2

CONȚINUT

Introducere (despre proiect) ....................................................................................................... 3

Obiectivele cercetării .................................................................................................................. 3

Aspecte de metodică a cercetării ............................................................................................... 4

Locul de desfășurare .............................................................................................................. 4

Perioada de desfăşurare ........................................................................................................ 4

Metodologie ............................................................................................................................ 4

Descrierea eșantioanelor ........................................................................................................ 6

Eșantion 1 ........................................................................................................................... 6

Eșantion 2 ........................................................................................................................... 6

Rezultate ................................................................................................................................... 8

Identificarea ofertei de muncă în județele Bihor și Hajdú-Bihar ............................................... 8

Studiul nevoilor de competențe în județele Bihor și Hajdú-Bihar ............................................14

Analiza SWOT ...................................................................................................................15

Studiul percepției studenților UCP asupra angajării și asupra proiectului ...............................18

Rezultatele sondajului ”Așteptările studenților privind practica de specialitate” participanți în grupul țintă al proiectului Practimuss ..................................................................................18

Rezultatele sondajului ”Feed-back”-ul studenților participanți în grupul țintă al proiectului Practimuss .........................................................................................................................69

Plan de ocupare a tinerilor ........................................................................................................99

Anexe ..................................................................................................................................... 102

Anexa 1. Ocupațiile posibile în funcție de programul de studii universitare absolvit, conform Clasificării Ocupațiilor din România ..................................................................................... 102

3

INTRODUCERE (DESPRE PROIECT) Prezentul Raport de cercetare stă la baza activității de cercetare a ofertei de muncă și a nevoilor de competențe, din cadrul proiectului Program integrat de facilitare a tranziției de la școală la viața activă pentru studenții UCP – PRACTIMUSS - ID 156647.

Proiectul PRACTIMUSS 156647 este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară - 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii – DMI 2.1 Tranziția de la școală la o viață activă.

Beneficiarul proiectului este Universitatea Creștină Partium

Perioada de implementare a proiectului este 31/07/2015 - 31/12/2015.

Obiectivul general al proiectului este facilitarea tranziției de la educație la viața activă a 300 studenți ai Universității Creștine Partium (UCP), prin furnizarea unui program integrat pentru creșterea ocupabilității acestora, cu durata de 5 luni.

Obiectivele specifice sunt:

ObS1. Eficientizarea practicii de specialitate la nivelul UCP, prin încheierea a minim 50 parteneriate cu instituții publice și private relevante, prin informarea si motivarea studenților și angajatorilor și prin monitorizare și evaluare

ObS2. Îmbinarea consilierii și orientării profesionale cu dezvoltarea cunoștințelor și competențelor pentru găsirea unui loc de muncă pentru 300 studenți din cadrul UCP

ObS3. Dezvoltarea profesională a minim 20 studenți din cadrul UCP prin schimburi de experiențe și de bune practici

OBIECTIVELE CERCETĂRII OBIECTIVE GENERALE :

1. Investigarea ofertei de muncă în județele Bihor și Hajdú-Bihar, cu accent pe domeniile de studiu cuprinse în proiect (învățământ, muzică, arte plastice, finanțe-bănci, sociologie, asistență socială, politici sociale europene, limba și literatura germană, maghiară, engleză)

OBIECTIVE SPECIFICE:

1.1 Identificarea ofertei de muncă în județul Bihor în domeniile învățământ, muzică, arte plastice, finanțe-bănci, sociologie, asistență socială, politici sociale europene, limba și literatura germană, maghiară, engleză

1.2 Identificarea ofertei de muncă în județul Hajdú-Bihar în domeniile învățământ, muzică, arte plastice, finanțe-bănci, sociologie, asistență socială, politici sociale europene, limba și literatura germană, maghiară, engleză

4

2. Studiul nevoilor de competențe, în domeniile de studiu cuprinse în proiect (învățământ, muzică, arte plastice, finanțe-bănci, sociologie, asistență socială, politici sociale europene, limba și literatura germană, maghiară, engleză)

OBIECTIVE SPECIFICE:

2.1 Identificarea așteptărilor angajatorilor și a recrutorilor din județele Bihor și Hajdú-Bihar față de debutanți

2.2 Crearea profilului candidatului ideal 3. Studiul percepției studenților UCP asupra angajării și asupra proiectului

OBIECTIVE SPECIFICE:

3.1 Identificarea percepției studenților UCP asupra angajării în comparație cu așteptările existente pe piața muncii

3.2 Evaluarea așteptărilor studenților UCP asupra activităților proiectului: evaluarea impactului activităților proiectului asupra grupurilor țintă din proiect (practică, consiliere, training, schimb experiențe)

ASPECTE DE METODICĂ A CERCETĂRII LOCUL DE DESFĂȘURARE

Cercetarea ofertei de muncă: Județele Bihor (RO) și Hajdú-Bihar (HU) Cercetarea nevoii de competențe și a așteptărilor studenților: Oradea, Universitatea

Creștină Partium

PERIOADA DE DESFĂŞURARE Cercetarea a avut loc în perioada septembrie – decembrie 2015.

METODOLOGIE Pentru a atinge obiectivele planului, s-au utilizat mai multe metode de cercetare.

În vederea atingerii obiectivului Identificarea ofertei de muncă în județele Bihor și Hajdú-Bihar, au fost necesare:

Analiza bazelor de date disponibile în acest sens: agenția de ocupare a forței de muncă din Bihor și Hajdú-Bihar

Anchetă sociologică pe bază de chestionar, aplicată: experților, reprezentanților agențiilor de ocupare a forței de muncă, recrutorilor, angajatorilor, coordonatorilor practică din cadrul proiectului EȘANTION: 50 de unităţi economice, instituţii publice și organizaţii non-guvernamentale din Bihor și Hajdú-Bihar.

Atelier de lucru și interviuri tematice cu reprezentanții instituțiilor publice/private (AJOFM, Camera de Comerț, experți, coordonatori practică, tineri absolvenți etc.) pentu realizarea analizei SWOT a situatiei tinerilor pe piata muncii si propuneri strategice remediale

5

Cercetare sociologică calitativă constând într-o serie de 7 focus-grupuri și interviuri tematice pe bază de ghid de interviu, aplicată: experților, reprezentanților agențiilor de ocupare a forței de muncă, recrutorilor, angajatorilor, coordonatorilor practică din cadrul proiectului EȘANTION: 45 de persoane, reprezentanți ai unităţilor economice, instituţiilor publice și organizaţiilor non-guvernamentale din Bihor și Hajdú-Bihar, respectiv coordonatori practică.

Pentru Studiul nevoilor de competențe în județele Bihor și Hajdú-Bihar au fost necesare:

Anchetă sociologică pe bază de chestionar, aplicată: experților, reprezentanților agențiilor de ocupare a forței de muncă și camerelor de comerț, recrutorilor, angajatorilor EȘANTION: 50 de unităţi economice, instituţii publice și organizaţii non-guvernamentale din Bihor și Hajdú-Bihar.

Cercetare sociologică calitativă constând într-o serie de 7 focus-grupuri pe bază de ghid de interviu, aplicată: experților, reprezentanților agențiilor de ocupare a forței de muncă și camerelor de comerț, recrutorilor, angajatorilor EȘANTION: 45 de unităţi economice, instituţii publice și organizaţii non-guvernamentale din Bihor și Hajdú-Bihar.

Pentru atingerea obiectivului al treilea, Studiul percepției studenților UCP asupra angajării și asupra proiectului, s-au aplicat următoarele metode de cercetare:

Anchetă sociologică pe bază de chestionar, aplicată studenților de la UCP, – EȘANTION: 283 de persoane, studenți ai UCP

Anchetă sociologică pe bază de chestionar, aplicată studenților de la UCP, la finalizarea activităților din proiect la care aceștia vor participa (practică, consiliere, training, schimb experiențe) – EȘANTION: 235 de persoane, studenți ai UCP.

Analiza bibliografiei tematice relevante

6

DESCRIEREA EȘANTIOANELOR EȘANTION 1 În vederea identificării ofertei de muncă și a necesității de competențe în județele Bihor și Hajdú-Bihar, au fost cuprinși în studiu 50 reprezentanți ai unităţilor economice, instituţii publice și organizaţii non-guvernamentale din Bihor și Hajdú-Bihar.

EȘANTION 2 Ș I 3 Pentru studiul percepției studenților UCP asupra angajării și asupra proiectului, au fost analizate răspunsurile a 283 de persoane, studenți ai UCP.

Dintre cei 283, respectiv 235 de studenți cuprinși în analiză, 20.36% sunt de gen masculin, iar de gen feminin 79.64%, fiind în concodranță cu distribuția în funcție de gen la nivel de universitate (majoritatea studenților sunt de gen feminin).

De asemenea, din punct de vedere al distribuției în funcție de naționalitate, majoritatea studenților cuprinși în studiu sunt de naționalitate maghiară (76.98%), restul de 23.02% fiind de naționalitate română.

Distribuția în funcție de statutul pe piața muncii indică faptul că cei mai mulți studenți cuprinși în grupul țintă al proiectului, respectiv al cercetării sunt inactivi pe piața muncii (92.11%), doar 7.89 sunt angajați.

Graficul de mai jos reflectă împărțirea în funcție de grupe de vârstă. Cei mai mulți studenți au vârste sub 24 de ani (88%), dar sunt și studenți non-tradiționali, mai în vârstă, peste 25 de ani, respectiv 10% între 25 și 45 de ani și 2% între 45-54 ani.

45-54 ani 2%

25-45 ani 10%

<24 ani 88%

7

Grupul țintă se distribuie în funcție de specializarea pe care studenții o urmează, astfel: cei mai mulți, 20.54% sunt de la specializarea pedagogie, 16.5% de la arte, 12.46% de la finanțe, 10.44% de la limba engleză, 9.09% de la sistență socială, 8.08% de la muzică, 7.41% de la limba maghiară, 6.4% de la limba germană, 6.06% de la sociologie și 3.03% de la politici sociale.

Distribuția respondenților pe specializări (%)

politici sociale

sociologie

lb. germană

lb. maghiară

muzică

asistență socială

lb. engleză

finanțe

arte

pedagogie

3.03

6.06

6.4

7.41

8.08

9.09

10.44

12.46

16.5

20.54

8

REZULTATE

Introducere

Cercetarea realizată a evidenţiat o creştere a nevoilor de formare continuă a tinerilor absolvenți din judeţul Bihor şi implicit, nevoia unor centre de consiliere şi formare profesională care să armonizeze, într-o mai mare măsură, cererea şi oferta de forţă de muncă şi să ofere cadrul necesar perfecţionării profesionale angajaţilor, în vederea creşterii eficienţei economice.

IDENTIFICAREA OFERTEI DE MUNCĂ ÎN JUDEȚELE B IHOR ȘI HAJDÚ-B IHAR

Una dintre principalele provocări și sarcini pentru tineri este ca aceștia să reflecteze și să-și definească cele mai importante obiective, speranțe și așteptări în legătură cu viitorul lor. Printre aceste decizii se află și aceea legată de continuarea studiilor la nivel de învățământ superior. Decizia de a continua procesul de educație este de obicei analizată din trei perspective: sociologică, psihologică și economică. Din perspectiva sociologică, alegerea privind continuarea învățării este legată de procesul de obținere a unui statut, accentul punându-se pe acei factori din contextul social caracteristic fiecărui individ, care influențează în mod semnificativ decizia de formare în sistemul de educație terțiară. Perspectiva psihologică se concentrează asupra atmosferei din mediul academic, în special asupra modului în care percepțiile studentului despre atmosfera academică influențează alegerea instituției. În abordarea economică, procesul de selecție a univeristății este considerat o decizie de investiție: elevii pun în balanță costurile și beneficiile continuării studiilor la nivel universitar, iar luarea deciziei are loc după evaluarea beneficiilor economice ale studiilor postsecundare (Bergerson, 2009). În a doua jumătate a secolului XX, problema inegalității sociale în contextul educațional și, legat de aceasta, rolul jucat de sistemul de învățământ în reproducerea inegalităților sociale, a devenit una din preocupările fundamentale ale cercetărilor sociologice. O temă de cercetare prioritară generată de expansiunea învățământului secundar a fost determinarea măsurii în care indivizii aparținând diferitelor clase sociale accesează învățământul secundar. O altă temă importantă se referă la tipul de studii superioare urmate și la analiza rolului învățământului obligatoriu în realizarea egalității de șanse. Sociologia europeană privind aceste tematici a fost marcată în special de teoria capitalului, elaborată de Pierre Bourdieu (apud. Hrubos, 2012).

În a doua jumătate a secolului XX, una dintre întrebările fundamentele de cercetare sociologică în domeniul educației a devenit problema inegalității sociale manifestate în educație, și odată cu aceasta, analiza proceselor de reformă desfășurate în cadrul sistemului de învățământ. Educația și educația terțiară au devenit fenomene de masă, crescând cererea pentru învățământul superior în rândul tinerilor, la nivel mondial, care a devenit, totodată, mult mai accesibil. Desigur, procesul a determinat transformarea ofertelor educaționale și diversificarea posibilităților de formare. O temă de cercetare prioritară generată de expansiunea

9

învățământului superior este legată de măsura în care indivizii aparținând unor categorii sociale diferite pot accesa învățământul universitar. Deși în literatura de specialitate din Europa de Vest și cea anglo-saxonă sunt numeroase cercetări în acest domeniu, în regiunea Partium, acesta este unul dintre subiectele mai puțin studiate (Bernath 2015).

Unul dintre factorii-cheie pentru dezvoltarea economico-socială este calitatea forței de muncă, care depinde de gradul de pregătire și de continuitatea procesului de învățare pe tot parcursul vieții. Un rol important în ceea ce privește forța de muncă, îl are nivelul de studii al locuitorilor județului. Județul Bihor este avantajat, datorită situaţiei învăţământului actual care este în general mai bună comparativ cu alte zone din ţară. Atât indicatorii privind abandonul şcolar, cât şi cei referitori la infrastructura educaţională şi distribuţia acesteia în teritoriu reflectă o situaţie pozitivă. Spre exemplu, rata de promovare a examenului de bacalaureat în judeţul Bihor este de 63%, faţă de media la nivel naţional de 56%.

Structura forței de muncă. Absolvenții din județul Bihor la principalele instituții de învățământ superior și liceal

În urma informațiilor disponibile de la instituțiile de învățământ superior din municipiul Oradea: Universitatea Oradea, Univesitatea Partium, Universitatea Emanuel și de la Inspectoratul Școlar Județean, numărul absolvenților la nivel de licență și numărul absolvenților la nivel liceal din județul Bihor cu profil tehnologic sau vocațional a scăzut ușor în ultimii ani. Acest fenomen de scădere nu este unul izolat, ci unul național. Absolvenți Univesitatea Creștină Partium - Datele primite de la Universitatea Partium reflectă absolvenții din anii 2012, 2013 și 2014. Numărul total al absolvenților în anul 2012 a fost 237, în anul 2013 numărul acestora a scăzut ușor la 233, urmând ca în anul 2014 să crească la 266. La L.L. Maghiară au existat 13 absolvenți în anul 2013, crescând următorul an la 24. La masterul în Politici sociale, în anul 2014 numărul absolvenților a fost mai mare decât în ultimii 2 ani. Universitatea Emanuel - Conform datelor primite de la Universitatea Emanuel, numărul total al absolvenților din anul 2013 a fost 73, scăzând ușor în anul 2014 la 70, și ajungând în anul curent la 60 de absolvenți. Se poate observa faptul că în anul 2015 la specializarea de Limba și Literatura română– engleză a crescut numărul absolvenților la 12, față de anii precedenți (2013 și 2014) când se înregistrau doar 10. Universitatea din Oradea - Ultimele date referitoare la numărul absolvenților din Bihor ai Universității din Oradea, sunt din anii: 2012, 2013 și 2014. Numărul absolvenților la specializarea Mecatronică și robotică aproape s-a dublat în anul 2014 față de anul precedent de la 12 absolvenți (în 2013) la 23 (în anul 2014). Se poate remarca de asemenea o creștere în anul 2014 a numărului de absolvenți în domeniul Ingineriei electronice și a telecomunicațiilor, în 2012 înregistrându-se 32 de absolvenți, anul următor 33 de absolvenți și în 2014 numărul absolvenților crescând la 45. O altă ascensiune a avut și Ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației în 2012 fiind 70 de absolvenți și în 2014 crescând la 79. Celelalte specializări unde numărul absolvenților a crescut sunt: Drept, Științe politice, Finanțe, Relații economice internaționale, Teologie și Arhitectură. În anul 2014 s-a înființat o nouă specializare, și anume: Inginerie şi management în agricultură şi dezvoltare rurală, absolvind 62 de studenți.

10

Absolvenți ai instituțiilor de învățământ liceal În urma datelor primite de la ISJ Bihor, remarcăm o scădere drastică a numărului de absolvenți în anul 2015, față de anii anteriori. De la 3520 de absolvenți în anii 2013 și 2014, numărul absolvenților din anul acesta este 2733.Cu toate acestea, situaţia învăţământului în judeţul Bihor este în general mai bună comparativ cu alte zone din ţară. Atât indicatorii privind abandonul şcolar, cât şi cei referitori la infrastructura educaţională şi distribuţia acesteia în teritoriu reflectă o situaţie pozitivă. Se remarcă o creștere a numărului de elevi absolvenți la specializarea Industriei alimentare. Astfel, după ce în anul 2013 și în anul 2014 numărul acestora a fost 70, în anul curent numărul a crescut la 124. O ascensiune majoră a absolvenților l-a avut profilul în Silvicultură. În anul 2015 absolvind 52 de elevi, față de ultimii doi ani când au absolvit doar 24. Rata de participare la muncă (locuri de munca vacante)

La momentul actual în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor sunt 933 de job-uri disponibile. Câștigul salarial mediu net în ianuarie 2015 la nivel național a fost de de 1.743 lei. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Bihor, efectivul de salariaţi, la nivelul judeţului Bihor la sfârşitul lunii iulie 2015 a fost de 158.917 persoane, în creştere cu 612 salariaţi faţă de efectivul înregistrat la sfârşitul lunii iunie 2015. Câştigul salarial mediu brut în luna iulie 2015 în judeţul Bihor a fost de 1.896 lei/persoană, în creştere cu 2,43% faţă de câştigul salarial mediu brut înregistrat în luna precedentă. Câştiguri salariale medii brute peste media judeţului au realizat salariaţii din agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură (2.027 lei) şi salariaţii din servicii (1.899 lei). Câştiguri salariale medii brute sub media judeţului au realizat salariaţii din industrie şi construcţii (1.888 lei). Câştigul salarial mediu net în luna iulie 2015 în judeţul Bihor a fost de 1.363 lei/persoană, în creştere cu 2,02% faţă de cel înregistrat în luna anterioară. Câştiguri salariale medii nete peste media judeţului au realizat salariaţii din agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi piscicultură (1.460 lei) şi salariaţii din industrie şi construcţii (1.365 lei). Câştiguri salariale medii nete sub media judeţului au realizat salariaţii din servicii (1.358 lei). Numărul şomerilor în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bihor la data de 31.07.2015 a fost de 9.635 persoane, în creştere cu 901 persoane faţă de luna iunie 2015. Pe sexe, din totalul şomerilor înregistraţi, 4.343 erau de sex masculin şi 5.292 de sex feminin. Faţă de luna iunie 2015, numărul şomerilor de sex masculin a crescut cu 372 persoane iar numărul şomerilor de sex feminin a crescut cu 529 persoane. Rata şomajului la 31.07.2015 a fost de 3,5%. Pe sexe, rata şomajului a fost de 3,6% la persoanele de sex masculin şi 3,4% la persoanele de sex feminin. Primele trei firme din județul Bihor cu cei mai mulți angajați sunt: Transilvania General Import-Export S.R.L. având 2349 de angajati, urmată de Ara Shoes România S.R.L., cu 1269 de angajați și pe locul 3 aflându-se European Food S.A. cu 1125 de angajați.

La sfârșitul anului 2014, numărul şomerilor înregistrați la AJOFM a fost de 10.030 persoane. Numărul total de şomeri la data de 31.01.2015 a fost de 10.769 persoane cu 906 persoane mai puțin față de aceeaşi lună a anului 2014. La sfârşitul lunii ianuarie 2015, rata şomajului înregistrat la nivel județean a fost de 3,89 %, fiind mai mare cu 0,27% față de cea din luna precedentă şi mai mică cu 0,32% față de rata şomajului din aceeaşi lună a anului precedent.

11

Astfel numărul total de şomeri la data de 31.01.2015 a fost de 10.769 persoane cu 906 persoane mai puțin față de aceeaşi lună a anului 2014. Dacă analizăm distribuția şomerilor indemnizați şi neindemnizați, se observă faptul că numărul şomerilor indemnizați la data de 31.01.2015 este de 3.209 persoane, cu 1.447 mai puțin față de luna ianuarie 2014. Rata şomajului este influențată atât de numărul de şomeri înregistrați în evidență în lună cât şi de populația activă civilă la nivelul județului Bihor.

12

13

Regiunea Hajdú-Bihar (HU)

În Regiunea Hajdú-Bihar (HU), la finalul lunii august 2015 au fost înregistrate în total 13803 de locuri de muncă disponibile, dintre care 5844 au rămas vacante în perioada analizată, iar dintre acestea au fost raportate în total 3789 de posturi vacante pentru care societățile au solicitat subvenții. Cele mai multe dintre noile cereri de forță de muncă au fost înregistrate din orașele Debrecen, Hajdúböszörmény și Berettyóújfalu, în total 51,7% din totalul locurilor de muncă.

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV. I. II. III. IV.

2006. 2007. 2008. 2009. 2010. 2011. 2012. 2013. 2014. 2015.

Rata șomajului în Ungaria și în Regiunea H-BH în perioada 2006-2015 (%)

Budapesta Pest Regiunea Nord

Hajdú-Bihar Jász-Nagykun-Szolnok Szabolcs-Szatmár-Bereg

Total Ungaria

14

STUDIUL NEVOILOR DE COMPETENȚE ÎN JUDEȚELE B IHOR ȘI HAJDÚ-B IHAR

Din datele colectate reiese faptul că aproape jumătate dintre specialiști au menţionat deficienţe ale pregătirii persoanelor angajate. În structura deficienţelor menţionate, pe primul loc se situează competenţele cheie și tehnice, de specialitate, invocate de 45% dintre cei care au sesizat deficienţele, pe locul secund, în opinia a 35% se află deficienţele privind competenţele de relaţionare şi 16, 2% menţionează deficitul de competenţe antreprenoriale.

Totodată se accentuează și necesitatea ca activitatea în învățământul superior să fie centrată în mai mare măsură pe transmiterea de informaţii şi pe formarea de abilităţi profesionale specifice fiecărui domeniu. În ideea de a forma abilităţi tehnice de specialitate este necesar să fie redimensionată şi reconsiderată practica de specialitate a studenţilor prin programarea şi desfăşurarea activităţilor la potenţialele locuri de muncă ale studenţilor. Se impune o reconsiderare a poziţiei şi ponderii disciplinelor socio-umane în structura programelor de studiu a tuturor specializărilor, inclusiv a celor cu profil tehnic, astfel încât toţi studenţii să dobândească informaţii dar şi abilităţi practice de comunicare şi relaţionare interpersonală, atât de necesare în scopul integrării corespunzătoare la viitoarele locuri de muncă. Aceleaşi discipline pot furniza şi competenţele percepute ca deficitare de către angajatori referitoare la capacităţile antreprenoriale.

15

ANALIZA SWOT

Pentru o mai bună sintetizare a datelor colectate vom prezenta în cele ce urmează nevoile de competențe și situația tinerilor absolvenți pe piața muncii în baza unei analize SWOT realizate în urma datelor cantitative și calitative ale cercetării.

Cerințe pe piața muncii:

cunoștințe de specialitate foarte bune capacitate de comunicare scrisă și orală cunoașterea limbilor străine abilități de organizare siguranță de sine creativitate auto-motivare rezolvarea problemelor concentrare rezistență la stres inițiativă experiență în muncă recomandări

16

S – PUNCTE TARI

Aptitudini, ambiție și motivare pentru învațare rapidă Interes Calitatea învățământului superior Deschidere, dorința de a învăța, flexibilitate Cunoștințe în diverse domenii Rapiditate Răbdare Încredere în sine Dorința de afirmare

W – PUNCTE SLABE

Lipsa de experiență practică și lipsa de competențe lingvistice Abilități interpersonale Adaptabilitate, abilități de lucru în echipă Abilități de advocacy Nivelul scăzut de instruire practică Cunoștințe teoretice mari, dar cunoștințe practice foarte slabe, iar competențe lingvistice

sun foarte reduse Lipsa de idependență Lipsa de respect față de experți Oferta locurilor de muncă nu e în concordanță cu preferințele personale

O – OPORTUNITĂȚI

Stagii de practică în țară și străinătate Dezvoltarea abilităților de comunicare Tinerii bine pregătiți, flexibili și motivați, vorbitori de limbi străine, instruiți corespunzător

reprezintă un potențial pe piața muncii Dezvoltare personală Oportunități de avansare în carieră

17

T – AMENINȚĂRI

Puține oportunități de angajare pentru tineri absolvenți fără experiență Diferența dintre cererile salariale și ofertele salariale Salarii mici pentru cei la începutul carierei Oportunități de angajare mai bune în străinătate, emigrarea Societate îmbătrânită, generațiile sunt active pe piața muncii pe o perioadă tot mai lungă Numărul de locuri de muncă este mai redus din cauza dificultăților economice Sectorul public oferă salarii de pornire mai mici cu 30-40% Locuri de muncă pentru un nivel mai redus de calificare Timp de deplasare mare până la locul de muncă Lipsa perseverenței Prea multe ore de muncă suplimentară Plata la negru cu toate dezavantajele sale Necunoaștere pieței forței de muncă, așteptări nerealiste

18

STUDIUL PERCEPȚIEI STUDENȚILOR UCP ASUPRA ANGAJĂRII ȘI ASUPRA PROIECTULUI

În cele de mai jos vom prezenta graficele realizate în cadrul celor două sondaje de opinie din grupul țintă al proiectului. Datele reflectă cele mai importante aspecte ale percepției studenților UCP asupra angajării și asupra proiectului Practimuss.

REZULTATELE SONDAJULUI ”AȘTEPTĂRILE STUDENȚILOR PRIVIND PRACTICA DE SPECIALITATE” PARTICIPANȚI ÎN GRUPUL ȚINTĂ AL PROIECTULUI PRACTIMUSS

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51

52

53

54

55

56

57

58

59

60

61

62

63

64

65

66

67

68

69

REZULTATELE SONDAJULUI ”FEED-BACK”-UL STUDENȚILOR PARTI CIPANȚI ÎN GRUPUL ȚINTĂ AL PROIECTULUI PRACTIMUSS

70

71

72

73

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

PLAN DE OCUPARE A TINERILOR

Datele din literatura de specialitate sunt convergente cu concluziile specialiștilor intervievați în cadrul proiectului Practimuss, acestea concluzionând faptul că tinerii reprezintă o categorie de risc pe piața muncii și întâmpină dificultăţi în găsirea unui loc de muncă. În unele state membre ale UE, rata şomajului în rândul tinerilor poate atinge chiar și la 40%, iar apriximativ 8 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nici nu lucrează şi nici nu urmează studii sau cursuri de formare profesională, ei alcătuind un grup cu grad ridicat de risc, numit NEET (persoane care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare) și sunt considerate unul dintre cele mai poblematice grupuri.

Deşi şomajul este ridicat, multe posturi rămân vacante. Această situaţie indică o incompatibilitate a tinerilor pe piaţa muncii în UE. Conform unor estimări ale Comisiei Euroopene până în 2020, 73 de milioane de posturi vor fi libere ca urmare a unui număr semnificativ de pensionări şi vor trebui ocupate de către tineri având competenţele necesare. Astfel, Comisia Europeană a identificat mai mulţi factori care cauzează şomajul în rândul tinerilor:

• părăsirea timpurie a şcolii fără a obţine o calificare; • lipsa competenţelor relevante şi a experienţei profesionale; • locuri de muncă precare urmate de perioade de şomaj; • posibilităţi de formare limitate; • programe active în domeniul pieţei forţei de muncă insuficiente/inadecvate.

Oportunitățile de angajare ale tinerilor absolvenți provin, preponderant, din sectorul privat şi mai puţin din sectorul public. Din această perspectivă politicile educaţionale din România au un rol crucial și o responsabilitate accentuată pentru a răspunde dinamicii şi schimbărilor care apar în piaţa muncii.

Vom enumera în cele ce urmează propunerile specialiștilor consultați în cadrul proiectului Practimuss în ceea ce privește creșterea șanselor de ocupare a tinerilor:

O soluție frecvent menționată este stimularea iniţiativei antreprenoriale în rândul tinerilor. În acest sens în perioada recentă au existat o serie de măsuri și programe de sprijinire din partea unor instituţii private și publice, rezultatele acestora însă nefiind încă la nivelul aşteptat, ele neavând încă un impact semnificativ asupra economiei și nu apar ca o alternativă natural în planurile de carieră ale tinerilor. Printre măsurile de stimularea a spiritului antreprenorial al tinerilor apar initiative precum: acordarea de credite subvenţionate pentru studenţii care au vârsta până în 30 ani şi sunt la prima facultate sau acordarea de facilităţi fiscale pentru studenţii care doresc să înceapă o afacere proprie.

Sporirea ponderii cheltuielilor alocate măsurilor active de combatere a şomajului Îmbunătăţirea accesului tinerilor la măsurile active pentru combaterea şomajului.

Numărul tinerilor care absolvă o instituţie de învăţământ superior a crescut semnificativ, iar datele arată o rată de angajare mai ridicată în rândul populației cu studii superioare.

100

Este necesară o diversificare a ofertei pe piaţa muncii, datorită faptului că oferta locurilor de muncă pentru tinerii, în special pentru cei fără o pregătire adecvată, este limitată la ocupații prost remunerate, precum comerţ, construcţii, meseria de confecţioner, croitorie, alimentaţie publică etc.

Stimularea muncii la domiciliu, crearea locurilor de muncă în care programul de lucru este flexibil ar veni în sprijinul obiectivelor de ocupare.

Consiliere și orientare în carieră, diseminarea unor informaţii utile cu privire la dinamica pieţei muncii, la situaţia ocupării, la tendinţele de specializare cerute pe piaţă.

Organizarea unor schimburi de experienţă şi stagii de specializare sunt necesare nu doar pentru consolidarea cunoștințelor și dezvoltarea abilităților, dar şi pentru comunicare și interrelaționare, formarea/schimbarea atitudinii

Orientare profesională în ceea ce priveşte sursele de căutare şi identificare a locurilor de muncă, consilierea profesională în funcţie de abilităţi, aptitudini şi atitudini.

Ajustarea portofoliului de cursuri de calificare şi recalificare oferite de Agenţiile Municipale de Ocupare a Forţei de Muncă.

Oferirea posibilităţii de calificare la locul de muncă, măsură deosebit de utilă şi necesară în cazul tinerilor care doresc să se specializeze într-o anumită meserie.

Târguri interactive al locurilor de muncă Adoptarea unui program de lucru flexibil, creare a unor locuri de muncă pentru ucenici

sau junior ar reprezenta un avantaj pentru categoriile de angajați defavorizați sau cu risc ridicat de șomaj

Înființarea unor grupuri profesionale de informare și de sprijin pentru tineri în diferite domenii de activitate

Organizarea de cluburi de carte, concursuri, ore sau corepetiții pentru limbi străine Experiențe profesionale și culturale în țară și străinătate Voluntariat și participare la diferite programe realizate de ONGuri

Obiectivele Comisiei Europene pentru încurajarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor

Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii: Strategia 2020 vizează reducerea părăsirii timpurii a şcolii de la 14 % la 10 %. Unul dintre instrumentele propuse pentru atingerea acestui obiectiv este Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a şcolii. Aceasta recomandă o combinaţie de măsuri de prevenire, intervenţie şi compensare.

Dezvoltarea competenţelor de care piaţa muncii are nevoie: în cadrul studiilor lor, tinerii trebuie să dobândească competenţele necesare pe piaţa muncii. În ceea ce priveşte bugetul, statele membre sunt invitate să programeze cheltuieli eficiente în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă propune, în special, o clasificare a competenţelor şi ocupaţiilor pentru a realiza o apropiere a sectoarelor educaţiei şi ocupării forţei de muncă. De asemenea, Agenda

101

digitală ar trebui să permită consolidarea competenţelor tinerilor în domeniul tehnologiei informaţiei (TIC).

Susţinerea primei experienţe profesionale şi a formării la locul de muncă: Comisia consideră necesar să se dezvolte contractele de ucenicie şi stagiile de bună calitate în întreprinderi, pentru a permite tinerilor să dobândească competenţe şi experienţă. Partenerii sociali trebuie să ajute tinerii să îşi direcţioneze mai bine competenţele în căutarea locurilor de muncă.

Obţinerea unui prim loc de muncă: Comisia doreşte să îmbunătăţească accesul tinerilor pe piaţa muncii. În acest scop, statele membre sunt invitate să reformeze legislaţia privind protecţia locurilor de muncă, în consultare cu partenerii sociali. În plus, Comisia doreşte să promoveze activităţile independente ale tinerilor, pentru ca aceştia să îşi creeze propriile întreprinderi.

Acţiuni de întreprins pentru un tineret activ

Pentru îmbunătăţirea accesului tinerilor la locuri de muncă, Comisia propune mai multe căi de acţiune:

Utilizarea Fondului social european: o parte dintre fondurile structurale [Fondul european de dezvoltare regională (FEDER) şi Fondul social european (FSE)], care reprezintă 79 de miliarde EUR, trebuie alocată educaţiei şi măsurilor privind ocuparea forţei de muncă. Cu toate acestea, ar trebui să se elaboreze noi abordări pentru susţinerea participării tinerilor la programele de formare şi de ucenicie.

Îmbunătăţirea tranziţiei de la şcoală la muncă: este esenţial să se îmbunătăţească legătura dintre educaţie şi formarea profesională, şi aceasta cu ajutorul formării printr-o abordare duală sau al uceniciei. Există deja proiecte datorită programului Leonardo da Vinci (DE) (EN) (FR), însă prezenta comunicare precizează că întreprinderile trebuie să dea dovadă de mai multă disponibilitate de a se angaja în acest domeniu. În 2012, Comisia prevede prezentarea unui cadru menit să sprijine furnizarea şi realizarea unor stagii de înaltă calitate, precum şi o acţiune pregătitoare pentru „măsurile de activare vizând tinerii”.

Sprijinirea mobilităţii tinerilor pe piaţa muncii: Comisia doreşte să se inspire din succesul programului Erasmus pentru a sprijini mobilitatea şi eficienţa pieţei muncii. În acest scop, există deja o acţiune pregătitoare „Primul tău loc de muncă EURES”, care vizează sprijinirea tinerilor şi angajatorilor prin recrutări şi prin plasarea forţei de muncă la nivel transnaţional. De asemenea, Comisia intenţionează să intensifice serviciul european de voluntariat în ultimii doi ani ai programului Tineretul în acţiune. Un nou corp de voluntari europeni de ajutor umanitar ar trebui să fie instituit.

Sursa: eur-lex.europa.eu

102

ANEXE ANEXA 1. OCUPAȚIILE POSIBILE ÎN FUNCȚIE DE PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE ABSOLVIT, CONFORM CLASIFICĂRII OCUPAȚIILOR DIN ROMÂNIA Program de studii Cod COR Ocupație

Asistență socială 263501 asistent social 263502 consilier în domeniul adicţiilor 263503 ofiţer control doping 263504 art-terapeut 263505 asistent social cu competenţă în sănătatea mintală 263506 specialist în evaluarea vocaţională a persoanelor cu dizabilităţi 263507 specialist în angajare asistată 263508 instructor - educator pentru activităţi de resocializare 263509 asistent pentru îngrijirea persoanelor vârstnice 263510 cercetător în asistenţa socială 263511 asistent de cercetare în asistenţa socială 263512 inspector social 243202 mediator 226923 asitent medico-social 341202 pedagog social 341203 lucrător social pentru persoane cu probleme de dependenţă 341204 facilitator de dezvoltare comunitară 341205 lucrător de tineret

Sociologie 263201 sociolog 263207 cercetător de dezvoltare comunitară 263208 cercetător în sociologie 263209 asistent de cercetare în sociologie 263219 expert localizare 263220 promotor local 331309 Referent 243201 specialist în relaţii publice 212013 inspector de specialitate statistician 335401 inspector pensii, asigurări sociale şi asistenţă socială 212011 consilier statistician 212014 referent de specialitate statistician 235106 referent de specialitate învăţământ 242305 referent de specialitate forţă de muncă şi şomaj 333304 inspector/referent resurse umane 331401 referent statistician

103

Program de studii Cod COR Ocupație

335402 referent pensii, asigurări sociale şi asistenţă socială Politici sociale

111010 Consilier instituţii publice 122951 Şef serviciu reintegrare socială şi supraveghere 123207 Manager resurse umane 241201 Consilier forţă de muncă şi somaj 241202 Expert forta de munca si somaj 241203 Inspector de specialitate forta de munca si somaj 241205 Formator 241206 Referent de specialitate forta de munca si somaj 241207 Formator de formatori 241208 Consilier indrumare si orientare profesionala 241209 Consultant in domeniul fortei de munca 241210 Analist piata muncii 241211 Consilier orientare privind cariera 241213 Consultant reconversie-mobilitate personal 241216 Specialist resurse umane 241217 Organizator/ conceptor/ consultant formare

241218 Inspector de specialitate formare, evaluare si selectie profesionala

244201 Sociolog 244601 Asistent social nivel superior 244602 Consilier de reintegrare sociala si supraveghere 244603 Inspector de reintegrare sociala si supraveghere 244702 Mediator 244801 Consilier pentru tineret 247009 Expert local pe problemele romilor 258201 Cercetator in sociologie 258207 Cercetator in asistenta sociala 315203 Inspector protectie sociala

Limba și Literatura engleză Limba și Literatura germană Limba și Literatura maghiară

134501 Conducător tabără şcolară 134507 Director palate şi cluburi ale elevilor 143103 Consilier teritorial şef inspectoratul pentru cultură 143104 Director aşezământ cultural 143105 Manager al organizaţiei culturale 233002 Profesor în învăţământul gimnazial 235901 Secretar institut, facultate 235902 Mentor 235903 Consilier şcolar 235909 Secretar şcoală

104

Program de studii Cod COR Ocupație

235920 Consilier pentru tineret 242215 Referent relaţii externe 262203 Documentarist (studii superioare) 262204 Referent difuzare carte 262205 Lector carte 262207 Referent de specialitate aşezământ cultural 264301 Filolog 264302 Interpret 264303 Interpret relaţii diplomatice 264304 Referent literar 264305 Secretar literar 264306 Traducător (studii superiooare) 264307 Translator 264310 Terminolog 264201 Comentator publicist 264202 Corector 264203 Corespondent special (ţară şi străinătate) 264204 Corespondent radio 264205 Corespondent presă 264207 Editorialist 264211 Redactor 264215 Secretar de redacţie (studii superioare) 264218 Tehnoredactor 264220 Critic literar 264102 Scriitor 264309 Revizor lingvist 264311 Translator emisie 264312 Cercetător în lingvistică 264313 Asistent de cercetare în lingvistică 264314 Cercetător în filologie 264315 Asistent de cercetare în filologie 333906 Asistent relaţii publice şi comunicare (studii medii) 334303 Asistent manager

Pedagogie muzicală 232201,

233101, 233201

Profesor de muzică (cu certificat DPPD, nivelul I.) în învăţământul preuniversitar general şi vocaţional/specializat (Disciplina Teoria muzicii-solfegiu-dicteu) gimnazial, primar şi preşcolar (Grădiniţe muzicale)

245306 Dirijor coruri şi ansambluri instrumentale şcolare (în învăţământul general obligatoriu) şi de amatori

105

Program de studii Cod COR Ocupație

245305 Corist 245311 Referent muzical

245307 Ilustrator muzical (Cu condiţia absolvirii modulului de specialitate)

243101 Arhivist în instituţii/secţii cu profil muzical (Cu condiţia absolvirii unui curs de specializare)

243202 Bibliotecar în instituţii/secţii cu profil muzical (Cu condiţia absolvirii unui curs de specializare)

243203 Documentarist în instituţii/secţii cu profil muzical

245328 Regizor muzical (de sunet) (Cu condiţia absolvirii disciplinei sau modulului respectiv)

Arte 265102 Artist plastic

265101 Caricaturist (studii superioare)

265401 Consultant artistic

264206 Critic de arta

343205 Desenator artistic (studii superioare)

265103 Desenator film animatie

216611 Designer grafica (studii superioare)

265432 Director de creatie

265104 Grafician

262103 Muzeograf 243210 Organizator târguri si expozitii 233002 Profesor în învatamântul gimnazial 234101 Profesor în învatamântul primar

262207 Referent de specialitate asezamânt cultural Pedagogia învățământului școlar și preșcolar

234201, 234101

profesor în învăţământul preşcolar şi primar

235102 asistent de cercetare în pedagogie 235103, 235104

consilier învăţământ, expert învăţământ

112006, 235105, 112034

inspector general scolar, inspector scolar, inspector general adjunct

235106 referent de specialitate învăţământ 235902, 235903

mentor, consilier şcolar

Finanțe și bănci 241231 Administrator bancar/ produs leasing 263111 Administrator financiar (patrimoniu) studii superioare 241214 Agent capital de risc 241305 Analist financiar

106

Program de studii Cod COR Ocupație

241211 Analist investiţii 241307 Asistent analist 241202 Comisar gardă financiară

263103 Consilier/expert/inspector/referent/economist în economia mediului

241222 Consultant fiscal 241213 Consultant plasamente valori mobiliare 241101 Controlor tezaur 335106 Controlor vamal, agent vamal (studii superioare) 241209 Dealer 241224 Economist bancă 335105 Expert / inspector vamal 241106 Inspector asigurări 241205 Inspector financiar-bancar 241242 Inspector de specialitate asigurări 241217 Inspector de risc 241243 Inspector de specialitate subscriere 241230 Ofiţer bancar (credite, marketing, produse şi servicii bancare) 241236 Referent bancar / societate de leasing 241244 Referent de specialitate în asigurări 241104 Referent de specialitate financiar-contabil 241250 Specialist sistem asigurări