CONSIMTAMANTUL INFORMAT. O NECESITATE A ACTULUI MEDICAL

Aplicabilitatea normelor etice intr-un stat variaza in functie de fondul legislativ deja existent

si functional. Chiar si in conditiile unui fond legislativ insuficient evolutia fireasca este spre

progres si perfectionare.

Constatam o reala crestere a dorintei pacientului de informare cu privire la actul medical.

Acest lucru a dus la aparitia consimtamantului informat verbal si/sau scris, un proces inca

privit ca o etapa birocratica si nu ca parte componenta a actului terapeutic.

Consimtamantul informat incepe sa capete si la noi tot mai mult semnificatia unui act cu

importanta legala. Acest act cu implicatii legale face trecerea de la paternalismul

binevoitor, in care medicul decide care este actul medical prin care se actioneaza in cel

mai bun interes al pacientului, la autonomie – modalitate de abordare in care pacientul

alege una din modalitatile terapeutice propuse ca fiind corespunzatoare valorilor lui

morale.

Scopul consimtamantului informat este de a proteja pacientii de reprezentarea eronata a

vointei lor.

Ce beneficii aduce aceasta noua

metoda de abordare a unui act terapeutic si a unui pacient?

Un dialog deschis medic-pacient amelioreaza sursele de anxietate, ofera oportunitatea

stabilirii unei relatii bazate pe incredere, creste complianta pacientului la actul terapeutic si

potenteaza efectul placebo.

O decizie autonoma a pacientului in procesul de consimtamant informat este cel mai

probabil sa se obtina daca intregul dialog este ,,croit” dupa nevoia perceptibila a

pacientului de informare si daca acestuia i se ofera informatii relevante pentru el si in

concordanta cu valorile sale morale. (Engelhardt)

Procesul de obtinere a consimtamantului informat devine astfel o modalitate de educare a

pacientului si de stabilire a unor limite decizionale si de clarificare a aspectelor legate de

actul medical, implicatiile si riscurile acestuia.

Cand se impune cererea unui

consimtamant informat?

Orice tratament medical presupune atingerea trupului altei persoane si de aceea se

impune a se cere permisiunea explicita a acesteia.

Consimtamantul informat reprezinta o necesitate atat pentru medic cat si pentru pacient ori

de cate ori se poate aduce ,,atingere” drepturilor unei persoane.

O consimtire explicita trebuie ceruta inainte de inceperea unei proceduri medicale sau

inainte de debutul unui studiu in care sunt implicati subiecti umani.

1

Consimtamantul se impune a fi reinnoit ori de cate ori se produc modificari majore ce pot

influenta decizia initiala a participantului la studiu sau la actul medical.

Mediu si tehnici de dialogare

cu pacientul

Discutiile ar trebui sa se desfasoare intr-un cadru privat, adecvat sub forma unui dialog

deschis ce se poate desfasura in mai multe sedinte ce pot avea si scop educativ.

Informarea se face gradat, de la simplu la complex tatonand dorinta pacientului de a fi

informat si apreciind gradul lui de intelegere pentru informatia primita. Dialogul trebuie sa

atinga subiectele riscurilor, beneficiilor, obligatiilor si limitelor partilor implicate. Informatiile

trebuie prezentate de o maniera clara, concisa, fara omisiuni voite. Atunci cand exista,

alternativele terapeutice pot fi prezentate, ele reprezentand dovada unei complete analize

a situatiei terapeutice supuse discutiilor.

Pentru a atenua impactul pe care semnarea unui act de consimtire ar putea sa-l aiba

asupra unui pacient, medicul trebuie sa posede abilitati reale de a aprecia ce asteapta

pacientul de la terapeutul sau. De accea trebuie sa adopte o atitudine flexibila, deschisa,

sa sublinieze ori de cate ori are ocazia in timpul dialogului caracterul voluntar al deciziei

pacientului, sa prezinte cat mai corect raportul risc:beneficiu. La finalul discutiei medicul va

verifica intelegerea de catre pacient a termenilor din consimtamantul informat si va oferi

raspunsuri satisfacatoare la intrebarile formulate de acesta, apoi va acorda timp de

gandire atat cat este necesar pentru luarea deciziei.

Conform statisticilor, cele mai frecvente intrebari formulate de pacientii la un act terapeutic

se refera la riscuri, la pregatirea medicului terapeut, la evolutia postoperatorie, alternative

si strategii terapeutice. Un alt punct ,,spinos” si de real pentru pacienti sau dupa caz al

subiectilor unui studiu il reprezinta modul de asigurare a confidentialitatii datelor personale.

Limitele decizionale ce apar inevitabil in timpul dialogarii sunt de fapt impuse de cele mai

multe ori de convingerile de fond ale pacientilor. Un rol important in luarea unei decizii il

joaca si familia ce are de cele mai multe ori responsabilitatea suportului moral al

pacientului pe toata durata terapiei. Totusi, chiar si in cazul interventiei familiei prioritara

ramane decizia pacientului atunci cand acesta este apt de autodeterminare.

Un lucru important ce nu trebuie omis din nici o discutie este reprezentat de absenta

oricaror repercursiuni in cazul retragerii consimtamantului in orice etapa a actului medical.

Finalitatea unui consimtamant informat corect o reprezinta acordul pacientului competent

de a-si exprima vointa in absenta oricarei presiuni deoarece voluntariatul este expresia

exercitiului liberei alegeri in a lua decizii. Autorizarea dobandita de catre medicul curant in

momentul obtinerii consimtamantului informat nu ii da acestuia dreptul de a nu mai tine

cont de parerea ulterioara a pacientului, ci doar puterea de a actiona in cel mai bun interes

al pacientului.

2

Erori, lipsuri si consecintele acestora in procesul obtinerii consimtamantului informat

Absenta voluntariatului nu e o situatie rara daca e sa luam in consideratie si cazurile

bolnavilor care in disperare de cauza accepta participarea la studii de mare risc pentru

viata lor considerand ca oricum imbunatatirea starii lor de sanatate nu mai poate fi

realizata prin metodele deja cunoscute si traditionale.

Existenta unui conflict de interese intre dorinta medicului curant de a alege o anumita

terapie si cea a pacientului care prefera o alta varianta duce la situatii ce pot fi in

detrimentul pacientului.

Informarea incompleta asupra riscurilor, intelegerea gresita a termenilor sau omiterea

informarii complete a pacientului si prin urmare consimtire in necunostinta de cauza pot fi

citate de asemenea ca erori ce pot surveni in procesul obtinerii consimtamantului informat.

Rolul de organism de control in verificarea respectarii drepturilor omului il detin comisiile

de etica constituite de cele mai multe ori la nivel institutional. Ele asigura respectarea

prevederilor Declaratiei de la Helsinki si a altor documente (Declaratia Drepturilor Omului,

Legea drepturilor pacientilor, etc.) si urmaresc respectarea principiilor etice si luarea

deciziilor ce servesc celui mai bun interes al pacientului.

Concluzii

Consimtamantul informat este un proces complex cerut cu prioritate in situatiile care in

care ar putea fi amenintata autonomia pacientului. Informatia oferita prin consimtamantul

informat evolueaza de la simplu la complex si respecta nevoia pacientului de informare

precum si limitele de intelegere ale acestuia putand fi adaptat fiecarui individ.

Consimtamantul informat nu ar trebui privit ca un proces rigid sau birocratic ce necesita

dezvaluirea unei anumite cantitati de informatii; el trebuie sa devina expresia valida si

reala a vointei pacientului. Un consimtamant informat ce respecta aceste doua conditii

respecta si dreptul pacientului de a lua decizii individuale autonome si prin aceasta

respectarea principiului autodeterminarii.

Utilitatea documentului de consimtire informata se reflecta intr-o mai buna complianta a

pacientului la actul terapeutic sau de cercetare.

O buna informare a pacientului incheiata cu semnarea unui act cu implicatii legale

reglementeaza modalitatea de interactiune dintre pacient si medicul curant si contribuie la

finalizarea cu succes a actului medical. La fel cum efectul placebo s-a dovedit a detine un

rol important in terapie, consimtamantul informat al pacientului ar putea fi privit ca o etapa

ce vine tocmai in intampinarea si facilitarea aparitiei efectelor placebo in actul medical.

Consimtamatul informat bine inteles trebuie sa stea la baza bunei ingrijiri a pacientului si

3

un medic caruia ii lipseste indemanarea de a-si informa pacientul se poate spune ca ii

lipseste ingredientul cel mai important, cel care-l transforma in medic pentru oameni.

4