1

CONSILIUL DE SUPRAVEGHERE

DIN DOMENIUL NAVAL

RAPORT ANUAL

Piața Presei Libere nr. 1 | Sector 1 | București | Cod Poștal: 013701 |

Tel.: (021) 405 4502| E-mail: consiliul.naval@consiliulconcurentei.ro

Web: www.consiliulnaval.ro

2

0

1

8

2

CUPRINS

Cuvânt înainte ........................................................................................................................ 3

1. Introducere ..................................................................................................................... 4

1.1 Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului de Supraveghere din

Domeniul Naval 4

1.2 Consideraţii privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile interioare ............ 5

1.2.1 Administraţii înființate prin hotărăre a Guvernului, aflate în subordinea sau sub

autoritatea Ministerului Transporturilor. ........................................................................5

1.2.2 Administraţii portuare aflate în subordinea sau sub autoritatea autorităţilor

administraţiei locale (infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al

unităţilor administrativ-teritoriale) ................................................................................10

1.2.3 Atribuțiile administrațiilor portuare și ale administrațiilor de căi navigabile

interioare .......................................................................................................................15

2.Principalele atribuții ale Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval .................... 16

2.1 Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor-cadru ..................................... 17

2.2 Avizarea normelor de fundamentare a tarifelor ......................................................... 20

3. Activitatea desfăşurată de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval ................... 21

3.1 Demersuri întreprinse în cadrul procedurii de avizare a normelor de fundamentare a

tarifelor ............................................................................................................................. 21

3.2 Concluzii referitoare la activitatea Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval

de avizare a normelor de fundamentare a tarifelor .......................................................... 23

3.3 Hotărâri ale Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval ................................ 24

4. Analiza plângerilor și a sesizărilor ............................................................................... 24

5.Activităţi de cooperare intrainstituţională şi interinstituţională ........................................ 25

5.1 Cooperare intrainstituţională ...................................................................................... 25

5.2 Cooperare interinstituţională ...................................................................................... 25

6. Priorităţile Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval .................................... 27

3

Cuvânt înainte

Sfârşitul anului 2017 a adus modificări importante în ceea ce priveşte cadrul legislativ primar

din domeniul transportului naval. Prin modificarea OG nr. 22/1999 privind administrarea

porturilor și a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând

domeniului public, precum și desfașurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile

navigabile interioare, în cadrul Consiliului Concurenţei a fost înfiinţat, în concordanţă şi cu

recomandările forurilor internaţionale (OECD) un nou organism de supraveghere, independent,

care, prin atribuţiile sale, îşi propune să contribuie la dezvoltarea și îmbunătăţirea mecanismelor

de funcţionare a transportului naval din România.

La un an de la înfiinţare, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a depus eforturi

considerabile pentru implementarea prevederilor legale, în special a celor care privesc

activitatea de monitorizare a procedurii de elaborare a contractelor-cadru, precum şi a normelor

de fundamentare a tarifelor percepute de administraţiile portuare.

Colaborarea activă atât cu Ministerul Transporturilor, cât şi cu administraţiile portuare şi

operatorii portuari a condus la o mai bună înţelegere a problemelor cu care se confruntă

domeniul, din perspectiva administrării infrastructurii de transport naval şi a tarifelor percepute.

În contextul implementării în anul 2019 a regulilor impuse de Regulamentul UE 2017/352 de

stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind

transparența financiară a porturilor, activitatea Consiliului de Supraveghere se va intensifica nu

numai în ceea ce priveşte colaborarea interinstituţională la nivel naţional, dar şi internaţional,

dar şi al monitorizării activității administratorilor infrastructurii portuare, a aplicării

nediscriminatorii a tarifelor, cât şi al identificării celor mai adecvate modele economice ce pot fi

utilizate la fundamentarea tarifelor din domeniul naval.

Nu în ultimul rând, Consiliul de Supraveghere îşi va intensifica colaborarea cu operatorii

portuari, în vederea identificării celor mai bune soluţii de rezolvare a problemelor sesizate,

astfel încât transportul naval din România să genereze, pe baze concurenţiale, un spor de

valoare adăugată similar cu cel realizat de alte domenii importante ale economiei naţionale.

Elena Kleininger,

Preşedintele Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval

4

1. Introducere

1.1 Înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului de Supraveghere din

Domeniul Naval

Ca urmare a intrării în vigoare la sfârșitul anului 2017 a Legii nr. 235/2017, care modifică și

completează Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor

navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparținând domeniului public, precum

și desfașurarea activităților de transport naval în porturi și pe căile navigabile interioare

(denumită în continuare OG nr. 22/1999), a fost înființat Consiliul de Supraveghere din

Domeniul Naval, ca structură fără personalitate juridică în cadrul Consiliului Concurenței.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval este independent din punct de vedere

organizatoric, juridic, decizional şi cu privire la deciziile de ordin financiar faţă de

administratorii infrastructurii portuare, faţă de utilizatorii de infrastructură de transport naval,

precum şi faţă de operatorii economici care desfăşoară activităţi de transport naval.

Din punct de vedere decizional, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval este

independent faţă de orice autoritate publică.

Consiliul de supraveghere din Domeniul Naval este format din cinci membri, selectați în urma

unei proceduri transparente, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege,

numiţi prin ordin al preşedintelui Consiliului Concurenţei, pentru o perioadă de cinci ani, cu

posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.

Președintele Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval este numit dintre membrii

plenului Consiliului Concurenței.

În prezent, componenţa Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval este următoarea:

Doamna Elena Kleininger – preşedinte;

Doamna Elena Carmen Bucur – membru;

Domnul Cosmin Belacurencu – membru;

Domnul Mircea Nicu Toader – membru;

Domnul Ovidiu Acomi – membru.

În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval emite decizii

executorii de drept și aprobă regulamente și instrucțiuni - puse în aplicare prin ordin al

președintelui Consiliului Concurenței și publicate în Monitorul Oficial al României.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval își desfășoară activitatea în ședințe lunare, sau

ori de câte ori este cazul. Ședintele sunt convocate și conduse de Președintele Consiliului de

Supraveghere din Domeniul Naval.

5

1.2 Consideraţii privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile

interioare

Potrivit OG nr. 22/1999, asigurarea administrării porturilor și a căilor navigabile interioare,

urmărirea sau asigurarea furnizării serviciilor de siguranță și asigurarea efectuării activităților

auxiliare se fac de către administrații portuare și/sau de căi navigabile interioare.

Administratorii infrastructurii portuare cărora li se aplică prevederile O.G nr. 22/1999 sunt cele

prevăzute la art. 23 din acest act normativ, după cum urmează:

1.2.1 Administraţii înființate prin hotărăre a Guvernului, aflate în subordinea

sau sub autoritatea Ministerului Transporturilor, în porturile în care infrastructura

portuară aparţine domeniului public sau privat al statului

1. Compania Națională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa

Compania Națională Administraţia Porturilor Maritime S.A. Constanţa (în continuare CN APM

Constanța) este o societate pe acţiuni, ce desfăşoară în principal activităţi de interes public

naţional. Se organizează şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară,

în conformitate cu H.G. nr. 517/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

CN APM Constanța are rolul de autoritate

portuară pentru porturile maritime româneşti şi

administrează infrastructura, domeniu public al

statului, din următoarele porturi:

1. Portul Constanța (inclusiv zona Basarabi)

(suprafață totală 38.371.669,76 m2 din

care: suprafața teritoriilor 12.408.785,97

m2 și suprafața acvatoriilor 25.962.883,79

m2);

2. Portul Midia (suprafață totală 8.338.949

m2

din care: suprafața teritoriilor 2.337.491

m2 și suprafața acvatoriilor 6.001.458 m

2);

3. Portul Mangalia (suprafață totală

1.871.782 m2

din care: suprafața teritoriilor 305.337 m2 și suprafața acvatoriilor 1.566.445

m2);

4. Portul Tomis (suprafață totală 220.265 m2

din care: suprafața teritoriilor 39.146 m2 și

suprafața acvatoriilor 181.119 m2).

În realizarea obiectului de activitate, CN APM Constanța utilizează atât active proprii, cât şi

active aparţinând domeniului public al statului, încredințate printr-un contract de concesiune

încheiat cu Ministerul Transporturilor. Bunurile care fac obiectul contractului de concesiune,

sunt situate în incinta porturilor maritime riverane Mării Negre. Compania plăteşte către

6

concedent o redevenţă în cuantum de 3% din veniturile obţinute din exploatarea bunurilor

aparţinând domeniului public al statului.

Principalele obiective stabilite în sarcina CN APM Constanța prin contractul de concesiune

sunt de întreținere, reparare, modernizare și dezvoltare a infrastructurii de transport naval,

dezvoltarea și modernizarea sistemelor de transport rutier și feroviar din porturi, asigurarea

adâncimilor minime în bazinele portuare și la dane și semnalizarea pe șenalele de acces și în

porturi.

2. Compania Națională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi

Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi (în continuare CN

APDM Galaţi) a fost înfiinţată în prin Hotărârea Guvernului nr. 518/1998, cu modificările şi

completările ulterioare, şi desfăşoară activităţi de interes public naţional, gestionând

infrastructura de transport naval aparţinând domeniului public al statului, care face obiectul

contractului de concesiune încheiat cu Ministerul Transporturilor.

CN APDM Galaţi administrează

infrastructura domeniu public al statului din

următoarele porturi și locuri de operare:

A. Porturi situate pe Dunăre:

1. Portul Hârşova - km 255 - km 251 -

ambele maluri;

2. Portul Brăila – km 173 +800 – km 167 -

ambele maluri;

3. Portul Galaţi - km 160 - Mm 76 -

ambele maluri;

4. Portul Isaccea - Mm 56,5 - Mm 53 - mal drept;

5. Portul Tulcea - Mm 42 - Mm 34 - mal drept

B. Porturi situate pe braţele secundare ale Dunării:

1. Portul Mahmudia - km 90 - km 86 Braţ Sf. Gheorghe, ambele maluri;

2. Portul Chilia Veche - km 46 - km 43 Braţ Chilia, mal drept;

3. Portul Smârdan - km 0 - km 1 Braţul Măcin, mal drept;

4. Portul Măcin - km 15 - km 12 Braţul Măcin, ambele maluri;

3. Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" S.A.Giurgiu

Fondată în 1998 prin Hotărârea Guvernului nr. 520, ca urmare a reorganizării fostei regii

autonome A.P.D.F., Compania Naţională "Administraţia Porturilor Dunării Fluviale" S.A.

Giurgiu (în continuare CN APDF Giurgiu) este o companie naţională care administrează

infrastructura domeniu public al statului din următoarele porturi și locuri de operare:

7

1. Baziaş - km 1.073+200 - km 1.071 Dunăre, mal stâng – lacul de acumulare PF I;

2. Moldova Veche - km 1.047 - km 1.050+500 Dunăre, mal stâng – lacul de acumulare PF I;

3. Drencova - km 1.017 - km 1.015 Dunăre, mal stâng;

4. Şviniţa - km 996 - km 994 Dunăre, mal stâng;

5. Tişoviţa - km 984 - km 981+600 Dunăre, mal stâng;

6. Dubova (chei pereat) - km 970 - km 969 Dunăre, mal stâng;

7. Orşova - km 957 - km 953 Dunăre, mal stâng – lacul de acumulare PF I;

8. Drobeta-Turnu Severin - km 933+300 - km 927 Dunăre, mal stâng;

9. Gruia - km 851+100 - km 850 Dunăre, mal stâng;

10. Cetate - km 813 - km 810 Dunăre, mal stâng;

11. Calafat - km 796 - km 793 Dunăre, mal stâng;

12. Punct de lucru Rast - km 738 - km 737+950 Dunăre, mal stâng;

13. Bechet- km 681 - km 678 Dunăre, mal stâng;

14. Corabia - km 633 - km 627+600 Dunăre, mal stâng;

15. Giurgiu - km 497 - km 489 Dunăre, mal stâng;

16. Olteniţa – km 431 - km 428 Dunăre, mal stâng;

17. Călăraşi:

- port comercial - km 99 - km 91 Braţ Borcea, mal stâng;

- port industrial - km 100 - km 99 Braţ Borcea, mal stâng;

- Punct de lucru Chiciu -km 376 - km 371 Dunăre, mal stâng;

- Punct de lucru Ostrov – Regie - km 377 - km 375 Dunăre, mal drept.

18. Cernavodă - km 300 - km 295 Dunăre, mal drept (excepţie făcând intrarea pe Canalul

Dunăre Marea Neagră 500 m şi 1400 m zona de protecţie subtraversare conducte produse

petroliere).

CN APDF Giurgiu îndeplineşte

funcţia de autoritate portuară în

cadrul zonei sale de activitate,

aplicând politicile portuare şi

programele de dezvoltare a

infrastructurilor portuare stabilite

de Ministerul Transporturilor și

asigurând funcţionalitatea

porturilor şi a infrastructurii de

transport naval, bunuri proprietate

publică a statului sau aflate în

patrimoniul propriu.

8

Infrastructura de transport naval administrată de CN APDF Giurgiu aparţine domeniului public

al statului şi face obiectul contractului de concesiune încheiat cu Ministerul Transporturilor.

4. Regia Autonomă “Administraţia Fluvială a Dunării de Jos” Galaţi (în continuare AFDJ

RA Galaţi) a fost înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 492/2003, pentru aducerea la

îndeplinire a prevederilor art. 3, 20, 23 şi 31 din Convenţia despre regimul navigaţiei pe Dunăre

(Convenţia Dunării), semnată la Belgrad la 18 august 1948 (ratificată prin Decretul

nr. 298/1948).

AFDJ RA Galaţi îndeplineşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al

Dunării de la intrarea în ţară la km 1.075 până la ieşirea în Marea Neagră, pe braţul Sulina, în

rada Sulina, pe braţele navigabile ale Dunării, Borcea, Bala, Măcin, Vâlciu, Caleia, pe braţul

Chilia cu braţele secundare, pe braţul Sfântul Gheorghe cu canalele de rectificare şi pe braţele

secundare ale Canalului Sulina,

denumite Dunărea Veche.

AFDJ RA Galaţi are ca obiect de

activitate asigurarea adâncimilor

minime de navigaţie prin dragaje de

întreţinere, asigurarea semnalizării

costiere şi plutitoare, efectuarea de

măsurători topohidrografice,

efectuarea de lucrări de construcţii şi

reparaţii construcţii hidrotehnice

pentru asigurarea condiţiilor de

navigaţie, asigurarea efectuării

pilotajului navelor maritime pe

sectorul Dunării cuprins între rada

Sulina şi Brăila şi în porturile situate pe acest sector, punerea la dispoziţie tuturor utilizatorilor a

infrastructurii de transport naval, precum şi ducerea la îndeplinire a unor obligaţii ce revin

statului român din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte.

5. Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" S.A. Constanța

Compania Națională "Administrația Canalelor Navigabile" S.A. Constanța (în continuare CN

ACN Constanța) este organizată şi funcţionează în conformitate cu Hotărârea Guvernului.

nr. 519/1998, cu modificările şi completările ulterioare, organizează și conduce exploatarea

șenalelor navigabile pe canalele Dunăre – Marea Neagră și poarta Albă – Midia Năvodari, a

ecluzelor și a instalațiilor de telecomunicații.şi este administraţie portuară şi de căi navigabile

interioare, după cum urmează:

a) în porturile:

1. Basarabi - km 24+190 - km 24+940 Canalul Dunăre-Marea Neagră, mal drept;

2. Medgidia - km 36+365-km 37+685 Canalul Dunăre-Marea Neagră, mal drept;

3. Ovidiu - km 10+805 - km 11+720 Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, mal drept;

9

4. Luminița - km 0+000 - km 1+500 Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari, ramura

Luminiţa, mal drept;

b) pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, situat între Portul Constanţa-Sud-Agigea, la km 0 al

canalului, şi km 293 Dunăre (lungime canal 64,410 km);

c) pe Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari în lungime de 27,500 km, situat între portul

Midia şi confluenţa cu Canalul Dunăre-Marea Neagră, inclusiv bifurcaţia în lungime de

5,5 km, parte integrantă a Canalului Poarta Albă - Midia - Năvodari, care de la km 3 al

acestuia face legătura cu portul Luminiţa.

Potrivit standardelor CEE-ONU1,

Canalul Dunare – Marea Neagră se

situează în clasa a şasea de canale

interioare, cea mai mare clasă pentru

astfel de construcţii.

Canalul Dunăre – Marea Neagră

leagă portul Cernavodă cu portul

maritim Constanţa, scurtând cu

aproximativ 400 ruta mărfurilor de la

Marea Neagră până la porturile

dunărene din Europa Centrală. În

plus, folosind această rută, mărfurile

din Australia şi Orientul Îndepărtat,

destinate Europei Centrale, îşi scurtează drumul cu 4.000 km. Prin deschiderea Canalului Main

– Rin, în anul 1992, a fost realizată o conexiune navigabilă directă între Portul Constanţa şi

Portul Rotterdam.

Principalul avantaj al Canalului Dunăre – Marea Neagră constă în legatura directă cu Portul

Constanţa, cel mai mare port maritim de la Marea Neagră şi unul dintre cele mai mari din

Europa.

6. Regia Autonomă “Administrația Canalului Navigabil Bega”

Regia Autonomă “Administraţia Canalului Navigabil Bega” este o administraţie de cale

navigabilă interioară pe sectorul românesc al canalului navigabil Bega, în lungime de

42,444 km, nou înființată, prin Hotărârea Guvernului nr. 451/21.06.2018 sub autoritatea

Ministerului Transporturilor, având ca obiect de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare:

a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziţia tuturor utilizatorilor, în

mod liber şi nediscriminatoriu;

b) să întreţină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte şi să menţină caracteristicile tehnice

minime ale infrastructurii de transport naval aferente căii navigabile interioare, astfel cum

sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărţile tehnice aferente fiecărui element de

infrastructură sau grupuri de elemente reprezentând o unitate funcţională, aflate în

administrarea sau proprietatea lor;

1 Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa.

10

c) să asigure gabaritele minime de

navigaţie stabilite în conformitate cu

prevederile naţionale şi

internaţionale aplicabile;

d) să asigure semnalizarea costieră şi

plutitoare necesară;

e) să asigure, după caz, furnizarea

serviciilor de siguranţă;

1.2.2 Administraţii portuare aflate în subordinea sau sub autoritatea

autorităţilor administraţiei locale, în porturile în care nfrastructura portuară aparţine

domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale)

1. Serviciul de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară Brăila

Administrarea bunurilor aferente infrastructurii portuare se face de către Serviciul de Transport

Public Local de Călători şi Administrare Portuară Brăila (STPLCAP Brăila), care funcţionează

ca serviciu de utilitate publică de interes local, cu personalitate juridică, în subordinea

Consiliului Local al Municipiului Brăila.

STPLCAP Brăila a fost înfiinţat în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Brăila

nr. 286/06.08.2010, statutul de administraţie portuară fiind obţinut ulterior prin Hotărârea

Consiliului Local al Municipiului

Brăila nr. 431/20.12.2010.

STPLCAP Brăila face parte din sfera

serviciilor comunitare de utilitate

publică şi are ca principală activitate

organizarea, reglementarea,

monitorizarea modului de desfăşurare

a transportului public local la nivelul

Municipiului Brăila, sub controlul,

conducerea şi coordonarea

autorităţilor administraţiei publice

locale.

STPLCAP Brăila îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare

al serviciului aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Brăila

nr. 620/21.12.2017.

11

În calitate de administraţie portuară, STPLCAP Brăila are în administrare malul stâng al

fluviului Dunărea, sector ce face parte din domeniul public al Municipiului Brăila.

Zona de administrare este situată pe malul stâng al fluviului Dunărea de la Km fluvial 170 +875

la Km fluvial 175 +800.

Zona veche a portului Brăila - între Km fluvial 170 + 875 – Km fluvial 172 + 300 malul stâng al

fluviului Dunărea este prevăzut cu cheu pereat şi cuprinde 16 Dane, de la 1-16, destinate micilor

ambarcaţiuni de agrement.

2. Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere Brăila"

În baza Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările şi completările

ulterioare, precum şi ale Hotărârii Guvernului nr. 330/1994 a fost înfiinţaţă Regia Autonomă

"Administrația Zonei Libere Brăila" (RA AZL Brăila) care funcționează sub autoritatea

Consiliului Local al Municipiului Brăila. RA AZL Brăila deține şi administrează atât bunuri

proprii, cât şi bunuri aparținând domeniului public al municipiului Brăila.

RA AZL Brăila are în administrare următoarele dane care aparţin domeniului public al

municipiului Brăila2, respectiv:

Dana nr. 46 din portul Brăila de la Km 168 la Km 168 + 150, cheu maritim vertical

echipat cu două macarale portal de 6,3 to (la cârlig) – 5 tone (cu graifăr) x 32 m și este

specializată pentru operarea navelor maritime și fluviale;

Dana nr. 41 din portul Brăila de la Km 168 + 900 la Km 169 cheu pereat specializat

pentru operarea mărfurilor vrac și lichide.

RA AZL Brăila urmărește și ia măsurile necesare pentru ca traficul de mărfuri în danele nr. 41 și

nr. 46, precum și modul de depozitare al acestora să nu afecteze mediul înconjurător, siguranța

și securitatea infrastructurii portuare și operarea navelor.

2 Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1222/2003 privind trecerea unui teren aflat în administrarea Regiei

Autonome "Administraţia Zonei Libere Brăila" din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a

municipiului Brăila şi trecerea sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Brăila a Regiei Autonome

"Administraţia Zonei Libere Brăila".

12

2

3. A.S.P.L. Sulina SRL

A.S.P.L. Sulina SRL a fost înființată în anul 2010 prin reorganizarea fostului serviciu public

Administraţia Serviciilor Publice Locale Sulina.

Scopul înfiinţării este acela de a presta, în condiţii de eficienţă economică, mai multe categorii

de servicii de interes public şi activităţi în beneficiul locuitorilor oraşului Sulina, precum şi al

instituţiilor publice/agenţilor economici care activează pe raza administrativ - teritorială a

oraşului Sulina.

A.S.P.L. Sulina SRL are ca unic asociat oraşul Sulina, prin Consiliul Local al oraşului Sulina,

iar obiectul de activitate al societăţii este constituit din servicii/activităţi de interes public local,

înfiinţate şi organizate de autoritatea administraţiei publice locale şi transmise în gestiune

delegată către societate.

De asemenea, activităţile/serviciile publice prestate sunt gestionate şi exploatate sub conducerea

sau coordonarea, responsabilitatea şi controlul autorităţii locale.

În realizarea obiectului de activitate, A.S.P.L. Sulina SRL utilizează active care constau în

principal în elemente de infrastructură portuară aparţinând domeniului public al oraşului Sulina

date în administrare de către Consiliul Local Sulina.

4. Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere Sulina"

Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere Sulina" (RA AZL Sulina) desfăşoară, în principal,

activităţi de interes public județean, fiind organizată şi funcţionând pe bază de gestiune

economică şi autonomie financiară3. RA AZL Sulina îndeplineşte atribuţii de autoritate portuară

pentru portul Tulcea de la Mm 38+1530 la Mm 38+800, având printre obligaţii utilizarea

eficientă a infrastructurii, asigurarea celor mai bune condiţii de acces în şi din port, asigurarea

unui climat investiţional sănătos, precum şi atragerea lanţurilor logistice internaţionale.

În realizarea obiectului de activitate, RA AZL Sulina utilizează atât active proprii, cât şi active

aparţinând domeniului public al județului Tulcea date în administrare de către Consiliul

Județean Tulcea, care constau, în principal, în elemente de infrastructură portuară, terenuri și

clădiri.

Bunurile care constituie elemente de infrastructură portuară fac obiectul cedării dreptului de

administrare a acestora de către Consiliul Județean Tulcea. Pentru aceasta, regia plăteşte o cotă

parte către Consiliul Județean Tulcea, în valoare de 50% din veniturile obţinute din închirierea

bunurilor aparţinând domeniului public al Județului Tulcea.

3 Potrivit legislației în vigoare şi a regulamentului de organizare și funcționare a Administrației Zonei Libere Sulina,

prevăzut în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 156/1993 privind instituirea Zonei libere Sulina şi înfiinţarea

Administraţiei Zonei Libere Sulina.

13

5. Local Urban SRL Turnu Măgurele

Prin Hotărârea Guvernului nr. 871/21.10.1999 au fost transmise bunuri imobile, proprietatea

publică a statului, situate în portul Turnu Măgurele, din administrarea Companiei Naționale

„Administrația Porturilor Dunării Fluviale” S.A Giurgiu în administrarea Consiliului Local Turnu

Măgurele.

Local Urban SRL Turnu Măgurele a fost înfiinţată în baza Hotărârii Consiliului Local al

Municipiului Turnu Măgurele nr. 48/03.04.2012, ca societate comercială având ca unic asociat

Consiliul Local al Municipiului Turnu Măgurele.

Local Urban SRL Turnu Măgurele

desfășoară activități privind:

asigurarea funcţionalităţii,

repararea şi modernizarea construcţiilor

portuare şi hidrotehnice, a instalaţiilor

şi echipamentelor de acostare,

semnalizare de navigaţie;

menţinerea adâncimilor de

navigaţie în radele portuare;

asigurarea de servicii şi facilităţi

portuare;

prestaţii la nave şi operatori economici în zona portuară.

6. Consiliul Local al Oraşului Zimnicea

Urmare a Hotărârii Guvernului nr. 871/1999 privind transmiterea unor bunuri imobile,

proprietate publică a statului, situate în porturile Turnu Măgurele şi Zimnicea, din administrarea

Companiei Naţionale “Administraţia Porturilor Dunării Fluviale” SA Giurgiu în administrarea

Consiliului Local al Municipiului Turnu Măgurele şi respectiv, a Consiliului Local al Oraşului

Zimnicea, s-au preluat în administrarea Consiliului Local al oraşului Zimnicea elemente de

infrastructură de transport naval, respectiv teritoriu portuar în suprafață de 52.270,49 mp

precum și alte elemente.

Activitatea principală desfăşurată în

portul Zimnicea este de încărcare -

descărcare nave.

14

7. Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere Galaţi"

Regia Autonomă "Administrația Zonei Libere Galaţi" (RA AZL Galaţi) este organizată în

subordinea Consiliului Local al Municipiului Galaţi, funcţionând pe bază de gestiune

economică şi autonomie financiară. RA AZL Galaţi îşi desfăşoară activitatea pe baza Legii nr.

84/1992 privind regimul zonelor libere din România, a Hotărârii Guvernului nr. 190/1994

privind înfiinţarea Zonei Libere Galaţi şi a Regiei Autonome "Administraţia Zonei Libere

Galaţi"4, respectiv a Hotărârii Consiliului Local Galaţi nr. 28 /2018.

Patrimoniul RA AZL Galaţi este constituit, printre altele, dintr-un teren portuar proprietate

publică, cu titlu de administrare, împreună cu fondurile fixe din perimetrul respectiv, transmis în

baza unui protocol din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Porturilor Dunării

Maritime Galaţi".

În această calitate, RA AZL Galaţi îşi propune să dezvolte teritoriul portuar susmenționat,

utilizarea eficientă a infrastructurii, asigurarea celor mai bune condiţii de acces în şi din

Platforma 2, asigurarea unui climat investiţional sănătos, precum şi atragerea reţelelor logistice

internaţionale.

În realizarea obiectului de activitate, RA AZL Galaţi utilizează atât active proprii, cât şi active

aparţinând domeniului public al municipiului Galaţi, date în administrare de către Consiliul

Local Galaţi, situate în incinta Platformei 2 a Zonei Libere Galaţi, constând, în principal, din

elemente de infrastructură portuară, precum și terenuri respectiv clădiri. Bunurile care constituie

elemente de infrastructură portuară fac obiectul cedării dreptului de administrare de către Consiliul

Local Galaţi.

8. Societatea pe acțiuni „Administraţia Zonei Libere Giurgiu”

Societatea pe acțiuni „Administraţia Zonei Libere Giurgiu” (Zona Liberă Giurgiu) a fost

înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 788/1996, în scopul promovării schimburilor

internaţionale şi al atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum şi

pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionale, atât amplasamentul

cât si existenţa unor utilizatori preponderent cu activitate industrială conferindu-i un specific

deosebit. Zona Liberă Giurgiu se întinde pe o suprafaţă de 160 ha.

Zona Liberă Giurgiu este situată în partea de sud a României, în Municipiul Giurgiu, principal

port la fluviul Dunărea, la doar 60 de km de Bucureşti, fiind punctul de intersecţie al

principalelor culoare de trafic rutiere, feroviare şi fluviale internaţionale.

Activitatea societății pe acțiuni „Administraţia Zonei Libere Giurgiu”este distinctă de cea a

celorlalte zone libere din România prin faptul că are un profil preponderent industrial, aici

funcţionând încă de la înfiinţarea sa unităţi de producţie.

4 Modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 669/2003.

15

1.2.3 Atribuțiile administrațiilor portuare și ale administrațiilor de căi navigabile

interioare

În conformitate cu art. 24 din OG nr. 22/1999 administrațiile portuare au următoarele obligații:

a) să pună infrastructura portuară la dispoziţia tuturor utilizatorilor, în mod liber şi

nediscriminatoriu;

b) să întreţină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte şi să menţină caracteristicile tehnice

minime ale infrastructurii portuare, astfel cum sunt stabilite prin planurile de proiectare

sau cărţile tehnice aferente fiecărui element de infrastructură ori grupuri de elemente

reprezentând o unitate funcţională, aflate în administrarea sau proprietatea lor;

c) să întreţină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte şi să menţină caracteristicile tehnice

minime ale oricăror reţele de utilităţi existente pe teritoriul porturilor, aflate în

administrarea sau în proprietatea lor;

d) să asigure operatorilor economici, la cererea acestora, refurnizarea sau distribuţia

utilităţilor, cu respectarea regulilor stabilite de către autorităţile de reglementare

competente;

e) să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranţă;

f) să asigure în permanenţă adâncimile minime în bazinele portuare şi la dane, astfel cum

sunt stabilite prin planurile de proiectare ale acestor elemente de infrastructură;

g) să asigure în permanenţă adâncimile pe şenalele de acces necesare intrării/ieşirii navelor

în/din port;

h) să asigure în permanenţă semnalizarea pe şenalele de acces şi în porturi;

i) să asigure, după caz, semnalizarea în mare largă, activitate pentru care pot percepe tarife;

j) să ţină evidenţa muncitorilor portuari care efectuează activităţile specifice pe bază de

contracte individuale de muncă;

k) să permită accesul în danele de operare pentru operaţiuni de încărcare/descărcare doar a

navelor fluviale care respectă prevederile legale;

l) să întreţină drumurile de acces existente pe teritoriile portuare. În cazuri excepţionale, cu

acceptul ministerului şi al autorităţilor locale, administraţiile portuare pot participa la

întreţinerea căilor de legătură între teritoriile portuare şi drumurile naţionale sau

autostrăzi;

m) să participe la intervenţiile în caz de dezastre, inclusiv poluări, conform legislaţiei în

vigoare.

În conformitate cu art. 26 din OG nr. 22/1999, administrațiile de căi navigabile interioare au

următoarele obligații:

a) să pună infrastructura de căi navigabile interioare la dispoziţia tuturor utilizatorilor, în mod

liber şi nediscriminatoriu;

16

b) să întreţină, să reparare, să modernizeze, să dezvolte şi să menţină caracteristicile tehnice

minime ale infrastructurii de transport naval aferente căii navigabile interioare, astfel cum

sunt stabilite prin planurile de proiectare sau cărţile tehnice aferente fiecărui element de

infrastructură sau grupuri de elemente reprezentând o unitate funcţională, aflate în

administrarea sau proprietatea lor;

c) să asigure gabaritele minime de navigaţie stabilite în conformitate cu prevederile naţionale

şi internaţionale aplicabile;

d) să asigure semnalizarea costieră şi plutitoare necesară;

e) să asigure, după caz, furnizarea serviciilor de siguranţă.

2. Principalele atribuții ale Consiliului de Supraveghere din Domeniul

Naval

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval desfășoară o activitate complexă. Atribuțiile

Consiliului de Supraveghere din domeniul naval sunt prevăzute la art. 662

alin.2 din

OG nr.22/19995, cu modificările și completările ulterioare. Dintre acestea enumerăm:

Monitorizarea activității administrațiilor de infrastructură portuară care aparține

domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, pentru ca accesul la

infrastructura portuară să fie liber și nediscriminatoriu;

Avizarea normelor de fundamentare a tarifelor pentru utilizarea infrastructurii portuare,

a chiriei şi redevenţei pentru închirierea şi concesiunea/subconcesiunea terenurilor

portuare care aparţin domeniului public al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale,

şi urmăreşte aplicarea lor în mod nediscriminatoriu;

Avizarea normelor de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de

siguranţă;

Exercitarea unei activități administrativ-jurisdicţionale, respectiv Consiliul de

Supraveghere din Domeniul Naval soluționează plângerile formulate în legătură cu un

tratament inechitabil sau discriminatoriu, aplicat, prin deciziile administratorului

infrastructurii de transport naval, în ceea ce priveşte procedura de alocare a

infrastructurii de transport naval, nivelul şi/sau structura chiriilor/redevenţelor/tarifelor

de utilizare, aplicate în legătură cu infrastructura de transport naval, precum şi efectuarea

serviciilor de siguranţă, cerinţele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de

siguranţă, procedura de acordare/refuz a dreptului de a furniza servicii de siguranţă;

impune prin decizie măsuri de remediere.

Constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute de lege.

Formularea unor recomandări pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea

domeniului transportului naval;

5 Ordonanţa Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea

infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport

naval în porturi şi pe căile navigabile interioare.

17

Cooperarea cu alte autorități publice precum și cu organisme de supraveghere similare

din statele membre ale Uniunii Europene.

2.1 Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor-cadru

Așa cum a fost precizat anterior, o importantă atribuție a Consiliului de Supraveghere din

Domeniul Naval în contextul inițierii și facilitării unui dialog între administrații și operatorii

portuari o reprezintă monitorizarea şi avizarea procedurii de elaborare a contractelor-cadru.

Potrivit prevederilor art. 401, procedura de elaborare a contractelor-cadru a cuprins mai multe

etape.

Într-o primă etapă, administratorii infrastructurii portuare au elaborat proiectele de contracte-

cadru de subconcesiune, închiriere şi de prestări servicii şi au asigurat publicarea acestora pe

website-urile proprii spre dezbatere publică.

În cea de-a două etapă, într-un termen de 90 de zile de la publicarea proiectelor de contracte

cadru, asociaţiile patronale şi profesionale, reprezentative şi legal constituite, precum şi

federaţiile sindicale reprezentative care îşi desfăşoară activitatea în respectivul port au avut

posibilitatea să formuleze observaţii/propuneri, în vederea definitivării negocierii cu

bună-credinţă a clauzelor acestora.

În acest context, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a efectuat o serie de demersuri

în vederea monitorizării respectării de către administrațiile portuare a prevederilor legii.

Începând de la prima ședință, a fost transmisă o solicitare de informații către administrațiile

portuare înființate prin hotărâre a Guvernului referitoare la data publicării pe website-urile

proprii a proiectelor de contracte-cadru, precum și referitoare la propunerile și observațiile

formulate de persoanele interesate în termenul legal. Ulterior, aceste solicitări au fost transmise

și către administrațiile portuare aflate sub autoritatea administrațiilor publice locale, respectiv

către administrațiile de zone libere ce desfășoară inclusiv activități portuare.

De asemenea, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a solicitat elaborarea unui

calendar al negocierilor și a subliniat necesitatea ca reprezentanţii asociaţiilor patronale şi

profesionale reprezentative şi legal constituite precum şi federaţiile sindicale reprezentative care

îşi desfăşoară activitatea în respectivul port şi au avut observaţii în procedura de consultare

publică, să fie invitaţi la negocieri.

De asemenea, au avut loc întâlniri de lucru, între membrii Consiliului de Supraveghere din

Domeniul Naval cu reprezentanții legali ai administraţiilor portuare, reprezentanți ai

operatorilor portuari ai şi asociaţiilor acestora. În cadrul acestor întâlniri au fost puse în discuție

aspecte referitoare la activitatea din porturi, la stadiul procedurii de negociere a contractelor

cadru.

Odată cu publicarea pe website-urile proprii a proiectelor de contracte-cadru, în perioada de 90

de zile de dezbatere publică, precum și în perioada negocierilor, membrii plenului Consiliului

de Supraveghere din Domeniul Naval, alături de personalul din cadrul Serviciului de

18

Supraveghere din Domeniul Naval, au fost prezenți în calitate de observatori la negocierile

purtate între administrațiile portuare și operatorii economici interesați.

În acest mod, în scopul punerii în aplicare a atribuției de monitorizare a procedurii de elaborare

a contractelor cadru, în perioada iulie-septembrie, membrii plenului Consiliului de

Supraveghere din Domeniul Naval și/sau personalul din cadrul Serviciului de Supraveghere din

Domeniul Naval au participat la 12 întâlniri de negociere a contractelor-cadru organizate de:

Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” Constanța, Compania Națională

”Administrația Canalelor Navigabile” Constanța, respectiv Compania Națională ”Administraţia

Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi.

Spre finalul anului 2018, Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” Constanța,

Compania Națională ”Administrația Canalelor Navigabile” Constanța, respectiv Regia

Autonomă ”Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați au informat Consiliul de

Supraveghere din Domeniul Naval că au finalizat procedura de elaborare a contractelor-cadru.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a solicitat o serie de documente suplimentare, în

vederea monitorizării atente a procedurii de negociere a contractelor cadru, în limita

competențelor legale.

În acest sens, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a solicitat administrațiilor

portuare care au finalizat procedura de elaborare a contractelor cadru să comunice:

contractele-cadru publicate inițial spre consultare pe website-urile administrațiilor

portuare,

observațiile primite din partea operatorilor portuari, așa cum acestea au fost depuse,

pentru fiecare tip de contract-cadru,

situație a observațiilor admise, respectiv respinse, alături de motivele ce au justificat

poziția administrației portuare și partea care le-a formulat, pentru fiecare tip de

contract-cadru, precum și

documentele negocierii (convocări, minute/procese-verbale ale ședințelor, ș.a.m.d.)

ale procedurii de negociere,

contractele-cadru finalizate în cadrul procedurii de negociere.

În cursul anului 2018 Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a analizat 14 contracte

finalizate ale administrațiilor portuare înființate prin hotărâre de Guvern, patru contracte cadru

ale Companiei Naționale ”Administrația Porturilor Maritime” Constanța și 10 contracte cadru

ale Companiei Naționale ”Administrației Canalelor Navigabile” Constanța, după cum urmează:

I. Compania Națională ”Administrația Porturilor Maritime” Constanța

1. Contractul de prestări servicii portuare – agenți

2. Contractul de prestări servicii portuare – armatori

3. Contractul de subconcesiune infrastructură portuară

4. Contractul de închiriere infrastructură portuară

19

II. Compania Națională ”Administrație Canalelor Navigabile” Constanța

1. Contract de închiriere platformă portuară (domeniul privat al companiei) și teren aferent

(domeniul public al statului)

2. Contract de închiriere teren (domeniul public al statului)

3. Contract de subconcesiune teren (domeniul public al statului)

4. Contract de emitere permise acces în porturi

5. Contract de prestări servicii - Refurnizare energie electrică

6. Contract de prestări servicii - Prelevare apă

7. Contract de prestări servicii - Deversare apă

8. Contract de prestări servicii - Tranzitare apă

9. Contract de prestări servicii – Refurnizare apă

10. Contract de prestări servicii - Tranzitare ape navigabile

În principal, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a analizat clauzele contractelor

cadru prin prisma caracterului lor nediscriminatoriu și echitabil, care să asigure respectarea, de

către administrațiile portuare, a obligației de a pune infrastructura portuară la dispoziţia tuturor

utilizatorilor, în mod liber şi nediscriminatoriu.

Prin urmare, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a formulat și transmis recomandări

privind modificarea unor clauze referitoare la aplicarea de penalități, emiterea anumitor garanții

în vederea executării obligațiilor contractuale, precum și executarea acestora, stabilirea unor

criterii clare, transparente, obiective și nediscriminatorii care să determine în mod concret fie o

anumită valoare a clauzei de performanță, fie anumite intervale de referință pentru aceasta,

precum și clarificarea unor aspecte ce prezentau riscul de a fi interpretate ca fiind inechitabile.

În această perioadă, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a analizat un număr de 305

observații primite de către cele două administrații portuare de la operatorii portuari în

procedura de negociere a contractelor cadru, și a formulat și transmis un număr de 54 de astfel

de observații. Dintre acestea, 51 au fost preluate de către administrațiile portuare.

De asemenea, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a recomandat celor două

administrații includerea unor clauze referitoare la obligațiile ce incumbă acestora în temeiul

prevederilor legale, ca administrație portuară, aplicabile în mod specific fiecărui tip de contract

cadru elaborat, cu scopul de a asigura caracterul echitabil al întinderii obligațiilor fiecăreia

dintre părți semnatare.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a solicitat și administrațiilor portuare aflate sub

autoritatea administrațiilor publice locale, precum și Regiei Autonome “Administrația Canalului

Navigabil Bega” Timiș, nou înființată prin hotărâre de Guvern, în a doua parte a anului 2018, să

se conformeze prevederilor art. 401 din OG nr. 22/1999.

Solicitarea a vizat elaborarea şi publicarea pe website-urile proprii, spre consultare, a proiectelor

de contracte-cadru pentru subconcesiune, închirierea infrastructurii de transport naval din port,

respectiv de prestări servicii.

20

Cele opt administrații portuare aflate în subordinea sau sub autoritatea autorităţilor

administraţiei locale sunt: Primăria Zimnicea, Local Urban SRL Turnu Măgurele, Serviciul de

Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară Brăila, ASPL Sulina SRL, Regia

Autonomă Administrația Zonei Libere Sulina, Regia Autonomă Administrația Zonei Libere

Galați, Societatea pe acţiuni Administrația Zonei Libere Giurgiu și Regia Autonomă

Administrația Zonei Libere Brăila.

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, în porturile maritime și în

cele fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră, al altor canale navigabile

și în teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei, au fost instituite zone libere a

căror administrare se realizează de către administrațiile acestora, organizate ca regii autonome,

coordonate de Ministerul Transporturilor.

Prin urmare, poziția acestora a fost că nu îndeplinesc condițiile pentru a fi calificate ca fiind

administrații portuare în sensul prevederilor către art.24 alin.(5) și (6) din OG nr. 22/1999,

întrucât sunt înființate și organizate ca zone libere cu atribuții specifice privind regimul de zonă

liberă, activitatea de concesiune/închiriere din acest perimetru fiind reglementată prin norme

specifice, iar stabilirea și aprobarea tarifelor de concesiune/închiriere se subscriu procedurilor și

reglementărilor specifice de zonă liberă.

Referitor la regimul aplicabil administrațiilor zonelor libere, înființate în porturile maritime și în

cele fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră, al altor canale navigabile

și în teritoriile din apropierea punctelor de trecere a frontierei, având în vedere situația specifică

și regimul juridic aplicabil administrațiilor zonelor libere, Consiliul de Supraveghere din

Domeniul Naval a efectuat demersuri de clarificare, în acest scop fiind solicitat punctul de

vedere al Ministerul Transporturilor.

La final, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a apreciat că, în măsura în care sunt

înființate în porturile maritime și în cele fluviale ale României, în lungul Canalului Dunăre-

Marea Neagră sau al altor canale navigabile, aceste administrații de zonă liberă sunt

administraţii portuare în contextul faptului că acestea administrează infrastructură portuară,

stabilesc tarife pentru prestaţii portuare şi, implicit, obţin venituri din aceste prestaţii, iar

activități de tipul accesului la infrastructura portuară de tip cheu reprezintă o activitate prestată

exclusiv în calitate de administrație portuară.

Prin urmare, toate administrațiile portuare aflate sub autoritatea administrațiilor publice locale

identificate mai sus au publicat spre dezbatere publică contractele-cadru.

2.2 Avizarea normelor de fundamentare a tarifelor

În contextul modificării OG nr. 22/1999, legiuitorul a înțeles să acorde o atenție deosebită

modului în care administrațiile portuare stabilesc tarifele percepute pentru serviciile prestate și

pentru accesul la infrastructura de transport naval, precum și chiriile și redevențele obținute în

baza contractelor de închiriere, respectiv concesiune.

21

În acest sens, art. 37 din OG nr. 22/1999 prevede, în sarcina administrațiilor portuare, obligația

de a stabili, în mod nediscriminatoriu, tarifele percepute, chiriile și redevențele, conform unor

norme de fundamentare a acestora, elaborate pe baza datelor din contabilitatea de gestiune a

respectivei administraţii, în urma consultării prealabile a operatorilor economici. O altă

prevedere a aceluiași act normativ, destinată asigurării unui grad rezonabil de previzibilitate a

cuantumului tarifelor, stabilește faptul că orice modificare a tarifelor se face numai în ultimul

trimestru al anului în curs pentru anul următor.

În ceea ce privește avizarea normelor de fundamentare a tarifelor practicate de administrațiile

portuare, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval are, în conformitate cu prevederile

art. 662 alin. (2) lit. b) și c) din OG nr. 22/1999, următoarele atribuții:

avizarea normelor de fundamentare a tarifelor prevăzute la art. 37 alin. (1) din OG

nr. 22/1999, a chiriei şi redevenţei pentru închirierea şi concesiunea/subconcesiunea

terenurilor portuare care aparţin domeniului public al statului sau unităţilor

administrativ-teritoriale, percepute de către administraţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) şi

(2) din OG nr. 22/1999, precum şi structura pe elemente de cheltuieli a acestora şi

urmăreşte aplicarea lor în mod nediscriminatoriu - art. 662 alin. (2) lit. b);

avizarea normelor de fundamentare a tarifelor percepute pentru efectuarea serviciilor de

siguranţă şi structura pe elemente de cheltuieli a acestor tarife şi verifică

proporţionalitatea acestora cu costul serviciului furnizat, precum şi aplicarea lor în mod

nediscriminatoriu - art. 662

alin. (2) lit. c).

3. Activitatea desfăşurată de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval

3.1 Demersuri întreprinse în cadrul procedurii de avizare a normelor de

fundamentare a tarifelor

Încă de la constituirea Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, au fost discutate o

serie de aspecte referitoare la atribuţiile Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval şi

modalitățile de punere în aplicare a acestora.

Un prim pas a fost stabilirea, de către Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, a

administrațiilor portuare ce intră sub prevederile OG nr. 22/1999, aflate fie în subordinea sau

sub autoritatea Ministerului Transporturilor - infrastructura aparţine domeniului public al

statului, fie în subordinea sau sub autoritatea autorităţilor administraţiei locale - infrastructura

portuară aparţine domeniului public sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Astfel, au fost identificați administratorii infrastructurii portuare. În vederea stabilirii unui prim

contact cu actorii implicați, au avut loc, la invitația Consiliul de Supraveghere din Domeniul

Naval, întâlniri preliminare atât cu administraţiile portuare cât şi cu reprezentanţii operatorilor

economici care îşi desfăşoară activitatea în porturi.

22

Unul dintre subiectele puse în discuție a fost stadiul elaborării normelor de fundamentare a

tarifelor ce urmau a fi avizate de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, și respectiv,

problemele cu care se confruntă operatorii economici.

Plecând de la concluziile acestui dialog, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a

determinat o serie de principii pe baza cărora vor fi elaborate normele de fundamentare a

tarifelor.

Recomandările Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval au vizat:

1. Cu privire la modul de prezentare a metodologiei de determinare a fiecărui tarif practicat de

administraţia portuară, precum şi a tuturor elementelor de cost ce stau la baza stabilirii

tarifelor, acestea să fie prezentate într-un singur document, ce va cuprinde şi o scurtă

descriere a domeniului de aplicare, definiţii şi abrevieri pentru termenii utilizați în cadrul

normelor de fundamentare a tarifelor.

2. Fundamentarea normelor, având în vedere valoarea cheltuielilor din ultimul an încheiat (în

cazul de față, 2017) și luând în considerare media volumului de mărfuri operate în ultimii

ani. Valorile contabile de la sfârșitul ultimului an încheiat (31.12.2017) vor putea fi

actualizate cu indicele preţurilor de consum publicat de Institutul Naţional de Statistică

pentru luna septembrie a anului curent (2018) şi care ţine cont de evoluţia din ultimele nouă

luni. Pentru tarifele exprimate în valută se vor folosi cursurile de schimb valutar comunicate

de BNR în ultima zi lucrătoare a trimestrului III; normele de fundamentare a tarifelor vor

conține prezentarea metodologiei şi a costurilor incluse în calculul cotei de cheltuieli

generale de administraţie și a cheltuielilor indirecte.

3. Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a subliniat faptul că, în virtutea noilor

prevederi legale, este necesară fundamentarea tuturor tarifelor pe baza datelor din

contabilitatea de gestiune.

În cadrul discuțiilor preliminare avute cu operatorii economici, subiectele de interes au fost

reprezentate de posibila reajustare a unor indicatori care stau la baza modalităţii de calcul a

tarifelor, modalitatea de stabilire a tarifelor/chiriilor într-un mod transparent, evaluarea

terenurilor de către evaluatori independenţi și modalităţile economice de fundamentare a

tarifelor.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a urmărit ca administrațiile portuare, în temeiul

art. 37 alin (2) din OG nr. 22/1999, să consulte operatorii economici, în modalitatea pe care o

consideră oportună.

După finalizarea procedurii de consultare, administrațiile portuare au transmis, la cererea

Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, corespondența purtată cu operatorii

economici, precum și observaţiile/propunerile acceptate și preluate, precum și cele nepreluate în

normele de fundamentare a tarifelor (împreună cu motivarea nepreluării acestora).

În urma analizei observațiilor primite de administrațiile portuare de la operatorii economici, în

cadrul procedurii de consultare, precum și a celor transmise de către operatori direct către

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, a avut loc o întâlnire cu operatorii economici

pentru clarificarea tuturor aspectelor rămase în discuție.

În urma acestei întâlniri, o parte din observațiile operatorilor economici au fost considerate ca

fiind oportune de către Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval și transmise

administrațiilor portuare, cu solicitarea de a fi luate în considerare în procedura de elaborare a

normelor de fundamentare a tarifelor.

23

Totodată, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a comunicat și un set de principii,

considerate ca fiind pertinente și oportune, respectiv:

Necesitatea ca normele de fundamentare a tarifelor să includă şi o definiție sau o

descriere detaliată a servicului respectiv, pentru fiecare tarif, precum și baza legală

pentru perceperea respectivului tarif, cu indicarea actului normativ și a articolului

incident, respectiv cu indicarea actului intern și a articolului incident;

Defalcarea cheltuielilor directe în cadrul tarifelor: consemnarea procentelor fiecărei

categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor directe pentru fiecare tarif în cadrul

normelor de fundamentare;

Precizarea în norme a modificării legislative referitoare la obligaţia administraţiilor de a

utiliza peste 50% din totalul veniturilor obţinute din administrarea şi exploatarea

infrastructurii de transport naval care face obiectul concesiunii pentru întreţinerea,

reparaţia, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii;

Întocmirea unei situaţii centralizatoare a tuturor tarifelor practicate de fiecare

administraţie ce intră sub incidenţa prevederilor art. 662 alin. (2) lit. b) şi respectiv c), cu

indicarea în mod explicit dacă serviciile de siguranţă sunt furnizate în mod direct sau

sunt asigurate prin intermediul unui terţ.

3.2 Concluzii referitoare la activitatea Consiliului de Supraveghere din

Domeniul Naval de avizare naliza a normelor de fundamentare a tarifelor

Având în vedere faptul că activitatea de elaborare și avizare a normelor de fundamentare a

tarifelor a avut un caracter de premieră, abordarea Consiliul de Supraveghere din Domeniul

Naval a fost de dialog permanent cu administratorii infrastructurii portuare, reprezentanții

operatorilor portuari, specialiști în domeniu și nu în ultimul rând cu Ministerul Transporturilor.

În cadrul procesului de analiză, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a avut în vedere

faptul că anumite administrații portuare fie au fost înființate recent, fie nu dețineau o

contabilitate proprie, fie din alte motive excepționale, iar cheltuielile preluate în stabilirea

tarifelor au fost determinate conform datelor preluate din contabilitatea de gestiune din ultimul

an sau ca estimări în conformitate cu programul anual aprobat prin Bugetul de Venituri şi

Cheltuieli al companiei. În acest sens, a solicitat justificări pentru fiecare categorie de cheltuieli

care a intrat în calculul tarifelor companiei, precum şi referitor la modul de repartizare al

acestora pe anumite clase de tarife. Astfel, au fost analizate în detaliu documentele ce prezentau

cheia de repartizare a elementelor de cheltuieli pe tarife, iar informaţiile acestea au fost corelate

cu valorile ce au stat la baza calculului pentru fiecare tarif în parte.

În conformitate cu modalitatea de fundamentare a tarifelor aleasă de administrațiile portuare,

după determinarea costului complet pentru fiecare tarif, inclusiv cota din cheltuielile generale,

cota de profit, tariful propriu-zis se calculează prin raportare la un indicator fizic (rezultatul

activității/baza de raportare). La stabilirea acestui indicator, Consiliul de Supraveghere din

Domeniul Naval a considerat oportună utilizarea valorii istorice a acestui indicator - fie din

ultimul an, fie o medie a ultimilor 3-5 ani cu posibilitatea ajustării cu maxim 1,5%.

24

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval urmează să monitorizeze, conform atribuțiilor

sale legale, modul de aplicare a tarifelor care rezultă în urma fundamentării acestora, astfel încât

acestea să fie aplicate în mod nediscriminatoriu.

De asemenea, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval va urmări dacă administratorii

infrastructurii portuare se conformează obligației prevăzute de lege de a face publică lista

tarifelor percepute. În același context, în ipoteza acordării unor facilități sau reduceri ale

tarifelor (cu aprobarea consiliilor de administrație), vom urmări ca acestea să fie publice, iar

aplicarea lor să se facă în mod nediscriminatoriu.

3.3 Hotărâri ale Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval

În conformitate cu prevederile art. 662

alin. (2) lit. b) și c) coroborat cu art. 37 alin. (2) din

Ordonanța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile,

utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi

desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul de Supraveghere din Domeniul

Naval a hotărât avizarea normelor de fundamentare a tarifelor, chiriilor, redevențelor, respectiv

tarifele pentru efectuarea serviciilor de siguranță, precum și structura pe elemente de cheltuieli a

acestora, ce vor fi percepute de administrațiile portuare până la data de 31.12.2019.

Astfel, au fost avizate normele de fundamentare a tarifelor, aparținând unui număr de 14

administrații portuare pentru un număr total de 484 de tarife.

4. Analiza plângerilor și a sesizărilor

Potrivit dispozițiilor art. 662 alin. d) din OG 22/1999, Consiliul de Supraveghere din Domeniul

Naval analizează şi se pronunţă, prin decizie, într-un termen de maximum 60 de zile lucrătoare

de la primirea tuturor informaţiilor necesare, cu privire la plângerile formulate în legătură cu un

tratament inechitabil sau discriminatoriu aplicat prin deciziile administratorului infrastructurii

de transport naval, în ceea ce priveşte:

(i) procedura de alocare a infrastructurii de transport naval;

(ii) nivelul şi/sau structura chiriilor/redevenţelor/tarifelor de utilizare, aplicate în legătură cu

infrastructura de transport naval, precum şi efectuarea serviciilor de siguranţă;

(iii) cerinţele minime aplicate pentru furnizarea serviciilor de siguranţă;

(iv) procedura de acordare/refuz a dreptului de a furniza servicii de siguranţă.

În îndeplinirea acestei atribuţii, Consiliul de Supraveghere exercită o activitate

administrativ-jurisdicţională.

În cursul anului 2018, Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval a înregistrat două sesizări

de la operatorii portuari cu obiect comun, respectiv perceperea tariful de staționare în radă și

25

tariful de staționare la mal natural. În esență, operatorii portuari au reclamat faptul că două

administrații portuare încasează în mod nejustificat categoria de tarife de rada/acvatoriu aplicate

navelor fluviale care staţionează la Dunăre, în faţa porturilor maritime/fluviale. Autorii

sesizărilor au apreciat că administratorii infrastructurii portuare nu au un temei legal pentru

încasarea acestor tarife şi nici nu desfășoară efectiv o prestaţie, respectiv tarifarea este efectuată

fără ca zonele unde se aplică să fie amenajate corespunzător de către administraţiile portuare cu

elemente speciale pentru legarea navelor. De asemenea, încasarea acestor tarife face obiectul

unor divergențe între administrațiile portuare și operatori de mai multă vreme.

Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, în scopul soluționării acestor sesizări, a

solicitat punctul de vedere al Ministerul Transporturilor, informații suplimentare de la autorii

acestora, precum și de la administrațiilor portuare în cauză.

De asemenea, precizăm faptul că aceste două sesizări au fost transmise în contextul

modificărilor legislative ce au avut loc la finalul anului 2017 și care prevăd, în sarcina

administrațiilor portuare, obligația de a fundamenta tarifele percepute pe baza datelor din

contabilitatea de gestiune. Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval, în activitatea sa de

analiză a normelor de fundamentare a tarifelor, s-a aplecat cu multă atenție asupra acestor tarife

în procedura de fundamentare a acestora pe baza contabilității de gestiune. Ca urmare, având în

vedere poziția celor două administrații portuare, precum și observațiile Consiliului de

Supraveghere din Domeniul Naval, la finalul anului 2018, una dintre cele două administrații a

renunțat la tariful de staționare/operare mal natural, iar cea de-a doua a păstrat tariful de

staționare nave fluviale la mal numai în cazul în care adiacent zonei respective de acostare

există un operator care are încheiat cu administrația un contract de închiriere cu program de

investiții și amenajează zona pe cheltuiala sa/a administrației, pentru acostarea navei.

5. Activităţi de cooperare intrainstituţională şi interinstituţională

5.1 Cooperare intrainstituţională

În scopul asigurării desfășurării activității Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, a

fost înființat, în cadrul Consiliului Concurenței, Serviciul de Supraveghere din Domeniul Naval.

Acesta a cooperat eficient cu direcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei, în

special cu Direcţia Servicii, Direcţia Juridic-Contencios, Direcţia Ajutor de Stat și Direcţia

Cercetare.

5.2 Cooperare interinstituţională

În ceea ce priveşte cooperarea dintre Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval şi alte

instituţii, acesta a inițiat un dialog permanent cu Ministerul Transporturilor, în speță Direcţia

Transport Naval, în scopul asigurării unei colaborări cât mai eficiente care să favorizeze

obiectivul comun de dezvoltare a transportului naval din România.

26

Drept urmare, membrii Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval au participat la şedinţa

Colegiului de Coordonare a activităţii de transport naval din data de 19.07.2018 cu privire la

aplicarea noilor prevederi ce modifică şi completează OG nr. 22/1999, şedinţă în care s-au

discutat pe larg rolul și atribuțiile Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, în contextul

cooperării interinstituţionale.

Membrii Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval, împreună cu reprezentanți ai

Serviciului de Supraveghere din Domeniul Naval, au participat la conferinţe, simpozioane,

cursuri şi vizite de lucru, atât la nivel naţional cât și internațional, după cum urmează:

a) La nivel național:

1. Workshop Naţional privind finanţarea investiţiilor în porturi - Scheme de ajutor de stat

și Workshop naţional privind îmbunătățirea și armonizarea legislației portuare (Constanţa,

27-28 martie 2018) în cadrul proiectului Danube Transnational Programme ( DAPhNE);

2. Conferința pe tema ajutorului de stat în domeniul transporturilor (București 12-13 aprilie

2018) organizată de Consiliul Concurenței în parteneriat cu Ministerul Transporturilor,

Ministerul Fondurilor Europene, Comisia Europeană - DG Competition;

3. Simpozion ,,Dunărea de jos” organizat de Navrom Galați, OMV Petrom&TTS (Galați,

23 mai 2018), cu participarea Ministerului Transporturilor și a Ministerului Afacerilor Externe;

4. Curs de cultură organizaţională a Consiliului Concurenţei (Tulcea, 11-14 septembrie

2018);

5. Conferința “Mediul concurențial și competitivitatea în sectoare cheie ale economiei

româneşti” organizată de Consiliul Concurenței în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie

a României. (Bucureşti, 15 noiembrie 2018);

b) La nivel internaţional:

În contextul colaborărilor internaționale, a avut loc la Haga în data de 12-13 noiembrie 2018 o

vizită de lucru la sediul Autorității pentru Consumatori și Piețe din Olanda (ACM) care

desfășoară activități de supraveghere generală în domeniul concurenței, precum și activități de

reglementare în domeniul energiei, telecomunicațiilor și serviciilor poștale, al piețelor de

transport (sau părți ale acestora) și protecției consumatorilor.

În cadrul acestei vizite, au fost abordate subiecte de interes precum metodele de alocare a

costurilor folosite de ACM, reglementările ACM privind activitatea de pilotaj nave și aplicarea

şi respectarea regulilor de concurenţă în sectorul maritim.

În legătură cu subiectul alocării costurilor, partea olandeză a realizat o prezentare a principiilor

generale de alocare a costurilor și a sectoarelor în care ACM utilizează această metodă.

Procesul de alocare prezentat cuprinde mai multe etape: identificarea în registrele contabile a

surselor de cost, directe și indirecte; costurile indirecte sunt grupate pe categorii intermediare;

alocarea costurilor pe servicii distincte cu propriile tarife. Costurile comune (costurile indirecte

care stau la baza mai multor servicii/produse) pot fi împărțite proporțional cu costurile alocate

anterior atribuibile tarifului corespunzător, corespunzător disponibilității pieței de a plăti tariful

pentru serviciul respectiv (what the market can bear) sau să nu fie alocate.

27

6. Priorităţile Consiliului de Supraveghere din Domeniul Naval

Prin prisma experienței dobândite în primul an de activitate, Consiliul de Supraveghere din

Domeniul Naval își propune pentru anul 2019 următoarele priorități:

Intensificarea colaborării cu administratorii infrastructurii portuare, reprezentanții

operatorilor portuari, precum și alte entități publice din țară și străinătate, în scopul

dezvoltării transportului naval;

Implementarea Regulamentului UE 2017/352 de stabilire a unui cadru privind

furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a

porturilor;

Monitorizarea aplicării nediscriminatorie a tarifelor și a activității administratorilor

infrastructurii portuare, în limita competențelor prevăzute de lege;

Realizarea unui Studiu comparativ privind modelele economice cele mai eficiente

folosite la fundamentarea tarifelor din domeniul naval;

Clarificarea cadrului normativ care să impună administratorilor infrastructurii portuare

separarea cheltuielilor în funcție de activitățile prestate în calitate de administrație portuară,

respectiv autoritate portuară;

Elaborarea și aprobarea unor ,,Instrucțiuni privind elaborarea normelor de

fundamentare a tarifelor”.