conferinţa naţională de pediatrie -...

1

PREAMBUL

Conferinţa Naţională de Pediatrie21-24 martie 2012, Bucureşti

Programul Şti inţifi c cuprinde următoarele secţiuni:

1. Referate

2. Comunicări orale

3. Postere

Referatele vor aborda teme de larg interes pentru practi ca pediatrică, pre-

cum și aspecte de actualitate din aria patologiei copilului și vor fi susţinute de

personalităţi de presti giu din domeniul pediatriei.

La secţiunile Comunicări orale și Postere vor fi prezentate studii clinice și

experimentale din domeniul pediatriei, fi ind încurajată parti ciparea medicilor

ti neri, doctori în medicină sau doctoranzi, precum și a altor medici angajaţi în

echipe de cercetare medicală.

Notă: după vizionarea Posterelor, autorii vor prezenta pe scurt, ti mp de 2-3

minute, conţinutul lucrării ști inţifi ce în faţa Comisiei de jurizare.

În cadrul lucrărilor Conferinţei Naţionale se va prezenta, printre alte teme,

necesitatea conti nuării acti vităţii de elaborare de Ghiduri de Diagnosti c și

Tratament, de actualizare a celor existente și de implementare a acestora.

Apariţie editorială! Cu această ocazie va fi lansat primul volum de protocoale

pediatrice, lucrare ce va include primele 40 de protocoale realizate prin consens

la nivelul Societăţii. Lucrarea va fi oferită în ediţie limitată parti cipanţilor la

conferinţă.

Aceste protocoale au scopul de a contribui la „standardizarea“ asistenţei

pediatrice într-o anumită situaţie clinică, prin recomandarea metodelor de

diagnosti c și tratament care s-au dovedit benefi ce pentru pacient și prin

descurajarea intervenţiilor pentru care nu există dovezi asupra efi cacităţii.

Protocoalele sunt elaborate sub egida Societăţii Române de Pediatrie, după

o metodologie internaţională. Volumul cuprinde un număr de aproximati v 40

de protocoale pentru diagnosti cul și tratamentul unor boli și sindroame cu care

medicul practi cian care îngrijeşte copiii se confruntă frecvent.

Protocoalele, elaborate după o metodologie unitară, vor reprezenta un in-

strument de lucru pentru medicul pediatru practi cian.

Prof. Dr. Mircea NANULESCU

Președintele Conferinţei

Prof. Dr. Marin BURLEA

Președintele Societăţii Române de Pediatrie

Prof. Dr. Eugen Pascal CIOFU

Președintele Conferinţei

CONFERINŢA NAŢIONALĂ DE PEDIATRIE

2

CONSILIUL ȘTIINŢIFIC COMITETUL DE REDACTARE A PROTOCOALELOR

TEMELE CONFERINŢEI

Președinţi

Prof. Dr. Eugen Pascal CIOFU


Președintele Societăţii Române de Pediatrie

Prof. Dr. Marin BURLEA

Prof. Dr. Constanti n ARION

Conf. Dr. Mihaela BĂLGRĂDEAN

Prof. Dr. Marius BEMBEA

Prof. Dr. Mircea BUTA

Conf. Dr. Gheorghe CHIRIAC-BABEI

Conf. Dr. Dana CRAIU

Prof. Dr. Iuliana DOBRESCU

Conf. Dr. Monica DRAGOMIR

Prof. Dr. Ioan GHERGHINA

Prof. Dr. Stela GOŢIA

Prof. Dr. Paula GRIGORESCU-SIDO

Conf. Dr. Nicolae IAGĂRU

Conf. Dr. Oti lia MĂRGINEAN

Prof. Dr. Ioana MICLE

Prof. Dr. Dan MORARU

Prof. Dr. Evelina MORARU

Prof. Dr. Mihai NEAMŢU

Prof. Dr. Aurel NECHITA

Prof. Dr. Dumitru ORĂȘEANU

Prof. Dr. Doina PLEȘCA

Prof. Dr. Ioan POPA

Prof. Dr. Liviu POP

Prof. Dr. Ioan SABĂU

Prof. Dr. Margit ȘERBAN

Dr. Mirela CHIRU (Bucureşti )

Dr. Tati ana CIOMÂRTAN (Bucureşti )

Dr. Alexis COCHINO (Bucureşti )

Dr. Smaranda DIACONESCU (Iaşi)

Dr. Luminiţa DOBROTĂ (Sibiu)

Dr. Laura DRACEA (Sibiu)

Dr. Carmen DUICU (Târgu-Mureş)

Dr. Ileana IONIUC (Iaşi)

Dr. Sorin IURIAN (Sibiu)

Conf. Dr. Călin LAZĂR (Cluj-Napoca)

Dr. Valeriu V. LUPU (Iaşi)

Dr. Florenti na MOLDOVANU (Bucureşti )

Dr. Zoica MOLDOVAN (Bucureşti )

Dr. Simona MOŞESCU (Bucureşti )

Dr. Michaela NANU (Bucureşti )

Dr. Bogdan NEAMŢU (Sibiu)

Dr. Ana Maria PITEA (Târgu-Mureş)

Dr. Daniela POP (Cluj-Napoca)

Dr. Georgiana RUSSU (Iaşi)

Dr. Radu RUSSU (Iaşi)

Dr. Aurora SIMA (Bucureşti )

Dr. Iusti na STAN (Bucureşti )

Dr. Simona TĂTAR (Cluj-Napoca)

Dr. Andrei ZAMFIRESCU (Bucureşti )

1. CARDIOLOGIE PEDIATRICĂ

2. GASTROENTEROLOGIE ŞI HEPATOLOGIE PEDIATRICĂ

3. PNEUMOLOGIE ŞI ALERGOLOGIE

4. BOLI INFECŢIOASE ŞI VACCINOLOGIE

5. IMUNOLOGIE

6. NEFROLOGIE PEDIATRICĂ

7. ENDOCRINOLOGIE PEDIATRICĂ

8. HEMATOLOGIE ŞI ONCOLOGIE PEDIATRICĂ

9. URGENŢE, TOXICOLOGIE

10. BOLI DE NUTRIŢIE ŞI DIABET ZAHARAT

11. GENETICĂ ŞI BOLI DE METABOLISM

12. REUMATOLOGIE PEDIATRICĂ

13. NEUROLOGIE ŞI PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

14. PROFILAXIE ŞI PREVENŢIE

15. VARIA (secţiune rezidenţi)

21-24 martie 2012, Bucureşti

3

COMISIA DE EVALUARE A POSTERELOR

Lista de Protocoale la CNPed 2012

Conf. Dr. Mihaela BĂLGRĂDEAN

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „M.S. Curie“,

Bucureşti

UMF „Carol Davila“, Bucureşti

Asist. Univ. Dr. Camelia DĂESCU

Clinica I Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru

Copii „Louis Ţurcanu“, Timişoara

UMF „Victor Babeş“, Timişoara

Dr. Oana FALUP-PECURARIU

Spitalul Clinic de Copii, Braşov

Facultatea de Medicină, Universitatea „Transilvania“,

Braşov

Şef Lucr. Dr. Tamara MARCOVICI

Clinica Pediatrie I, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru

Copii „Louis Ţurcanu“, Timişoara


Prof. Dr. Dumitru MATEI

Clinica II Pediatrie, IOMC „Alfred Rusescu“, Bucureşti

UMF „Carol Davila“, Bucureşti


Clinica Pediatrie I, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii

„Louis Ţurcanu“, Timişoara


Prof. Dr. Liviu POP

Clinica II Pediatrie, Timişoara


La Conferinţa Naţională de Pediatrie 2012 vor fi pre-

zentate şi dezbătute următoarele Protocoale de abor-

dare şi tratament:

1. ALERGIA DIGESTIVĂ

2. ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ

3. ALIMENTAŢIA LA SÂN

4. ANEMIA

5. APENDICITA

6. BOALA CELIACĂ

7. BOLI ÎNNĂSCUTE DE METABOLISM

8. CONSTIPAŢIA

9. CONVULSII FEBRILE

10. DIVERSIFICAREA ALIMENTAŢIEI

11. FEBRA IZOLATĂ

12. FIBROZA CHISTICĂ

13. HEPATITA AUTOIMUNĂ

14. HEPATITE CRONICE POSTVIRALE

15. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

16. HIPERTERMIA

17. IMUNODEFICIENŢE

18. INFECŢIA DE TRACT URINAR

19. INSUFICIENŢA CARDIACĂ

20. LARINGITA

21. MALFORMAŢII CARDIACE

22. MALNUTRIŢIA

23. OBEZITATEA

24. PLEUREZIA

25. PNEUMONIA

26. RAHITISMUL

27. REFLUXUL GASTROESOFAGIAN

28. REFLUXUL VEZICO-URETERAL PRIMAR

29. RINOFARINGITA

30. STAFILOCOCIA PLEURO-PULMONARĂ

31. STOMATITA

32. ŞOCUL ANAFILACTIC

33. VACCINĂRI


PROGRAM ŞTIINŢIFIC

4

Joi, 22 marti e 2012

SALA A

SECŢIUNE REFERATE URGENŢE PEDIATRICE

10.00 – 12.00

Prezidiu: Prof. Dr. Eugen CIOFU, Prof. Dr. Adrian GEORGESCU,


Pacientul „difi cil“. Ce-i de făcut? E.P. CIOFU (Bucureşti , Preşedintele Conferinţei)

Elaborarea, diseminarea şi implementarea ghidurilor şi protocoalelor de diagnosti c şi tratament în România.

M. NANULESCU (Cluj-Napoca, Preşedintele Conferinţei)

Prezidiu:Prof. Dr. Coriolan ULMEANU, Dr. Andrei ZAMFIRESCU

Methemoglobinemiile toxice la sugar şi copil – diagnosti c şi tratament de urgenţă

Gabriela Viorela NIŢESCU, C.E. ULMEANU (Bucureşti )

Convulsiile febrile – posibilităţi evoluti veA. ZAMFIRESCU (Bucureşti )

Discuţii (20 minute)

Simpozion

Pauză de cafea (20 minute)

12.00 – 14.00

Prezidiu: Prof. Dr. Grigore DIMITRIU,

Dr. Gabriela Viorela NIŢESCU

Endoscopia digesti vă în urgenţă – indicaţii şi rezultate într-un departament de urgenţe pediatrice

C.E. ULMEANU, Gabriela Viorela NIŢESCU, Dănilă VIOREL, Dora Andreea BOGHIŢOIU, A.I. ULMEANU (Bucureşti )

Ati tudini practi ce în sincopă la copilA.G. DIMITRIU, Lavinia DIMITRIU (Iaşi)


Simpozion – RECKITT BENCKISER

14.00 – 15.00 Pauză de prânz

SALA A

SECŢIUNE REFERATE URGENŢE PEDIATRICE

15.00 – 17.00

Prezidiu:Prof. Dr. Mihai NEAMŢU,

Şef Lucr. Dr. Tati ana CIOMÂRTAN, Şef Lucr. Dr. Luminiţa DOBROTĂ

Profi laxia sindromului copilului zgâlţâitTati ana CIOMÂRTAN (Bucureşti )

Urgenţe endocrinologice la copilM. NEAMŢU, Luminiţa DOBROTĂ, S. IURIAN (Sibiu)


Simpozion GLAXOSMITHKLINE


17.00 – 19.00

Prezidiu: Conf. Dr. Oana MĂRGINEANU, Conf. Dr. Călin LAZĂR

Simpozion – NESTLE

Actualităţi în boala celiacă la copilOana MĂRGINEANU (Târgu Mureş)

Parti ciparea renală în sepsisul sever: sindromul hemoliti c uremic

Mihaela BĂLGRĂDEAN (Bucureşti )

Organizarea terapiei intensive medicale pediatrice: de la standarde la realitate

C. LAZĂR, Ioana BENTA, Eniko KOVACS, Daniela DREGHICIU (Cluj-Napoca)


20.00 – 22.00 Cocktail ofi cial de deschidere



5

SALA B

SECŢIUNEA COMUNICĂRI ORALE

14.00 – 17.00

Prezidiu: Prof. Dr. A.G. DIMITRIU, Conf. Dr. Sorin MAN,

Dr. Michaela NANU

Valoarea investi gării unor parametrii biologici cardiovasculari pentru diagnosti cul precoce al disfuncţiei miocardice

Lavinia DIMITRIU, Cristi na MANDRIC, Ingrith MIRON, A.G. DIMITRIU (Iaşi)

Malformaţie cardiacă cianogenă complexă. Ratarea momentului oportun

Mirela MOGOI, A. LĂCĂTUŞU, Radmila MISCOV, Rodica URTILĂ (Timişoara)

Colonizarea nazofaringiană cu Streptococcus Pneumoniae la copiii sub 5 ani: rezistenţa anti bioti că, distribuţia seroti purilor şi acoperirea cu vaccinurile conjugate

O. FALUP-PECURARIU, L. BLEOTU, C. ZAVARACHE (Braşov), N. PELED (Israel), O. ANTON, M. ROBU, C. FALUP-PECURARIU, L. ROGOZEA (Braşov), N. PORAT, D. GREENBERG, R. DAGAN, E. LEIBOVITZ (Israel)

Registrul naţional electronic pentru fenilcetonurie şi hipoti roidie. Oportunităţi de colaborare interdsciplinară

Michaela NANU, Denisa LEU, Florenti na MOLDOVANU, Daniela IORGULESCU, Vasilica PLĂIAŞU (Bucureşti )

Evaluarea potenţării imune cu preparat anti genic multi microbian în patologia respiratorie trenantă la copilul mic

Genghiz MUSTAFA, Carmen NICULESCU, Mădălina MAMEA, Ileana PUIU (Craiova)

Corti coizii intranazali: farmacologie şi uti lizare clinică în pediatrie

Sorin C. MAN (Cluj-Napoca)

Pneumonia rujeolică la copil în contextul recrudescenţei epidemice

Tamara MARCOVICI, Oti lia MĂRGINEAN, Laura OLARIU, Daniela CHIRU, Giorgiana BRAD (Timişoara)

Progrese recente în domeniul probioti celorSorin C. MAN (Cluj-Napoca)

Spectrul mutaţiilor în mucoviscidoză (fi broza chisti că) la bolnavii din România – Up to date

Pop LIVIU, Tamaş LIVIU, Zagorca POPA, Ioana CIUCĂ, Laura DRACEA, Iusti na STAN, Evelina MORARU, Simona MOŞESCU (Timişoara)

Provocări în diagnosti cul şi terapia wheezing-ului recurent la prelcolar

Sorin C. MAN (Cluj-Napoca)

Cauza geneti că de encefalopati e cronică severă la copil – diagnosti c şi prevenţie

I. GHERGHINA, Vasilica PLĂIAŞU, Mirela COVĂCESCU, Eliza CINTEZĂ (Bucureşti )

Simpozion – BEIERSDORF (NIVEA BABY)


17.00 – 20.00

Prezidiu:Prof. Dr. Adrian GEORGESCU, Prof. Dr. Mihai NEAMŢU,


Simpozion – ANGELINI (CSC PHARMA)

Aspecte relevante ale dismorfologiei la copil (serie de cazuri în secţiunea de Boli Cronice la copil)

S. IURIAN, M. NEAMŢU, B. NEAMŢU, Luminiţa DOBROTĂ (Sibiu)

Posibilităţi şi limite în diagnosti cul anomaliile de dezvolare ale regiunii genitale

Oti lia MĂRGINEAN, I. SIMEDREA, Tamara MARCOVICI, Marilena LESOVICI, Cristi na GUG (Timişoara)

Maladia Langdon-Down – abordare medicală şi educaţională modernă

Laura MARINĂU, Carmen NICULESCU, Simona RĂCIULA (Craiova)

Perspecti ve endocrinologice asupra creşterii şi pubertăţii; algoritmi de diagnosti c

Luminiţa BELDEAN (Sibiu)

Când, cum şi de ce ne adresăm o almopediatrului?Andreea CIUBOTARU, Călin CIUBOTARU (Bucureşti )

Probleme de diagnosti c în cazul copiilor cu fracturi recurente

Oti lia MĂRGINEAN, I. SIMEDREA, Tamara MARCOVICI, Minodora ANDOR, Maria PUIU, Diana DRACEA (Timişoara)



6

Sindrom hemoliti co-uremic – metode de epurare renală

Camelia DĂESCU, A. CRĂCIUN, Chiru DANIELA (Timişoara)

Actualităţi privind tratamentul chelator de fi er în β talasemia majoră (experienţa Clinicii de Pediatrie – Insti tutul Clinic Fundeni)

Adriana DIACONU (Bucureşti )

Artrita reacti vă poststreptococică versus reumati sm arti cular acut

Andrea Militaru SOMOGYI, Oti lia MĂRGINEAN, D. CHIRU (Timişoara)

Obezitatea, o boală a secolului XXI – Studiul factorilor de risc

Dana MIHALACHE, Mihaela RADU, Gianina STAN, G. BACIU, A. NECHITA (Galaţi)

Vineri, 23 marti e 2012

SALA A

SECŢIUNE REFERATE BOLI CRONICE

09.00 – 11.00

Prezidiu: Prof. Dr. Margit ŞERBAN, Conf. Dr. Dorin BLEAHU,

Dr. Mihaela BĂTĂNEANŢ

Calitatea vieţii în craniofaringioameA.V. CIUREA (Bucureşti )

Infecţia la pacientul imunodeprimatMihaela BĂTĂNEANŢ, Margit ŞERBAN (Timişoara)

Transplantul de celule stem hematopoieti ce: indicaţii şi limite în pediatrie

Smaranda ARGHIRESCU, Margit ŞERBAN (Timişoara)


Simpozion – RECKITT BENCKISER


11.30 – 13.30

Prezidiu: Conf. Dr. Smaranda ARGHIRESCU, Dr. Carmen CIOFU

Parti cularităţi evoluti ve ţi terapeuti ce în trombocitopenia imună la copil

Dorin BLEAHU, Alexandra GLUCK (Bucureşti )

Macrolidele în practi ca pediatricăSorin C. Man (Cluj-Napoca)

Hipercolesterolemia familială: screening la copil Carmen CIOFU (Bucureşti )


Simpozion – SANOFI-AVENTIS

13.30 – 15.00 Pauză de prânz

SALA A

SECŢIUNE REFERATE BOLI CRONICE

15.00 – 17.00

Prezidiu:Prof. Dr. Marin BURLEA, Prof. Dr. Dan MORARU,

Prof. Dr. Ioan SIMEDREA

Elemente practi ce în endoscopia digesti vă terapeuti că

Marin BURLEA (Iaşi)

Malnutriţia protein-calorică, o provocare conti nuăDan MORARU (Iaşi)

Aspecte diagnosti ce şi terapeuti ce în infecţia cu H. Pylori la copil

I. SIMEDREA, Oti lia MĂRGINEAN, Oana BELEI, Laura OLARIU (Timişoara)

Colestaza, amploarea interesului în practi ca pediatrică

Evelina MORARU (Iaşi)


Simpozion – BERLIN-CHEMIE




7

17.30 – 19.30

Prezidiu:Prof. Dr. Florea IORDĂCHESCU,

Prof. Dr. Paula GRIGORESCU-SIDO

Istoria naturală a alergiilor alimentare la copilFlorea IORDĂCHESCU (Bucureşti )

Tratamentul pacientului pediatric cu boală infl amatorie intesti nală: de la teorie la practi că

Daniela ŞERBAN (Cluj-Napoca)

Boala Gaucher ti p 1: patogeneză, diagnosti c, tratament şi evoluţie. Situaţia pacienti lor din România

Paula GRIGORESCU-SIDO, Cristi na DRUGAN, Camelia AL-KHZOUZ, Simona BUCERZAN, Ioana NASCU, Carmencita Lucia DENES (Cluj-Napoca)


20.00 – 22.00 Cocktail ofi cial de închidere

SALA B

SECŢIUNEA POSTER

14.00 – 16.00

Prezidiu:Conf. Dr. Mihaela BĂLGRĂDEAN, Şef Lucr. Dr. Tamara MARCOVICI

1. Ectopie renală stângă încrucişată – prezentare de caz

Sonia TĂNĂSESCU, Ioana CIUCĂ, Alice RAICĂ, Mădălina GILICE, Mirela SOARE, Carmen STĂNCULEŢ (Timişoara)

2. Sindrom hemoliti c-uremic – Abordare clinică şi terapeuti că într-un studiu retrospecti v între anii 2006-2011

Mihaela BĂLGRĂDEAN, Ioana MIHALACHE, Roxana BOUDA, Mariana POPA, Ioana CINDEA, Anca CROITORU, (Bucureşti )

3. Uropati a obstructi vă şi infecţia de tract urinar la sugar şi copilul mic – Abordare clinică şi terapeuti că într-un studiu retrospecti v între anii 2007-2011

Mihaela BĂLGRĂDEAN, Ioana MIHALACHE, Simona GĂBREAN, Mariana POPA, Anca CROITORU, Ioana CINDEA (Bucureşti )

4. Acidoza tubulară renală secundară uropati ei obstructi ve: studiu de caz

Corina PIENAR, Camelia DĂESCU, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Andreea MILITARU, Oana BELEI, Lavinia GEORGESCU, Monica BĂLAN (Timişoara)

5. Un caz cu sindrom nefroti c primiti v impur: complicaţii şi tratament

Alexandra GIURGIULESCU, Camelia DĂESCU, A. CRĂCIUN, Daniela CHIRU, Laura OLARIU, Ileana POPESCU, Simona CRISTESCU, Lavinia GEORGESCU, Monica BĂLAN (Timişoara)

6. Sistemul colector renal dublu: rolul ecografi ei abdominale

Lavinia GEORGESCU, Camelia DĂESCU, A. CRĂCIUN, Daniela CHIRU, Laura OLARIU, Corina PIENAR, Monica BĂLAN (Timişoara)

7. O cauză neobişnuită de edeme generalizate la sugar

M. GICA, L. Popa, M. COLTAN, Mihaela BĂLGRĂDEAN, A. STANCIU (Bucureşti )

8. Studiu comparati v: aspecte clinice, biologice şi ecografi ce la pacienţii cu rinichi unic congenital versus chirurgical

Camelia DĂESCU, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Andrea MILITARU, Oana BELEI, Corina PIENAR, Lavinia GEORGESCU, Monica BĂLAN (Timişoara)

9. Impactul spinei bifi dă asupra funcţiei vezicii urinare

Camelia DĂESCU, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Andrea MILITARU, Oana BELEI, Monica BĂLAN, Corina PIENAR, Lavinia GEORGESCU (Timişoara)

10. Factorii favorizanţi şi determinanţi ai infecţiei de tract urinar la copil

Simona COŞOVEANU, Ileana PETRESCU (Craiova)

Simpozion – ZDROVIT

11. Evoluţia unor cazuri cu RVU la copil sub tratament profi lacti c prelungit

Anca Gabriela BĂDESCU, Larisia MIHAI, Mihaela MUNTEANU, C. Chiriac BABEI, I. BASCA, C. TICA, V. TODE (Constanţa)



8

12. Concordanţe între clinic şi paraclinic în diagnosti carea RVU la copil, prezentare de caz

Anca Gabriela BĂDESCU, Larisia MIHAI, Mihaela MUNTEANU, C. Chiriac BABEI, I. BASCA, C. TICA, V. TODE (Constanţa)

13. Consideraţii privind modul de debut în cardiomiopati a dilatati vă la nou-născut şi sugar

Mădălina GILICE, Alice RAICA, Sonia TĂNĂSESCU, Liviu POP, Dorin BLEAHU (Timişoara)

14. Regurgitarea mitrală în cardiomiopati a hipertrofi că la copil

Alice RAICA, Mădălina GILICE, Sonia TĂNĂSESCU, Liviu POP, Dorin BLEAHU (Timişoara)

15. O cauză rară de insufi cienţă cardiacă a sugaruluiOana OLARU, C. SCURTU (Ploieşti )

16. Lot de pacienţi cu malformaţii congenitale de cord urmăriţi în ambulatoriu

Laura MARINĂU, Carmen NICULESCU, Simona RĂCIULA (Craiova)

17. Dezvoltarea staturo-ponderală la copiii cu malformaţii cardiace congenitale

Elena Veronica MARIA (Craiova), Antonia POPESCU (Cluj), Georgeta CORNIŢESCU (Craiova), Ileana PUIU (Craiova)

18. Sindromul postenteriti c la copil – studiu clinicMirela COVĂCESCU (Bucureşti )

19. Coleliteaza la copil – consideraţii pe marginea unui caz

Eulalia BOCEANU, Dana ŞTEFĂNESCU-METEA, Ioana CIUCA, Daniela BREGA (Timişoara)

20. Factori de risc în gastrita la copilAlina GRAMA, Mihaela CHINCESAN, Marcela SIGMIREAN (Târgu-Mureş)

21. Benefi ciile nutriţiei enterale în recuperarea neurologică a sugarului cu traumă cerebrală

Eva GHEORGHITĂ, Oana RAŢĂ, Mihail TRIFU, Adrian ILIESCU (Bucureşti )

22. Modalitate evoluti vă într-un caz de colestază neonatală

Adriana BĂLAŞA, Cristi na MIHAI, F. MANGU, Gabriela CIOBANU, Cristi na DUMITRIU (Constanţa)

Simpozion – SERVIER PHARMA


16.00 – 18.00

Prezidiu: Conf. Dr. Oti lia MĂRGINEAN, Dr. Oana FALUP-PECURARIU

Simpozion – SANOFI-AVENTIS

23. Implicarea alergiei alimentare în wheezingul recurent la copil

Tamara MARCOVICI, Oti lia MĂRGINEAN, Laura OLARIU, Luiza ISTRĂTESCU, Camelia DĂESCU, Oana BELEI, Daniela CHIRU, Giorgiana BRAD (Timişoara)

24. Cauze ale sindromului dureros abdominal la copilLaura OLARIU, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Oana BELEI, Daniela CHIRU (Timişoara)

25. Forme de prezentare ale sindromului dureros abdominal acut la adolescent

Monica BĂLAN, Camelia DĂESCU, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Andreea MILITARU, Oana BELEI, Corina PIENAR, Georgescu LAVINIA (Timişoara)

26. Stomati ta. Gemoterapia – abordare terapeuti că efi cientă

Lorelai COBZARIU (Tulcea), Simona NIŢU (Cluj-Napoca)

27. Pneumopati e recurentă la un sugar cu malformaţii multi ple – studiu de caz

Tamara MARCOVICI, Oti lia MĂRGINEAN, Laura OLARIU, Camelia DĂESCU, Oana BELEI, Andrea MILITARU, Elena POP, Giorgiana BRAD (Timişoara)

28. Wheezingul la copiii cu fi broză chisti căIoana M. CIUCĂ, L. POP, Zagorca POPA, Sonia TĂNĂSESCU, Mirela SOARE, Eulalia BOCEANU, Ştefania TOMA, I. POPA (Timişoara)

29. Implicarea atopiei în infecţiile respiratorii ale copilului-studiu preliminar

Laura OLARIU, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Oana BELEI, Daniela CHIRU (Timişoara)

30. Bronşiolita. Gemoterapia – abordare terapeuti că efi cientă

Lorelai COBZARIU (Tulcea), Sorina SOESCU (Constanţa)



9

31. Caracteristi cile microbiologice şi acoperirea vacci nală cu vaccin anti pneumococic conjugat (PCV) în oti ta medie acută la copiii cu vârsta de sub 5 ani din Braşov, în perioada prevaccinală (2009-2011)

O. FALUP-PECURARIU (Braşov), E. LEIBOVITZ (Israel), A. MERCAS, R. LIXANDRU, L. BLEOTU, C. ZAVARACHE, C. FALUP-PECURARIU (Braşov), N. PORAT, R. DAGAN, D. GREENBERG (Israel)

32. Uti lizarea suportului venti lator non-invaziv în tratamentul pneumocistozei la sugar

Daniela CHIRU, A. CRĂCIUN, Olinka SÂRBU, Elisabeta ACHIMESCU, Camelia DĂESCU, Tamara MARCOVICI, N.F. ŢEPENEU, I. SIMEDREA, Oti lia MĂRGINEAN (Timişoara)

33. Intubaţia oro-traheală versus intubaţia nazo-traheală: confort pentru medic sau pentru pacient? Pro şi contra

Daniela CHIRU, A. CRĂCIUN, Olinka SÂRBU, Elisabeta ACHIMESCU, Camelia DĂESCU, Tamara MARCOVICI, N.F. ŢEPENEU, I. SIMEDREA, Oti lia MĂRGINEAN (Timişoara)

34. Parti cularităţi de debut într-un caz de mucoviscidoză

Florina-Mădălina ONICEANU, Elena LEU, Claudia SUCIU, Delia DUMITRESCU (Constanţa)

35. Screeningul neonatal pentru hipoti roidism congenital în zona Timiş – 10 ani de experienţă

Oti lia MĂRGINEAN, Marilena LESOVICI, Gabriela OLARIU, C. ILIE, Roxana GRUESCU, Elena JIVET, C. ADRIAN, Tamara MARCOVICI, Andreea MILITARU, Camelia DĂESCU, Daniela CHIRU, Laura OLARIU (Timişoara)

36. Hipoti roidia la copilLuminiţa BELDEAN, Monica BELDEAN (Sibiu)

37. Convulsii de cauză endocrină la copil: hipoparati roidia idiopati că

Luminiţa BELDEAN, Monica BELDEAN (Sibiu)

38. Abordarea terapeuti că a hipoglicemiei în diabetul zaharat ti p 1 la copil – de la teorie la practi că

Monica MĂRĂZAN, Ioana MICLE, Oti lia MĂRGINEAN, Ramona STROESCU, Corina PIENAR, Loredana RĂŞINAR, Bianca ANCULIA, Adela CHIRIŢĂ (Timişoara)

39. Rolul factorilor de mediu în eti opatogenia tulburărilor glicemice la copil şi adolescent

Ionela TĂMĂŞAN, I. VELEA, Corina PAUL, Ramona ALBULESCU, Carmen POSTELNICU, Sonia TĂNĂSESCU (Timişoara)

40. Esti marea sindromului de insulino-rezistenţă la copiii cu obezitate folosind homa

Mihai CRISTINA, Gabriela CIOBANU, F. MANGU (Constanţa)

41. „Diabet dublu“ – prezentarea unor cazuri cliniceCristi na MIHAI, F. MANGU, Gabriela CIOBANU, Cristi na DUMITRIU (Constanţa)

42. Corelaţii HLA – vârsta de debut la copiii cu diabet zaharat insulino-dependent Tip I

Cristi na MIHAI, Gabriela CIOBANU, Cristi na DUMITRIU, F. MANGU (Constanţa)

43. Hiperlipidemia mixtă factor de risc major în progresia complicaţiilor micro şi macrovasculare la diabeti cii ti neri

Georgeta CORNIŢESCU, Ileana PUIU, Veronica MARIA (Craiova)

44. Boala granulomatoasă cronică – Raportare de cazFlorina-Mădălina ONICEANU, Adriana APOSTOL, Elena LEU, Delia DUMITRESCU (Constanţa)

45. Un caz de imunodefi cienţă primară – difi cultăţi de diagnosti c

M. GICA, L. POPA, M. COLŢAN, Mihaela BĂLGRĂDEAN, A. STANCIU (Bucureşti )


18.00 – 20.00

Prezidiu:Prof. Dr. Dumitru MATEI, Prof. Dr. Liviu POP,

Dr. Camelia DĂESCU

46. Discuţii pe marginea unui caz de convulsii neonatale

Olinka SÂRBU, A. CRĂCIUN, Oti lia MĂRGINEAN, Daniela CHIRU, Elisabeta ACHIMESCU (Timişoara)

47. Şoc septi c la un scolarLaura MARINĂU (Craiova)

48. Traumati sm cranio-cerebral sever cu leziuni axonale difuze – prezentare de caz

Eva GHEORGHIŢĂ, Irina TUDOSE, Bogdan TUDOSE (Bucureşti )

49. Chist hidati c gigant la un copil – caz clinicViviana CUZIC, Cristi na MIHAI, C. TICA, Gabriela CIOBANU, F. MANGU (Constanţa)

50. Ingesti a de corpi străini şi intervenţiile endoscopice de urgenţă în pediatrie

M. STOICESCU (Bucureşti )



10

51. Uti litatea evaluării ultrasonografi ce a copiilor cu beta-talasemie majoră în practi ca clinică

Alice BĂLĂCEANU, Adriana DIACONU (Bucuresti )

52. Studiu privind anemia feriprivă la sugar şi copilul mic

Cristi na SINGER, Simona COŞOVEANU, Alina BOTU, Camelia CRISTEA, Diana BACIU (Craiova)

53. Microsferocitoza ereditară Minkovski-Chauff ard – asupra unui caz clinic, parti cularităţi clinice şi terapeuti ce

Cătălina BICĂ, D. BULUCEA (Craiova)

54. Anomalii hematologice într-un caz rar de sindrom Jacobsen

Claudia JURCA, M. BEMBEA, Kinga KOZMA, A. JURCA (Oradea)

55. Incidenţa şi prevalenţa tulburărilor somatoforme la copil

Marcela CÂMPEAN, Eva COJOCARU (Galaţi)

56. Corelaţia biomarkerilor cu tulburările de creştere în artrita juvenila idiopati că

Andrea MILITARU SOMOGYI, Oti lia MĂRGINEAN, Tamara MARCOVICI, Camelia DĂESCU, Monica MĂRĂZAN, Oana BELEI, Laura OLARIU, Giorgiana BRAD (Timişoara)

57. Sindromul Overlap în artrita juvenilă idiopati că – studiu de caz

Andrea MILITARU SOMOGYI, Oti lia MĂRGINEAN, A. CRACIUN, Camelia DĂESCU, Daniela CHIRU, Alina GRECU, Corina PIENAR (Timişoara)

58. Studiu privind obezitatea primară la copiii de vârsta şcolară

Cristi na SINGER, Simona COŞOVEANU, Alina BOTU, Camelia CRISTEA, Diana BACIU (Craiova)

59. Obezitatea copilului şi a adolescentului – infl uenţa alimentaţiei şi a sti lului de viaţă

Iulia JURCA-SIMINA, M. GAFENCU, Andra BUT, Shadi HANINI (Timişoara)

60. Consideraţii privind lipidele serice la copiii cu boli maligne

Mihaela CHINCEŞAN, Despina BAGHIU, Alina GRAMA, Ana Maria MUSA, Csilla SEICA (Târgu-Mureş)

61. Probleme de diagnosti c la copiii cu sindrom Ehlers Danlos

Larisia MIHAI, M. CRISTINA, Adriana BALASA, F. MANGU, Gabriela CIOBANU, Cristi na DUMITRIU (Constanţa)

62. Sindromul Stevens Johnson la copil prezentare de caz

Anamaria PITEA (Târgu-Mureş)

63. Infecţiile bacteriene la copii – evaluarea consumului de anti bioti ce

Giorgiana BRAD, Oti lia MĂRGINEAN, A. CRĂCIUN, Tamara MARCOVICI, Andrea MILITARU, Oana BELEI (Timişoara)

64. Patologia psihosomati că a copilului. Între negare şi ignoranţă

A. CRĂCIUN, Andreea PERIANU, Andreea MILITARU, Daniela CHIRU, Olinka SÂRBU, Elisabeta ACHIMESCU, I. SIMEDREA, Oti lia MĂRGINEAN (Timişoara)

65. Pediatria fără copii. O problemă?A. CRĂCIUN, Elisabeta ACHIMESCU, Daniela CHIRU, Olinka SÂRBU, Camelia DĂESCU, I. SIMEDREA, Oti lia MĂRGINEAN (Timişoara)

66. Studiu privind promovarea unui sti l de viaţă sanatos la copiii prescolari şi scolari

Simona COŞOVEANU, Ileana PETRESCU (Craiova)

67. Patologia şoldului de la naştere la 18 aniValenti na CONŢANU (Bucureşti )

68. Tratamentul complex de recuperare al copilului cu leziune de neuron motor central

Andra DINU (Bucureşti )

69. Sindromul de compresie medulară – urgenţă on-co logică

Monica DRAGOMIR (Bucureşti )

70. Efecte secundare tardive la nivel musculoscheletal ale tratamentelor oncologice la copil

Monica DRAGOMIR, Rodica ANGHEL, M. PALADE, M. SAVU, Xenia BACINSCHI, I. IONESCU (Bucureşti )

71. Parti cularităţi clinice într-un caz de tumori cerebrale multi ple la un pacient cu neurofi bromatoză

Codruţa COMŞA, Monica DRAGOMIR (Bucureşti )

72. Sindromul Klippel-Trenaunay-Weber – prezentare de caz

Ileana Octavia PETRESCU, Simona COŞOVEANU, Polixenia STANCU (Craiova)



11

Sâmbătă, 24 marti e 2012

SALA A

SECŢIUNEA REFERATE

09.00 – 11.00

Prezidiu:Prof. Dr. Liviu POP, Dr. Laura DRACEA

Provocări şi speranţe în terapia suferinţei respiratorii din mucoviscidoză/fi broză chisti c

Liviu POP (Timişoara)

Diagnosti cul precoce şi tratamentul în centre specializate de fi broză chisti că: o necesitate şi în România

Laura DRACEA (Braşov)

Screenig-ul la nou născut – posibilităţi şi limiteOti lia MĂRGINEAN, I. SIMEDREA, Ioana MICLE, Marilena LESOVICI, Gabriela OLARU, Constanti n, Laura OLARIU (Timişoara)


Simpozion – BEIERSDORF


11.00 – 12.30

Prezidiu:Prof. Dr. Marius BEMBEA, Conf. Dr. Lenuţa POPA

Anomaliile urechii externe – marker somati c în boli geneti ce

M. BEMBEA, Claudia JURCA, Oana IUHAS, Kinga KOZMA, Ş. BEMBEA (Oradea)

Obezitatea la copii şi adolescenţi: aspecte patogeneti ce şi complicaţii frecvente

Lenuţa POPA (Cluj-Napoca)

Bazele geneti ce şi moleculare ale aritmiilor cardiaceConstanti n IORDACHE, Alina Cristi na LUCA, Elena BRAHA, Smaranda BUNEA, Camelia IVĂNESCU (Iaşi)

13.00 – Închiderea lucrărilor


REFERATE

12

PACIENTUL „DIFICIL“. CE-I DE FĂCUT?

Prof. Dr. Eugen Pascal Ciofu

UMF „Carol Davila“, Clinica de Pediatrie, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, Bucureşti

Sintagma „pacient difi cil“ se referă la difi cultatea

obţinerii unei relaţii opti me medic-pacient, care este

fundamentală pentru un serviciu medical efi cient,

bazat pe încredere reciprocă.

Din punctul de vedere al medicului, o comunicare

bună depinde de gradul de pregăti re profesională a

acestuia, sti lul individual de practi care a medicinei,

temperament, comunicabilitate şi empati e. Există o

„experienţă“ specifi că a practi cării medicinei în ambu-

lator, diferită de cea a medicului care acordă asistenţa

medicală în spital.

Pentru o bună comunicare, medicul şi pacientul

con lucrează, interacţionează, cooperează, cu respectul

demnităţii, cu respect pentru viaţă şi fără nici un fel de

discriminare.

Relaţia medic-pacient, ca întreaga practi că medicală,

a suferit mari modifi cări în ulti mele decenii. În ti pul

„clasic“ se uti liza ati tudinea binevoitor paternalistă a

me dicului, care era elementul acti v al acestei diade.

Tipul actual de comunicare medic-pacient este centrat

pe pacient, respectându-se autonomia pacientului ca-

re doreşte să ia parte la decizia medicală, să fi e con-

sultat înainte de luarea hotărârilor şi să fi e foarte bine

informat în privinţa diagnosti cului şi tratamentului.

Această modifi care de ati tudine a avut loc în jurul

anilor ’60, odată cu cristalizarea altor drepturi cum ar

drepturile femeilor, drepturile minorităţilor, drepturile

consumatorilor etc. Autonomia pacientului este dorită

a fi maximă dacă acesta este medic sau cadru sanitar.

Comunicarea medic-pacient, centrată pe pacient,

aduce câteva avantaje medicului, şi anume faptul că

acesta poate obţine toate informaţiile de care are

nevoie pentru stabilirea diagnosti cului, oferă pacien-

tului senzaţia că tot ce spune este foarte important şi

că este ascultat cu mare atenţie, ajutând la construirea

unei relaţii de încredere reciprocă, indispensabilă unei

bune comunicări. Pacientul are dreptul să refuze unele

proceduri de diagnosti c sau tratament, fi ind în deplină

cunoşti nţă de cauză. Există însă şi reversul medaliei.

Pacientul, bine informat, solicită medicului examene

de laborator sau tratamente pe care medicul nu le con-

sideră justi fi cate în cazul dat. Neîndeplinirea cererilor

pacientului este o sursă de confl ict medic-pacient.

Există un echilibru delicat (greu de obţinut) între re-

comandările medicului („puterea medicului“) şi auto-

nomia pacientului („ce vrea pacientul“). Orice diferenţă

de expectanţă între cele două părţi poate da naştere la

confl icte.

Trebuie subliniat şi un alt aspect nou apărut. În mod

tradiţional, medicul este avocatul pacientului şi acţio-

nează numai în interesul său. În prezent se cere medi-

cilor să acţioneze pe baze eti ce în interesul societăţii,

mai ales când este vorba de distribuţia fondurilor. În

medicina care implică interesul mai larg al societăţii, se

evocă întotdeauna raportul cost/benefi ciu, care trebuie

să modeleze gândirea medicală. Sub presiunea facto-

rului economic, nici un medic nu este liber să folosească

un număr mare de resurse în interesul unei singure

persoane, fără să ţină cont de dreptul întregii populaţii

de a avea acces la aceleaşi resurse fi nanciare, prin forţa

lucrurilor limitate, indiferent de nivelul economic al

societăţii.

O importantă caracteristi că a relaţiei medic-pacient

care se accentuează în ulti mul ti mp este creşterea pre-

tenţiilor pacienţilor asupra calităţii actului medical.

Această expectanţă este justi fi cată de posibilităţile

tehnice avansate care permit un diagnosti c foarte

exact, cu amănunte de mare fi neţe şi, de asemenea, de

diversifi care enormă a posibilităţilor terapeuti ce. Pa-

cientul este acum bine informat asupra tuturor acestor

posibilităţi şi preti nde să fi e benefi ciarul celor mai noi

performanţe din medicină. Există însă difi cultăţi obiec-

ti ve în sati sfacerea acestui deziderat, pe care pacientul

REFERATE


REFERATE

13

le acceptă cu difi cultate. Unul dintre factori îl reprezintă

limitele economice, având în vedere dependenţa tot

mai strictă a medicinei de economie. Preţul unei pre-

staţii medicale de cel mai înalt nivel este foarte ridicat

şi nu orice societate şi-l poate permite. Există limite ale

medicinei actuale, greu de acceptat de unele categorii

de pacienţi, care doresc pefecţiunea actului medical.

Creşterea complexităţii medicinei o face să devină tot

mai greu de înţeles de pacientul cu pregăti re medie şi

de aici un senti ment de nemulţumire. Trebuie subliniat

că această creştere a efi cienţei actului medical este

paralelă cu creşterea riscurilor pe care trebuie să şi le

asume în cunoşti nţă de cauză atât medicul, cât şi pa-

cientul.

Comunicarea bună medic-pacient depinde de situa-

ţia clinică, experienţa medicului şi deschiderea acestuia

către o bună comunicare interpersonală, cunoşti nţele

medicale ale pacientului obţinute de la medic sau prin

alte mijloace de informare (internet, massmedia etc.).

Ati tudinea medicului în faţa pacientului trebuie în-

văţată în ti mpul studiilor universitare. Comunicarea

interpersonală bună consti tuie o calitate obligatorie a

medicului (mai ales a medicului care lucrează în ambu-

lator), calitate pe care trebuie să şi-o dezvolte şi să şi-o

supravegheze conti nuu. Multe dintre acuzele pe care

pacientul le adresează medicului se datorează unei

comunicări inadecvate.

S-au făcut numeroase cercetări care au dovedit că

sati sfacţia maximă a pacientului este direct propor-

ţională cu volumul de informaţii pe care medicul îl

oferă în legătură cu diagnosti cul şi tratamentul bolii.

Pacientul apreciază poziti v un examen clinic complet

(care să nu se reducă la examinarea fugiti vă a farin-

gelui!!). În privinţa tratamentului trebuie să i se explice

efectul medicaţiei, posibilele complicaţii, siguranţa

administrării lui, eventuale efecte adverse şi, nu în

ulti mul rând, vor fi interogate preferinţele pacientului,

mai ales când există posibilitatea unor variante (cale

de administrare, ritm de administrare, gusturi diferite

a soluţiilor buvabile, element important în special în

pediatrie).

Lipsa de sati sfacţie a pacientului apare atunci când

relaţia medic-pacient nu se dezvoltă la parametri op-

ti mi, când apare lipsa de încredere în medic, discordanţa

între expectanţele pacientului (depinde şi de experienţa

lui anterioară în solicitarea serviciilor medicale) şi com-

portamentul medicului („rezistent la solicitările pacien-

tului, nu recomandă destule examene de laborator, nu

recomandă anti bioti ce atunci când pacientul solicită

acest lucru etc.“)

Cele mai frecvente moti ve de nemulţumire ale

pacientului, inventariate de studii care au folosit me-

tode psihometrice, par a fi următoarele:

Lipsa de punctualitate a medicului („doctorul cre-1.

de că ti mpul lui este mai preţios decât cel al

pacientului“).

Medicul nu ascultă cu atenţie cele relatate de 2.

bolnav şi îl opreşte brusc în ti mpul relatărilor, pă-

rând că nu are răbdare să termine povesti rea com-

pletă a suferinţelor lui („după primele fraze, me-

dicul crede că îşi face o părere asupra diagnosti cului

probabil şi mai departe conti nuarea examenului

este centrată pe confi rmarea ipotezei iniţiale“).

Medicul nu arată sufi cientă empati e în ti mp ce pa-3.

cientul îşi relatează suferinţa şi nu se interesează

asupra impactului pe care boala lui o are asupra

familiei sau a acti vităţii profesionale a acestuia.

Medicul nu explică sufi cient boala pacientului şi 4.

nu îşi argumentează sufi cient decizia terapeuti că

(„medicul supraesti mează canti tatea de informaţii

pe care o oferă pacientului, în ti mp ce acesta o

sub esti mează“).

Medicul nu răspunde destul de binevoitor şi expli-5.

cit întrebărilor insistente ale pacientului („dacă

pun mai multe întrebări, medicul mă consideră

ipo hondru sau idiot!“).

Examenul fi zic este prea superfi cial („înainte, când 6.

mă duceam la medic, mă dezbrăcam complet ca

să mă examineze, acum este sufi cient să îi arăt

doar limba!“)

Pacientului nu i s-au recomandat sufi ciente investi -7.

gaţii, examene la medici specialişti în diferite do-

menii (Medicul: „Aceste investi gaţii nu sunt nece-

sare, nu fac parte din screening, conform ghi -

du rilor“. „Pacientul şti e cel mai bine de ce are

ne voie, are dreptul la investi gaţii periodice şi exa-

mene de specialitate periodice“).

Pacientul trebuie informat şi consultat în momentul 8.

în care se ia o decizie terapeuti că. El trebuie să şti e

avantajele ati tudinii terapeuti ce propuse, eventual

încă o alternati vă. Pacientul trebuie să cunoască

riscurile nerespectării deciziei medicale, riscurile

fi ecărei manevre de diagnosti c sau tratament, ris-


REFERATE

14

cul pe care şi-l asumă unilateral dacă refuză pro-

punerea medicului.

Lipsa de aderenţă a pacientului la recomandările 9.

medicale (se esti mează la 70% în cazul bolilor cro-

nice) (Moti ve: pacientul nu crede că diagnosti cul

este corect, nu crede în severitatea prognosti cului,

se teme de efectele adverse ale medicaţiei înde-

lung administrate).

Medicul nu ţine seama de faptul că pacientul este 10.

stresat în momentul când intră în cabinetul me-

dical. Anxietatea pacientului (a mamei, în cazul

pediatriei) se datorează unor experienţe anterioare

neplăcute (deces, boli cu prognosti c sever), fricii

de un diagnosti c care să pună în viitor în pericol

viaţa copilului, frica de durere în ti mpul manevrelor

de diagnosti c şi tratament. Suspiciunea devine

maximă în momentul în care familia copilului tre-

buie să iscălească o hârti e prin care îşi asumă ală-

turi de medic riscurile unor manevre sau trata-

mente „agresive“. Pacientul doreşte să i se efec -

tueze numai manevre lipsite de riscuri sau aceste

riscuri să revină exclusiv celui care le efec tuează.

Dacă se cumulează mai multe astf el de nemulţumiri,

apare lipsa de sati sfacţie a pacientului, care poate fi de

diferite grade, mergând până la schimbarea medicului

sau reclamarea lui la autorităţile profesionale sau judi-

ciare. Portretul robot al unui pacient care devine

nemulţumit cu uşurinţă de către medic este urmă-

torul:

familie bine informată (internet, forum, mass me-•

dia);

familie care a consultat şi alţi medici anterior, de •

care a fost, de asemenea, nemulţumită de pres-

taţie;

familie cu antecedente grave (moartea unui copil la •

naştere sau în altă perioadă de viaţă, familie cu în-

cărcătura unor boli geneti ce, victi mă a unor „greşeli

medicale“;

familie disfuncţională, familie monoparentală, foar-•

te vulnerabilă la stres;

tulburări emoţionale ale familiei, familie hiperpro-•

tectoare, familie cu anxietate excesivă, tempera-

ment psihopatoid (paranoid) al aparţinătorilor;

pacient ipohondru, care prezintă în mod augmentat •

suferinţele fi zice sau bolile psihosomati ce, care nu

sunt rar întâlnite în patologia adolescentului; acesta

imită uneori modele familiale de suferinţe psiho-

somati ce;

mame cu sindrom Münchausen prin înlocuitor. •

Sindromul Münchausen prin înlocuitor a fost comu-

nicat în 1977 de către Roy Meadow şi clasifi cat ca o

formă de abuzare a unui copil. Acest termen se aplică

unui adult, de obicei mama unui copil preşcolar care se

prezintă în mod repetat la medic cu copilul, căruia îi

prezintă o simptomatologie deformată, inventată sau

augmentată, din dorinţa de a primi o atenţie specială

din partea cadrelor medicale, ca şi cum copilul ar fi

într-o stare foarte gravă sau în pericol de a-şi pierde

viaţa. Se poate spune că este un sindrom de adicţie

faţă de serviciile medicale. Anamneza este de obicei

stufoasă, cu evenimente grave, care ar fi pus viaţa

copilului în pericol, multi ple alergii, regimuri alimentare

fanteziste, tratamente naturiste, apeluri la vindecători,

vizite repetate la diferiţi medici renumiţi în societate.

Aceşti aparţinători inventează simptome sau chiar le

provoacă (se citează cazuri în care au fost administrate

medicamente care să producă vărsături, diaree, con-

vulsii, depresia stării de conşti enţă, hipoglicemie etc.),

falsifi că rezultatele investi gaţiilor pentru a convinge

medicul de suferinţa copilului lor, solicită trimiterea în

străinatate pentru investi gaţii care nu se pot face în

ţară etc. Există o mare discordanţă între cele relatate

de mamă şi examenul clinic şi paraclinic negati v al

copilului. Aceste mame sunt cu mare uşurinţă de acord

cu multi plele şi repetatele investi gaţii ce urmează a fi

efectuate copilului lor, din dorinţa „sinceră“ de a i se

stabili un diagnosti c şi de a avea un tratament adecvat.

Mama manifestă o ati tudine extrem de îndatoritoare

faţă de personalul medico-sanitar pentru a-i câşti ga

încrederea şi a obţine multi plele examinări şi investi gaţii

pe care le solicită. Atunci când se recomandă un trata-

ment, medicul afl ă imediat că micuţul are numeroase

alergii, intoleranţe puţin dovedite la diferite produse

alimentare sau medicamente, „nu suportă perfuzia

endovenoasă“, nu poate lua medicaţie orală etc. Uneori

mamele provin chiar din mediul medical (medic, asis-

tente medicale, moaşe) şi sunt hipocondriace, anxioase,

hiperprotectoare şi excesiv de preocupate de bolile

imaginare ale copilului lor. Este vorba, de fapt, despre

mame cu tulburări emoţionale, de obicei din familie

uniparentală, care „fabrică“ o boală copilului lor din

dorinţa de a primi o atenţie specială din partea medi-

cilor. Această tulburare psihică a mamelor, care îşi


REFERATE

15

supun copilul la investi gaţii şi tratamente inuti le, are

nevoie de asistenţă psihiatrică. Diagnosti cul revine însă

medicului pediatru, agresat de aceste mame hiper-

insistente, care solicită excesiv cabinetele medicale şi

care doresc să impună examene multi ple de laborator

sau imagisti ce, costi sitoare, traumati zante pentru co-

pil. Sindromul a mai fost denumit în literatura anglo-

saxonă „doctor shopping“ sau „pediatric conditi on

falsi fi cati on“. Este greu de diagnosti cat, greu de tratat,

dar, din fericire, destul de rar (1/100.000 de copii). Se

soldează cu repetate internări, investi gaţii, vizite repe-

tate la diferite cabinete medicale şi, în cele din urmă,

apare lipsa de sati sfacţie, atât din partea aparţinătorului,

cât şi a medicului.

În eti ca medicală clasică, suntem învăţaţi că medicul

nu trebuie să îşi abandoneze pacientul, indiferent de

greutăţile care intervin în această relaţie. Lucrurile par

să se fi restrati fi cat recent. Din cauza lipsei de sati sfacţie

a pacientului sau chiar a medicului în cazul unei relaţii

disfuncţionale, medicul poate renunţa la asistenţa unui

astf el de pacient „difi cil“ cu condiţia să predea cazul

unui coleg, căruia să îi ofere toate datele medicale de

care dispune, după ce a avut o convorbire directă cu

pacientul sau familia acestuia şi s-a asigurat că respec-

ti vul copil nu a rămas fără asigurare şi supraveghere

medicală. Se obisnuieşte să i se dea un termen de 30

de zile, ti mp în care pacientul va trebui să îşi caute un

alt medic.

Bibliografi eCicero C.D., Kerns J.G.1. – Is paranoia a defence against on an expression of low self-esteem? European Journal of Personality, 2011; 25(5):326-335 Hartzband P., Groopman J.2. – The new language of medicine, NEJM, 2011; 365(15):1372-1373. Keating N.L., Green D.C., Kao A.C.3. – How are patients specifi c ambulatory care experiences related to trust, satisfaction and considering changing physicians? Journal of General Internal Medicine, 2002; 17(1):29-3 Mason J.D., Poirer M.P. 4. – Münchausen syndrome by proxy in emergency medicine, actualizat pe 6 decembrie 2010, http://emedicine.medscape.com/article/806735 Marvel K., Epstein R., Flowers K., Beckman H.B.5. – Soliciting the patient’s agenda. JAMA, 1999; 281:283-287 Neuman P.J.6. – What we talk about and we talk about health care costs, NEJM; 2012, 366 (7):585-586 O’Neill T.A., Allen N.J.7. – Personality and prediction of team performance. European Journal of Personality, 2011; 25(1): 31-42 Robbins J.A., Bertakis K.D., Helms L.J. 8. – The infl uence of physician practice behaviors on patient satisfaction. Family Medicine, 1993; 25 (1):17-20 Schreier H.9. – Münchausen by proxy defi ned. Pediatrics, 2002; 110(5):985-988 Stirling J., Jr. 10. – Beyond Münchausen syndrome by proxy: identifi cation and treatment of child abuse in a medical setting. Pediatrics, 2007; 119 (5):1026-30

Troug R.D. 11. – Patient and doctors – the evolution of relationship. NEJM, 2012:366(7):581-585 What some patients really think about their doctors? Postat pe 13 12. iunie 2011, http://healthecommunications.wordpress.com/category/patient-satisfaction. Poor doctor-patient communication is closely linked to non-13. adherence. Postat pe 8 august 2011, http://healthecommunications.wordpress.com/poor-doctor-patient-communication. The diffi cult patient; should you end the relationship? What now? An 14. ethics case study. www.medscape.org/viewarticle/706978

ELABORAREA, DISEMINAREA ŞI IMPLEMENTAREA GHIDURILOR ŞI PROTOCOALELOR ÎN ROMÂNIA

Prof. Dr. Mircea Nanulescu

Clinica de Pediatrie III, Cluj-NapocaUMF „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca

Creşterea exponenţială a informaţiei medicale a

impus în ulti mele 2 decenii conceptul de medicină

bazată pe dovezi („evidence-based medicine“). Practi ca

medicală bazată pe acest concept uti lizează explicit şi

judicios cele mai bune dovezi pentru decizii referitoare

la îngrijirea unui anumit pacient (Sacke , 1991). Medi-

cina bazată pe dovezi este un instrument care uti lizează

literatura medicală pentru răspunsul la întrebări refe-

ritoare la benefi ciile şi riscurile unei strategii alternati ve

de îngrijire în contextul aşteptărilor bolnavului.

Pe baza acestui concept nou au fost elaborate

ghiduri şi protocoale pentru diagnosti c şi tratament

care oferă medicului practi cian şi pacientului recoman-

dări argumentate şti inţifi c pentru decizii de îngrijire în

anumite circumstanţe clinice.

Ghidurile şi protocoalele au devenit o necesitate

din cel puţin 3 moti ve: 1) datorită variabilităţii în îngri-

jirea medicală acordată de diferiţi medici practi cieni

pentru o anumită situaţie clinică; 2) întrucât se folosesc

frecvent metode şi tehnici de îngrijire inadecvate; 3)

din raţiuni economice, în scopul ameliorării raportului

efi cienţă/preţ de cost pentru diferite metode de diag-

nosti c şi tratament.

Ghidurile şi protocoalele au drept scop ameliorarea

asistenţei medicale prin recomandarea unor metode şi

tehnici de îngrijire („la zi“) care s-au dovedit efi ciente şi

descurajarea acelor metode şi tehnici care nu şi-au

dovedit efi cienţa sau care pot fi nocive pentru pa-

cient.

conferinţa naţională de pediatrie -...

Documents