Constituirea lumii bipolare

Constituirea lumii bipolare Intre aliati nu mai domneste increderea. Vointa lui Stalin de a constitui ozona de securitatein jurul Uniunii Sovietice era evidenta. W. Churchill evoca cortina de fier, desemnand pericolul care ameninta lumea:tirania sovietica.Ambasadorul american la Moscova, GeorgeKennan, subliniaza ca primul imperativ al diplomatiei americane cu privire la Uniunea Sovietica este de a stopa, cu rabdare, fermitate si vigilenta, tendintele sale expansioniste (politica decontainement).Spiritul Rigai(capitala Letoniei) a substituitspiritul Yaltei, care era cel al impacarii. Trecerea de la o atitudine la alta a fost simbolizata de demisia secretarului de stat James Byrnes. Succesorul sau, numit la 9 ianuarie 1947, a fost generalul Marshall. Astfel, la cateva luni de la terminarea razboiului, invingatorii erau dezbinati in scopul lor, acela de a construi o lume noua, realtiile internatinale indreptandu-se spre razboiul rece.Dezbinarea aliatilorTensiunea era in crestere intre celedoua blocuricare se vor naste, care se opun in toate domeniile. Aceasta confruntare condusa de SUA si URSS si este gata sa degenereze intr-un conflict deschis si generalizat. Ea a fost numita razboiul rece.Razboiul rece (1947-1955)Pactul de la BruxellesEuropa, in cazul in care ramanea dezbinata, se temea de un nou razboi. Nici un tratat nu lega Franta si Marea Britanie, divizate din cauza intereselor contradictorii cu privire la Orientul Apropiat si Germania. Dupa tergiversari, Georges Bidault si Ernest Bevin au semnat un tratat de alianta la4 martie 1947, la Dunquerque. Dar tensiunea internationala i-a dus pe francezi si englezi la o intelegere cu Belgia, Olanda si Luxemburg, cu care au semnat un tratat de alianta:Uniunea Occidentala.Pactul de la Bruxelles, semnat la 17 martie 1948, este prima alianta indreptata nu numai impotriva Germanei, ci impotriva oricarui agresor.Astfel, in 1948, frica de razboi reapare in Europa si-i determina pe europenii neputinciosisa se intoarca spre americani, ca acestia sa-i protejeze de pericolul sovietic.De fapt, amenintarea sovietica este simbolizata prin blocada Berlinului din anii 1948-1949. Astfel, problema germana este in centrul razboiului rece din 1948 pana in 1953.Constituirea a doua stateReprezentantii alesi din 11 landuri au elaborat un proiect de Constitutie pentru Germania, care a fost acceptat in mai 1949. Scopul era dea da Germaniei toata autonomia compatibila cu ocupatia aliata. Apararea si Afacerile externe ramaneau exclusiv in mainile aliatilor. Germania nu putea semna nici un tratat decat cu acordul lor si trebuia sa ramana total dezarmata. Guvernarea militara a Germaniei era inlocuita de oInalta Comisie Aliata(SUA, Franta si Marea Britanie).Constitutia Germana -de natura federala-Republica Federalaera o federatie de11 state,fiecare dintre ele avand o constitutie proprie.-Conducatorul Partidului Crestin Democrat (CDU),Konradt Adenauer,a iesit victorios in alegeri. Astfel s-a nascut Republica Federala Germana.La7 octombrie, URSSreplica - facand in propria sa zona- o Republica Democrata Germana (RDG), cu o constitutie centralizatoare. Incepand cu acest moment, divizarea Germaniei este institutionalizata.Cele doua tabere fata in fataConvingerea ca Uniunea Sovietica reprezinta un pericol mortal pentru lumea libera o determina pe aceasta din urma sa se inarmeze. Participantii laPactul de la Bruxelles(Franta, Marea Britanie, Benelux) au constatat neputinta lor vis--vis de diviziile Armatei Rosii si au cerut SUA sa adere la Pact si sa le dea un sprijin militar. La 4 martie 1948, Georges Bidault, ministrul de externe al Frantei, i-a scris lui George Marshall, secretarul Departamentului de Stat, pentru a-l invita sa reia colaborarea intre lumea veche si cea noua pe teren politic si militar.De laDoctrina Truman, americanii preocupati sa indiguiasca comunismul, au crescut cheltuielile lor militare, care au atins 13 din PIB in 1952, tinand fortele lor in alerta si creand o centrala de informatii (CIA). Dar, in SUA orice tratat international trebuie sa fie, conform Constitutiei, aprobat cu doua treimi de Senat, inainte de a fi ratificat. Guvernul american a estimat ca este mai intelept sa faca Senatul sa voteze o rezolutie prealabila autorizand puterea executiva sa incheie aliante in timp de pace. Astfel, s-a ajuns la rezolutiaVandenberg(numele senatorului american republican, presedintele Comisiei de politica externa din Senat), votata la 11 iunie 1948. A fost vorba de o adevarata revolutie in politica externa americana, care pana atunci n-a facut aliante decat pe timp de razboi. Pactele vor deveni un instrument privilegiat al securitatii nationale in timp de pace. De acum inainte, calea este deschisa aliantei atlantice, negociate la sfarsitul anului1948 si inceputul anului urmator.Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.),Tratatul, incheiat pentru 25 de ani, a fost semnat solemn la 4 aprilie 1949 in Washington, de reprezentantii a 12 natiuni (SUA, Canada, Franta, Marea Britanie, Benelux, Italia, Norvegia, Danemarca, Islanda si Portugalia).Uniunea Europei Occidentaleera practic golita de substanta sa, mai multe din organismele sale au fost de altfel absorbite de catre NATO.Grupul permanent, compus din reprezentantii SUA, Marii Britanii si Frantei, care avea sediul la Washington, este insarcinat cu directia strategica a Aliantei.NATO este in acest moment o organizatie foarte supla, care afirma ca un atac impotriva unuia dintre aliati din Europa, sau impotriva unei insule din Atlantic, echivaleaza cu un atacimpotriva teritoriilor tuturor. Acest ajutor militar nu este automat si fiecare tara isi pastreaza propriul comandament si propria armata. NATO a plasat Europa Occidentala sub protectie americana. Pactul a fost violent combatut de Uniunea Sovietica, care considera ca este indreptat impotriva ei. In acest pact, comunistii vad un mod de aservire al Europei Occidentale, SUA.Evenimentele din Extremul Orient, si in particular razboiul din Coreea, au modificat profund sistemulPactului atlantic,prin accentuarea integrarii militare.Razboiul rece este, inainte de toate, oconfruntare ideologica,si lupta impotriva comunismului se face prin propaganda si mobilizare ideologica. In SUA, senatorulMac Carthylanseaza o violenta campanie anticomunista (9 februarie 1950), care se transforma intr-o veritabila vanatoare de vrajitoare, punandu-i sub acuzare pe toti cei care sunt suspectati de activitati anti-americane.In noiembrie 1952, republicanii au castigat alegerile prezidentiale. GeneralulEisenhowera fost ales presedinte. El a criticat, in campania sa electorala, politica administratiei republicane, care a constat in a opri comunismul (containement) si a preconizat o politica de fermitate si de respingere a comunismului (roll-back). In fapt, noua administratie a renuntat curand la aceasta politica, care risca sa duca la un razboi generalizat. Noua infatisare a politicii americane se rezuma la un aspect diplomatic:pactomania,si la un aspect strategic:doctrina represaliilor masive.Din 1945, datele strategice au evoluat. URSS a facut prima experienta atomica in 1949. Conflictul din Coreea apare ca un model de conflict limitat, sangeros, impopular si ineficace. In aceste conditii, republicanii americani adoptau, in 1953, noua strategie, care poate fi rezumata prin trei formule:represalii masive(masive retaliation),riposta imediata(instant retaliation),fara adaposturi(no sheltering), adica la orice atac, SUA vor raspunde imediat si masiv cu arma atomica. Nici un teritoriu nu va fi scutit. Asa estimau SUA ca vor obtine maximum de securitate la costurile cele mai putin ridicate.Pactul de la VaroviasauTratatul de la Varovia, numit n mod oficialTratatul de prietenie, cooperare i asisten mutuala fost oalian militara rilor dinEuropa Rsriteani dinBlocul Rsritean, care voiau s se apere mpotriva ameninrii pe care o percepeau din partea alianeiNATO(care a fost fondat n1949). Crearea Pactului de la Varovia a fost grbit de integrareaGermaniei de Vest"remilitarizat" nNATOprin ratificarea de ctre rileocidentaleanelegerilor de la Paris.Tratatulde la Varovia a fost iniiat de ctreNikita Hruciovn1955i a fost semnat laVaroviape14 mai1955.

Pactul i-a ncetat existena pe3 martie1991i a fost n mod oficial dizolvat la ntlnirea de laPraga, pe1 iulie1991.

Toatestatele comunisteale Europei Rsritene au semnat acest pact, (cu excepiaIugoslaviei). Membrii Pactului de la Varovia i-au luat angajamentul s se apere unii pe alii, dac unul sau mai muli dintre ei erau atacai. Tratatul declara de asemenea c semnatarii i bazau relaiile pe principiul neinterveniei n afacerile interne i pe respectul suveraniii i independenei naionale pn la urm, aceste principii vor fi nclcate mai trziu n cazul interveniilor dinUngaria- (1956) iCehoslovacia- (1968).

Albaniaa ncetat s mai fie membru activ al alianei n1961ca urmare arupturii chino-sovietice, criz n care regimul durstalinistdin Albania s-a situat de parteaChinei. Albania s-a retras n mod oficial din Pact n1968.

C.A.E.RConsiliul de Ajutor Economic Reciproc(CAER) a fost creat la initiativa URSS in 1949 ca organizatie economica astatelor comunisteeuropene pentru a constitui un echivalent alComunitatii Economice Europene. CAER-ul a fost raspunsul la Planul Marshall. El avea misiunea de a stimula comertul dintre tarile din blocul estic. In realitate, URSS nu a putut oferi tarilor comuniste un ajutor comparabil cu cel acordat de SUA tarilor occidentale. Membre ale CAER erau:URSS,RDG,Bulgaria,Polonia,Cehoslovacia,UngariasiRomania. Alte tari comuniste neeuropene (Mongolia,Cuba,Vietnam) au luat si ele parte in ultimii ani la unele sesiuni ale Consiliului. La activitatea CAER nu au luat parteRepublica Populara Chineza,Coreea de NordsiAlbania. Secretariatul si multe din Comisiile CAER aveau sediul la Moscova. CAER nu a reusit sa indeplineasca rolul pentru care fusese creat, in principal datorita sistemului planificat centralizat al economiei statelor membre, schimburile de marfuri continuand sa se desfasoare prin tratative bilaterale cu pastrarea echilibrului balantei de plati. Indeosebi incepand din anul 1962, delegatiile romane in CAER au avut o pozitie critica in CAER la adresa propunerilor sovietice de integrare a economiilor acestor tari.Organe de baza Sesiunea Consiliului, este organul suprem al CAER. Ea este imputernicita sa dezbata toate problemele care intra in competenta Consiliului si sa adopte recomandari si hotarari conform prezentului Statut Consfatuirea Reprezentantilor tarilor in Consiliu Comisiile permanente Secretariatul.Inceputul destramarii URSS-ului1991 nu este numai anul demisiei lui Gorbaciov ci si cel al destramarii Uniunii Sovietice. In decembrie 1986, primele semne ale cresterii nationalismului, care avea sa tulbure ultimii ani de existenta ai URSS-ului, au aparut in timpul revoltelor populare din Alma Ata si din alte zone ale Kazakhstanului.In Rusia, nationalismul si-a facut simtita prezenta pentru prima data in mai 1987, cand 600 de membri ai miscariiPamiat(Memorie), au demonstrat in Moscova. Aceasta miscare nationalista a devenit din ce in ce mai legata de Boris Eltin. Glasnostul a grabit dezvoltarea problemelor nationaliste. In Nagorno-Karabah o enclava majoritar armeana au izbucnit violente nationaliste, cand armenii din zona au inceput un val de proteste in perioada februarie-mai impotriva transferului acestei regiuni istorice crestine armenesti catre Azerbaidjanul musulman in 1920, dupa decizia arbitrara a lui Stalin. Armenii protestau si impotriva subdezvoltarii, a conditiilor de viata in continua deteriorare din regiunea Nagorno-Karabah. . Anul 1989 avea sa fie martorul a numeroase manifestari ale nationalismului. Incepand din statele baltice in ianuarie, in aproape toate republicile sovietice au fost votate legi care acordau limbilor nationale o importanta de prim rang, care o depasea pe cea a limbii ruse.. In aprilie, demonstratiile nationaliste de laTbilisi,Georgia aveau sa fie inabusite cu violentaIn Estonia,studentii provoaca inca din 1980 o agitatie care capata amploare in 1987.Peste cateva luni se naste Partidul Independentei Nationale Estoniene.Celelalte doua republici baltice,Letonia si Lituania sunt cuprinse de febra miscarii independiste.Anul 1990 a debuta in ianuarie cu noi miscari nationaliste. Azerii s-au rasculat, fiind nevoie de interventia trupelor pentru restabilirea ordinii, moldovenii protestau in favoarea unirii cu Romania, iar demonstratiile lituanienilor nu au incetat. In aceiasi luna, parlamentul armenesc a votat in favoarea unei hotarari care stabilea dreptul sau de veto in cazul legilor unionale care priveau si mica republica sovietica. A inceput un razboi al legilor intre republici si administratia centrala sovietica.3.Destramarea URSSProblemele economice ale URSS-ului erau disperate, societatea sa corupta , dura si ineficienta, insasi existenta sa ca uniune era pusa sub semnul intrebarii.Imperiul sovietic din Europa Centrala si de Est era imposibil de mentinut, Uniunea insasi fiind amenintata cu dezintegrarea. E gresit sa afirmam ca URSS ramasese fara resurse materiale, daracestea erau prost administrate si datorita lipsei de echipamente corespunzatoare in cele mai multe ramuri ale industriei economia nu mai putea nici sa satisfacacerintele populatiei, sau sa garanteze un anumit nivel de trai, nici sa asigure Uniunii statutul de putere mondiala.Economia a suferitlovituri in plus datorate scaderii brustea pretului petrolului, dezastrului de la reactorul nuclear de laCernobal din 1986 si unui sinistru cutremur de pamant din Armenia in 1988.Transformarile politicesi economice din URSS erau afectate de cresterea simultan a fenomenului de disidenta (fractionism), care in anumite locuri a degenerat in miscari de separatism. Dintre cele cincisprezece republici sovietice numai trei erau peponderent slave: Rusia(care includea Serbia), Ucraina si Rusia Alba(Bielorusia). Etnicii slavi nu depaseau cu mult jumatate din totalul populatiei, iar solidaritatea Ucrainei cu ceilalti slavi nu putea fi avuta in vedere, de vremece Ucraina de-a lungul istoriei oscilase intre supuneara fata de Moscova si incercari de a-si proclama independenta pana in si in timpul secolului XX. Celelalte douasprezece republici- cele trei republici baltice, Moldova, trei din Caucaz si cinci in Asia centrala- toate aveau motive de nemultumire si asipiratii separatiste.Cea mai urgenta problema a aparut inrepublicile balticecare au inceput sa intrevada redobandirea independentei lor din perioada interbelica si sa o pretinda. In Lituania, miscarea reformista Sajudis s-a infiintat in 1988 si, asemeni unor miscari similare din Cehoslovacia , Ungaria si alte tari, s-a transformat dintr-o miscare populara in partid politic.