Bert Hellinger

Constelatiilefamiliale

Terapie pentru suflet

Edilia a ll-a

Traducere de

Cristina Livia Vasilescu

phitoblo

Cuprins

Multumiri

Prefafd.

;,Gred in experienla comunitdlii" . '

Despre cerul care imbolndvegtegidesprepdmdntulcarevindece'... "" 15

Terapiasufletului. """" 35

Maxime 9i scurte istorisiri

Ordineleiubirii .....ExperienlaluiDumnezeu... ""' 97

Religie,psihoterapiegiterapiesufleteasci ' " ' ' 103

Obignuitulgifacilul """ 107

Psihoterapiegireligie :'. "" 133

Vinovdfiegidoliu. """' 145

Prezenfa morfilor in viala noastrd " " " 169

Congtientizarea prin renunlare. ' ' 181

Religiegipsihoterapie.. """' 193

3

5

I

65

75

. 211

,,CRED ]N EXPERIENTAcoMUNffAflt"

Conferinld susf inut d in 197 2,la postul de radio Sudwestfunk

DIALOGUL

CAnd aud cAte un catolic spunAnd: ,,Cred in experienfa co-

munitdfii", mi se umple sufletul de speran!5 qi, totodat5, dein-

doiali. Dorinfa md impulsioneazd sd sper. Experienla Pe care

o am cu Biserica md face si mi indoiesc. Iar, atunci cAnd declar

eu insumi: ,,Cred in experienfa comunitilii", md raportez nu

atAt la sifuafia mea actuald, cdtla un program pentru viitor.

tncep prin a povesti ceva ce mi s-a intAmplat personal. La

16 octombrie anul trecut, Sinodul Diocezei de la Sankt Polten

igi suslinea gedinfa inaugurald, in vreme ce eu ilcepeam, inaceeaqi clddire, un seminar pe tema dinamicii de grup' Spre

seari, oamenii alergau gi strigau pe culoare, tncercAnd sd-i

adune pe participanfii Ia sinod care fuseseri absenfi' Mullidintre ei plecaserd deja, aga cd sinodul nu mai putea lua

decizli.Sd fie o intAmplare? Poate ci da. Totuqi, gtim ci nume-

rogi creqtini nu mai vor si participe la reuniuni atunci cAnd

e vorba despre reinnoirea Bisericii. Sunt obosifi gi se retrag'

Cu doar cAliva ani ?:r urm6, agteptdrile noastre erau cu mult

Constelaliile familiale

mai mari. La vremea aceea, investeam mai multi speranfd indiscufii - in ,,dialog", clJm il numeam - gi experimentam noistructuri menite sd permitd acest dialog.

Speranfele acelea nu s-au implinit. Dupd Conciliu, nume-roase forme organizafionale s-au transformatin ,,datotie", h-ind insd lipsite de forf5 creatoare. Concesiile fdcute in privinfaformelor erau insuficiente pentru a calma teama de posibileleconsecinfe ale unui dialog fdrd restricfii. Pentru cd, in noileulcioare ale unor structuri imbundtdfite, rimdsese incd vinulvechi al autoritdfii gi al intimiddrilor reciproce.

Sd ne punem urmitoarea intrebare: existi in cadrul Bise-ricii grupuri in care am indrdzni sd vorbim despre experienfanoastrd legatd de credinld gi sd ne exprimdm indoielile, fdriteama cd cineva ne-ar putea suspecta aceste trdiri extrem depersonale, ba chiar ni le-ar interzice? De cAte ori nu ni se in-tAmpli sd constatim cum cregtinii, prin uimirea lor dispre-

fuitoare, igi provoacd reciproc nesiguranfd? Cum zAmbesc cu

superioritate qi se indigneazd peste misurd cAnd cineva iqi ex-primd o pdrere personald? Cum se pun reciproc la punct, ape-lAnd la autoritate,luAndu-gi drept scut dogme gi legi? PAnd laurm6, nu mai indrdznim sd credem in propria experienlh gi

nu mai suntem siguri cd Dumnezeu se manifestd gi acfionea-zd, prin intermediul experienfei proprii fiecdruia dintre noi.Ne pierdem, agadar, in dezbateri ce au drept temi structurileideale gi ludm decizii in numele ideologiei. Facem apel la ra-

fiune, ne condamndm qi ne ameninldm cu judecdli de valoarepe care experienfele noastre nu le confirmd. Deci nu trebuiesd ne mirdm dacd indelungatele noastre disculii se incheie cusloganuri lipsite de substanf5, cu pretenfii vagi, cu legi moar-te qi intr-o atmosferd de resemnare generald.

10

,,Cred in exPerienla comunitdlii"

DTALOGUL ESENTIAL

ln mod public, dialogul esenlial ocupd un spaliu restrAns

in cadrul grupurilor ecleziastice oficiale' CAnd spun dialog

esenfial, mb refer la dialogul referitor la experienfa persona-

16 in ceea ce priveqte credinfa, dialogul despre contestdrile qi

indoielile pe care le avem atunci cAnd discutdm diverse pro-

bleme de care ne temem/ in fafa obscuritdtii care, uneori, pare

fdrd iegire. Prin conversafie esenliald infeieg, de asemenea,

dialogul ce are drept subiect mesajul lui Iisus care ne trans-

formi viafa de zi cu zi: cum judecd gi purifici acest mesaj,

cum, dintr-o datd, impune o noud libertate 9i permite accesul

la speranfd gi la putere.

$i m[ intreb: de ce acest dialog personal are loc atAt de rar

in Bisericd? Ce anume mi impiedicd sd imi iau in serios ex-

perienfa legatd de credinfd, sd o exprim atunci cAnd port un

dialog? Ce mi se poate intAmpla dacd imi asum ceea ce am

experimentat in privinfa credinfei, recunoscAndu-i acesteia

totodat6 exigenfele?

RISCUL

Rispunsul meu: e posibil si mi se intAmple foarte multe lu-

cruri. in interiorul Bisericii, a vorbi personal despre credinfd

rcprezintdun risc. Trebuie sd mi exPun complet gi, astfel, risc

mult. E in joc mai ales relafia mea cu Biserica. Conducdtorii

Bisericii se simt tndreptdlifi sd-mi judece experienfa in func-

lie de a lor. Pot si-mi conteste experienla gi sd o califice drept

periculoasd, chiar falsd. imi pot cere sd-mi neg propria expe-

rienfi, sd renunf la intrebdri qi la cdutirile personale, dac6 nu

inainteazd pe direcfia indicatd de ei. in ultimd instanfi, pot sd

md admonesteze public qi sd md excludd din cadrul institufio-

nal al Bisericii, din ceea ce este vizibil' E posibil ca, dacd ajung

11

Constelaliile familiale

efectiv intr-o astfel de situatie, si md absolve totugi si sd nurlzeze de acest drept. Atunci insd, este foarte ugor sd gdseascd

alfi membri ai Bisericii care, invocAnd autoritatea qi bazin-du-se pe condamnarea lucrurilor exprimate de mine, si preiaproblem4 s5 incerce sd mi intimideze gi si md ameninfe inmomentul in care experienla mea nu corespunde cu a lor. Deaceea, in Bisericd, nu existd un grup ffr mijlocul ciruia aS pu-tea scipa de aceasti presiune. $i tot de aceea, dialogul cu ade-vdrat deschis este atAt de rar in acest mediu institufionalizat.

Constat cd diverse persoane din cadrul Bisericii se simt res-ponsabile de relafia mea cu Dumnezeu. Existd preofi, pastori,dascdli, judecdtori gi mulli alfii care, cu deplind naivitate qi innumele Domnului, se considerd indreptdlifi sd se amestece inviata mea gi sd decreteze clJ autoritate ce irrseamnd Dumne-zeu./ ce anume spune El gi cum anume judecd El. $i totugi, vddci ei nu dispun de elemente in plus fafd de mine. Si pentru ei,Dumnezeu este o lumind inaccesibild.

EXPERIENT, A

Se pare cd aceasti situafie este contrazisd de faptul cd par-tizanii autoriti{ii religioase nu se bazeazd. pe experien{a lorpersonald, ci pe revelalia divini, pe dogmele qi pe regulileecleziastice. $i atunci, sd ne continudm cdutdrile fdrd prejude-cdli gi sd ne punem urmitoarea intrebare: cum se infdptuieqterevelalia divind? Cum ajungem sd proclamdm o dogmd sau olege divind? Cum dobAndim un drept religios asupra altcui-va? Rdspunsul este intotdeauna legat numai de experienfe-le proprii. Orice revelafie divini se manifestd ca o experienfdpersonald gi ca o punere in practicd a unei astfel de experienfe.in niciun caz, revelalia, dogma, legea bisericeasci gi dreptul laautoritatea religioasd nu depdgesc experienfa fiecdruia, intr-o

1213

,,Cred in experienla comunitd!ii"

manierd cu adevdrat verificabild. Aqadar, cAnd ne referim larevelafie, la dogmd, la legea divini sau la o altd autoritate re-ligioasd, e clar cd nu vorbim despre ceva din afara experienleiumane sau de ceva care se afld mai presus ca ea. Deci, intot-deauna este vorba doar despre experienla personald.

Ceea ce are anumite consecinfe. Dacd revelafia, dogma,legile gi toate celelalte autoritili religioase constituie doarexpresia unei experienle personale, ele nu pot fi, agadar, cre-

dibile gi obligatorii decAt in mdsura in care exigenfele lor igigdsesc ecou in experienfa personald a individului care le im-pdrtdgegte gi le considerd valabile pentru el.

DESPRE CERUL CAREinneolruAvesrE st DESPREpAnaAruTUL cARE vlruoecA

Ceea ce vom discuta aici referitor la Cerul care imboln6-

veqte descrie situafiile care conduc la boli grave, la accidente

Ei la sinucideri in comunitdlile constituite din familii gi cla-

nuri care impdrtdgesc un destin comun. Ceea ce urmeazd sd

discutdm cu privire la PdmAntul care vindeci reprezintd o in-cercare de a infdqiga lucrurile care, uneori, ne abat de la astfel

de destine.Este vorba despre comportamente legate de imagini ale

Cerului, de imagini ale suferinfei, despre ispiqirea prin im-puternicire, despre regisirile de dupd moarte gi despre nemu-

rirea personald. Aceste imagini provoaci gAnduri, dorinfe qi

acte magice, care il fac pe bolnav sau pe muribund sd creadd

cd, dacd se supune din proprie inifiativd suferinfei, ii poate

elibera pe ceilalgi de suferin{ele lor, chiar qi atunci cAnd aces-

tea sunt doar consecinla unei lovituri a sorfii.

COMUNITATEA UNffA PRIN DESTIN

Din comunitatea unitd prin destin - in cadrul cdreia acest

mod de a gAndi, descris antetior, cauzeazd prejudicii - fac

parte: frafii gi surorile, pdrinfii, frafii gi surorile acestora,

15

Constelatiile familiale

bunicii, uneori unul sau altul dintre strdbunici gi tofi aceia

care qi-au cedat locul uneia dintre persoanele sus numite.Persoanele care si-au cedat locul pot fi: soli sau parteneri

anteriori ai pdrinfilor sau ai bunicilor, logodnici, de exemplu,

la fel gi toli aceia care, prin plecarea sau prin nenorocirea 1or,

le-au permis altora fie sd pdtrundi in acest grup, fie sd oblindun avantajpersonal de pe urma lui.

ATA9AMENTUL $r CONSECTNTELE LUt

in aceastd comunitate de destiry fiecare membru se afld inrelafie cu tofi ceilalgi.

Atasamentul actioneazd cel mai puternic intre copii gi pd-

rinli, intre frafi gi surori gi intre so! qi sofie. Un ataqament

aparte se instituie, de asemenea, intre cei sosifi mai tArziu qi

cei dinaintea lor, care le-au fdcut log mai ales dacd acegtia dinurmd au avut parte de un destin impovirdtor; de exemplu,

intre copiii din a doua cdsitorie a unui bdrbal gi prima lui so-

!ie, moartd in timpul unei sarcini. Atagamentul este mai pulinputernic intre pirinfi qi copii gi atinge cel mai slab nivel intrecei care au ficut loc gi cei care ii urmeazl: de pild5, intre pri-ma logodnicd a unui bdrbat gi urmitoarea sofie.

ASEMANARE 9r REECHTLTBRARE

Atagamentul le insufld celor care vin mai tdrziu - gi care

sunt cei mai slabi - dorinfa de a impiedica plecarea celor deja

aflali la fala locului gi care sunt cei mai puternici; iar, dacd

acegtia din urmd au plecat deja, cei care vin mai tArziu vorsi-i urmeze.

in plus, atagamentul face ca cei avantajali sd-gi doreascd

si devini asemenea celor dezavantajafi. Astfel copiii sdndtogi

16 17

Despre cerul care imbolndvegte gi despre pdmdntul care vindece

vor sd semene cu pdrinfii lor bolnavi qi cei mici sau inocenfii

vor sd semene cu adullii ori cu cei vinovafi.

Atagamentul face ca cei s[ndtoqi si se simtd responsabili

fald de bolnavi, nevinovafii, responsabili fald de vinovafi,

cei fericifi, fali de nefericifi qi cei vii, responsabili fald de cei

decedali.

Iati motivul pentru care persoanele avantajate sunt gata

sd-gi rigte gi sd-gi sacrifice sindtatea, inocen{a, viala gi fericirea

pentru sdndtatea, inocenfa, viala qi fericirea altora.

Aceqti indivizi nutresc speranla cd, renunlAnd la viafa 9i

la fericirea lor personald, pot garanta qi salva viafa gi ferici-

rea altora in aceastd comunitate unitd prin destin. Ei sper6, de

asemenea, ci vor putea astfel si regdseascd gi sd refacd viafa qi

fericirea celorlalli, chiar dacd acestea sunt deja pierdute.

in interiorul comunitdfii unite prin destin, pe care o consti-

tuie familia sau clanul qi date fiind atagamentul 9i dragostea

prin atagamen! domnegte o nevoie irezistibili de reechilibrare

intre avantajul unora gi dezavantajul altor4 intre inocenla 9i

fericirea unora qi vinovdlia gi nefericirea altota, intre sdnitatea

unora qi boala altora,intre viala unora 9i moartea altora. Aceas-

td nevoie irezistibild face ca un individ sd-gi doreasci si devinigi el nefericit dacd un altul este nefericit ca cineva sindtos qi

nevinovat sd se imbolndveascd sau sd devind vinovat dacd un

altul s-a imbohrhvit sau s-a fdcut vinovat de ceva 9r, dacd o Per-

soand apropiati moare, o rudi a acesteia sd vrea qi ea sd moard'

Prin urmare, in interiorul comunitifii unite prin destin

se produg prin atagament gi reechilibrare, imitdri 9i partici-

pdri la vinovdfia, boal4 destinul qi moartea semenului; sunt

incercdri de a pldti fericirea altcuiva cu propria nefericire,

vindecarea altcuiva printr-o boali, inocenla altcuiva prin vi-

novhlia personali sau prin ispdqire qi viala altcuiva prin pro-

pria moarte.

Constela!iile familiale

BOALA ASCUUTA DE SUFLET

Cum nevoia de a ajunge in aceeagi situafie precum cel6-lalt, ca de altfel gi dorinfa de reechilibrare vizeazi boala gi

moartea, trebuie sd conchidem cd boala ascultd de suflet.Agadar, pentru a se putea produce o vindecare, este necesai,pe lAngi ajutorul medical in sensul restrAns al cuvAntului,gi un ajutor avizat in privinla problemelor care lin de suflet.Este posibil ca medicul sd combine din proprie iniliativd cele

doud ajutoare, altminteri e nevoie de altcineva care sd preiadomeniul sufletesc. Totusi, in vreme ce medicul actioneazdsi trateazi,boala, cel care il ajutd in problemele legate de su-flet se manifestd mai degrabd cu rezerv5, fiind tulburat defor(ele cdrora trebuie si le facd fafd gi considerAnd cd ar dadovadd de aroganfd dacd ar vrea si le infrunte. Socotindu-semai mult aliatul decAt adversarul lor, el se strdduiegte agadar,in acord cu ele, sd deturneze soarta potrivnicd. Urmdtorulexemplu va ilustra acest lucru:

,,MAI BINE EU DECATTU!"

in timpul unei gedinte de hipno 26., o tdnbrd bolnavd desclerozi in pldci se vedea ingenunchind lAngd patul mameisale paralizate gi luAnd pe datd decizia: ,,Dragl mam5, maibine eu decAt tu." Pentru participanlii la qedinla de terapie afost foarte emofionant sd fie martori la marea dragoste pe care

un copil le-o poarti pdrinfilor. Odatd gedin{a terminatd, tAnd-ra s-a simfit impXcati cu ea gi cu propriul destin. in schimb,o participantd n-a putut suporta aceastd iubire, fiind dispusdsi preia boala, suferin{ele si moartea mamei. Participanta i-aspus mediatorului: ,,As vrea atAt de mult sd o poli ajuta." Me-diatorul a rdmas inmdrmurit. I se pirea cd femeia tocmai a

distrus totul.

18 19

Despre cerul care imbolndvegte gi despre pdmdntul care vindecd

Cdci cum ar indrdzni cineva si considere dragostea unui

copil drept ceva nefast? Nu ar rdni astfel sufletul copilului 9i

suferinfa acestuia nu ar deveni oare inci 9i mai mare? Copilul

nu qi-ar ascunde qi mai mult iubirea pentru mamd 9i nu s-ar

ag61a oare gi mai tare de speranfa pe care gi-a pus-o in decizia

lui de a-gi salva mama prin suferinfa personald?

Un alt exemplu:intr-un gruP, o alti tAndrd, bolnavi 9i ea

cle sclerozd in pldci, arcalizat o constelalie a familiei sale care

a redat, cu ajutorul membrilor grupului, dinamica relalionali

existent5. Agadar, etav rePtezentali acolo mama qi, la stAnga

ei, tatdl. in fala lor stdtea pacienta, cea mai mare dintre frafi,

Ei, la stAnga ei, fratele mai mic, decedat la vArsta de paispreze-

ce ani din cauza unei insuficienle cardiace. $i tot la stAnga se

afla un alt frate, cel mai mic dintre copii.

Mediatorul i-a cerut reprezentantului fratelui decedat sd

iasd pe uqei ceea ce, in acest gen de constelafie, inseamnd a

muri. De indatd ce a iegi! hgttafetei s-a luminat dintr-o datd,

iar mama s-a simlit gi ea mult mai bine' Apoi, mediatorul i'a

scos afari pe fratele cel mic, dupd aceea pe tat6, pentru ci re-

matcase ci gi ei se simteau atragi spre iegire. CAnd to,ti bdrbafii

au pdrdsit inciperea * deci de indatd ce au ,,murit" - mama

s-a ridicat in picioare triumfdtoare. A devenit evident faptul

cd ea era cea sortiti morlii - indiferent care erau motivele - 9i

cd se simfea extrem de uguratd ci ceilalli au ales, de bunivoie,

si moard in locul ei.

Apoi, mediatorul le-a cerut birbafilor si se intoarci inincipere gi a rugat-o pe mamd sd iasd. Dintr-o datS' toli s-au

simlit eliberali de participarea la destinul mamei: tofi se sim-

feau bine.

Totugf mediatorul bdnuia cd scleroza fetei era legati de

obligalia de a muri a mamei. De aceea, el a rechemat-o pe

mame, a plasat-o la stAnga tatilui, iar pe fat6, alituri de mami'