Desi recomand utilizarea pe santier a betoanelor preparate la statia de betoane, exista situatii cand avem nevoie de beton preparat manual. Mai jos am dat cateva retete pentru beton, B100 (C6/7.5), intocmite conform retetelor de preparare a betonului din norma NE012-99. Cantitatile din reteta fiecarui tip de beton sunt raportate la un sac de ciment de 40kg, cel mai intalnit la ora actuala pe piata. Pentru nisip, pietris si apa am folosit ca unitate de masura o galeata de 10l. Pentru amestecarea betonului recomand utilizarea unui malaxor electric.

Reteta beton C6/7.5 B100Normele actuale sunt mai restrictive cu privire la utilizarea acestui tip de beton care avea o utilizare larga pentru elementele nearmate pana acum cativa ani. B100 (C6/7.5) poate totusi folosi doar ca beton simplu, pentru umpluturi, egalizari si elemente de importanta redusa.Ciment 32.5R Nisip 0-3mm Margaritar 3-7mm Pietris 7-16mm Pietris Apa 6-31mm

13.5 galeti sac de 40kg

5.5 galeti

2.5 galeti

4 galeti

4.5 galeti

In urma amestecarii se obtin 0.21mc (21 galeti) C6/7.5 (echivalent B100)

Reteta beton C8/10 B150Acest tip de beton se foloseste in general la fundatii, ca beton nearmat. Se poate utiliza pentru elemente armate doar in cazul in care acestea nu sunt expuse (la umiditate ridicata, apa sau substante chimice, etc.)Ciment 32.5R Nisip 0-3mm Margarita 3-7mm Pietris 7-16mm Pietris Apa 6-31mm

8.4 galeti sac de 40kg

5.7 galeti

3.4 galeti

4.6 galeti

3.4 galeti

In urma amestecarii se obtin 0.18mc (18 galeti) C8/10 (echivalent B150)

Reteta beton C12/15 - B200Are o utilizare larga la constructiile de case. In principiu C12/15 B200 are o rezistenta suficienta pentru elemente armate (stalpisori, centuri, grinzi, chiar si placi) supuse la solicitari normale.

Ciment 32.5R

Nisip 0-3mm

Margaritar 3-7mm

Pietris 7-16mm

Pietris Apa 6-31mm

8 galeti sac de 40kg

5.4 galeti

3.2 galeti

4.3 galeti

3 galeti

In urma amestecarii se obtin 0.17mc (17 galeti) C12/15 (echivalent B200)

Reteta beton C16/20 B250Este cel mai folosit tip de beton pentru turnarea in santier a fundatiilor, radierelor, peretilor, stalpilor, grinzilor si planseelor. C16-20 B250 este suficient de rezistent si durabil pentru a fi utilizat la toate tipurile de cladiri de locuit.Ciment 32.5R Nisip 0-3mm Margaritar 3-7mm Pietris 7-16mm Pietris Apa 16-31mm

7.3 galeti sac de 40kg

5 galeti

3 galeti

4 galeti

2.75 galeti

In urma amestecarii se obtin 0.16mc (16 galeti) C16/20 (echivalent B250)

Evident, se pot prepara si clase superioare de beton, DAR, este necesara o precizie mai buna a dozarii (vezi articol despre beton), o amestecare mai buna, si mai ales o punere in opera mai pretentioasa. Consider ca mai ales la casele de locuit, pana la cateva etaje, utilizarea betoanelor peste C16/20, cum ar fi C20/25 B330 sau mai mult, este oneroasa si poate conduce la rezultate finale mai proaste decat utilizarea unui cinstit C16/20 B250. Retetele de beton au fost facute avand ca referinta NE012-99.

Acesta fiind un site de lucrari de constructii civile, trebuie sa contina si date tehnice din domeniul constructii civile. In continuare vom enumera unele dintre acestea:

Greutatea specifica a otelului-beton in functie de diametru 3,0 mm = 0,057 kg/ml ; 4,0 mm = 0,100 kg/ml ; 5,6 mm = 0,193 kg/ml ; 6,0 mm = 0,222 kg/ml ; 7,0 mm = 0,302 kg/ml ; 7,1 mm = 0,310 kg/ml ; 8,0 mm = 0,395 kg/ml ; 9,0 mm = 0,499 kg/ml ; 10,0 mm = 0,617 kg/ml ; 12,0 mm = 0,888 kg/ml ; 14,0 mm = 1,210 kg/ml ; 16,0 mm = 1,580 kg/ml ; 18,0 mm = 1,990 kg/ml ; 20,0 mm = 2,470 kg/ml ; 22,0 mm = 2,980 kg/ml ; 25,0 mm = 3,850 kg/ml ; 28,0 mm = 4,840 kg/ml ; 32,0 mm = 6,310 kg/ml ; 36,0 mm = 7,990 kg/ml ; 40,0 mm = 9,870 kg/ml . Aria laterala specifica a otelului-beton in functie de diametru: 3,0 mm = 0,01884 mp/ml ; 4,0 mm = 0,02512 mp/ml ; 5,6 mm = 0,03517 mp/ml ; 6,0 mm = 0,03768 mp/ml ; 7,0 mm = 0,04396 mp/ml ; 7,1 mm = 0,04459 mp/ml ; 8,0 mm = 0,05024 mp/ml ; 9,0 mm = 0,05652 mp/ml ; 10,0 mm = 0,06280 mp/ml ; 12,0 mm = 0,07536 mp/ml ; 14,0 mm = 0,08792 mp/ml ; 16,0 mm = 0,10048 mp/ml ; 18,0 mm = 0,11304 mp/ml ; 20,0 mm = 0,12560 mp/ml ; 22,0 mm = 0,13816 mp/ml ; 25,0 mm = 0,15700 mp/ml ; 28,0 mm = 0,17584 mp/ml ; 32,0 mm = 0,20096 mp/ml ; 36,0 mm = 0,22608 mp/ml ; 40,0 mm = 0,25120 mp/ml . Aria laterala a otelului beton este necesara pentru determinarea suprafetei de metal acoperita cu grund antirugina, sau pentru determinarea suprafetei de otel beton de pe care s-a indepartat rugina prin frecare cu peria de sarma(in cazul constructiilor aflate in conservare).Alt material foarte important folosit la lucrarile de constructii civile si industriale este betonul.

Dupa greutatea specifica aparenta se disting urmatoarele categorii de betoane: betoane foarte grele, cu greutatea specifica aparenta peste 2500 kg/mc; betoane grele, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 2201 - 2500 kg/mc; betoane mijlocii, cu greutatea specifica aparenta cuprinsa intre 1701 - 2200 kg/mc; betoane usoare, cu greutatea specifica

aparenta cuprinsa intre 1001 - 1700 kg/mc; betoane foarte usoare, cu greutatea specifica aparenta sub 1000 kg/mc. Greutati specifice ale diferitelor materiale folosite in constructii: alicarie de caramida = 1400 kg/mc; balast = 1700 kg/mc; beton asfaltic = 2250 kg/mc; beton celular autoclavizat(BCA) = 1100 kg/mc; bolovani de rau = 1600 kg/mc; brazde de iarba = 700 kg/10 mp; mortar proaspat = 2100 kg/mc; nisip natural = 1600 kg/mc; nisip imbibat cu apa = 1800 kg/mc; pamant afanat uscat = 1300 kg/mc; moloz uscat = 1400 kg/mc; moloz umed = 1700 kg/mc; piatra calcaroasa = 1350 kg/mc; piatra sparta din bolovani de rau = 1450 kg/mc; piatra in blocuri mari = 1700 kg/mc; gris de piatra = 1200 kg/mc; placi de faianta = 1260 kg/100 mp; pietris = 1600 kg/mc; coame mari pentru tigla = 2900 kg/1000 bucati; coame mici pentru tigla = 1900 kg/1000 bucati; dale de bazalut artificial = 1900 kg/mc; dale de beton = 2200 kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de rasinoase,uscat = 500 kg/mc; lemn ecarisat si rotund,de foioase,uscat = 800 kg/mc; moloane = 2300 kg/mc; olane de presa,pentru acoperis = 2300 kg/1000 bucati; pavele,calupuri de piatra = 1800 kg/mc; parchet de 22 mm grosime = 180 kg/10 mp; parchet de 17 mm grosime = 140 kg/10 mp; pasla pentru constructii = 150 kg/mc; caramida plina,format 240x115x63 = 3000 kg/1000 bucati; placi de marmura = 2800 kg/mc; caramida cu goluri verticale,240x115x63 = 2200 kg/1000 bucati; piatra de talie = 2500 kg/mc; caramida cu goluri verticale,format 240x115x88 = 3100 kg/1000 bucati; calupuri de lemn = 900 kg/1000 bucati; caramida cu goluri verticale,format 290x140x63 = 3500 kg/1000 bucati; carton asfaltic blanc = 100 kg/100 mp; caramida cu goluri verticale,format 290x140x88 = 4500 kg/1000 bucati; cahle de teracota = 4000 kg/1000 bucati; placi de piatra,pentru trotuare = 2300 kg/mc; placi de pluta expandata = 100kg/10 mp; prefabricate din beton vibrat = 2400 kg/mc; prefabricate din beton armat vibrat = 2600 kg/mc; rumegus de lemn = 180 kg/mc; tigle profilate,trase = 2400 kg/1000 bucati; tigle solzi = 1300 kg/1000 bucati; var pasta = 1400 kg/mc; zapada afanata = 100 kg/mc; zapada batatorita = 500 kg/mc.

RETETA PREPARARE BETON Preparare beton la betonieraClase de betoane

Pentru constructia unei case se pot folosi betoane preparate local la betoniera, din balast ("balastru" sau sorturi) + ciment + apa. Avantajele prepararii de beton la betoniera : -costuri mai mici cu circa 25-40% pentru betonul preparat la betoniera fata de betonul din statia de betoane -posibilitatea prepararii unor cantitati mici de beton, in special la lucrarile mici, sau lucrarile de consolidare unde sunt necesare cantitati mici in decursul unei zile. -controlul direct asupra clasei de beton preparat... adica iti faci singur betonul, cat vrei si de care vrei... Principalul dezavantaj al prepararii betonului la betoniera ar fi randamentul scazut, dictat de capacitatea redusa a betonierei. Se prepara beton la betoniera in mediul rural , in localitati situate la mare departare fata de o

statie de betoane, mai ales atunci cand caile de acces sunt din pamant sau piatra, drumuri accidentate, unde masinile cu beton din statie nu pot avea acces. si chiar daca ar avea acces, datorita distantei mari pretul transportului ajunge sa coste aproape cat betonul . Cand este vorba insa, de o structura de rezistenta la o cladire inalta, unde cantitatea necesara este de sute de metri cubi , atunci problema este simpla: statia de betoane cea mai apropiata, care sa aibe si pompa de betoane . Pentru o casa Parter, sau P+1, se foloseste betoniera. O betoniera comoda este cea de 130-140 litri. La constructia unei case se folosesc cateva clase de beton, dupa cum urmeaza: -B75 echivalent C4/5 sau Bc 5 (la umpluturi, egalizari, unele fundatii ale anexelor gospodaresti pentru constructii usoare) -B100 echivalent C6/7,5 sau Bc 7,5 (la fundatii,pardoseli,socluri de gard, trotuare... fiind cel mai folosit beton) -B150 echivalent C8/10 sau Bc 10 (fundatii armate, pardoseli, camine utilitati,in general acolo unde se vrea ceva mai bun decat B100, desi in cele mai multe cazuri se exagereaza, de exemplu : se fac trotuare si pardoseli din B150, desi B100 este mai mult decat suficient... restul fiind de fapt risipa de ciment.) -B200 echivalent C12/15 sau Bc 15 (structura de rezistenta: stalpi,centuri,buiandrugi...) -B250 echivalent C16/20 sau Bc20 (structura de rezistenta: grinzi, plansee, elemente puternic solicitate) -B300 echivalent C18/22,5 sau Bc 22,5 (acesta din urma mai rar folosit, de regula la realizarea platformelor betonate unde se permite accesul auto de tonaj mare). La prepararea betonului intra ciment,apa si balastul sau sorturile. Daca am avea o betoniera asa de mare ar fi simplu, pentru ca le-am introduce pe toate in betoniera si am apasa pe buton. Iar dupa 10-15 minute de invartit, am obtine un metru cub de beton proaspat. Dar betoniera fiind de numai 130 litri, problema care apare este de a imparti reteta de mai sus in parti egale, pentru a prepara mai multe sarje , la capacitatea betonierei. Mai mult decat atat, impartirea trebuie sa fie usoara, sa nu necesite cantariri cal calcule speciale, asa incat dozarea sa fie usor de facut, la indemana muncitorilor pe santier, care de multe ori sunt necalificati si nu au nici timp si nici putere de a jongla cu densitatile si calculele. Pentru aceasta trebuie cunoscute mai multe unitati de masura si conversia intre ele iar reteta trebuie data in lopeti sau galeti. -1 metru cub = 1000 litri , deci se poate face dozarea materialelor granulare (balast, nisip, pietris) cu o galeata de 10 litri din comert. -1 galeata de 10 litri = 3 lopeti de material granular. -1 lopata medie = 3.33 litri -1 roaba medie = 24 lopeti -1 roaba = 8 galeti de 10 litri (= 80 litri) -1 betoniera de 130 litri = maxim 16 lopeti de material granular + maxim 6 lopeti de ciment + 1 galeata apa de 10 litri. NOTA: Capacitatea unei betoniere de 130 litri reprezinta capacitatea cuvei pline, insa in

practica capacitatea utila este mult mai mica De exemplu, in betoniera de 130 litri, o sarja de beton 4:1 va avea 16 lopeti de balast si 4 lopeti de ciment la care se adauga 1 galeata de apa, adica in total 20 lopeti = aproape 7 galeti + 1 de apa = 8 galeti = 80 litri utili. Apoi, mai trebuie cunoscute cateva densitati ale materialelor utilizate si care intra in reteta betonului: -ciment = 1280 kg/mc = 1,28 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu ciment = 12.80 kg de ciment) -balast 0-31 mm = 1700 kg/mc = 1,70 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu balast = 17 kg de balast) -nisip 0-3 mm = 1300 kg/mc = 1,30 kg/litru (1 galeata de 10 litri plina cu nisip = 13 kg de nisip) -pietrisuri sortate 7-16 mm = 1550 kg/mc = 1,50 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 15,5 kg de pietris) -pietrisuri sortate 16-31 mm = 1650 kg/mc = 1,65 kg/litru (1 galeata de 10 litri cu pietris = 16,50 kg de pietris) -betonul proaspat preparat va avea intre 2300 - 2400 kg/mc (1 galeata de 10 litri cu beton proaspat = 23 kg) -1 lopata cu balast = 5.66 kg balast -1 lopata cu nisip = 4.32 kg nisip -1 lopata pietris = 4.80 kg pietris -1 lopata cu ciment = 4.25 kg ciment Valori medii; este posibil sa difere +/-10% in functie de umiditatea materialelor granulare.

In continuare voi prezenta cateva retete de preparare a betonului calculate pe baza retetelor normelor de preparare a betonului din indicatoarele de norme de deviz catalogul CZ.

PREPARARE BETON B75 (C4/5 ; BC5) CU BALASTconform normei CZ0103B1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B75 : -ciment = 173 kg/mc (41 lopeti de ciment/mc) -BALAST = 1.2049 mc ; 1.2049 mc x 1700 kg/mc = 2048.33 kg = 362 lopeti -NISIP 0-7 mm = 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192.40 kg = 45 lopeti Total = 2240.73 kg agregate. -apa 170 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 12,95 kg agregate : 0,98 litri apa In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B100 (C6/7.5 ; BC7,5) CU BALAST

conform normei CZ0104B1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B100 : -ciment = 203 kg/mc (ADICA : 48 lopeti de ciment/mc) -agregate: balast 1.20 mc x 1700 kg/mc = 2040 kg si nisip 0.148 mc x 1300 kg/mc = 192,40 kg. Total balast + nisip = 2232.4 kg = 395 lopeti balast. De regula B100 se prepara numai din balast, care contine suficienta parte fina, fara a mai fi nevoie de adaos de nisip, asa incat se aduna cantitatile si se va folosi numai balast 2232,4 kg. -apa 165 litri/mc (consumul de apa poate varia functie de umiditatea balastului.) Raportul ciment : balast : apa este egal cu 1 kg ciment : 11 kg balast : 0.81 litri apa . In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B150 (C8/10 ; BC10)conform normei CZ0105D1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B150 : -ciment = 279 kg/mc (65,5 lopeti de ciment/mc) -PIETRIS 0,64 mc x 1600 kg/mc = 1024 kg = 213 lopeti -NISIP 0.75 mc x 1300 kg/mc = 975,00 kg = 226 lopeti Total = 1999 kg agregate. -apa 190 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 7,16 kg agregate : 0,68 litri apa In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B200 (C12/15 ; BC15)conform normei CZ0106F1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B200 : -ciment = 320 kg/mc (75,5 lopeti de ciment/mc) -PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.354 mc = 0.631 mc); 0,63 mc x 1600 kg/mc = 1009.6 kg = 210 lopeti -NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.498 mc + 0.242 mc = 0.74 mc) 0.74 mc x 1300 kg/mc = 962,00 kg = 223 lopeti Total = 1971 kg agregate. -apa 190 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 6,15 kg agregate : 0,59 litri apa In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B250 (C16/20)conform normei CZ0107F1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B250 : -ciment = 355 kg/mc (83,5 lopeti de ciment/mc) -PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.273 mc + 0.344 mc = 0.617 mc); 0,617 mc x 1600 kg/mc = 987.2 kg = 206 lopeti -NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.489 mc + 0.238 mc = 0.727 mc); 0.727 mc x 1300 kg/mc = 945,1 kg = 219 lopeti Total = 1932.3 kg agregate. -apa 190 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,44 kg agregate : 0,53 litri apa In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

PREPARARE BETON B300 (C18/22.5 ; BC22.5)conform normei CZ0108H1 din indicatoarele de norme de deviz Cantitati necesare pentru prepararea unui metru cub de beton B300 : -ciment = 376 kg/mc (88,5 lopeti de ciment/mc) -PIETRIS 7-15 mm + PIETRIS 15-30 mm = (0.277 mc + 0.385 mc = 0.662 mc); 0,662 mc x 1600 kg/mc = 1059.2 kg = 221 lopeti -NISIP 0-3 mm + NISIP 3-7 mm = (0.406 mc + 0.231 mc = 0.637 mc); 0.637 mc x 1300 kg/mc = 828,10 kg = 192 lopeti Total = 1887.30 kg agregate. -apa 200 litri/mc Raportul ciment : agregate : apa este egal cu 1 kg ciment : 5,01 kg agregate : 0,53 litri apa In functie de capacitatea betonierei utilizate se vor imparti proportional cantitatile iar dozajul se va face cu lopata.

Oana Ungurean a raspuns pe 4.06.2010, 18:18 Construirea fundatiei incepe prin trasarea acesteia pe teren, dupa ce in prealabil a fost indepartat stratul vegetal pe o suprafata cam cu 1,5 ml mai mare decat laturile casei. Trasarea fundatiei se face cu ajutorul tarusilor metalici sau din lemn, intre care se intind sfori. Conturul delimitat de tarusi si sfori trebuie sa urmeze cu exactitate conturul blocului de fundare existent in proiect.

Sculele necesare pentru trasarea fundatiei sunt: tarusi (metalici sau din lemn) ciocan, ruleta de zece metri sau mai mare, echer cu latura de cel putin 1,5 metri, furtun de nivel, creion. Este crucial ca trasarea fundatiei sa fie foarte exacta, de acest pas depinzand tot aspectul si rezistenta casei. Toleranta acceptata este 0,05%, cu alte cuvinte se permite o eroare de maxim jumatate de centimetru la fiecare 10 metri. Verificarea perpendicularitatii se face masurand diagonalele, care in cazul formei de dreptunghi sau patrat trebuie sa fie egale. O alta verificare folosita este cea asa numita "6,8,10". Se stie din geometria elementara ca suma patratelor catetelor intr-un triunghi dreptunghic este egala cu patratul ipotenuzei. Astfel daca vreti sa verificati daca doua laturi sunt perpendiculare, se porneste de la intersectia lor, masurandu-se 6 metri pe o latura, 8 metri pe cealalta si marcandu-se aceste distante. Distanta intre marcaje trebuie sa fie exact 10 metri pentru ca aceste laturi sa fie perpeniculare (6x6+8x8=36+64=100; radical 100=10).

Dupa trasarea fundatiilor se trece la masurarea nivelului orizontal. Aici intalnim doua situatii. Daca terenul are panta mica (sub 2% - 20 cm la 10 metri diferenta de nivel) incepe masurarea nivelului direct. Daca terenul are panta mai mare trebuie mai intai adus la nivel, sapand unde este mai inalt iar acest pas se face inainte de trasare. Sunt mai multe metode de "dare a nivelului", eu am sa o explic pe cea pe care o folosesc. Astfel, la colturi si la mijlocul laturilor, la o distanta de 1 metru de fundatie bat tarusi de 1,5 metri. Apoi, folosind un furtun de nivel de minim 10 metri si un creion dau nivel pe acesti tarusi. Nivelul se da astfel: se face un semn cam la aproximativ 1,3-1,5 fata de sol (pentru a fi aproximativ la nivelul ochilor) cu creionul pe primul tarus. Se intinde furtunul intre acest tarus si un altul apropiat, regland inaltimea capetelor pana cand nivelul apei ajunge exact in dreptul semnului. In acest moment se traseaza un alt semn pe cel de-al doile tarus, la nivelul la care a ajuns lichidul. Aplicand principiul vaselor comunicante, o dreapta intre cele doua puncte va fi perfect orizontala. Se repeta acest lucru la toti tarusii, rezultand un plan perfect orizontal. Dupa terminarea trasarii semnelor de nivel, se masoara distanta dintre aceste semne si pamant, distanta cea mai mare fiind punctul cel mai lasat al terenului. Acea zona de teren se considra Cota Terenului Amenajat (se regaseste in proiect cu abrevierea CTA, unii proiectanti folosind si CTN-cota terenului natural lucru care este oarecum gresit. Pe acel tarus pe care a rezultat distanta cea mai mare se stabileste si Cota 0 a casei - CT0, la fel, specificata in proiect. Aceasta cota se transmite pe toti tarusii folositi la nivel, fie cu furtunul, fie cu ruleta prin masurarea diferentei intre prima cota data si CT0. Este bine sa conservati undeva aceasta cota pentru ca ea va fi de referinta in toata executia ulterioara. Conservarea se face de obicei in fata intrarii, prin baterea a trei tarusi din lemn, dispusi in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de aproximativ 40-60 cm. Pe cei trei tarusi se va trasa CT0 cu furtunul de nivel, apoi semnele vor fi unite prin baterea in cuie a unor bucati de scandura, asfel incat muchia superiara sa fie la nivelul semnelor.

Avand fundatiile trasate si nivelul dat, se incepe sapatura, manual sau mecanizat. La sapatura se verifica verticalitatea peretilor gropilor, evitandu-se situatia ca sectiunea fundatiei sa aiba alta forma decat cea din proiect, de obicei dreptunghiulara. Este foarte folosit obiceiul ca pamantul rezultat din sapatura sa fie pus in interiorul casei. Eu nu fac si nu recomand acest lucru, deoarece ingreuneaza foarte mult munca. Acest pamant pus in interior blocheaza circulatiea, necesita sprijiniri din scandura si foarte des poate cadea in interiorul santurilor. Prefer sa il evacuez la cativa metri distanta urmand sa il aduc inapoi pentru ridicarea cotei pardoselilor. Santurile fundatiei se sapa folosind ruleta sau un par marcat cu cota necesara, dupa terminarea sapaturii se verifica atat latimea cat si adancimea intervenintu-se acolo unde este cazul. O practica des intalnita si corecta este aceea ca sapatura sa se faca mai mica cu 10 cm, acesti ultimi centimetri urmand a fi sapati imediat inainte de turnarea betonului. Se face acest lucru pentru a preveni situatia neplecuta ca, in cazul ploii inainte de terminarea sapaturii, sa se formeze pe fundul santului noroi, care amestecandu-se cu betonul sa il deterioreze. Odata turnata fundatia se toarna betonul de egalizare (prevazut in proiect) care este un beton cu o concentratie mica de ciment. Functie de tipul fundatiei se poate turna toata odata, sau separat blocul de fundare de cuzinet. Ideal este ca toata fundatia sa fie turnata odata, dar si turnarea separata -bloc,cuzinet- este corecta. In orice caz este foarte recomandat ca cel putin ca aceste doua elementele individuale sa fie turnate intregi. Daca, in mod exceptional acest lucru nu este realizabil (zone izolate la care cifele de beton nu au acces iar singura solutie este turnarea folosind betonul preparat la fata locului cu betoniera) betonul se poate turna si pe bucati in zile diferite, dar rostul de imbinare trebuie lasat oblic, betonul vechi buciardat si spalat.

Observatii: - In fundatie, gradul de acoperire cu beton al armaturii trebuie sa fie de 5 cm. - Daca este prevazuta hidroizolatie pe fundatie, groapa trebuie sapata mai mare pentru accesul necesar hidroizolarii. - Daca placa de beton de la nivelul cotei 0 este armata, betonul se toarna cu 15 centimetri mai jos, lasand capetele armaturii libere pentru ancorarea barelor de armatura ale placii. Daca placa nu este armmata, betonul se toarna complet. - In momentul turnarii nu uitati sa lasati goluri in fundatie pentru strapungerile tevilor de apa curenta si canalizare. La fel, trebuie din timp stabilit amplasamentul fosei septice si lasat gol in fundatie pe directia acesteia. Pentru a lasa gol la turnare se poate monta o teava PVC cu diametru superior, cofraj de lemn sau o bucata de polistiren expandat. Daca ati uitat sa lasati aceste goluri, nu este problema foarte mare, doar ca munca de gaurire este destul de multa si grea dupa ce betonul s-a intarit.