc i gruparea lucrurilor ce se

e)ecut de echipa sau 8rigad. 7n


18/31

a a (od 6ntr!o echip sau 8rigad, specializat, lan urile si(ple se regsesc doar 6n cadrul echipei sau 8rigzii, iar echipa prezint un lan specializat.

< Tipurile lan urilor dup caracterul de des% urare 6n ti(p.

". Lan ul rit(ic per%ect

Modul ideal de organizare 6n lan este 6n acela i ti(p, solu ia cea (ai clar de des% urare 6n ti(p i spa iu este deter(inat de cazul c6nd rit(ul tuturor ciclurilor, denu(ite i lan uri par iale, ce intr 6n co(ponen a lan urilor per%ect rit(ic sunt egale 6ntre ele constatnt pe toate sectoarele.

" 4 . ... nt t t t = = = =

pt ! pasul lan ului

7n acest caz %iecare %or(a ie de (uncitori ce e)ecut un proces 6ncepe lucru 6ntr!unsector, i(ediat ce %or(a ia precedent a %inisat lucrul 6n acest sector.

Ciclograma lan ului perfect:

Jme! " T=

&!(anopera o(!ziT! (anopera, zile.

Ciclograma for elor e munc:

#T !ti(pul de

des% urare, zile


19/31

sT !perioada sta8il, zile

RT !perioada de restr6ngere, zile

>urata lan ului rit(ic per%ect poate %i 6npr it 6n perioade:

"; $erioada de des% urare cre terea, #T ; c6nd 6n lan la intervale egale cu

rit(ul echipelor cre te treptat nu(rul de (uncitori.

4; $erioada sta8il, sT creia 6i corespunde nu(arul (a)i( de (uncitori pe

antier.

; $erioada de restr6ngere, RT c6nd 6n lan peste intervale egale cu rit(ul

echipelor sau 8rigzilor se reduce treptat nu(rul de (uncitori de peantier. 2ceast perioad se nu(e te perioada de predare! pri(irea

lucrrilor ter(inate.

Calitatea lan ului per%ect rit(ic poate %i apreciat pe 8aza principiilor%unda(entale e)ecu iei proceselor de construc ie. >e e)e(plu: Continuitatea se realiziaz deoarece %iecare %or(a iune de (uncter(in6nd procesul pe un sector 6ncepe i(deiat 6n schi(8ul ur(tor lucrul pealt sector.

Rit(icitatea se realiziaz deoarece la intervale egale de ti(p se predausectoarele ca produc ie %inal constant.Uni%or(itatea se realiziaz deoarece duratele de realizare a produc iei glo8alede pe un sector sunt egale, atunci i produc ia glo8al pe o unitate de ti(p este constant.$ropor ionalitatea se realiziaz cu u urin , deoarece %iecare %or(a ie 6ncepe lucrul pe un sector i(ediat ce 8rigada precedent a ter(inat procesul pesectorul respectiv.

$an ul ritmic multiplu

2ceste lanturi practic putin di%era de lantul rit(ic per%ect si se %olosesc atunci cind dela un sector la altul pot per(ite prin interpretaredi%erite lucrari, de e)e(plu: peste un sector se e)ecuta di%erite lucrari.

Ciclogra(a lantului rit(icper%ect:

Ga%icul organizrii lan ului(ultiplu:


20/31

For(ulele deduse pentru lan ul rit(ic per%ect sunt vala8ile i pentru lan ul rit(ic (ultiplu.

$an ul ritmic cu ritmuri diferite

e caracteriziaz prin rit(uri egale pe sectoare i ti(puri neegale de e)ecu ie a proceselor. Caracterul neo(ogen i co(ple)itatea %oarte di%erit a proceselor deconstruc ie deter(in volu(ul de (unc di%erite i i(plicit rit(uri de lucru di%erit de la un process la altul.>up aceast (etod unele sau %iecare dintre lan urile par iale din lan uri general se organiziaz cu rit( propriu. 2st%el rit(ul %iecrui lan partial r(6ne constant pe toatesectoarele.Ciclograma lan ului cu ritmuri iferite

+ste i(portant de deter(inatter(enii de 6ncepere i de%inisare a proceselor 6n a a(od 6nc6t pe unul i acela i sector s nu se a%le 4 sau (ai(ulte %or(a ii de (unc i totodat activitateade e)ecu iea lor s se des% oare %r6ntrerupere.

2v6nd 6n vdere cele spuse se vor lua 6n considera ie ur(toarele reguli:"; >ac procesul ulterior are ter(en de lucru (ai (are dec6t cel precedent atunci

racordarea lui se va a%la pe ulti(ul sector K2K.4; >ac procesul ulterior are o durat (ai (ica dec6t cel precedent, atunci

racordarea lui se va %ace pe ulti(ul sector K*K.

>in diagra( se poate de constatat (odul de respectare a principalelor organizri de

la un process la altul:a; Continuitatea la toate proceselor de realizri.


21/31

8; Rit(icitatea nu se asigur 6n totalitate i pe perioade anu(ite de ti(p.c; Uni%or(itatea nu se respect, deoarece duratele de e)ecu ie a tuturor proceselor

de pe un sector nu sunt egale.d; $ropor ionalitatea se realiziaz pentru %iecare process 6n parte.

e; incronizarea se realiziaz nu(ai pe anu(ite sectoare i anu(e: pe pri(ulsector c6nd procesul ur(tor are rit( (ai lent dec6t cel precedent i pe ulti(ulsector c6nd procesu ur(tor este (ai rapid dec6t cel precedent. Rit(urile delucru di%erite ale proceselor deter(in ti(p de a teptare 6ntre proceselesuccessive ale unui %lu) tehnologic.

Condi ionrile organizatorice i tehnologice i(pugn reducerea a acestor ti(pi de a teptare din ur(toarele (otive:

"; -ecesitatea reducerii totale de e)ecu ie a %lu)ului.4; 7ntre anu(ite procese successive dintr!un lan , prezen a ti(purilor de a teptare

ar conduce la e)ecutarea lucrrilor anterioare.; 7n cazul proceselor cu rit(uri de lucru di%erit pentru case cu (ulte nivele,

reducerea ti(pului de a teptare este a8solut necesar pentru a asigura.

$an ul ritmic cu sc%imbarea omogen a ritmului

e caracteriziaz prin rit(uri egale di%eritor procese pe acela i sector i rit(uri neegale a proceselor pe sectoare di%erite. $ro8le(a principal la un lan rit(ic (ic curit(uri o(ogene ele coordoneaz 6n ti(p i spa iu a proceselor successive, ast%el 6nc6t

s se asigure continuitatea 6n lucrul %or(a iunilor de (uncitori cu respectareasuccesiunii tehnologice de e)ecu ie pe toate sectoarele. $ro8le(a devine (ai di%icilcu c6t nu(arul sectoarelor este (ai (are.

Ciclograma lan ului ritmic cu schim$area omogen a ritmului.

La acest lan singurul a

organizrii proceselor care se

respect este cantitatea pentru

fiecare process %n parte i

partial sincronizarea celorlalte

principia nu se realiziaz.


22/31

$an ul neritmic cu sc%imbarea neomogen a ritmului "lan absolut neritmic#

e e%ectueaz 6n a a %el 6nc6t %or(a iile de (unc s nu ai8 6ntreruperi pe parcursul e)ecu iei proceselor pe toate sectoarele ca i pe unul i acela i sector de (unc, s nu %ie 4 sau (ai (ulte %or(a iuni de (unc. 2cest lan corespunde proceselor cu rit(uri de lucru di%erite de la un sector la altul precu( i 6ntre ele.

Ciclograma lan ului ritmic cu schim$ri neomogene a ritmului.

$entru acest tip de lan estenecesar ca durata deconstruc ie s %ie c6t (aiscurt, precu( i ter(eniide 6ncepere a procesuluitre8uie sta8ili i 6n a a %el 6nc6t 6n ti(p i 6n spa iu a activit ii %or(a iunilor de (unc s %ie (a)i(. 7nacest lan singurul principiu

care se poate respecta estecontinuitatea pe %iecare process 6n parte.

Tema: Programarea execu iei proiectului de construc ie prin metoda drumului critic "& ' (#

< -otiuniintroductive cu privire la (etoda dru(ului critic M.>.C;

Metoda dru(ului critic poate %i di%init ca un ansa(8lu de procedee pentruprogra(area i conducerea proiectelor de construc ie 8azat pe teoria gra%ic Metoda >ru(ului Critic %olose te o tehnic special de reprezentare a des% urrii e)ecu iei

proiectelor 6n %or( de re ele plane nu(ite gra%ice de re ea. Metoda dru(ului critic este traducerea din li(8a englez a Critican &ath'!etho (C.&.!.). >enu(ireaaceasta este o a8reviere rezultat din necesit i de si(pli%icare a ter(ologiei deoarecedru(ul critic este, nu(ai o particularitate a gra%icului 6n re ea i nu este singurul scop al ela8orrii lui. Metoda dru(ului critic are o %unda(entare (ate(atic 8unasigurat prin teoria gra%elor care este un su8capitol a teoriei (ul i(ilor i a %ost construit ca o teorie a necesit ilor practice rezultate din nevoia de presiune i controlul des% urrii proceselor de construc ii co(ple).


23/31

Metoda dru(ului critic ca (etod de progra(are i conducere se 8azeaz peur(toarele pre(ise:

"; Un o8iect de construc ie unul dintre cele (ai (ari i co(ple)e rezultate ale (uncii o(ene ti i realizarea unui o8iect este rezultatul e)ecu iei unui nu(r

%oarte (are de procese de construc ie, ac iuni cu character ethnic, ad(inistrative, organizatoric i condi ionri %oarte diverse 6ntre care se sta8ilesc interdependen e e)tre(e de co(ple)e ce evolueaz pe parcursule)ecu iei.

4; Co(anda, coordonarea i ur(rirea ac iunilor co(ple)e pentru realizarea unui proiect i(pune , inca din perioada de progra(are , controlul pee tape spre aputea analiza separate rezultatul %iecarei %aze si se ia (asuri in %azaur(atoare.

; Caracterul de unicat al activitatii de constructive si durata %oarte (are dee)ecutie a proiectului in natura %ace necesar sa se poata veri%ica din ti(pconsecintele unor decizii pe care le poate lua dirigintele santierului %ara aastepta s%irsitul unei actiuni sau a unei etape.

1; $entru a se realiza dezideratele din pri(ele puncte sa i(pus crearea unui(odel cu scopul de a proiecta si studia siste(ul co(ple) al actiunilor legatede e)ecutia unui proiect de constructive

Modelul des%asurarii e)ecutiei unui proiect de constructive este gra%icul retea. +)ecutia unui (odel este deose8it de necesara in progra(area ur(arirea sicontrolul e)ecutiei unui proiect natura. M>C prin tehnica de reprezentare clara %ace accesi8ila insusirea intuitive si

rezolvari de pro8le( pina la un anu(it grad de di%icultate, %ara a %i cunoscuta 8aza(ate(aticii.

< Reprezentarea activitatii in M>C

La 8aza M>C sta notiunea de activitate cu un sens (ult (ai larg decit celo8isnuit.ntr!un graphic retea activitatile ce se i(plica pot %i:

2ctivitatile , ce consu(a ti(p si resurse prin care se su8intelege diverse

procese de constructivesapaturi, 8etonare..;

2ctivitati care consu(a nu(ai ti(p intreruperi tehnologice;

2ctivitatile care nu consu(a nici ti(p, nici resurse denu(ite activitatifictive si introducerea lor este deter(inate de necesitatea de a pune inevidenta conditionarile tehnologice , organizatorice, ad(inistrative indes%asurarea celorlaltor activitati.

2ctivitatile se reprezinta graphic su8 %or(a de arce orientate in sensul des%asurarii inti(p.Lungi(ea,%or(a , inclinarea arcului nu au legatura cu durata arcului.2ctivitatilrdin pri(ele 4 tipuri se reprezinta ast%el:


24/31

2ctivitatile din al treilea tip, se arata prin arcuri intrerupte

Corespunzator acestei %or(e de reprezentare a unei activitati se ataseaza douaele(ente:

+veni(entul K (archeaza inceputul activitatii iar ;s%irsitul ei , adica eveni(entele i; 9;, sunt nu(ai

(o(ente instantanee in des%asurarea activitatii. $rin i*t

se noteaza durata activitatii.O activitate i,9; este caracterizata si deter(inata daca se cunosc:"; Mo(entul de incepere i;

4; >urata activitatii i*t

; Mo(entul de %inisare 9;-odul eveni(entul; reprezinta legatura logica e)pri(ata prin ratiuni

tehnologice sau organizatorice dintre 4 activitati adiacente .

-odul9; in acest caz reprezinta pe de oparte (o(entul de %inisare a activitatii

i9;, iar pe de alta parte N(o(entul de incepere a activitatii ;,e)pri(indactivitatea ,P; nu se poate incepe dicit dupa %i %inisarea activitatii i,9; nconsecinta relatia dintre 4 activitati succesive i,9; si 9,; este de tipul sfirsit )inceput.

*eguli pentru intocmirea graficilor retea

G.R este un desen pentru intoc(irea caruia sa i(pus necesitatea adoptarii unor reguliunitare privind trasarea gra%icului.Fiecare a%ir(atie enuntata prin aceste reguli are unsuport (ate(atic riguros. Regulile principale sunt:

"; Orice gra%ic de tip M>C, are un singur nod initial nu(erotat cu O;, si unsingur nod %inal.

4; >instrun nod pot porni una sau (ai (ulte activitati ceea ce ar reprezenta%aptul per%ect logic ca in nod (o(entul co(un de incepere pentru una sau(ai (ulte activitati.

; La un nod se pot %inisa una (ai (ulte activitati , %apt ce corespunde situatieialaturate indi%erent de (o(entul de incepere se pot %inisa in acelasi ti(p

1; ntre doua noduri se poate de reprezentat o singura activitate.0; ntrun gra%ic retea se considera ca una sau (ai (ulte activitati pot incepe dupa

%inisarea activitatii precedente.

A; n scopul claritatii se cauta sa se evite incrucisarile de activitti , ceea ce sepoate %ace prin redesenarea gra%icului retea.


25/31

3; -odurile gra%icului in retea se noteaza ast%el incit intotdeauna nu(arul lor dela vir%ul pri(ului arc nodul ur(ator sa %ie (ai (are decit nu(arul nodului dela coada arcului.

/; ntrun gra%ic de retea nu tre8uie sa apara circuite cee ce din punct de vedere a

ratiunilo practice, si tehnologice.

Tema: Problemele rezolvate si relatiile intre activitatea graficelorin retea

M>C rezolva 4 pro8le(e in progra(ele e)ecutiei proiectelor de constructie:"; O pro8le(a de 8aza care consta in %aptul ca ela8orarea gra%icului retea

o8liga pe ela8orator sa identi%ice sa a(elioreze structura activitatii sirelatiile dintre acestea.

4; $ro8le(a de %or(a , care consta in reprezentarea clara si precisa arelatiilor intre activitati. Gra%icul retea prin care rezultatele o8tinute princiclogra(e si la asa(8larea intrun siste( de relatii,conditionari (ult (aico(ple)e ,datorita necesitatii de a reprezenta o dependenta dintre

procesele de constructie si celelalte a actiunii cu caracter tehnic ,organizatoric, ad(inistrativ, a8solute necesare pentru realizarea

proiectului de constructie.

Relatii intre activitati deter(inate de (etoda succesiva cind se asigura cantitatea

lucrarilor in li(itele unui sector. M+TO>2 UCC+&2

M+TO>2 UCC+&2

Relatiile de tip paralel dintre procesele din cadrul (etodei in paraleleste reprezentat

prin gra%icul retea in ur(atoarele %iguri


26/31


27/31

constructive ansa(8lul datelor de incepere si %inisare ale tuturor activitatilor derealizare a unui proect de constructive .$rogra(area para(etrului ti(p este procentul %unda(ental al M.>.C. deoarece totecelelalte procedee cu analiza resurselor si analiza opti(izarii costului proectelor

pornesc de la rezultatele analizei ti(p , dezvoltindu!le (ai departe .

+la8orarea unei ase(enea progra(e presupune parcurgerea ur(atoarelor etape :4. 2naliza proiectului si sta8ilitatea listei activitatilor .. +la8orarea (odelului gra%icului!retea .1. ta8ilirea duratei activitatilor .0. Calculul ele(entului gra%icului!retea .A. 2naliza incadrarii in restrictii te(porare .3. ntegrarea si condensarea gra%icului!retea ./. Transpunerea calendaristica a gra%icului!retea .

(alculul elementelor graficului-retea

a; >e%inirea dru(ului critic . >in punct de vedere practice , proectul unei cladiriva %i realizat in natura atunci cind succesiunea activitatilor cu durata cea (ai(are va %i %inisata. >e aici reese ca dru(ul critic co(plet intr!un graphicinitial intre nodul initial sic el %inal cu durata cea (ai (are .

*egulile de calcul a termenilor minime

Calculul ter(enilor (ini( se e%ectuiaza pornind de la nodul initial #K pina la nK .Mergind in sus direct sensului acelor ceasornicului .

"; Ter(enul (ini( al nodului %inal se considera ca va %ie gal cu #K # #mt = .

4; Ter(enul (ini( al nodului 9K , m*t ,unde e)ista o singura activitate energetic

i,9; avind durata ,i *t este caracterizata de ur(atoarea %igura .

,

m m

* i i *t t t= + Regula are ur(atoarea e)plicatie :

-odul 9K asociet energetic i,9; reprezinta (o(entul posi8il de a acestei activitati carenu poate %i dat decit de (o(entul inceperii plus durata activitatii .

; Ter(enul (ini( al nodului mit K , unde e)ista 4 sau (ai (ulte activitati i,9;

energetic *+ ; de durate ,i *t se concretizeaza %igura si relatia

( ),(a)m m

* i i *i* +*t t t

= +


28/31

-odul 9K reprezinta legatura logica intre activitati *+ K energetic nodului 9K

si una sau (ai (ulte activitati .(alculul termenilor maxime a graficelor in retea

Calculul se e%ectuiaza pornind de la nodul %inal , catre nodul initial , (ergind nu(ai insens contrar acelor ceasornicului .

" regula : Ter(enul (a)i( al nodului %inal mnt ; este egal cu ter(ene (ini( al acestui

nod mnt ; , as%elm m

n nt t=

+)plicatia practica este ca proectul realizat nu poare avea decit 4 ter(ene deter(inare, un ter(en (ini( si un ter(en (a)i( .

4 regula : Ter(enul (a)i( a nodului iK unde e)ista o singura activitate energenta i*

va avea ur(atoarea %or(a si relatie

,

m m

i * i *t t t=

+)plicatia consta in %aptul ca ter(enul (a)i( anodului i K associate activitatii energente ,i *

reprezinta ter(enul (a)i( de incepere a acesteia ,

%ara a depasi cu durate corespunzatoare ,i *t ter(enul dodului%inal al activitatilor

deter(inind ter(enul de deter(inare a proiectului .

regula : Ter(enul (a)i( a nodului iK unde ,(ai (ulte activitati de tipul i++ de

durate ,i *t are %or(a ur(atoare.

Ter(enul (a)i( in nodul iKva %i :

,(in

,

m m

i * i *

i

t t t

i * ++

=

+)plicatia consta in %aptul ca daca in nodul 9K s!ar adopta pentru ter(enul (a)i( un ter(en (ai (are decit (ini(u( di%erente 9

(a)i(! ,i *t , atunci activitatea ,i * au duratacea (ai (are intre i++ plecind de la acest

ter(en el conduce la depasirea ter(enului %inal al proectului cu o unitate de ti(p .Ter(enele nodurilor calculate se trec in %elul ur(ator .


29/31


30/31

$entru a ilustra gra%icul rezervelor de ti(p se detaseaza 4 noduri i; si 9; intre care

e)ista activitatea i,9 cu durata ,i *t .

*ezerva totala de timp ( ),T i *R a unei

activitati i,9; pune!n evident durata (a)i(a

cu care se poate depasi ter(enul (ini( de ter(inare a activitatii ( ),m

i *t %ara a depasi

ter(enul %inal al progra(ului adica ter(enul ter(enul (a)i( al nodului n .

( ) ( ),,! m

i i i *T i *R t t t= +

*ezerva libera de timp ( ),L i *R a unei activitati i,9 pune!n evident durata (a)i(a cucare se poate depasi ter(enul (ini( de ter(inare a activitatii %ara a consu(arezervele activitatilor ur(atoare:

: , ; ;m m

L i * * i i*R t t t= +

*ezerva intermediara de timp a unei activitati ,9; pune!n evident durata (a)i(aca rezerva de ti(p de care (ai dispune o activitate %ara a aplica rezerevele activitatilor

precedente.

: , ; , ;! !

-T i * * i i *R t t t= +

*ezerva in depednenta de timp a unei activitati pune!n evident durata (a)i(a carezerva de ti(p de care (ai dispune o activitate %ara a a%ecta rezervele activitatilor

precedente si ur(atoare:

: , ; , ;m !

-# i * * i i *R t t t= +

>aca ca ur(are a plicarii ulti(ilor 4 relatii se o8tin valori !;, atunci se adopta :

: , ; : , ;#

-T i * -# i *R R= =

Te(a: Utilizarea rezervelor de ti(p

Rezervele de ti(p se pot utilize in ur(atoarele scopuri:"; La (odi%icarea ter(enelor de incepere si respective de ter(inare ale

activitatilor in li(ita acestor reserve, datorita sosirii cu intirziere sau lipsurilede (aterial (uncitori si utila9e pe santier.

4; La realizarea proiectului ethnic la ter(enul sta8ilit prin contact cind se i(puneur(arirea si asigurarea cu resursele necesare a activitatilor tehnice.

; La (odi%icarea ter(enilor de incepere co(8inata aventual cu prelungireaduratei de e)ecutie si reducerea corespunzatoare a intensitatii resurselor

reprezinta suportul principal al palicarii procedeelor M>C cu analizaresurselor si cu opti(izarea costului.


31/31

< Calculul ter(enelor nodurilor prin progra(area liniara

n cadrul unor gra%ice!retea de di(ensiunile (ari de sute si (ii de activitati calculul

(anual al ter(enilor dureaza %oarte (ult si este posi8il aparitia greselilor.n consecinta s!a i(pus necesitatea calcului auto(at. $ri(a treapta a unui progra(auto(at pentru calculul ter(enilor nodurilor a %ost e)pri(area (ate(atica a structuriisi conditionarii dintr!un graphic!retea. $ro8le(a aceasta poate %i e)pri(area su8%or(a unui progra( liniar 8inarS sau standard.2 doua treapta este (ai usor de inteles. >in punct de vedere al progra(arii liniare%iind dat gra%icul in retea si (ulti(ea duratelor!a%erente, pro8le(a calcului ter(enilornodurilor si punerea in evident dru(ului critic se %or(uleaza in %elul ur(ator:

a se deter(ine : : :m ! m ! i i * *t t t t care satis%ac ur(atoarele restrictii:

"; ,! m

* i i *t t t

4; , #m mi *t t

; , #! !i *t t , ast%el incitm !

n nt t=

$rogra(ul liniar corespunzator

acestui (odel va %i ur(atorul:# # 4 "

1 " . "

0 4 0 1

1 . 0 0 0 0

#I 0I "

4I

#I A

#I

! ! m ! m

i

! m ! m

! m ! m

! m m m ! !

t t t t t

t t t t

t t t t

t t t t t t !-

=

= =

constructie

Documents