consiliere si orientare - 5 module

7/25/2019 Consiliere Si Orientare - 5 Module

1/17

MODUL I- AUTOCUNOATERE I DEZVOLTAREPERSONAL

,,ndrznete s devii ceea ce eti ! Exist posibiliti minunate n fiecare fiin.Convingete de fora ta. tii s spui mereu" nu depinde dec#t de mine.$

Conceptul de autocunoastere se refera la ,,procesul de explorare si structurare apropriilor caracteristici %de exemplu. abilitati, emotii. motivatii, atitudini, credinte,mecanisme de aparare si adaptare. etc.& in urma caruia rezulta imaginea de sine apersoanei$. 'unctionarea eficienta in mediul socioprofesional contemporan estefacilitata de capacitatea de autocunoastere si autoreglare eficienta a persoanei.

(spectele relevante ale autocunoasterii sunt". imaginea de sine). aptitudinile si abilitatile personale)

. sistemul motivational al individului). emotiile si mecanismele de aparare si adaptare)

. autoeficacitatea perceputa.Cunoasterea de sine se dezvolta o data cu varsta si cu experientele prin care trecem.

*e masura ce o persoana avanseaza n etate, dobandeste o capacitate mai mare deautoreflexie. +otusi. niciodata nu vom putea spune ca ne cunoastem pe noi nine ntotalitate) cunoasterea de sine nu este un proces care se nceie o data cu adolescentasau cu tineretea. *usi n fata unor obstacole, a unor provocari, vom gasi de multe oriresurse de care poate nu eram constieni p#n n acele momente.

Cunoasterea de sine este un proces cognitiv, afectiv si motivational individual, dar

suport influente puternice de mediu.Comunicarea interpersonala este una dintre sursele de autocunoastere. - comunicareeficienta poate asigura un climat securizant, facilitator al autodezvaluirii siintercunoasterii.

. /(01E( 2E 1E

maginea de sine este modul n care o persoana si percepe propriile caracteristicifizice, cognitive, emotionale, sociale si spirituale.

n limba3 curent, imaginea de sine este parerea pe care o avem despre noi, despre

$cine suntem noi$ si $ce putem face noi$ (ceasta evaluare, fondata sau nu, a calitatilor sidefectelor noastre, este un stalp al stimei de sine.. maginea de sine pozitiva este oforta interioara care ne permite sa ne bucuram de sansa noastra n ciuda obstacolelor sipresupune a fi satisfacut de sine la un moment dat.

*e masura ce copilul nainteaza n varsta si se confrunta cu situatii din ce n ce mainumeroase i mai diverse incepe sasi dezvolte cunoasterea de sine. (cesta este unproces complex, care dureaza ntreaga viata i care duce mai ntai la conturarea, iar apoila structurarea si mbogatirea imaginii de sine. Cu alte cuvinte, imaginea de sineeste oreprezentare mentala a propriei persoane, un $tablou$ n care sunt incluse cunostinteledespre sine %abilitai, comportamente, emotii, cunostine, valori, etc.&, si care ne a3utasa ne reglam comportamentui n societate.

maginea de sine nu reflecta ntotdeauna realitatea. - adolescenta cu o nfatisarefizica atractiva se poate percepe cu fiind urata si grasa, si invers.

Cu cat o persoana se percepe mai corect, si interpreteaza caructeristicile mai precissi si dezvolta convingeri mai realiste despre sine, cu atat si functionarea sa generals


2/17

este mai buna. maginea de sine %Eul& nu este o structura omogena. in cadrul sau sepotdiferentia mai multe componente"

. eul actual, care se refera la ceea ce individul considers ca este ntrun anumitmoment al dezvoltarii sale). eul idealcare reflect ceea ce individul ar dori sa fie). eul !iito".care exprim ceea ce individul poate deveni n viitor.

Eul actualeste modul n care persoana si percepe propriile caracteristici fizice,

cognitive, emotionale, sociale si spirituale la un moment dat.

Eul actual are mai multe dimensiuni"%4& eul fizic %ce cred despre corpul men&"%5& eul cognitiv %ce cred despre modul n care gandesc, memorez, etc.&)

%6&eul emoional%ce cred despre emotiile si sentimentele mele&)%7& eul social%cum cred ca ma percep ceilaiti&)

%8&eul spiritual%ce cred ca este important si reprezinta o valoare pentru mine&.Eul idealeste modul in care o persoana si reprezinta mental ceea ce ar dori sa fie,

dar este n acelasi rimp constienta ca nu are in prezent resursele reale sa devina. Eulideal se exprima prin nivelul de aspiraie, adica nivelul la care siar dori sa a3ungapersoana in viitorul mai mult sau mai putin ndepartat. Ca multe idealuri. Eul ideal uneoripoate fi atins, alteori nu.

Eul !iito"este modul n care o persoana si reprezinta mental ceea ce poate deveni nviitor, folosind resursele de care dispune n prezent. Eul viitor se exprima prin nivelul deexpectan,adica mvelul la care este foarte probabil sa a3unga persoana, ntrun timp

dat, folosind resursele pe care le are. 2e pilda. absolvirea liceului este un scop realizabilpentru cei mai multi dintre adolescent %Eul viitor imaginea proprie ca absolvent deliceu&. Este important ca, n cursul formarii personalitatii lor, tinerii sa fie a3utati sa sicontureze un Eu viitor centrat pe calitatile si resursele de care ei dispun.

Modalitatile de #a$i%e&ta"e a i#a'i$ii de &i$e $e'ati!e &u$t(-E!ita"ea.9n elev cu o imagine de sine negativa poate adopta atitudini de genul $2acanu ncerci nu gresesti$. :etragerea si comportamentele timide, de evitare a confruntariicu probleme sunt indici ai imaginii de sine negative.-A'"e&i!itatea de%e$&i!a.9n elev cu o imagine de sine negativa compenseaza atacandsursa frustrarii %de exemplu, l ironizeaza pe un coleg care a luat o nota mai mare&.-Co#pe$&a"ea.9n elev care nu are succes la unele materii, le minimalizeaza importantasi ncearca sa aiba succes la altele, pe care a3unge sa le considere mai importante.-Re)i&te$ta.Elevii ncearca sa si $conserve$ imaginea de sine si manifesta rezistenta lascimbari, ciar daca aceste scimbari pot fi n beneficiul lor. Elevii cu o imagine de sinenegativa sunt mai rezistenti la scimbare, reducand astfel riscul unui esec n situatiiledificile.-Moti!atia &ca)uta. 9n elev cu o imagine de sine negativa va manifesta lipsa dencredere n fortele proprii. n consecinta, el va fi mult mai putin motivat sa initieze sausa se implice n diverse activitati, deoarece nu se va simti n stare sa le finalizeze cusucces.

Sti#a de &i$ereprezinta di#e$&iu$ea e!aluati!aa i#a'i$ii de &i$esi se refera lamodul n care ne consideram ca persoane n raport cu propriile asteptari si cu ceilaiti %deexemplu, mai buni sau mai putin buni&.;aloarea unei fiinte umane nu decurge dinperformantele realizate de aceasta ntrun anumit domeniu, ci din ansamblul tuturor


3/17

comportamentelor, actiunilor si potentialitatilor sale trecute, prezente si viitoare, petoate palierele vietii.

Copiii mici ncep sa si evalueze imaginea de sine pornind de la parerile si reactiileparintilor si educatorilor lor. (precierile sau criticile acestora sunt preluate siinteriorizate de catre copil, ducand la tormarea unei stime de sine scazute sau ridicate.tima de sine ridicata reflecta recunoasterea valorii innferirea de spri3in in asumarea de responsabilitati si decizii personale= Evitarea eticetarilor= Evitarea criticilor adresate persoanei= Evitarea 3udecarii= 2ezvoltarea stimei de sine a elevului si a sentimentului de competenta

= nvarea modalitatilor de a face fata situatiilor de stres

??. (*++921@E

(ptitudinile reprezint potentialid unei persoane dea obine performanelor ntrunanumit domeniu.punem despre o persoana ca are aptitudini superioare intrun domeniudaca identificam un potential al acesteia de a obtine performance superioare in aceldomeniu.

+ipuri de aptitudini"

a& 2upa nivelul de generalitate,aptitudinile pot fi" .aptitudini generale sunt acele aptitudini care permit obinerea de performanesuperioare n mai multe domenii. aptitudini speciale sunt aptitudinile care permit obtinerea de performanesuperioare ntrun numar mai restrans de domenii.b& 2upa domeniuln care se manifesta, aptitudinile pot fi"

cognitive reprezinta capacitatile individului implicate n prelucrarea informaiei."abilitatea generala de invatare, aptitudinea verbala, aptitudinea numerica, aptitudineaspatiala, aptitudinea de percepe a formei, aptitudinea decizionala

sociale se refera la capacitatea de a comunica, a stabili contacte sociale si de a

utiliza reguli sociale pentru mentinerea relatiilor profesionale academice artistice


4/17

muzicale(ceste aptitudini sunt masurate de A+*(C %A(+E:( 2E +E+E *4B>@>0CE 2E

(*++921 C>01+;E&.A+*(Cul este cel mai recent instrument de masurare aaptitudinilor cognitive, cuprinde 56 de teste de ultima generatie pentru a masura aptitudini cognitive.

2ezvoltarea aptitudinilor prin urmare se poate realiza prin invatare si exersare si

implica dezvoltarea"a& volumului si organizarii cunostintelor)b& bazei de strategii rezolutive)c& metacognitiei.

*** +E/9@ />+;(+>1(@ (@ 12;29@9

/otivatia se refera la acele stari si procese emotionale si cognitive care potdeclansa, orienta si sustine diferite coinportamente si activitati. Ceea ce motiveaza

oamenii pentru realizarea comportamentelor sunt"a& nevoia dea mentine ecilibrul de funcionare fizica i psiica%de exemplu, fiziologice,de securitate si stima de sine&.b& nevoia dea se adapta la mediii%de exemplu, nevoia de exprimare si relaionare,deautocontrol si influenta asupra mediului&.c& nevoia de dezvoltare personal %de exemplu, nevoia de cunoastere, autonomie,competenta, autorealizare&.Cei mai buni indicatori ai motivatiei sunt reaciile i conduitele pe care le declaneaza.(cestea pot fi de apropierefata de o anumita activitate sau de evitarea ei.

St"ate'ii de &u&ti$e"e#oti!atio$ala(

(cest tip de strategii se aplica cu preponderenta copiilor care de3a au o motivatierelativ pozitiva pentru studio si dezvoltare personala, dar care trec prin perioade debloca3 sau atenuare motivationala, care au diverse dileme decizionale sau starimotivationale conflictuale. (desea este usor sa se declaneze o stare motivationala, darfoarte greu sa se mentina pentru o perioada mai indelungata de timp. *rin strategiile desustinere motivationala se vizeaza)

(sigurarea confortului fizic i psiic bazal2aca ecilibrul fizic si psiic bazal nueste asigurat, organismul va aloca foarte multe resurse energetice si cognitive sprerezolvarea acestor deficite.

Creterea sentimentului eficacitatii personate i al stimei de sine Credinteledespre propria eficacitate in nvatare fie ea generala sau referitoare la domeniispecifice de activitate sunt factori esentiali n declansarea si sustinerea motivatieipentru studiu.

'ormarea unor atribuiri realiste ale succesului i eecului %respectiv aleateptrilor de reuit&

E+e#ple de te,$ici ce pot %i utili)ate i$ opti#i)a"ea #oti!atiei pe$t"u &u&ti$e"eaacti!itatii(

a& 2ezvoltarea unor convingeri adaptative prin dialog intern pozitivb& 'onnularea unor scopuri specificec& Crearea unei retele de suportd& Evitarea suprasolicitarii printrun management eficient al timpului %vezi


5/17

managementui informatiei&

;. (9+>E'C(C+(+E(

>mul incearca sa controleze evenimentele care i afecteaza viata. (ceasta tentativade control este vizibila n ma3oritatea activitatilor ntreprinse, producand beneficiipersonale si sociale. ncapacitatea de a controla evenimentele determina o stare de

incertitudine care, in multe cazuri, poate duce la stari de teama, ngri3orare, apatie sidepresie.(utoeficacitalea perceputa reprezinta convingerile oamenilor despre propriile

abilitati necesare pentru atingerea obiectivelor si ndeplinirea sarcinilor propuse.(utoeficacitatea influenteaza"*atternul de gandireCapacitatea individului de asi stabili scopuri este influentata

de anticiparea scopurilor propuse si autoevaluarea capacitatii lor proprii*rocesele motivationale*rocesele afective*rocesele de selectie2in cauza convingerilor despre propriile abilitati, indivizii pot

evita sau nu situatiile si activitatile pe care le considera incontrolabile. *rin astfel deselecii, ei a3ung sa cultive anumite abilitati, interese, retele sociale care ulterior potinfluenta cursul vietii lor.

Pe"&oa$ele cu u$ &e$ti#e$t pute"$ic de auto-e%icacitate(abordeaza sarcinile dificile ca fiind mai degraba provocari decat ameninari care ar

trebui evitate)se implica mai mult n activitati)si stabilesc obiective mai complexe si mai provocatoare, perseverand pana la

finalizarea acestora) n cazul unui eec, ei sporesc efortul depus i i recapata mai repede sentimentulde autoeficacitate)

de obicei atribuie nereuitele unui efort insuficient, cunotintelor deficitare saulipsei unor abiliti care pot fi dob#ndite n timp)

abordeaza situaiile amenintoare cu sentimentul ca le pot %le vor putea& controla.

De)!olta"ea autoe%icacitii(a& obtinerea unor succese repetateb& inlaturarea indirecta %observationala& Ea se bazeaza pe observarea anumitor

modele sociale.c& procesul de persuasiune*ersoanele care pot fi convinse pe cale verbala despre

posesia abilitatilor necesare realizarii unei sarcini, se implica mai multd& informaiile despre strile lor emoionale i somatice ndivizii tind s

interpreteze propriile reacii la stres i situaii tensionate ca fiind semnele unorabilitati insuficient dezvoltate sau inexistente.

MODULUL II. COMUNICARE I A/ILITATI SOCIALE

,,Comunicarea nseamn putere. Cei care i stapanesc modul de utilizare, pot scimbamodul in care percep lumea i modul n care sunt ei nii percepui de lume.$

AR0UMENT


6/17

Comunicarea cea mai uzuala forma de interactiune sociala. - abilitate de care nimeninu se poate dispensa %D%& - din timpul petrecut la locul de munca&.

(bilitatile de comunicare sunt importante pentru initierea si mentinerea relatiilor cuceilalti. /odul de comunicare are impact atat asupra relatiilor cotidiene cat si asupraprocesului de constructie si dezvoltare a carierei. 2eprinderile sociale insuficientdezvoltate sunt asociate cu performante academice scazute, probleme emotionale 1icomportamentale, dificultati de adaptare sociala. 2ezvoltarea astazi a unor abilitati de

comunicare, va duce m#inela o cariera de succes.PROCESUL DE COMUNICARE eficiena procesului de comunicare este asigurata demanifestarea urmatoarelorabilitati"

= ascultarea activa= transmiterea asertiva a mesa3ului= identitficarea surselor de conflict si utilizarea strategiilor de rezolvare= utilizarea acestora n contexte de comunicare diferite. *rocesul comunicariipresupune"

4. receptarea mesa3ului celuilalt

5. transmiterea mesa3ului propriu

Recepta"ea #e&a2ului conditii ale ascultarii active"F contactul vizualF raspunsul minimal si al ncura3arii

F concentrarea atentiei pe ceea ce spune vorbitorul %idei si emotii&F evitarea 3udecarii ?interpretarii a ceea ce spune celalaltF reflectarea sentimentelor celuilaltF adresarea ntrebarilor

F evitarea ntreruperii persoanei care vorbesteinterlocutorul se simte inteles cresterea calitaii relatiilor interpersonale

A3iliti de a&culta"e4. Te,$ica de)a"#a"ii

cea mai eficienta tenica de ascultare descoperirea unui anumit adevar n afirmatiile interlocutorului, n pofida convingerii catot ceea ce ne spune el este gresit

eficienta atunci cand suntem criticati, atacati, avand un efect calmant asupraadversarului

5. E#pati)a"ea 6co'$iti!a 1i a%ecti!a7 tentativa de a ne situa pe pozitia celuilalt n incercarea de a ntelege ceea ce

gandeste si simte acesta %pozitii perceptuale in managementui conflictului&

8. Te,$ica i$te"o'a"ii formularea mai multor ntrebari pe un ton blandpentru a afla ce simte i g#ndeste

celalalt.

T"a$ite"ea #e&a2ului - cla" co$ci&Ceea ce spunem conteaza mai putin n comparatie cu modul n care o


7/17

spunem. *entru a influenta prin comunicare trebuie sa folosim un limba3 ceantreneza inima si mintea celuilalt.

Comunicare verbala D.Comunicare paraverbala 6Comunicare nonverbala 88tiluri de transmitere a mesa3ului" *asiv (gresiv (sertiv

A&e"ti!itatea abilitatea de ati comunica nevoile, emotiile, opiniile si convingerile ntromaniera ce nu incalca drepturile celorlaiti) comunicare directa. descisa si onesta carene permite sa avem ncredere n noi si sa castigam respectui celorlaiti. Cel mai avanta3osstil de comunicarePa&i!itatea - raspunsul unei persoane ce ncearca sa evite confruntarile, samultumeasca pe toata lumea fara a tine nsa cont de drepturile sau dorintele personale.A'"e&i!itatea o reactie prin care celalalt este blamat, ti sustii drepturile tale fara arespecta sentimentele si drepturile celorlaiti.

Modalitati de opti#i)a"e a co#u$ica"ii

4. Li#3a2ul "e&po$&a3ilitatii mesa3e la persoana %Eu simt...& focalizate pe ceeace simte persoana care comunica si pe comportamentui interlocutorului"

se previn reaciile defensive n comunicare prin evitarea criticii si a evaluarii.9tilizeza 6 componente"

descrierea comportamentului %(tunci cand ntarzii la ore...& exprimarea propriilor emotii %ma enervez...& formularea consecinelor comportamentului %deoarece trebuie sami intrerup

discursul si imi uit ideea&5. E+plo"a"ea &olutiilo" alte"$ati!e prin folosirea brainstormingului, identificarea

avanta3elor si dezavanta3elor optiunilor. 1u trebuie confundata cu oferirea de soluii.8. E+p"i#a"ea e#otio$ala

discutarea miturilor despre emotii. identificarea si recunoasterea emotiilor identificarea evenimentelor declansatoare %relatia ganduri emotii& identificarea modalitatilor de exprimare comportamentala a emotiei

2ezvoltarea emotionala a elevilor este decisiva pentru succesul lor n viaa, nu doarpentru rezultatele scolare. Capacitatea de a recunoaste si de a face fata emotiilor ducela performante mai mari la scoala, munca si relatii interpersonale.

I$teli'e$ta e#otio$ala- capacitatea de co$t"ol 1i autoco$t"ol a &t"e&ului 1ie#otiilo" $e'ati!e. Co#po$e$te(

percepia eficienta a propriilor emotii si ale celorlalticontrolul emotiilorutilizarea emotiilor n mod productivntelegerea emotiilor

Ma$a'e#e$tui e#otiilo"94. ide$ti%ica"ea 1i co$1tie$ti)a"ea a ceea ce &i#ti#%putem considera ca suntemiritati cand de fapt suntem doar ngri3orati&. Capacitatea de ati identifica si simtiemotiile le mai reduce din intensitate. Cuvintele pe care le folosim pentru a ne defini


8/17

emotiile ne influenteaza felul n care simim, gandim, traim. 2atorita eticetei puse neputem intensifica?diminua o stare emotionala. e recomanda focalizarea atentiei spreaceea zona a corpului suprancordata datorita emotiilor.

5. accepta"ea e#otiilo"8. eli3e"a"ea de e#otii prin comunicarea cu prietenii, 3urnal. relaxare, sport, etc. E

necesar sa scimbarn gandurile si credintele irationale care ne conduc la trairile

afective negative, acestea fiind determinate nu de ceea ce ti se intampla sau de ceea cefac cei din 3ur , ci de modul n care gandesti.

scufundarea situatiei ntro alta dimensiune temporara %sa nentrebm cum vom percepe situatia peste 6 luni sau 8 ani&

scimbarea expresiei faciale sau a gesturilor Sc,i#3a"eaatitudi$iieste ceia pentru viata emotionala pe care o dorim.Comunicarea eficienta este esentiala n arta de a face fata conflictelor. tiluri deabordare a conflictului"

= catigpierdere %competiie i cooperare accentul trebuie pus pecooperarea in grup&i competitia cu sine&

= pierdere pierdere= castig castig

P"i$cipii de #a$a'e#e$t al co$%lictelo"(4. mentinerea unei relatii pozitive pe perioada conflictului prin ascultare activa,

ntrebari descise pentru clarificarea mesa3elor5. diferentierea ntre evenimente, comportament si interpretarea lor6. focalizarea pe problema, folosirea termenilor specifici, comportamentali in

descrierea situatiei7. utilizarea comunicarii directe, evitarea invinovatirii si eticetarii interlocutorului8. identificarea barierelor n rezolvarea conflictului %3udecarea persoanei si nu

evaluarea mesa3ului, ascultarea interlocutorului pentru a identifica greselile si nu pentrua ntelege mesa3ul&.

MODUL III- MANA0EMENTUL IN:ORMATIILOR Sl ALINVATARII

Ga exemplul timbrului, fiul meu! El asigur reuita unei operaiuni, princapacitatea sa de a rm#ne pe poziie p#n c#nd a3unge la destinaie $


9/17

4. Ma$a'e#e$tul i$%o"#atiilo"se refera la identificarea, evaluarea si utilizareaadecvata a inlormatiilor pe care le avem la dispozitie la un moment dat, pentru a rezolvaprobleme si a lua decizii optime. 9n management eficient al informatiilor este unelement esential al functionarii si adaptarii persoanei la mediul social si economic aflatn permanenta scimbare.

'ie ca este vorba despre informatie orala, scrisa sau in format electronic,

principalele abilitati care permit exploatarea eficienta a informatiilor vizeaza"identificarea surselor utile de informatie si descoperirea n cadrul acestora ainformatiilor relevante pentru o sarcina data abilitati de identificare?cautare ainformatiilor)

evaluarea calitatii informatiilor si identificarea surselor de distorsiune abilitatide evaluare i prelucrare a informaiei)

utilizarea informatiei in rezolvarea de probleme si in luarea de decizii abilitatide utilizare eficient a informaiei.

Etapele #a$a'e#e$tului i$%o"#atiilo"(a&Cauta"ea i$%o"#atiilo"presupune identificarea surselor utile de informatie si

descoperirea n cadrul acestora a informatiilor relevante pentru o sarcina data.trategiile de cautare a informatiilor sunt cu atat mai importante cu cat sursele deinformatie disponibile se diversifica, iar deciziile implica n general combinareainformatiilor provenind din aceste surse. n functie de suportul comunicarii, exista maimultetipu"i de i$%o"#atii(

nformatie pe suport scris"se gaseste n general n carti, reviste, brosuri, pliante,culegeri de texte, de exercitii, etc. (ccesul la acest tip de informatie e facilitat delibrarii, biblioteci sau alte spatii destinate lecturii.

nformatie orala"poate fi receptata prin participarea la prelegeri, cursuri, ntalniripentru discutii. 2e asemenea, pot fi ascultate casete care sintetizeaza continutui unorcarti, permit nvatarea unei limbi straine, etc.

nformaie in format electronic"poate fi aecesata prin intermediul computerului, fiepe suport magnetic %disceta. C2& fie prin nternet.

b& P"eluc"a"ea i$%o"#atiilo""Aombardarea informationala a lumii moderne nu mai e o noutate. *rimim tot timpul

mai multe informatii decat putem prelucra, mai multe informatii decat ne sunt necesare.(spectele care influenteaza prelucrarea informatiei tin de"

% 4& sursa din care provine informatia)%5& forma mesa3ului)%6& caracteristicile persoanei.

c& Utili)a"ea i$%o"#atiilo""*ornind de la premisa ca am reusit sa identificam si sa extragem dintro multime de

informatii pe cele mai relevante i am evaluat n ce masura ele corespund nevoilornoastre, pasul urmator ar fi utilizarea cat mai adecvata a lor.

2atelesunt simboluri care exista pur si simplu si nu au o semnificatie in sine. Elereprezinta un fapt sau o stare a unui eveniment si constituie materia prima acunoaterii. 2atele sunt informatii poteniale.Ele descriu o parte dintrun eveniment si


10/17

nu furnizeaza vreo 3udecata sau interpretare si nici nu determina actiuni. Cantitateadatelor nu reprezinta intotdeauna un argumet al calitatii informatiilor.

nformaiile sunt date prelucrate nzestrate cu o anumita semnificatie si sens prinraportarea lor la alte date sau cunostinte. nformatia poate fi perceputa ca o parteutilizabila dintrun ansamblu de date.

nformatiile sunt produse vandabile. (sa cum se vinde un autoturism cainstrument pentru deplasarc, asa si informatiile pot fi vandute, respectiv cumparate,

pentru a rezolva probleme, a lua decizii sau pur si simplu pentru a largi baza decunostinte si a deveni mai informat. 'urnizorii de informaii de pe piata ofera acesteservicii contra cost sau gratuit, dupa caz.

Te,$olo'ia i$%o"#atica &i de co#u$ica"e%+C&

*rodusele %serviciile& societatii informationale %nternet, email, Heb, siteuri,calculatoare& au devenil obiecte de larga utilizare deoarece asigura o comunicare mairapida si asigura accesul la un voliim imens de informatii. (rgumentele pe care sespri3ina afirmatiile de mai sus tin de uriasa capacitate a sistemelor electronice de

nmagazinare si prelucrare a datelor, de posibilitatea de structurare rapida a acestoradupa diferite criterii, etc.

(vanta3ele si dezavanta3ele +C"

A!a$ta2e(

'acilitarea comunicrii la distan % email, catroom &

usinerea acumulrii de cunotine % stocarea i organizarea informaiilor &

(cces la surse variate de informaii % biblioteci virtuale, siteuri, softuri educaionale &

Eliminarea constr#ngerilor legate de timp i spaiu % nvm#nt la distan &

De)a!a$ta2e(

2ependena de tenologie

Confindenialitatea informaiilor % nu poate fi pe deplin asigurat &

ecuritatea informaiilor

(cces contra cost la informaiile valoroase

*ierderea caracterului personal al relaiilor interumane % anonimatul &


11/17

.Ma$a'e#e$tui ;$!aa"ii

*e masura naintarii n scoala, elevii trebuie sa proceseze o cantitate tot mai mare deinformatie si sa opereze cu informatia la un nivel tot mai abstract. (ceasta necesitautilizarea unor strategii de studiu din ce n ce mai sofisticate.

>rele de consiliere si orientare pot oferi cadrul de desfasurare al unui program dedezvoltare a unor strategii eficiente de nvatare, prin care se poate valorifica si mbogati

experienta de mvatare a elevilor.Stilul de i$!ata"e reprezinta modalitatea de receptare, prelucrare, stocare si

reactualizare a informatiei. (cesta are atat componente determinate genetic, cat sicomponente care se dezvolta ca urmare a expunerii frecvente si preferentiale la o anumitacategorie de stimuli)

2upa modalitatea senzoriala implicata, exista trei&tilu"i de i$!ata"eprincipale"4. stilu! auditiv5. stilul vizual6. stilul Iinestezic

Moti!ele pe$t"u ca"e ele!ii $u utili)ea)a &t"ate'ii e%icie$te de i$!ata"e(nu sunt informati sau sunt informati gresit asupra conditiilor de utilizare a strategiiloreficiente de invatareau prea putinc informatii anterioare care pot fi relationate cu cele noi, prin urmarentampina dificultati in inelegerea materialului si recurg la metode mai uzuale. cum ar fisimpla lui memoraresarcinile de invaare nu necesita sau nu permit utilizarea lorscopurile lor sunt inconsistente cu utilizarea strategiilor eficiente de invatare au o stima de sine scazuta relativ la capacitatea lor de a nvata in mediul academic

Dep"i$de"i de &tudiu(a. luarea de notite este una din deprinderile bazale de studiu ntrucat notitele luateconstituie o sursa alternativa importanta pentru studiub. sublinierea scopul este de a reduce cantitatea de material ce trebuie reactualizatfoarte specific si de a oferi o ancora in reactualizarea informatiilor adiacentec. monitorizarea compreensiunii %intelegerii& textului reprezinta deprinderea deverificare sistematica a gradului de intelegere a textului citit sau prezentat verbald. gandirea critica reprezinta deprinderea de a interactiona cu textul ? informatia n mod

activ, de a obtine. interpreta si evalua informatia continuta mtrun material n mod eficient%cand gandim critic, formulam de fapt o serie de ntrebari asupra textului&e. managementui timpului de studiu este deprinderea de utilizare eficienta a momentelordedicate nvatarii. (cesta presupune" alegerea momentelor propice pentru studiu,utilizarea eficienta a timpului acordat studiului si evitarea amanarii sarcinilor de lucru.

MODUL IV. PLANI:ICAREA CARIEREI


12/17

$'iecare este expert n propria via$

A"'u#e$tCariera nu este un lucru pe care il obtii la un moment dat. Ea se construiete pas cu pas si

este reprezentat de o suita de experiente si evenimente trecute, prezente si viitoare.*lanificarea carierei este procesul prin care elevii si stabilesc scopuri in legatura cu

propria cariera si iniiaz aciuni in vederea atingerii acestora"este un proces continuu de a3ustare a scopurilor de cariera la caracteristicilepersonale si la oferta educationala si profesionala aflate in permanenta dezvoltare)sciinbarea traseului profesional n decursul vietii active este o modalitate adaptativa ladinamica pietei muncii)

Eficienta planificarii carierei depinde de abilitatile elevilor n urmatoarele domenii"< autocu$oa1te"e explorarea si structurarea informatiilor despre sine %interese,

valori, aptitudini, personalitate&< e+plo"a"e educatio$ala 1i ocupatio$ala< deci)ia de ca"ie"a< p"o#o!a"ea pe"&o$ala

2ezvoltarea abilitatilor de planificare a carierei- o $ece&itatein conditiile diversificariiofertei educationale si ocupationale.

E+plo"a"ea t"a&eelo" educatio$ale 1i p"o%e&io$ale(se refera la colectarea sistematica a informatiilor despre oportunitatile educationale siocupationale) (ceste informanii vizeaza natura muncii ce urmeaza a fi efectuata, cerinte

educationale pentru a accede la post, perspective de anga3are, mediul, muncii, castiguri.Corectitudinea informatiilor este esentiala pentru a putea face alegeri compatibile cuinteresele, valorile si stilul de viata dorit. Su"&e de e+plo"a"e(

< %o"#ale( #ate"iale tiparite%brouri, monografii profesionale, profile ocupationale,pliante, ziare, reviste&,&i&te#e co#pute"i)ate%siteuri de nternet, programe de testareaptitudinala &, #ate"iale audio!i)uale %casetele , C2 emisiuni radio +;&, di"ect de lainstitutii specializate >10, (J>'/, J, etc

< i$%o"#ale( i$te"!iul i$%o"#atio$al%persoane aflate n pozitii ce pot oferi informatiiprecise despre oprtunitatile educationale si ocupationale&,e+pe"ie$ta di"ecta %activitati

de voluntariat, munca n perioada vacantei ,"eteaua &ociala%parinti, rude, prieteni, -dintre posturile vacante nu sunt facut publice n timp util, multi anga3atori prefera saanga3eze persoane recomandate de cunoscuti.&

Deci)ia de ca"ie"a(procesul ce duce la selectiaunei alternative de ariera Componente"< Co$ti$utui deci)iei %ce decizie sa iau&" alegerea unei coli si a profilului de studiu

alegerea unei profesii, alegerea unui anumit traseu educational, alegerea unor modalitati deformare a competentelor profesionale.

< P"oce&ul deci)iei%cum voi lua decizia&

Etape. - de%i$i"ea deci)iei !a %i ide$ti%ica"ea alte"$ati!elo" explorareaevaluarea alternativelor existente) criteriile cele mai

importante sunt" concordanta cu caracteristicile personale, cu asteptarile


13/17

persoanei, costurile si beneficiile implicate n alegere. planul de carier presupune stabilirea unui plan de actiune pentru

punerea in pracica a deciziei. 9n plan de cariera cuprinde scop, obiective, strategii.- i#ple#e$ta"ea deci)iei "ee!alua"ea deci)ieiasigura optimizarea procesului de luare a deciziei

< Co$te+tui deci)iei%factorii de influenta&"cunotinele despre sinecunotinele despre oferte % bariere mituri, stereotipuri&abilitile decizionaleparintii, prieteniimodelele de carieraoportunitatile materiale, statut socioeconomic, dizabilitate fizica si psiica, genul

copiilor

Ma"=eti$'ul*p"o#o!a"ea pe"&o$ala cuprinde modalitatile prin care o persoana sisistematizeaza si prezinta informatiile despre abilitatile, interesele, experienteleeducationale si profesionale proprii, in vederea atingerii unor scopuri de cariera. mplica 5componente"

Co#po$e$ta i$&t"u#e$tala Co#po$e$ta atitudi$ala

C; european comunicare asertivascrisoare de intentie, dezvoltarea retelei de contactecarte de vizita, pregatirea pentru interviul de anga3are

portofoliu personal % pregtirea motivaional i emoional, anticipareaunor ntrebri, optimizarea comunicrii nonverbale &

DIRECTII I TENDINTE >N ORIENTAREA COLARA I PRO:ESIONALA

I$cepe"ea cat #ai de ti#pu"iu a actiu$ilo" de o"ie$ta"e

I$te$&i%ica"ea actiu$ilo" de cu$oa&te"e 1i "e&pecta"e a ce"i$telo" &ocial-eco$o#ice

Co$&ide"a"ea acti!itatilo" p"actice ca #i2ioc e&e$tial de o"ie$ta"e

Co$&ide"a"ea i$%o"#a"ii &cola"e &i p"o%e&io$ale ca #etoda e%icie$ta de educa"e ai$te"e&elo" p"o%e&io$ale

I$te$&i%ica"ea p"eocupa"ilo" pe$t"u &po"i"ea e%icie$tei &e"!iciilo" de o"ie$ta"eaA#a$a"ea #o#e$tului ale'e"ii &tudiilo" &i p"o%e&iu$ii - p"i$ p"elu$'i"eadu"atei

&cola"itatiiobligatorii si diversificare nvatamantului secundar

MODULUL V - CALITATEA STILULUI DE VIATA,,uccesul nu este numai succes financiar, este un stil de via K oamenii fac ceea ceei doresc s fac. Este un clieu clasic, dar oamenii care fac muli bani nu sunt


14/17

ntotdeauna fericiiL

Conceptul de stil de via se refera la totalitatea comportamentelor si deciziilorcare au relevanta pentru calitatea vietii individului in urmatoarele domenii"a7Calitatea !ietii i$di!idualecare cuprinde urmatoarele dimensiuni"

'izic %sanatate fizica, igiena personala, alimentatie, exerciiu&

*siologica%sanatate si adaptare psiologica, cognitii&piritual %valori personale, standarde de conduita, convingeri spirituale&

37Calitatea !ietii &ocialecu urmatoarele dimensiuni"(partenena fizica%camin, scoala?loc de munca, vecini, comunitate&(partenena sociala %partener, famile, prieteni, colegi, vecini si membrii

comunitatii& (partenena comunitara%servicii sociale i de sanatate, loc de munca, programe

educationale si recreationale, activitati comunitare&c&De)!olta"ea ca"ie"ei &i calitatea !ietii p"o%e&io$ale, cu dimensiunile"

2ezvoltarea carierei%activitai domestice, activitai colare si de voluntariat,munca remunerata&

>rganizarea timpului liber%activitati care promoveaza relaxarea si reducereastresului&

2ezvoltare personala%activitati care promoveaza mentinerea sau mbunatatireacunostintelor si abilitailor, adaptarea la scimbare&.2omeniile calitatii vietii sunt interrelationate. 2eficitele sau excesele la nivelul unuia

dintre ele le afecteaza pe celelalte %munca in exces poate duce la epuizare fizica si boala&.

Comportamente care promoveaz starea desntate

Comportamente care predispun la riscpentru mbolnviri, rniri i moarte

prematurA do"#i ;$t"e ? 1i @ o"eA lua #icul de2u$ "e'ulatA $u co$&u#a ali#e$te ;$t"e #e&e

Me$i$e"ea '"eutii ;$t"e li#itele $o"#aleA $u %u#aA $u co$&u#a alcool dect oca)io$alA %ace e+e"ciii %i)ice "e'ulate

:u#atSede$ta"iAli#e$taia $eec,ili3"at

E+pu$e"ea $ep"ote2at la &oa"eCo$&u# c"e&cut de alcoolCo$&u# de d"o'u"iDe)ec,ili3"u ;$t"e #u$c 1i odi,$Relaii &e+uale $ep"ote2ate

a& Calitatea !ietii i$di!iduale


15/17

2efinitia actuala a sanatatii propune o perspectiva pozitiva care se focalizeaza peincercarile persoanei de a obtine starea de bine in limitele realiste ale potentialuluiindividual. >rganizatia /ondiala a anatalii %M/& defineste sanatatea ca $integritateanatomica si functionala, capacitate de confruntare cu stresul fizic, psiic si social,

capacitate de protectie impotriva imbolnaviriior si mortii premature, confort fizic,psiic, social si spiritual$.n primul rand se considera a fi esentiale" exercitiile fizice, reducerea ? eliminarea

consumului de substante daunatoare fizicului si psiicului unui individ,dezvoltarea unorComportamente preventive pentru situatiile de rise.

37 Calitatea "elatiilo" &ociale(:elatiile sociale se refera la ansamblul complex de interactiuni si scimburi

interpersonale n care sunt anga3ai indivizii in cadrul familiei, cercului de prieteni si aaltor grupuri de afiliere.

:elatiile sociale sunt determinate n primut rand cultural si ele implica o serie dereguli, roluri si responsiibiliiati.uportul social este un tip de a3utor bazat pe o relatie sau o configuratie de

relatii care ofera individului resurse pentru a face fata cu succes responsabilitatilorsale si a depasi obstacolele cu care se confrunt.

Supo"tul &ocialeste important pentru"= cresterea eficientei activitatilor si a modului de relationare prin ncura3are si

eliminarea distresului care mpiedica acest lucru)= depasirea unor dificultati cu care se confrunta persoana)= dezvoltarea ncrederii n sine si formarea unei imagini de sine adecvate) obtinerea

unui feedbacI pentru anumite comportamente sau activitati) clarificarea unoraspecte confuze sau ambigue)= gasirea unor solutii mai creative la anumite probleme)= utilizarea experientei si a modelului celuilalt pentru rezolvarea unor situatii eu

care se confrunta individul)= invatarea unor reguli sociale)= dezvoltarea capacitaii de a oferi suport altor persoane.

Supo"tul &ocial e&te de pat"u tipu"i( suport emotionalreprezentat de anumite lucruri pe care le facem sau le spunem si

prin care persoana se simte acceptata, ncura3ata, iubita. Cateva forme de suport

emotional sunt"discutarea problemelor cu care se confrunta persoana, ncura3area sioferirea unui feedbacI pozitiv, etc.) suport instrumental se refera la modalitati mai tangibile de oferire a a3utorului,

cum ar fi" a3utor n cresterea copiilor, n activitatile casnice, suportul financiar,servicii de transport, etc.)

suport informationalse refera la oferirea de informatii, n special pentru situatiilen care persoana trebuie sa ia o decizie dificila)

suport apreciativ se refera la mesa3ele oferite de ceilali cu privire la valoarea icalitatea unei persoane, la respectul manifesat faa deea. uportul social presupuneexistenta unei situatii n care prezenta unei alte persoane creste eficienta

activitailor individului. 2e exemplu n acizitiile cognitive specifice varstei, scoala,cu configuratia de profesori si elevi, asigura suport pentru studiu si nvatare.Su"&e de &upo"t &ocial pot %i( %a#ilia p"iete$ii cole'ii p"o%e&o"ii co$&ilie"ul &au

o"ice alt persoana care poate oferi acest gen de a3utor.


16/17

c7 De)!olta"ea ca"ie"ei &i calitatea !ietii p"o%e&io$ale(n mod frecvent anga3atorii selecteaza personalul n functie de o serie de

caracteristici care descriu stilul de viata al acestora" sa nu fumeze, sa practice regulatexercitiul fizic, sa aiba o alimentatie ecilibrata. (ceste caracteristici indica un riscscazut de dezvoltare a unor boli, si ca urmare o probabilitate scazuta din parteaanga3atorului de a fi nevoit sa plateasca asigurarile de sanatate ale personalului anga3at.Ca urmare, promovarea stilului de viata sanatos dincolo de prescriptiilecomportamentale de gen, este principalul obiectiv al campaniilor de sanatate pentruoptimizarea proiectului de dezvoltare al carierei.

St"e&ul &i #a$a'e#e$tui &t"e&ului

tresul este un raspuns al organismului la confruntarea persoanei cu situatii sisarcini pe care le percepe ca fiind dificile sau amenintatoare.

Cate'o"ii de &u"&e de &t"e&(= scoala scimbarea scolii, nceputui sau sfarsitui scolii)= familia probleme de comunicare n familie, divortul. decesul unui membru al

familiei, conflicte cu fratii, violenta in familie)= propria persoana nemultumirea fata de aspectui fizic, de anumite caracteristici

de personalitate)= decizia pentru cariera)= starea de boala fizica sau psiica)= situaia financiara precara)

= pierderea locului de munca)= dezastre naturale cutremur, inundatii"= lipsa de prieteni, singuratatea, conflicte)= abuz fizic? emotional sau sexual.

Reactiie- la &t"e&(a& :eacii fizice?fiziologice"dureri de cap sau migrene oboseala, dureri musculare,

dureri de inima,palpitaii, apetit alimentar scazut sau crescut, insomnii, transpiratiiexcesive, ameteli, stare generala de rau

b&& :eacii cognitive" bloca3e ale gandirii, scaderea capacitatii de concentraredificultati de reactualizare, diminuarea creativitatii, dificultati in luarea deciziilor,ganduri negative despre sine, lume si viitor. cognitii pesimiste, ideatie suicidara

c& :eactii emotionale"iritabilitate crescuta, proasta dispozitie, pierderea interesuluipentru prieteni si activitati preferate, instabilitate emotionala, anxietate, depresie,nemcredere n viitor

d& :eactii comportamentale"performantescazute la locul de munca sau scoala lipsaentuziasmului, fumat excesiv si consum exagerat de alcool tulburari de somn, dificultatiin adormire, un management ineficieni al timpului, izolarea de prieteni, comportament

impulsiv, comportamente agresiveRolul &colii ;$ p"o#o!a"ea &a$atatii(

*romovarea unui stil de viata sanatos se poate realiza n medii variate cum sunt


17/17

spitalele, locul de munca, scoala. (ceasta din urma 3oaca un rol ceie ca spatiu dedesfasurare a unor campanii i programe de educatie pentru sanatate din mat multepuncte de vedere"

4. perioada scolaritatii este cea a copilariei si adolescentei, etape importante din

punctui de vedere al dobandirii de cunostinte si comportamente legate de sanatate)5. intervalul lung de timp pe care copiii si tinerii l petrec n scoala permiteelaborarea unor progame compreensive si coerente care tin cont de particularitatilestadiilor de dezvoltare)

6. scoala reprezinta un mediu propice implicarii parintilor. 2atele de cercetare scotn evidenta cresterea eficacitatii programelor de educatie pentru sanatate n conditiileimplicarii familiei)

7. scoala are potentialul de a deveni centrul unor activitati de promovare extinsecare sa se rasfranga asupra ntregii comunitati)

8. programele de educatie pentru sanatate din scoala tree dincolo de rolul informativsi de trezirea interesului campaniilor massmedia, oferind copiilor si tinerilorposibilitatea de asi dezvolta si exersa efectiv competentele.

Coordonator proiecte si programe educative, prof. (petri (ndrea

consiliere si orientare - 5 module

Documents